SERIA II. ANUL
DUMINECA 12 NOEMBRE

IfUMERGL 10 BANI
ABONAM ENTELË
Incep 1h 1 si 18 )i fle-oirei lnnï si plâtesc tot-l'a-una înuiiiti>
In Rucurcstï l a Casa Adniinistratieï.
In Judc[c si Slreinütnte pt in mandate postale.
Un an in Tara .‘10 leï ; in Strâinâ'.ate 50 lei Sase lunï . .15 » »	»	25 »
Ïreï lunï. . 8 d y,	»	18 »
Un numâr in slrâinâtate 30 banï MANUSCRIPTELËNÜ SE INAPOIAZA ADMINISTRA JIA Strada Clemenfeï, No. 3
«
Z I A R C
NUMERUL10 BANI
ANUNCIURILE
In Bucareucl fi Jude(c se p H musc mimai la Admiuistra(ie
In Streinâtate, direct la administrante si la
tonte oftciele de putblicitate
Anunciurï la pag. IV . . 0,30 b. Iitiia »	»	»	III	, . 2.—	leï »
»	»	»	II 3.—	» »
Inserticle si Reclainele 3 leï rindul
ONSERVATOR
Un numër vechiü 30 Banï R E D A C Tl A
Strada Clemenfeï, No. 3.
TOT COLECTIVISTI
Neasleptata retragere a guver-puliu conservator si formarea gu-vernukiï burghez, prezidat de d. Dim. Sturdza, a surprips pe tofi aceï carï nu sunt in secrelele po-liticeï çi nu’çi daü bine seamà de inallele considération! de care a fost càlâuzit d. Caiargiu Tri retrage rea sa.
; Si aceastà surprindere a fost fi-reasca. Cind un gnvern inteli-gent si activ, ale càruï reforme po-litice légitimaü eu prises existent;! sa, se retrage intr’o bunà dimi-neafâ si un noü gnvern il inlocu-eçte, este drept ca orTcine sa se intrebe peut ru ce au plecat uniï, pentru ce au veuil çeï-l.altï, si ce xvor face aceçtï dm urina.
Asla-zï, cite-va din aceste nedu-meriri au disparut, câcï in urma lâmuririlor précisé ale çelilor noç-triï, tôt! cunosc circumstantele câ-rora se xlatoi’eçtè schimbarea gu-vernuluï si pot aprecïa iiitelepcm-nea politicà de care partidui conservator a dat dovadâ si in aceastà din urmà împrejurare.
Géea-ce a rainas inca in stare de problemâ pentru uniï, este linia de purtare a noulul guvern. Care va li progratnul saü, mijloaceln-sale de guvernâmint, eu ce proiecte de legï se va infàtisa inaiulea Adunâ-rilor legiuitoare, carï vor fi princi-piele dominante ale aelivitatei sale politice; iatà atitea ehestiunï carï aü ramas fârâ ràspuns, de çi ponte câ incumba guvernuluï cadin prima zi sa. destâïnuiascâ in aceastà pri-vintâ toate gindirele sale.
Este adevàrat câ d. Sturza a vi-zilat deosebite oraçe, a prezidat tntrunirï électorale—ceea ce nu erea conform eu circulârile rninis-truluï de interne—si a vorbitchiar in mai multe rindurï, càutind sâ expue vederile guvernuluï... Dar toate cuvîntàrile sale priveaü inaï mult pe Tudor Vladimirescu, miç-carea de la 1848, divanul adlioc si o inultime de alte ehestiunï de un interes istoric incontestabil, dar care pâcàtuesc prin faptul câ nu au nicï o legâturâ eu evenimentele din 1895. Pentru a garanta o nouà erâ de fericire, d. Sturza a invo-cat in fine si trecutul partiduluï libéral-national pinâ la 1888, fârâ a consulta iusâ çi ped. Fleva, care, dupa cuni se çtie, nu impàrtàçeçte tonnai entusiasmul primuluï mi-nislru si are cuvinte lemeinice pentru a nu lua astâ-zï apârarea a-(.•estuï trecut.
Cind a fost vorba sâarate cuni înfelege sâ guverneze, d. Sturza s’a mufiumit eu cite-va declara-tiunï invechite care se regâsesc, aproape sub aceiasï forma, In mai toate discursurile sale. Ast-fel a déclarai câ domnia legilor este te-melia regatuluï, câ alegeriie vor fi libère, câ fàrânimea t.rebueçte ri-dicatâ si multe alte banalitâtï de acest tel, pe care le-a acoperit eu fraze de efect in care euvintele de nafionalitate, libertateçi démocratie se inmiciçaü necontenit.
In.colo nimic. Nicï cugetârile serioase, nici’vederile inalte care deosibe.se pe omul de stat., nicï o conceptiune nrodernâ a intereselor publiée, nicï o reforma, nicï o idee de progrès.
§i daeà de la d- Sturza, treeem in revislâ aelivitatea ceior-l’alfi membriï aï guvernuluï, observa-tiunile noastre vor ajunge la re-sultate çi maï ciudate.
D. Fleva, cel mai simpatic din-tre njiniçtri, umple coloanele ga-zeteï oficiale eu circulât! numeroase, izvorite—dupâ credinfia unora— din cea mai vie dorinfii de a asi-gura iriumful libertâ^eï ; din ne-
norocire iusâ, loatâ bunâ-voinfit sa este paralizatâ din capul loculuï, câcï d-sa scrie intro limbâ pe care toernaï ceï cbematï a o interpréta, nu o înfeleg bine.
La domeniï, d. Pailade a déclarai de la inceput in fa|a funefio-narilor sâï, câ U este sete de muncâ, dar de atuneï nu se maï aude, nu se maï vede. Probabil câ reeiteste si studiazâ din noü legea minelor si se intreabà daeâ nu cum-va a-ceastâ lege s’a constilutionaiizat pentru biuele pireï, din ziua in care d-sa a intrat in minister.
La justifie, lucrurile merg de minime çi d. Stâtescu, càruia cifi-va anï de odilmâ ’ï-aü redat ardoarea tinereteï, eugetâ eu toatâ seriosi-latea la mijloacele en care ar pu-tea sâ garanteze slabilitatea magistrat ureï. lata pentru ce un A-dolf Gantacuzino a pârâsil Curlea de apel pe care actim o imiiodo-besc d-niï Sârâleunu si Stoïcescu.
Si a sa maï départe in toate cele-l’alte departamente, unde domnesc astâ-zï oarnenï nuoï eu ideï vechï.
Eï bine, pentru ce am cere maï multe guvernuluï d-luï Sturdza? pentru ce am cere acesluï guvern sa ne spue lâmurit ce va face in viilor? Oare apücâturile sale din prima zi nu sunt indestulâtoare çi nu ne daü ele putinta de a’I ju-deca chiar de acum?
Sa ne gindiin la tpecutul ruçinos a doï-spre-zece-anï de orgie,—cum zice d. Fleva—sâ improspâtâm in memoria tutulor, acea epoeâ de cornpfiime §i imoralitate, sâ citâm numele oamenilor carï administraü atuneï afacerile publiée, sâ amin-tim tôt ceea-ce necinstea pe guver-nul liberal de odinioarà, sâscoatem din noü la iv.ealâ toate neomeniele, toate abuzurile. toate nedreptâtile si toate murdâriile de altâ-datâ si tofi vor ÿti ce însemneazâ çi cît preluïeste programul d-luï Dim. Sturdza.
Si acest program este déjà cu-IlOSCUt ; et este domnia colectivitâtcï.
Const. St. Borauescu.
R U B R I C A m £ A
Voïajorul Nespaladi
In sfîrçit Domnu Mitiistru Nespaladi s’a încors gîfîind din plimbarea sa electoralâ prin îarâ.
A fost pretutindenï : la Mizil, Urlag, Podu lloaeï, Bacâü, Dàràbanï §i pretutindenï s’a distins prin manierile sale eminamente de-mocratice.
Cum sosea ’ntr’o gara oare-care, Exce-lenpa ’jï lua geamantanu’n mînâ çi’§ï punea, tseuzap-mï expresiea», picioarele în miçcare spre domiciliul üluï mai eu greutate dintre amici politicï ai urbeï. La masà pà unde era poftit Ministrul democrat nu fâcea de loc fasoane eiocoïe^tî : bâga degetele ’n lar-furiï, se çtergea la gurà eu mîneca haine!, fàcea mieï observajiï politicoase gazdeï cind ciulamaun orï ciorba nu-ï plâceaü etc., etc.
Amiciï politicï aü fost Încîntag ji scara etnd fâceaü cite o partidà de loton à io banï miza eu D-nu Ministru. câlcaü într’una pe picioare pe consoartele respective pàrînd cà le spune :
—	Soro, sà ne trâiascâ Ministru ! Aça maï zic çi cü. Sâraci liberali noçtri, cum nu fac eï de loc pà grozaviï, par c’ar fi tog negustorï ca noï, nu al’cevaçilea !
Fiind-cà veni aça eu à propos, sâ và maï spuï si-o mica anectodà absolut autenticâ, adicâ cum zice proverbu «si non e vero e ben trovatoï :
Cind partidui liberal a fost cbemat de Provjdeniâ prin uça din dos a Palatuluï ca sâ ficâ fericirea acesteï tncercate Jàrï, se çtie cà primele reforme màrete ale lui aü fost numireie de prefecg çi zapciï, pînà una-alta. Pretettul de Buzàü, un oare-care Sache Câtuncanu, a invitât din ordinul tribunuluï pe un sub-prefect al vechiuluï Regim, Minea Popescu, ca sà-çï dea di-misia.
BietuluI om eu casa çi eu copiî, se vede cà nu prea ’i-a venit la socotealâ perspec-tiva de a trece în opozijie pe vreme de iarnâ câcï a ràspuns prefectuluï eu e-nergie :
—	Bine, îmï daü dimisia ; însâ sà çtiï Domnule, cà Ministru Paladi ’mï-e nepot !
Prefectul, om simplu care n’a auzit
nicï odatâ de Codut bunttor manierï, în-loc sâ-ï râspundâ :
—	Condoleanfele mele, scumpe Domn, crede{i-mâ câ sînt adîne miçcat de neno-rocirea-asta de familie !
In loc sâ-i râspundâ aça, ’i-a zis pur çi simplu :
—	De, domnule, ce sà-{ï fac, am ordin de sus çi de altminterl chiar nepotul du-mitale d-nu Paladi jine la o primenirege-neralâ a funcgonaiilor administrative
—	Aça ! strigà furios unchiul Excelen-jeï, da el dà ce nu sâ primeneçte daeà-ï vorba ?
Atît de-o cam datà, dar vom m il re-veni fiind-câ credem câ facem un serviciü d luï Nespaladi tràgîndu-ï din cînd în cînd cite-o micâ sâpunealà.
Demagog.
D. FLEVA LA „EP0CA'‘
Daeâ revenim a treia oarfi asupra yiziteï «cuis de d. Fleva ziaruluï noatrn, peiitrn a cerceta în persnaiiâ isprâvile Tobocllor din partidnl d-sale, o facem spre a releva o ne-cnviin(fi filril seamàn a riwrelor eavernamen-tale, f'ap'i de d. Ministru de interne.
Cnm, ministrul de interne a rat A oare-care condescendengà preseï, ascnlti o plinsrere dreap-t.à, promite o anchetà, se intereseazà personal de o neomenie silvirçitâ de partizaniï d-lal Sturdza si ziarele liberale nu sfSsesc de spus màear un cuTînt asupra riziteï sale?
Tâcerea colectivi.stilor faÇâ eu vizlta d-loï Fieva este çi o neeûviinfS si o desaprobare.
Neenviinfâ, flind-eà atuneï cînd lau lil pe cel din urmà Silrà^eann, un vor sâ recunoascâ o fapti bnuil a d-luï ministru de interne 5 desaprobare, câcï alt-fel ar il îuregistrat cel pngu faptnl.
Asa sînt colectlviçtiî.
£ï un pricep asomenea proeedenrl, eeva maï eirillzate, eï nn admit ci çi oposau(iï snnt ee-tap/nî, eî nu ror sâ çtie câ an ministra are datoria sâ vegrheze asupra vie^eï eetûÇenilor, mai aies nn ministra ca d. Fleva, care çtie de ce sunt capabilï StSncinleçtiï colectiviçtï.
Visita d-luï Fleva la E/ioca este inc’o dovadà despre nepotrivlrea de tempérament, de atitu-dine, de procedcnrï care este între d-sa çl ca-lectivitate.	’ X.
UN INTERVIEW
La d-nu Câtuneanu, — lmbunàtà)irea soat-teï faranilor. — Modïfica-rea legeî minelor.
La d. Câtuneanu
D. Câtuneanu e sécrétarul general al miuisteruluï doineniilor. Fost magistrat, proprietar si arendas, se pretindeeâ d-sa cunoaste bine uevoile tàranilor si are intinse cunoslintï teoi’etice in ce prives1 e cestinnile agricole ale uneï’târï.
M’am adresat decï la d-sa pentru a putea alla carï sunt reformele pe care ie proiecteazâ regimul colectivist in ad-ministratia domeriiilor, a comertuluï, industriel si agriculturei.
—	Pinâ acum — imï spuse d. Câtu-neanu,—ne-am mârginit a expédia nu-maï afacerile curente, câcï n’am avut vreme sâ ne oeupâm eu tôt dinadinsul eu reforme si îmbunâtâtirï. Zilnic solici-ïatoriï ne împedicâ alit pe ministru < it si pe mine sâ Iticrâm si adeseorï smitem nevoiti sâ stâm pinâ seara tirziü pentru a putea fi la curentul lucràriior.
!mbunâtâ(ii'ea soarteï tàranilor
—	D. Sturdza se laudâ mereü eu «talpa tàreï», eu làraniï de carï a promis câ guvernul se va îngriji în inod spécial. Ce proiecte avetï pinâ acum in aceastà directiune '?
—	Nimic holârît. Ministrul e decis a face orï-ce ca sâ ridice intiï starea ma-leiïalâ a târaniloi si apoï vor urma reformele cele mari.
—	Dar cum va imbogâti pe târanï ?
—	Vom merge inlr’o zi la Rràila si vorn face 0 an hetâ asupra moduluï cum se lac transactiile cornerjiale de grine. Vom inïreba rind pe rind de la ce! maï neinsemuat bamal pinâ la cel mai mare exporlator, pe totï, ca sâ vedern cum ar li sà excludem pe intermediarï, a licà pe samsarï, din transactiile co-mercia’.e. A«L-fel am face ca sâ cistige târamil siiraele consiijeràbile pe carï le cisligâ samsarii ; un leü in plus la beeto-111ru, va li un eistig pentru agrieukoriï mil i. Apoï vom incuraj i cultura pomi-lor, impârtind gratis altoaie tutulor par-ticularilor.
Modificarea legeï minelor
—	Dar en legea minelor. pe care a’tï eombûlul’o ru alita violenta, cum râ* mine ?
—	Mergérn inainie. Ministrul a insâr-cinat déjà pe mai inultï inginerï eu or-ganizarea serviciulnï minelor. IYuectul de organizaie s’a lâcut déjà si daeâ se va pune in aplicare la 1 Aprilie, — ceea ce e aproape sigur, — atuneï budgetnl se va mâri de-ocarndatâ ru 20U,UÜU leï. Ti-ne-am sâ reoiganizàm incâ in iarnaasta
si maiisterul de finance ue-a avizat (leja sâ ne restringem cliieltuelile la mi-nimul posibil.
—	Va sâ zicà nu va alingetï de legea minelor?
—	Deoeamdatâ nu; poate maï tirziü se vor face cite-va micï modificàrï....
—	Constitutionalizàrï ?
—	Vom vedea maï tirziü. Intïï sâ ve-dem daeâ legea pusâ in pracli à va avea efeetele dorite saü va râspunde la me-nirea eï.
—	Adicâ râmin toate asa cum le-a intoemit d. I*. P. Carp.
Agio.
STIRI ADEVARATE
In budgetul pentru anul 96—97 la ca-pitolul privitor la| Monitorul oficial, se va prevedea o nouâ funepie eu salariul de 450 leï pe lunà pentru un redactor la acest ziar.
Aceastà delicatà funepie se va încredinpa d-luï Fleva dupâ ce va iesi din rninister. *
* «
In fie-care zi d. Vrâbiescu. cînd soseçte la Monitor, cere sâ vorbeascâ eu d. Fleva prin telefon.
$i se fine urmàtoarea conversatie :
—	Imï lipseçtc art’colul de fond pentru Monitorul oficial de azï.
—	Açteaptâ pufin, cà-’tî trimet a 40-a circularà.
—	Sâ nu fie mal mare de douâ coloane, celt mult treï, câcï perdem expedifia.
—	I{i trimit una lungà de tôt çi publicà cît vreï. Restul pop! sâ-’l puï ca articol al douilea.
INTRUNIREA
PARTIDDLDI CONSERVATOR
Dumineca viitoare, ik2 Noembre, partidui conservator va fine 0 intru-nire publicà in Capitalâ, în sala Orfeü.
Vor vorbi la aceastà primâ intru-nire domnil:
L.	Gatargiu ;
F.	P. Carp ;
.41. Lahovari;
'lâche lonescu:
si alti membriï marcan\l aï partiduluï.
In cursul campanieï électorale, par-tidul conservator va maï tine cite-va intrunirl carï se vor anunla la vreme.
PAUCESCU-PRUDHOMME
Henry Monnier, caricaturist si scriitor, mort acum vr’o dou-zecï de anï, a popu-laiizat în Francia tipul nulitâteï infatu-ate, botezindu-l Josepii Prudbomme.
In gura acestuï om, a pus toate fra-sele desarte, toate euvintele sforâitoare, toate observatiunile pompoase dar lipsite de orï-ce grâunte de eugetare serioasà pe care le auzim, aproape zilnic, esind din gura asa ziçilor oratorï popularî si filosofï politicï. .
Daeâ râsf'oestï pu tin opéra luï Monnier, intilnestï indatâ pe Prudbomme eroul saü, es’clamînd in fata uneï întrunirï de gurâ-cascâ: «Domnilor, earul statuluï pluteçte pe un vulcan.» Numit comandant al gardeï nationale, tôt Joseph Pru-dhomme zice: «Cetàtenï, aceastà sabie este cea maï Irumoasâ zi a vie^eï mele, si ma voï sluji de dinsa spre a apàra institutiu-uele noastre daeâ vor fi amenintate, si chiar de a le combate la oaz de trebuinta.»
In sfirsit,— spre a nu inmulti pieste mâ-surâ citatinuile mele—tôt din gura lui l’rudhomme ese urmàtoarea sentinta o-morieâ asupra luï Napoléon 1: «Napoléon a fost un. ambi{ios ; daçâ s'ar fi mult.umit sà ramie simplu locotencnt de artilerie, ar fi negrefit incâ impârat! »
Daeâ sub eu vint câ sunlem coprinsï de dragostea natiorialismuluï, atit. de desvoltatà în it avem bii lurï nationale, partide nafiunale-liberale, ghivecï national, pentru - e oare n’ar li avut çi LÎo-minia un Joseph Prudbomme national ?
Nascei-ea lui se anuntâ de altminterea <le un tiinp déjà inldelungat.
E peste putinta ca fie in presâ, fie in parlament, fie in întrunirï publiée, sâ nu 11 dat si dv. peste un cetâ^ean in minialurà, legàmindu-sï trupul si degetul arâtâtor ca un supus al impàratuluï Tin-ton-King si zicind : tOrizontul politic este intunecat» isaü «Domnilor, este clûar in esscn[a instiiufiunelor noastre con-stitufionale, ca partidele sà se succédé la putere !»
Toate teoriile copilài escï de drept con-stitutional, toate aforismele fârâ cap si fârâ coadâ, n’aü putut sa râmie inâbu-site în creeriï nostimuluï nostru euge-tàtor.
Sâ-ï maï scriü numele? ’l eunoastetï negresit totï. E domnu Grigore Pàu-cescu, care s’a afirmat Duminiea trecutâ ca tipul periect al Prudhomuluï nostru national! Cbemat sâ debuteze ca liberal intr’o intrunire la Eforie, Grigore Prudbomme s’a uitat la public ca 0 pisicâ intr’un calendar, si ridicind in sus degetul arâtâtor, plimbindu-‘l de la stinga la dreapta çi vice-versa, jra’.orul eu -o vie emotiune si 0 profundâ convingere a zis :
Domnilor, m’arn fâcut liberal, ca sà pot sà râmîl conservator !
DESTAINUIRI
ASUPRA DESîITdiEEI D LDI H. CATAEGI
Dupa 0 lunà de Irâmintare, dupâ uu-meroase drumurï la Smaia, liupâ neo-bicïnuite consultatiunï si chiar propunerï de transactiunï ruçinoase, respinse bine inteles eu dispretul ce li se cuvinea, d. Stâtes.u a recuis la subtilul argument «a numireï fâcute din eroare» pentru a sacrifica pe d. H. Catargi çi a trata ina-movibilitalea ca 0 eantilate neglijabilâ.
Nu 11e vom incerca sâ demonstrâm absoluta ilegalilate a procedâreï d-luï blàlescu; altii aü lâcuL’o eu succès si in Iruntea lor d. G. Schina, presedinte la Curtea de apei, prin cunoscütul articol publient iu gazeta stiintificâ Dreptul.
Ceia ce vroim sâ arâtâm, este adevâ-rul asupra acestei ala- erï, sâ spunem pentru ce a fost destituit d. II. Catargi.
Nicï un moment la minisleru! de justifie nu a lost vorba de respectui legeï, de eût pentru a mas a adevârata eausà a uneï destituiiï cerutâ si impusâ; do-vadâ câ nu a fost vorba de a reintra in legalitate, este oà daeâ eroare fuse-se, consecinta logicâ a aceleï erorï era sâ retrogradeze la tribunal pe magistralul noü numit la Curte; daeâ maï este permis a se zice cà inaiotarea a fost fâcutâ din eroare, in nicï un cas nu se poate sustine câ çi pârâsirea vechiuluï post nu a fost lâculâ tôt din eroare. Prin ur-mare, daeâ trebuia respectatâ legea, d. Catargi nu putea fi privât de nostulsâü de presedinte de tribunal, si d. Stâtescu avea la indeminâ aceastà dreaptâ çi le-galà restituire, inaintind la Curte in lo-cul d-luï Catargi pe unul diu presedin-tiï tribunaluluï de Iltov.
Dar scopul era allul çi d-1 Catargi trebuia scos de lot din magistraturâ, pentru a fi jertfit uneï râsbunârï a d-lui Dumitru Sturza.
Toatâ lumea cunoaste faimosa afaeere Mescliiu-Sibleanu ; cind vom spune câ judecâtorul de instructiune insàrcinat in vreme eu aceastà afaeere a fost d-1
H.	Catargi, nu va fi nevoe de multe es-plicatiunï pentru a se intelege de ce riu a résistât d-1 Stâtescu la plâ :erea ce ’i-o olerea coiegul sâü, generosul Sturza, de a inghiti 0 adevârata trufanda; decretul unuï magistrat inamovibil.
D-1 II. Catargi, investit de un mandat legal, ’çî-a permis a face investigafiuni la Clubul liberal, unde d-i Sturza era preçedinte, investigatiunï menite a des-coperi pe autoruI inscriptiuniï clelic-tuoase: «Méçchiu omorit de bâlâusiï guvernuluï».
Ce va maï mult, d. H. Catargi ’çï-a permis sâ aprecieze iu mod sever, dar eu moderatiunea care se cuvine magistra-tuluï, purtarea copi'âreascâ în aceastà a-facere a d-luï D. Sturza.
Pentru a nu li aeuzatï câ invenlâm ceva in aceste destàinuirï, citâm textual cite-va rindurï din aceastà ordonantàju-decâtoreascâ datâ in aceastà afaeere, pre-cum si scrisoarea ridicolâ, estrasà din d isar, prin care d. Sturza deelarâcànu se simte obligat a râspunde chiemàrilor justifieï :
« Parchetul, i médiat ce constatase de-lictul ce se comisesese la clubul liberal, adresase 0 scrisoare oflcialâ d-lui Sturza, p> esedintele clubulu pentru a'I invita a da oare-cari explicafiuni asa- pra in-scripfiuniï calomnionsse.»
La aceastà iuvilatiune d. D. Sturza, ràspumie prin urmàtoarea scrisoare, un adevàrat giuvaer.
Bucureslï, H Aprilie 1891.
D-lc Prim-Procuror,
La chemarea ce domnia-voastrà Uni facetï prin scrisoarea de ieri searà de a mâ prezinta astâ-zi la 11 ore in ca-binetul domnici-voastre pentru a va da oare-care informafiuni, am onoarea a râspunde cà nefiind dalor a va d i in-' farma\iunl nici ca preçedinte al clubu-luï National-Liberal, nid ca «enator,
2
E P 0 C A
nicï ca fost ministru, nu tnâ sim(esc obligat a trece la cabinet ul d-voudra.
Primitï, d-le. Prim-Procurnr, asigu-rarea deosebiteï mêle consiâera(iunl.
D. Sturdza.
D-xale
H-lux Petro Sfetescn, Priai-Proruror île llfov.
Ordonanta urmeazâ :
fi retras de aci de cît prin semnâtura co-lonelulul Tell.
Prin urmare din casa clubuluï, propriü zis, locotenentul Filostrat nu a putut de-turna o sumâ atît de însemnatà.
« Procedura noastrâ criminalâ nu pre-ve.de nicï o sancfiune de constringere in contra acelora cari, invitait de Parchel ar da informa[iuni saü deslusirï, refuzâ de a se prezenta...
«In fa(a acestuïrefuz, Parchctul tre-bue sâ urmeze calea obiçnuità pentru constatarea délie telor, adieu sa tri mi [a afacerea unui judecâtor de inst'ruc-liune...
«Instruc(iunea cileazà de doua or) in mod legal pe d. D. Sturdza ca per-soana cea mai autorisatà, de oare-ce era presedinlele Clubuluï, pentru a afin de la d-sa cine ia responsabilitatea de-lictului comis; insâ nu este mal feri-citd ca Parchetul : Titlurile invocate de d. Sturza in scrisoarea sa câtre Pi i-mul-Procuror, saü logica în caracter, saü alte dorinte cintâreaü în spiritul sâü mai greü de cît respectul cel mal
Cererile de Imprumut
Din micele sume însâ pe cari Filostrat le avea tn casa, a împrumutat, pe chitanjâ în régula, pe sub-intendentul Stefânescu, în mal multe rîndurï eu cite 300 — 400 de leï..
Filostrat n’a putut résista solicitârilor ?a-cestuia çi în speranja câ el va fi rambur-sat, a comis imprudenfa de a satisface ce-rerea sub-intendentuluï Stefânescu.
din circulârile sale, citind cuvinte ro-stite de M. Sa cnrind dupa suirea pe Tron.
lar eoleeti vital ca—tace çi face; cind sint inire el (saü se r.red ’asl-fel), co-lectiviçtiï isi bat joc de d. Fleva si-t prevc.stesc soarta d-lui Verxxescu.
In capitula, colectivistil nu se jencazâ sà se bucure fùtiç, chiar prin localurî publiée, de tôt ce se scrie saü se spune vmpotriva d-luï Fleva.
Std bine guvernul.
elementar datorit legeï.»
Iatâ crima pe care trebue sa 0 espieze d. H. Catargi : s’a atins de persoana au-gustâ a mareluï sel, nu incâpea iertare pentru asernenea of'ensâ, si ’i-a dovedit d. Stâteseu, care cumuleazâ postul de ministru al justitieï eu acela de calâü intim al d-luï Sturdza, câ râzbunarea stie sâ vie si dupa maï bine de 4 a ni Unde lovitura d-lor Sturdza siStâteseu este ciudatâ, e câ ea nu atinge citusï de putin pe d. H. Catargi care a ajuns* un Tel de victimâ politicâ farâ sà fi câutat 0 ast-fel de soartâ, ci se resfringe asupra partiduluï, care promitind de mult iaa-movibilitatea farâ a 0 realiza vr’o datâ, a violat’o în mod brutal la prima intil-nire ce aü avut.
Un imprumut Personal
La omare nevoie, locotenentul Filostrat a luat çi dînsul eu gîndul de a restitui,
din casa clubuluï, o sumà oare-care.
Din inomentul ce împrumutase pe un altul, Filostrat a crezut cà-çï poate permite çi sieçï aceastâ neregularitate.
Neputînd însâ, la timp, rambursa caseï suma împrumutatà, Filostrat tenta norocul, eu altà sumâ înprumutatà, la jocul de cârjï.
In loc sà scape din încurcâturâ, locotenentul Filostrat îçï créa o situafiune çi maï dificilà. El prevedea câ, maï curînd saü maï tîrziü, prezidentul clubuluï îï va cere conturile incasârilor pentru a face vârsâ-mintele de rigoare la casa de depunerï. Ca sâ évité situapunea aceasta desagreabilà, locotenentul Filostrat intrebuinpâ o stra-tagemâ.
Congediul. Falsificarea semnâturei colonelului Tell. La Monaco
MALADIILE „R OM A NULUI“
Nu-ï era de ajuns bâlrinuluï si fouda-toi-eluï Rominulü articolele si informa-Liile, acum s’a apucat sâ lacâ de ris si sârmanele anunturï. Spre exemplu :
A N U N C I U
D. Antoine Schoelfel, maseur diplomat din Garls-bad, Bpecialist pentru maladif de stoinaeli, beat si de gimnasticâ çi higienâ suedezâ s’a stabilit in Bucureçtî strada Coltef C8 çi dâ consultatif în lie-care zi de la 2-4 p. m. Vine çi-acasit dupâ cererf eu pre{ modérât.
Maladiï stomach maï merge, eu toate protestârile bïeteï ortografiï;.dar desfid pe neamtü-âla de maseur, de-ar fi el maï diplomat ca Bismark, sâ ma faeâ sà ’n-teleg cam ce fel de maladie egimnastica orï higiena suedezâ.
Am auzit de: tuse màgâreascâ, boala-aïa, dropicà, dambla, si asia maïincolo; insâ nu mï-ar fi trecut nicï-odatâ prin gind câ poate exista bazaconiile pë carï le-a adus din Carlsbad D. Antoine SchoëlTel ! Consecintele «Anunciuluï» acesta sîntin-grozitoare. Asa câ miïne 0 sâ’i vüz pe Mo eanu si pe Velescu posomorip si gal-benï de fricâ :
—	Da, ce-avetï nenisorule?
—	Ne-am topit, sintem pâ ducà !
—	Eï asï! Eü vâ vâd cit niste muntï de Lepenï!
—	Asa e, dar suntem bolnavï tàü.
—	Si ce boalâ-avetï?
—	Gimnasticâ acutâ. Domnule, e te-ribil !
—	Geva si maï si de cit asia. Dacà 0 sa in cea pâ sàbîntuesi «higiena suedezâ», ne-am dus pe copcâ! Higiena asta ne va curà(a pe totï ! Bine de Paladi, 0 sâ scape la sigur; pâ el l'a ferit Dumnezeu de
Intr’o zi locotenentul Filostrat, care-çï avea pârinjiï în Moldova, prétexta o che-mare ur»entâ a domnieï sale, çi ceru colo-neluluï Tell un congediü de cîte-va zile, care-ï fu acordat. Imediat Filostrat falsificâ semnâtura colonelului Tell, ridicà de la casa de depunerï 0 sumâ de ro.ooo leï çi plecâ la Monte-Carlo pentru a-çï încerca norocul.
In curînd Filostrat pierdu suma ce o a-vea asupra sa ; se Intoarse în {arà, obpnu prelungirea concediului, ridicâ o sumà în-semnatâ çi plecâ din noü la Monte-Carlo.
De treï orï de-arîndul Filostrat procéda ast-fel, iar în cele din urmà plecâ în A-merica, unde se angajâ ca salahor maï în-tîilj çi apoï ca pianist într’o casa de pros-titujiune.
Aci, fâcînd cunoçtinfa unuï om eu bani, îl momi eu promisiunï pe cîçtigurï la Monte-Carlo çi plecâ eu oînsul dm nou la ruletâ. Streinul se ruina çi se reîntoarse în America, iar Filostrat ràmase la Misa, unde fu arestat de polifia noastrâ de si-guran;à.
Oenun{àrile
In timpul absenjei lui Filostrat, absençà care se prelungise peste congediul acordat, presidentul clubuluï at'lâ de disparipia ca-sicruluï. El puse de se deschise casa de fer çi constatâ lipsa unei micï sume.
Informîndu-se însâ la casa de depunerï, se constatâ de autoritâjï câ Filostrat ridicase, în treï rîndurï consecutive, în total 82.000 de leï. Parchetul militar fu înçtiinpat çi eu toate cer-cetârile fâcute nu se putu da de urma ne-credinciosuluï casier.
Kàspunderile
Membriï clubuluï, într’o çedinpà furtu-noasà, aduserâ învinuir! colonelului Tell pentru pufina sa scrupulozitate fapà eu Filostrat, iar presa se încercà a ’l face direct râspunzàtor.
Uniï au mers chiar maï départe, afir-mïnd câ presidentul clubuiuï a avut cu-nostinfà de neregularitatea caseï lui Filostrat, dar câ a preferit sà lase sà disparà, de cît sâ-1 denunpe.
higiena.
Iatâ-tï opei a conlinuâtoare, vezï ce ne-asleaptâ eu maladia din «anunciü». Prin urmare mai lasâ draculuï maladia, câ-ï pâcat de organul fondatoreluï, toemaï aeum la vreme de bâtrineje!
Vintilator.
-»s
Filostrat
Instrucpia
Instruqia a dovedit azï câ toate aceste bânuelï eraü lipsite de temeï. Filostrat a ridicat sumele de la casa de depunerï fârâ çtirea nimânui. El n’a avut nicï un complice. Singur sub-intendentul Stefânescu s’a imprumutat pe chitanje, déjà gâsite, maï multe sute de leï din casa lui Filostrat. Stefânescu va fi trimis çi dînsul înaintea consiliuluï de resboiü pentru aceastâ faptâ incorectâ, de la care aü purces toate cele l’alte neregularitâpï.
Instrucpia e terminatâ çi afacerea nu va întîrzia de a fi judecatâ.
üetectiv.
Locot. Filostrat. — Cererile d* Impru* mut. — Un imprumut Personal. — Congediul — Folçificarea semnâturei colonelului Tell.— La Mo-naco.—Denun^ârile. — Ràs-punderile.—Instrucpia.
INFORMAJIUNI
lu curînd va veni înaintea consiliuluï de rüzboï al corpuluï II de armatâ, locotenentul Filostrat, aeuzat de a fi sustras, în calitate de casier al clubuluï militar din Bu-cureçtt, suma de 82.000 leï. Iatâ constatârile de çi secrete, fâcute de instrucfiunea militant :
Atragew drosebita uteutiuue a citi-torilor nostrr asupra articoluluï (lin pagina 1 g intitulât : «Desfâinuiri asupra revocàreï d-lui H. Catargi.»
Locotenentul Filostrat
Locotenentul Filostrat fàcea parte din reg. to de artilerie, în garnizonà în Bucureçtï. El era un militar foarte bun çi bine notât de çefiï sàï.
D. Colonel Tell, comandantul regimen-tulut çi preçedinte al clubuluï militar, în-credinpà casa clubuluï locotenentuluï Filostrat care-ï inspira cea maï mare încredere.
I11 calitate de casier al clubuluï, locotenentul Filostrat nu avea sume maï marï pe mînâ. Toate încasârile clubuluï, provenite din cotizapile membrilor, nu constituiaü, lunar, o sumâ însemnatà.
Aceste cotiza{iunï eraü vârsate, conform statutelor clubuluï, la casa de depunerï de prezidentul clubuluï çi nicï un ban nu putea
O. Fleva fi Partidul
Cu cit ne apropiem de alegeri, eu atit se incurcâ treaba: abizul dintre co-lectivitate si d. Fleva se tôt adince^le.
O inverçunatâ luptâ se desfâçurâ zilnic intre ministrul de interne çi co~ mitetele jacobine-liberale din (ara, carï vor sa slâpineascâ dupé moda vechc dinainte de 1888. Ar fi peste putin(â sâ descrie cine-va, în invdlmâ.§eala d’acum, peripe(iile acestei curioase lupte; va veni insâ vrernea $i pentru aceasta §i atuneï publicul va invâ(a multâ carte.
Ca sà se poatâ menline impotriva cu-rentului, ministrul de interne publicâ circulâri peste circulârï, unu maï sin-geroasà deelt alla pentru banda colec-tivistâ §i pentru mizerabilele eï unel-tirî. Situa\iunea d-luï Fleva a ajuns «ça de gréa, incit d-sa a fost silit sâ invoace protecfiuneu Regelui intr'una
La concursul {inut pentru ob{inerea pos-tuluï de medic primar al ospiciuluï Mâr-cu{a, a reuçit d. Dr. Obreja, profesor uni-versitar.
Ierï, Curlea de apel, in sectiunï unité, sub presidentia d-luï G. Schina, a tras la sortï magittratiï carï vor présida bi-rourile électorale* din jurisdictia onor. Curtï.
Sortiï aü râzut in ordinea urmâtoare: D. consilier Cerchez va primi apelu-rile si se va ocupa de cererile urgente in ziîele de alegerï.
D. presedinte Schina va présida ale-gerile de la eolegiul 1 de Sénat, cole-giul 1 de Caméra, eolegiul III sectia 1 de Caméra,—judetul Prahova.
D. consilier Bossy la eolegiul I Sénat, eolegiul I Caméra, eolegiul III sectia 1 Camerâ,—Argcs.
D. consilier Bagdat, eolegiul I Sénat, eolegiul I sectia I Camerâ, eolegiul 111 sectia II Camerâ, — llfov.
D. president Chivu, toate biurourile, — Muscel.
D. consilier Popescu, col. II Sénat, col. Il, sectia I, Camerâ, — Teleorman.
D. consilier Eusla(iu, toate biurourile, — Ialomi(a.
D. consilier Paleologu, col. 11 Sénat, col. Il Camerâ, — Argcs.
D. consilier Giuvara, col. Il Sénat, col. II sectia 1 Camerâ, — Prahova.
D. consilier Al. Stoicescu, col. I Sénat, col. I Camerâ, col. lit Camerâ,— Vlasca.
D. consilier Giuvara, col. II Sénat, col. II Camerâ,— Buzâü.
D. consilier Athanasovicï, col. I Sénat, col. I Camerâ, roi. III sectia I Camerâ,— Teleorman.
D. consilier Manolescu, toate biurourile, — Dimbovi(a.
D. consilier Costescu, col. Il sectia I Sénat, col. II sectia I Camerâ,— llfov.
D. consilier lulian, col. I Sénat, col. f Camerâ, <0!. IIJ sectia 1 Camerâ, -Buzâü.
D. consilier Dimboviceanu, col. II Sénat, col. (I Camerâ,— Vlasca.
Colectiviçtiï vor ;ine çi mîlne o întrunire publicâ la Dacia.
Vor vorbi Ghedem Theodorescu, Costicà Nacu Mincovicï çi al{ï caraghioçï.
Alexar.dru Odobescu
Ierï dupâ amiazï la orele 3 a incetat din viatâ unul din ceï maï distinsï pro-tesorï aï Umversitâtn din Capitaiâ, d-nu Alexandru Odobescu.
Din cauza unor alacerï intime de Ia-milie, nenorocitul profesor a inceivat sâ se otrâveascâ acumpatru zile cu laudanum, dar gratie grabnicelor ajuloaio, date de d. dr. Mâldârâscu, el a scâpat usor.
Se vede insâ, câ rnizeriile-ï morale eraü prea marï, câtï alallâ-searà a luat din noü 0 dozâ mare de morlinâ, cu acelasï gind de a-sï stinge cu orï-ce prêt viata.
Pristeniï sâï si noï, carï am allai de vreme de aceastâ a doua lentalivâ, am sperat câ va putea li scâpat si dintr’un sentiment lesne de intcles, am reluzat de a publicâ amànunlele celor douà otrâ-virï. Ingrijirile aü fost insâ zadarnice. Dupa cite-va ore de sul'erintâ, siisietor de dureroase, el a incetat din viatâ in casa-ï din strada Cuza-Vodâ.
in literatura rominâ; in deosebï Doamna Chiajna e una din operele sale care va râmine si care mult timp va servi de model de gindire si de stil. Pe baza ac-livitâtiï sale literare, a unul din putiniï membriï aï Academieï. care a merilat sâ intre in aceastâ institutie.
INTIMPLÂRI
Consiliul comunal din R.-Sârat va fi disolvat pe ziua de l.unï, de sigur pentru a garanta Iibertatea alegerilor.
¥
* ♦
Alexandru Odobescu a ocu{iat prin vrednicia sa functiunile cele maï inalte in Stat. Prin aniï 70 a fost ministru al instructieï cite-va luni, apoï intrind in diplomatie, a sfirsit prin a fi ministru plenipotentiar in Paris. Situatia-ï materi alâ nu-’l ingàduia de a persista in inaltele-ï demnitâfï pe carï le ocupase, si préféra sâ se devoteze literaturèï si desvoltâriï noastre culturale.
Scriei’ile sale literare, cerceLârile sale arlieologice, i-aü asigurat un loc de li mite
Alexandru Odobescu a împlinit etatea do 62 de anï. El lasâ regrete unanime pretutindenï. Il regretâra in spécial noï, ( a pe unul din lostii colaboratorïaï Epoceï în 1886—88.
El va fi inmormintat miïne dupâ a-miazï la orele 2.
Ministrul de interne, d. N. Fleva, a dat un noü ordin circulai- tutulor pre-feqilor învitîndu-ï sâ ïa mâsurï ca în timpul perioadeï électorale tojï agenjiï poli-{ieneçtï sâ poarte la butonierâ un semn distinctiv pentru a putea fi recunoscupï.
Aflâm câ d. Mitifâ Sturza s’a dus erï la Sinaia pentru a sonda pâre-rile M. Sale Regelui asupra unei in-drâznete nii§cârï in diplomatie.
Veninosul prim-ministru are inten-tia sâ inlocuiascâ pe d-niï Gr. Ghica, Bâlâceanu, Al. Em. Lahovari, Emil Ghica, ministri plenipotentiarl al tàril in Berlin, Londra, Borna si Viena, pentru a pricopsi pe Ferechide, Dju-vara, Al. A. Beldiman si C. Esarcu.
Nu credem câ d. Sturza va izbutl sâ ’sl realizeze planul.
Institutul de anatomie topografleà çi chirurgicalâ de pe lingâ facultatea de medicina din Bucureçtf, ne trimite urmatoarea inçtiintare :
Doranul asistent Dr. Maurice Jaquet va face în acest an o sérié de conferinte de Anatomie com-paratà, in amfiteatrul institutuluî.
Aceste conferinte vor incepe la 11 Noembre (Sîm-bàtâ) a. c. ora G çi treï sferturï p. m., çi vor continua la aceaçf orâ in zilele de Sîmbâtà.
In aceste conferinte se va trata despre : ,\evertébrale.
Un accident
Din Rosioriï de Vede ni se telegra-fieazâ, câ asearâ d. Gh. N. Râdulescu, sel de manevrâ la gara din localitate, pe cind manevra vagoanele, intr’nn moment de nebâgare in s<nmâ sï-a pierdut ecltilibrul si a câzut intre vagoane tiin-du-sï piciorul drept §i douà degefe.
N^enorocitul a fost transportai într’o stare desperatâ la spitalul comunal.
Bandà de falfificatori
Politia din Panciu, lingâ Focsanï, a descoporit o bandâ de falfiltcatorï de moned. De-cîtva timp aceastâ bandâ fal-sifiea numeroase piese de cite douï si cincï leï.
Douï falsificatorï sînt arestatï déjà.
FJENIIENTELE DIN TURCIA
(Prin fir te:egraflc)
Consili/ul de ministri (inut ierï dirni-nea(â a decis ca pretutindenï unde vor candida d-niï P. P. Carp si Al. Lahovari, sâ candideze si cite un ministru, de preferin(â d-nxî Sturdza $i Eugen Stâtescu.
Guvernul este hotârit'a combatc pinà in pinzele albe aceste doua candidaturï. Libertatea alegeriior !
J
Constantinopol, 10 Noembre;
MISCAREA CULTURALÂ
M U Z I C A
In Septembre trecut s’a infiintat in Bu-curestï 0 societate muzicalâ sub numele «.Lyra rominât.
Societatea îsï propune sâ râspindeascâ in societatea noastrâ gnstul si cunostinta muziceï. In privinta mijloacelor dé carï se va servi acea.stà societate, iatâ ce ci-tim in «Apelul» lansat de dînsa:
«Pentru indeplinirea scopuluï inalt ce ne-am propus, in primul rind vom des-chide 0 seoalà de rnuzicà vocalâ si in-slrumentalâ, unde copiiï de la 8—14 anï vor invâta gratuit, iar eleviï maï marï, in schimbu! uneï infime taxe de 5 leï lunar vor putea lua lectiunï pentru orï-ce instrument ar dori.
«lu al doilea plan, societatea va da concerte, serate muzicale si conferinte;
«Va tipàri bucâtï muzicaîe de aieauto-rilor Roininï lipsiti de mijloace; va înfi-tnta 0 btblioterâ muzicalâ, a caret nece-sitate se simte mult, neexistînd nicï una in tarâ la noï ; va scoate 0 revistâ muzicalâ si maï tirziü, dispunînd de londurï maï marï, va trimite în streinâtate, in urma unuï concurs, pe tineriï cu talente pronuntate, spre a’sï complecta studiile.»
Membriï onorificï aï socielâtiï, plâtesc 0 cotizaLie de 5 leï pe lunâ. Membriï ac-tivï sunt datorï a preda gratuit cursurï in scoala socielâtiï timp de treï lunï, orï sâ ia parte activâ la concertele si seratele muzicale ale socielâtiï.
Totï membriï si eleviï carï urmeazâ cursul de muzicâ vocalâ, vor forma »cho-rul societâ[eï.
Directorul scoaleï e d. Juarez Movilâ. Noï urâm din initnâ tinereï societàtï cea maï desâvîrsitâ izbindâ.
ANTICOLECTIVISTE
Uu balon cu ctrmà !
Veac bogat in noslirnade l.. Nu'l credeam pe Nespalade D'o inventic capabil, Totusl... Hinsül cirma are §i de aslà-zi prin urmare, Un balon e dirijabill
CUTIA CU SCRISORI
D. A ton Bacalbaça adreseazà scrisoarea urmâtoare
D-lut I. L. Caragiale, fost scriitor tn activitate, actualmente în déclin fi la «Ga-Zfta Poporuluï.T)
lubite amie si coleg,
Am citit in Gazeta Poporuluï de a-searâ, la «Insertiï si Reclame», opéra ta de longue haleine,—si am gâsit-o maï mult «reclamâ» de cit «insertie.»
Itï lacï un merit din faptul câ operele taie sînt de longue haleine, ïar ale tnele nu.
Eï, si ? Valoarea operelor de artâ nu se judet â dupâ respiratia, ci dupâ in-s pira(ia autoru lut.
Cit pentru faptul câ «utt radical este liberaliï,» asta-ï cbestie de strategie
cu
--	----------7------ -	o
politicâ, in care nu mâ vir. Dar eü n’am zis câ eslï cu liberaliï, ci câ estï la ii-
beralï.
Si acum, cu toi respectul ce am pen-
tru periï càruntï—si maï aies pentru pe-riï câzutï—cred câ s’ar cuveui sâ-mï fiï recunoscâtor câ te-arn desleptat din le-targie, fie chiar supàrindu-te.
0 sâ-tï treaeâ. Si 0 sâ reviï probabil Ih vechea ta pârere, pe care eü n’o im-pârlâsesc de cit pe jumatate, câ «numaï noï doï stim sâ scrirn, mâ!»
Bonjour,
Toni
/J. A'.—Vino (liscaeâ sâ prinzim impreunà tôt ca erï, la Andrefü. Cu oaingurâ condijie : nu tnaf vreaü aâ (iü pàcâlit. Plâtesc «A mincarea çi tu bâulura.
Stirea dupâ care Poarta ar avea de gind sâ confisce 0 parte a veniturilor da-terieï publiée este inesactâ. FJ vorba numaï de a détermina administratia dato-rieï de a da un concurs maï eficace de cit pinâ acum pentru a rnicsora râmâ-sitele dijmeï, causate de récolta proastâ.
Silintele lui Mustafa-pasa de a face pe arment sâ Jtbereze garnizona din Zeitun, fâcutâ prisonierâ, aü ramas fârâ résultat de oare-ce armeniï refusâ de a intra in negociârï inainte de a obtine 0 amnistie general».
Mobilisarea face progrese pe baza sis-temuluï teritorial introdus de von der Goltz-pasa. Numaï in oare-care linuturi din Anal’olia se intimpinâ dificultâtï. S’aü mobilizat déjà 100 batalioane.
Alitudinea trupelor este cu desâvirçire corectâ.
B oni a, 10 Noembre.
Agença Stéfani ,'allâ din Petersburg câ contele Malfei, a avut 0 primâ con-ferintâ cu printul Lobanofï. La aceastâ conferinlâ s’a constatât cu desâvîrsire îrt-telegerea celor sease puterï.
Viena, 10 Noembre.
Corcsponden(a Politicâ aflâ din Sofia câ dupâ niste raporturï din Constantinopol, Sultànul a permis trecerea Dar-danelelor uneï corâbiï a fie-câreï puterï marï, ca al doilea stationar.
EDITIA A TEEIA
ULTIME INFORMATIUNI
Circulârile d-luï Fleva sunt numaï un rnoft ?
Iatâ un fapt care ne dà bânuelï : Prefectul de Dolj telegrafiazà pe ziua de azï ministruluï de interne urmâtoarele :
„D. Take lonescu a plecat azï din Craiova descurajatw.
D. prefect se cam laudâ pentru a obtine ceva maï multe fondurï ; dar cum indrâzneste sâ se amestece acolo unde nu’ï fierbe oala ?
Dupâ circulara d-luï Fleva, prefec-tiï fac administralie si numaï admi-nislratie.
Telegrama d-luï Flesea dovedeste insâ câ prefecth nu numaï câ se a-mestecà in campania electoralâ pentru guvern, dar Spioneazâ in acelasï timp pe candidatii si pe alegâtoriï oposantï.
Din cauza viscoluluï, care continuâ de ierï, azï dimineatâ n’a plecat nicï un tren spre Câiâràçï, spre Bràila-Galatï, spre Focsanï si Moldova.
Se crede câ* circulatia se va restabili pinâ disearâ pe !iniiIe*Buzâü-Brâila-Ga-iatï si Buzàü-R. Sârat-Focsanï, etc.
Ziarele colectiviste anunfâ câ în urma anchcteî l'a pnmâria din R.-Sârat, pri-marul va fi revocat iar consiliul disolvat.
D. Crisloforeanu, primarul din R.-Sârat, va râspunde sub propria sa is-câliturâ la toate infamiile ce se debi-teazâ in sarcina luï.
Pin'atuneï însâ trebue sâ relevâm una din numeroasele murdâriî ale colecti-vitâ[ii.
Afirmàm câ s’art fâeut toate demer-surile pe lîngâ d. (Jristoforeanu ca sâ meargâ cu guvernul, i s’aü promis fa-vorurl çi câ uu-1 vor revoca.
Cind s'aü convins colectiviçtiï câ d. Crisloforeanu nu e dint soiul transf u-güor çi nu vrea sâ treaeâ la colectivi-tate, numaï atuneï s'a provocat faimoasa anchetâ, s'aü descoperit abusurï çi i s’a cerut revocarea lui çi disolvarea consiliuluï.
Sâ indrâsneascâ ziarele colectiviste sà ne desmin(â‘ ca sà spunem pe larg cea ce çtim asupra tirguluï ruçinos propus d-luï Crisloforeanu.
Asearâ, in urma viscoluluï, slepul Olga, care plecase din Galatï incàrcatcu mâr-furï, s’a izbit de alte slepur! ai s’a cu-fundat la o adincime de 15 nie tri.
www.dacoromanica.ro
E P 0 C A
3
* Echipagiul slepuluï a scâpat dupa mul-là Iuptà eu vàlnrile furioase ale Dunâriï.
Wai’fa a fost asiguratà peutru 18,000 Ipï. Slepul nu iera asigurat.
Guvemul fi ziarele sale — care de obiceiü sint vorbdrete,—au tàcut asupra infaméi manopere électorale a d-lui D. Sturdza eu privire la d. Ion Lahovari.
Suntem convint câ nicl nu vor îndrdsni sa spue ceva, câcï nu pot sà explice o asa infamie.
Manoperâ prea evidentâ si prea co-pilâroasâ.
Sà recapitulâm.
D. Ion Lahovari ’si-a dut dimisia imédiat dupa càderea guvemului conservator. Demisia fiind irevocabilà, trebuia primitâ imediat de rninislrul afacerilor streine.
Asa s’a proceeat? Nu. Demisia d-luï j I. Lahovari a fost primitâ, dar de-cretxd n’a apârut in Monitorul oficial de clt dupa o lunà de la demisie.
Dar nu e numal atita. Un mini-stru in streinàtate, a canna demisie este primitâ, nu poate sâ-sl pârâ-seascâ postul de cit dupâ ce presintâ scrisorile de rechemare.
Numal in cazurï excepfionale mi-nistrul in demisie nu presintâ aceste scrisorï.
D. Sturdza si guvemul stiind a-ceasta, n’aü trimis d-lui I. Lahovari scrisorile sale de rechemare de cit alaltilerl, adicà mal bine de o lunâ dupâ demisie.
Pinâ cînd vor sosi la Paris, pinâ cind d. Lahovari se va presintâ d-luï Félix Faure, presedintele Republicei Franceze, vor mal trece 10 zile.
$i toate acestea pentru ce se fac? Pentru ca sa împedice pe d. I. Lahovari, care candideaza la Vlasca, sa vaza pe aleg&tori! sa!, sa faeâ compania electorala, sa’çl sprijine partidnl si sa vorbeasca la intrunirï.
Câ asa este, avem o dovadâ zdro-bitoare.
D. Alecu Catargiu care candideaza la llfov, unde guvemul este mal si-gur, a primit déjà acum 15 zile scrisorile sale de rechemare.
Intreruperea trenurilor
In urraa viscoluluï de ierï si de astâ-noapte s'a intrerupt circulatia* trenurilor pe urraâtoarele liniï :
Constanta-Fetestï-Bucureslï, Ciulnita-Slobozia, Buzàü-Ërâila-Galatï, precum si toate liniile din Moldova.
Trenul de Moldova care a pleeat a-searâ din Bucurestï, a sosit eu doua ore intirziere la fiuzâü. Trenul de Galatï a mers numaï pinâ la Buzeü si s’a intors azï dimineatâ.
Trenul dintre Slobozia si Ciulnita s’a inâmelit.
Trenul exprès Malle des Indes e sus-pendat.
* *
Linia telegraficâ dintre Buzâu si Brâila este deranjatâ.
Linia telegraficâ dintre Bucurestï si Câlârasï este intreruptâ.
La ininisterul (le finance se lucreazâ lu un proiect de lege pentru înfiinfa-rea mouopoluluï spirtoaselor.
Proiectul se fine în cel mai mare secret pînâ dupâ alegerï.
Toate operile ilustrului arlist pictor Th. /Vinan, vor fi expuse puf liculuï aniator chiar in atelierul decedatuluï strada Clementeï No. 8, care sc gà-seste intocraal dupâ cum a ràtnas la iucetarea din via{â a artistuluï.
Operile expuse vor fi : picturï, acquarele, gra-vurï, desemnurï çi sculpture
Aceastâ expositiune va dura 10 zile eu ince-pere de Duininicâ 12 c., de la 9 a. ra. çi pinâ la 3 p. m.
D. G. Vernescu e foarte supârat pentru seoaterea d-luï Petre Orbescu de pe lista candidatilor guvernamentalï din la-lomita.
Primarul de Mizil, d. Condeescu, a fost revocat.
Motivul : alegerï libéré si refuzul d-luï Condeescu de a se transforma în agent électoral al eoleetivitàteï.
Schimbarea cam bruscâ a tiniputuï a produs negreçit o mare aglomerare de coinenzt de tôt soiul la direcÇia companiei de gaz. Dacà se tine seamâ de aceasta, çi évident câ trebue sà se jinâ seamâ, micile intirzieri in efectuarea comenzilor nu poate constitui un cap de aeuzare pentru directia com-panieï.
Cu atit mal mult sunt regretabile insultele pe care un ziar de asearà le aduce d-luï Ilutza de la biuroul din calea Victorieï al Companiei de gaz, de oare ce atribupunile d-sale se màrginesc numal lu a primi orï-ce comandâ, çi a comunica despre aceasta directiei.
D. N. Fleva a hotàrit inlocuirea pre-fectuluï Pâlârlàgeanu si a politaiuiuï Anastasiu din Tecucï.
Acest din urmâ este fratele ex-salra-puluï Take ADaslasiu.
Inlocuirea se face pe motivul, câ ru ocazia îritrunireï socialiste, ce s’a tinut
Miercurï în Tecucï, politia in înjelegere
cu prefectul au organizat o bandâ de bàtàusï, carï aü iuat la bâtaie pe târaniï venitï la intrunire. Un tàran a fost dus chiar in localul polilieï si stilcit în bâtai de insusï politaiul.
A tara de* aceasta si d. Ciucu, fost députât conservator, a réclamât ministe-ruluï de interne, câ din oauza teroareï politieï si a administratieï, conservatoriï nu pot tine nicï o intrunire.
D. Pencovicï, inspector adrninistrativ, a pleeat alaltâ-searâ la Tecucï eu instruc-tiunï spéciale din partea d-luï Fleva de a face o anchetâ amânuntilâ.
In urma raportuluï telegrafic al d-luï Pencovicï, raport prin care se confirma barbariile sâvirsite, atit prefectul cit si politaiul vor fi inlocuitï zilele aceste. *
L’ore.spondeutul uostru diu Tecucï ne telegrafiazâ în ultimul moment câ agentiï administratieï, adictï al d-luï Take Anastasiu, nesocotind ordiuele d-lui Fleva çi bâtîudu-çï joc de ancheta d-luï Pencovicï, continua pe o scarâ întiusâ groazuicele lor ingeriute în contra opositieï.
Lutrunirile sînt oprite, vizitele la a-legâtorï împiedicate, candidatiï opozi-tieï ameuintatï, bâtâuçiï cutreerit orsi-çul—într’un cuvînt... alegerï libéré.
Adiuinlstraiia diu Tecucï nu ascultâ de cît de Take Anastasiu.
Din Brâila ni se comunicâ, câ d-1 Fi-lipescu a sosit acolo. Déjà a avutotnte-legere cu elementele opozitioniste, carï toate aü eâzut de acord. Liipta va fi ho-târitoare chiar delà primul colegiü de Sénat. Coiectivistiï sint foarte ingrijatï chiar pentru candidatura d-luï Milita Sturdza, din eauza chestiuneï nationale. Brâileniï sunt foarte indignatï de*modul cum seconduce politica guvernamentalâ. Un curent de nemultumirï va izbueni chiar cu ocazia alegerilor comunale în contra luï Codas. Acest Gâlâgio poiiti-cian, voeste cu orï-ce prêt a-sï impune vointa înaintea altor elemente Vu greu-tate ale eoleeti vitâtiï. N’ar fi de mi rare daeâ, dupâ alegeriie comunale Codas va
fi trimis la cunoscuta-ï.... dâscâlie.
★
+ +
D. V. P. Sasu, presedintele societâteï pentru ajutorul sçolarilor sâracï din Brâila, iace acte publiée de mullumire d-luï C. Cocias... cunoscutul sef al colectivitâteï din Brâila, pentru câ* a dâruil o sumâ oare-care de banï aceleï socielâtï.
Ar putea d. Sasu sa spue cu cit a contribuit d. Cocias in ceï 3 anïsijnm. de opozitie la aceastâ societate ?
Olranda d-luï Cocias miroase cit de colo o reclamâ electorala foarte banalâ.
Apoï d. Cocias are o meserie — afarâ de aceea de avocat — foarte lucrativâ, care ’ï permite asemenea generositâtï.
D. Petre Grâdisteanu, care dirijeazâ opera[iunile alegerilor din Bucurestï, a fost viü apostrofat. erï de un alegâtôr, a câruï cartâ a fost data altuia, iar luï i s’a remis un duplicat.
Afarâ de cazul denuntat de confratiï de la Timpul eu aiegâtorul L., citâm un ait caz:
Caria de alegâtôr a d-luï G. Cretu, fost inspectoi', a fost data uneï alte personne, iar d-sale i s’a eliberat un duplicat.
Alegerï libéré ca la Seapte-nucï !
D. Victor Lecca a refuzat postul de revizor de judet al monopolulilor. Are §i dreptate ; cind se dâ postul de ins-pecior unuï fost expeditor al Voin[ei ca Andreï Zaharia, e o ofensâ sa oferï unuï Victor Lecca postul de simplu revizor. D. Lecca i§ï va puna candidatura la colegiul III de Bacâü, chiar in contra vointeï frateluï d-sale.
Società^L
Societatea sciintificâ-literarâ «Tineri-mea rominâ», va tine sed in ta sa pub I ica, Duminicà în 12 îloembre a. c., la 9 ju-mâtaie ore a.' m. précis, in locaiul fa-cultâteï de medicinâ (universitate).
Cu aceastâ ocasiune, membrul societâteï, d-i I. G. Neamtu va tine conie-rinta: «Noï si eï».
Totï domniï rnembri aï aeesteï socie-tâtï, sunt invitatï a lua parte la aceastâ sedintâ.
TELEGRAME
Serviciul Agen^iei romine
Paris, 10 Noembre.
Caméra deputatilor a adoptât ultimele articole ale legeï privitoare la impositul asupra succesiunilor.
D. Guesde, socialist a presintat un ar-ticol aditional, stabilid taxe suplimenlaie asupra orï-câreï mostenirï care trece peste 5009 de franeï. Aceste taxe ar servi sa subventioneze cantinele scolare. Com-bâtut de rapoi'tor, acest ai tjcol a fost res-pins cu 393 voturï contra 91.
Legea in total s’a votât cu 404 voturï contra 125.
Caméra a adoptât un proect de lege dupâ care se sprimâ taxele de accis pentru bàuturele higienice.
Corâbiïle eufunnate
Paris, 10 Noembre.
Circula slirea câ ministrul marineï a cerut telegrafic un i aport asupia alacereï
corâbiilor seufundate §i a dat ordin ami-raluluï Gervais sà astepte cu escadra sa decisiunï ulterioare.’
Schimbare de cale
Petersburg 10 Noembre,
aGazetacomertuluï si industriel* anuntâ câ representantiï dru’murilor de fer si âï socielâtilor de navigatie pe mari le Cas* picâ si Neagiâ. aü decis sâ suspende în mod temporal’, cu incepere de la 12 (24) Noembre, tarifele serviciuluï transcauca-sian çi transcaspian prin Batum si Pati.— Màrfurile vor fi transportate prin Petrovck si Novoropisk. Resultâ de aci o sporire mica de prêt, care nu se va aplica însà mârfurilor expediate inainte de 12 (24) Noembre.
Manîfesta^iï
Madrid 10 Noembre.
Numerosï studentï aü manifestât in contra scaridalurilor muncipale strigind : Jos hotiï! Trâiascâ marchisul Carbinana!
Acesta a acusat pe 14 eonsilierï municipal!, in sedinla de erï a consiliuluï municipal.
Sobrania
Sofia, 10 Noembre.
Sedinta de ierï a Camereï a tinut seapte ceasurï. A fost consacratâ aproape intreagâ desbaterifor de- verificare a alegerilor.
La sfirsitul sedinteï, deputalul rado3-lavist Vacev â présentât o propunere, cerind s.diimbarea articoluluï 38 al con-stitutieï.
Caméra a respins propunerea de a pune aceastâ schimbare la ordinea de zi a viitoareï sedinte.
Scandai parlamentar
Sofia, 10 Noembrie.
Presedintele Sobranieï a interzis in-trarea in tribuna jurnalistilor, corespon-dentuluï unuï ziar vienes*, care a anuntat câ in sedinta Sobranieï de la 16 Noembre, deputatiï conservatorï aü bâtut si pâl-muit pe deputatiï radoslavistï aï opositieï.
Adevârul este câ un députât al raajo-ritâtiï fiind insultât în timpul sedinteï de ûn radoslavist si intilnindu-l la bufêt, a pâlmuit pe insuItâtorul sâü.
Achitat
Paris, 10 Noembre.
Supusul austi iac Stubenrauch, urmàrit pentru spionagiü, a lost achitat de tribunal.
Desbaterile aü fost secrete.
Victoria cehilor-tinerï
Praga, 10 Noembre.
Alegeriie oraseior pentru Dieta, daü urmâtoarele resultale: 13 germanï-libe-ralï, 6 germanï national, 37 tinerï-cecliï si 1 cech bâtrin. — A fost un balotagiü între un german-nationalï, §i un german liberal. — Un tînâr-cech a eâzut contra unuï progresist si un al doilea contra unuï eeeh-bâtrîn.
Petrecerï
Bal cu tombola
Societatea femeiior sârace din Bucurestï Ajutorul, va da Dumineca, 12 No-embie, în sala Dacia, un mare bal cu tombola, pentru sporirea fonduluï societâteï.
Pentru domniï abonafl
Toate persoanele care aü biue-volt sü primeascâ cele douà uuuiere de proM din „EP0CA“ sunt rugate, daeâ doresc a se abona la ziarul uostru, sâ aclilte costul încasatorilor noçtri cînd se vor prezenta, saù sâ înstiinteze direct ad-miuistratia.
Peutru regularitatea socotelilor nu voui servi ziarul de cît acelor persoaue care vor achita ubouamentul saü vor cere gazeta prin scrisoare.
Abonameutele îucep de la I çi 15 a iie-eâreï lunï.
•k
* *
To[ï confratiï din provincie sint ru-ga(ï sâ ne trimeatâ schimbul. De indu ta ceH vom primi, vom raspunde §i noï.
Administra^ia.
B11! LIO G lt A FIE
A apârut Priveliçtï din Yiatâ, mult asteptatul volum al emirientuluï scriitor Traian Demetrescu (cu portrelul auto-ruluï). Editura Ralian si Ignat Samitca, Craiova.Pretul numaï 2 fr. 50. Editie de lux 3 fr. 50. Volumul légat cu poléiturâ specialâ 6 franeï.
*
A apârut No. 4 din Biblioteca §araga (a 25 de banï: leste omul liber 1 Cuno-s 'uta scriere a luï George Renard, tra-ducere de St. Crâciun.
o
***
Un an de Luptâ, de A. Vlahutâ. E-ditura C. Müller.
—	No. 22 din Biblioteca pentru to{i a D-luï Müller e: Câlâtorie imprejurul odâeï mele, cunoscuta scriere a luï X. de Maistre, tradus de d. A. Sturdza.
—	No. 23 va fi : Din via\a meseria-çilor de I. Popovici-Bànàteanul.
Const. S. Boraneseu
A. VOOA'F
13 — STRADA ZBORU 13 —
DoetorulTOMA 10NESCU
întofsîu ptr&’çl-a rclmit consultajluuile Lunea, Mercurea §i Vinerea de la 5-7 seara Strada Romani, 20
Prima Fabrieâ de Conserve si Mustarurï 13. Staicovicï
Pe lingâ calitâtile Spéciale, Extra-fine si Fine a Conservelor sale cunoscute déjà Onor. Public al intregel là ri, recomandà ca noï produ.se urmâtoarele :
CiupercI fripte în sosu! lor. Ardeï gras copt. Pâtlàgele vinete maninatâ à la Grecque in Untdelemn de Nisa. Ghiveciü Grecesc
préparât in Untdelemn de Nisa. Wluçtar de masà de diferite gusturï. muftar National eu mustulet. Fructe aaortate à la Chambéry
în Mustar cu mustulet.
De vlnzare la toale bâcàniile principale din {arâ. — A «e cere pre^uri curente.
Str. Regala, 11 bis —DEPOUL GENERAL.—Str. Régala, 11 bis.
RESTAÜRANTÜL HOTELÜLUI »e PARIS
Fost HOTEL HUGUES
Vis-à-vis de Teatrul National
Recomandà înalteî nobillm! redeschiderea sa, aranjat din noü cu o bucâtârie Francezà si Roniînâ APROV1SIONAT CU TOT FELUL DE CONSUMATIUNI NATUKALE PRF^URl MODERATE
Cu toatâ stima Antreprenoul.
IN ZIUA DE 5 NOEMBRIE
S’A DESCHIS
UN NOU RESTAURANT
i
Bucâtârie aleasâ, Româneascâ çi Francezâ, specialitate de salatâ de icre, gigot de vi$el, rostbraf, râciturï fine, etc.
Vinurï naturale din viile Simulescu si Filipescu (Drâgâsani) Canutâ lonescu (Dealu-Mare) Nicorestï si Odobestï*.
Localul este situât în strada Régala colt cu strada Acaaemieï în fostul local Constantin Paraschivescu çi Cosma.
PRETURI MODERATE
ANDREI DEMETRESCU
Fost asociat timp de 12 anï al d-luï C. Dobrogeanu-Gherea la restaurantul gàreï Ploeçtï.
TIPOGRAFIA „EP0CA“
va fi tn curînd instalatâ. Aceastâ tipogra-iie adusâ anume pentru tipârirea ga^eteï, posedâ litera cea mal elegantâ fi mafinile cele mal perfectionate
TIPOGRAFIA „ E P O C A “
ne va permite sâ tragent 3500 de fol pe orâ, putînd ast-fel satisface cererile cititorilor imediat, dîndu-le în acelasl timp fi notiiâlile cele mal recent e.
MAÇINILE CU MOTOR
ale acestel tipografil, unicâ tn felul el la noï tn /ara, aü imensul avantaj de a tn-doi zjarul tn patru odatâ cu imprimarea, aceasta pentru ntarea comoditate a cum-pârâtorilor.
LUCRÀRI DE LUX
çi prompt executate pot fi fâcute de ti-pografia fiaruluï, a§a ca sâ poatâ satisface pe deplin chiar pe cel mal fini ama-torï de artâ tipograficâ.
Doetorul T. REVIC!
Vindecâ printr’an proeedeü spécial, maladiile de femeï precum si cele sifi-litice intr’un timp foarte scurt. Blenno-ragia (Sculamentul) vindecâ radical în 8—9 zile.
Consultafiunï de la ora % pinâ la ora 5.
No. 31, Strada Carol, No. 31. Intrarea prin Strada $eLarï No. 17 (Coltul). — PENTRU SARACI GRTIS —
Bazarul Eftinâtât-eï
de Lipsca
din calea Victorieï, casa Torôk, s’a mutât in strada Academies, sub hôtel Regai, si vinde cu Pre^urï marcate
mai reduse ca Inainte._________
IAREÂ SALA BRAGADIRU
Calea Rahoveï No. 151 ln fie-eare seara de la orele 8—11 O ORCHESTRA de 30 persoane, pusa sub conduce-rea Prof. Peters va dilecta publicul cu cele maï alese bucâlï muzicale. Intrarea lilnerâ Duminecile, de la orele 4—6 p. m., corieei te muzicale clasice.
Intrarea 50 banï
Mezelurï, brînzeturï, bere ueagrâ si albâ _______Luminâ electricà________
AVIS
Cunoscutul MAGASIN DE 1NCÂLTA-MINTE de dame çi copiï din Calea Victorieï, (lingâ Pasagiul Romin), H. Lustgarten face cunoscot onor. sale clientèle câ a adus un mare asortiraent de Î^O^OIVI GAEOSI calitate superioarâ, necunostrutâ pinâ a-cuina în tara si carï nu se gâsesc de vinzare de cît numaï in magasinui raeü.
Rog pe onor public — aceasta ebiar in interesul lor — de a nu compara a-cest artieol inainte de ali vizitat rnaga-zinu! rneü
Cu deosebitâ stimà H. Lustgarsten,
Dr. ALEX. ATHANASSIO
BOALE DE OCHI ^1 BOALE NERVOASE Consultatiunï de la 2—5 p. m.
103— Calea V&càreçc!r-102
LA TIPOGRAFIA
6. À. LAZAREANU
BUCUREÇTI
3, Strada Episcopieï, 3 m' SE IMPRIMA -«
BtJiEÎIHE U YOT
conform legeï électorale si
MANIFESTE ELECTORALE
câtre alegâtôr!
în timpul cel maï scurt çi cu prefurï moderate
CAFE „NATIONALA“
In fie-care seara concert rauzical sub conducerea D-luï Rubinstein. Bere Bra-gadiru cu paliurul si diferite mezelurï cu preturï moderate.*
Intrarea libéra,_________
FABR1CÂ DE TESATUR1 METALICE SCHETTINI& BIANCHI
Str. Dômnel 9—BÜGURESCI—lângà poçta
Unica fabrieâ premiatâ pentru tesâ-turï de sirmâ la expositiunea din Bucu-reseï 1894. Furnizorï a*maï multor ad-ministratiuuï publiée si private.

Somiere elastice pentru paturï de bronz, tabla, fer si lemn.
l'esâturi de pênze in sirmâ de fier, otel, alamà, aramâ etc.
Impletituri de sirmâ pentru gri-laje de gi âdinï, parcurï, chioscurï, voliere.
Gràtare pentru ciuruit pietris si nisip.
Ciururo, site, dulapurï, capace de sârmà, precum si alte lucrârï a-tingëlôre de aceastâ bransâ
bD-puI N. D. Staieovieï
— Medic al Spitalelor Eforicï —
Consultatiunï 2—5 p. ra.
No. 37, Strada Mircea-Vodà, No. 37
Alexandru G. Floreseu
A d v o c ii t Calea Dorobanfïlor, Il bis.
Doetorul BRAYER
De la facultatea de medicinâ din Paris, dâ eonsultatiï spéciale pentru boale interne, sifilitlce, si de femeï, între orele 4—6 p. m.
— 59, Calea Vâcâresci, 59 —
(alâturï de spitalul Xen0crat
PETRE THVSFETESCÜ
AVOCAT
No. 23, Strada Mircea-Vodâ No. 23
_______________________________
Mihail A. Raehüvanu
FOST MAGISTRAT AVOCAT
Gheiul DImbovi(eï. Casa Çujarida.
www.dacoromamca.ro

E P 0 C A
ma
A IV IJJV CI I U
Avem onare a face cuuoscut onorabiluluï Public cü pe lingâ birtia de ligarà Doroban^il si Les dernières cartouches, punem in vin-zare birtia de tigarâ :
ZUAVUL ?i MIZPAH
care reprezinlà un episod din rozboiul	care repre/Iatâ o mutnie egipteauà
franco-gerroan
Onor. Public fumâtor, cunoasle supei'ioritatea si fineta fabrioatiuneï noas-tre, Do^oban^ui si Les demières Cartouches, asa cà avern tôt dreplul a credo câ si lurtia de tigarâ Zuavui §i Nllzpah vorgâsi aceeaçï favoare pe lingâ publicui eonsumator ca si Dorobanfu! si Les dernières Cartouches.
Toate somitâtile stiiiitifice din tara si strainàtate, aü ropunrtscul <â hârlia do tigarâ îlort/àa.ifiii, Les dernières, Zouavul si IHizpaii,
din fabrieatiunea noastrâ din Paris, este cea mai usoarâ si raaï fiuà iiirtie de tigarâ.
Si acest lucru a fost pe deplin confirmât de câtre publicui fumâtor, câcï eu toalâ concurenLa deloialâ, eu toate imitatiile si contra-facerile a unor oamenï fârâ scrupul, elienlela noastrâ rnergo zilnic crescind, gratie excelenteï calilâtï a birtieï noastre de tigarâ Dorobanfu), Les dernières Cartouches, Zuavui si EViizpah.
Deposit general pentru toatâ liominia este in Iasï.
Fra|iï BRAUNSTEIN.
DIPLOMg DE ONOAitE
la
EXPOSITIUNEA din BUCUREÇTI 1894
INSTÂLATIUNI TELEGRAFICE
Gaz, Aj>A, Telefoane, Paratoner ts
Filtre Chamberland-Pa steur, Tuburï de bazalt, plumb, fontà §i fer.
Closete de toate sistemele Instalapi de aTout-à-Pégout» Salon de Expozifie-Exportafie.
TE1RICH & LEOPOLDNER
BUCURE§T1
Strada Berzeï, No. 9. BACANIA
GRANCEA & STANESCU
93-GALEA VICTORiEI-98
vis-à-vis de palatul régla, in col(
Cel mai bine asorftat magasin de coloniale, comestibile çi delicatese
PKOPKIETAR13
VESTULUI SI YECH1ULUI MAGAZIN DE INCREDERE
La PAPAG
Strada Lipscani 74
Anuntâ numeroaseï sale cberitele, cit P. T. public, cà in uraia colo-saluluï cbnsum ce lac, incurajafï de tofï, si spre satisfadinneo si în-lesnirea onor. clientèle, aü introdus eu inceperê de ia I Septembre I89ô, prefurt fixe eu un profit foarte modest.
Tot-d’o-dalâ fac cunoseut, câ pentru a corespur.de in general tutulor cerintelor, s’a rnârit confortul repartizindu-’l in raioane separate ca: Mâtâ-sàriï, Catifele si Velourï de Nord, Linagiurï diverse genurï, Stofe pentru cofeetiuni, Confection! pentru Dame si Copiï, Trusourï, AlbiturT, Stofe de mobile, Govoare, Lynolin, Articole de modâ si toaletâ, etc., etc., etc.
In urina acestor modilicârï, magazinul nostru, fiiiid unicul din tara, in pozitiune a satislace orï ce cerintâ, sperâm câ acum, mal mult oa on-cind, vom fi incurajatï de onor. cbéntelâ, pria pretioasele d-lor vizite.
Gu toatâ stiina, Eschenasy & Farchy
P.S.— Duminica de la 8—12 a. m. se desfae toate cupoanele râmase din cursul sâptâmineï, prccum si màrfurile sold eu pre[un excep^ional de reduse.
Pentru a nu cofunda magasinai nostru eu altele, avisâm clientela noastrâ cà nu avem nicï 0 su ursalà.
IHATNER ;
%	SSRSSUR£LE CASSE
CONSTRUITE UE
OTEL CALIT COUS pleut CONGREiVE
Nogâuribil f^i nespargibil
		
	s?	
s		
ËZ O	S s	>-d
ITi		
Ü K	&	O
5	y—.	
b.	<a «	
C		
1
Si a iaaï multor autoritityï din farà
Acest ote! a test inci:rcat in arsenal»] flolileï din Galatï çi de mai muip ingioerï roeeanicï celebri precum çi de difet ite uzine din Englitera, a câror certiücate le poseddm.
® Detaliit ï, preturi eorente çi certlfiente se trimit dtipâ ce-
§© reri gratis si franco.
Reprezentantï si depozit general
I. O-IMOVIOI A Oie
HucuresU, str. Doarnnet. 21	Bràila, Galea Begalà, fil
Bogat asortiment de arme de vinàtoare de tôt felul de la 75 leï la 10U0 loi bucata. Arme cm doua ^evï pentru alice, eu cocoa.çe si iàrfl cocoase, — poçeâ-cara'iinâ o teavâ alice, alta glont : puçtî en treï {evî «Trio» douà de alice alta de glont.— Express-Rifle lin lncrale; — carabine de precisie «Hnblni» garantând tirul exact pànà la 1000 metril. Anne eu 2 perechï de tevï.
Carabine eu repeti$üe iraportate direct din America Winchester, Colt, Marliu, etc., eu 9, 12 si 15 focurï, recomandabile ca arme de apântre çi viniitoare la animale mari. Pnsei de salon (.e la 20 lei la 150 leï bucata, plstoale de )>reeisie, de duel, etc.— Mare asortiment de REVOLVERE de toate màrimole ?i de toate felurile de la 8 leï la 200 lei bucata.—BogatS colectiune de obiecle de vênàtôre si accesorii de arme. — Se gàsesc : lot felul de Cartuçe engiezeçti «Elcy» franluzestï si austriace. — Cartuçe producênd artill{iï pentru puçlï cai. 12, 10 si revol-vere cal. 7, 9, 12.
Qbiecte de ecrimâ i siibiT, llorete, milsei, etc.
Atelier de repara|iï
B, B, Bisman
Calea Yictorieï No. 44
BUCURESCl
lingâ. fantiaciu. Brus
Cel d’întîiü si cel muï însemnat magazin din tarâ de flrsïîÆ
*9M0f ■'
H COFEfÂRIÂ 0. i. 8RAGA91RU ^
Buout'e^iti, Str. On-vol, -4-
Recomandâ m.u eie siü depoü de bduturï s|)irloase indigtme si streine. Asemenea pentru timpul erneï magazinul se aili asoit.it eu un mare deposit de R03IUKI indigène si streine iacepînd de la 1,50 pinü la 6 leï titru. Vinzare eu ridicata §i en détail. Prémunie eu ridicata se fac exceptional.
Adevârata masticâ zïsâ de OHIO
Boinbonerie si jtatiserie îu fie-care zi Ghiafâ
lu tôt timpul se gaseste de vinzare noua l'a b ri cà de Bere
ariificialâ din
„Urugailirn‘<
Prime?te comande pentru Bolezuri, Logodue, Xuntï .si Soirele, eu
prejurt cunoseut de eftine,
coprinzîndu-se si serviciul.
Gu inaltâ stima Taitia Constanbnescu.


LEMNE DE FOC
e
m
PRETURILE A CT lî A LE SUXT *
EOOO Kilogramc cor l.«ï 2S.— lias 500	h	tl	a 13.50 - . * ,
la domicilitUOOO	„	îag 25.-
500	„	„ 13.— ,l,,cate
Telcfon 2933	E. CESSEL, Calea Plcvneï 29
t^ualitate

I O. O. O Y K
® 100, CALEA VICTORIEI, 100 (EN FACE OU PALAIS ROYAL)
Rez-de-Chaussée et I-er étage
HAUTES NOUVEAUTES
R O B E S E r CONFECTIONS
Grand choix de soieries, velours, lainages, broderies, etc., etc. w VENTE AU MÉTRÉ
CHAPEAUX MODELES DE PARïS. - EXPEDITIONS EN PROVINCE
SPECIALITE DE ROBES DE MARIAGE
De retour de Paris, je m’empresse de vous informer que je viens de rapporter une grande cargaison de Hautes Nouveautés et les dernières Créations île Robes, Confections et Chapeaux sortant des premières Maisons de Paris.
Je me permets d’appeler votre attention surtout sur l’immense choix de Modèles de vêtements et sur le grand assortiment de Nouveautés en Soieries, Velours, Lainages, Broderies et Garnitures que je tiens à votre disposition les vendant aussi au mètre et à des prix exceptionnellement bon marché défiant toute concurrence.
La devise de ma maison d’exécuter toute commande dans les meilleures conditions et de vendre mes marchandises réellement très bon marché me fait compter que vous voudrez bien, M..., m'honorer de votre visite pour vous convaincre par vous-méme de ces avantages.
« 1 O. O .	1J Y IC
100, GALEA VfGTÔEIEI
K
dorejte a '.?ï lace colectie de marc! postale uzate din toate {ârile luméî sà se udreseze la sub-sc.risul care po-sedâ peste opt miï de l'elurî.
Prejurl curente nu posed ci contra relerinte ead uuul mic depozit de ban! trimit fo eu màrcï pentru o valoare irnpàlrità.
Cumpâr sait iaù in schimb orl-ce euntitate de tndrcï romïnesti.
8. STEIN
Strada Nouà No. 3 Et. 2.
BUj ROUL FABRICKI de SRI RT
fabrica de borhot uscat de la Herestreu ji tnoreï automatice de abur de la O-bor ale d-luï
Andreï A. Popovicï
— S’a mutât din strada Smîrdan în —
Strada Lipscanl No. SG
faîâ eu biserica Sf. Gbeorghe Noü
DNA. ANA
Renutnila eârturâreasâ care ghiceste eu multà ai'tâ tiecütul, preseninl si viitorul. Loçueste in str. Târanilor 80, colt eu sLr. Romanâ.
NU! NU! NUMAI CONSUMAT! nuinim
S I T TER -Ws
Inainte de a vâ asigura cà e veritabii
HT BÎTTER ALESSAlâSO^By
0 sumâ de utJivizï, iguori»niï f4ri pereehe, dar slreff, a ademeai pe uni! comorciantï lacornl de diferenta unui minimum prêt—insaiind pe con-sumatorï, dind difeuite mismaçurt, fabricate la lùfdâü in care au trebui .*&’sï spele mal bine necurâtenia, atit a sufletubtï cit si a coraulüï lot-, de cit a vâtâma sânâtatea consumatorilor, trnmaï ca sâ’sf nmfle punca.
Acestor falsifieatorl çi fabricant i de coutrabaudâ, le /.ic : Nenismicilo r, eü am erùat Biterul spre a du publicului un médicament popular usa cum sunt la nol aproape populare maladie le de slomach.
lalà de ce e mult preciat ButentI meü : BITTËR ALESSANDRIU.
Pentru d-niï uomerciantï, carï nu vor a Une veuitabilul meü Buter, ono-ratil cnsumatoiï pot gàsi ia magazinul de detail al fabricet mele nu nu-maï Bitter, ci si cale-Palte produse ca : Chocolaterie. Lîquorurf superloare, Viuurï medicale, Speeialitâfl farmaceatice si articole de toaletâ. — Am mai pus in consumatiune :
Cognac Steaua Komînieï
Atit despre oalilatea mâi furilor, cit si a proturilor và vetï convinge, cind vetï cumpàra ceva nutnai de probâ.—Hog a vizita :
Magazinul de detail al fabriceï ALESSANDIUU
Str. Doamnei, 2-7—(Casele d-lul Biicescu).—Bucurejti
QOOQOOOOOQOOOOQOOOOOOOOQOQOOOOQOOOQÙQOOOQQQOüQi
Societatsa Miprtra IÉstria ji Cowiil FeirÉÉi
Capital social leï noï 4,003,900 intreg vârsat
Sediul Central în Bueurestï, Strada Lipseanï, No. 10.
Fabrice: Bucureçtï, Moïnef^tï, xYlonteoru.
-----OQ, Op’— -*—
Aducem la cunoçtiuta publicului câ punern în vinzare :
DE
fabricat eu toatâ ingrijiréa si confortn regulamentuluï asupua labricapuneï petroleuluï. Recomandâtn aceste produse publicului care voeste a ii ferit de tucendieie si explosittntie ce canseazâ petroleul râü rafiuat, care se debiteazâ in
comerciü.—Expedietn in vagoane-eiterne de fer saü in Üutoae.
Pentru Bucurestï putem servi pe clientiï ncçtri chiar ia domiciliü, aducindu-ie petroleü garaittat in bidoane de lini-
chea saü irt datnigene de sticlâ.
M A K C A
STE AU A ROM \ NI El
ndDTrüfn rufTjrüGj ÆOH'hUn ,~di?»piGî S5S5*""
Lummâri de Stearmâ
MARC A
STE AU A ROMANI El

De u calitate superioarâ produselor similiarc indigène streine
iu liirtie rosâ a'burie. — Exti*a, in iiirtie rofte. — P^ima. in hirîie portocalie si descoperile in ladite.
ditt apâ distilatâ si lipsitâ de microbl, singura ce se poate intrebuinta lârâ péri col ^ pentru sânâlate.—Transportât!! la doinicibü zilnic in bu àtï paralelogVamice de col
putin 5 si 10 ehilogratne trodu Km si oferim publicuiuï: Valolitu, Idcutic iScibdaeir Extra, Prima, Vulcau §i pentru Oyiiudre. Furnisâm déjà fabricele cale mal irtsemuato, ca : Fabrica de Ciment,
LUX
Grtiatâ aïtiûciala
• î
litivlHr*	R,-âila; Basait, Bucureftï; Spirt, Marinescu-Bragadir; Sticlârie, Bogdâneçtï; Hirtie, Le-
toa. Mort, intre carï: Ralorma, Pite^U; Gignac, Naville; Ferâria Grünleld, Gbereslea Costinescu, PoslàAâria Buhuç si altele ; un aura numâr de ateitere si loarte multï proprietarï si arendatï pentru masinele agricole.
Parafinâ-Banzinàj in calitâU superioare, apreciate favorabil de cumpàrâtorï.
Pentru comande h se adresa :
Directinud generale a „SûcietH{eï Rorniue île Petrol”
Htrada Lipscttiii, No. 10, Bucurestï.
O
y
o
o
oy*j

Cl
tcj
O
Ü
O
o
o
**%*unt>iwuMn*nunM*xu*xnxuunnxxx
I PILULELE ELVETÎENE
ALE KARMACISTULU1
.BRANDT
INCERCATE DE:
Prof, dr
o
R. Virchow, Berlin » de Gielt, Munich (f)
» Reclam; Lipscu (f)
» de Nusbaum Munich ( j-)
» Hertz Amsterdam » de Korczvnski, Craiova » Brandi, Ktaüsenbury » Frerichs, Berlin (f) u de Se.iuzoni, Würzburg » G. Witt, Copenhagu » Zdekauer. St. Petersburg t Soederslàdt, Kasan Lainbl, Vurçovia Korster, Binningam

Intrebuiutate de peste 15 anlde Pî-ofesori, me< dici practici ?i de public ?i recomandat ci cel mat eftin, plàcut, sigur çi nevâtàmàtor
MEDICAMENT de CASA
La deraegearea organelor Abdominale
La tnaiadi! ale llcatnluï, hoeinttrlioi/.I (triujlj, coti-stipatie, durere de cnp, ametealâ, reapirape gréa sait difleilà, palpita(bâtaie de inimâ), coiistric-tiunl de piept, lipsi de poftâ de mineure etc. — î'ilutel elve|iene ale iàrmacistulul Richard Brandt, din causa efectnluï lor agreabil sunt in genere pre-ferate allor purgative de un elect neplâcut ca. sàruri, ape amare, picâturT, etc.
A SE FERI ÏA CONTRA F ACE RE
de imita{iuni çi cerep la toate fannaciile mima! a-devâratcie PIL'JLt ELVi-*JIEWE ale far. macistuiui fllCHflHO Brandt observa;! bine alàturata marcii eu Crueea albfl. pe luud rojlu ?i mimele Itieb. Brandt.
Pilulâle olveji-uc contnfdcti e çi impachetale simi-I tr pentru a induce oublicul iu croire nu produc nicï oda'à cfeetul adevàratelor pilule clveljeuc ale lu! Ri-«litrd Brandt.

PKSUiL CtîTsEl Leî
Depoul general pentru toatâ Rominia
lui FARMAfJIA VICTOR TÜR1NGER
Bucarest!, Calea Victoriei, tôt
Se gâseçte asemenea in Bucurepi, la farmaciile: F. Brus, M. Brus, Fr. 'V. Ztirner, A. Gzeides, E. 1. Risdorier, A. Frank, I. A. Giurea, etc., çi la drogueriiie : F. Drues, Erouomu & Go. Th. M. Sloenescu, llie Zumlireseu.— Botopini, la: llaynul, V. D. Vasiliu.— Bràila, la: Filloli, G. Kaulfmes, A. Drumer.— Buzâà, la. Schuller, Weber.—Craiova, lu farmaciile : Moss* Pohl. Oswald. — Locsanï, la: Renier, Steuuer. Calai i, la, Stichler.— Ginrgiu, la: Kinder, Fubini.—leufi, la: I. Engal. Rosenthal. Fralii Konva. — /’itesU, 1(: Scbirkanycr. — Plocftx, la: Schüller Ziegler.— Tirgovifte, la. E. Seymunn.— T-Màgurele, la : \ liebberling.
ttucurusci. —Tipusr.iài
Www:ctefcoh)mànica,r&m,i,,i,i 3.— jiuüuresoï.