SERIA [[.—ANUL O, No. 102 Ediţia, ele dimineaţa VINERI, 8 MARTIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI a homii i:\r k l i: încep Iu 1 şi 1.» ulo fio-curoi luni şi ne plânse tot-il'a-uini înainte In Bucureşti la Casa Administrare! In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an iu ţara 31) lui; iu slreinătale 5n Im Sase luni ... Io » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » f:{ > Un număr in streinătale :îtl baiu MANUSCRISELE .\IJ SE ÎNAPOIAZĂ ItlilIKIlt 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMaRUL 10 BANI ANIIJK U Rn.E In liiu-ureşli şi judele se primesc numai la Admiinsliaiie In streină ta le. direct Ia lultninistrnţie şi la Iunie oliciilu de joil iicitale Aniinciiirl la pap. I\'.....0.30 li linia » V » III...............lei > * » * II.............3.—. * > Inserţiile şi rerl.unelo 5 lei nudul I! u ii ti m n r v « e li i ii 3 0 h a u i A D.7I I> INTUIŢIA No. 3-STRADA CLEMENŢEI — No. 3 APARE ZILNIC LA 8 QBE DIMINEAŢA CU CELE DIN URMA TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE NOPŢEl BUGET DE DESORBANIZARE BUGETUL MINISTERULUI DE RESBEL Când eşti un om serios, cu mintea întregă, şi eşti însărcinat de a alcătui un budget atât de însemnat ca acela al armatei, trebue mal înainte de toate să ’ţl dai seamă de ce resurse dispune Statul. Prima întrebare ce trebue dar să adresese un ministru de răsboifi colegilor săi, este aceea de a i se fixa sporul budgetar ce i se poate acorda. Acest spor trebue să fie absohit normal, adică să nu fie expus Ia nici o scădere în anul următor, căci în armată nu se poate da înapoi şi strica mîine ce s’a făcut adl, subt euvînt de economii. Ministrul de resbel însă, care precum s’a văzut în comisia budgetară să află în absoluta neînţelegere cu colegii săi, propune pe de o parte sporuri şi pe d’alta le suprimă indirect, sau că Ie acopere cu pretinse economii parte inexacte, parte irealisabile şi parte absolut ilusoril. Ast-fel generalul Budişteanu a produs un monstru ; cînd dar copilul să presintă atît de râu, unflat peste măsură la cap, pe cînd picioarele II sunt sdruncinate, cum voiţi ca naşii să ’l primească bine, mal ales cînd vor descoperi că acest monstru Ie cere în aparenţă un spor de 1,997,422 lei, dar că în realitate sporul normal este de 6,734,538 lei, pe care au să ’l plătească cliiar în anul viitor? Apoi cînd faci parte diiitr’un guvern, care echilibreasă budgetul punînd mina pe fondul averei ţerei, întrebuiuţînd pentru cheltueli ordinare bani strînşi din vinzarea moşiilor statului; eind stai a-lături cu oamenii cari proclamă că vor să desfiinţeze impositele—cum ai naivitatea să crezi că poţi dobîndi pentru armată o creştere budgetară de aproape 7 milioane? Ştim bine că generalul Budişteanu s’a amăgit singur saă, mal bine zis, a fost amăgit de cei cari îi au alcătuit budgetul; ştim bine că nu cunoaşte semnificarea cifrelor pe cari le a semnat şi cari înaintea ochilor săi joacă un vals neînţeles pentru dînsul, dar comisia budgetară va vedea mai lămurit de cit dînsul şi va judeca dacă resultatul ce se va dobîndi prin acest budget este în raport cu efortul unei creşteri de 7 milioane pe an. Să stabilim înainte de toate prin cifre afirmaţiunea noastră; ne vom servi chiar de cele indicate în budgetul Generalului Budişteanu, luindu-le de bune, şi vom aprecia în urmă şi valoarea lor şi rcsultatele ce au să ne dea. Am zis că sporul normal al budgetului presentat pentru anul 1896—1897 este în realitate de 0,734,533 lei, iar nu de 1,997,422 cum o arată autorul său şi că diferinţa este ascunsă subt un no-mol de pretinse economii, din cari unele sunt numai provisorii, altele irealisabile, sad absolut fictive. Generalul Budişteanu a alcătuit un budget, fără a se ocupa de creditele ce i se vor acorda, şi cînd i s’au cerut reduceri a luat creionul şi a tăiat cam orbeşte, fără a se întreba nici acum dacă opera sa ciuntită poate într’adevăr să aibă viaţă. Să începem cu economiile provisorii, cari privesc întârzierea aplicaţiunei unei părţi a budgetului cu 6 luni, şi cari neaparat vor figura in budgetul anului viitor in prima linie. Avem economia sporului soldelor pentru 6 luni=577,920 lei; economia produsă prin Înfiinţarea numai la Octombrie a unităţilor din noii create; această economie figureasă ca representînd numai 3G4,G75 lei, de şi ni se pare cam mică şi valoarea sa reală ascunsă subt diferite schimbări de personal de la un capitol la altul, o luăm aşa cum este dată; in fine avem 230,704 lei economii de la supresiunea in anul acesta a manevreier ; în total o economie provi-sorie de 1,173,299, mărturisită limpede ca expedient al momentului, dar care este înscrisă deja acum în budget ca cheltuială normală. Aceasta însă era departe de a fi de ajuns, şi pentru a putea realisa concep-ţiunile noui fără a cere prea mulţi bani, isteţul autor al budgetului a avut recurs la supresiuni arbritrare a cheltueli normale cari respund la servicii orga-nisate. Remlne cine-va încremenit în-trebindu-se cu ce au să înlocuiască paza frontierei şi serviciul administrativ din momentul ce reduc sau suprimă creditele prevăzute iu budget in acest scop. Intr'adevăr, la articolul 21, să constată la paragraful «Concentrare pentru un schimb pe frontieră» că este nevoe de atiţl sergenţi, caporali şi soldaţi pentru o zi de serviciu, să Înscrie suma ne- cesară pentru 365 zile şi apoi de odată, la scăderi să tae 106,166 lei, a patra parte din creditul necesar. Să tae a-semenea de lot suma de 53,326 lei cerută pentru serviciul administrativ făcut de Dorobanţi, iar la articolele cari privesc esecutarea acestui serviciu de Călăraşi, şi paza frontierei Dunărei făcută de flotilă, creditele nu se reduc, să suprimă. Să tae încă creditul prevăzut pentru formarea de cadre la Călăraşi, şi acela al concentrărilor în caz de e-pizootie; pe semne că asemenea boale nu se vor mal ivi subt regimul liberal. Să realiseasă ast-fel din aceste patru condee: Dorobanţi 159,522, Călăraşi 485,076, Flotila 15000, şi epizootie 70,000, o frumoasă economie de 729,598 lei. Da, dar cine are să păzească frontiera, cine are să esecute serviciul administrativ ? Noul corp de gărzi frontiere nu se află încă de cit pe liîrtie, iar gendarmil rurali nu aă pulul pînă azi să scutească de serviciu pe un singur Călăraşi, fiind Încă prea puţini la număr; să putea spera atingerea acestui scop, dacă s’ar fi Înfiinţat geandarnil comunali, dar tocmai acum cînd să reduce şi să desor-ganiseasă cliiar acel ce eraţi înfiinţaţi, cum voesce generalul Budişteanu să e-conomisese întreaga cheltuială ce ligu-reasâ In budget în acest scop de la descălicătoare, Espunerea de motive nu menţioneasă nimic despre aceste reduceri şi pînă ce nu ni se va explica a-ceastă radiere în mod satisfăcător, ne vom permite a crede că economia a-ceasta este irealisabilă. Ministrul urmează înainte cu tăierile ; găsim înscrisă la capitolele îmbrăcămintei şi echipamentului o economie de 1,184,214 Iei. Apoi nu ştie generalul Budişteanu că aceste capitole sunt calculate după efective, centimă cu centimă, şi că asemenea economie lasă armata desbrăcată ? Nu’.şl aduce aminte că în timp de 10 ani miniştrii colectivişti au procedat tot ast-fel, tăind în fte-care budget un milion, ca economie de la aceste capitole ? Care a fost re-sullatul ? La 1888 venind conservatorii la putere au găsit magaziile goale şi a fost nevoe de un credit extraordinar de zece milioane, pentru a pune la loc economiile făcute de d-'lor. Cu alte cuvinte am fost nevoiţi să plătim cu rentă de Stat, cheituelile ordinare ale budgetelor alcătuite de aceşti financiari extraordinari. Deci iar o sumă de peste un milion care nu poate fi considerată de cît ca o manoperă de cifre sau o a-minare a unei cheltueli sigure. Dar nici acesta nu este de ajuns, i se cer încă economii. Atunci creionul devine mal fantasist de cit ori cînd şi asistăm încremeniţi la un danţ care denotă o necunoşlinţă complectă a ad-rninistraţiunil în capul căreia se află generalul Budişteanu. II sfătuim să ceară tablourile de credite extraordinare descinse în cursul a opt sau zece ani în urmă, va vedea că a tăiat de la capitole cari în tot d’auna au fost in deficit şi pentru cari a fost nevoe a se deschide credite extraordinare. Cea mal estravagantă reducere este aceea de la articolul 51: «Întreţinerea casarmamentulul!» S’a redus 795,500 lei, rămîind creditul abia de 257,500 lei : adică s’au suprimat trei părţi din patru, şi cînd te gîndeştl, că nici o dată, dar nici o dată creditul nu a fost de ajuns. Acest articol are o însemnătate capitală, să ocupă de igiena soldatului prin întreţinerea şi îmbunătăţirea locuinţei sale, şi să desfiinţează aproape de tot, tocmai acum cînd s’a mărit numărul casarmelor şi prin urmare nevoile de întreţinere au crescut. Intre altele, o culme, s’a suprimat şi creditul de 170.000 lei afectat asigurării localurilor, care figura în acest articol! S’a tăiat tot în mod aşa de priceput 200.000 Iei la încălzii, în vedere, probabil, că astrologii ministrului de râsbul ’l-au făgăduit o iarnă dulce; noi credeam că atunci cind să crează unităţi nuol, este nevoie de localuri mal multe, şi că a-ceasta va atrage un spor la cheltuială de Încălzit. Se pare că ne-am înşelat. S’a redus cifra transporturilor cu calea ferată cu 75.000 lei; pentru ce ? nu se spune. Pînă a/.I nu s’au produs economii la acest articol, din contra a fost nevoie de a regula un delicii de peste 700.000 lei lăsat de miniştrii colectivişti, cari iui plătiseră pe mal mulţi ani transporturi efectuate de Direcţia căilor ferate. Găsim îu line o reducere de 402,500 lei la materialul arsenalului şi de 100,000 la acela al Flotilei. Cum aceste credite represintâ materiale lucrate cari corespund la nevoile armatei, nu esie nici un motiv a le considera ca economii normale, dar ca expediente budgetare. Ceea ce nu se va lucra în acest an, va fi ne voie a se esecula îndoit în anul viitor In line ministrul n’a cruţat nici serviciu medical şi a redus cu 77.000 lei, adică aproape a desfiinţat bietul credit de 110.000 lei ce era prevăzut pentru efecte spitaliceşti şi instrumente de hirurgie. Pentru cine cunoaşte sărăcia maga-siilor serviciului nostru sanitar, este ceva de plins a vedea această pretinsă economie, care va reduce pe soldaţii noştri la starea de a avea un singur halat pentru doi sa ii trei bolnavi. Toate aceste scăderi sunt dar ilusoril, căci se ating de cheltueli sigure, absolut necesare şi cari se vor face, sad a-cum prin deschideri de credite extraordinare, sad se vor amina pe anul viitor, cînd se vor impune cu tot sporul ce va produce paguba causată prin îu-tirzierea lor. ltecapitulind aceste sume, găsim : Economii mărturisite provisorii : 1,173,201) lei » irealisabile asupra serviciului trupelor cu schimbul: 7211,598 > Economii Unsorii asupra îmbrăcămintei şi echipamentului: 1,181-,21+ » Economii primejdioase asupra ca-zannamonlulul : 795,500 » Economii fantasiste. asupra transporturilor : 75,000 » asupra materialului arsenalelor 502,500 » asupra încălzitului, 200,000 » asupra efectelor spitaliceşti. 77,000 » Iu tolal suma ile : 4,737,111 lei care va trebui înscrisă în budgetul a-nuluî viitor, în plus de creditele extraordinare ce va fi neapărat nevoe a se deschide cliiar în anul acesta, pentru a împlini lipsurile ce frumoasele economii ale generalului Budişteanu vor produce în toate serviciile armatei. Dacă pe lingă, aceste cifre adăogăm sporul recunoscut de 1,997.422, vedem că budgetul normal al ministerului de războia a crescut cu 6,734,533. Vom aprecia în alt articol rezultatele dobîndi Le prin acest însemnat spor al cheltuelilor militare, fără a ne preocupa dacă colegii generalului Budişteanu, şi chiar dînsul ’şi-au dat seama de ceea ce a procreat. INTERPELAREA D-LUI N. FLEVA Destăinuirile. — Apararea «Domnului Slurd/.a.—Moţiunea «le Mani. Pronosticuri Destăinuirile Un viu interes se manifestă prin toate cercurile politice faţă de interpelarea pe care o va desvolta mîine d. N. Fleva, în cestiunea şcolilor romîne din Macedonia. Prin această interpelare se vor desvălui o scrie de intrigi şi conspiraţii, spio-nagii şi meschinerii ale lui Apostol Mărgărit, favoritul şi protegiatul d-lul Dim. Sturdsa. In sprijinul acestor destăinuiri, d-l Fleva va citi mai multe scrisori foarte compromiţătoare ale lui Mărgărit, scrisori pe cari le va prezintă Camerei in fotografie. Apararea d-lui Slurdza D. Sturdsa ştiind toate acestea şi simţind că nu se va putea apar a cu succes prin producerea altor acte, va recurge la un expedient meschin, dar foarte comod, anume, d-sa,—precum aflăm din isvor sigur,—va declara că scrisorile pe cari d. Fleva le atribue lui Apotol Mărgărit sînt apocrife. D. Sturdsa va recurge la această minciună, de oare-ce ştie prea bine, că Camera nu se poate constitui în comisiune de experţi pentru a examina întru cît scrisorile şi actele pe cari le va produce d. Fleva sînt autentice. Nu va scăpa însă uşor d. Sturdsa cu un asemenea răspuns, căci după d-sa vor lua cuvîntul d-nii Ceaur-Aslan si G. A. Scorfescu, cari sînt pregătiţi deja să tragă o săpuneală zdravănă primului ministru şi apoi să prezinte o moţiune de blam, pentru a zădărnici astfel o eventuală moţiune de încredere ce şi-ar cere d. Sturdsa. Moţiunea «le blam Dar nu atît destăinuirile d-lul N. Fleva, cil mai ales moţiunea dt blam preocupă cercurile politice, căci se face o agitaţie colosală In sinul partidului liberal pentru şi contra acestei moţiuni. Unii fleviştl din cel mai optimişti, cred că moţiunea se va vota, d. Sturdsa va cădea şi d. Slălescu va forma un minister parlamentar,— cel coinu-uid4>J,4P*4*l>AkKMii mal puţin optimişti spunea in cazul cel mal rău moţiunea va cădea numai cu 4—5 voturi. Pronosticuri Dală fiind însă crasa slugărnicie a Camerei actuale, părerea noadră este, că. pentru moţiunea de blam abia vor vota 30—35 de deputaţi. In ce priveşte pe amicii d-lor Slălescu şi Aurelian, aceştia, in cazul cel mai favorabil, se vor abţine de la vot; dar şi atunci d. Sturdsa va triumfa. De o cam dată partizanii ambelor tabere fac cele mai mari sforţări şi presiuni asupra deputaţilor indecişi, pentru a-l cîştiga fie-care de partea sa; ocultiştii speră a avea o majoritate mare, făcînd presiuni asupra deputaţilor prin Banca Naţională şi prin credite. Pînă mîine multe se pot întimpla. Să aşteptăm dar. Tautal COMEDIE PROASTA In Parlamentul de astă-zl nu se tratează despre interesele ţârei, ci despre interesele partidului liberal şi în deosebi ale şefului acestui partid. Una-două, ne pomenim cu d. Sturdza că pune chestiunea de încredere, ca şi cum în Parlamentul actual ar fi o opo-ziţiune numeroasă care ar pune piedici acţiune! guvernului. Faţă cu cine pune mereu d. Sturdza chestiunea de încredere ? Opoziţiune parlamentară nu ezislă: Camera şi Senatul sunt ocupate de unanimităţi liberale. Prin urmare, chestiunea de încredere o pune d. Sturdza propriului său partid. Şi comedia asta proastă ameninţă să se prelungească la infinit. Ori de cîte ori un membru al partidului va face vre-o interpelare la care guvernul nu va şti ce să răspundă, d. Sturdza va pune chestiunea de încredere. Nu e vorba dar de interesele ţărei în actualul parlament, ci de interesele partidului liberal şi ale d-lui Sturdza. Va reraînea d. Sturdza şef al partidului liberai? Nu va reraînea? Aceasta e marea chestiune în jurul căreia se învirteşte parlamentul şi întreg regimul ; iar in vremea asta afacerile ţărei se expediază cum dă Dumnezeu, fără ca nimeni să-şi bată serios capul cu ele. Că va suferi mersul statului ; că bugetul, cirpit şi recîrpit, se va împiedeca la executare; că la anul viitor nu se ştie cum se vor descurca finanţele publice; că administraţia merge anapoda — la toate astea nu se gîudesc liberalii, pentru că n’atl vreme, absorbiţi de marea chestiune a menţinere! sau îndepărtare! d-lui Sturdza de la şefia partidului. Pentru rezolvarea acestei chestiuni au venit el la putere, pentru aceasta ’şi-au adus unanimităţi în Parlament. CONSULATUL DE LA BiTOLIA Se ştie că d. Sturdza, care a rechemat pe consulul nostru la Bitolia, cu archivâ cu tot, si care a cerut prin budget desfiinţarea consulatului de la Bitolia, a fost silit de comisia budge-ară să menţie acest consulat. Totuşi iată cum se exprimă d. Phe-rikyde, raportorul budgetului externelor, în raportul săd : «Din proiectul propus s’a eliminat de d. ministru propunerea, mai înainte admisă în biurourile ministerului, de a se suprima consulatul din Bitolia». Toată lumea ştiea că d. Sturdza voia desfiinţarea consulatului. EI bine, nu ; ilţil sunt acel cari vroiad aceasta şi d. Sturdza, cu toată împiedicarea biuro-urilor, era cel care lupta din răsputeri jentru consulatul nostru de Ia Bitolia! Dar ce să zicem, in cazul acesta, de aptul că şi biurourile ministerului de externe au pus pe d. Sturdza sub epi-ropie ? Pe viitor, cind va voi vre-un deputat să ştie ceva despre starea relaţiunilor noastre externe, el va trebui să inter->eleze nu pe d. Sturdza, ci pe Culiţâ Glfendi, pe d. Mişu, pe d. Tomescu ori pe d. Nedea Pop'escu. STATISTIGAŞI POLITICA I. In 1739, cînd Constantin Mavrocordat făcu la noi vestita sa Reformă, acest Domn începu printr’o catagrafie, cum se zicea pe atunci, adică printr’o numărătoare a contribuabililor, care dovedi că în vremile acelea se aflaţi în ţara Rominească 147,01)0 capi de familie. In 1831, cînd, prin stăruinţele Ruşilor, se întocmi la noi o nouă stare de lucruri, Regulamentul Organic, prin care se înfiinţau noile aşezăminte, prevăzu in toate amănuntele sale chipul înscriere! locuitorilor sau catagrafiele, şi hotărî ţinerea condicelor stărei civile. In 1857, când se discuta convenţiunea din Paris, şi se cereau la noi multe îmbunătăţiri politice şi economice, se ridică Un adevărat entusiasm în favoarea statisticei, care pe atunci era privită ca «înainte mergătoare a reformelor egalitare» şi se cercă oî«iniţiativă naţională» pentru înfiinţarea unul serviciu statistic. Două luni după primul pas care ’l făcu ţara noastră pe calea Unirel, două luni după îndoita alegere a Principelui Cuza, în Aprilie 1859, instituţiunea cea d’intîl care o aşezară la noi noile guverne, fu serviciul statistic, care strecu-rîndu-se printre toate nevoile vremilor, există si astă zi la noi. După 1866, sub noua cîrmuire a Principelui Carol, dorind să dea tuturor aşezămintelor ţârei un avint nou, guvernele de atunci, cu toate greutăţile cari le întim piuară, să gîndiră mai ’na-inte de toate la sporirea şi la îmbunătăţirea serviciului statistic şi propuseră asupra acestei materii în 1868, o lege, care nu putu să fie votată de cit în 1870 şi care se puse în aplicaţie d’abia în Î873. Ast-fel mal departe şi piuă în zilele noastre, mal cu seamă în 1889. de cîte ori s’a cercat la noi prefacerea şi sporirea stărei noastre politice şi economice, grija cea de căpetenie a guvernelor noastre a fost înfiiinţarea sau înflorirea şi sporirea statisticei oficiale, care este temelia cea mal puternică a legilor economice. Astă-zT, cu toate că ui se făgăduesc multe progrese strălucite, este vorba să se reducă serviciul nostru statistic, sub euvînt de a înlesni echilibrarea viitorului buget. O asemenea reformă ar merge în potriva, nu numai a istoriei naţionale, dar încă şi a inlereselşr celor mal grabnice ale politicei romîne. Deci, urmează să ne întrebăm: Care este, care trebue să fie astăzi, politica noastră ? Poale această politică să se lipsească de legi economice întemeiate pe studii statistice? — Avem, saft nu, nişte instituţiunl de statistică o-ficială, vrednice de a cerceta nevoile noastre şi de a înlesni întocmirea înţeleaptă a aşezămintelor celor mal potrivite pentru a le îndestula? Este mal bine să slutim serviciile azi in fiinţă, sad să urmărim desvoltarea şi îmbunătăţirea lor ? Acestea sunt cestiunile pe cari am dori să le atingem în scopul de a îndemna pe fie-care a cugeta asupră-le. Şi dacă ne vom întinde cam mult asupra politicei Romîniei, să nu se creadă că întrebuinţăm cestiunea politică ca un fel de momeală, pentru a prinde pe cititor şi a’i sili să citească şi cestiunile statistice, mal anevoie de mistuit. Crezul nostru este că adevarata politică rebue să lie astăzi Economia Politică, care, fără fapte şi fără cifre, adică fără Statistică, nu poate fi de cît o năsdră-vănie băbească. xYslăzi luptele cele mal crîncene între popoare nu se mai dau >e vechile câmpuri de bătălie, ci iu jurul atelierilor şi al manufacturelor; as-.ăzi, nu tunul, nici spada, ci plugul şi maşina, au asupra viitorului naţiunilor i tot puternicia; astăzi virtutea comercială şi industrială a înlocuit vechea virtute militară a strămoşilor noştri Romani ! I». Grcceuiiu. fl) epoca PRIVEGHEREA coMLiu iru i cr medicamente SIIBST A SŢE «T R A VITO A RE Ordinul circular No. 3,883 din 23 Februarie 1890, către d-nii medici primari de judeţe, medicl-şefl, medici primari şi medici de oraşe, relativ la supravegherea drogheriilor şi a băcăniilor. Domnule Doctor, Ministerul de interne primeşte toarte des re-clamaţiunl in contra neregularitaţilor pe cari le comit droguiştil prin vînzarea de medicamente cu amănuntul, prin dispensarea de medicamente compuse, atlt după ordonanţe cit şi fără ordonanţe medicale. Prin aceste neregularitaţl adesea se pune în pericol chiar viaţa cetăţenilor, căci personalul drogueriilor nu însuşeşte condiţiile de ştiinţă cerute de la personalul farmaceutic, drogueriile nu datl destule garanţii în ceea ce priveşte puritatea droguelor şi dosarea medicamentelor. Pentru înlăturarea neregularilăţilor expuse mal sus, se cere din partea organelor sanitare locale o supraveghere mal mare şi aproape continuă a drogueriilor, spre a se opri droguiştil de a face din magasinele lor adevărate oficine de farmacii, de oare-ee el, conform art. 138 şi 139 din legea sanitară, nu sunt in drept a vinde medicamente cu amănuntul şi de a prepara medicamente. competinţa lor fiind determinată prin regulamentul asupra comercialul cu substanţe medicamentoase şi otrăvitoare. Vă rog, dar d-fe Doctor, ca de acum Înainte să revizuiţi mal des drogueriile din acel judeţ, spre a vă încredinţa dacă droguiştil se conformă întru toate regulamentului asupra comerciulul cu substanţe medicamentoase şi otrăvitoare, aprobat prin înaltul decret regal No. 3811 din 23 Octombre 1893, publieat în «Monitorul oficial» No. 172 din 31 Octombre 1893 şi în «Buletinul» acestei Direcţiuni No. 22 de la 15 Noembre 1893 şi ori de cîte ori veţi constata, o abatere, să încheiaţi proces-verbal împreună cu un agent al poliţiei judiciare şi să cereţi darea în judecată a celor vinovaţi. Asemenea vă rog, să inspectaţi cît se poate de des şi băcăniile, unde se obişnueşte a se ţine nu numai unele substanţe toxice pentru trebuinţele casnice şi industriale, dar chiar şi medicamente şi să aplicaţi şi In privinţa băcanilor abătuţi, prescripţiunile regulamentului a-supra comerciulul cu drogue, încunoştiinţînd în tot d’auna pe Direcţiune despre abaterile constatate şi despre măsurile luate, pentru a le reprima. Primiţi, vă rog, Domnule Doctor, asigurarea consideraţiunel mele. Director general, Dr. I. Felix Iu urma acestui ordin al d-luî dr. Fe-lix, ce măsuri a luat d. medic şef al •capitalei, căci primim continuu plîngerl că droguiştil şi băcanii continuă şi astăzi a-şl bate joc de legile şi regulamentele sanitare, in detrimentul sănătăţel publice. SITUAŢIA IN ITALIA (Prm fir telegrafic) Declaraţia guvernului. — Negocierile jioutrn pace. — Credit de 140.000.000 lei. — Situaţia trupelor Roma, 5 Martie. Camera deputaţilor— Tribunele slnt pline. D. di Rudini citeşte declaraţia guvernului care este foarte aplaudată. Declaraţia zice că prima gtndire trebuia îndreptată către armata din Africa. Trimitem un salut plin de Încredere şi de speranţă acestei armate nenorocite dar vitează, condusă pe cîinpurile de bătaie cu o lipsă de preparaţiune complectă. OrI-ce altă armată, a orl-cărel ţări, ar fi trebuit să sucombe în asemenea condiţiunî. D. di Rudini zice că guvernul va urmări negociările în vederea păcii, începute de predecesorul săă, cu prudenţă şi demnitate, toarte hotărît să respingă orl-ce propunere care ar aduce atinge onoarel sale. Voim pacea, dar nu stntem grăbiţi să stipulăm una orl-care ar fi ea; pentru a cbj ţine o pace ce interesul şi prestigiul nostru ne-o impune, trebuie să ne preparăm de răsbol. Prin urmare cerem un credit de 140 milioane de franci spre a putea face faţăchel-tuelilor necesare pînă la 31 Decembrie 1896. Nu vom urinări nici o dată o politică de expansiune, nu vom aspira la cucerirea Tigrului, renunţăm la protectoratul asupra Abisiniei, şi aceasta iu propriul nostru interes. In politica străină, vom urmări ca şi mai înainte o linie de conduită prudentă, care ne a procurat amiciţii şi alianţe ce ne gin-dini să păstrăm cu credinţă. Declaraţia face apel la virtuţile şi la e-nergia poporului italian (Aplause). D-nu Titoni presintă un raport asupra proiectului de credit pentru Africa care se va discuta miine. Senat.— D-nu di Rudini citeşte aceeaşi declaraţie ca şi la Cameră. Declaraţia este primită cu aplause. Roma, 5 Martie «Agenţia Ştefani» află din Massauah că situaţia este tot aceeaşi. Starea sanitară a trupelor este bună. Trupele Negusulul sunt tot In Entiscio. O caravană mare a sosit ieri dimineaţă la Kassala fără piedici. IMFORMlŢn II. Dini. Mtnre arendat De la Sf. Gheorghc 1897 Moşia Duileştl-Cioplea, cu trupurile Birzeştl-CRzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor TliJ Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, prestată cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, slr. Lipseam No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, slr. Radu-Vodă No. 5, Iii Bucureşti. 17 46-22 www.dacoromanica.ro Casa de Sanâiate Institat din nou reorgauisat BUCUREŞTI 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne si chirurgicale, precum şi a taliilor bontelor nervoase şi ehroiiiee. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă Iocueşte In institui. Discreţiune.— Tratament special al sypliitisului şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orf-ce medic şart specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consuttaţinnl in lie-care zi. pentru boalele interne şi syplulilice de la 10 12 p. m. Direcţiunea (rimele de îndată după cerere noul prospect al Casei pe hS9G. 20 100-19 CAS.ti FONDATA IX 1880 2 Medalii Succes de 10 ani Seminţerie horticolă, Leguminoase şi Furagare AUGUSTE CLOUARD fost grădinar şef al Capitalei Antreprenor de Parcuri şi Grădini Str. Carol / No. 56, Bucuresci Seminţe de flori şi de zarzavaturi de tot felul Trifoiu, Lucernă, Rădăcini furagere Seminţe, Industriale, Economice, Uleioase şi Textile Instrumente de tot felul pentru grâ din arie Singurul deposit de maşine pentru altoit Viţe Americane, după sistemul cel mal nou, aprobat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii. Catalogul se trimite gratis si franco la cerere 29 ‘ 2( -s Jl. ^ I K întreprinderea Barometrică SISTEM PERFECŢIONAT Biuroul Piaţa sf. Gheorghe No. 10 Staţiunea Tram-Carelor. Oferă serviciile sale pentru curăţiul flaşnetelor de la Latrine şi Recipiente, după sistemul cel mal perfecţionat, fără a cauza miros, cu preţul de Lei 10 Vasu pneumatic inare. Avem şi un alt sistem de vase mici pneumatice, care se recomandă pentru casele cu antreuri înguste şi pentru curăţitul Recipientelor : cu preţul de Lei 2 Vasul, (Să se observe bine adresa noastră! DIRECŢIUNEA 37 * 20-5 Epitropia Aşezămintelor Brăncoveneştî din Bucureştii (Spitalul Brăncovenesc şi Biserica Domniţa Bălaşa) Epitropia aşezămintelor Brîncovenesc! publică spre cunoşcinţa tuturor că în ziua (9) Martie 1896, ora 11 a. m., va ţine li-citaţiune în cancelaria sa din curtea bise-ricel Domniţa Balaşa pentru furnisarea e-fectelor de pansamente necesarii Spitalului Brîncovenesc pe timp de uu an! Doritorii de a lua această furnitură vor trebui a depune la cancelaria Epitropiel cel puţin cu 10 zile înainte de ţinerea lici-taţiunel modul după fie-care articol iar la ziua licitaţiei concurenţilvor fi însoţiţi de o cauţiune de 1000 lei în efecte publice. No. 167 1896 Februarie 21. 40 (3-3) DE VINSARE pentru eşire din iudivisiune, casele cu locul lor din calea Victoriei 89, In faţa bisericel Albe; locul curţel foarte larg, merge pînă In dosul caselor Enciulescu, avind grajduri, şoproane, dependinţe, între cari o pereche case mici cu totul separate. Casele nu sunt supuse nici unei sarcini, şi se pot vinde imediat. Amatorii se pot adresajd lulD. Olă-nescu, str. Popa-Tatu 8, sau d-lul C. Hiotu, avocat, Str. Corabia 10. 45 12—5 Be vînzare Cu preturi reduse, la Hoţia Onwstî (lingă Giurgiu) Pfi,UCJUKI delfcOVA maşini de secerat şi legat, 'maşini de treerat diferite sisteme şi mărimi, vite, cai, trăsuri şi diferite alle obiecte necesare agricultu-reî ; toate in perfectă funcţionare. A se adresa la comptuarul d-lul 1IASM B. IjEVY din Bucureşti, strada Lipscani No. 17, sau chiar la Moşia Onceştî. 50________________________10—4 Grand hotei restaurant si cafe UNION Noua adininistraţiuue a acestui liotei are onoare de a avisa pe vechia şi numeroasa sa clientelă că de la 1 Martie a. c. a luat asupra sa exploatarea acestui hotel şi roagă pe d-nil pasageri să continue a-1 onora cu visita d-lor, asi-gurind că nu va cruţa nici o osteneală spre a-1 satisface pe deplin. Cu stimă I. îorduMcscu A A. IMivnl NB. Pentru banchete şi nunţi serviciul este organisat cu multe imbunăUL-ţirl. 10—2 CrT'pTFJTŢ sosesc zilnic cu 2 franci duzina, ^ XilDH (Transportate la domiciliu) la M. Delpeeh, 3, Bieerica Erti. Itacala de Terre Sicuve, proaspete in toi timpul postului. 10—6 "constantin siivibonescu Doctorand in Medicină avenue d. Orleans 12 Paris Stabilit de mal mult timp In Paris şi fiind tu relaţiune cu toate celebrităţile medicale din Paris, (iot oferi serviciile mele persoanelor care vin să se consulte cu d-torl specialişti din Paris. Asemenea să poate face cousullaţiunl şi prin corespondenţe. (2 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCÎ No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi Tinde efecte publice şi face otl-ce schimb de monezi. | Cuinp. Vind 4*/, Kentă Amortizabilă. . . ^ S«7, 87 — 5"/» » Amortizabilă. . . 99 7< 100 7* «•/. Obligai, de Stat (Cov. R.) . 101 V» 102 *•/« » Municipale din 1883 96 '/. 97 7« . » . 1890 97 V. 97 • •/'o Scrisuri Funciar Rurale . 92 7* 92 7» 0% * * Urbane . . KM) '/. 101 6°/0 > » Urbane . 88 7. as 7» 5»/o » » » Iaşi . 80 81 7« Acţiuni Banca Naţională. 1580 1590 » » Agricolă . 195 — 200 — » Dacia Rominia asig. 410 — 415 • » S-t.eH Naţionala asig. 425 — 430 — S-tateu de Construcţiunl . 210 — 216 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacuote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble htrtie . . 2 68 2 72 Imprimarea cu marinele dubiu-cilindrice, din fabrica Albert & Cj«, Frankenthal şi cu caracter» din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM. ■* Vin Deiiles Cordial Regenerator t COMPOZIŢIE (iUININÂ COCA K O Ii A CACAO Fosfat «le calciu Soluţie Iodo-Tonică Excipient special Dâsiles Acest viu se poate întrebuinţa deci pentru: Anemic, Flisie. Convalescenţe (mal ales la femei Iu vremea critică a vieţel). Slăbiciunea muşchiului-a sat) nervoasa pricinuita de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală; epuizarea prematură: «permutarea; boulele măduveî Spinare!; IMabeta ; afecţiunile stomacului şi a intestinelor, precum .si la boale pricinuite de viţiarea «tngelui ca : I*o-«tugru. Keiimatismul. Haeliilis-niiil. Accidentele serofuloase, ele. Gustul e plăcut ca al unul licher de masă. ~j~ Preţul flaconului: 5 lei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune. (411-19 Bogat asortiment de arme «le vânătoare de tot felu de la 75 )<■! la ÎOOO 5eî biieatit. Arme cu două tevî peutru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—puşcă-carabiuă o ţeava alice, alta glonţ: piiiiMticu trei ţevî „Trio** două de alice alia de glonţ,— Expres-Killc fin lucrate carabine de precise, „Itiihiui** garan-tînd tirul exactpină la 1000 metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Carabine cu repetiţie importate direct diu America 'Winchester, Colt, Martin, etc., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vî-năloare la animale mari. I*usc! de salon de la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de prccisie, de duel, ele. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate înărimeie şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată colecţinne de obiecte de vînătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco.— Cartuşe producînd artificii peutru puşti «al. 12. 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte «!e scrimă: săbii, florete, masei, etc u Atelier «Ie reparaţii 10_17 K. Ii. Klsman Calea Victoriei No. 44 n ucu ki:şti lingă farmacia Brus Cel (l’iutîiu şi cel mal însemnat magazin din ţară de ARME PRIMA SOCIETATE DE NAVIGAŢIUNE CU VAPOARE PE DUNĂRE ------sgfts--- M TM X K tt 111 f t Valabil de la deschiderea Navigaţâuneî 1895 piuă la alte dispoziţiunl NB. Orele de plecare arătate mal jos sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circumstanţele timpului şi a apelor ; în nici uu| cas însă Vapoarele nu vor pleca de la Staţiuni mal înainte de orele indicate in acest itinerariu. Pornirea Vapoarelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţielor, timp ost-european. CURSELE VAPOARELOR I1E POŞTA CURSE IN JOS : a CURSE IN SUS: I ii III ■: III 1 H % De la Orşova . . . Luni 5 p. m. Joul 5 p. m. sîmbătă 5 p. m. De la Odesa .... Sîmbătă 5 p. m. W » Cladova. . . 5“ » 3» 6*5 „» 5“ » » Galaţi .... Luni m. Mercur 8 a. in. Vineri 8 a. m. 1 » T.-Severin . » 7 » 7 » 7 3» Brăila .... » 9*o > 0 92" » * 92» . 1 » Brazpalanka » 85“ » » 85° » » 85“ » 3» Gura Ialomiţa 3» l25p. m. 0 l“p. m. » l25i>. m. B » Radujevatz . » IO»*’ » » IO3» , » IO2» » 3» Hirşova . . . 2 » 0 2 0 2 » » Gruja .... 10s» » 3» IO3» » » IO3» > . » Cernavoda . » 6 > 0 6 0 6 » 1 » Cetatea . . . Marţi 12 m’mte VinerI12 n6pte Dumin. 12 llbpte 3* Ostrov , . . » 94o 0 0 9*0 » 0 9*“ . > Calafat . . . » 12“ a. tn. » 12ssa. in. » 12“a. m. » Călăraşi. . . 83o 0 0 83° . 0 8ao > § 0 Vidin .... » t3o. » 3» l3o , » 130 , » Silistria . . . » 10“ 0 0 10“ » 0 10“ » E » Lompalanka » 345 » » 3*5 » 3*1 » » Olteniţa . . . Marţi 2“5a. m. Joul 2“5a. m: sîmbătă 2°5a. m. E 0 Recliel . . . » 6'° » » 6‘o » » 6‘° » » Tutrakan , . 3» 31S * 3> 3“ » » 315 » » Rahova . . . » 63o » » 63“ » 3» 63“ » In Giurgiu . . . » 63° 0 0 63° » » 63» » | 3» Corabia . . , > 8*«> » » 8*o » » 8*o » de la » » 10‘5 0 0 10*a . 0 IO*5 » I 0 NicopolI . . > IO1» » » IO1» > IO'» » • » Rustzuk . . 3» U3« 0 0 11*0 » 0 1130 . r. 0 T.-Măgurele » 10“ » V 10ss * > IO25 » » Sistov .... » 3'op. m. 0 3'op. m. 0 3'op. m. p > Zimnicea . . 3» 11“ » > U55 » 3» tlss » * Zimnicea . . » 33S 0 0 335 » 0 335 » | » Sistov .... > 123op. m. » 128°p. m. » 123°p. m. T.-M&gurele, 0 5*5 0 0 5“ » 0 545 » f în Rustzuk . . » 2“ » » » 2“ > ■ » NicopolI . . 0 6 0 0 6 0 6 > j de la * 3»5 » » 3«5 » * 3"5 » » Corabia . . . 0 8 0 € 8 0 8 » C in Giurgiu . . . » 3“ » » 3“ » » 3“ » » Rahova . . , 0 11 0 0 11 0 11 » î de la » » 43« » 4So * » 43o , » Bechet . . . 0 11!« 0 0 li2» » 0 1120 » I 3» Tutrakan . . » 6*5 » » 6*5 » * 6*5 » » Lompalanka Mercur! 3 a. m. Viner 3 a. m. D umili 3 a. m. | » Olteniţa . . . » 7 > 7 » 7 » 3» Vidin .... » 3*o 0 » 5“ » » 55» ş r » Călăraşi. . . » 63° » » 63" » » 63l> » 3» Calafat . . . » 6“ 0 » 6“ » 0 6“ . K » Silistria . . . 3» 9 » 9 » » 9 » Cetatea . . . » 72s 0 0 7“ » 0 7 “ »/ L * Ostrov . . . MercurI 6 a. m. » 6 a. m. Luni 6 a. m. » Gruja .... 0 9» 0 0 92i . 0 925 » 3 » Cernavodă . 3» 11 BînitnUă 11 » 11 » Radujevatz . 3» 9*o 0 0 9*o » 0 9*o » i » llîrşova . . . 1 p. m. » 1 p. m. » 1 p. m. » Brzapalunka 0 ll’o 0 0 Îl3» » 0 1 130 » g » Gura Ialomiţa » 1*0 » » 1*0 » » 1*0 » InT. Severin (sosire) 0 215p. in. 0 215p. m. > 2*3 > 1 în Brăila .... 44o j> » 44° » » 4*0 » de » (pornire) 0 2 0 0 3 » 3 » | Galaţi .... 5“o » > 53» » > 53“ » . in Orşova (sosire). 0 5 0 0 5 » 5 » R de la Galaţi la Odesa Joul 8 a. m. — CURSELE VAPORULUI I>K PASAGERI intre VIDIN-SILISTRIA cu acostare la toate staţiunile intermediare bulgare şi romîne PORNIRE IN .TOS: PORNIRE I1V STJS: Pornire de Ia VIDIN .. » » LOMPALANCA. ♦ » BECHET . , , . > » RAIÎOVA .... » » CORABIA. , . . » » NICOPOLI. . . » » T.-MaGURELLE » » Z1MNICEA . . . S1STOV...... RUSTCIUC . . . Sosire la I Pornire de la I Sosire la GIURGIU (Smîrda) TUTRAKAN . OLTENIŢA. . SILISTRÎA . . MercurI Joul Sîmbătă 5 a. m. » 7,s » Pornire de Sosire la Pornire de Sosire la Pornire de Sosire la SILISTRIA . . Joul 10 a. ni. Duminică 10 a. m. OLTENIŢA .. . 0 l3»p. ni, 3» l30p. m. TUTRAKAN . . 0 I*5 » 0 I*5 » GIURGIU (Smîrda) 0 5 » 0 5 3» RUSTCIUC . . . 0 53» 0 0 53° » » ... 0 7 30 0 0 73o 0 SISTOV 0 11 0 0 11 0 > Viner 5 a. in. Luni f> a. m. ZIMNICEA . . . 0 5,s » » 515 3» T.-MaGURELE. 0 8“ » » 8“ 3» NICOPOLI . . . 0 83° > 0 83° 3» CORABIA . . . 0 IO3» » 0 IO30 » RAHOVA.... 13°p. in. 0 1>. m. BECHET ... 0 1‘5 » 0 I*5 » LOMPALANCA. 0 6 0 0 6 7, Vidin 0 9 > 0 9 3» MHiKxwnr. t.\ ./os t De la Galaţi la Tulcea : In fie-care zi, afară de Luni 7 dim. GALAŢI, in Martie 1896. 37 CURSELE VAPORULUI I.OCAI. între — Galaţi-Tutcea — /‘Oti X/tt li / V Si/JSt De la Tuleea la Galaţi: in fie-care zi, afară de Luni 123° p, m. IVSPI'A TO IC A TU L. 41 REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOUIS KL1NGE11 ttl «’i ttMJSTM ni UŞI 0 * • (50—2) 99 PATRIA 44 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT I,Eî UN MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Străda Smîrdan No, 15 Societatea «Patria«■ se recomandă pentru ASIGURĂRI ASIJP11A VIEŢEI pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile diu ţară 15 Cea mal bună Apă Minerală purgativ^ ESTE ACEA DE LA BBEAZl-Ism premiată cu Mp«lalia «Ic aur la expositiunea coopt ratorilor din Bucurescî 1894 şi recomandată (le d-nil medici BFECT PROMPT ŞI SIGUR D0SA MICĂ GUST PLĂCUT Cereţi dar numai l#M Wf; MtfftSJ tZU care se găsesc la toţi vînzătoriî do Ape minerale din ţară 47 (13-1) Mouiorohle Hemoroidele se vindecă eu pilulele şi cu pomada (alifia) doctorului Lebel An dre dela Paris: 4, str. de VEchquier, 4 Patru-zecI de ani de succes. Broşură explicativă se trimite franco jn schimbul umil mandat poştal de I fr. 50 cent. Deposit in Rominia, la toate farmaciile si droghnriile principale. 20 " 12—8 GAFE „NAŢIONALA In fie-care seară concert muzical sub condu cerea D-luI Rubinstein, Bere Bragadiru eu paliuriil şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă. iVflfli HIRTEI TBui mult de ,|a «le iceal *u«*«*es proclamă superioritatea sa in tratamentul de guturai, iritaţi unei peptiilui, iufluenţn, «lurerî reumatismale, Hertulătiiri, răni. vărsături, bătături. Topic excelent contra bătăturilor. Sa află tn toate farmaciile. 21 12—3 R F.DACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3. n ATELIER DE LÂCĂTUŞERIE şi pentru COXSTHIJCTMUXAJ UE II tu 1.IIAUG — Strada. Isvor, IVo. llî> Bucurescl — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum : Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. SPECIALITATE PENTRU EFECTUAREA DE CASE PENTRU FLORARII IN FIER Primesc comande pentru Provincie: — I*reţuvl Jfloiterate — 83 ______1j____ (100-5) CALITATE SUPERIOARA „Bl REAZA” SOCIETATE ROMÂNĂ ANONIMĂ PENTRU FABRICAREA Varului Hydraulic şi a Cimentului Roman Mai înainte DAVIDESCU BREAZA & C-ie. COMARNIC BREZA PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULU1 GENERAL T. ZWEIFEL, Bucurescî, Strada Stelea, 6. SM I I/.ML1XI) SAMjK GALAŢÎ, Strada Presei, 20 |J IAŞI, Strada de jos, 24. — SAU DIRECT LA FABRICĂ — 43 (25-2) IVIÂRE DEPOU M Burlane de Basalt. im - — DK JjEVE DE PLUMB, . ^ N FER ŞI ÎUCIU Uort uni de cînepă şi eaueiuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciil iîitrj e3ii.iît3 J apă, scurgere, băi, e tout ă Fegout, gaz, etc. la IIĂ\K HART BUCURESCÎ, STR. BISEBICA AMZI, 14. RIJCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L'EGOUT Si pat ir it invâiriri mitra Ic 49 |{i)(-((i-«*.sfl tipografia «Epoca» Strada (.leuieiitel. No. H www.dacoromanica.ro