SERIA n.—ANUL II, No. 100 Ediţia a ti^eia MERCURÎ, G MARTIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI ABOAAJIE1VTEI.E încep Ia 1 şi 15 ale fte-c&rel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Buctireştl Ia Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; în streiniltate 50 Iei Şase luni ... 15 » » > 25 » Trei luni . . . 8 » » » 18 » Un număr In străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HEDAC'ţlA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMĂRUL 10 BANI ANIINCIURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streiuătate, direct la administraţie şi Ia toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV ; . . . . 0.30 b. linia * » » III.......2.— lei » > » » ţi . . . . y 8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un număr vechiă 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 PARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEÎ SUNT PIERDUŢI Colectiviştii timp de şeapte ani atî recunoscut ca şef şi ca viitor prîm-mi-nistru pe micul şi meticulosul d. Sturdza. Dupi cinci luni de guvern, el aruncă pe acest mititel om politic cu un dispreţ pe care numai sicilianul semi-bar-bar il arată sfîntulul sătt de predilecţie, cind acesta nu ’i-a dat o bună recoltă de pescărie. Căci nu e un secret pentru nimenea faptul că d. D. Sturdza este moralmente condamnat şi părăsit. Dacă in Rominia ar li un ospiciu pentru oamenii politici moralmente a-bandonaţî, cum aceasta există In alte ţări pentru copiii moralmente delăsaţl de părinţi, de sigur că în momentul a-cesta d. D. Sturdza ar fi internat acolo, mîncind supa tulbure şi plinea amară a omului politic repudiat de partid. In iot caşul, colectiviştii ar trebui să Înfiinţeze o asemenea instituţie pentru oamenii lor politici de pus la retragere, după cum Napoleon I a reorganizat Invalizii pentru soldaţii Iul' impotenţi. Faptul că d. D. Sturdza este deja moralmente abandonat, după cinci luni de putere, este bogat In consecuenţe pentru noi, cari considerăm formaţiunea colectivistă ca o excrescenţă politică monstruoasă, anormală, un fel de plantă politică parazitară, crescută pe spinarea ţărel. Căci ce fel de şef este acela care după cinci luni de guvern e demonetizat ? Ce fel de partid este acela care şapte ani şi-a închipuit despre un om că este ceva, pentru ca în cite-va luni să se convingă că nu e nimic ? Aceşti oameni sunt adevăraţi barbari; vederea lor e scurtă ca nasul celui mal cîrn dintre ei, ochiul lor vede în politică tot aşa de bine cum cărtiţile văd ziua. Dar nu e aici numai incapacitatea colectiviştilor şi neputinţa lor complectă. Acestea se constată cînd iî vezi pe ce oameni îşi pun nădejdea în viitor, acestea le vezi cînd te încredinţezi prin cine colectiviştii voesc a înlocui pe micul şi abandonatul moralmente d. D. Sturdza. Cari sunt speranţele inaaarelul partid liberal ? In cine, acest partid a căruia membri nu să pot număra, îşi pune norocul şi soarta? In doi oameni... în d. Stătescu, sfinxul de carton al colectivităţel, şi in d. Aurelian... Să vorbim de cel întîî. Omul cel mal înfumurat şi mal leneş din partidul liberal, şeful guvernului ! Dar aceasta ar ti o adevărată comedie. Trîndăvia morală a acestui om este de notorietate publică, lipsa de cunoştinţe, şi pornirile violente explicate prin starea lui patologică, sunt cea mal frumoasă podoabă a taciturnului de carnaval din strada Colţei. D. Stătescu devenit prim-ministru va introduce imediat o mare reformă ; dîu-sul va construi in curtea caselor sale, Intre coteţul de pasări şi grajdurile jandarmilor călări, o baracă pentru şedinţele Camerei şi a Senatului. Astă-zl simplu ministru, el convoacă consiliul de miniştri şi toate comisiunile la el a casă, din causă de boală. Miine ca prim ministru va face cu parlamentul ceea ce acum face cu miniştrii. Indolenţa acestui fenix al colectivităţel va avea de resultat că şedinţele parlamentului să vor deschide la patru ore, după plimbarea la şosea, şi se vor închide la ora In care d. prim ministru işl ia baia. ’ Proiectele de legi să vor trăgăni prin secţii luni întregi, după cura şeful guvernului are obiceiul de ase tîrî după fotoliu pe fotoliu. Ţara întreagă va trebui să ia caracterul de leue, trîndăvie şi boală, pentru a li la înălţimea patologică a primului ministru. In acelaş timp o eră de violenţă verde şi de măsuri arbitrare ne mai auzite va începe cu acest falş moderat, cu această reputaţie usurpută. Un guvern StăLescu nu va putea dura cinci luni. El va fi nevoit să cadă sub protestările indignate ale opiniei publice in contra falşului bolnav şi a falşului om politic cuîpabil. D. D. Sturdza, In azilul oamenilor politici abandonaţi, va avea o mare satisfacţie, cind va vedea că furiile verzi, camfora şi băile calde vor avea o influenţă determinantă în noul guvern. Un minister Stătescu va li pentru noi un chilipir pentru care vom fi tot-d’auna recunoscători colectiviştilor. Să mal vorbim de d. Aurelian ca de viitorul sef de cabinet în locul d-lul Sturdza ? Credem că este de prisos. Cu d. Au-relian, care nu aste de cit o păpuşă cu aere serioase, comicul se va introduce in cabinetul liberal. Sub asemenea preşedinte de consiliu nu se va petrece de sigur nimic sinistru saă teribil, pentru că nu se va petrece nimic. Sunt roluri sdrobitoare pentru adori de mîna a treia, pe cari trebue să’I laşi la capetele lor de proză. Un actor care zice admirabil de bine: «trăsura d-nel Marchize este la scară», va ti de sigur tluerat cînd se va încerca ca să reci teze monologul lui Carol al V din Ernani. Ca concluzie. Avem deci următoarea serie de Brim-miniştri colectivişti : Sturdza, Stătescu, | Aurelian-----------, .. ^ Aceste formaţiuni nu pot dura toate împreună un an. Dar pe urmă? Pe urină guvernul va trebui să fie alungai de Rege ca incapabil, şaii dacă colectiviştii mal stai! la putere încă doi ani, nu ne vom mira cind vom vedea succedindu-se la preşidenţia consiliului de miniştri : d-nil Stolojan, Nacu, Fe-recbide, Dimancea, Constau linescu-Bu-zău, Vilner de la Bacău, etc. etc. BUD6ETUL După ce-am cercetat diferitele elemente ale budgetului, este bine să rezumăm impresia generală pe care ne-o lasă opera d-îuT Gogii Gantacuzino. Mal întîî recunoaştem că evaluarea veniturilor e făcută, In genere, cu chibzuinţă. Al doilea, aprobăm unele din economiile ce s’aă introdus în budget. Orl-cind un guvern a stat la cîrmă mal mulţi ani s’a întîmplat că unele influenţe cari au fost stăpine timp îndelungat în acelaşi departament, aii putut da o extensiune exagerată propriilor lor servicii şi spiritul de critică cu care vine în urmă un alt guvern are drept urmare de a tăia unele sinecure şi unele dotaţiunl exagerate. Odată acgstea admise, nu putem să nu protestăm în contra unor expediente la cari a recurs ministrul de finanţe pentru a-şl mări veniturile şi în contra unor reduceri la cheltuell cari lipsesc ţara de unele servicii indispensabile. Economiile de la ministerul de răsbo! au revoltat pe însuşi generalul Budiş-teanu. Dar economiile cele mal însemnate s’ati făcut mal ales în paguba populaţiei rurale, care e lipsită de justiţie prin reducerea judecătoriilor de ocoale, de administraţie şi de securitate prin reducerea sub-prefecţiibr şi a jandarmeriei. In fine guvernul s’a semnalat prin nişte mescbineril de necrezut. E destul să semnalăm reducerea serviciului de statistică, care avea tocmai nevoe de desvoltărl, desfiinţarea şcoalel de finanţe şi a şcoalel normale de la Constanţa, etc. Cît pentru expedientele ce le-am semnalat la alcătuirea budgetului veniturilor, lucrul e şi mal grav. S’aîî luat 6 milioane de la casa de amortisare. Din aceste 6 milioane sunt 3 de cari nu va mal putea dispune statul la anul, chiar dacă n’ar mal continua cu amortizarea. Apoi guvernul nu va putea să nu reducă la anul impositul căilor de comunicaţie, prin urmare va avea iacă o lipsă de 5 milioane. Ceea ce cu cele 3 de la casa de amortizare va face 8 milioane. In fine nu s’au înscris de cAt 3 mili oane pentru anuităţi din noti la datoria publică. Această sumă e insuficientă. La anul va trebui să se adaoge încă 3 milioane cel puţin. Cu 8 milioane însemnaţi mal sus, face o lipsă de 11 milioane. Ast-fel, cu toate expedientele anului acesta, guvernul nu va putea să nu să alte la anul faţă cu o lipsă de 11 milioane. Pe de altă parte economii nu vor mal fi posibile, iar nevoile slatulul vor cere alte sacrificii noul. Cum va face faţă guvernul acestor necisităţl? Iată ce ar trebui să ne lămurească presa liberală. De o cam dată putem să ue rezumăm opinia in aceste cuvinte: Situaţia actuală e rea; situaţia anului viitor e şi mal îngrijitoare. ANTAGONISMUL DINTRE D-Itll STURDZA Şl STĂTESCU Intre (1-niî Sturdza şi Stătescu.— Manifestări de răeeală.— Oculta In eoutra d-lui Stătescu.— Planurile d-lul Sturdza. Intre d-nii Sturdza tf\ Stătescu Cu toate dezminţirile ziarelor guvernamentale, este evident că între d-nii Sturdza şi Stătescu există o răceală mare, care creşte din ce in ce ameninţînd Omogenitatea ministerul ui. Răceala aceasta a ajuns deja la acel grad de unde nu mai e posibilă o revenire la vechea înţelegere; lupta se dă de o cam dată între culise, ca apoi mai târziu să se dea pe faţă. Manifestări de răeeală Răceala aceasta s’a manifestat deja de mult, încă pe atunci cînd d. Stătescu a pus pe frate său prefect al poliţiei Capitalei în locul d-lui Ciiloglu, protegiatul Ocultei. S’a aCcentuat acum în cestiunea macedoneană, cînd d. Eugen Stătescu ieşind de la Palat s’a lăudat la toată lumea cu o oare-care satisfacţie, că d. Sturdza nu va pidea expulsa pe cei doui delegaţi macedoneni. Alte mici incidente petrecute acum cite-va zile pun de asemeni în evidenţă această răceală. Aşa, la o şedinţă a Senatului, d. Pa-ladi afiîndu-se singur pe banca ministerială, d. Stătescu se apropie de dîn-sul şi în prezenţa mai multor senatori îi spune respicat şi înţepător : — Mai lasă în cartoane legea pescuitului. Nu vezi că nu merge ? Auzind aceasta, mai mulţi amici al d-luî Sturdza, au întrebat pe d. Stătescu de ce se opune legel pescuitului P D. Stătescu a răspuns cu acelaş glas: Apoi ignarii noştri judecători, cari abia ştiu să comenteze codul civil, cum o să mai poată judeca conflitcele grele la cari poate da loc legea pescuitului ? Această observaţie a d-luî Stătescu n’a plăcut amicilor d-lui Sturdza, căci în definitiv legea pescuitului nu conţine cestiunt juridice greii de resolvat. Oculta In contra d-uî Stătescu Aceste manifestări de nemulţumire ale d-luî Stătescu, în contra d-lui Sturdza şi a politicei sale generale, au determinat Oculta să-şi strîngă rîndurile şi să se manifeste în contra ministrului justiţiei. Pe de altă parte şi d. Stătescu, simţind că dintr'un ■moment într altul poate să fie atacat de Oculta, îndeamnă pe nimicit săi să se grupeze. Planurile d-lul Sturdza Această situaţie însă nu poate dura mult timp şi Oculta a stabilit deja un plan îndrăzneţ pentru a răpune pe d. Stătescu : Imediat după închiderea Corpurilor Legiuitoare, d. Pini. Sturdza va lua direcţiunea absolută a partidului şi a guvernului, căutînd a reduce influenţa şi rolul d-lui Stătescu la minimul posibil. Nu-Î va fi frică atunci de nimeni, căci Cămările vor fi închise. Dacă însă d-sa va înthnpina oare-cari piedici, atunci va căuta să ceară disolvarea Corpurilor legiuitoare, dar nu atît pentru a itZa de dînsa cit pentru a ameninţa pe d. Stătescu, căutînd ast-fel a-l umili şi a-l reduce. Tantal. MISIUNEA CONTELUI 60LUCH0WSKI Ziarele germane publică fără escepţie articole asupra scopului şi rezultatelor misiunii contelui Golucliowski la Berlin. Mai important e un articol oficios al Gazetei de Colonia, în care se spune că în convorbirile ministrului de externe austriac cu conducătorii politicei germane, s’au discutai toate cestiunile la ordinea zilei«si că asupra tuturor s’a Nu s’au luat anume hotărîrî, pentru că nu era nevoe, dar, ca şi pînă acum, cooperarea in toate cestiunile pendinte e garantată. Cadrul în care s’a mişcat schimbul de vederi, e natural că a trebuit să fie vorba şi de relaţiunile cu Italia, Anglia şi Rusia. Deosebită importanţă pun ziarele germane pe escelenta primire făcută contelui Goluchowki de împăratul ViUielm. După pnrizul de la ambasada austro-ungară, împăratul Vilhalm a stat de vorbă cu contele Golucliowski o oră întreagă şi convorbirea a fost cît se poate de veselă. Impresiunea generală e că legătura dintre Austria şi Germania s’a întărit şi mai mult şi că interesele triplei alianţe nu cîştig din călătoria contelui Go-luchowski la Berlin. STURDZA STRINS CU USA Se crede că comisiunea budge-tară va sili pe d. Sturdza să pună la dispoziţia ei dosarele şcolilor macedonene, cu ocazia discuţiei budgetului ministerului instrucţiei. Unii membri ai comisiuneî sînt hotărîţî a combate cu energie subvenţia de 525,000 lei pentru şcolile şi bisericele romîne din străinătate, dacă d. Sturdza nu va cla toate lămuririle necesare in cestiunea întrebuinţării banilor destituiţi pentru şcclile macedonene, şonform gomptabilităţii generale a statului. Vom vedea. RUBRICA MEA STATUTELE Soc. dc chiverniseala naţională «CULTA. Art. 1 Se înfiinţează în Romînia o societate de papugil cu numirea de Oculta, al cărei scop este pricopsirea şi prosperitatea tuturor golanilor aflaţi pe teritoriul acestei ţări. Ari. 2 Sediul societăţc! e de o cam dată vis-a-vis de stabilimentul Hugo, iar în vremuri de restrişte in sucursala sa Văcăreşti. Art. 3 Fondurile Ocultei sunt şi vor fi. secrete, membrii ei însă sunt fără fond. Societatea are la pasivul £i: hoţii, asasinate şi procese scandaloase. Art. 4 Pentru ca cine-va să poată aspira la desonoarea de a deveni ocultist, trebuie să îndeplinească condiţiunile cuprinse în următoarele alineate : a) Să aibă stomacul aşa de solid, în cît să fie în stare să înghită pe nerăsuflate mai multe calîpuri de caşcaval, să roadă ruble sau să mistue un articol din Voinţa Naţională. bj Să fi fost decorat cel puţin o dată sub regimul liberal, pentru falş în acte publice, luare de mită şi alte virtuţi civice. c) Se posedă un brevet de incapacitate şi un certificat de rea purtare în regulă. De asemeni, un act de vaccină de la institutul bacteriologic este obligator. d) Neofiţii vor face nu stagiu de un an ca membri fără onorariu. Sunt dispensaţi de drept din stagiul acesta: samsarii de la cafeneaua Boulevard, ColarO şi Naţionala. Art. 5 Beneficiile societarilor se prezintă sub formă de fabrici de hîrtie, slujbu-liţe grase, credite mănoase şi tot felul de chilipiruri patriotice. Art. <1 Prezentele statute au fost imprimate în dublu exemplar, unul din ele a fost depus la parchet spre cele de cuviinţă. Ari. 7 Oculta a fost recunoscută dc parlament ca persoană imorală şi juridică. Demagog MIHAIL K0GÂLNICEANU SCENE PITORESCI I>IX OBICEIURILE POPORULUI NOU CHIP DE A FACE CUKTE Părinţii răspund cu ochii lnlăcrăinaţl. «De vreme ce Dumnezeeasca Pronie aii orîndnit această unire cu fica noastră a se iţa soţ vieţei duniitale mire, următori suntem şi noi oilnduelil Dumnezeeştl; şi măcar că bine cuvthtavea cea mal desăvlrşită către tie-ee casă, de la unul a-totţiitorul Dumnezeu este, dar cit şi de la noi părintească hine-cuvintare, care am luat-o de la părinţii noştril, cu aceia bine-cuvtntare, vă bine-cuvlntăm, şi întărim pe fiica noastră, şi săvtrşim bună-cnvîntarea asupra voastră. Dumnezeu să vă împreunate şi sl vă întemeieze; să plinească toată bine-cuvtnta-rea Intre voi. — Numai şi dumneata mire să păzeşti, te rugăm, poronca Bisericii noastre, de care este poruncit tot omul: «Iubiţi pe femeile vpastre, să nu Ie sclrbiţl pe dînsele, petrQcInd Intru pacea Iul Dumnezeu.» «Eur tu fiică, iată crescîndu-te In braţele dragostei şi a durerel noastre cel părinteşti, şi cu cele di’ntrînsele Învăţături brănindu-te, acum sosind vremea cuviincioasă, cu durerea inimei noastre, şi cu bucurie deslipindu-te din braţele noastre, lmpli-nimşicea mal de pe urmă datorie a părinteştel dragoste, dludute Intru bîne-cuvîntarea soţului. Deci de acum lmiintelmpreimă petreetnd, noi din tot sufletul vă bine-cuvîntăm, şi rugăm pe sfîntul Dumnezeii să înmulţească anii vieţei voastre, să octrmueaseă petrecerea voastră într’o dragoste şi latr’o unire; că văzlnd fericirea voastră, să se bucure şi sufletul nostru, pe voi numai avlndu-vă spri-jineala slăbiciunel noastre şi mlnglere durerilor. Şi întărim şi Intru fii voştri, această a noastră bine-cuvtntare» (1). Şi tlnăra fată şe aruncă lu tremurlndele braţe a părinţilor. Ce deosebire Intre nunţile acestea—ee odată era obşteşti, şi astăzi se află mimai In satele unde nebunia înoi-ţilor n’au intrat încă— şi între nunţile bogaţilor noştri de astăzi, unde căsătoria este o speculaţie, bine-cuvîntarea părintească, o comedie de rlş, fata o marfă adeseori dată pe credit, şi cununiea o profanaţie. De ginere nu zic nimic, căci el de se bucură In ziua aceia, se bucură numai de saci cu bani ce au primit zestre. In sftrşit, mirele vre să’şi ia femeia ; a- tunci fraţi ei ti stau cu securea în curmeziş în uşă — odinioară cu săbiele scoase, pe cînd mal era săbii — şi nu’l lasă să treacă, pînă cînd nu se rescumpără cu vreun dar. Fata se sue atuucea saă cu cum-natăsa sau cu soacrăsa într'un car, încărcat cu zestreaşi. Iar mirele ii urmează călare cu toţi nuntaşi, ce chiotă şi dau din pisloale tot drumul. Insă chinurile mirelui nu sunt încă sfîr-işite. Ajimgînd mireasa la casa bărbatu-săil, drugele o iau şi o Închid în tip cămară, nuntaşi se apropiă atuucea şi strigă să te deschidă; văzînd în sfîrşit, că nu’I ascultă, strică uşa şi fericitul mire îşi smulge tînă-ra soţie din braţele rudeler — ca Romani pe Sabince — o ridică peste pragul uşel şi sboară cu dînsa în cămara amorului. Aceste alegorii Încă rămase de la Romani, aceste idili practice pe cari coasa ci-vilisaţiel, le dărtmă din zi în zi mal mult şi. le am spus, ca să viu In sfirşit, la noul chip de a face curte, ce se ol i/iueşte Încă mal în toate satele de la munte. O fată căreia ’i a plăcut un flăcău din vre un sat, li dă voie să vie să o vadă o dată pe săptămînă, In noaptea Slmbetei spre Duminecă. Cind cu nerăbdare aşteptatul ceas se apropie, tunetele, fulgerele, furtu-nele, ploaia, zăpada, nimica nu’l opreşte, Ajunglnd la casa ibovnicei, se ascunde în ‘ vr’un coşer, sau în vr’o poeată, pînă cînd părinţii se duc la culcat, pentru că nimine nu ştie că aii venit afară de fată. Această tăinuire nu vă preuplacecuconiţilor dumilor voastre, care faceţi toate, ziua mare, care sin-teţl aşa de nevinovate. El măcar că nu va este. de plac, totuşi această tăinuire n’a pricinuit mal nici odată fetelor de Ia ţară, aceea ce se înttmplă aşa de des dumilor voastre, care nici o dată nu vă primiţi amorezii — în taină. O cetitorilor din Iaşi şi. din Bucureşti, din ţinuturi şi din judeţe, cetitorilor mei din veacul al nouă-spre-zecelea, voi cari cetiţi toată ziua romanele lui Balzac şi ale iul Paxd de Kock, uitaţi romane, veac şi obiceiuri de prin oraşe, îmbrăcaţi:vâ cu haina voastră cea mal aibă de nevinovăţie, haina care o purtaţi cind aveaţi zece ani, cind aveaţi cinci ani, spre a auzi, fără să zlmbiţl de răutate, aceia ce am să vă spun. Cind părinţii s’au culcat, fala dacă este vară ese încet, încet pe vîrful degetelor, se duce de ’şl găseşte ibovnicul, şi punlu* du-se sub un păr bătrîn ca veacurile, îşi vorbesc de dragoste unul Ungă altul. Dacă este earna, faţa deschide încet uşa casei, ibovnicul intră, îşi leapădă gluga pe o laviţă şi se sue pe cnptior, lingă umorenză. Şi îndată ce vîrful Cealdlululîncepe a se albi de lumina zorilor, flăcăul după o nevinovată noapte, dar nevinovată I se scoală de lingă ibovnica’şI,lşI ieagluga, şi se întoarce în taină acasă, după ce ’şl au luat de la umorează voie să vie şi iu Sîmbăta viitoare 1 (1) Toate aceste oraţii eruiî copiate inlooinal ilupS originalul oraţiilor co s’aQ zis Ia nunta fetelor rAstr&bunuluI med şutrarul louiţâ Arbore. (Autorul). 2 EPOCA să-I facă curte pe cuptior sau sub păr. Pentru aceasta treime să fie cine-va de la munte nu ’l aşa? Şi noi suntem din Iaşi, din Bucureşti. O tempora, o mores. 91. KoK&lniceann ITALIENII IN AFRICA Roma, 4 Martie Consiliul de miniştri a aprobat declara-ţiunile ce d. di Rudini va face mline la Cameră, precum şi creditele cerute pentru Africa. Opinione zice că declaraţiunile guvernului sunt impăciuitoare. In privinţa cestiunel politice militare In Africa, declaraţiunile zic că daca negociările Începute de mult timp continuă, ele au de scop o convenţiune militară care, puntnd capăt ostilităţilor n’ar altera Intru nimic raporturile politice cu Negusul şi n’ar aduce nici un prejudiţiu eventualităţilor viitorului. Roma, 4 Martie Italia militară zice că o depeşă sosită la ministerul de resbel confirmă moartea eroică a generalilor Dabomirda şiArimondi, omorîţl in capul brigadelor lor. Colonia, 4 Martie Se anunţă din Petersburg Gazetei de Colonia că ştirea In privinţa unei cereri de mijlocire Intre Abisinia şi Italia făcută Rusiei de Menelik, este contestată In cercurile competinte. Dar pe de altă parte se afirmă că Rusia a trimes pe d. NeyendorfT, consilier de ambasadă la Roma, cu un răspuns favorabil lui Menelik. D. Neyendorff va remite de asemenea lui Menelik ordinul sftntulul George. Expoziţia din 1900 Paris, 4 Martie Camera reia discuţia asupra proiectului de lege în privinţa expoziţiei de la 1900. Raportorul se plînge de aceea că guvernul invitînd puterile să participe la expoziţie a pus parlamentul în imposibilitate de a respinge principiul. Oratorul susţine necesitatea de a limita expoziţia la ţărmul sting al Senei şi la Trocadero. D-nu Mesureur susţine proiectul şi insistă asupra avantagiilor expoziţiei. (Aplause). D-nu Meline este partisan al expoziţiei, dar declară că terenul de la 1889 este şu-ficient. D-nu Chapuis cere ca cele 20,000,000 ce vor costa Statului expoziţia să se întrebuinţeze la crearea unei case de retrageri pentru lucrători. D-nu Bourgeois combate această propunere şi zice că el n’ar primi răspunderea făcută Franciel prin respingerea proiectului de expoziţie, de oare-ce 20 de naţiuni ad şi răspuns la invitaţia Franciel. (Aplause). Moţiunea Chapuis este respinsă cu 460 voturi contra 84. Conclusiunile comisiunel combătute de guvern, sunt respinse cu 377 voturi contra 164 (Aplause vil). Apoi s’a a-doptat proiectul guvernului după declaraţia de urgenţă. EXPEDIŢIA ENGLEZI DIN SDDAN Londra, 4 Marte. Camera Comunelor.—D. Curzon exprimă simpatiile Camerei comunelor şi ale ţării pentru Italia (protestări din partea Irlandezilor, aplause pe băncile guvernamentale). Mersul în susul Nilului este necesar pentru a ajuta pe Italieni în ridicarea blocului Kas-salel şi pentru a tmpedica ameninţările dervişilor în contra Egiptului. (Aplause vil pe băncile guvernamentale). D. Labouchbre propune amînarea. El declară că simpatiile sale nu sînt cu Italienii, ci cu Abisinienil, cari combat invasia. En-glitera nu caută de cit să aducă o situaţie care să-I permită de a nu ţine promisiunile sale în privinţa evacuării Egiptului. D-nil Dilke, Harcourt şi Courtney vorbesc cu energie In contra orl-cărel politice de cucerire, mal cu deosebire în Sudan. D. Balfour declară că nu e vorba de un marş In contra lui Darfour. Propunerea d-lul Labouchere este respinsă cu 268 voturi contra 126. Petersburg, 4 Martie Novoie Vremia zice, vorbind de expedi- ţia englesească din'.Dongola, că Englitera profita cu o remarcabila fără jenă d« în-frîngerea Italienilor. — Sub pretextul de a protege prestigiul european în Africa, En-glesil trimit trupe ca să cucerească Sudanul.—Prin urmare soluţiunea chestiunel e-giptene este amtnată.. Pacea dintre Menelik şi Italia va pune piedică intenţiunilor diplomaţiei englese.— Prin pace, simpatiile Europei pentru Italia vor fi restabilite. Italia va trebui să plătească scump serviciile englese punlndu-se în contradicţie, în chestiunea egiptiană, cu toate puterile şi chiar cu aliata sa Germania. Londra, 4 Martie Se anunţă din Cair Agenţiei Reuter că un batalian de trupe egiptene a plecat la Quadihalfa, unde se ra concentra tot corpul expediţionar pînă la l-iu Aprilie. — La această dată trupele vor merge In contra Dongolel. Londra, 4 Martie Agenţia Ştefani află din Cair că guvernul egipţian are de gînd să facă un împrumut de 500,000 lire sterline la casa datoriei publice.—Această sumă luată din fondurile de reservă va servi să plătiască chel-tuelile expediţiei din Dongola. Londra, 4 Martie Azi a fost, supt preşedenţia lordului Sa-lisbury, un consiliu de miniştri care a ţinut două ore.— Generalul Wolseleys, comandantul şef al armatei a asistat la aeest consiliu. Ştiri Mărunte La ministerul cultelor s’a luat hotă-rîrea să nu se facă nici o transferare la catedrele devenite vacante prin moartea, trecerea la pensie sad demisiunea vre-unul titular. Transferările nu vor fi admise înainte de 1 Septembrie, iar pînă alunei, la catedrele vacante, ministerul va numi suplinitori. * * * , D. Dumitru Constantinescu Grecul, cîrciumar în strada Polizu, care a ameninţat pe d. Creţu, că-’l omoară, ni se asigură, că e un om cu trecut nepătat de vr’o osîndă a justiţiei şi n’a fost nici o-dată în puşcărie. Luăm act. * * * Societatea de agricultură din Bucureşti a înfiinţat anul trecut un premia de 500 lei pentru cea mal bună lucrare cu privire la îmbunătăţirea rasei vitelor din ţară. S’âd presentat 8 manuscripte pentru acest premia. Societatea a găsit că cea mal bună lucrare este manuscriptul cu devisa : «Fermele model sunt cel mal bun mijloc pentru a putea introduce în ţară, mal repede, îmbunătăţirile agricole». Această lucrare a fost presintată de d. medic veterinar I. St. Furtună, şeful serviciului veterinar din direcţia generală a serviciului sanitar. OFOBMAŢn AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria, au vizitat ieri dimineaţă palatul de la CotrocenI, reconstruit şi mobilat din nod. Alteţele Lor Regale aii stat pînă la orele 12, cînd s’att reîntors la palatul regal. La orele 3 p. m. s’a făcut la palatul de la CotrocenI o sfeştanie în presenţa întregii familii regale, înconjurata de casele civila şi militară. După ceremonia religioasă, care a avut un caracter cu totul intim, Alteţele Lor Regale cu copiii Lor ad luat reşedinţa în Palat. O nouă mişcare judecătorească a fost supusă erl M. S. Regelui spre semnare. Aceasta mişcare cuprinde şi împlinirea vacanţei ce s’a făcut la Curtea de Apel din Craiova. Ieri, la orele 3 p. m. s’a întrunit la ministerul de interne comisia budgetară plenară, pentru a termina discuţia asupra budgetului ministerului de interne. Se zice că comisiunea a făcut noul economii în budget, cari a-ting cifra de 3 milioane. Gaseta desminte ştirea dată de noi cu privire Ia eşirea generalului Budişteanu din cabinet. Organul oficios insă nu desminte şi amănuntele date cu privire la cele petrecute în comisia budgetară între ministrul de rezbel şi d. Emil Costine cu. Greva brutarilor a încetat. Mal bine de 70 brutari din Capitala ad făcut o declaraţie înscris primăriei că vor urma să vîndă pîine şi jimblă cu preţul de mal nainte. D. profesor Dr. Toma lonescu va da în fie-eare Joi şi Dumineca, între orele 8—10 a. m. în serviciul săd de la Spitalul Colţea, consulta-ţiunl gratuite pentru boalele chirurgicale. D. Eugen Stâtescu a făcut erl înainte de amiazl o lungă vizită d-lul Gr. Păucescu. Prin cercurile guvernamentale se comentează foarte mult această vizita. D. P. Puricescu va fi numit substitut la tribunalul din Caracal. Comisiunea budgetară a Camerei a modificat budgetul imprimeriei Statului, mărind lefurile reduse ale u-nor funcţionari mici. TORTURELEiDE LA POLITIE Acum cîte-va zile a dispărut de la domiciliul săii un pantofar anume Wenzel Boş-teşky, din str. Alexie No. 25. Doul lucrători al lui, avlnd să ia parale, vre-o 210 lei de la pantofar, aă reclamat comisarului secţiei 32. Acesta îl-a sfătuit să caute cel puţin pe soţia lui Wenzel Boş-tesky ca ast-fel să-şi poată reclama păgubaşii drepturile lor şi uneltele cari remăseseră în păstrarea pantofarului dispărut. Lucrătorii păgubaşi isbutirâ în sfîrşit, a găsi prin vecini pe soţiea pantofarului. El aO comunicat aceasta comisarului car ele-a spus: «aduceţi-o la secţie». Lucrătorii neputînd aduce la secţie pe femeia dispărutului, afl reclamat parchetului. Aci s’a pus resoluţie pe hîrtia dată de CosmaJSimionescu, unul din păgubaşi, «comisarul secţiei respective va ancheta cazul». Cosma Simionescu vine din noii, prin|ur-mare, la secţie. Comisarul, furios că nu-1 lasă în pace, trimite pe reclamant la poliţie spunîndu-I că acolo i se vor da banii ce-I se cuvin şi sculele pe care le cere. La poliţie, în loc să’şl găsească dreptate, Cosma Simionescu e luat la bătaie, umplut de sînge şi ţinut In arest timp de trei zile. După trei zile de arestare Cosma Simionescu e pus In libertate. El se duce la secţia 32 să ceară numărul petiţiei sale. Comisarul II răspunde că petiţia se află la parchet. Cosma Simionescu se duce la parchet şi cercetează, dar aci i se răspunde că nu s’a primit nici o hlrtie de la secţia 32. Păgubaşul a rămas şi tras pe sfoară de {>antofar şi bătut de poliţie şi cu hîrtia pusă a dosar de comisarul secţiei 32. Nefericitul lucrător, cu cămaşa pătată de sînge, s’a presintat la redacţia noastră şi ne-a relatat faptele astfel după cam le-am spus mul sus. D. Paul Stătescu, safl ministrul de interne afl datoria să cerceteze şi să pedep sească pe vinovaţi. In urma încetării din viaţă a baronului Kapri de Merezei, soţia sa, d-na Maria de Kapri născută Cio-cîrlan, care pîna acum seconda întru toate în dirigerea Institutului pe soţul săQ, va continua şi pe viitor a-şl împlini delicata misiune ce şi-a impus, tot cu acelaşi zel, tot cu a-ceiaşl sîrguinţă ca pînă acum, in-credinţînd numai conducerea studiilor d-lul I. Prădăţeanu, profesor de matematice, care face parte din distinsul şi bine cunoscutul corp didactic al Instilutulul Kapri. Suntem siguri, cunoseînd cualită-ţile şi devotamentul d-nel Kapri, că institutul va lua o desvoltare tot mal mare şi va reuşi a ajunge scopul la care direcţiunea a ţintit încă de la fondarea sa, de a forma un institut de cultură si de educaţi une » * model. DEPESI (Serviciul Agenţiei Romine) Petersburg, 4 Martie Mulţimea a încercat să facă o manifestaţie in faţa consulatului Statelor-Unite. Geandarmeria a împrăştiat pe manifestanţi. Cîte-va persoane aă fost rănite. Cair, 4 Marte. Regimentul Northsffordshire şi dfe-va batalioane egipţene vor pleca Vineri la Quadihalfa. Restul trupelor egipţene va pleca mal tîrzifl. Petersburg, 4 Martie. Emirul Bukharel şi Khanul din Kiwa însoţit de fiul săfl care studiază în Rusia, vor asista de asemenea la serbările încoronării de la Moscova. D. Antonowitch, ajutor la ministerul de finanţe, este numit membru al consiliului instrucţiune! publice. D. Kokowtzew îl înlocueşte la ministerul de finanţe. Berlin, 4 Martie. Cu ocazia discuţiei budgetului coloniilor. D. Kayser vorbeşte de succesul ce a obţinut desfiinţarea sclavagiulul şi de care poate fi mîn-dru. Coloniile se desvoltă de asemenea şi eco-nomiceşte. După desbaterl lungi asupra pretinselor atrocităţi comise în Africa de d. Peters, Reichstagul adopta budgetul colonial. Berlin, 4 Martie După «Natzional Zeitung», d-nu Peters şi-a dat demisia de preşedinte al societăţii comerciale. Secţiunea din Berlin a cerut o anchetă la ministerul afacerilor străine. Londra, 4 Martie «Agenţia Reuter* află din Peking că împăratul a semnat decretul acordînd deschiderea comerţului a fluviului Si-Kiang. Deschiderea e-fectivă se va face după încheierea convenţiunel privitoare la graniţa Junuaraulul. Berna, 4 Martie Numărul total al victimelor inundaţiunilor In toată Elveţia se ureă la 23. New-York, 4 Martie 0 depeşă din Havana anunţă că garnisoana din Cano, lingă Havana, a tras focuri asupra unei trupe spaniole luînd-o drept insurgenţi. 12 oameni afl fost omorîţl; 5 ofiţeri şi 27 oameni afl fost răniţi. Macceo a dat foc oraşului Batabano, dar la urmă a fost bătut. Paris, 4 Martie. Congresul internaţional al drumurilor de fer a’a întrunit în timpul dimineţii.— Ministru lucrărilor publice, d-nul Guyot-Dessaigne, care presida, a angajat congresul a nu se atinge de convenţiunea din Berna decît cu cea mal mare prudenţă. Paris, 4 Martie. D-nul Mdline va depune miine pe biroul Camerei un proiect de resoluţiune invitînd guvernul să negocieze o Înţelegere internaţiona lâ pentru a fixa raportul dintre aur şi argint. Împrumutul sIrdesc Viena, 4 Martie. Corespondenţa Politică află din Belgrad că ştirea care anunţa că negocierile dintre Serbia şi nişte capitalişti englezi şi francezi, în privinţa unui împrumut considerabil n’ar fi isbutit este neîntemeiată. — Un împrumut de 4 la sută se va emite în curîud la Paris. — Acest împrumut este coprins In operaţiunea conversiunel. Ecoriti Alaltă-ieri după amiază un număr de şease jandarmi s’afl dus Intr’o circiumă din strada Tunari No. 40, vroiud a a-resta pe un soldat din regimentul 6 de artilerie, care avea bilet de permisie. Ctrciumarul şi mal mulţi cetăţeni o-punîndu-se acestei arestări ilegale, s’a Încins o bălaie slngeroasă. Comisarul secţiunel 11 avizat despre aceasta, a refuzat să facă anchetă. * * * Direcţiunea generală a închisorilor a luat măsuri ca fie-cărul arestat să i se dea libret de la casa de depuneri ca să-şi poată fructifica capitalul. * * * In baza unul referat al medicului şef, consiliul sanitar superior a declarat că este epidemia de scarlatină în Iaşi, aprobînd măsurile preventive luate de medicul primar al comunei. * * * In comisia budgetară d-nil deputaţi Buzdugan şi EnacovicI au depus multă stăruinţă pentru înfiinţarea unul biurou vamal în Botoşani. * * * In curînd se vor începe lucrările pentru construcţia liniei ferate R.-Vîlcea— Rîul Vadului. Studiile şi planurile sunt aproape terminate. * * * Erl la amiazl s’au întrunit în localul spitalului Caritas membrii comitetului diriguitor al spitalului spre a alege un nou comitet. In contra medicului primar Scahchman s’a montat o cabală cu scop de a ’l înlocui prin d. dr. Braunstein. Scandalul degenerînd în bătael a intervenit poliţia cu d. inspector Victor Lecca. Mai mulţi inşi însă împotrivin-du-se poliţiei şî ultragiînd pe inspector au fost arestaţi. * * * D-nil membri ai societ. stud. universitari «Unirea» sunt cu insistenţă rugaţi a se întruni in şedinţă extra-ordi-nară, In ziua de 6 Martie, a. c. ora 8 seara, spre a se conplecta comisia de verificare, conform statutelur. O scrisoare D. Doctor Toma lonescu a cerut ziarului «Gazeta» să publice o scrisoare a d-lor doctori din Galaţi, Serfiotti, Nicolini, Georges-cu şi Caravia, care răspunde la o informaţie din acel ziar. Gazeta a publicat scrisoarea, dar fără ultima frasă, care este caracteristică. De a-ceea publicăm noi scrisoarea d-lor doctori Serfiotti, Nicolini, Georgeseu şi Caravia întreagă. Onorate coleg, In ziarul Gazeta de Ia 2 Martie, am citit cu mare părere de răfl o informaţiune asupra o-peraţiunilor chirurgicale făcute de d-voastră regretatului colonel Ioan Bereşteanu în prezenţa şi cu asistenţa noastră. Maladia de care era atins pacientul nostru agravîndu-se din zi in zi, lucru de care ne-am temut chiar de la începutul venirel sale In Galaţi, pentru acest motiv în nenumărate rîndurl am expus familiei gravitatea maladiei. Familia. In urma declaraţiunilor noastre şi in dorinţa el de a salva pe colonelul,'a recurs la luminile d-voastră. In consultaţia ţinută împreună cu noi s’a FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» - AVENTURILE UNEI SOACRE Farsă liitr’un act Spirache D’abia am venit şi plec... Pasica Nu mănîncl ? C. Marghioala Ce să mal mănînce ?... Spirache (întrerupînd) Dumneavoastră nu ştiţi ce va să zică sir-viţu... Sirviţu ăla după urma cui trăeşti. Cînd eram vacant şedeaţî pă capu meu toată ziua : să mtru ’n pîine, să intru’n pîine. Uite am intrat. Am sirviţ de noapte. C. Marghioala La tribonal ?... Spirache Ce te miri ? la trebonal... E procesu lu Zapa... Ne judecăm cu ţara grecească... Ne judecăm şi ziua şi noaptea... Te judeci c’un om şi tot al tevatură, dar c’o ţară întreagă... C. Marghioala Şi ce vrea Grechia ? Spirache Vrea să mute nişte moşii d’aicl de la noi... C. Marghioala Dar Cămara ce zice ? Spirache Cămara a zis ce-a putut... Acum e ocupată cu legea peştilor... C. Marghioala Legea peştilor ! Cum vine asta ? Spirache Un reglement pentru peşti... Nu’nţelegî? Adică, peştele d’aci nainte n’are voe să treacă pe ici sau pe colo... cum e în Ciş-migiu, de pildă... N’al voe să calci pe răzoare... Peştele n’are voe să dea din coadă, peştele n’are voe să’şl vîre solzul unde nu’i fierbe oala... şi altele şi altele.... Bine face ae ’1 pune la regulă, că ne-au cotropit peştii, domnule. C. Marghioala (mirată) TrăiI de văzul şi p’asta... Aş vrea să mal trăesc să te văz şi pă d-ta om la locu lui şi înaintat în slujbă. Spirache înaintat... trebue diplome, acte; trebue studii... C. Marghioala Ce aşa studii?... Ce aşa deplume? Spirache Să al cel puţin două clase primare..’ EL, ia adu’ml papucii din blibiotică; ba nu, daţi’mi pardisiu.... Pasica Ce, eşî în pardisiu... pe vreme de iarnă... Spirache Nu... vreau să caut ceva în bozonar... (C. Marghioala fi Pasica îşi dă cu coatele şi es ca să ’i aducă pardesiul) Spirache (singur) O să vă joc eu pe voi... Sunt înştiinţat că să iati amindouă după mine să mă urmărească la Balul Presei. Ştiu şi în ce costume ror fi îmbrăcate. Caraghioaza de soa-crâ-rrua ca Osman Paşa şi Pasica’n domino negru—vărgat. Pasica Ce eşî In pardisiu.. pe vrnme de iarnă. Lasă pe mine, maimuţelor... C. Marghioala şi Pasica (intrînd) Poftim laibăru... Spirache Laibăr aşa, îmi prinde el bine ? (scoate ceva de prin buzunare}; apoi pleacă) : Să’ml scriţl... (Scena III C. Marghioala fi Pasica C. Marghioala Iţi place soro I Mojicu pămîntulul I.. Să grăbea, vezi bine... 11 aşteaptă... La ran-uivu... Iţi dăm noi ţie randivu, mezerabile ! Sunt de idee să chiămăm o cărturâreasă... Parol ? Pasica C. Marghioala Parol doneu... Pasica Pă Iulia Poloneza... Stă p’aproape... Mă duc s’o chem (ese). C. Marghioala (singură) Să vedem, dacă o eşi şi ’n cărţi cum spune anonima, aman de tine Spirache... Ţi-a sosit veleatu... Dar fie că mi-am făcut un costom să bage baiu Presi ’n răcori. Osman Paşa ! Cu cealma, cu brîu, cu imi-nel, cu panaj, cu meşl, cu dîrlogl, cu tot tahriru unul paşă, bre... Nu prea ştiri turceşte... Tiurkcea biliersin.. Alah belanî ver-sin... Seni ieridegeam geanabet... Alageam kîzî ; veregeam onu bir askerea... Seansin bir pehlivan... Keopeklerea olaisîn! lulea ev tutunmas... Domuz, hrubian, hîrsîz, tîlî-shn alsîn seni. Şi să salut lumea aşea : U-ralah ! evala! Acşamlar hairolsun ! Keflerin şikiur! Bir buciuk Paşa! Ha ! Ha ! Ha ! tot mal ’mî-aduc aminte ceva după vremea turcilor Kceiia IV C. Marghioala, Pasica, Dafina Ţiganca Pasica Iulia Poloneza nu era acasă... Am găsit pă ţiganca asta. Zice că dă mal bine ea cu cărţile. Dafina (către Pasica) Aoleo, mînca’v’aş, dar râu vă ’nşală un crai de ghindă... E cu gîndu cu trupu la o damă de verde... Pune argint colea să’ţl mal spui... Frumoasă eşti, mîndră eşti, ca o rodie, ca un măr, dar te mănîncâ ceva.. Pune colea francu... Aveţi duşmani mulţi c. frunza şi ca iarba, dar nu poate să vă facă nimic... Să’ml daţi mie o scurteică ’nblă-nitâ cu hulpe că vă scap eu... îl leg... Au-liu cocoană, mult te mal place un meletar cu pinteni... d’al fi poamă te-ar mînca, d’aî fi floare te-ar pune la piept.... dar prea eşti mîndră,... pune colea o basma de mătase... C. Marghioala (mirată) Dar cum le ştie a dracului... Par’că stă dracu greceşte şi i le spune... Ia ascultă fa, poţi tu să ghiceşti numele omului. Dafina Cum să nu ghicesc, mînca m’ar norocu... Dar trebue să vă leg la ochi şi să vă des-cînt.... C. Marghioala fi Pasica Bine, leagă-ne. Dar să nu minţi. Dafina (le leagă la ochi p’amîndouă) Aorde drăcilă, aorde afurisilă, mişcodea, scordolea. (In timpul acesta fură de prin casă ce poate şi le vîră în sîn. Apoi le des-leagă la ochi). Pe bărbatu d-tale îl chiamă Spirache, pe d-ta Pasica, pe d-ta Marghioala. C. Marghioala Dar cu cine să duce Spirache la bal astă seară ? Dafina Cu una Zavastiţa. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA 3 constatat starea următoare: bolnavul era tn delir, avea febra mare, 119,5—40,0 ; carpbolo-gia; paresă heiniplegieă stingă ; apoflsa mas-toidă dreaptă dureroasa la presiune ; un alt punct dureros pe osul occipital situat la reunirea lut cu osul petros, şi, uvind In vedere că, cu trei iile mat Înainte, bolnavul avusese frisoane repetate urmate de sudoare şi de febra mare, ceea ce nu mat lăsa nici o îndoială că ne aflam in prezenţa unei afecţiuni supurative inlrucraniene. consecutiv influenţei de care bolnavul suferea de aproape patru luni. Acest punct stabilit, am fost toţi de un comun acord, de a se face trepanaţia apofizel mastoide şi a punctului dureros occipital. Prin trepanaţia făcuta nu s’a descoperii focar purulent. Simptomele cerebrale continuînd a se agrava, a treia zi, familia bolnavului, contra voinţei dv. şi a noastră tuturor, după ce diagnosticasem Împreună o meningită supurată difusă, a insistat mal multe ori pentru a se tonta o nouă intervenţie, şi dv. aflrmlnd familiei că nu mal era nici o speranţă de scăpare, nu aţi cedat de cit forţat de dorinţa nestrămutată şi plnă la un oare-care punct admirabila, a familiei şi aţi făcut trepanaţia in fossa Rollaudică, undo s'a găsit o Însemnată cantitate do puroi difus, Intre dura inater şi arachoida; ast-l'el diagnosticul de meningită supurată difusă a fost confirmat. 12 ore după aceasta, bolnavul sucombă şi mal tlrzia făclndu-se necropsia de d. dr. Talaşescu, în prezenţa d-lor doctori Serfioti şi Papanieol, s’afi găsit pe toată suprafaţa cerebrulul şi cerebelului un strat, destul de gros, de puroi, difus, subdural. S'aQ mal găsit două puncte cariate: Uuulsituat cu fi cm. mal departe meatul canalului auditiv intern, adică pe faţa posterioară a osului petros şi al doilea punct situat pe osul occipital la Întrunirea sa cu cel petros, aceste puncte erau distanţă, unul de altul cam 4 c, in. pe toată această suprafaţă duramater adera foarte tare, iar pentru a o deslipi a trebuit mare greutate, şi sub dinsa s'a găsit puroi. Cit despre starea operatului Ressu, aflaţi că nu a murit, astâ-zl este a 5-a zi după operaţie şi starea lui este satisfăcătoare, Dacă canceiul său stomacal nu va face progrese, şi dacă forţele Iui slăbite nu’l vor părăsi, sperăm că graţie Gastro-enterostomiel abil ce i-aţl făcut, viaţa II va fi prelungită. Am fost foarte mthniţî vâzîndu-vă calomniaţi în jurnale, şi vă rugăm, cu această ocasie, să primiţi distinsele noastre salutări colegiale. Dr. Serfioti, dr. Nicolini, dr. Georgescu, dr, Caravia BI1 FEESĂ Xiarele de azi Adevărul, cercetînd mijloacele la cari a recurs tl. Dini. Sturdza pentru a sili pe macedoneni să părăsească Capitala, sfîrşeşte ast-fel : Fără îndoială că acest truc destul de ingenios—trebue s’o recunoaştem, — nu-’l va scăpa pe primul ministru de dispreţul ţărel întregi, care cu durere a văzut că primul el dregător a solicitat intervenţiunea unei puteri străine într’o afacere de domeniul administraţiunel interioare. D. Dim. Sturdza a inaugurat un nott sistem „diplomatic®, care nu poale fi de cîl defavorabil intereselor ţărel şi care nu va fi aprobai nici odată de vre-un om cu bun simţ politic. ------- Dreptatea se ocupă de numirile pe cari d. A. Stolojan le face in administraţie şi concretizează sistema ast-fel: In calitate de sub-prefecl, d. Mierlescu a scos pe ţăranii cu călăraşi la muncile agricole ale arendaşilor, iar pe cel nesupuşi a pus călăraşii de i-a bătut; a obligat pe întregul consiliu comunal Marşa, să facă moşoroaie al moşia d-lul Chrislu, i;.r pe primarul comunei, care s’a opus la început, l’a ţinut arestat o noapte. In calitate de director de prefectură a pus pe d. C. Rădulescu, care era sub-prefect, să semneze în condica de lefi că şi-a primit salariul pe luna Octombrie 1892, şi cînd acesta a cerut banii, i-a spus că sunt cheltuiţi de d-sa, rugîndu-1 ca In locul banilor să primească un cal, pe care nu i l’a dat pină in prezent. A luat două chilimuri cari se trimiseseră pre-fecturel ca corpuri de delicte, cu două rapoarte ale subprefeclurel Neajlov-Glavacioc, cari rapoarte aO fost sustrase din dosarul sub-prefec-turei. Pentru sustragerea acestor acte s’a dispus o osebită anchelă. Prin adresa No. 25719 din 1894, ministerul roagă pe d. ministru de justiţie să dea ordine parchetului Vlaşca să activeze urmărirea contra fostului sub-prefect Gr Mierlescu. ---------Timpul spune că guvernul actual e al crizelor. Confratele nostru trece In revistă neînţelegerile dintre d. Fleva şi d. Sturdza, dintre acesta şi d. Stătescu, intrigile generalului Anghelescu contra generalului Budişteanu şi constată că în tabăra liberală nu sunt de cît pofte şi interese personale. Aceste pofte şi interese materiae produc-sciziuuile şi crizele ministeriale, cari vor scure-la viaţa partidului liberal şi vor nimici peste puţină vreme întreaga Înjghebare factice pe care d. Eug. Stătescu a botezat-o «colectivi-.tate» ——- Constituţionalul judecă ast-fel pe şeful guvernului actual: In" aceste cinci luni. primul-miuistru Sturdza, şeful partidului national-liboral, n ajuns nesuferit lu Ardeal, odios în Macedonia, ridicol în Romlnia. Ce impresie trebue să producă acest om străinătăţii, cind este aşa de antipatic privit de connaţionall, cînd este batjocurii chiar în partidul săil ? Şi dacă în cinci luni, a ajuns d. Sturdza In această urîtă situaţiune, de batjocură pentru sine şi de compromitere a marelui partid na-ţional’-liberal,— unde are să ajungă, după doul trei ani de putere, dacă cruda soartă îl va sili să mal stea la putere? Mărturisim, că prea repedea doveditd. Slur-dza eeoa-ce eram siguri c’o să dovedească: incapacitate şi răutulc. lăţiri din ziare Din Gazeta: **» In urma strămutării d-lul D asii eseu, profesor de economie politică, de la facultatea din laşi la cea din Bucureşti, cinci d-nl prefesort şi advocaţi aii cerat suplinirea catedrei vacante. Ministerul, pentru a nu da loc la nemulţumiri, a însărcinat corpul profesoral al facultăţii de drept din Iaşi, să recomande pe unul din aceşti d-nl ca să fie numit suplinitor. Consiliul profesoral a recomandat pe d. deputat lorgu Itadul In caz cînd d. lorgu Radu va fi numit, d-sa va trebui să renunţe la mandatul de deputat, conform disposiţiilor legii electorale. PARL AMENTUL CAMERA Urmarea nefiinţei tle ia J Martie 1). I. BSl&nescu îşi desvoltă interpelarea adresată ministrului de lucrări publice relativă la sporul taxelor de transport al vi-nuriior la exploatarea lor In porturile Dunărene. Această taxă s’a înfiinţat prin legea de la 1863 şi s’a fixat la V» la sută. Guvernul Insă, a modificat tariful acesta la 1 A-prilie 1895, pe motiv că el nu corespunde cu nouile stipulaţiunl ale convenţiunel noastră comerciale. Prin tariful modificat, această taxă s'a mărit de lu ’/> la 3 la sută pe greutate, ceea ce Însemnează 15 la .sulă ad valoreni. Interpelatorul speră că ministrul de lucrări publice va desfiinţa aceste taxe. D. O. Stoicescu e de acord cu interpelatorul şi promite că va reduce taxa. D. I. Bulănosoii se declară satisfăcut şi roagă pe ministru să grăbească cu revizuirea tarifului. D. Dan Brătianu, raportor, dă citire pro- ectulnî de lege prin care se fixează contingentul armatei pe 1897. Legea în total este votată fără nici o discuţiune cu 63 bile albe pentru şi 2 contra. Ne mal fiind nimic la ordinea zilei, şedinţa se ridică la ora 3 şi 2(1 minute. Şedinţa fie la & Martie D. C. M. Ciocazan citeşte în aplauzele ironice ale Camerei o petiţiune semnată de vre-o 100 doamne Ieşane cari cer să se facă mal multe modificări in codul civil în sensul ca: 1) femeea măritată să fie scoasă din rîndul minorilor, 2) să se oblige bărbaţii să-şi recunoască copiii naturali, etc., etc. (A-plauze zeflemiste). YocI: Cereţi urgenţa! La toamnă! (Rl-sele prelungite). In sflrşit, după ce d. Palladi ministrul de domenii, dă cîte-va lămuriri cltor-va deputaţi asupra legel brevetelor pe care promite c’o va aduce în viitoarea sesiune,— şedinţa se suspendă la ora 2; deputaţii trec în secţiuni pînă la ora 3. SESATPL Urmarea şedinţei de la ■* Martie La ordinea zilei discuţiunea pe articole a proiectului de lege pentru înfiinţarea casei şcoalelor şi pentru construeţiuuile şcolare. Se votează art. 1, 2 şi 3 după nişte ob-servaţiunl foarte juste ale d-lul' Zăgănescu asupra imposibilităţel aplicărel legel de faţă şi declară că va vota contra el. Se votează cele-l’alte articole fără modificare. La cele-l’alte articole Senatul, în Ioc să ridice glasul, ridică mina şi nici o discuţiune de semnalat plnă la art. 16. I). P. Grădişteanu cere ca dreptul de control al Statului să fie limitat şi să nu să poată întinde asupra aşezămintelor ale căror acte de fondaţiune nu admite acest control. De altmintrelea, zice d. Grădişteanu, Curtea de Casaţie a şi tranşat chestiunea în acest sens şi ministrul vrea piin legea de faţă să-şi aroge un drept ce i s’a contestat de justiţie. Mal departe el citeşte actele de fondaţiune ale unor aşezăminte şi dovedeşte că ele exclud orl-ce control din afară. D. P. Grădişteanu depune un amendament în acest sens. Fiind mal mulţi senatori înscrişi asupra acestui articol, continuarea discuţiei se a-miuâ pe mtiue şi şedinţa se ridică. Şedinţa de la 3 Martie La ordinea zilei urmarea discuţiunel art. 16 din proiectul casei şcoalelor, cu privire la dreptul de control al Statului asupra aşezămintelor particulare. D. Sturdza, ca sădomolească majoritatea, ia parte la discuţiune şi, înainte chiar de descinderea şedinţei, are mal multe consfătuiri cu d. Mlrzescu, Schina şi Vulturescu. Amendamentul d-lul Grădişteanu, care zice că controlul e admis, întru cît actele de fondaţiune nu-1 exclud în mod formal, să respinge de comitetul delegaţilor. Art. 16 se votează. ULTIME 1F6R1ATIUHI Wiivcriml st coufractat la Berlin «tai împrumut de 50 milioane, sub eondiţiime. l;Oiidiţiunea este ea budgetul mai întîi să se voteze j>ji daeă consortul de bancheri îl va găsi bine echilibrat, alunei va da cele 50 milioane. Pînă atunci, guvernul a-vînd nevoe de bani, a făcut un împrumut provizoriu «le IO milioane la o casă de bancă «lin Bucureşti, car«» e comaiHlitală «lin străinătate. Această «la torit' «le IO milioane; trebue plătită la 15 Aprilie. Ou v emul speră că bml-gciul va li votat eît mai curînd şi eă va obţine apoi îiulată realizarea împrumutului, sprea’şi putea a-•bita «la tor ia de IO milioane. In numărul săQ de la 13 Martie, Figaro aduce un omagiu memoriei d-lul N. Blaraniberg şi salută pe noul representant al Romîniel la I’aris, d. Grigore Ghika, fost sergent al armatei din Loire, decorat cu medalia militară franceza. Aceasta corespondenţă se sfir-şeşte printr’o privire interesanta a-supra chestiune! Romînilor din Macedonia şi asupra agitaţiunilor bulgare în peninsula balcanica. S’a spus în coloanele ziarului nostru că comisia bugetară va cere d-1 ui Sturdza dosarele şcoalelor macedonene, şi ca daca nu i se vor da, ea va combate subvenţia de 525 mii lei pentru, şcoli. Modul cum e redactată această şâre arăta un fel de aprobare pentru comisia budgetară. Ţinem însă să ne lămurim în această privinţa. Noi suntem în contra politicei urmate de d. Sturdza în Macedonia însă recunoaştem dreptul guvernului de a nu coniuica asemeni dosare. Dacă Camera n’are încredere în guvern, ea ’l pot resturna, însă nu poate avea în acelaş timp încredere într’înssul în cestiunl secundare şi neîncredere în cestiunl atît de delicate, ale căror secrete nu se pot or-eînd da in vileag. Astăzi s’a distribuit deputaţilor pro-ectul de lege pentru modificarea unor articole din legea Jeandarineriel rurale. Grupul liberalilor fleviştl se va întruni deseară la d. N. Fleva, pentru a stabili textul mal multor interpelări ce se vor adresa guvernului în cursul acestei sâptamînL AA. LL. RR. Principii Moştenitori vor da în curînd o mare serbare cîmpenească în grădina palatului de la Cotrocenl. Clubul BZD. din Iaşi s’a desfi- * inţat. O mare parte a membrilor acestui club, în loc sa plătească o taxă lunară oere-care, din contra, afl fost plătiţi de BZD. Gr. M. Sturdza ca să rămînă membri al clubului săfl. Trecînd însă alegerile, principele Gr. M. Sturdza şl-a luat seama şi văzînd ca clubmanil săi îl costa prea mult, a adresat o scrisoare d-lul deputat Nicu Catargiu, directorul clubului, prin care’l încunoş-tiinţează ca demisionează din club, de oare ce a intrat în partidul liberal. Ast-fel membrii clubului ne mal fiind ptătiţl, clubul s’a desfiinţat. Pimim din Galaţi următoarea depeşă: «Constantin Ressu, decedat orele 12 noaptea din causa slăbiciunel stomacului. El moare sărac.» Constantin Ressu era înzestrat cu o inteligenţa deosebita şi a ocupat în Galaţi cele mal înalte demnităţi, fiind ales,, fie-ca ca guvernamental, fie ca opozant, deputat, primar, decan al baroului, etc. Ultimele sale zile au fost amărâte prin recentul proces de la Galaţi. După ce a fost judecat la Tribunal, de alta secţie de cît cea care trebuia să-l judece, după ce a fost judecat de Curtea de Apel din Galaţi cu toate câ o primă dată Casaţia strămutase procesul pentru suspiciune legitimă şi în urma unui rîs-vot al aceleaşi Curţi, Constantin Ressu n’a avut norocul să poată să-şi susţie apărarea pînă la ultima instanţa. El moare sărac, lăshid în urmă o familie numeroasă. Toată averea Iul se ridica la vr’o 15.000 lei capital, în doua imobile, dar şi a-ceastă avere este atiusă prin cliel-tuelile pricinuite de boală. Dacă d. Panu nu ’i-ar li dat concursul lui gratuit, el ar fi fost nevoit să se prezinte în proces fără apărător. Familia lui va căuta mijlocul legal de a urma procesul pentru a obţine o revizuire sad reabilitare. FURTUL DE LA OTEL REGAL Doiiniiţiirca. -CmiHlalările. - TI ari a Jembois. — Autorul furtului.— John Ntteilor. Denunţarea Poliţia de siguranţă cercetează o afacere foarte ciudată. Rezultatele iuvestigaţiuuilor vor fi, după cit se pare, defavorabile unul cunoscut antreprenor din Bucureşti, John Stiefler, directorul otelului Regal. Alaltă-erl noaptea d. John Stiefler a reclamat poliţiei că In lipsa sa ia balul mascat de la Eforie, ’i-a dispărut din camera pe care o ocupa la otel Regal o sumă de 12,000 lei. Păgubaşul a declarat că toate bănuelile sale cad asupra oamenilor de servicii! din otel. Autorităţile ’şi-aă Îndreptat imediat cercetările tn acest sens şi ieri au fost arestaţi aproape toţi servitorii otelului Regal. Constatările Poliţia de siguranţă a constatat că John Stiefler întreţinea de mal multă vreme re-laţiunl cu o franceză anume Maria Jembois, cu care locuia la otel Regal. Duminecă seara, pe la orele iOj Maria Jembois s’a dus la balul mascat de la E-forie, unde peste o oră s’a dus şi John Stiefler. In timpul absenţei lor de la otel s’a furat dintr’o casetă, suma de 12,000 lei. Furtul e prin urmare constatat; răminea a sa dovedi şi autorul lui. Maria Jembois Franceza pe care o ţinea Stiefler la Otel Regal, se afla Încă de multă vreme, lu posesiunea unor suine de bani. Ea fusese a-demenită de Iohn Stiefler eu făgădueli de căsătorie şi în nenumărate rîndurl acesta luase, sub formă de împrumut, do la Maria Jembois, cîte-va mii de lei. Alte ori, de a-semenea Maria Jembois încredinţase lui Stiefler nişte sume pentru a-I cumpăra un teren In Bucureşti. Stiefler, pare-se, a păstrat suma pentru dînsul şi n’a dat nici o dată socoteală Măriei Jembois de sumele Încredinţate, purtînd’o tot-d’auna cu vorba. Femeia aceasta fusese tot-d’auna victima Iui Stiefler; ea nu-1 reclamase însă nici o dată, nădăjduind că acesta o va lua de soţie. Deunăzi însă ea pierdu şi această speranţă, în urma declaraţiunel ce i se făcuse de un intim al lui Stiefler că acesta este însurat şi tată a doul copil. Maria Jembois anunţase deci lui Stiefler că-1 va părăsi şi ruptura trebuia să se facă dintr’un moment lntr’altul. Autorul furtului După cercetările făcute de poliţia de siguranţă nici unul din servitorii bănuiţi de Stiefler nu fu dovedit ca fiind autorul furtului de 12.(100 de lei de la otelul Regal. Fiind date însă relaţiunile lui Stiefler cu Maria Jembois, dorinţa de ruptură din partea acestei, trecutul plin de speculaţiuni al lui Stiefler şi faptul că Stiefler a remas a casă după plecarea francezei la bal, autorităţile bănuiesc că autorul furtului n’ar fi de cit Stiefler. Numai el avea cunoştinţă că Maria avea 12,000 lei şi numai el ştia unde sunt puşi banii. Prin urmare toate bănuielile cad asupra lui Stiefler şi Se crede că el va fi arestat. Dealtmintrelea aceasta nu ne-ar surprinde cîtuşl de puţin, de oare-ce trecutul lui Stiefler e foarte cunoscut şi daraverile sale cu justiţia sunt foarte numeroase. Vom ţine pe cititorii în curentul acestei curioase afaceri. Vinul de Quiniurn Labarrague febri-fugiu, tonic şi digestivi este un medicament energic şi dulce care convine or cărei persoane slăbite prin virstă, bolnavilor, pentru excese, or obosiţilor prin muncă. Quitiium Labarraque a fost considerat de Academia de medicină ca un remediu terapeutic important, şi în Tractatul de Terapeutie de Trousseau şi Pidoux s’a constatat că Quiniurn ar trebui să înlocuiască toate cele l’alle preparaţiuni de quinquină. Se găseşte în toate farmaciile şi 19, rue Jacob, Paris. Grand hotel restaurant şi cafe UNION Noua administraţiune a acestui hotel are onoare de a avisa pe vechia şi numeroasa sa clientelă că de la 1 Martie a.îc. a luat asupra sa exploatarea acestui botei şi roagă pe d-nil pasageri să continue a-I onora cu visita d-lor, asi-gurind că nit va cruţa nici o osteneală spre a-I satisface pe deplin. Cu stimă I. Iordnncscu A A. I>uval NB. Pentru banchete şl nunţi serviciul este organisat cu multe îmbunătăţii-__________________________________ Biuroul Avocaţilor asociaţi (In Faţa Palatului de Justiţie) Cheiul Dîmboviţei (Casa Cănuţâ) îndeplinire de procedura, cercetare şi slndiare de dosare pentru împricinaţii din capitală, din ţară şi din străinătate. Copil şi estrade de orl-ce acte. Bteduetare de peliţiunî, procuri, contracte, somaţiunl, comunicări, cesiuni, ipoteci, testamente, şi in genere de ori-ee a ele «Se notarial. Consul tfit luni. Susţinere «le ori-ce procese, îndeplinire «le foruetifilâlî pentru nrprumuturl la Creditele: Urbane, Rurale şi Agricole. Condiţiunl favorabile. 9 36—34 Doctorul Gr. A/ţaranu Specialist în boule venerice şi ale căilor urinare. Slrmla năucei Naţionale colţ cu strada CaragorghehevicI de asupra tea-tnilul llugo. Consultaţiunl 1-. rl\ TRLeviei Vindecă prmtr’un procedett special, maladiile de femei precum şi cele sifilice intr’un timp foarte scurt. Blennorugia (Sculamenlul) vindecă radical în 8—9 zile. Consuttaţiunl de la ora 2 pînă la ora 5 No. HI. Strada Carol, No. 31 Intrarea prin Strada Solari No. 17 (Colţul) 4 - PENTRU SĂ li A CI GRATIS — 22-51 Antreprenor de Parcuri şi Grădini Str. Carol I No. 56, Bucurescî Seminţe de flori şi de zarzavaturi de tot felul Trifoiu, Lucernă, Rădăcini furagere Seminţe, Industriale, Economice, Uleioase şi Textile Instrumente de tot felul pentru grădinărie Singurul deposit de maşine pentru altoit Viţe Americane, după sistemul cel mal nou, aprobat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii. Catalogul se trimite gratis şi franco la cerere 29 * 24-7 ■a— Plus de Cheveux Blancs Plus de Barbes GriSes Le FtJIGER 5 <. 50 donne lnttaf)t»ntmtnt let nuincis BLOND, CHATAIN, BRUN ou NOIR L’ne Application tovia le* 15 jour* sufflt. Ne tache pas la peau et seche de suite. CHEZ LES COIFFEURS ET PARFUMEURS GROS et DiTAIL pour la R0UMANIE : CKUff'F* Coiffeur-Parf* k BUCAHEST, ■ B£SLiI 70, Calea Victoriei En deuious des Maguslns do Confectlons do Paul. 31 28-« Cu preţuri reduse, la Moşia ©niecştî (Ungă Giurgiu)ll*I,UCl-UKI (ic 9)0CA. BRA.SWE, maşini de secerat şi legat, maşini de treerat diferite sisteme si mărimi, vite, cal, trăsuri şi dilciăic alte obiecte necesare agrictilllirei ; toate în perfectă funcţionare. Ase adresa la comptuarul d-lul JI.VOI 5. I,13VY din Bucureşti, strada Lipscani No. 17, sau chiar la Moşia Onceştl. 50 50 _________________ 10-3 sosesc zilnic cu 2 (Transportate la M. Delpech, 3. Rioerica Eni. Bacala «I© Terre Neuve, proaspete in tot. timpul postului. 10—4 ---------------------------------- STRIDII franci duzina, domiciliu) la PRIMA FABRICĂ de CONSERVE şi MUŞTARURÎ 1». iTAICOVICI Pe lingă calităţile speciale, cxlra-liiic şi (ine a conservelor salo cunoscute deja onor. public al întregel ţări, recomandă ca noi produse următoarele: Ciuperci Triple in sosul lor. Ar(lcl gras copt. Pătlăgele vinele marinată ă la Cjlreqne In unt-de-lemn de Nisa. «Biiveciu grecesc preparat In imt-de-Iemn de Nisa. Miisţlur de masă de diferite gusturi. Muiştar naţional cu musluleţ. Fructe asortate îl la ChainbCry în muştar cu musluleţ. (42—38) 2 I>e vtnzare la toate băcăniile principale.—A se cere preţuri curente. Strada Regală, 11 bis.—DEPOUT GENERAL.—Strada Regală, 11 bis www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCtJRESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziu» de 4 Martie, 1896 1 , _ . | Cump Vlnd 4»/« Rentă Amortisabilă. . . 80 v< 87 15°/. » Amortisabilă. . . 99 •li 100 'ii 6 •/, Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 'ii 102 >/» » Municipale din 1883 96 •li 97 'li 5 o/o . . » 1890 97 '/> 97 *U »«/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 lu 92 V» S5% « » Urbane . 100 '/» 101 6»/o » » Urbane . 88 ’/• 88 */• 5»/o > » » Iaşi. 80 •li 81 Acţiuni Banca Naţională. 1580 1590 > » Agricolă . 195 — 200 — » Dacia Romlnia asig. 410 — 415 » S-tea Naţionala asig. 425 — 430 — S-talea de ConstrucţiunI . 210 — 216 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hlrtie . . 2 68 2 72 Imprimarea cm tnaşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C!l, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AţM. 99 SAN1TAS 99 Noviciate pe acţiuni pentru instalaţiunî de fabrici de apă gazoasă î ii B udapesta Strada Gizella, 1, Cea mal importantă fabrică din Austro-Ungaria pentru această fabricaţiune. Premiată şi medaliată la toate exposiţiunile din lume. Recomandă aparate patentate pentru apă gazoaMa de construcţiunea cea mal nouă pentru fabrici mari şi mici. Aparate patentate pentru sterilisare şi filtrare. Syfoane garantate prin lege. Representată: In Bucureşti şi Galaţi prin d-nul ( AllOL If I KSCll IIOKX în Iaşi prin d-nul BEllAH iRI) S( II\ lldi EIS 35—21 13 R EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 8. Bogat asortiment de arine de vlniUoare de tot felu de la 75 lei la ÎOOO Iei bucata. Arme eu dotift ţevi pentru alice, cu co- coaşe şi fără cocoaşe,—puşcu-carabiuă o ţeavă alice, alta glonţ: piinatlcii trei ţevi „Trio* două de alice alta de glonţ,— Expres-Bille fln lucrate carabine de precise, „Rubiiil44 garan-tlnd tirul exaetpînâ la ÎOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. C'aral>iiie cu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cm 9, 12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vt-nătoare la animale mari. 1’utK‘î de salon -de la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de prccisle, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVER!, de toate înărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată eolecţiune de obiecte de vlnătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco. — Cartuşe productnd artificii pentru puşti •al. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte de itcrimă: săbii, florete, măecl, etc. u Atelier de reparaţii 70_16 B. D. Xisiiuui Calea Victoriei No. 44 ■UieUHEŞTl lingă farmacia Brus Cel d’intîiu şi cel mal însemnat magazin iliu ţară de ARME PRIMA SOCIETATE DE NAVIGAŢIUNE CU VAPOARE PE DUNĂRE ------------- STSJVSS StAlt IU Valabil de la descinderea Navigaţiuneî 1895 pînâ la alte dispoziţiunî NB. Orele de plecare arătate mal jos sunt a se Înţelege aproximativ şi se schimbă după circumstanţele timpului şi a apelor ; In nici uri| cas însă Vapoarele nu vor pleca de la Staţiuni mal înainte de orele indicate în acest itineraviu. Pornirea Vapoarelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţielor, timp ost-european. CURSELE VAPOARELOR DE POŞTA CURSE IN JOS s I ii III III 1 11 ! De la Orşova . . . Luni 5 p. m. Joul 5 p. m. SîmbStS 5 p. m. ! De la Odesa .... SimbiW 5 p. m. _ _ > Cladova. . . 9 5“ » » 5“ > •» 5“ . Galaţi .... Luni 8 a. m. Mercurl 8 a. m. Vineri 8 a. m. > T.-Severin . 9 7 » 7 t » 7 > Brăila .... » 9" > » 9" » > 9" » L * Brazpalanka > 8" » » 8’° » » 83» » > Gura Ialomiţa » l23p. m. > l93p. m. 9 l23p. in. 8 9 Badujevatz . > IO8» » > IO2» » » 102« . > Hirşova . . . 9 2 » > 2 > 2 9 Gruja .... 9 10" » > 103° » > IO9» » > Cernavoda . > 0 > 6 > G 9 > Cetatea . . . Marţi 12 ndpte Vinerii 2 ndpte Dumin. 12 ndpte > Ostrov , . . Călăraşi. , . > 94» » * 9" » > 94» » 9 Calafat . . . > 1253 a. m. > 1255a. in. > 1235a. m. > > 8" » 9 8" » 9 8" » > Vidin .... » 1" » > 1«0 , > 1" » > Silistria . . . > IO33 • 9 IO33 » 9 IO33 » > Loinpalanka 9 345 » » 34i » » 349 » Olteniţa . . . Marţi » 2l,3a. iu. Joul 2»3a. m: Sîmbătă 2»3a. m. > Bechet . . . 9 6" » > 6'° » » 6'» » > Tutrakan , . 315 » > 313 » > 313 » i * Rahova . . . > O3» » » 63» > 9 6" » în Giurgiu . . . > 6" > > 6" * 9 6" > 1 > Corabia . . , 9 8" > > 84« » 9 84° » de la 9 9 IO43 » > IO43 * 9 IO43 » » NicopolI . . » IO1» » » IO1» > 9 10" » 9 Rustzuk . . 9 Îl9» » > 11" » 9 11" » 1 * T.-Măgurele 9 IO25 » * IO25 » > IO25 > 9 Sistov .... 9 3"p. m. 9 3"p. m. 9 3"p. m. 3 * Zimnicea . . 9 II55 » llss » » U33 » 9 Zimnicea . . 9 333 . 9 393 > 9 395 » 1 * Sistov .... 9 12"p. m. > 12*»p. m. » 129<,p. m. 9 T.-Măgurele, 9 543 > > 543 » 9 545 » , In Rustzuk . . » 2S5 , > 23i » > 295 » » NicopolI . . 9 6 > » 6 9 6 1 de la » 3°3 » > 3»5 » » 3»3 > 9 Corabia . . . 9 8 < 8 9 8 i In Giurgiu . . . 9 325 » » 323 » 9 323 » 9 Rahova . . , 9 11 » 11 9 11 de la * 9 4" > > 4so > » 49o , > Bechet . . . 9 11" » > 11" » 9 11" » 1 * Tutrakan . . » 643 » » 643 » » 643 » 9 Loinpalanka Mercurl 3 a. m. Vineri 3 a. in. Dumin. 3 a. m. 9 Olteniţa. . . » 7 > 7 > 7 » 9 Vidin .... » 3" > » 55» » * 5" ş 9 Călăraşi. . . » 63n » » O9» » > 6" » 9 Calafat . . . > . 613 » 9 613 » 9 6“ • 9 Silistria . . . 9 9 > 9 » 9 9 Cetatea . . . > 723 » 9 715 , 9 729 » > Ostrov . . . Mercur! 6 a. m. > 6 a. m. Luni 6 a. m. 9 Gruja .... > 923 > 9 993 » > 923 » 9 Cernavodă . > 11 SîmbătAj 1 > 9 11 9 Radujevatz . » 9" » 9 9" » 9 9" » X> Hirşova . . , Gura Ialomiţa * i p. m. > 1 p. m. 9 1 p. m. 9 Ilrzapalanka » 11" » 9 11" » 9 11" » i > x> 140 » * 1<0 » 9 1*0 » în T.-Severin (sosire) > 213p. m. 9 2l3p. m. 9 213 > în Brăila .... » 4"*° » » 44» » 9 44° 9 de » (pornire) 9 2 9 3 > 9 3 » » Galaţi .... de la Galaţi la Odesa Joul 59 59° » 9 5“» » In Orşova (sosire). 9 5 9 h > 9 5 9 CURSE IN SUS: CURSELE VAPORULUI DE PASAGERI Intre VIDIN-SILISTRIA cu acostare la toate staţiunile intermediare bulgare şi romîne PORNIRE IN .TOS: ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL P A Ei IS - Si A Sj a te Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, ac pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiil, precum si florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare, fee poate fabrica cea mal bună ţuică, shjoviţă şi ort-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazonelor şi Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sau | din o singură dată gradul cerut sati prin rectificare după | voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, do apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEORGES A. CARANFUL, Galaţi, sau la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. 100-19 REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOUIS KL1NBER ntici REsn t*i iaşi 41 (50—1) ii in1 ii ■iiiiiize 99 PATRIA 1 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOC IAL VĂRSAT LEI UN MILION Sediul Soeietăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea «Patria» se recomandă pentru ASIOTJRĂM ASUPRA VIEŢEI pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară 15 VELOUTHTE Pudră de orez, preparată cu Bismuth Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuşeţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposiţia U-niversalâ din 1889. ao-3« CM. FAY, parfumoi* Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfuineriile. TINCTURA INSTANTANEE NIGIiIT I TSJL Pentru a da părului culoarea neagră, castanie, brună. 25 O el Ic Freres Paris.— 6, Avenue de l’Opere, 6.— Paris. _ Se găseşte de vinzare Ja toate farmaciile principale. 20—24 CAPE „NAŢIONALA* In fie-care seară concert muzical sub condu cerea D-lul Rubinstein, Bere Hragadiru cn paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă. ATELIER DE LACATUŞER1E şi pentru — c oastei iute wii¥JE nas a aasn — I. HAUG — Strada Isvor, No. IU) Bucuresci — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum : Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. SPECIALITATE PENTRU EFECTUAREA DE CASE PENTRU FLORARII IN FIER Primesc comande pentru Provincie: — Preturi moderate — (100-4) 'vâr hydraulic CALITATE SUPERIOARA „BREAZA” SOCIETATE ROMÂNĂ ANONIMÂ PENTRU FABRICAREA VaruluF Hydraulic şi a Cimentului Roman Mai înainte DAYIDESCU BREAZA & C-ie. COMARNIC BREZA PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL T. ZWEIFEL. ,i Bucurescî, Strada Stelea, 6. SM PSILEASjSSSjMS SASjSS GALAŢI, Strada Presei, 20 || IAŞI, Strada de jos, 24. — SAU DIRECTL A FABRICĂ — 43 (25-1) Bucurescî. Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromanica.ro