SERIA n.—ANUL II, No. 105 NUMĂRUL 10 BANI A BONA M MET ELE încep la 1 şi 15 ale fle-căreîluni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate "poştale Un an iu ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 Darea DIRECŢIUNE^ GREŞITĂ Guvernul actual nu numai comite greşeli, dar însuşi existenta lui, în condi-ţiunile In cari el se înfăţişează, e o greşală şi o abatere de la principiile cele mal esenţiale ale guvernământului parlamentar. Parlamentarismul presupune partide; între aceste partide trebue să fie nu numai puncte de deosebire, dar şi puncte de asemănare, Credinţele comune între partide trebue să fie tot atît de numeroase ca şi deosebirile de principii. Iată de sigur, adevăruri banale cari nici n’ar mai trebui enunţate şi cari totuşi trebuesc împrospătate faţă cu un guvern care le nesocoteşte. Cu ocaziunea discuţiimel Adresei In Senat, am auzit pe d. Sturdza declarînd că «la urma urmelor nu e nevoe de mal multe partide ; partidul liberal e de ajuns». Această greşită concepţiune a şefului partidului liberal, este, după noi, obârşia tuturor relelor de cari sufere guvernul actual. Greşelile zilnice ce comite guvernul, nedibăciile sale ce se ţin lanţ, pot fi reduse cu puţină complesenţă la valoarea unor simple incidente. Credinţa falşă însă de la care porneşte d. Sturdza că nu e decât un partid în ţară, fiind-că îşi închipue că ţara se oglindeşte în u-uu:ii uitai ile sale parlamentare, ne do-Yi dvşie (ceea ce-i mal mult de cît o e-ruare), o orientare cu desăvîrşire falşă a politicii saie generale. Uin această greşită credinţă purced toate actele guvernului. Acelaşi gind a presidat la alegerile din cari aQ eşit u-nanimităţile actuale. Aceiaşi pornire însufleţeşte pe guvern pentru a isbi în oposiţie, care după d. Stătescu nu avea drept la protecţia legilor şi care după d. Sturdza nu are azi nici macar drept la existenţă. Aceleaşi procedeurî violente stirnesc furtuni acolo unde ar putea fi linişte. Acelaşi spirit dictează Ca-meril legislaţiunea el de distrugere. Acelaşi cuget răsbunător preface interesele naţionale în cestiunl de partid şi prici-nueşte guvernului lupte pe cestiunl cari ar trebui să unească partidele noastre. Efectele acestei politici le vedem. Această direcţiune greşiM a produs unanimităţile parlamentare. Şi să nu ni să vorbească de libertatea alegerilor. In alegerile cele mal libere, adică absolut contrarii de cele ce au făcut liberalii, guvernul are un drept de direcţiune. El încheie alianţe electorale, comitetele sale stabilesc candidaturile, el dă impulsiunea în luptă. Aceste forţe guvernul le-a întrebuinţat numai pentru a avea număr mare de voturi în Cameră şi nu s’a îngrijit nici de calitatea partizanilor săi, nici de natura opozi-ţiunel. Opoziţia normală izgonită din parlament s’a refugiat în presă. Azi suferim de o adevărată ipertrofie a presei, care s’a desvoltat peste măsură in paguba parlamentului. Ast-fel s’a restabilit echilibrul în favoarea oposiţiunel, creind însă o stare de lucruri pe care presa liberală o califică de nesănătoasă, fără a o explica. Şi pe cind lupta cea mare să duce prin presă, căreia incidentele parlamentare îl aduc numai un aliment, in Cameră guvernul e uzat de o oposiţie eşită din sinul său, oposiţie mal periculoasă de cît a noastră, care enervează guvernul făr’a-1 putea nici amenda nici Înlocui. Ceea-ce e de necrezut e că această situaţie e creată de către însuşi d. Sturdza, care ar avea tocmai interes să-şi croiască o linie de piirb re absolut opusă şi care uesocoleşte prin atitudinea sa însuşi Iniţia ele dimineaţa MARŢI, 12 MARIIE 1890. NUMaRUL 10 BANI A.\U\(irKILE In BurureştI şi jmleţo se primesc mimul la Administraţie Iu streinătule. direct la administraţie şi la toate ofieiile de publici Iute Anunciuri la pag. IV..0.3(1 b. linia » » » III......2.— lei > » » » II.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 leJ riadul î) n număr v e c h i ă 30 bani AIJ^IÎAINTKAŢIA No. 3 —STRADA CLEMENŢEI - No. 3 condiţiunile de existenţă ale guvernului său. Nu trebue uitat că guvernul liberal nu-şl datoreşte existenţa nici înţelepciune! sale nici meritelor d-lul Sturdza, ci pur şi simplu unei convenţiunl constituţionale care cere ca liberalii să moştenească pe conservatori. Tot ce au făcut liberalii; retragerea lor din parlament, angajamentele ce aQ luat în oposiţie, politica lor externă, totul a contribuit să-I îndepărteze iar nu să-I apropie de putere. El au luat frînele guvernului numai în calitate de legitimi moştenitori al partidului conservator. Iar d. Sturdza, personal, nu s’a impus prin talentul său, ci prin titlul de şef al unuia din partidele noastre istorice. Politica de azi a d-liil Sturdza tinde a tăgădui însuşi dreptul în virtutea căruia el există şi a dărâma sistemul convenţional care este temelia pe care să reazămă guvernul său. D STURDZA SI D. MiTILINEU Nu mal pricepem pe d. Sturdza. Se pare ca primul-ministru îsl dă toate silinţele spre a-şl crea singur dificultăţi; iei pune la ordinea zilei cestiunea macedoneană, care iera liniştita; iei face prin expulzări odios pe Mărgărit, subt cuvînt de a-1 sprijini; iei dezlănţuite toate patimile în chestiunea naţionala, subt cuvînt de a o împăca. In acest şir de evenimente, d. Sturdza mal introduce un incident, de sigur cel mal pasionant şi cel care va fi pretextul desfăşurării tuturor patimilor ce le-a hrănit pînă astăzi d. Sturdza în chestiunea naţionala : vrem să vorbim de darea în judecata a d-luî Mitilineu. Deşi aceasta ştire care circulă de mal multe zile ie confirmată azi de presa oficioasă, încă nu ne vine a crede că va duce pînă la capăt proiectul săli. De sigur că prima impresiune, în tot-d’a-una pătimaşă la d. Sturdza, o-dată trecuta, şeful cabinetului se va resgîndl şi va da înapoi, cum a dat înapoi cu cestiu-nea expulzărilor. Nu-şl da seamă ce însemnează ca d. Sturdza să tîrască înaintea instanţelor judecătoreşti pe un credincios servitor al ţârei în străinătate pe acuzaţia de trădare ? Nu vede iei că procesul MitilineO se va preface în procesul Sturdza? Acuzatorul va deveni acuzat şi palatul de justiţie va deveni scena pe care va fi ti rit. primul- ministru pentru ca la acuzaţia de trădare ce o aruncă să aibă a răspunde de politica sa trecută şi prezentă în chestiunea naţională. Cînd azi deja unii din confraţii noştri merg pînă a lipi calificativul de trădător de numele d-lul Sturdza, nu-şl dă iei seamă ce întorsătură va lua acest proces şi ce răsunet va avea în ţară ? D. Sturdza nu ie de talie de a pune în scena la noi un proces Arnim şi-l desfidem să aducă la îndeplinire ameninţările sale. B> A K E A IN JUDECATA AJHUI MITILINEU Comunicatul «Voinţei Naţionale».— Slcstuiiinii-ile d-luî Ceaur - Aslan.— Cariera diplomatică a d-luî VIit■-lineu.— I». Mitilineu in Constau tinopol. Comunicatul «Voinţei Naţionale» In numărul de ieri al oficioasei colectiviste a apărut următoarea informaţie, de o gravitate excepţională : Eli, In Cameră, în urma divulgărilor făcute de d. Ceaur-Aslan, lu chestia macedoneană, d. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, a stigmatisaţ procedura neleală şi incorectă a representantulul nostru de la Constantinopol, care împreună cu consulatele sub dependenţa lui, s’a făcut agent secret al unei politice anti-naţionale in Macedonia. Această politică a urmat’o d. Mitilineu, lu mod ascuns şi după venirea partidului naţionat-liberal la putere. D. Mitilineu văztnd apoi că nu mal putea urma pe calea începută, ca sâ’şl râslmne a dat pe faţă acte diplomatice cari, după părerea lui puteau să compromită chestiunea macedoneană şi să facă mal grea situaţia guvernului faţă cu oposjţia din Cameră. Din nenorocire, d. Mitilineu a calculat foarte răQ, pentru că actele divulgate de d-sa şi de agenţii d-sale s’afl întors Iu contra Iul. Asemenea fapte nu pot rămînea nepedepsite, mal ales în faţa textului precis din legea votată la 1882, în urma unul incident aproape analog, dar mal puţin grav, care a provocat revocarea d-lul Kallimachi-Ca-targi de la Londra, şi adausul textului din lege următor la art. 140 din codul penal: Art. 140. (Ad. L. 21 Febr. 1882). Aceia care fără auto-risarea guvernului publică saă, cu voinţă, divulgă actele saă documentele diplomatice cunoscute, comunicate san încredinţate Iul în calitate de funcţionar public şuti anume însărcina!, se va pedepsi cu închisoare de la trei lunî pînă la 2 ani, sau cu amendă de la 1000 pînă îa 10.000 lei şi cu incapacitatea de a mal ocupa funcţiuni publice pe timp mărginit. Cu aceeaşi pedeapsă se va pedepsi şi acela care va comite acelaşi fapt, după ce a încetat din funcţiunea saă misiunea cu care a fost însărcinat (P. 1, 8, 24, 323.— Pr. P. 401, ur). E liotărît lucru deci darea în judecată a d-luî Mitilineu, fost ministru plenipotenţiar al ţării în Constantinopole, pe o simplă bănuială a d-luî Dim. Sturdza. Destăinuirile «i-lul Ceaur-Aslan Darea în judecată părea a reieşi şi din răspunsul pe care l’a dat Vineri la Cameră d. Dim. Sturdza destăinuirilor grave ale d-luî Ceaur-Aslan asupra lui A-postol Mărgărit. Dar în şedinţa de Simbătă, d. Ceaur-Aslan a declarat categoric, a declarat pe o-noarea sa, că nu cunoaşte, n’a văzut nici o dată şi n’a stat nici într’un fel de raport cu d. Mitilineu. Acelaşi lucru l’a afirmat şi unui redactor al nostru, spunînd : — Declar pe onoare că nici direct nici indirect n’am primit nici un act diplomatic de la d. Mitilineu, sau de la legaţmnea din Constantinopol. Şi deci ar fi o infamie dacă s’ar realisa comunicatul «Voinţei Naţionale>. Este deci evident că aici stăm în faţa uneia, din cele mai odioase răzbunări ce se poate concepe în creerit unui om ea d. Dim. Sturdza, D. Sturdza profită de ocazie ca să-şi răzbune în contra unui adversar politic al său, care a făcut onoare ţării sale în diplomaţie, reprezintind’o pretutindeni cu demnitate ; vrea să zdrobească cariera strălucită, a unuia din cei mal distinşi diplomaţi ai noştri, pentru a complace unui Apostol Mărgărit. Stăm, uimiţi în faţa acestei noul urzirî şi nu mai înţelegem pe d. Dim. Sturdza. Cariera diplomatică a d-luî Mililineu D. Mi lut il Mitilineu e născut în e deci aproape de 60 de ani. Cariera şi-a inceput’o ca scriitor la secţia diplomatică a ministerului de externe în 1858; apoi a fost înaintat registrator, ajutor la masa translaţiei, şef de biurou la secţia diplomatică, şef al divisiei consulare în 1867, secretar general ad-inte-rim în 1870, secretar general titular în 1871, membru incomisiu-nea pentru alcătuirea huselor unui tractat de comerţ în 1873, ministru reşedinţe la Bruxelles şi Plaga în 1880, apoi iar secretar general sub guvernul lui Ion Brătianu în 1880—81, ministru plenipotenţiar la Belgrad în 1882, din noii ministru la Bruxelles, ministru la Paris în 1883—85 şi pe urmă a fost transferat la Constantinopole. Iată deci o carieră din cele maî strălucite; de la simplu scriitor treptat la cel mal înalt grad al diplomaţiei romîne. Şi drept răsplată a, muncei sale, d. Mitilineu a fost distins cu 21 decoraţii din cele mai înalte, printre cari cităm : Vulturul Roşu (Prusia), Sf. Ana şi Sf. Stanislas (Rusia), mare ofiţer al ordinului Danilo (Muntenegru), Mintuitorul (Grecia), mare cruce al ordinului Francisc Iosef (Austria), mare o-fiţer Coroana Italiei, ofiţer al legitimei de onoare (Franţa), mare cruce Takova (Serbia), Medjidie cl. I (Turcia), mare ofiţer Sf. Ca-rol (Monaco), mare cruce Leopold (Belgia) mare cruce Coroana României, mare ofiţer Steaua României, etc. I). Mitilineu in Constantinopol. Timp de şeapte ani cît a repre-zintat ţara în Constantinopol, d. Mitilineu s’a achitat în modul cel maî splendid de misiunea sa. Prin manierele, activitatea şi tactul său, a izbutit să devie per-sona gratissinia a M. Sale Sultanului. Atît de mult ţinea la d-sa M. Sa Sultanul, ■ în cît când s’a vestit rechemarea sa, Sultanul şi-a■ exprimat dorinţa de-a-’l avea tot pe dinsul ca acreditat al M. Sale Regelui Carol. Dar d. Sturdza, pentru a zdruncina poziţia splendidă obţinută prin muncă a d-luî Mitilineu, l’a pîrît ca pe un om primejdios M. Sale Sultanului, ser-vindu-se în acest scop de uneltirile mizerabile ale decrepit ului Mărgărit. Dar n’a izbutit a-’l compromite, precum n’a izbutit nici cu numirea d-luî Tr. Djuvara. Tantal. CHILIPIR Interesanta şedinţă a Camerei de la 8 Martie o trecem într’o rubrică specială sub titlul : Un chilipir ! De la actualul parlament unanim guvernamental colectivist, în care spre ruşinea alegerilor din 1895 n’au putut intra de de cît trei conservatori, n’am aşteptat şi nu vom aştepta nid odată nimic. Nici pe revolta conştiinţei, nid pe sim-ţimîntul naţionalismului, din partea unei a-semenea Camere senile, nu vom pune vre-o dată cel mal mic temeift spre a vedea că-zind acest guvern şi a reveni la putere. Nu. Micile scandaluri şi marile murdării cari se dau zilnic pe faţă, sunt pentru noi chilipiruri neaşteptate şi singurul nostru noroc constă în faptul cl aceste chilipiruri se înmulţesc şi grămădesc foarte curînd. Intr’adevăr, ce chilipir maî mare puteam visa de cît să vedem că într’o Cameră liberală, aleasă pe sprinceană, s’aă găsit 22 de deputaţi cari au aruncat în rumena faţă a d-lul Dimitrie Sturdza acuzarea de trădător ! Fie voturi de încredere, fie voturi de blam, fie voturi cari îndulcesc sau amăresc sufletul fiinţei fără suflet din capul guvernului, noi considerăm aceste munifestaţiuni ale parlamentului nostru ca simple chilipiruri fără însemnătate în socotelile noastre. DOUĂ SCRISORI .Scrisoarea (1-IuI tir. laicacl «Tribuna- ee ne-a sosit ieri ne aduce irnbu-curatoare* veste, că părintele dr. V. LucacI reintră iar in luptă alături de d. dr. loan Raţiu, preşedintele comitetului naţional din SibiO, re-probind în acelaşi timp conduita politică a d-lul Eugen Brote. In privinţa conduitei sale politice, d. dr. V. LucacI declară următoarele: Credeul mefi politic este programul naţional de la 1881. Spiritul şi direcţiunea lucrării mele politice, silit resoluţiunile conferinţelor naţionale, şi enuuciaţiunile politice ale comitetului naţional. Iu acest spirit, pe această bază am scris, am vorbit, am lucrat pururea. Nici o literă, nici o vorbă, nici o faptă nu am, care să nu fie inspirată de acest eredeu, de această linie de conduită. In ce priveşte atitudinea sa faţă de partidele politice din ţară de la noi, d. LucacI declară că nu se deosebeşte de loc de hotăririle luate in această cesliune de comitetul naţional, care nu trebue să aibă nici o preferinţă pentru vr’un partid, şi-apol urmează : Ce am prestat în privinţa aceasta, ce ţinută am dovedit: mărturisesc enunciaţiu-nile comitetului naţional din Aprile 1894, şi punctul nu de mult citat lu «Tribuna» in chestia partidelor, precum ’l-am redactat eu cu d. dr. Raţiu. şi pot mărturisi d. Dimitrie Sturdza şi d. Nicu Filipescu, cari şi de a-tunl cu plăcere ’şI-aQ adus aminte de acele «momente sublime», cind pertractam eu a-ceastâ cauză de interes capital, cu toţi factorii competenţi. La sfirşitul scrisorel sale, d. dr. I.ucaciu se pronunţă ast-fel asupra conduitei d-lul Eugen Brote : Ideea politică a d-lul Eugen Brote, pre-sentatâ de d. Aurel C. PopovicI, ’ml-a săgetat inima, ca un fulger din senin. Deşteptat din prima consternaţiune, mal tare mă simţesc In convingerile mele naţionale, şi condamn acea direcţiune, imposibilă, absurdă. Solidaritatea este un dar nepreţuit, este tăria popoarelor, cînd se înalţă pe base morale. Cel ce vatămă aceste base sfinte, de sine va eâde şi se va nimici. A sosit timpul, ca comitetul naţional prin un cuvînt oportun, potrivit, de toţi aşteptat, să lămurească situâţiunea şi cu puteri unite sa mergem înainte, cu onestitate şi sinceritate, cari sunt garanţele isblndel, ce nu poate să fie departe; Scrisoarea d-iuî Eugen Brote. Intre numeroasele gazete din Transilvania d. Eugen Brote n’a găsit de cît numai o revistă săptămînală: «Revista Orăştieî» care să-I publice numai in supliment scrisoarea prin care să apară în contra gravelor destăinuiri ale d-lul Aurel C. PopovicI. Dar şi această revistă pu-blicind numai în supliment scrisoarea, face oa-re-cari rezerve, declarînd că nu ia nici o răspundere pentru (linsa. Reproducem cu cea mal desâvîrşitâ imparţialitate părţile de interes actual ale scrisorel d-lul Brote, neţinînd seamă chiar de indelicateţele sale faţă ile Epoca şi faţă de partidul conservator. D. Brote răspunde in următoarele d-lul Aurel C. PopovicI: E adevărat, că în regatul romîn, legăturile ce am avut fericirea a le face şi întreţinea, se restrîng numai la partidul naţional liberal. Dar’ nu e vina mea, dacă acest partid numără între aderenţii săi cele mal glorioase nume ale neamului romînesc, dacă numai în acest partid, care cuprinde aproape toată ţara, am aflat un adevărat simţi-mînt naţional şi amici sinceri al imperiului austro-ungar. Apoi continuă ast-fel: Această «trădare» are particularitatea a nu se întemeia pe nici un singur fapt, ci numai pe discuţiunl şi conversaţium petrecute în cercuri inthnite şi destăinuite în mod falş şi tendent-ios. Destăinui torul a participat şi dînsul la toate aceste discuţiunl şi conversaţiunl, cari In realitate n’afl produs nici un resultat poliLic. Cu toate a-ceste ţin pentru a risipi orl-ce nedumerire să declar în mod precis şi lămurit : Că n’am avut nici o dată ocasie să discut sail să negociez cu cine-va asupra coudiţiu-nilor, sub cari Romînif ar fi gata să renunţe la lupta lor politică; că nu mă simt nici îndreptăţit, nici auto-risat să fac asemeni discuţiunl saă negocieri; că nu m’atn ocupat nici o dată cu ghidul a contribui saă a stărui la constituirea în Transilvania a unul partid guvernamental: că n’am nici o cunoştinţă despre vr’o intenţionată reformă a legel electorale, ba din contră, ţintnd seamă de declaraţia mal recentă a guvernului unguresc in parlament, această reformă nici nu se are în vedere; că slatt neclintit pe aceleaşi base politice, pe cari am stat tot-d’anna şi ţin şi acum ca în trecut să rămîu iu conformitate cu vederile şi simţimintele generale ale poporului. O simpla observaţie: Nimeni n’a atribuit d-lul Brote importanţa pe care şi-o înrliipueşte, ca ar fi negociind Împăcarea romînilor cu ungurii. Nu, d. Sturdza uegociează şi d. Brote nu este de cit un instrument al lui. 2 EPOCA SITUAŢIA IN ITALIA (Prin fir telegrafic) Oiwcuţiiiuî HgomoloiiMO tu parlament. Cartea verde. — Atacul Dervişilor. — A «‘uzări aduse Fraudei. Anglia şi Italia. — Ceşti unea Italienilor iu Africa iu l«>gă-tură cu <•«»*!iuiiea Kgipcf ului. Roma. 8 Martie, 1896. Camera continuă discuţia creditelor pentru Africa. 1). Sangiuliano combate ideia de a părăsi Africa. D. de Marinis Invită guvernul să nu se lase a li târît să înceapă un resbel mare. D. Sonino propune ordinea de zi pură şi simplă. D. Taroni desvoltft o ordine de zi învitînd guvernul să cheme înapoi trupele cari sunt în Africa. — Provoacă un incident vili zi-clnd că toţi miniştrii sunt sub dependenţa partidului militar. — 1). Taroni este chemat la ordine în mijlocul unor mişcări sgo-motoase şi protestări. — Preşedintele îşi pune pălăria şi suspendă şedinţa. D. Sliirto cere continuarea resbeluluf. I). Martini propune ordinea de zi pură şi simplă. In cursul şedinţei guvernul a făcui să se distribuiască o carte verde conţinînd corespondenţa dintre cabinet şi Colonia Eri-treel. de la 3 ptnă la 8 Martie. Massauah. 8 Martie La 6 Martie, dervişii aă atacat de 4 ori defileurile Saderat lingă Kassala.—Au fost respinşi cu perderl. Comunicaţiunile cu Massauah, un moment întrerupte, s’aft restabilit. Situaţia îu Sud este tot aceeaşi Roma, 8 Martie Tribuna află din Massauah că maiorul Salsa a sosit în acest oraş la 7, venind pentru a doua oare din lagărul Negusulul. Va pleca din noii Sîmbătă la Adagamus, unde se va transporta armata Şoanâ. Corespondentul Tribunei afirmă că Şoa-nil ziceau că dacă n’ar fi avut puşti şi mu-niţiunf de la franeesl n’ar fi putut face res-belul.—După bătălia de la Adua, Negusul a scris Îndată preşedintelui Faure pentru a-I anunţa victoria sa. Menelik şi al săi doresc paceaRegina şi şefii tigrenl, partisanl al resbelulul, s’afi retras în Şoa. Londra. 8 Martie Camera Comunelor.— D-nu Curzon declară că decisiunea guvernului In privinţa expediţiunei din Dongola, a fost provocată mal cu deosebire de comunicarea ce i s’a făcut în privinţa atacului probabil al dervişilor în contra posiţiuuel italiene din Kassala şi de efectele ce ar putea să producă asupra intereselor englese în Egipt. încă nu e timp de a da textul precis al acestei comunicări. înaintarea italienilor în Abisinia s’a făcut fără Înţelegere prealabilă cu guvernul engles. D. Chamberlain declară că dacă Englesi! ar evacua actualmente Egiptul, bine-facerile evoluţiunel pacluice ce s’aii Îndeplinit acolo ar fi distruse în mare parte. Poporul engles este convins că opera noastră nu s’a terminat încă şi că ar fi necinstit de a părăsi Egiptul înainte de a termina cu desăvlrşire această operă (Majoritateaaplaudă). Guvernul va fi tot-d’a-una gata să examineze orl-ce propunere care ar putea aduce evacuarea Egiptului. Guvernul nu s’a dat nici odată înapoi în faţa promisiunel sale în această privinţă, deşi miniştrii precedenţi aii fost prea grăbiţi în cea ce priveşte epoca clnd această promisiune ar putea fi realisatâ. D. Morley atacă cu violenţă politica străină a guvernului şi condamnă expediţia din Dou-gola. El zice că Englitera a deschis chestiunea Egiptului Într’un moment din cele mal neoportune. I). Morley propune un vot de blam în contra guvernului, a cărui politică este arbitrară, uşoară, oarbă şi lipsită de orl-ce basă resonabilâ. Camera comunelor a respins propunerea de blam a d-lul Morley cu 288 voturi contra 145. Roma, 1) Martie Un incident c’a iscat între generalul Mocenni, fost ministru de resbel, şi d-nu Barzilai. D-nu Mocenni desminte afirmarea d-lul Barzilai care pretinde că generalul Mocenni ar fi cerut rechemarea generalului Baratieri după lupta de la Ambala-Adji, dar că d-nu Grispi şi cel l’alţl miniştri s’ar fi opus. In culoarele Camerei, se crede că va fi un duel între d-nil Mocenni şi Barzilai. Discuţia asupra creditelor pentru A-l'rica s’a reluat din nou. S’afl desvoltat mal multe ordine de zi. D-nu Ricotti anunţă că onoarea militară este salvată, că trupele s’aft bătut pînă la ultimul cartuş şi că glorioasa bătălie de la Adua a mărit încrederea în armată (aplause sgomotoase). D-nu di Rudini declară că şi-a luat răspunderea puterii, de şi nu e sigur dacă are majoritatea Camerei, dar a crezut că e dator să dea concursul săfl pentru a restabili armonia dintre ţară şi representanla sa. Desminte ştirea care zice că s’ar li încheint pacea; negociă-rile supt încă pendinte. Amiciţia Englilerel a complectat sistemul alianţelor italiene. D-nu di Rudini roagă Camera să facă abstracţie de persoana miniştrilor şi să aprobe programul guvernului în Africa primind legea asupra creditelor. Ordinea de zi pură şi simplă propusă de d-nu Sonino şi combătută de d-nu di Rudini ca un vot de milă, s’a respins cu o mare majoritate, precum şi ordinea de zi a socialiştilor care cere rechemarea trupelor din Africa. proiectul în total s’a votat apoi cu 214 voturi contra 57. Camera s’a animat pînă la 10 A-prilie. informaţii In şedinţa de Sîmbătă a Ca merei s’a desfăşurat chestiunea personală între d-niî Ceaur-Aslan şi Sturdsa. S’au schimbat vorbe foarte aspre, precum se poate vedea din darea de seamă a, şedinţei. D. Aslan a reamintit domnului Sturdsa faimoasa broşură ((Spionul prusian». D. Sturdsa a atacat din nou pe d. Mitilineu, fostul ministru al ţărei la Constantinopol—care nu se poate apăra—şi a repetat contra d-lui Aslan acuzările făcute în şedinţa precedentă. Vineri seara tribunalul arbitrilor, chemat a se pronunţa în diferendul ivit între imprimeria statului şi fabrica de hîrtie de la Letea, şl-a pronunţat botărîrea. Arbitrii aO lixat ca termen pentru expirarea coneesiunel l'urniturel de hîrtie, data de 15 Septembrie 1897. Arbitrii afl respins însă ca prematură pretenţia fabricel de a se obliga guvernul şi toate autorităţile să-şi furniseze hîrtia de la Le-tea cu începere de la 1 Aprilie 1896. In sfîrşit condamnă pe ambele părţi ca să plătească pe din două suma de 7000 lei ca cheltuieli de judecată. Vineri s’a inaugurat cu mare solemnitate «Institutul Nicolae Sofian» din Botoşani, înfiinţat de fostul senator conservator d. N. So-fian. Pentru întreţinerea acestui institut d. Sofian i-a hărăzit mal multe moşii în valoare de cîte-va milioane de lei. Scopul institutului e de a asigura bătrînilor infirmi un adăpost şi de a da copilelor sărace mijloace de a învăţa meserii folositoare prin cari să-şi asigure existenţa. De curînd defuncta soţie a generosului donator, d-na Ruxandra Sofian născută Holbau, a donat de asemeni acestui institut moşiile sale, în valoare de o jumătate milion de lei. Institutul este pus sub patrona-giul mitropolitului Moldovei. D. Eleva a citit în şedinţa de Vineri a Camerei, o scrisoare pe care Apostol Mărgărit a adresat’o acum cit-va timp, Iul Tufekcieff, asasinul lui Stambuloff, lată textul acelei scrisori: Amice Tufekcieff, Scrisoarea cu data de 14 Marte am pri-mit’o şi am înţeles : scopul şi planul vostru e adevărat patriotic. Viitoarea voastră mişcare va avea concursul bunilor patrioţi, însă v’am spus şi verbal pe cînd aţi fost aici: Puteţi avea concursul cel mal mare prin catolici, iar nu prin Rusia. Trimiteţi o deputăţie la Papa (secretă), să-I promită marea cu sarea ; să-I vorbească în sens religios pentru poporul în genere macedonean. Trimişii acolo să-I spună că sunt în legătură cu mine şi are să facă efect bun, căci numele meii ÎI este cunoscut în destul. Scrie-mi plecarea deputăţiei ea s’o pol sprijini prin representantul săă aici. Am vorbit aici de Rominii noştri, căci tot-d’a-una am dat concursul lor grecilor. Cu toate acestea s’a ales tot-d’a-una cu pagubă. De asta însă contăm pe voi şi îndată ce vă puneţi în mişcare voi face totul ca să vă dau concursul meii. Pandurii vor fi gata la munte cu arme ca să sprijine mişcarea voastră. Nu contaţi pe Albanezi, că n’afl un om politic conducător. Eă mult ’mi-am bătut capul, dar n’al cu cine. Deputăţia care se va duce la Papa n’ar fi răii să treacă pe la Triest, acolo cred să găsească patrioţi albanezi şi poate să facă ceva. Guvernul italian în acest sens vă poate da ajutor. In curînd voi fi la Bucureşti şi de acolo îţi voifl scrie ca să vil să ne întllniin. îmbrăţişări fraterne. Martie, 1895. A. Mărgărit. PS.—Presenta ’ţl-o trimet prin amicul. Nu uita cum am vorbit ; puneţi îu lucrare nimicirea societăţel «Unirea» şi faceţi tot posibilul fiind contra voastră. D. Vasile Dumitriu, avocat şi fost magistrat, a fost numit suplinitor la catedra de drept şi procedura comercială de la Facultatea de drept din Iaşi, în locul d-lul Tonta Ste-lian. Tribuna ne aduce surprinzătoarea veste, că guvernul unguresc a invitat prin o circulară pe direcţiunile tutulor şcolilor primare şi se- cundare roinîne, ca în ziua serbării Mileniului să organizeze cile o serbare şcolara, obligînd pe elevi să cînte un imn care Ia fie-care vers se termină cu refrenul ; Isten âld ineg a magyart (Dumnezeule bine-cuvînteazâ pe unguri!). E culmea, să se impue tutulor şcolarilor romînl să ceară de la Providenţă bine-cuvîntarea ungurilor ! Vineri, fiind zi de Obor, primăria capitalei a pus să se perceapă, prin agenţii fiscului, în contra legei, încă 2 Iei de vită în Obor, pe lingă taxa de 2 lei de intrare prin barieră. După legea maximului nu se poate percepe o atare taxă de cit la intrarea prin barieră şi la tăerea la abatoriu, cu toate acestea primăria actuală a crezut de cuviinţă să o perceapă de două ori. Deasemenea se percep taxe pentru carele încărcate şi pe strade şi prin barieri, pe cînd legea maximului nu prevede nici o taxă in obor pentru poveri, de cît tot la intrarea prin barieră. Se poate percepe cel mult, in obor, o taxă ca chirie, pentru staţionare pe locul comunei,—iar nu în altă parte. Aceste taxe percepute în mod ilegal afl produs o mare nemulţumire printre ţăranii veniţi la Obor. La toate împotrivirile şi protestările ţăranilor agenţii fiscului respundeau că taxele nu sunt votate de liberali. Ni se telegrafmză din Cernăuţi că Vineri a încetat din viaţă, la proprietatea sa din Nouă Suliţa, doctorul Iancu Cavaler de Zotta, preşedintele societăţel politice Concordia, şeful partidului naţional roniînesc din Bucovina şi deputat în Reichsrathul din Viena. Romînil din Bucovina pierd pe fruntaşul lor, care o viaţă întreagă s’a luptat pentru înălţarea neamului său. Joi s’a distribuit în Cameră următorul proiect de lege, pentru înfiinţarea unul serviciu special de «navigaţiune maritimă» pe lingă direcţiunea generală a căilor ferate roinîne: Art. 1.— Serviciul de navigaţiune maritimă, prevăzut de legea din 12 Decembrie 1887, limitat îu basa decretului regal cu No. 2.214 din 28 Aprilie 1895, intre Constanţa şi Constantino-pole, şi trecut în urma încheiărei consiliului de miniştri cu No. 2 din 30 Octombrie 1895, Ia ad-ministraţiunea căilor ferate roinîne, va forma pe viitor un serviciu special în această admi-nist raţiune. Art. 2.— Acest serviciu va coprinde : a) Transporturile de călători, postă şi mărfuri intre porturile Dunărene (de la Brăila In jos) şi porturile maritime roinîne şi streine ; b) Transporturile de călători, postă şi mărfuri Intre porturile maritime roinîne şi porturile maritime străine; c) Construirea, întreţinerea şi exploatarea dockurilor flotante şi eventual a basinelor speciale, necesare reparaţiunilor vapoarelor proprii saă străine; d) Comandarea şi supravegherea construcţi-unel vapoarelor în streinătate. Art. 3.—Conducerea serviciului de navigaţiune va fi încredinţată unul şef de serviciu pur-tind titlul de «director al serviciului de nari-gaţiune», cu reşedinţa iu Bucureşti, şi depin-ztnd direct de direcţiunea generala a căilor ferate. Art. 4.—Toate disposiţiunile privitoare la administrarea acestui se vieiă, toate atribuţiunile direcţiunel generale şi ale consiliului de ad-ministraţiune, precum şi raporturile dintre a-cestea şi ministerul lucrărilor publice, in tot ce se atinge de acest servicii!, vor li cele actualmente în vigoare şi prevăzute de legea de exploatare a căilor ferate. Art. 5.—Un regulament de administraţie publică, elaborat de direcţiunea generală a căilor ferate şi aprobat de consiliul de miniştri, va determina modul de recrutare şi înaintare a personalului de navigaţiune, drepturile şi Îndatoririle lui, precum şi toate cestiunile de detaliu privitoare la organisarea şi exploatarea acestui serviciu. Art. 6.—Pentru cumpărarea vapoarelor necesare exploatare! serviciului de navigaţiune maritimă, se acordă ministerului lucrărilor publice un credit extra-ordinar de 10.000.000 lei, care se va acoperi prin emisiune de rentă sau prin orl-ci.ri alte mijloace cari vor părea guvernului mal priinciouse. Ari. 7.—Toate disposiţiunile prevăzute de legi şi regulamente, contrarii legei de faţă, sunt şi rămin abrogate. DE LA PRIMĂHIE Numirile Ia primărie. — Budgetul.— Ceatiuuea apei. — Bulevardul C'olţea. Numirile la primărie Toată activitatea administraţiunel comunale e şi azi concentrată exclusiv în căpătuirea agenţilor liberali. Budgetul nu e nici piuă azi întocmit; lucrările mari lîncezesc; tot gîndul administraţiunel să concentrează în numiri. Eminentul inginer al scoalel centrale d. Chaigneau a fost înlocuit cu bătrlnul Pancu, care acum cîţl-va ani a trebuit să se retragă ca nefiind la înălţimea misiunel sale. Chiar actuala anministraţie neavînd deplină încredere în el nu l-a numit de cit după ce mal IntîT şi-a dat demisia, fără dată, în adinele primarului. Să numesc funcţionari netrebnici, cari a doua zi sunt scoşi de administraţia care i-a numit. Mal deunăzi, unul din cel mal însemnaţi consilieri a declarat că nu va mal călca pe la primărie, căci nu să face administraţie cu Tobocl. Budgetul Suntem deja în ti Martie şi budgetul nu e Încă Întocmit. In loc d’a se face budgetul www.dacoromanica.ro de către administraţie şi d’a să supune a-poi aprobării comisiei budgetare, primarul, care e incapabil d’a face budgetul, vrea să-l pregătească cu comisia budgetarâ. Aceasta însă nu se întruneşte cînd e convocată, aşa că pînă azi budgetul nu e măcar pregătit. Dacă ţinem seamă că trebue mal multe zile pentru ca budgetul să se tipărească, că 0 dată comunicat consilierilor trebue să se lase acestora mal multe zile ca să-l studieze, că apoi trebue discutat şi votat de consilieri, vedem că ajungem la sflrşitul lunel. Dar chiar dacă s’ur Vota budgetul piuă la 1 Aprilie, clnd se va aproba el de guvern? După modificările consiliului, trebue mal multe zile pentru a se copia budgetul şi a se trimite ministerului de interne. Cind se va face aceasta şi clnd va avea vreme ministrul să-l cerceteze ? Clnd va avea timpul consiliul să mal examineze modificările ministerului ? Festin nea apei După 5 luni de administraţie liberală încă nu cunoaştem, dacă nu soluţiimea dar măcar opiniile actualilor edili asupra acestei ceşti uni. Clnd apa subterană e în măsură d’a alimenta Bucureştii, cînd cu maximum 3 milioane şi într’un an şi jumătate să poate re-solva Gestiunea sub direcţiunea şi garanţia celor mal însemnaţi ingineri din ţară satt din străinătate, să pornesc acum cercetări de isvoare în valea Teleajenulul. Este ştiut că variaţiunilo de debit ale a-cestor ape reclamă măsurători de volumul isvoarelor timp de mal mulţi ani dearlndul. In ceea ce priveşte calitatea, s’a constatat că isvoarele din Valea Telajănulul arată 26 grade idrotrimetrice, ceea ce este mult prea mult pentru o bună apă de băut. Bulevardul Colica Pe bulevardul Colţea, de la Romană pînă la şosea, s’a luat nemerita măsură d’a se a-linia casele cu 4 metri retragere din stradă, lăsîndu-se ast-fel 4 me*ri pentru grădiniţe. Această disposiţie e din eele mal fericite. Trebue ca fie care cartier să aibă caracterul săli. Partea aceia a bulevardului este oare-şl cum prelungirea şoselei şi va fi de un aspect prea frumos d’a avea acolo vile cu grădiniţe, ceea ce e şi salubru şi potrivit obiceiurilor ţării. Tot o dată nu se va Întinde pînă acolo cartierul comerciant al oraşului, care nu trebuie să ia o aşa mare extensiune, ci e bine să fie mal concentrat. Nu se va face concurenţă calei Victoriei, care e deja o arteră pe jumătate comercială. In fine, vom avea pe bulevard clădiri cochete, cari prin alinierea lor şi prin veselia ce o dafl grădinele, vor da un aspect minunat şi incomparabil mal frumos de cit casele înalte, făcute in stil vienez fără bo-găţ.a materialelor Vienel şi avlnd alăturea cocioabe mici sau case cu grădine nesupuse toate la aceiaşi aliniere. In cursul lunel Mal se vor începe lucrările de terasainent ale liniei Bîrlad-GalaţL Pentru construirea acestei linii ministerul lucrărilor publice cere Camerelor un credit de 15,600,000 lei. Linia va li gata abia după 2 ani. Mal mulţi cetăţeni fruntaşi din Galaţi se constitue într’un comitet şi vor deschide o subscripţie publică îu localitate pentru ridicarea unul monument pe mormîntulul lui C. Ressu. Ştiri Mărunte Apele Dunărei continuă a creşte; creşterea a fost ieri de 19 ctm. la Brăila şi 16 ctm. la Galaţi. La Sulina apa a atins 13 picioare. * * * Causa variolei ce bîntue în Galaţi şi Brăila printre copil lipovenilor s’a constatat că vine din opunerea lipovenilor in contra vaccinării copiilor lor. in consecinţă consiliul sanitar superior a luat dispoziţii severe ca copil li povenilor să fie vaccinaţi cu orl-ce preţ şi la nevoie să se recurgă şi la forţa poliţienească. * * ie Meuageria Brunii, lingă Imprimeria Statului. lami 11 c. Un pictor va face portretul leului Sultan in cuşca sa. Representaţiile acestea sunt foarte a-muzante. * * * Patru persoane fiind muşcate de un dine turbat în stradele Balaban şi Vadul Cazărmel din Galaţi, afl fost aduse azi la institutul bacteriologic din Capitală. * * * Joi, 7 Martie, s’a dat la Curte cu prînz in onoarea Corpului diplomatic a-creditat pe lingă persoana M. S. Regelui. La acest prinz, la care afl luat parte şi AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romîniel, Majestăţile Lor afl întrunit pe D-nil representanţi al Puterilor străine cu doamnele, D-nil miniştri cu doamnele, D. administrator al domeniului Coroanei, D. secretar general al ministerului afacerilor străine, D-nil secretari de legaţiune cu doamnele, D-niî ataşaţi militari, Casele MM. LL. Regelui şi Reginei şi a AA. LL. RR. Principelui şi Principesei, în total 60 persoane. După prînz, Majestăţile Lor ţinură cerc în salonul cel mare, în timpul căruia Suveranul şi Alteţele Lor Regale se întreţinură cu persoanele presente ptnă la orele 10, cind s’afl retras în apartamentele Lor. * $ £ A apărut broşura No. 6 din revista «Lumea Ilustrată». Ca în tot-d’auna e-ditorul d. lg. Hertz, n’a cruţat nimic ca numărul de faţă al revistei să se deosebească prin eleganţă în ilustraţiunl, varietate In materie şi acurateţa în ce priveşte tiparul. In 'condiţiunile în cari se presintă, revista «Lumea Ilustrată» poate fi pusă cu folos in mîna orî-cul. 1) E P E S I (Serviciul Agenţiei Romîne) Berlin. 8 Martie Reichstagul a votat bugetul datoriei publice a imperiului, apoi capitolul vămilor şi impozitelor de consumaţie.—D-nul de Kanitz a vorbii îu contra tratatelor de comerţ şi în contra scă-deril laxelor asupra graurilor. D-nul Aschenboru, secretar de Stal, a declarat ca anul trecui veniturile vamale aii atins maximul lor şi cil taxele asupra graurilor sunt aproape egale, cu acelea din trecut. Reichstagul a vot apoi alte capitole şi a început discuţia lege! financiare care fusese întoarsă mal zilele trecute unei comisiunl. D-nul Posadowsky a declarat apoi ca guvernele federale cred ca ar fi o măsură folositoare acea de a începe amortisarea datoriilor. Petersburg, 8 Martie. împărăteasa văduvă va pleca Ia 12 la Nissa, via T,eipz.ig, Francfort şi Lyon. Berlin, 8 Martie. Majestăţile Lor vor pleca Luni prin via Got-liard Ia Genua, unde se vor îmbarca Mercurl dimineaţă pe bordul Hohenzollern. Belgrad, 8 Martie. Conferinţele comitetului finanţelor cu guvernul a£i avut un resultat care permite să se continue negoeiările cu grupele de bănci. Dacă. după cum se aşteaptă, Regele ar consimţi să se continue aceste negociărl. ministrul de finanţe va fi însărcinat să aducă o soluţiune a crizei, care a perdut deja din caracterul săă înaintat. Roma, 8 Marte Escadra italiană actualmente la Siracusa, va merge la Palermo pentru sosirea Majestăţilor Lor germane. Constantinopol, 8 Marte. Ah med Riza, redactor al ziarului «Mechveret» a fost condamnat îu lipsă la munca silnică pe viaţă. Carantina asupra provenienţelor din Alexandria s’a ridicat. Un incendiu a distrus astă-noapte la Stambul, 60 de case şi trei şcoli. Paris, 8 Marte. Ex-consulul american Waller, condamnat la 20 de ani Închisoare pentru spionagiu, a fost graţiat. Paris, 9 Martie Camera deputaţilor a început discuţia propunerii comisiunel budgetului care tinde la respingerea impositulul asupra venitului. D-nu Jaurăs combate propunerea, pe clnd d-uu Leon Say o sprijină. Urmarea discuţiei s’a amînat pe Luni. Berlin, 9 Martie Se asigură în mod forma] că împăratul ger imn, la întoarcerea sa din Italia, va trece pe la jumătatea lui Aprilie la Viena, unde se Va opri două zile. Constantinopol, 9 Martie Intr’o conferinţă a consiliului mixt, patriarhul armean a anuuţat intenţiunea sa de a-şl da demisia. După o deliberate lungă, consiliul a decis să invite pe patriarhul să nu-şl dea demisia, ci să continue demersurile sale spre a obţine o îmbunătăţire a relaţiunilor cu Poarta, ECOUllI Sâmbătă seara elevele cunoscutului institut «Şcoala Nouă» afl serbat patronul şcoalel printr’o serată literară şi musicală, la care a luat parte un public numeros şi ales şi representanţi al presei. Ca în toţi anii, şi de data asta succesul acestei serate a fost splendid. Gentilele diletante ’şl-afl fermecat, literalmente, auditorul,’care le a resplătit prin aplause nesflrşite şi frenetice. * * * Primăria oraşului Tulcea va face un împrumut de un milion de lei, pentru eonstrucţiunea a cinci scoale, un spital, pavage şi trotuare pe stradele principale. * ' * * Secţiunile Camerei afl aprobat creditul de 12 milioane cerut de ministerul lucrărilor publice pentru lucrările hidraulice din portul Constanţa. Raportor a fost ales d. Dobrovicl. * * * Prin «Monitorul» de erl s’a promulgat legea pentru facerea clădirilor şcolare şi înfiinţarea casei şcoalelor. * * * De două zile Prutul a început a creşte din cauza topirel omăturilor din munţii Bucovinei. Comerţul de exportare a grinelor şi lemnăriilor din Bucovina pentru Reni, a început. Ştiri diverse Crima de la Ripa. — Joul pe la 1 din zi, un ţăran din Ripa, judeţul Covurlul, şi-a bătut nevasta şi apoi a aruneat’o în Rîpa de la Dunăre. Nenorocita l'eniee, căzînd de la o înălţime de 2(1 metri, a murit. Soţul furios, fiind beat, şi bănuind că fe-meiea nu e încă moartă, s’n scoborît în Rlpă si a sdrobit cadavrul cu picioarele. Criminalul, care voia să fugă, a fost arestat îndată. Călcat de tren.—Vineri dimineaţă, la orele 6, trenul de marfă, No. 606, n călcat, In dreptul cantonului 10, Intre Kilila şi Buftea, pe un ţăran anume Glieprghe Năstase, care treceii linia ferată cu carul cu bol. Trenul a sfărlmat căruţa, a ucis pe ţăran şi a tă-ioI in doua pe un bou. Nenorocitul Gheorghe Năstase e de fel din Gemeni, plaiul şi judeţul Dîmboviţa. Cadavrul a fost transportat la Buftea; autorităţile au deschis o anchetă. PARLAMENT UL CAMERA Sftii nftt fie la 9 Martie Foarte puţini deputaţi. Se dâ cuvtntul d-lul Aslan In cestiune personală cu d. Sturdza. D. N. Ceaur-Aslan declară că In tot discursul săfl de ieri n’a făcut nici cea mal mică chestiune personală cu primul ministru, care a găsit de cuviinţă să răspundă cu insulte şi cu insinuări răutăcioase la faptele precise pe cari d-sa le expusese în-naintea Parlamentului. D. Sturdza a afirmat In contra-’ml: că m’am opus la unirea Principatelor, că aşi fi lucrat la răsturnarea familiei domnitoare, că tu sflrşit nu-’s naţionalist şi aşa mal departe. După detronarea domnului Cuza In urma unor uneltiri la cari a participat şi d. Sturdza, am emis ideea că unirea principatelor să se discute lntr'un parlament la Focşani. La aceasta se reduce prima acuzaţie a primului ministru. M’a mal Învinuit că aş fi luptat la dărlmarea dinastiei, ca şi cum, Domnilor, efl aş fi scris faimoasa broşură Spionul Prusian iscălită cu pseudonimul Baron de Hainii Oratorul se apără de acuzarea că ar fi trădat cauza naţionalistă; iar In privinţa alegaţiunel d-lul Sturdza că d. Mitilinefi a divulgat un secret profesional, dlndu-I mal multe acte ale consulatului, d. Aslan spune că d. Mitilinefl o mal presus de orl-ce bănuială de asemenea natură. Voci: Dar cine-I atunci ? D. D. Sturdza. E o inconvenienţă să dai In vileag nişte afaceri cari trebuiai! să fie cunoscute numai de agentul nostru diplomatic şi fio noi! D. t'eaur Aslan protestează energic In contra cuvlntulul neparlamentar al ministrului preşedinte (Protestări sgomotoase; voci : la ordine ! E necuviincios!) I). N. ( 'emir Aslan. Mi-aţl aruncat mănuşa d-le Sturdza, o ridic şi vă dat! rendez-vous orl-clnd veţi voi şi orl-unde. Dv. nu prea aţi fost norocos prin toate partidele prin care-aţi trecut... (Murmure) D. Aurelian, preşedinte. Veniţi la cestiune ! D. Mărgăritescu. Noi nu putem asculta ptnă mtine divagaţiile-astea! (Aplause). D. N. Ceaur-Aslun sflrşeşte ziclnd că, cu aşa sistem partidul liberal merge Ia peire. (Mamelucil îşi fac datoria şi ţipă cit le ia gura). D. D. Sturdza spune că ar dori ca partidul liberal să fie curăţit de oameni ca d. Aslan, cari realmente îl duc spre peire. Chestiunea broşurel «Spionul Prusan», ie o născocire, un moft care s’a mal discutat In Parlament. D. Ceaur-Aslan a lucrat din răsputeri pentru a separa Moldova de Muntenia, tm-potrivindu-se ast-fel aspiraţiuuilor cele nml scumpe ale poporului Roinlnese. 0 voce. A luptat cu bani Ruseşti! (A-plause). D. I). Sturdza blamează din nou purtarea persoanei care a pus la dispoziţia d-lul Aslan scrisorile de ‘cari s’a servit In interpelarea sa de erl şi termină calificlnd de ruşinoase expresiile din discursul d-sale, expresii cari nu ’l pot atinge. Cit timp voi fi combătut de oameni ca d-nu Aslan, slnt sigur că voi rămîne pe această bancă! (Aplause). Se trece la ordinea zilei. Se votează fără discuţiune un credit ex-tra-ordinar de 12 milioane pe seama ministerului de lucrări publice pentru lucrările ce vor fi necesare In portul Constanţa după construirea acestui port. D. Poenaru Bordea dâ citire expunerel de motive a proiectului de lege pentru desfiinţarea Casei de amortizare. D. Menelas Ghermani observă că raportul comitetului delegaţilor s’a distribuit d’abia erl, aşa că discuţiunea e prematură, fiind-că nici un deputat nu a putut studia acest raport. înţelege graba aceasta de-oare-ce şi d-sa ar voi ca budgetul general să fie votat la timp. Aduce Insă aminte că deputaţii liberali In opoziţie eratt mal into-lerenţl şi cereai! In tot-d’auna să se lase termenul reglementar de 3 zile pentru stu-diarea proiectelor de legi. Intrlnd în analiza proiectului, d. Ghermani spune că principiul casei de amortizare a fost stabilit prin legea di 1881 pentru vtnzarea bunurilor statului. Produsele vtnzăreî domenielor Statului era destinat pentru stingerea datoriei publice şi el trebuia vărsat la casa de depunere. Insă, după cum recunoaşte însuşi d. ministru de finanţe în expunerea de motive, guvernele liberale anterioare anului 1888 au utilizat aceste fonduri la echilibrarea budgetelor, Chiar efl ca ministru de finanţe, adaogă d. Ghermani—am fost nevoit In două rin-duri să iafl de la Cassa de depuneri odată 1,200.000 şialtădată900,OOOlei pentru aplâti procentele datoriei publice, pentru că nu exista încă o cassă de amortizare care să mă oprească. Pentru acest fapt am fost foarte violent atacat atunci de d. Palade. I). Cantacuzino. Şi efl am fost atacat de d-ta (Rlsete). D. Ghermani. Avem un punct comun. Oratorul arată apoi cum d-sa a Înfiinţat la 1802 Cassa de Amortizare pentru ca guvernul să nu mal poată lua din sumele produse din vtnzarea bunurilor Statului spre a umple lacune bugetare. E bine să desfiinţăm această Cassă? Nu Fiind-că nu ne e permis să echilibrăm bud" getul declt cu resursele ordinare. D. Ministru de Finanţe Insă e de părere că fiind că In 37 de ani datoria publică se amortizează dacă nu vom mal face lmpru-tun. atunci e inutil să mal sustragem sume din averea Statului spre a ne plăti datoria. Nu. Domnilor, ar fi o mare fericire pentru ţara noastră, etnd am putea să scăpăm mal repede de datorii ; D. Ministru Îşi face ilu-ziunl clnd crede că-I posibil să nu mal facem Împrumuturi de acum nainte. După aceea d. Ghermani arată cit slnt de nefundate acuzaţiile ce i se aduc In raportul comitetului delegaţilor, relativ la res-cumpârările făcute de D-sa pe clnd era ministru de finanţe. Dovedeşte apoi că cea-l’altă acuzaţiune că ar fi causat prejudiţil fiscului prin emi- siuuile de rentă făcută de d-sa, e tot aşa de lipsită de temei ca şi cele d’lntli. Oratorul termină, sfătuind guvernul să nu afecteze produsele vlnzăril bunurilor Statului la cheltuelile ordinare ale budgetului, ci, cel puţin să le întrebuinţeze la cheltuell extraordinare (şosele, căi ferate, etc.) dacă are hotărîrea să desfiinţeze casa de amortisment. (Aplause). D. Gogu Cantacuzino declară că In expunerea d-sale de motive nu a avut intenţia să atace personal pe d. Ghermani. Susţine că ar fi o greşală să afectăm o sumă prea mare pentru stingerea datoriei publice şi prin urmare ar fi un lux neper-mis să menţinem casa de amortisment, (aplause). Discuţiunea se Închide. Legea In total este primită cu 64 voturi pentru; contra 2. Şedinţa se ridică la ora 5 şi un sfert. NE Jf A T T L Şetl ia ţa fie la 9 Martie Senatul se ocupă de indigenate şi peti-ţiunl. DIN PRESA Ziarele de a/.î Dreptatea zice că pe ziua de ieri d. Dim. Sturdza s’a prăbuşit sub greutatea incapacităţii sale. Confratele nostru conchide ast-fel : " Ziua de erl a provocat al patrulea vot de încredere guvernului actual; dar. orl-care ar fi fost numărul bilelor în urnă, de fapt guvernul a fost biruit. Căci i s’a răpit ultima licărire de autoritate morală,— şi astăzi depărtarea d-lul Sturdza de către chiar guvernamentali nu mal poate lăsa cea mal mică umbră de îndoială. -------- Lumea Nouă se ocupă de şedinţa de ieri a Camerei şi constată că eforii şcoalelor romîne din Macedonia au fost răsbunaţl faţă cu d. Sturdza, care-I acuzase de instigaţiunl si răsvră-tirl. -'-'Yj Timpul, referindu-se la cele pe-recute în şedinţa de erl a Camerei pune: Afl trecut patru luni; din partea noastră nu s’a vorbit de cit de două ori în Parlament ; n’am ţinut nici o întrunire publică; n’am deschis birod de recrutare pentru flămlnzil şi paraponisiţii din partidul d-sale, cari găsesc că plăcinta promisă în opoziţie s’a transformat în-tr’o pită ordinară. In presă chiar l’am tratat pe d. Sturdza, pe al săi, ce e dreptul cam in glumă dar fără răutate şi reaua credinţă cu care ne ataca el; şi cu toate acestea, unde a ajuns? Confratele nostru adaogă apoi că noi excluşi din parlamentul d-lul Sturdza, îl învingem chiar acolo, atita este de tare dreptatea noastră şi atit este de sdrun-cinată situaţia lui. Ziua spune că banca ministerială a devenit banca torturel: Ministru liberal înseamnă un om care este espus la toate intrigele, care trebue să suporte toate umilinţele, care trebue să îndure toate impertinenţele tuturor deputaţilor ambiţioşi sau neeuviincioşi. Dacă vel vedea pe un individ în poză umilită, salutind piuă la pămînt in dreapta şi in stingă, strecurindu-se printre deputaţi, furişindu-se pe lingă păreţi, să ştii că acela e ministru. Ştiri din ziare Din Ziua: *** Din sorginte autorizată, aflăm că d. dr. Lucacl a trimis o scrisoare d-lul d-tor Raţiu prin care ii face cunoscut că reintră In partid şi va lupta şi de aci înainte cu tot devotamentul pentru programul de la 1881. Din Lumea Nouă : *** Aflăm In mod pozitiv că d. general Algiu şi-a trimis demisiunea din armată ministrului de război. Din Gazeta: *** Nici o înaintare nu se va face în armată pe ziua de 14 Martie., aniversarea proclamării Regatului. înaintările hotărite pentru această dată se vor face pe ziua de 1 Aprilie, eînd se vor face şi înaintări de grade superioare ULTIME ^FORMAŢIUNI «Gazeta > afirmă că MM LL. Regele şi Regina nu vor pleca în străinătate. Confratele nostru guvernamental e rău informat. Suntem în poziţie de a. anunţa cu siguranţă, ca MM. LL. vor pleca Duminica viitoare la Abbaz-zia. Ziarele Le Journal şi Le Jour din Paris afl trimis în Bucureşti un corespondent pentru a le întreţine asupra evenimentelor din ţară. Corespondentul e d. Montigny, care de cîte-va zile se află deja în Capitală. O nouă societate e pe cale de a se înfiinţa în Capitală sub denumirea de Societate imobiliară, cu un capital pe acţiuni de cinci milioane de lei. Scopul societăţii e desvoltarea con-strucţiunilor în Romînia, construirea şi vînzarea safl exploatarea de imobile atit pentru comptul propriu cît şi pentru cel particular. D. G. C. Cantacuzino studiază ideia modificării tarifului general vamal. In acest scop d-sa a trimis o circulara camerilor de comerţ in-vitîndu-le să facă o expunere critică asupra lacunelor şi discordanţelor ce s’ar fi aflînd în actualul tarif vamal. D. Ernest Virnav a fost rugat să-şi retragă demisiunea din postul de prefect al judeţului Roman. D-sa a şi plecat deja la postul său. D. Mitilineu, fost ministru plenipotenţiar al ţării în Constantinopol, se va întoorce mîine în Capitală. 0 AFACERE DE ŞANTAJ I). Paul Sliitcscn -M uri a «l’Asty. — Un cliiriuş incorect. —Un sequcwtru a-Migurâtor. — Ocrotirea poliţiei. — Prefectul poliţiei şi Mariad’Agly. înscenarea nun; furt. — Prefectul complic^ tntr’o afacere tle Şanţ j. — tine e «l-na VI uri a «l’Asty. — Un Şantaj D. Paul Stătescu, prefectul poliţiei şi patronul unei irriguliere a, născocit o afacere despre care ni s’afl adus următoarele amănunte : In strada Regală No. 10, locueşte la etajul I d. Ion C. Mavrodiu, originar din Brăila, comisionar foarte cunoscut, care a avut şi are dăraveri im portante cu d. Ion Calenderu; d-sa a închiriat două camere şi o dependinţă d-nel Marin d’Asty, asupra căreia cititorii vor găsi amănunte mal jos. Un chiriaş incorect D-na Maria d’Asty nu plătea chiria. Proprietarul îl-o reclamă de mal multe ori, dar chiriaşa în loc să-şi achite datoria, începe a face tot felul de neajunsuri d-lul Mavrodin. Aşa. intr’o noapte îl ia preşul de pe scară, altă dată îl fură o lampă pentru a lăsa antreul în întuneric, îl scotae carta de vizită din uşă, etc. D. Mavrodin reclamă d-lul Dendrino, comisarul secţiune! 6-a, precum şi inspectorului de poliţie, pe care-1 întilueşte intîmplător pe stradă. Poliţia nu dă nici o urmare afacere!, spre marea surprindere a d-lul Mavrodin. Mal mult chiar, în loc ca d-na d’Asty să se astîmpere, face şi în urma redamaţie! d-lul Mavrodin la poliţie, alte neajunsuri proprietarului său. D. Mavrodin şi mal mulţi amici al săi au găsit, în nenumărate rindurl, clanţa u-şel mânjită in mod ignobil. Ori de cîte ori d. Mavrodin ameninţa pe d-na d’Asty, aceasta ii răspundea cu un ton foarte arogant: «poţi reclama, eu am protecţie». I ii s«‘«nieslru asigurător Acum în urmă d-na Maria d’Asty fă-cînd noul neajunsuri d-lul Mavrodin, nroprietarul, găsindu-se în această situaţie neplăcută şi neprimind încă pină acum chiria, a intentat acţiune d-nel d’Asty şi a obţinut punerea unul se-cuestru asigurător pe mobile. A doua zi după secuestru, în lipsa d-lul Mavrodin de a-casâ, parte din o-biectele sequestrate dispar. Se spune chiar că un agent de poliţie ar fi ajutat pe corecta chiriaşă ia înstrăinarea mobilelor sequestrate. Ocrotirea poliţiei D. Ion Mavrodin, în urma dispariţiu-nel obiectelor sequestrate, reclamă secţiei a 6-a ; aci îl se răspunde că afacerea nu e de competinţa ei. Comisarul secţiei însă declară, confidenţial d-lul Mavrodin: «Ce să facem ? Prefectul poliţiei e amestecat. Noi nu putem interveni». Prefectul poliţiei şi Marfa «l’Asty Relaţiunile dintre prefectul poliţiei şi d-na Maria d’Asty nu sunt un mister pentru nimeni. Toţi vecinii pot afirma că d. Paul Stătescu vizitează aproape zilnic pe d-na d’Asty. Era firesc dar ca d. Dendrino, comisarul secţiei a 6-a, să nu îndrăznească să intervină în favoarea d-lul Mavrodin. înscenarea unui furt După ce reclamă secţiei, d. Mavrodin seduce să mânince pe la orele 7 şi jumătate, — aceasta se petrecea Vineri seară, — şi lipseşte de acasă pînă după miezul nopţel. www.dacoromamca.ro Clnd soseşte la domiciliul să ii, d. Mavrodin întilueşte în antreu pe d. comisar Dendrino, cu o luminare în mină ; ii dele bună seara, fără a-I spune nimic, şi bănuind că presenţa sa acolo e in legătură cu vizita d-lul prefect Stătescu la d-na d’Asty, nu dă nici o importanţă presenţel comisarului. D. Mavrodin se culcă, iar a doua-zi Sîmbătâ, Ia orele 6, cin se scoală, vede în antrefl un om care-I spune că e de la siguranţă, cu însărcinarea de a cerceta im furt săvîrşît la d-na d’Asty. Imediat după aceea soseşte şi d. Puiu Alexandreşcu, şeful siguranţei, însoţit de d. ispeetor de politie PopovicI şi d. comisar Den4rino. EI intră la d. Mavrodin şi-l întreabă unde a petrecut seara ; el declară că vor să facă o perchiziţie, de oare-ce e implicat în furtul de 2000 lei săvîrşit la d-na d’Asty. Prefectul complice intr’o afacere «1«: şantaj D. Mavrodin a înţeles imediat că d-na d’Asty voeşte să facă cu dîusul un şantaj şi că prefectul poliţiei, d. Paul Stătescu, şi-a dat sprijinul său acestei înscenări. D-sa justifică lipsa de acasă şi în urma acestui alibi, poliţia renunţă la perchiziţie. Nu trece mult timp însă, şi d. Paul Stătescu soseşte Ia d-na d’Asty şi are cu dînsa o lungă întrevedere, la care participă şi servitoarea locatarei. In urmă d. Stătescu pleacă şi poliţia răs-pindeşte sgomotul că in afacerea furtului de 2000 lei săvîrşit în prejudiciul d-nel d’Asty. e implicat d. I. G. Mavrodin, proprietarul caselor locuite de d-na d’Asty. Uine e «l-na Maria d’Asty D-na Maria d’Asty îşi pierde origineie în otelul Fieschi, unde a debutat ca... chelneriţă. Ea e cunoscută sub numele de Maria Dumitrescu ; a urmat conservatorul şi pe cîţl-va tineri pe stradele Capitalei şi şi-a început cariera artistică pe scena unul cafe-şantant de provincie, sub pseudonimul de Sylvia. Angajată in urmă în trupa de operetă de la Teatrul Liric, a trecut in urmă la Teatrul Naţional, de unde a fost conge-diată pentru scandalurile pe cari le provoca. Maria d’Asty se bucură de o foarte proastă reputaţie, pretutindeni purtările el afl lăsat urmări rele. In Galaţi, Maria d’Asty a făcut să dispară inelul unul oare-care D. C., inel găsit in urmă, a-manetat la un evreu de un tînăr protejat al d-nel d’Asty. eumenide pe cari mi Ia încredinţase, ba chiar de a publica aceste documente. 2) Chiar dacă n’aş fi avut autorizarea domnului Strat dd a comunica scrisorile, cind le am arătat autorului lor nu le am divulgat, căci o divulgare indiscretă numai atunci ar putea să existe cind comunicarea s’ar face către un al treilea, iar nu către însuşi autorul scrisoare!. Dacă însă se produce o altă divulgare şi se face un uz nepotrivit jal a-cestor scrisori, indiscreţiunea trebue pusă în sarcina actualilor deţinători, iar nu într’a mea. 3) Orî-ce adnotaţiune adăogată cu-ne data el recentă de către autorul scrisorii nu a alterat întru nimic şi nu a făcut să dispară nici un cuvînt din documentele vechi : deci documentele încredinţate afl fost restituite intacte; a-dăogirea unul document noi! purtînd data sa recentă nu a schimbat întru nimic pe cel vechio. Toate acestea fiind incontestabile, cuvintele de incorectitudine şi nedelicateţâ întrebuinţate de d. Strat, ’ riu’şl găsesc locul. Remîne insă întrebarea dacă procedeul d-lul Strat este corect şi delicat. Primiţi, vă rog, d-le directori expre-siunea deosebitei mele eonşideraţiuul. Ion (. C. lirutiniin. Epitropia Aşezămintelor BrîncoveneştT «lin It ucu roşii (Spitalul Brîticovenesc şi biserica Domniţa Butaş a) Face cunoscut că, în ziua de 16 Martie curent la ora 11 dimineaţa va ţine licitaţie publică orală în cancelaria administraţiei din Calea Rahovel N. 3, pentru închirierea Pivniţei de piatră de Ia Trocudero din dealul Filaret pe termin de un an, cu începere de la 23 Aprile 1896 şi piuă la 23 Aprile anul 1897. Condiţiile şi orl-ce informaţii se pot lua de la cancelarie în toate zilele de lucru de la ora 9—12 dim. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie vor depune o garanţie provisorie de lei 9000 In numerar safl efecte publice. Bucureşti, 5 Marte 1896 59 ’ No. 210 3-2 J>e arendat De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Iludeştl-Cioplea, cu trupurile BîrzeştI-Citzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodâ No. 5, In Bucureşti. 11 «6—23 B0ALELE SIFILITICE Ne|»utinţa bărbătească Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist în boaie lumeşti 1» r. T IIO II Un şantaj D-na d’Asty, văzîndu-se acţionată în judecată de proprietarul caselor ce lo-cueşte, a înscenat furtul despre care am vorbit. Ea credea să poată să obţină cu sprijinul prefectului, de la d. Mavrodin, sau o renunţare la chirie, safl cine ştie ce avantagil. In numărul viitor vom vorbi despre altă afacere incorectă a Măriei d’Asty. Pentru azi ne mărginim aci. Ca răspuns la scrisoarea d-lul I, Strat, publicată de noi in numărul de Sâmbătă. d. Ion Brătianu ne trimite următoarea scrisoare: Domnule Director! In ziarul Epoca, cu data de astăzi 9 Martie, citesc o scrisoare a d-lul D. I. Strat. Găsesc necesar să restabilesc faptele şi să îndreptez apreciările conţinute într’insa. Acum patru ani., aflîndu-mă cu d. Strat în relaţiunl, cari nu-mi permiteafl să prevăd atitudinea d-sale de astăzi, am avut o conversaţiune despre o lucrare cu care mă ocupam şi anume re-gularea corespondenţei tatălui mefl şi a altor corespondenţe privitoare la părintele mefl. — D. Strat ’ml oferi atunci să’mi pună la disposiţie o corespondenţă a tatălui săfl, d. Ion Strat, în care puteam găsi documente interesante. Eu am primit propunerea şi am luat un pachet de corespondenţă care trebuia studiat mal tîrzifl. Trecuseră mal mulţi ani fără ca să pot desăvîr.şi lucrarea începută, cind d. Strat ’ml ceru printr’o scrisoare înapoe-rea pachetului ce ’ml încredinţase. Diferite împrejurări, mal multe călătorii, în fine numeroase circumstanţe de mică importanţă afl întîrziat Înapoierea din parte-mi a pachetului încredinţat, pre care în sflrşit l’am trimis d-lul Strat. Care ’ml este mirarea văzînd că d. Strat se plînge că efl aşi li copiat safl fotografiat unele din scrisorile încredinţate şi că aşi fi comunicat unei persoane scrisorile ce tot (linsa le ar fi scris. Cred că nimeni nu va putea pune la îndoială următoarele afirmări: 1) Cind d. Strat mi-a dat corespondenţa tatălui d-sale spre a-ml servi la lucrarea mea, în cunoştiinţă de cauză mi-a dat’o cu autorizarea de a copia, sau de a fotografia, cea ce este lot una, do- Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Tramway). Conmltaţiuni de la 10—1 dim. şi de la 5—8 seara. 23 (30-11) Loc separat de aşteptare pentru tic-care. N. GSLIGOIUESSCir 13, Calea Victoriei, 43 vis-ă-vis de cofetăria Capsa, Bucureş Aducela cunoştinţaonorabilu-Wffî Iul public, că Iu atelierul mefl Wjm se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din mate-rialele cele mal line. Comen--dele se efectuează prompt; se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate. NB. Pentru conservarea încălţămintelor recomand veritabila Crema-meltoniană neagră şi culori din fabrica «iîrow.v şi soar» din Londra: Feriţi-vâ de contrafaceri. 27______________________________26-8 KSyDUîOÎAT «le la Sf. Gheorghe SUaLiSlisllM 1 1896 una prăvălie in Calea Victoriei No. 68 sub liotei Cord mental la stingă intrărel actualmente ocupată de Doninu Georges Becker. Doritorii se vor adresa la Casa de Banca a D-lor Fraţi V. II. Flias, Bucureşti, Strada Lipscani No. 80. 28 _______M-6 CAS-v FONDATA IN 1880 2 Medalii Succes de 10 ani AU 3011 JAROINIER Seminţerie horticolă, Leguminoase şi Furagere AUGUSTE GLOUARD fost grădinar sof al Capitalei Antreprenor de Parcuri şi Grădini Str. Carol I No. 56, Bucurescî Seminţe de fiori şi de zarzavaturi de lot felul Trifoiu, Lucernă, Rădăcini furagere Seminţe, Industriale, Economice, Uleioase şi Textile Instrumente de tot felul pentru grădinărie Singurul deposit de muşine pentru altoit Viţe Americane, după sistemul cel mal nou, aprobat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii. Catalogul se trimite gratis şi franco ia cerere Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist in boule venerice şi ale cililor urinare. Ntrada llaiicei Naţionale colţ cu strada Garagorghelievicl de asupra teatrului Hugo. Conmltaţiuni dela 4'lt pirul la 1, p. rn. : pentru I dame de la 3—4. 100 oi EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKLA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Struda Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. _____Cursul pe ziua de 10 Martie. 1896_ | Cump Vind 4«/o Rentă Amortisabilă. . . S6 — 86 S 6»/. » Amortisabilă. . . 99 ■7. 100 7* 6 Obligat, de Stal (Cov. It.) . 101 '/> 102 0*/o » Municipale din 1883 96 7* 97 7* 6°/o » , » 1890 97 V* 97 7* 5»/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 Va 92 */« <3% « # Urbane . 100 7* 101 5«/o » » Urbane . 88 '/> 88 7* 5°/o » » » Iaşi . 81 *;« 81 7* Acţiuni Banea Naţională. 1535 — 1545 » » Agricolă . 190 — 200 — » Dacia Rominia asig. 410 — 415 — » S-tea Naţionala asig. 425 — 430 — S-tatea de ConstructiunI . 215 — 220 — Florini valoare Austriacă. 2| 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Baenote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 68 2 72 Imprimarea cu maşinele dublu-ciUndnce, ilerite senle pentru grădina. Cataloage se trimet gratis şi franco după cerere. Rog pe onor clientelă a mă onora şi anul acesta ca în anii trecuţi. Cu toată stima sv ■, Friedrich Pildner, Succesor: Eugen Auimann. Vin de Peptonă a lui Chapeauteaut Conţine carne de boţi digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat in boalele de stoinach, digestiunile grele sad ue-suficiente. E o hrană admira ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrînl, precum ; ' pentru toţi acel cari n’aO poftă de mîncare sati nu pot suferi mmcările. 25-21 Puritatea Pepsiuei lui Chapcaiiteaiit a făcut ca ea să iie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Viul», 1, rue. lîourdaloue, Paris. 9nt Se găseşte de vlnzare la ţoale farmaciile bune '»*( La Administraţia ziarului EPOCA se afla de yînzare hîrtie maculatură cu ckilogramul Preţ moderat. A- .. Mi m. TMM. # € IS E E S T O Tf W O L V E fit II A M S® T ii» Ut - V O V E A' T K A - Cele mai renumite fabrici de Velocipeile din lume (lava concurenţă în calitate) resentant pentru întreaga Rominie |ERAUŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se allă in i strada Clemenţei No. 3. SERVICIUL OE TRANSPORT G. GIESEL.-Biicurescî Calea Moşilor 50, vis-a-vis de liotei Londra „EA TISEI BRAZF primeşte orl-ce urî atît de Mărl'nri Foniercia 1 e de la GARĂ la domicilii! şi vice-versa, cit şi ^ 1» I e c t e <1 c §»• r e u t a l e precum: V a z 21 n e, Maşini, etc. prin camioane pe arcuri şi furgoane (căruţe) sistematice cu preţuri moderate. Transporturi de Mobile şi Mutări SERVICIUL PROMPT. Singi >•epr No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesowul 1806 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a orl-ce Velopipede cu garanţie, fie Velocipede de ori unde cumpărate Îfe/Vieenw jjBtiti‘Henriul' faenoitfi/e orf-ce ffesrain. 33 (25 4) ----------------——------------------------------------- Guturaie, Tuse, Bronşită Grippe, Influenta, Astmă LIQUEUR * CAPSULE A se cere adresa Bub6ie JACOB, Bole de Piele In tote farmaciile. Catare băsicei Tamar iiullau trilion Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra conslipaţiel. 2 IV. 50 eiitiu 29 Paris, 28 rue Grammont şi în toate farmaciile. 18-18 TONIC AN.ILEPTIC Reconstituant Toniuul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrînl, fetnel şi orl-ce por-soane delicate. i it 1 CU E A I AL IA este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia. sia, Ciptritclc Yîrsla erifieă, LpuUare nervoasa, Nlăfoieiiiate resultiud din bătrîneţe, lungile convalescenţe, Int’nn euvint toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. V1AI,, rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. IL1E Z.1M FI ItESCjfU, şi la ,o/i 14 Broghiştil şi Farmaciştii. 52-17 I Mai mult «le «le s«*eol siiccrs proclamă superioritatea sa in tratamentul de guturai, iritaţiuuei peptului, influenţa, «lurcrî reuiuatisiuale, eu-rintiturî, răni, vărsături, bătături. — Topic excelent contra bătăturilor. Sa află în toate farmaciile. CAFE „NAŢIONALA** In fie-Ciire seară concert muzical sub condu cerea D-hil Rubinstein. Bere Bragadis-ii ea paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă. 21 12-3 APA MINERALĂ „MIRCEA” IAŞI-COPOU Autorizată do Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lîngă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-menttndu-se de mal mulţi d-nl doctori, saă constatat plnă acum, că vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, cafarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congestiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precum şi alte multe boli. Deposit fu Iaşi la Dl. I. S. Ionrscu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi VandorI), Zwas, Jelea, Beceanu, Engliel şi Ilu-tză la drogişlil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele eu gros şi en detail se expedieasă prompt. A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri la D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit in capilniă la d. Zolicl bulevardul Elisabeta, 43. 49 ___ (100—1; MAX LICHTEND0RF «LA PAJ ERA AMERICANA» Grand hotel Bulevard B «T O «1 K I! 8 «: I Cel mai iusemual tiiagUMisi «Se arme «lin ţară Mare asortiment do arme de vinăloare, de lot felul, de la 60 pivă la 100(1 lei burată. celor mal renumite fabrici, Engleze,' Belgiene, şj Franceze. Arme cu două ţeve • pentru atice cu cocoaşe şi fîiră cocoaşe. Rusei de vinal cu o ţeava pentru alice şi alia pentru glonţ. Arme „Trio-* cu Irel eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme Ideal Panul lIuiiiinerleN/Vird cocoş, sistemul cel mat perfect pentru vî-nat, l*n.-*<î d<* Maiou de la 1H piuă la 100 lei bucata. Pistoale «le tir si <1 1. Ca- rabine de apărare şi de vinal cu repetiţie. Wiil «•lie«ier, <«dl şl Martin, cu 8. 12 şi 16 focuri. Revolver*- engl«*aţe şi belgiene de toate felurile mărimile. Orl-ce arme şt revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de încercare. Avem iu mare cantitate toi felul de cartuşe franceze, engl«*7.e (■•■Ehy* şi aus triace «Sellier — (50-49) II A T I E m SINGURELE CAS8E CONSTRUITE DE OŢEL CĂLIT compus patent CONGREAVE NKlUl Illlill *■• ' ■ **• ‘ niilBII. o 'S -_______ a a şi a mai nanilor anlorilaţi alin (ară Acest oţel a fost încercai in arsenalul MoliIel din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Englitera, a căror certificate le posedăm. Tietnliurl, preţuri curente şi certificate se trimit după cereri gratis şi franco 2 Hepre/.enlantl şi depozit generai (100 - 65) I. I» I ti O VIOI A «-ie Bucureşti, str. Doamnei. 21 Brăila, calea Regulă. 61 Riii-uresn. tipografia 'Lp< Strada tdementei. ,\«». www.dacoromanica.ro