SERIA n.—ANUL II, No. 104 Ediţia a treia DUMINICA, 10 MARTIE 1890. ———a—b—gg—MMM i ii mi m NUMĂRUL 10 BANI ABOar AM EH’T K £,K încep la 1 şi 15 ale lle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una iiiaiute In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinălate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; in streinălate 50 lei Sase luni ... 15 » » » 25 » l’rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr iu streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ KKD1CŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMaRUL îo bani ANCNCITRILE In Bucureşti şi iudele se ynnnesc numai la " Adrninislraţie In streinălate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitnto Anuneiurl la pag. IV....0.30 b. linia » » » III....2.— lei » » » » II.....3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr vechii! 30 hani AWJIO'ESTilA'ţ'IA No. 3—STRADA CLEMENŢEI — No. 3 APA1.E ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI Necontestat ca colectiviştii sunt şi rai şi incapabili. In aceasta privinţa ani putea zice că au fost bine dăruiţi de la natură, primind in a-celaşl timp o educaţie care a consistat în a desvolta aptitudinile şi apucăturele naturale. In realitate lucru sta alminteijea. La colectivişti numai natura, alma matet', a lucrat; educaţia nu a a-vut mare rol. In partidul colectivist a fi râd şi incapabil, nu c cumul. Colectiviştii sunt rai, fiind-ca sunt incapabili şi inculţi. Rar vel întîlni răutatea separată de prostie. Colectiviştii sunt mal întîift proşti şi apoi răi. Prostia este baza, răutatea nu e de cit o eonsecuenţă. Acest lucru e Intru atît de adevărat, în cît analizînd actele şi faptele lor, e greu a găsi explicaţia lor în răutatea şi başibuzucia partidului. Ele însă se lămuresc admirabil îndată ce cauţi a le explica prin imensa incapacitate colectivistă. A califica pe colectivişti numai de răi, fără a te grăbi să le zici şi incapabili, este a nedreptăţi pe o mica minoritate de oameni cari sunt şi răi şi deştepţi. Prin urmare să ne deprindem a le zice colectiviştilor răi şi incapabili. căci cu aceasta am zis tot ce trebue. Pentru mulţi este o surprindere incapacitatea guvernului şi a una-nimităţilor colectiviste. Cum V aşa zic el cu mirare, a-cesta e partidul viteaz din timpul opoziţiei ? Acesta este partidul care mergea ca un singur om la asaltul puterel ? Da, le răspundem noi, acesta este partidul. Venind la guvern, partidul colectivist nu a pierdut un gram din inteligenţa imagazinată în el, nu a risipit o moleculă din forţa morală şi intelectuală pe care o poseda. Colectiviştii au rămas aceiaşi. In opoziţie făceaţi prostii colosale, la guvern fac monumentale. Au fost incapabili cînd luptafi contra noastră, sunt incapabili astă-zl cînd noi luptam contra lor. O singură deosebire aparentă e-xistă : In opoziţie toate prostiile trec, fi-ind-că eşti în opoziţie. Lumea este indulgentă cu cel ce duc lupta de răsturnate. In opoziţie toate copilăriile trec drept invenţii geniale, toate demonstraţiile absurde şi stu-pide iafi caracterul eroic a unor oameni la luptă pentru o cauză sfîntă. Drapelul războinic şi opinia publică iubitoare de scandal făceaţi ca prostia colectivistă care-’şl punea pecetea pe toate actele liberalilor în opoziţie, să nu tic bătătoare la ochi. La guvern nu mal este acelaşi lucru. Prostiile unul guvern care are puterea să văd şi simţesc de toţi. Apucaturile unul guvern sunt urmărite minuţios, actele lui sunt judecate cu o extremă severitate. Opinia publică este deprinsă a judeca rău în genere actele unul guvern si a nu avea nici o indulgenţă. Este deci foarte explicabil ca lumea să vadă pe colectivişti cîtsînt de proşti şi de incapabili, acum cînd au puterea în mînâ. A! dacă misiunea unul guvern ar li de a eşi pe stradă cu masa-lale, de a ţinea întruniri sgomo-toase la Dacia, sau de a face procesiuni patriotico-comice la şosea, de sigur că imediat am regăsi în colectiviştii miniştri, deputaţi, senatori, funcţionari, pe aceleaşi vechi cunoştinţe ale noastre cari ne au făcut atît de des să rîdem cu lacrimi pentru panglicăriile lor. Ce nu ar da un Pallade ca sâ’şi mal însîngereze pumnul în sala Băilor Eforiei, deelamînd contra legel maximului; ce nu ar da minimul Sturdza ca să mal poată ţinea acele discursuri patriotice de retorică deşartă cari l’au făcut aşa de popular printre gură-cascâ. Ce nu ar da toţi politicianil ăş-teia cu posiţil oficiale şi oficioase ea să facă o bună şarjă patriotică pe piaţa Teatrului, pentru a provoca o frumuşica bagară în care vre-un agent să primească o zgirietură la nas. Din păcate, colectiviştii astăzi la putere trebue să renunţe la acele apucături boeme, la aceste demonstraţii de copii îmbătrîniţl, ca să se ţină în gravul lor rol de oameni de guvern, rol care li să potriveşte cum s’ar potrivi unei broaşte ca să facă salturi aeriane cari să întreacă pe acelea ale unul tigru. Colectiviştii de la Orfeu, Dacia şi Băile Eforiei sunt astă-zl obligaţi ca închizîndu-se în zidurile triste şi monotone ale Camerei şi a Senatului, să se ocupe de afacerile Statului şi să facă legi de interes general. El cari nu aU obişnuinţa a se ocupa de cît de propriile lor interese. Ce schimbare! ce greutate în a îndeplini un rol pe care nu l’au jucat nici odată. Căci pînă acum nu a cîrmuit banda colectivista nici odată ; aceasta ţară a fost guvernată de I. Brătianu, de Cogăl-mceanu, etc, iar nu de acesta plebe cu maimuţării democratice, care nu a ştiut de cît să strige ura pe stradă sau să expectoreze discursuri ridicule. Iată toată explicaţia stărei în care colectivişti să află. fMduuiie liberalilor « Vom echilibra budgetul fără impo-site noul, ba scăzînd chiar unele din dările actuale şi toi o dată vom face faţă nevoilor noul ce vor isvori dincrea-ţiunile făgăduite prin programul de la Iaşi. Tot o dată vom zori atingerea datoriei publice prin creafiunea unei case de amortisare, care se va alimenta din excedentele budget are». Iată în rezumat programul financiar al guvernului — program ce era de folos ca să-l reîmprospătăm îivajunul votării budgetului. Se aştepta cu nerăbdare de a se afla sistemul financiar iscusit care putea să realiseze asemenea minuni. EI bine, este azi dovedit că nu era nimic în capul liberalilor cari luaseră acel angajament. Era chiar o naivitate de a crede că au vre-un sistem graţie căruia îşi vor ţine macar în parte fă-găduelile. Nu numai că nu se alimentează cu noui resurse casa de amortisare, dar încă se desfiinţează acea care funcţiona pînă azi. Budgetul se alimentează la venituri cu produsul din înstrăinarea moşiilor statului. Darea căilor de comunicaţie nu se desfiinţează nici nu se reduce. De a-brogarea legii maximului nici nu mal e vorbă. La cbeltuell, se suprimă manevrele pentru motive de economie. Consulatul de la Uitolia e în pericol. Serviciul statistic e în ajun de a fi desfiinţat. Şcoala de finanţe e ameninţată. Şcoala normală de la Constanţa, atît de însemnată pentru Influenţa romînă în Do-brogea, e ştearsă din budget. Se tae 1,284,214 lei de la echipamentul armatei, care abia era suficient. întreţinerea casarma meatului, de care atîrnă igiena soldatului, e redusă de la 795,500 lei la 257,500 lei. Se scad creditele pentru materialul arsenalului şi al flotilei, etc. etc. Budgetul acesta oglindeşte toate pornirile liberalilor: lipsa de scrupule în făgăduelile făcute în oposiţie şi spiritul de distrugere la putere. --------- — i — ----------- Raportorul general şi îniolge.nt resSie-lulsiî.— Răspuns»! iniriiKinilnI de rezbel. — Declaraţia d-luî Sturdza. — Stăspuiesul d-luî t oslinescu Raportorul general şi budgetul E-esbelului Budgetul ministerului de resbel a venii în discuţiune în şedinţă plenară a comisiuneî budgetare. D. Costinescu, raportorul general, care după ce combătuse acest budget declarase că nu va mai lua parte la discuţiunile sub-co-misiunei, a făcut un discurs în şedinţă plenară şi a criticat în termeni foarte vii budgetul ministerului de resbel. D. Costinescu a spus că acest budget însemnează, pentru anul viitor, un spor de peste 7 milioane, ast-fel că budgetul general va înfăţişa la anul o Bspsă «le 15, 1® milioane. Cu chipul acesta, a zis raportorul, ducem statul la ruinaşi partidul liberal va minţi la toate angajamentele sale. Răspunsul ministrului dc resbel D. general Budişteanu, după ce şi-a apărat budgetul din punctul de vedere militar, a spus că dacă vrem să urmăm cu armata aşa cum e croită azi, trebue să ne hotar im a face aceste sacrificii. Eu nu-mi ascund — a zis generalul Budişteanu — sporurile de cari prevăd că vom avea nevoe. Acum budgetul resbelului e de 43 milioane. In curind vom ajunge la 50 şi 55 milioane. Trebue să ne deprindem cu această idee. Altminteri va trebui să desfiinţăm două corpuri de armată şi a-ceasta ve desfid să o faceţi. Declaraţia d-lnî Sturdza D. Preşedinte al consiliului a cerut ca să se voteze creditele cerute de d. ministru de resbel. D. Sturdza a declarat că d. Costinescu exagerează lucrurile. Situaţia nu e atît de rea. Peste un an vom avea o lipsă de 5 ori 6 milioane, nu de 15 cum a zis d. Costinescu, şi această lipsă se va acoperi cu sporul normal al veniturilor. Răspunsul d-luî Costinescu D. Costinescu a zis că a fost a-desea raportor general al budgetului. Dar altă dată cînd nu era în înţelegere cu vre-un ministru, avea în tot-d’a-una sprijinul preşedintelui consiliului şi a ministrului de finanţe. Acum primul ministru să în-voeşte cu o politică financiară periculoasă, ale cărei urmări să vor vedea în curind. x. x. CRONICA ik sTtînmzA REVISUIT. ADNOTAT şl CORECTAT Timpul liber pe care i-’l lasă ocupa-ţiunea mîncărel alunelor şi a ocărilor din partea prietenilor săi politici, D. Sturdza îl petrece acum revizuim! (lăcăţele scrise ale tinereţelor şi chiar bă-trineţelor sale. A constatat aşa des că socoteala din tîrg nu se potriveşte cu cea de acasă, incit s’a hotărit să adune tot ce a scris, să revizuiască şi adnoteze tot ceea-ce ’i-a eşit din condeiă, să corecteze toate incoherenţele creerilor săi încredinţate odinioară indiscretului tipar. Aţi văzut negreşit pe ziua dc cri, cum d. D. Sturdza, făeîndu-se stftpin pe corespondenţa sa din 1869 cu răposatul Ion Strat, a scris cu umilinţă pe marginea lor : «că regretă cugetările sale de odinioară, căci nu prevedea pe acele timpuri mărirea viitoare a lui Ion Brătianu !» De, vezi ^ ce prost lucru pste să nu www.dacoromamca.ro Erl d-nul Dim. Sturdza şi-a petrecut ziua la imprimeria Statului, cu nasul viril in colecţia desbaterilor Camerilor şi a luat rind pe rînd toate discursurile sale... neprevăzătoare. La sfîrşitul faimoasei sale cuvînlărl din ajunul resbelului, prin care se ridica contra amestecului nostru îu coflic-tul Ruso-turc, d-nul Dim. Sturdza a a-dâogat acum: «Dacă prevedeam pe a-tunci că Bomînia va eşl învingătoare, mă angajam şi eu ca vivandieră intr'.un regiment t* Nu vă mal spunem cele-Talte adnota-ţiuni relative la discursurile de la Iaşi, cu legile conservatoare, cu chestia naţională şi altele, căci pentru acestea d-nul D. Sturdza le revizueşte şi corectează zilnic în parlament, prin scuze pe faţă distribuite de la apus la răsărit. Pe manuscrisul broşurel sale faimoase: «Spionul Prusian» de asemenea fostul baron de Hahn — (de han şi de circiumă)—a adăogat: «Cine ar fi crezut că la 1896, voi ajunge eu spion unguresc /» Toate bune, dar d. D. Sturdza e aşa neprevăzător, aşa tinichea ia cap, în cît revisuirile, adnotările şi corectările sale de astăzi, nu pot fi considerate ca definitive. Cine ştie ce surprinderi ne pregătesc pentru un viitor apropiat, neprevederile actuale ale Preşedintelui consiliului. Coreetoi*. INTERPELAREA DE IERI D. Dumitru Sturdza ie şeful unul guvern care dispune de unanimităţi In Parlament şi care nu trăeşte de cît de cinci luni. Şi cu toate astea, din mijlocul acestei u-nanimităţl şi după aşa de scurtă vreme, se ridică deja tn Cameră, In potriva primulul-ministru, un număr de deputaţi cari fi a-tacă cu înverşunare şi cer Înlăturarea lui. Ceea-ce ie mal grav, opoziţiunea aceasta născută din chiar sinul partidului guvernamental, atacă pe d. Sturdza asupra unul punct în care ar trebui ca un om politic să nu poată fi atacat nici de către duşmanii lui. Naţionalistul cel înfocat, marele patriot Dumitru Sturdza ie atacat tocmai pe chestia patriotismului. in interpelarea de ieri, d. Fleva, membru al partidului liberal, a spus d-lul Sturdza că a fost funest cauzei naţionale peste tot. Iată la ce rezultat a ajune d. Dumitru Sturdza In cinci luni de guvern. Pedeapsa Ie meritată şi cu toate voturile de încredere, d. Sturdza trebuie s’o simtă. LIBERALI! IN D0BR08EA Voinţa Naţională, vorbind despre Dobrogea, spune, între altele, rft : «vizita pe care fostul ministru al instrucţiunii publice o făcuse în a-cea parte a ţârei, în inspecţia şcoa-lelor, îi dovedeşte în de ajuns că nici chiar consilierii coroanei nu mal puteau avea acolo prestigiul şi autoritatea cuvenită unor înalţi demnitari al Statului». Voinţa este foarte răU informată. Ministrul de atunci nu a văzut în Dobrogea nimic care să atingă prestigiul consilierilor Coroanei. El a constatat mersul prost al şcoalelor neromîne în ceea-ce priveşte cultura romînească, dar aceasta nu are a face cu vr’o lipsă de prestigiu pentru consilierii coroanei. Singurul lucru de care ministrul a avut să se plîngă ca un fel de lipsă de cuviinţă la adresa sa, a fost că la gimnaziul bulgăresc din Tulcea a găsit arborat drapelul bulgar alături de drapelul romîn. D. Take lonescu observînd Eforilor că bulgarii din Tulcea fiind cetăţeni romînl, şcoala nu poate li împodobită de cît sau numai cu drapelul Romîniel, sau cu drapelul Romîniel şi al mal multor alte state amice precum .şi Bulgaria, dar In nici un caz numai cu drapelul bulgar alături cu cel romîn, Eforii aCt dat un răspuns care a pus ia grea Încercare pe ministrul conservator : — «Tot aşa. am întîmpinat, d-le ministru, pe doi miniştrii al instrucţiei de sub guvernul liberal şi tiu ne-au făcut nici o imputare.» De aceea se spune că tăcerea e de aur. 111 Deşi părinţii noştri, de cîle ori aii încercat să ’iiainteze pe calea progresului economic, s’att îngrijaf de culegerea datelor statistice, toi uşi putem zice că, pînă in 1859, statistică oficială n’a existat la noi. Să făcuse, In mal multe rînd uri, nişte catagrafii trebuincioase pentru aşezarea birului, nnuieel şi sarcinelor publice, precum, de pildă, sub dormitele Iul Gonstandin Ma-vroeordat, tn Muntenia şi In Moldova, precum în 1820 şi în 1831, prin stăruinţa Huşilor, şi apoi de atunci ’ncdaee, din 7 în 7 ani, pînă în 1852, atît dincolo cîtşi dincoace de Milcov. Dar aceste catagrafii, din pricină că după ele să cisluiat) birurile, să făceaţi cit de rar, căci ele ereail spaima ţăranilor, cari se împrăştiat! In ţările vecine, lăsînd pustii căminele lor. Ast-fel, sub Gonstandin Mavroeordat, din 147 mii de liirnicl, cari se aflat! In Muntenia pe la 1740, numai rămăsese după 16 ani de eît 35 mii, adică a patra parte. Afară de aceste catagrafii, nu să mal găseşte pentru timpurile vechi de cit nişte tabele de naşcerf, de morţi şi de căsătorii, făcute îu conformitate cn dispoSiţiunile regulamentului organic, dar fără nici o rîn-dueală; şi cîte o listă de preţuirile bucalelor, adunate pentru Înlesnirea aprovisionă-rel armatelor streine. Dar în 1859, sub direcţiunea înţeleaptă a unul bărbat învăţat şi stăruitor, Dionisie Marţian, al cărui nume ar trebui să fie cunoscut şi slăvit la noi, să înfiînţă un serviciu de Statistică Oficială, care, după multe încercări grele, a ajuns pînă în timpul de faţă şi se află azi chiar lutr’o stare destul (le mulţămitoare. După cum a umblat starea politica şi economică a ţărel, a umblat şi această instiluţiune, înflorind în zilele de fericire safi renaştei e, veşlejindu-se şi putrezind la ciasurile nenorocite. Din 1859 pînă în 1865, sumele afectate serviciului statistic scăzură de Ia 160 la 25 mit de lei. Biuroul statistic, înlocuit cu un Oficiu central în Bucureşti şi cu o Direcţiune In Iaşi, mal Urzii!, In 1862, cu un singur Oficiu Central în Bucureşti, dete Ia iveală multe lucrări însemnate, cu ajutorul Raporturilor statistici de districte. Dar, în 1865, cînd muri Marţian, instituţiunea căzu lntr’un fel de picoteală şi se păru că era să moară după întemeiătorul eî. Nouele guverne ale Princepelul Carol propuseră în 1867, o lege, care fu votată in 1870, şi care căută să lndrepteze instituţiunea statistică după principiile cele mal noi, şi să o întărească. Creditul, care să acordă, fu de 30 mii lei. Resultatele nu fură la Înălţimea dorinţelor legiuitorului, şi eu ţoale că, în 1883, vechiul oficii! să Împodobi cu numele falnic de Direcţiunea Statisticei generale, totuşi, în 1888. această direcţiune să desfiinţă «ca serviciu separat» şi rămăşiţele el să Iepă-dară într’un mic biuroti al Direcţiune! agricole din acelaş minister. Legea din 2 Iulie 1886 adâoga că personalul statistic «se va fixa prin budget». In 1889, noul guvern venit la putere să gîndi îndată la răposata Direcţiune Statistică, ale cărei lucrări erai! neapărat trebuincioase pentru reformele ce se pregăteau, şi el o reînviă. Conform disposiţitmil mal sus amintite, a legel din 1886, budgetul 18S9 -90 deschise peste creditele proprii ministerului, un credit nod de 12 mii de franci «pentru orga-nisarea serviciului de statistică».1 Budgetul pe 1892—93, spori încă acest credit, care este astăzi de 60.900 lei, purtă numărul funcţionarilor de la 12 la 20 şi restabili numirea de Direcţiune Generală. Astăzi Direcţiunea Statisticei are un director şi trei buirourl: biuroul populaţinnel, biuroul agriciitturel şi biuroul comerţului. Biblioteca primeşte 100 de reviste şi are 5 mii de Cărţi, (8 mii cu publicaţiunile oficiale), aşezate în cea mai bună rlnduială şi înscrise în două catalogurl, după autori şi după materii. Direcţiunea schimbă o corespondenţă întinsă cu Serviciile similare din străinătate. Lucrările se publică parte In «Monitor», parte lutr’un Buletin. Direcţiunea actuală a adus in adunarea datelor statistice Îmbunătăţiri Însemnate, înlesnind controlul şi înmulţind tablourile, pentru a doblndî ştiinţe tot-odată mal numeroase şi mal esacte. De pildă, In ce priveşte mişcarea populaţinnel, datele se trimeteau mal ’uainte pe plasă şi pe trimestru ; astă-zl se cer tablouri nominative după registrele stărei civile, pe, comună şi pe lună. Fie-care nume e însoţit de numărul actului în registru, şi Ia sfîrşitul anului se comunică copiii de Intihecre ii registrului, făcută comform ort. 30 din codul civil. Astfel se poate verifica că toate actele din fie-care regislru au fost comunicate direcţiune! statistice. Afară de vechile date, se mal cer astă-zl : mişcarea populaţinnel după profesiuni, căsătoriile după vlrstă, divorţurile, căuşele de moarte, etc. Toate aceste tabele se adună şi se recapitulează la sfîr-şitul anului In nişte tabele de despoiure, cari se publică In «Monitor». Dar, cu toate silinţele, în starea actuală a cunoştinţelor, cari le avem despre ţara noastră din punctul de vedere stulisfic, ar fi pcsle putinţa să se facă tot ce s’ur putea face In alte condiţiunl. N’aveni de pildă, nici o cifră, macar aproximativă, despre numărul locuitorilor Romîniel. Am arătat mal sus că, fără această dată, nu se poate cunoaşte demografia ţărel, şi, fără date demografice, statistica nu poale fi. 2 EPOCA In loc dar de a ciunti un serviciu In fiinţă, precum face budgetul 896—97, ur trebui să se desvolte acest serviciu prin facerea mal Înainte de toate a unul recensemlnt, care n’ar costa inult pe lingă folosul care mi l’ar aduce. Reforma care să pregăteşte loveşte foarte greu şi împiedică înaintarea noastră economică, această reformă constă In desfiinţarea direcţiunel şi a biuroulul al treilea şi in lepădarea celor-lalte două biurourl, după sistemul legel din 1886, Intr’un alt biurou al Ministerului Domeniilor. Pe de altă parte, economia n’ar fi de cit de 14 mii de lei. Bune slnt economiile, dar nici nu treime să vatăme ele o instituţiune adevărat naţională, pentru care părinţii noştri n’au cruţat nici o jertfă, şi, fără care, mărirea noastră economică n’ar fi de cit un cuvlnt deşert. TundeţI oaia, dar nu ’l luaţi şi pielea! I*. <« recea im. SITUAŢIA IN ITALIA (Prin fir telegrafie) Discuţimi! agoinoloasc In parlnmcnt. (Jartea verde. — Atacul Dervişilor. — Acuzări aduse Fraueieî. Anglia şi Italia. — Cestiunea Italienilor In Africa in legătură eu cestinnea Kglpeliiluî. Roma, 8 Martie, 1896. Camera continuă discuţia creditelor pentru Africa. D. Sangiuliano combate ideia de a părăsi Africa. D. de Marinis Invită guvernul să nu se lase a fi tărlt să înceapă un resbel mare. D. Sonino propune ordinea de zi pură şi simplă. D. Taroni desvoltă o ordine deziînvitlnd guvernul să cheme Înapoi trupele cari sunt In Africa. — Provoacă un incident viu zi-ctnd că toţi miniştrii sunt sub dependenţa partidului militar. — D. Taroni este chemat la ordine In mijlocul unor mişcări sgo-motoase şi protestări. — Preşedintele îşi pune pălăria şi suspendă şedinţa. D. Shirto cere continuarea resbelulul. D. Martini propune ordinea de zi pură şi simplă. In cursul şedinţei guvernul a făcui să se distribuiască o carte verde conţinînd corespondenţa dintre cabinet şi Colonia Eri-treel, de la 3 plnă la 8 Martie. Massauah. 8 Martie La 6 Martie, dervişii au atacat de 4 ori defileurile Saderat lingă Kassala.—Au fost respinşi cu perderl. Comunicaţiunile cu Massauah, un moment Întrerupte, s’au restabilit. Situaţia In Sud este tot aceeaşi Roma, 8 Martie Tribuna află din Massauah că maiorul Salsa a sosit In acest oraş la 7, venind pentru a doua oare din lagărul Negusulul. Va pleca din noă Slmbătă la Adagamus, unde se va transporta armata Şoană. Corespondentul Tribunei afirmă că Şoa-nii ziceaţi că dacă n’ar fi avut puşti şi mu-niţiunl de la francesl n’ar fi putut face res-belul.—După bătălia de la Adua, Negusul a scris îndată preşedintelui Faure pentru a-I anunţa victoria sa. Menelik şi al săi doresc paceaRegina şi şefii tigrenl, partisanl al resbelulul, s’att retras In Şoa. Londra, 8 Martie Camera Comunelor.— D-nu Curzon declară că decisiuuea guvernului In privinţa expediţiunel din Dongola, a fost provocată mal cu deosebire de comunicarea ce i s’a făcut In privinţa atacului probabil al dervişilor în contra posiţiunel italiene din Kassala şi de efectele ce ar putea să producă asupra intereselor englese In Egipt. încă nu e timp de a da textul precis al acestei comunicări. înaintarea italienilor In Abisinia s’a făcut fără Înţelegere prealabilă cu guvernul engles. D. Chamberlain declară că dacă Englesil ar evacua actualmente Egiptul, bine-faceril* evoluţiunel pacluice ce s’au Îndeplinit acolo ar fi distruse In mare parte. Poporul engles este convins că opera noastră nu s’a terminat Încă şi că ar fi necinstit de a părăsi Egiptul înainte de a termina cu desăvlrşire această operă (Majoritateaaplaudă). Guvernul va fi tot-d’a-una gata să examineze orl-ce propunere care ar putea aduce evacuarea Egiptului. Guvernul nu s’a dat nici odată Înapoi In faţa promisiunel sale In această privinţă, deşi miniştrii precedenţi au fost prea grăbiţi In cea ce priveşte epoca clnd această promisiune ar putea fi realisată. D. Morley atacă cu violenţă politica străină a guvernului şi condamnă expediţia din Dongola. El zice că Englitera a deschis chestiunea Egiptului lntr’un moment din cele mal neoportune. D. Morley propune un vot de blam In contra guvernului, a cărui politică este arbitrară, uşoară, oarbă şi lipsită de orl-ce basă resonabilă. OFORMAŢH Suntem informaţi că grupul d-lui N. Fleva va da sâiptămîna viitoare un nou atac în contra d-lui Sturdza personal. D. I. C. Grădişteanu va anunţa o interpelare în cestiunea naţională. La această interpelare se vor asocia d-mi N. Fleva, G. C. Dobrescu şi alţii. Amicii d-lui N. Fleva speră că vor obţine rezultatele cele mai bune în urma acestui atac, zdrunci-nînd cu desâvîrşire situaţia şubredă a d-lui Dim. Sturdza. Ieri în timpul interpelării d-lui N. Fleva, în curtea mitropoliei erau o mulţime de bătăuşi caia amenin- ţau pe cetăţeni. Printre aceşti bătăuşi am recunoscut pe Gliiţa Ma-nolescu-Lungu, Nae Toboc, Niţa Berechet, Grigore Pielaru, Constantin de la Floreasca şi Niţa Ciomag. Noi nu suntem de aceia cari pentru ori ce fleac ţipam ca liberalii : teroarea la culme. Capitala în stare de asediu, sîngele a curs, etc. Pricepem chiar ca guvernul să ia toate măsurile de siguranţa, pe cari le crede de cuviinţa. Dar protestam în contra regimului bătăuşilor, pe care îl reînviaza guvernul liberal. SăptCmîna viitoare aproape 20 de deputaţi fleviştl vor anunţa cîte o interpelare guvernului asupra u-nor cestiunl locale. Contele d’Ursel, ministru plenipotenţiar al Belgiei, a cerut guvernului sad regularea drepturilor sale la pensiune. D-sa lasă regrete unanime în societatea bucureşteană. Sa remarcat foarte mult prin cercurile parlamentare, că d. Gr. Păucescu n’a asistat la şedinţa de ieri a Camerei, de şi d. N. Fleva contase mult pe votul d-sale. FIZIONOMIA CAMEREI şvtlisiivt tiv iwt D. Fleva sflrşeşte 1). Fleva începe să se încălzească şi răpeşte auditorul prin destăinuirile sale; întrerupătorii au amuţit din nod. Cu glas ridicat şi puternic, d. Fleva face un a-tac violent în contra d-lul Sturdza, ter-minînd in mijlocul aplauselor tribunelor şi a numeroşilor deputaţi amici. Deputaţii resuflă puţin şi-şi comunică impresiile. Filipica «1-luî Asinii Apoi se ridică d. Ceaur-Aslan. Cu ae-ru-I grav, cu vocea-î puţin răguşită dar plăcută, începe o filipică puternică în contra d-lul Sturdza, protectorul unul om ca Apostol Mărgărit. Concisă, elegantă, energică, cuvîntarea d-lul Aslan a usturat rău pe mamelucî. Nimeni nu îndrăznea să-l întrerupă. D. Aslan face revelaţii cari uimesc Camera. Toţi rămîn încremeniţi şi părea că Camera întreagă îl aprobă un moment. Atunci d. Sturdza văzînd că e primejduit atît el, cît şi l'a voritul sad Mărgărit, sare furios de pe banca sa şi strigă : — Nu-I adevărat! Nu-I adevărat! E tradare; s’au tradat secrete diplomatice! D. Aslan fixează pe primul ministru şi trece înainte. Cuvîntarea d-lul Aslan a produs o impresie atît de vie, în cit chiar şi deputaţi ocultişti ca d-nil Costinescu şi Gr. Em. Grădişteanu 1-ad aplaudat. Fu intermezzo comic D. Nae Georgescu, zis şi «pul fript», gelos de laurii cîştigaţl de colegul său Mărgăritescu prin întreruperile sale umoristice, se agită pe scaun cît-va timp, apoi luîndu-şl inima în dinţi strigă : — Cer cuvîntul! Pofta îl este făcută şi reprezentantul Buzăului procură cite-va momente de veselie Camerei. Ce nostim duo: D-nil Mărgăritescu şi Nae Georgescu, sad dacă vreţi mal bine : Coco şi Adolfo de ia Circul Sidoli ! lîelteauîi Primului Ministru In sftrşit d. Dimitrie Sturdza se ridică ca să răspundă fulgerătoarelor rechizitorii ale interpelatorilor. Inculpatul e galben, şi-a pierdut cumpătul cu de-săvîrşire, îu zăpăceala sa uită chiar să’şl înceapă plicticosul săd logos cu obişnuita cadelniţare a memoriei răposatului Brătianu. Ce-a spus primul ministru ? E gred să scoţi un înţeles din noianul de enormităţi pe cari Camera a fost condamnată să’l înghită vreme de o jumătate de oră cît d. Sturdza a bătut apa în piuă. Ne-a prezintat mal Intîl pe Apostol Mărgărit ca pe-un Apostol imaculat, ca pe-o Providenţă a Macedonenilor, pe care inimicii Romînismulul ad ponegrit-o veşnic, şi al doilea a afirmat că toate scrisorile lui Mărgărit pe cari le-a citit d. Fleva sînt apocrife! La aceste două monumentale neadevăruri se reduce răspunsul pe care ’l dă primul ministru învinuirilor aşa de documentate ce i s’au adus! Epilogul Egilogul ? sînt sigur că’l ghiciţi: guvernul a căpătat din nou un vot de încredere. Mamelucil temîndu-se ca nu cum-va d. G. Scorţescu să propue o moţiune de blam, după cum se vorbea la început, ad căutat să’l ia înainte şi ad însărcinat pe d. Caton Leca să prezinte o moţiune prin care onorabilii îşi exprimă o încredere oarbă şi nemărginită in înţelepciunea guvernului. ....Şi s’au găsit 1U1 inşi cari să bage cu ochii închişi bilă albă in urnă albă, salvînd ast-fel... ghelirurile putere!, cari un moment fuseseră ameninţate de nişte oameni cari nu cunosc nimica sfînl, nişte oameni cari îndrăznesc să nu recunoască de slint nici pe mucenicul Mărgărit ! D K P K S S (Serviciul Agenţie! Rom ine) Alena, 8 Martie Ştirile cari sosesc din Creta anunţi! cil Tur-khan-paşa a comunicat locuitorilor insulei, o i-râdea proclainiud o amnistie generalii. Paris, 8 Marlie «Figaro» anun(ii cil ştirea In privinţa logodnei Regelui Serbiei cu principesa Maria, este cel puţin prematură. Scopul călătoriei Regelui Serbiei la Ateua este pur politic. Berlin, 8 Martie Reichstagul a votat bugetul datoriei publice a imperiului, apoi capitolul vămilor şi irnposi-tefor de consumaţie.—D-nul do Kanilz a vorbit in contra tratatelor de comerţ şi iu contra scăderii taxelor asupra grăurilor. D-nul Aschenborn, secretar de Stat, a declarat că anul trecut veniturile vamale att atins maximul lor şi că taxele asupra grăurilor sunt aproape egale, cu acelea din trecut. Reichstagul a vot apoi alte capitole şi a început discuţia legel financiare care fusese întoarsă mal zilele trecute unei comisiunl. D-nul Posadowsky a declarat apoi că guvernele federate cred că arii o măsură folositoare acea de a începe amortisarea datoriilor. Petersburg, 8 Martie. împărăteasa văduvă va pleca la 12 Ia Nissa» via I.eipzig, Francfort şi Lyou. Berlin, S Martie. Majestăţile Lor vor pleca Luni prin via Gol-hard la Genua, muie se vor îmbarca MercurI dimineaţă pe bordul HohenzoJlern. Belgrad, 8 Marlie. Conferinţele comitetului finanţelor cu guvernul afi avut un resultat rare permite să se continue negoeiările cu grupele de bănci. Dacă. după cum se aşteaptă, Regele ar consimţi să se continue aceste negociărl, ministrul de finanţe va fi însărcinat să aducă o soluţiune a crizei, care a perdut deja din caracterul săil Înaintat. Roma, 8 Mărie Escadra italiană actualmente la Siracusa, va merge la Palermo pentru sosirea Majestăţilor Lor germane. Constau tinopol, 8 Mărie. Ahmed Riza, redactor al ziarului ■ Mecbveret» a fost condamnat în lipsă la munca silnică pe viaţă- Carantina asupra provenienţelor din Alexandria s'a ridicat. Un incendiu a distrus astă-noapte la Slambul, 60 de case şi trei şcoli. Paris, 8 Mărie. Ex-consulul american Waller, condamnat la 20 de ani închisoare pentru spionagiu, a fost graţiat. m € m u m i Apele Dunăre! continuă a creşte; creşterea a fost ieri de 19 etni. Ia Brăila şi 16 ctm. la Galaţi. La Sulina apa a atins 13 picioare. *** Causa variolei ce bîntue în Galaţi şi Brăila printre copil lipovenilor s’a constatat că vine din opunerea lipovenilor în contra vaccinării copiilor lor. In consecinţă consiliul sanitar superior a luat dispoziţii severe ca copil li povenilor să lle vaccinaţi cu orl-ce preţ şi la nevoie să se recurgă şi la forţa poliţienească. ▼ * * Menageria Brauu, lîngă Imprimeria Statului. Sămbâtă şi Duminecă la orele 4, 6 şi 8 seara, după cererea generală, concertul lăutarilor în cuşca cu leii cei mari: iar Finii 11 c. Un pictor va face portretul leului Sultan In cuşca sa. Representaţiile acestea sunt foarte a-muzante. * * * Deseară elevele institutului Şcoala Nouă de sub direcţia d-nel Negoescu, serbează patronul scoale! printr’o serată musicalâ şi literară. In numărul viitor vom da un raport despre această serbare. * * * Patru persoane fiind muşcate de un cline turbat în stradele Balaban şi Vadul Cazărmel din Galaţi, ad fost aduse azi la institutul bacteriologic din Capitală. * * * Joi, 7 Martie, s’a dat la Curte cu prînz in onoarea Corpului diplomatic a-creditat pe lîngă persoana M. S. Regelui. La acest prinz, la care au luat parte şi AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romîniel, Majestăţile Lor au întrunit pe D-nil representanţl al Puterilor străine cu doamnele, D-nil miniştri cu doamnele, D. administrator al domeniului Coroanei, D. secretar general al ministerului afacerilor străine, D-nil secretari de legaţiuue cu doamnele, D-nil ataşaţi militari, Casele MM. LL. Regelui şi Reginei şi a AA. LL. RR. Principelui şi Principesei, în total 60 persoane. După prînz, Majestăţile Lor ţinură cerc în salonul cel mare, în timpul căruia Suveranul şi Alteţele Lor Regale se întreţinură cu persoanele presente pină la orele 10, cînd s’ati retras in apartamentele Lor. * * * A apărut broşura No. 6 din revista «Lumea Ilustrată». Ca în lot-d’auna e-ditorul d. Ig. Hertz, n’a cruţat nimic ta numărul de faţă al revistei *să se deosebească prin eleganţă In ilustraţiunl, varietate iu materie şi acurateţa în ce priveşte tiparul. In condiţiunile în cari se presintă, revista «Lumea Ilustrată» poate fi pusă cu folos in mina orl-cul. Duminică 10 Marlie coreul, orele 8 jum. seara, domnul profesor Georgescu, va ţine la Atenei), conferinţa sa: «Viaţa şi operile lui Aman şi Tătărescu.» Intrarea liberă. * * * Societatea ştiinţifică literară, «Tinerimea romînă», va ţine şedinţa sa publică, Duminică 10 Martie a. c., la 10 ore a. m. precis, în localul facultăţii de medicină, (universitate). Cu această ocasiune, membrul societăţii, d. D. A. Cazacu, va ţine o conferinţa despre «Instrucţiunea* in şcoaielc noastre primare». Toţi domnii membri sunt invitaţi cu insistenţă a lua parte la această şedinţă. Ştiri diverse Crima do la Ripa.—Alaltâerl pe la 1 din zi, un ţăran din Rlpa, judeţul Covurlul, şi-a bătut nevasta şi apoi a aruncat’o iu Rlpa de la Dunăre. Nenorocita femee, căzînd de la o Înălţime de 20 metri, a murit. Soţul furios, fiind beat, şi bănuind că fe-meiea nu e Încă moartă, s'a scoborit In Ripă şi a sdrobit cadavrul cu picioarele. Criminalul, care voia să fugă, a fost arestat Îndată. Călcat do tron.—ErI dimineaţă, Ia orele 6, trenul de marfă, No. 606, a călcat, in dreptul cantonului 10, Intre Kitila şi Buftea, pe un ţăran anume Glieorghe Năstase, care trecea linia ferată cu carul cu bol. Trenul a sfărtmat căruţa, a ucis pe ţăran şi a tăiat tu două pe un bou. Nenorocitul Glieorghe Năstase e de fel din Gemeni, plaiul şi judeţul Dîmboviţa. Cadavrul a fost transportat la Buftea; autorităţile au deschis o anchetă. PARI^A'MENT UL CAMERA lJrmmvva şvtSiieivt civ ist -S JSisviiv D. N. Fleva. Iată situaţia şcoalelor ro-mlne. D. Cosmovicî. Ge dală are raportul acela? D. Fleva. Data o găsiţi In dosarul d-lul Sturdza ; efi v’am spus ce am ştiut şi cu am putut. Interpelatorul arată după aceia cum Încă de pe vremea lui M. Cogălniceaiui se simţea nevoia înliinţărel unul episcopal, imul consulat, şi a mal multor eforii In Bifolia. Din toate aceste instituţii, s'a înfiinţat întlifi consulatul la 1894 şi ori cine a fost acela care a doblndit Înfiinţarea lui, e un bun patriot, are dreptul la recunoştinţa noastră. După aceea a venit rîndul eforiilor. Existaii în Macedonia eforii şi mal înainte, însă nu erai) recunoscute de imperiul Otoman. însuşi Apostol Mărgărit a cerut printr’un raport să se înfiinţeze efori! şi în acelaş timp să se ia măsuri ca să nu manipuleze numai el singur fondurile şcoalelor. Guvernul rointu a făcut şi eforiile. Imediat Insă Mărgărit a Insinuat pe lingă Poartă că eforiile nu-’s făcute după cererea populaţiei romîne, de-oare-ce el vedea că puterea i se micşorează. D. Fleva dă citire «Monitorului Oficial» din Monastir prin care se spune că guvernul turcesc recunoaşte eforiile din Bi-tolia şi interzice orl-căruia să se mal a-mestice In administraţia şcoalelor fără con-simţimtutul eforilor. Apostol Mărgărit a căutat atunci să înfiinţeze şcoli particulare, ale sale. Oratorul dă citire la nenumărate plîngerl, ale locuitorilor în contra lui Mărgărit, provocate de purtarea ţaristă a acestuia. Apold. Fleva arată cum imediat ce liberalii au venit la putere, guvernul a tăiat de o dată subvenţia acordată şcoalelor pin’a tunci. Eforii dueîndu-se la Consulul din Bitolia să se pllngă, acesta i-a sfătuit să se Împrumute cu sumele necesare de la vre-un bancher, căci guvernul nu va întîrzia să tri-meată banii. Guvernul însă n’a trimis. Văzînd aceasta, Consulul a cerul lămuriri Ministrului de externe, dar asesta i-a dat ordin să părăsească imediat Bitolia cu archiva Consulatului cu tot şi să vie Iu Capitală. Consulul nostru a sosit In Bucureşti. Macedoneni! văzînd după cît-va timp că nu se mal Întoarce, au trimis pe cel 2 delegaţi ca să cerceteze cauzele acestei ciudate şi prelungite absenţe de la postul săii. So ştie ce soartă ah avut trimişii fraţilor Macedoneni. Iată in ce lial a adus d. Sturdza cesliu-nea macedoneană ! D-lor, Bomtnul are o vorbă : ai umblat cît al umblat, dar acum ţi s’a ’nfundat! E timpul ca astă-zl să se distrugă legendele şi să se arate cine-I Apostol Mărgărit, acef om reproşabil, acel apostol al romînismulul după D. Sturdza, care i-a dat toată Încrederea sa ! D. Fleva povesteşte cum delegaţii roniDiI, dou! profesori cari ai) fost trimişi la Con-stantinopoli ca să stăruească pentru înfiinţarea unul episcopat romln, ai) fost denunţaţi de Mărgărit la Partă ca resvrătitori. Pe de altă parte Ministrul de instrucţie al nostru le dedea ordin să rămlnă iu Con-staotinopol ca să se achite de însărcinarea lor. Clnd cel 2 pretinşi conspiratori s’ail întors înapoi, ei au fost destituiţi de Apostol Mărgărit pentru absenţă de la serviciu ! Vedeţi cine-I acest Apostol al D-voastră! Dar crezi Domnule Sturdza că ţl-e cu adevărat credincios protejatul D-tale ? Te înşeli. El spunea într’o scrisoare a sa că serveşte «eu mal multă plăcere pe guvernul otoman de cit pe cel romîn pe care’l servesc din necesitate!» (Aplause) Acest spion, acest trădător,—pe clnd cei 2 profesori romln! aşteptau rezultatul demersurilor lor la Constanlinopjl,—se ducea cu poliţia turcească şi făcea perchiziţii, scotocea lilrtiile lor, după ce-I prezinlase ca pe nişte conspiratori! (Aplause). I). Fleva mal citeşte o scrisoare a lui A-postol Mărgărit adresată lui Tufekciof, prin care-1 promitea concursul săd şi al Romiui-ior în agitaţia Bulgarilor din Macedonia! Iată, d-le prim-ministru, oimtl pe care-1 susţii d-ta, iată cine face agitaţiile de cari d-ta spuneai să ne ferim ca de foc! Dar d-lor, scrisoarea acestui trădător mal are şi un postscriptum în care povăţueşte pe Tu-fekcief să facă tot posibilul ca să nimicească societatea romtnească Unirea din Sofia! (Sgomot). Ca să termin, d-lor, void Întreba încă o dală pe d. preşedinte al consiiiulul: pentru ce de 4 luni ţine pe consulul romln din Bitolia Iu Bucuraştl şi cari sunt motivele cari 1-ad determinat să suprime Iti noul budget al ministerului de externe, consulatul din Bitolia? In expunerea de motive a proiectului de budget nu am găsit nici o raţiune care să ’udreptăţească acest act allt de grav. Aştept ca d. Sturdza să-ml dea explicaţii, căci sunt foarte nedumerit: am auzit că eomisiunea bndgetară a reînfiinţat consulatul, am auzit d’asemenl că însuşi d. Sturdza a făcut amendă onorabilă ca şi cu expulzarea macedonenilor ! Doresc ca aceste svonurl să fie adevărate, căci ed nu voese să fac cestiune ministerială cum s’a zis. Să retragă guvernul încrederea nemărginită şi nejustificabilă pe care-a dat-o lui Apostol Mărgărit, să renunţe la măsurile antinaţionale pe cari le-a luat şi poate să stee ctt de mult pe banca ministerială (Aplause. O-ratorul e felicitat de un numeros grup de amici). Se suspendă şedinţa pentru cile-va momente. După redeschidere se dă cuvîntul d-lul N. Ceaur-Aslan. Itcctiizitorinl d-luî X. Cea ur-A stau Ceia ce mi s’a părut stranii), d-lor, în a-ceastă cestiune, e tendinţa guvernului d'a ace solidar parlamentul cu faptele lui Mărgărit (Protestări). Să nu credeţi că voim să facem dificultăţi cabinetului, nu; dar cînd de 20 de an! s’ad cheltuit milioane pentru macedoneni, şi noi avem dreptul să ştim ce s’a făcut cu aceşti bani! Nu vi se pare stranii) atunci cînd d. prim-ministru refuză să ne comunice nişte acte publice cari ar li ajutat să se facă lumină deplină? Chestiunea macedoneană se Snvbteşte d-lor în jurul unei mistificaţiunl : Scoateţi pe Apostol Mărgărit din Discuţi ii n e şi ea e rezolvată! Cum se poate ca un om să fie acuzat de toată lumea, afară de ministrul respectiv; cum se poate ca o întreagă populaţiune să se ridice indignată, revoltată, în contra Iul, şi el să găsească sprijin şi protecţiune tocmai acolo unde era natural să afle controlul şi pedeapsa ? Aceste cestiunl trebuesc clarificate. S’au primii numeroase rapoarte de la consulul din Salonic prin care se dovedeşte că Apostol Mărgărit primea de la ministerul nostru lefuri pentru profesori imaginari. Mal mult, din rapoarte oficiale se constată că şcoalele de fete erau transformate îu a-devărate case de toleranţă, profesoarele erafl seduse de inspectorul şcolar! (Murmure. Aplause). 1). D. Sturdza. Nu-I adevărat! Nu-I adevărat ! (Primul ministru e in prada unei surexcitaţil extraordinare). Voci: Dacă nu-1 adevărat, să vedem dosarele ! (Aplause). I). N. Ceaur-Aslan. D-lor, eă nu avansez de cit fapte adevărate. Dar, la pasivul a-cestul om, e un şir nesfîrşit de scandaluri. Dintr’un raport al ministrului Mitilineu se vede că Mărgărit a furat o ladă cu htrtil compromiţătoare de la Ambasada Turcească! Mal mult. îndată ce s’ail înfiinţat eforiile şi consulatul, Mărgărit a Început o campanie de intrigi nedemne în contra tuturor Romînilor oficiali clin Macedonia, pe cari-I denunţa ea agitatori, ca complotanţl în contra siguranţei Sublimei Porţi. Ooare dovezile acestea şi acelea produse de d. Fleva nu sunt suficiente, nu sunt sdrobitoare ? Şi clnd ast-fel stau lucrurile, clnd dosarul monstruozităţilor inspectorului d-voastră protejat se aduce In desbaterea parlamentului, în discuţiunea publicului şi a presei, care vă este purtarea ? Aţi înlăturat pe toţi agenţii noştri diplomatici cari nu erai) agreaţi de Mărgărit, aş putea chiar să zic că aţi desfiinţat întreaga peninsulă balcanică fiind-că fa Salonic, Bitolia şi’n cele Pal te oraşe Romînia nu mal are reprezen-taţiune,—aţi împlinit visul de aur al Iul Mărgărit. D-lor, sunteţi obosiţi, voi fi scurt. Şlitt că toţi miniştrii ştiai) că Mărgărit e protejat de o persoană Augustă. Această înaltă persoană însă a acordat protecţiunea sa unul Apostol Mărgărit care era demn de ea la început. Pentru ce i-aţl tăiuut faptele Iul ulterioare, pentru ce aţi ascuns dosarele ? Arătaţi, d-te Prim Ministru, Augustei Persoane care se interesează de Mărgărit, că nu mal merită protecţiunea sa şi fiţi siguri că dreptatea se va face (Aplause) După aceea D. Georgescu Buzău răspunde eîte-va euvinte d-lul Aslan,—înfeer-clndn-se să apere pe d. Sturdza, şi provoacă o ilaritate indescriptibilă. ISfisjtiiBisul d-hiî Sturdza Primul ministru se miră de unde şl-a putui procura d. Ceaur-Aslan actele pe cari le-a produs şi mal eu seamă telegramele cifrate cari conţin secrete de stat. Apoi zice că’şl aduce aminte din copilărie clnd d. Aslan ora în contra unirel Principatelor şi complota pentru ca Suveranul să nu vie In ţară ! Acelea ai) fost nişle păcate pe caii azi le regretă, astă-zl cade în alte păcate. (Aplause) Venind la chestie, primul ministru ’spune că credea că după explicaţiile date la Senat nu va mal veni nimeni cu o chestiune păgubitoare şi pentru partidul liberal şi pentru Macedonia. Pretinde că a rechemat pe consulul din Bitolia Iii ud-că se amesteca in certurile şi Iii intrigele locale. Apoi fiind-cam văzul că chiar din Bucureşti continua relaţiile cu agitatorii d’acolo, am suprimat consulatul! ? (Exclamaţii prelungite de surprindere. Această ciudată logică a d-luî Sturdza provoacă o veselie i-mensă Iii toate tribunele). Face istoricul înliinţărel Eforiei Şcoalelor In Macedonia şi spune că aceste şcoli nu pot să aibă nici cea mal mică afacere fără a consulta şi a avea aprobarea Stalului turcesc. Aceste eforii nu aii fost recunoscute de către imperiul otoman de cît in I ţ > www.dacoromanica.ro sa 3 urma stăruinţelor lut Apostol Mărgării, a-cel bărbat de valoare pe care d-nil Eleva şi Ceaur-Aslan l’ufi arătat ca un monstru. Apără pe Mărgărit spuntnd că a fost calomniat în decursul a 20 de ani de numeroşii săi inamici, cari eraţi In acelaş timp şi inamicii Romtnilor. Dovadă: citiţi ziarele din Solia! 1). Sturdza dă citire la vre-o două note diplomatice, din cari rezultă pentru d-sa că Inspectorul Mărgărit a fost învinuit de geaba de către răă-voitori, in detrimentul şcoalelor romine. Toate cite s’aft zis piuă acum sunt neexacte. (iu să dovedească această afirmaţie, primul ministru citeşte iarăşi ciic-va adrese oficiale, dar nu se aude absolut, nimic, din cauza sgomoLuluI pe care'! fac deputaţii convorbind între el sau părăsind Incinta. In urmă acuză pe Consulul Rotntn că a avut intenţia să bage discordia în şcolile din Macedonia. In chestia tăierel subvenţiuuel, d. Sturdza zice că treime să plătească întreţinerea şcoalelor fnnd-că el a dat ordin şcoalelor să funcţioneze fără autorizaţiunea guvernului. In privinţa actelor pe cari le-a citit d. Aslun, ele se vede că i’au fost date sau de d. Mîtilineu... 1). N. Ocaur-Aslun. Nu-I adevărat! D. I). Sturdza. Saft de d. Sturdza, consulul din Constantinopol. 1). N. C. Aslan. Nu-I adevărat ! 0 Voce. Să-l dăm iu judecată pe d. Mi-tilineu! (Rîsele) 1). 1). Sturdza citeşte după aceia o adresă pe care i-o trimisese d-luî Mililineu, impu-ttndu-I că nu-1 ţine în curent cu evenimentele d’acolo şi avcrtizlndu-l că va li rechemat (Aplause). De cînd l’arn rechemai, d-sa continuă să ţese intrigi bizantine, fată omul pe ale cărei afirmaţii pune utila preţ d-nul Aslan, care la 1860 vrea să-şl trădeze ţara ea şi azi! (Aplause) I) N. Ceaur-Aslan. încă o neexactitate mal mult, d-le ministru ! (Sgomot) I). Sturdza contestă apoi autenticitatea scrisorilor fotografiate pe cari le-a citit d. Fleva şi spune că ele viu de la un bulgar al cărui nume nu-1 poate spune, dar care e un vrăjmaş al lui Mărgărit şi-al neamului Romînesc. Mustră pe d-nil Fleva şi Aslan că ponegresc pe luptătorii Romlnismulul şi spune că un singur act ar putea fi comparat cu acesta: actul de acuzare al lui Brătianu (Aplause). Toci. Includerea discuţiei. MOŢIUNEA I). Catou Lecca citeşte o moţiune cp cuprinsul următor : Camera, mulţumită de explicaţiunile date de primul-niinislru îa urma interpelărel d-lor Fleva şi Aslan, trece la ordinea zilei, Moţiunea se pune la vot cu bile; deputaţii votează după apelul nominal, Rezultatul votului e următorul : Votanţi : 123 Bile albe pentru : B>1 Bile negre contra : 22 Şedinţa se ridică la ora 8 fără un sfert. Şctiiuţtc tiv iu O Marti

. 1). Sturdza a atacat din nou pe d. Mitilineu, fostul ministru al ţârei la Constantinopol—care nu se poate apăra—şi a repetat contra d-luî Aslan acuzările făcute în şedinţa precedentă. Ieri seara tribunalul arbitrilor, chemat a se pronunţa în diferendul ivii între imprimeria statului şi fabrica de hîrtie de la Letea, şl-a pronunţat hotărî rea. Arbitrii aO fixat ca termen pentru expirarea concesiune! furniturel de îiîrtie, data de 15 Septembrie 1897. Arbitrii ai) respins însă ca prematură pretenţia fabrice! de a se obliga guvernul şi toate autorităţile să-şl furnisoze hîrtia de la Le-tea cu începere de la 1 Aprilie 1896, In sfîrşit condamnă pe ambele părţi ca să plătească pe din două suma de 7000 lei ca cheltuieli de judecată. Ieri s’a Inaugurat cu mare solemnitate «Institutul Nieolae Sofian din Botoşani, înfiinţat do fostul senator conservator d. N. So-fian, Pentru Întreţinerea acestui institut d. Sofian i-a hărăzit mal multe moşii în valoare de cîte-va milioane de lei. Scopul institutului e de a asigura bătrînilor infirmi un adăpost şi de a da copilelor sărace mijloace de a învăţa meserii folositoare prin cari să-şl asigure existenţa. De curînd defuncta soţie a generosului donator, d-na Ruxandra Sofian născută Holbau, a donat de asemeni acestui institut moşiile sale, in valoare de o jumătate milion de lei, Institutul este pus sub patrona-gini mitropolitului Moldovei. D. Fleva a citit in şedinţa de erl a Camerei, o scrisoare pe care Apostol Mărgărit a adresat’o acum cit-va timp, lui Tufekcieff, asasinul lin Stambuloff, Iată textul acelei scrisori: Amice Tufekcieff, Scrisoarea cu data de 14 Marte am pri-mit’o şi am înţeles : scopul şi planul vostru e adevărat patriotic. Viitoarea voastră mişcare va avea concursul bunilor patrioţi, însă v’am spus şi verbal pe cînd aţi fost aici: Puteţi avea concursul cel mal mare prin catolici, iar nu prin Rusia. Trimiteţi o deputăţie la Papa (secretă), să-î promită marea cu sarea; să-I vorbească în sens religios pentru poporul In genere macedonean. Trimişii acolo să-l spună că sunt în legătură cu mine şi urc să facă efect bun, căci numele meu îl este cunoscut în destul. Scrio-ml plecarea deputăţiei ca s’o pot sprijini prin representautul săfl aici. Am vorbit aici de Romlnil noştri, căci tol-(l’u-una ana dat concursul lor grecilor. Cu toate acestea s’a ales tol-d’a-una cu pagubă. De asta Insă contăm pe voi şi îndată ce vă puneţi în mişcare voi lace lotul ca să vă daă concursul mei), Paudurii vor fl gata la munte cu arme ca să sprijine mişcarea voastră. Nu contaţi pe Albanezi, că n’aă un om politic conducător. Eă mult ’mi-am bătut capul, dar n’a! cu cine. Deputăţia care se va duce la Papa n’ar fi răă să treacă pe la Triest, acolo cred să găsească patrioţi albanezi şi poate sa facă ceva. Guvernul italian în acest sens vă poate da ajutor. Iu curînd voi fi la Bucureşti şi de acolo iţi voii) scrie ca să vil să ne întflnim. îmbrăţişări fraterne. Martie, 1895. A. Mărgărit. PS.—Presenta ’ţl-o trimet prin amicul. Nu uita cum am vorbii ; puneţi In lucrare nimicirea societăţii Unirea* şi faceţi lot posibilul fiind contra voastră, D, Vasile Dumilriu, avocat şi fost magistrat, a fost numit suplinitor la catedra de drept şi proceduri) comerciala de la Fatalitatea de drept din laşi, în locul d-lul Toma Ste-lian. K F U L \ Tribuna ne aduce surprinzătoarea veste, că guvernul unguresc a invitat prin o circulară pe direcţiunile tutulor şcolilor primare şi secundare romine, ca în ziua serbării Mileniului să organizeze cîte o serbare şcolară, obligînd pe elevi să chite un imn care la fie-care vers se termină cu refrenul : Isten âld meg a magvart (Dumnezeule bine-cuvîntează pe unguri !). E culmea, sa se impue tutulor şcolarilor romînl sa ceară de la Providenţa bine-cuvîntarea ungurilor 1 Ieri Vineri, fiind zi de Obor, primăria capitalei a pus să se perceapă, prin agenţii fiscului, în contra legei, încă 2 lei de vilă în Obor, pe lîngă taxa de 2 lei de intrare prin barieră. După legea maximului nu se poate percepe o atare taxă de cit la intrarea prin barieră şi la tăerea. la abatoriu, cu toate acestea primăria actuală a crezut de cuviinţă să o perceapă de două ori. Deasemenea se percep taxe pentru carele încărcate şi pe strade şi prin barieri, pe cînd legea maximului nu prevede nici o taxă în obor pentru poveri, de cit tot la intrarea prin barieră. Se poate percepe col mult, in obor, o taxă ca chirie, pentru staţionare pe locul comunei,—iar nu în altă parte. Aceste taxe percepute în mod itegat afi produs o mare nemulţumire printre ţăranii veniţi la Obor, La toate împotrivirile şi protestările ţăranilor agenţii fiscului respundeau că taxele nu sunt votate de liberali. Ni se telegrafiază din Cernăuţi că erl a încetat din viaţă, la propriei ateu sa din Nouă Suliţa, doctorul Iancu Cavaler de Zotta, preşedintele societăţel politice Concordia, şeful partidului naţional romînesc din Bucovina şi deputat în Reichsrathul din Viena. Romlnil din Bucovina pierd pe fruntaşul lor, care o viaţă întreagă s’a luptat pentru înălţarea neamului sau. teri s’a distribuit in Cameră următorul proiect de lege, pentru înfiinţarea unul servieiQ special de «nâvigaţiune maritimă» pe lingă direcţiunea generală a căilor ferate romîne: Ari. 1.— Serviciul de navignţlune maritim#, prevăzut de legea din J2 Decembrie 1887, limitat în bnsn decretului regal cu No. 2.214 din 28 Aprilie 1895, intre Constanţa şi Constantino-pole, şi trecut în urma încheiărei consiliului de miniştri cu No. 2 din 30 Octombrie 1895, la ad-minislraţiuuea căilor forate romîne, va forma pe viilor un servituti special în această udini-nistraţiune. Ari. 2.— Acest servicii! va coprinde : a) Transporturile de călători, postă şi mărfuri între porturile Dunărene (de la Brăila in jos) şi poriurjle maritime romîne şi streine ; b) Transporturile de călători, postă şi mărfuri Intre porturile maritime romine şi porturile maritime străine ; c) Construirea, întreţinerea şi exploatarea doctorilor flotante şi eventual a basinelor speciale, necesare reparaţi unii or vapoarelor proprii sau străine; d) Comandarea şi supravegherea construcţi-unel vapoarelor în streinălate. Art. 3.—Conducerea serviciului de navigaţi-une va li Încredinţată unul şef de serviciu pur-tînd titlul de «director al serviciului de navi-gaţiune», cu reşedinţa în Bucureşti, şi depin-î.înd direct de direcţiunea generală a căilor ferate. Ari. 4.—Toate disposiţiunile privitoare la administrarea acestui se vicii!, toate atribuţiunile direcţiunel generale şi ale consiliului de ad-ministraţiune, precum şi raporturile dintre a-ceslea şi miuisterul lucrărilor publice, iu tot ce so atinge de ueest serviciu, vor fi cele actualmente în vigoare şi prevăzute de legea de exploatare a căilor ferate. Art. 5.—Un regulament de administraţie publică, elaborat do direcţiunea generala a căilor ferate şi aprobat de consiliul de miniştri, va determina modul do recrutare şi înaintare a personalului de navigaţiuue, drepturile şi Îndatoririle Iul, precum şi toate cestiunile de detaliu privitoare ia organisarea şi exploatarea acestui serviciu. Art. 6.—Pentru cumpărarea vapoarelor necesare exploatărel serviciului de navigaţiune maritimă, se acordă ministerului lucrărilor publice un credit extra-ordinar de 10.000.900 lei,. care se va acoperi prin emisiune de rentă sau prin orl-cari alle mijloace cari vor părea guvernului mal priincîoase. Art. 7.—Toate disposiţiunile prevăzute de îegl şi regulamente, contrarii legei de faţă, sunt şi rămîn abrogate. DE LA PRIMĂRIE Numirile Ia primărie. — Budget ui.— Cestiunea apel. — Bulevardul Col (ea. Numirile Ia primărie Toată activitatea administraţiunet comunale e şi azi concentrată exclusiv în căpătuirea agenţilor liberali. Budgetul nu e nici plnă azi întocmit; lucrările mari lincezesc; iot gliidul udministraţiune) să concentrează In numiri. Eminentul inginer al scoale! centrale d. Chaigneau a fost Înlocuit cu băirtnul Pancu, care acum ctţl-va ani a trebuit să se retragă ca neliind la înălţimea mistuitei sale. Chiar actuala aiiniinistraţie neavind deplină încredere în el nu l-a numit de eît, după ee mal lut Ii şi-a dat demisia, fără dată, In întinde primarului. Să nuntesc funcţionari netrebnici, cari a doua zi sunt scoşi de administraţia care i-a numit. Mm deunăzi, unul din cel mal însemnaţi consilieri a declarat că nu va mal călca pe la primărie, căci nil să face administraţie cu Tobocl. Budgetul Suntem deja In 9 Martie şi budgetul nu e încă întocmit. In loc d’n şofate budgetul de către administraţie şi d’a să supune a-p«l aprobării comisiei budgetare, primarul, care e incapabil d’a face budgetul, vrea să-l pregătească cu comisia budgetară. Aceasta însă nu se întruneşte cînd e convocată, aşa că pînă azi budgetul nu e măcar pregătit. Dacă ţinem seamă că treime mal multe zile pentru ca budgetul să se tipărească, că 0 dată comunicat consilierilor trebue să se lase acestora mal mulle zile ca să-l studieze, că apoi trebue discutat şi votat de consilieri, vedem că ajungem tu sflrşitul tunel. Dar chiar dacă s’ar vota budgetul plnă la 1 Aprilie, cînd se va aproba el de guvern? După modificările consiliului, trebue mal multe zile pentru a se copia budgetul şi a so trimite ministerului de interne. Clod se va face aceasta şi cînd va avea vreme ministrul S()-l cerceteze ? Cînd va avea timpul consiliul să tnal examineze modificările ministerului ? Cestiunen apei După 5 Iutii de administraţie liberală încă nu cunoaştem, dacă nu soluţiunea dar măcar opiniile actualilor edili asupra acestei cestiunl. Cînd apa subterană e în măsură d’a alimenta Bucureştii, clnd cu maximum 3 milioane şi Într’un an şi jumătate să poate re-solva cestiunea sub direcţiunea şi garanţia celor mal însemnaţi ingineri din ţară sau din străinătate, să pornesc acum cercetări de isvoare in valea Teleajenulul. Este ştiut că variaţiunilo de debit ale a-cestor ape reclamă măsurători de volumul isvoarelor timp de mal mulţi ani dearîndul. Iu ceea ce priveşte calitatea, s’a constatat că isvoarele din Valea Telajănulul arată 26 grade idrotrimetrice, ceea ce este mult prea mult pentru o bună apă de băut. Bulevardul Colţca Pe bulevardul Colţea, de la Romană pînă la şosea, s’a luat nemerita măsură d’a se a-linia casele cu 4 metri retragere din stradă, lăslndu-se ast-fel 4 merii pentru grădiniţe. Această disposiţie e din eelemal fericite. Trebue ca fie care cartier să aibă caracterul săfl. Partea aceia a bulevardului este oare-şl cum prelungirea şoselei şi va fi de un aspect prea frumos d’a avea acolo vile cu grădiniţe, ceea ce e şi salubru şi potrivit obiceiurilor ţării. Tot o dată nu se va întinde pînă acolo cartierul comerciant al oraşului, care nu trebuie să ia o aşa mare extensiune, ci e bine să fie mat concentrat. Nu se va face concurenţă calei Victoriei, care e deja o arteră pe jumătate comercială. In fine, vom avea pe bulevard clădiri cochete, cari prin alinierea lor şi prin veselia ce o dau gradinele, vor da un aspect minunat şi incomparabil mal frumos de cit casele Înalte, făcute în stil vienez fără bo-găţ.a materialelor Vienel şi avînd alăturea cocioabe mici safl case cu grâdine nesupuse toate la aceiaşi aliniere. Iii cursul lunel Mal se vor incepe lucrările de terasament ale liniei Bîrlad-GalaţI. Pentru construirea acestei linii ministerul lucrărilor publice cere Camerelor un credit de 15,600,000 lei. Linia va fi gata abia după 2 ani. Mal mulţi cetăţeni fruntaşi din Galaţi se constitue într’un comitet şi vor deschide o subscripţie publică în localitate pentru ridicarea unul monument pe mormăitului lui C. Ressu. N, R, OCHEŞEANU LA DOVI COCOŞI Unicul magazin care vinde, eftin bine asortat în articole de coloniale, delica-tesse, vinuri negre de Orevitza şi albe de Drăgăşani. 26 25-8 Strada Academiei No. 3 (sub hotel Bristol) SUBLIMIOR DE harri* PLUS DE CHEVEUX GRIS •n 4 appIlcatloni.Coultur da îaunaaaa depui* blond juaqu’au piu* beau oolr teiAe fite, talit pai, poiitt pai. Arrftte lachute desCheveuxetPellieulei. Ga. Flacon . 4*; Doublx : 7*« Chu let Coiffeurt tt Pârfumevrt. GROS tt DKTAIL pour la ROUMANIS : DrCDCo fieur.hrf i BUC AREST DKLtll 10. calea Victoriei •oue lea Magailm du Mw* Paul. 31 36—T a iris Aducem la cunoştinţa onor. P. T. public şi In special onoratei noastre clientele, că de la 1 Martie a. c., am predat hotelul Union al cărui antreprenori eram şi' ,de astăzi înainte exploatăm numai Grund Hotel Bristol situat în centrul capitalei pe Bulevardul Academiei. Rugăm dar pe onorata noastră clientelă a ne acorda aceiaşi încredere ca pînă acum, asigurlnd că nu vom cruţa nici un sacrificiu spre a satisface pe d-nil pasageri : 52 Cu deosebită stimă 6—3 F. Stieller A L. Slcklia ______Antreprenorii de la Urând Botul Bristol De închiriat Un apartament conţinind 14 camere se închiriază cu preţ avantagios, str. Principatele Unite No. 20. A se adresa la Tlieodor Florian, Cheiul Dîmboviţei, lingă abator. 60 __.80-D MIGRENĂ SCIATICA NEVRALGIE DURERE DE MIJLOC 2 la 4 Perle fac sâ dispare In cate-va minute cele mai dureroie nevralgia. A ae cere numele In tdte Farmaciile. CLERTAH CASJE de 1+itl ENGLEZE » C H U B B ^ Furnisor al M. S. Reginei şi al Băucel Angliei 10 20—1» ISTORIC ŞI ANATOMIC a lui EBVABD llRAUDf I >1-. T. JBTevici Vindecă printr’un procedeil special, maladiile de femei precum şi cele sifilice Într’un timp foarte scurt. Bleunoragia (Sculamentul) vindecă radical In 8—9 zile. ConsultaţiimX da la ora 2 plnă la ora 6 No. ăi. Nint«Ist Carol, No. .Ti Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Coltul). 4 — PENTRU SĂllACI GRATIS — 7a-« Biuroul Avocaţilor asociaţi (In Faţa Palatului de Justiţie) (llieiul Dîmboviţei (Casa Cănuţă) Iutivţtli etirv fie /trocvtiurâ, cercetare şi studiare de dosare pentru împricinaţii din capitală, din ţară şi din străinătate. Copil şi estrade de orl-ce acte. «('(/uvturv tiv jtrfiţittuî. procuri, crmlractv, soniuţiunl, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi in genere de ori-cv uctv tiv uttfariui. CoiiHutt/iţiuni. «Sluuţinvrv tiv ot'i-vv procese. BtuivitUuirv «ic /'ortunUtâii pentru mprumuturl Ja Creditele: Urbane. Rurale şi Agricole. CondiţiunI favorabile. 9 36—35 PE BULEVARD, lingă Imprimeria Stalului Pe ltngă diferite animale curioase şi rare. • de remarcat Uriaşul tigru regal, două familii de Iei frumoşi, leul „Sultan" şi leoaica .Car**) sunt de o frumuseţe rară. Leopardu „Priata", o Panteră neagră, o Hienă, Lupi, Vampirul aaă cîinele sburător, etc. Toate animalele sunt dresate şi presentate publicului în toate zilele la orele 4, 6 şi 8 după amiază de către ccl mai renumit dresor franţuzeşti şi austriaco.— Cartuşe produchid artifiţil pentru puşti val. 12, IC şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte «le scrimă: sălii, florete, măsd, etc. u Atelier tle reparaţii 70_i, E i £SfBucurescî, Strada Stelea, 6. ŞI EIEIAJLEEE MAJLE GALAŢI, Strada Presei, 20 jf IAŞI, Strada de jos, — SAODIRECTL A FABRICĂ — MBBBMBMMBBBBMiaMMŞMBBBBaiaiMM Imprimarea cu maşinale Uuhlu-cilindrice, din fabrica Albert & C!l, FrankeiUhal şi cit caractere din fonderia de Utere Elinsch din Frank-furt A!M.__________________________ VJEldOUTKST® Pudră de orez, preparată cu Bismuth Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposi[,ia U-niversală din 18149. 20-m Ol. FAY, pa r fit mor Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile. ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru t TOlVSTBi l TCTI l rXE B'PE JFMEtt Les Vâritables Eaux minârales de MARE DICŢIONAR UNIVERSAL in 7 Volume FORMAT MARE în 4. LIBERATE IN DATA «ROŞIT «501 l.CI franco LEGAT 750 MEI franco PeÂtibsie ir, es:b vi: eujvă vMjĂtmbuSj eb:b vi: IjBJXĂ Stx*acla Isvor, No. llf> Bucurescî efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum : Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. SPECIALITATE PENTRU EFECTUAREA DE CASE PENTRU FLORARI! IN FIER Primesc comande pentru Provincie: — Vreluvi Moderate — VIOHY-ETAT CELESTIftS QRANDE-GRILLE MOF8TAL Ueviie Encyclup^dlqiie, annOs 1891, 92, 93, 9t et 95, 5 volumes gd. in 4», ilustrez, relies, frs 150 pa-yahfe 10 frs. par tnoîs. -•L’tţnher» mdVtcIIIenx. Journal des voyages et des aventures de lerre el de mer, 37 volumes gd. In 4“ itushAs do 6.000 gravtires, frs. 147, payable 8 frs. par mois. 5)e Viicigiiy. Noavclle Gdograpliie moderne des etnq parties du monde. Iluslrce des carles plâns, tvue«, types, et. 5 volumes gd. 8*. frs 100 payable 8 frs par mois. La Science ilustrăe. Journal hebdomadaire. Publid sous la direction de M. Louis Figuier, 18 volumes gd. 8°, ilustres, frs. 108, payable 8 frs. par mois. Exigcr le nom sur la Capsule ct TEtiquette Lbs Seu les Veritables PastillesrfeV ichy soni Ies Subscrisul se angajează a procura eu preţurile Editorilor şi Librarilor din Paris plătibile în rate lunare principalele uvragil publicate Jn Francia şi auume : Principalele uvragil şi Colecţiunl de Drept şi Jurisprudenţă. Economie politică, etc. etc. Biblioteca Comlucloruliu «le Lueriirl publice. Publicate sub auspiciile Ministerului de Lucrări Publice din Francia şi sul) paLronagiul unul Comitet compus din Ingineri de Poduri şi Şosele, de mine, de profesori al şcoalelor speciale, etc. Architeetură. Deeoraţiiml. Bele-Alte. Archeologie. Uvragil tecluiice pentru Construeţiuul şi Lucrări Publice. Poduri şi Viaducturl. Căi ferate, Tuneluri şi Drumuri. Hidraulică, Navigaţiune, Porturi de mare. Exploataţiune de mine, Metalurgie, Geologie şi Mineralogie. Michigl, Mecanica aplicată. Electricitate, Telegrafie, Chimie şi Industrii chimice. labriquces avcc los scls nalurels extralts des Eaux de Vichy-Etat. COÎsSPRirtfiSES DE VlCKY aux scls nalurels VICHY-ETAT pour preparer l’eau arlifiridle de Vicay gazouse. MARE DEPOU Burlane de Basalt, .„JŢi " . îiî, feb, şi tucib > Fortunî 4 100 v« fe-lf iftnţ,, Obligat, de Stat (Gov. R.) . 101 1 * 102 && » Municipale din 1883 96 97 */« 5»;0 » * • 1890 97 v« ■97 3li , î'5r> Scrisuri Funciar Rurale . 92 l/# 92 3/s 13°/, « o Urbane . 100 V. 101 r » » Urbane . 88 V* 83 9U . j o"! » » » Iaşi. 81 V* 81 2/« fii An Acţiuni Banca Naţională. 1535 1545 » » Agricolă . 190 200 — f » Dacia Romtaia asig. 410 — 415 — » S-lea Naţionala asig. 425 — 430 — S-tatea de ConstrucţiunI . Florini valoare Austriacă. 215 2 10 220 2 12 Mărci Germane .... i 23 î 25 Bacnole Franceze . . . 100 — 101 T » Italiene. . . . 8!) — 93 » ruble hîrtie . . 2 68 2 72 Mi EPOCA V www.dacoromanica.ro