SERIA IL ANUL I No. 8
SAMBATA 11 NOEMBRE 1895.
NUMERUL 10 BANI
ABONAM ENTELE
Inoep 1b 1 $1 16 a fle-cSreï lnul çl se plâtesc t-ot-d'u-una inainte
In Bucure§tl La Casa Administratieï.
In Jude^e si StreiruUate piin mandate postale.
Un an in Tarâ 30 leî ; in Sli âinâtate 50 leï Sase lunï . . 15 » »	»	25 »
iTreï lunï. . 8 » »	»	18 »
Un numàr in stràinâtate 30 fcanï
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA ADMINISTRA JIA
Strada Clemen^eï, No. 3
NUMERUL 10 BANI
ANUNCIURILE
ln Dacurescx fi Jude/e se primesc numaï la Administralie
ln Streinâtate, direct la administralie si la
toate oficiele de publicitate
Anunciurï la pag. IV . . 0,30 b. linia »	» »	III	. . 2.—	leï	»
»	» »	Il 3.—	»	»
Inserlicle si Reclamele 3 leï rîndul
ZIAR CONSERVATOR
Un numër vechiü 30 Banï
REDACTIA
Strada Clemen^eï. No. 3.
UN GUVERN RIDICQL
III
Sintem in ajunul alegerilor. Faptul aces ta, complicat încâ .si eu faptul cà avem un regim noü, ar trebui In mod normal sa dea na§-tere unei intregï campanil de dis-cutiunï politice.
§i totusï, noï nu cunoaçtem Campanie care sa (i fost mal searbàdâ $i mai lipsità de interes, din punct de vedere al ideilor in dezbatere. Guvernul acesta terre-à-terre, care ’sï-a redus rolul sâü la un simplu mecanism, care pe de o parte eli-mineazâ un funcj-iouar, iar pe de alta pune altu ’n loc, nu are pu-tinta de a transforma luptele po-litice nie! in lupte academice, nicl in luple populare. Precum nu’l preocupa la intrunirï de clt aplau-zele çalvaragiilor, tôt ast-fel nu se ridicâ in conducerea statuluï mai presus de nivelul intelectual al sal-varagiilor.
Aceasta lï e caracteristica cliiar : antipatic eleinenlelor culte, care vâd in atitudinea si’n procedeurile lui intronarea frazeologieï, a deçertâ-ciuneï de gindire, a simplismuluï bombastic,—el nu’çï va atrage nicï simpatiile claselor muncitoare çi oneste, care nu aü eugetarea aça de vitiatà, in cit sâ atribue urieï forme ktbiirtate çi artificiale un fond serios çi util. Nu. Ci teinelia acestuï partid este o categorie so-cialà anuine creatà de eï, cea ruai pufin interesanta din toate, aceea pe care aü corupt-o, deprinzind-o sa speculeze avantajeleceleindoiôse aie iinuï regim pariamentar ne in-so|it de cuiturâ. Este categoria a-gentilor electoralï ordinarï, a bà-tàuçilor de ocazie orï permanent!, cârora le-aü deschis calea câtre vi^iul politic, dar pe cari nu ’ï-aü pus in putinfâ de a infelege çi partea cinstitâ a luplelor cetàte-neçtï.
Gu o asemenea bazà, partidul liberal n’are nevoie sâ afiseze nicï o credin|â. Sprijinindu-se pe Ul-meanu çi pe Ulmenï, cârora pu^in le pasâ de progreseie statuluï din momenlul ce votul çi branle lor slnt urcate la pre(,—frumosul regim care ne guverneazâ la 1895 a renuntat la orï-ce luptà de ideï. Domriu Sturza a ’ncliis in serta-rele pe care le deschide numaï in vreme de cliesat cchestia natio-nalà», domnu Fleva a amendât cum a putut mai bine mareaches-tie a «smulgereï lunctionaruluï de sub tutela politiceï de partid»,— çi acum ne gàsim in fa(a unuï gu-vern care guverneazâ,—çi atita tôt.
Dar de ce guverneazâ si ce are de gind sâ execute, ce indrumare noua va da Rorninieï moderne,-astea sint amânunte la care nicï prin minte nu le troe sâ eugete.
A|ï auzit pe d. Fleva? La in-trunirea de la Eforie, alunecind sâ vorbeascâ despre program, D-sa s’a mârginit sâ lanseze frumusefea urmàtoare :
—«Ce vrem sâ facem? Sâ ne dea Dumnezeü sânâtateçi minte,-$i tas’câ facem noï!»
Parc’ar fi vorba de te mirï ce cumetrie orï chef proectat intre citï-va intimï. Aça de pupn sint iamiliarizad eu chestiunile politice §i sociale, eu arta asta mare care se cliiamâ conducerea unuï stat modem, in cit le iipseçtechiar ter-minologia; iar cind vor sâ intre in vre-o discute in afarà de sfera desgustâtoare a ni’ : mahalagis-me fi §alvaragir;ih ncï devin ridicolï ca niçte ad'ib ; nu stiü lecpa.
—Çi totuçï, soarla te ns.adt te sâ lupp eu un asein
sâ-1 tratezï ca pe un égal, sâ-1 combat çi sâ te combatà, sa faeï eu el exercipï constitutionale al pari.
E o sarcinà crudâ aceasta. Si cruzimea, sâ lie bine infeles, nu stà nicï in iscusinta nicï in tària adversarilor noçtri, •—cà de-ar fi fost asa, ne-ar il zdrobit ; pe cind, slava Domnuluï, noï ne si infini destul de bine çi cliiar eu veleitàfï de a-ï mai hràni in curind eu ilu-ziï çi eu piïnea amarà a opozifieï.
Este oribil însà faptul câ am crescut la scolï deosebite,— çi cà nicï odatâ nu ne vom putea inte-lege. Am incepe lupta la lurnina mare a zileï, lupta din care sâ iasâ un folos pentru tara asta,—si ne izbim de d. Sturza care aruncâ trecutul sâü in spinarea unuï tiz lictiv çi de Domnu Fleva, care se roagà la Dumnezeü sâ-I dea sânâ-tate.
Sâ le dea Dumnezeü, nu zicem ha, sâ le dea çi minte. Dar vorba e: rnult o sâ dureze veseliaasta? N’o sâ vie odatâ çi vremea lucrâ rilor mai serioase ?
Noï ridem, dumnealor sint de ris,—dar atita nu ajunge ca sâ aï pretentia de a guverna o tara.
B. R.
STATESCU RUÇINAT
A. rüscollt cerul çi pàraîiitul, a alertât la celo mai ueicinne înanopere minlstrnl jastigel pontru a-çï face ehefnl sâ reroacc pe d. Bossie din fnnc(innea de membrn al Curfeï de Apel din Bucarest!.
Si la urma urinelor a trebult sâ capltuleze, sâ bata în retrugere, sâ recuuoascâ in public câ a greçit cînd s’a a?ft(ut de nuinirea d-luî Bossie.
Monitorul oficiol de asearâ publicâ adresa ruÿinatulnl miuistru citre primnl-prejedinte al Curtiï, adresâ prin care 1! comunicâ ci au-mlrea d-luï Bossie este legalà.
Oilutâ eu d. Stâtoscn au fost rnsinate si zia-rele colectlTiste, car!, cliiar in numerile lor d’asearâ în care dâdeaâ stlrea despre capi-talarca ministralui, mal sus(iu.iaû încâ, pe pagina I, câ actcle preztntate de d. Bossie sou i [aise.
Uràm d-luï Stâtescu $1 prese! colectiviste, moite pâjuniï d’astea.
RUBRICA MEA
Din cugetârile Çefului
Ca Schopenhauer, ca Cilibi Moise, ca top mari! barbap de Stat, Domnu Miticâ Sturdza, are ji dumnealul maximele sale, carï sa nu se confunde eu maximul ciocoilor !
Cugetârile reproduse mai jos sunt extrase din discursul rostit de Veninerabilul §ef la Iajï, diseurs care-a provocat atîtea discaliunï.
Fiind-cà aceste cugetàri profunde sunt «bu-câjï din inirna lui rupte», cititoriï sunt ru-gag daeâ le-ar mistui sâ ia imediut un antidot puternic.
§i-acum sâ’ncepem.
* *
♦ «
«A$a trebuie sà se dcsradacineze §i sâ se ardâ favoritismul §i bunul plac în armatà.5 Adicà :
Don Locotenent Teacâ a votât pentru Don ghinârar Budijteanu §i-a fost avansat câpitan.
Dar asta-ï favoritism! vor ppa gazetele de scandai ale opozipeï.
Eï, $i ! Scoatep’l din rtdâcinâ, turnag gaz peste el, daji-ï foc $i s’a sfîrçit comedia ! Dar pentru ce? Pentru-cà: uArmaia nu este o judirie a unor particularï. Armata nu este o jucàrie de lux, un lucru de parada...»
Care va sà zicà, ministru de ràzboiü o sà dea în curînd un ordin cam a$a :
— Sà nu mai và vâd leat la io Maiü la paradie, fiin'cà armata nu-ï o jucàrie d’alea particulerele cum credeg voï !
♦ ♦
In alta ordinedeideï Domnu Sturza vrea probabil sà faeà aluzie la higiena stràzilor ’n care trebuesc clàdite localurilc çcolilor noastre de agriculturà,—càcï iatâ ce spune : «§coala trebue sà fie ajezatâ ape o cale «sànâtoaxù, prin care sà intre generatiu «mie viitoare în munca necesarâ pentru «cultivarea viei, napunel, gràdineï, dato-trieï cetàienejtï, ca ast-fel viitorul nostru «sâ fie asigurat.»
Mârturisesc cà eugetarea-asta-i prea a dincâ pentru mine. Aça: un absolvent al uneï asemenea §colï mode!;, înjeleg sà cultive via, gràdina ji orl-ce zarzavaturï, o pofti însà ce aCt a lace astea eu natiunea
çi eu datoria cetajeneascà ! Dar, încurcatà çi sà trecem înainte.
s o
lâsâm
«Noï avem numaï o icoanâ d’inaintea «càreia ne închinàm çi pe care staü treï «chipurï ce se îmbrâpçeazà fràpeçte—chi-«pul napuneï în mijloc, în dreapta eu a-«cela al libertajeï çi în stînga eu acela al «democrapeï.»
Tare frumos trebue sâ fie tabloul âsta, care de sigur e atîrnat în perete la Clu-bul Liberal ! Domnule Sturza, pune zàü o taxa de inuare cît de scumpâ, numaï lasà-mâ sâ vàd çi eü cum se îmbrâtiçeazà da-mele de mal sus !
Cred cà v’ap fàcut o idée de cam ce spun cugetârile Domnuluï Miticâ Sturza. Ele, çi stat multe ca inostrele ce vâ dàduï acum, aü fost adunate într’o broçurà eu scoarjâ roçie. Nu putem pricepe de ce autorul a fàcut imposibilâ procurarea numi-telor broçurï ! In adevâr, elese daü numaï ca supliment gratuit acelora carï vor cum-para Voin[a NaÇionalâ !
Demagog.
INTRUNIREA
PARTIDDLDI CONSERVATOR
Dumineca viitoare, 12 Noembre, partidul conservator va tine o intru-nire publicâ in Capitalà, in sala Orfeü.
Vor vorbi la aceasta prima intru-nirc domniï:
L.	Gatarijiu ;
P. P. Carp ;
Al. lAihovari ; lâche lonescu:
si alti membril marcantl aï parti-didui.
In cursul campanieï électorale, par-tidul conservator va mai tine cite-va intrunirï carï se vor anunta la vreme.
Sâptâmina viitoare EPOCA va 11 tlpàritâ in tipografla eï proprie din strada Clemen^el No. 8, en caractère nouï çi en maçinile cele mai moderne.— De assemenea administrapa EPOCEI a comandat o hirtie mal bnnâ peu. tru impriinarea ziaruluï.
REYOCAREÂ DECRETULUI
D-Ltll
HENRI CATARGIU
Acum, dupa ce a fost terfelit treï sâp-tâminï de-a rîndul, revoaeâ décrétai d-luï Henri Catargi... numit din eroare, cum sâ zice în raportul câtre Rege, iar pentru cazul d-luï Bossie, ministrul le silit sâ batâ în retragere.
D.	E. Stâtescu merilâ mal mult sa fie compâtimit, càcï un om care stâ la guvern în condi[ii asa de pàcâloase, nu mal are nicï un prestigiü — e pur ÿi simplu un fieac.
XX.
PREGATIRI...
SpiritualuI nostru amie I. L. Garagiale publicâ urmàtoarele rindurï, de un sar-casm destul de muscàtor la adresa co-lectivistilor.
Vorbind de activitatea ce se impune acum guvernuluï, el zice:
Omul ia pe copiï de urechi ?i-ï dâ afarâ ; apol s'apucâ de deretecat, de rinduit lucrurile, de dres ce se maï poate drege, de çters ce se mal poate sterge.
Sâ sperâm câ eoleeti vi§tiï nu vor lua aceste cuvinte à la lettre,—§i câ nu vor sterge tôt ce n’aü putut sterge pin’acuma.
b.
C0LECTIV1STII IN CAPITALA
Comitetul central électoral. — Una sutà de candidat!. — Ne-multumitii
Monitorul Oficial, care de obicelü esc dimineata, a apârut eri Jol, în mod extraordinar, la orele 4 seara, pentru a publicâ decretul regctl prin care se revoaeâ numirea d-luï Henri Catargi ca membru al curtiï de apel din Bucu-re§tï.
I). ministru al justi[ieï, bunul §i bla-jinul Stâtescu, a fàcut o chestiede am-bi[ie personalâ din aceasta afacere, si pentru a e$i eu abrazul curât din in-curcâtura in care il viriserâ linguçito-riï din jurul sâü, a comis o infamie fi in acela§ timp o enormâ prostie.
In lupta ce a dus in contra numirii d-luî Bossie fi II. Catargi, a desvoltat toatâ râutatea de care e capabil, a in-trebuin{at toate mijloacele, numaï fi mimai pentru a nu i se zice câ n'a avut voin{â, câ nu a invins el, eu risicul de a suporta toate consecin^ele, a inghiti toute ruçinile.
Rind pe rind pâlmuit de curtea de apel, de d. Adolf Cantacuzino, de in-Ireaga opiniune publicâ, de toatâ près a anticolectivislâ, dupa ce a intimpinai doua rcf uzurl din partea M. Sale— afir-mare pe eare o men[inem eu toatâ des-minfirea ce ni s'aü dat,—dupa ce a fâ-cut el, Stâtescu, apel la prcdecesorul sâü, ca sâ-l s cape din încurcâturâ fi sâ-l uçureze silua[iunea, a preferit sâ comilà o flagraniâ ilegabilate, sd-fi des-mintâ usurpata reputatie de eminent jurisconsulte in loc sâ aea indârât, ln lor. sà recunoascâ câ a gréait.
Am fi in[eles ca d. Stâtescu sâ ia o mâsurà radicalà, sa revoace ambela décrété imediat, a doua zi dupa ce zia-rele sale aü vorbil de numirile ilegale ale d-luï Al. Marghiloman, fàrâ sà as-cepte révolta opiniuneï publice, fàrâ sâ provoace demisia d-lui Cantacuzino, fàrâ sa lâràgdneze aceasta chestie treï sâptâ■ mit lï de zile.
Am fi protestât énergie ca fi azi, dar cel pufin d. Stâtescu, pe lingâ odio-sul fapteï sale, ar fi avut iserul unuï ministru énergie, care nu in{-elege sâ se
‘'‘fyw;tfat»fotftaMea.ro
D. FLEVA LA „EP0CA"
— REFLECTULE UNUI REACJ10NAR —
Evenimentul cel mare al zileï nu’ï de sigur nicï campania electoraiâ care se zice câ s’ar (i deschis, nicï atitudinea d-luï Scuza in chestia nationalâ, ci altul : Vizita d-luï Fleva la Època. Simpaticul ministru de interne,— cre-dincios uneï veehï deprinderï a dumi-sale, din vremea cînd combàtea Camora, — a sosit în adevâr alaltà-ïerï în biu-rourile redactieï noastre. Cu zimbetu-ï clasic pe buze si cu pâlaria-ï à la teno-rul trist, d. Fleva ne-a apârut asa cum l’am stiut în tot-d’a-una : vesel, amuzant si rêva cam grav.
îï suntem recunoscàtorï pentru ama-bila'ï vizitâ si proraitem câ’ï o vom in-toarce la minister, îndatà ce vom obline consimtimîntul Suveranuluï si... increde-rea Natiuneï.
Si acum, haidï sâ ne dâm la rellectiï.
*
* a
Comitetul contrai électoral
De citeva zile e o ierbere foarte mare la clubul colectivist ; o multime de libéral! de dalâ proaspâtâ si de colectivistï aleargâ febril prin saloanele clubuluï, stâruind In stinga si in dreapta sà li se punâ candidaturile* la alegerï, amenin-tind câ in caz contrar sint liotàritï a forma e tabàra... independentâ.
Comitetul central électoral, instituit anurne sâ fixeze candidaturile în Bucu-reftï si sâ dirigeze campania electoraiâ, se atlâ in cea maï mare încurcâturâ, câcï solicitatoriï pentru cite un scaun la Dealul Mitropolieï saü la Universitate, sint in numâr atit de mare, in cit pentru a’ï rnultumi pe totï ar trebui sâ im-pâneze toatâ tara cu dinsiï.
Aceasta e cauza, câ pana acum comi-letul n’a putut fixa nicï o candidaturâ in Bucurestï.
Una sutà de oandida|ï
Dupâ cum se afirmâ prin toate pâr-tile, comitetul électoral central are o îislâ specialâ a candidatilor pentru cele 23 de locurï din Bncurêstï, Aceastâ listâ cuprinde peslc una sutà de amatorï, dintre carï citâm in fugâ pe d-tiiï P. S. Amelian, Beïzadea Dim. Gbica, ion D. Ghica, Gogu Cantacuzino, M. Ghimpa, Malla, Glincenï, G. Dâràscu, Hernia, George Lapatti, Fotea Papazolu, G. Ver-nescu, Kiritopol, Economu, maior Fâ-nutà, Moroianu, Gr. Alexandrescu pie-laru, A. Vanicu, Tache Tânâsescu cofe-tarul, Procopescu, V. Lascar, Carada, Alexandru Kiritescu engrosist, Em. Cos-tinescu, Procopie Dimitrescu, Petre Stoicescu, Pandrav, Dr. Stoicescu, lancu Kahnderu, Lepâdâtescu, Italino Veri-ceanu, G. Nacu, M. Ferechide, Râzvan circiumarul , Nâcescu, Nichi Xenopol, Nicolae Cretu cîrcïumarul, Delavrancea, C F. Robescu, Dr. Petrini-Paul, Dr. Chitu, Misu Paciurea, Giocanelli, Gire-seanu, C. bimitrescu-lasï, Titi Câlinescu, Gh. Dem. Theodorescu*, general Gâli-nescu, general Fâlcoianu, col. Vlâdoianu, capitan Grâdifteann, Dim. Hagi Tudo-rache, Nità Sterie, Toma Conatantinescu, Al. Bàïcoianu, Blanck bancherul, G. Mà-nescu, Melissianu, lonel Antonescu, etc.
Pe totï acfeçtia si pe al£ï i!u§triï ne-cunoscutï, comitetul central trebue sâ-ï candideze, alt-tel... disidenta e gata.
Nemulfumifii
Este ioarte firesc, câ pe totï aceftï candidatï comitetul nu-ï poate rnultumi; in proviucie nu poate sâ impue pe nicï unul, de oare-ce s’ar cornpi omite combi-na^iile locale, destul de incurcate si acum prin numeroasele preterrtiunï ce* se i-vesc.
Pe de altà parte, negustoriï fruntasï, amatorï pentru cite un loc, ail hotârit sâ combalâ or'i-ce fel de candidaturâ an-tipaticâ ce li s’ar impune, in cazul cind eï ar fl sacrifica^ï de comitetul électoral, §i sâ-§ï punâ independent candidaturile.
Vâzind balamucul in careainlrat, comitetul central luereazâ acum la intu-neric, pe culorï, si numârâ mereü pe parlizaniï sigurï aï guvernuluï, carï chiar si in cazul uneï disidente vor vota pentru eandidatiï oficiall aï partiduluï.
Agio.
Domnu Fleva a fost bâtut cu propriile sale arme. Se stie cà ’n vremile de tris-tâ amintire, pe cind d-sa purta pe cap cununa de spinï a martiruluï si în^hitea veni iu! opozantuluï, iar la cirma târeï steteaü fanariotiï fïï vitrigïaï Rorninieï,— D. Fleva pâtimea de o manie Ioarte ciu-datâ :
Cum dedeaü câldurile électorale, se a provisiona cu un ebipiü de guard co-munal, cu o ciosvirlâ de cetàtean su-grumat, cu o fisie din Gonstitutia incen-diatâ de vie, orï cu o scurtâturà de cio-mag,—si sosea, foarte aprins si l’oartesin-cer ernôjionat, la Palat, la redactiile Natiuneï orï in sinul poporuluï.
Nu era ocazie solemnâ, în care micul nostru Tribunache sà nu aïbâ de arâtat ceva extraordinar:
—	Ialà, cetâtenï, chipiul mizerabiluluï guard al cïocoifwr, care ne-aasasinat in acea noapte funestâ !
Saü :
—	Iatâ Gonstitutia luï Gatargiu ! (asta era scurtâturà de ciomag.)
Eï bine, mania asta, care a avut efect rntr’o vreme, am vrut noï sâoreinviàm.
Si slitï de ce? Pentru cà d. Fleva, luindu-sï un aer sépulcral de Mitità Sturza, a spus laîntrunirea de la Eforie:
—	Domnilor, eü nu maï sunt orator de opozitie, ci om de guveni !
Mofturï. Noï am vrut sa dovedim d-luï Fleva câ dragostea pentru cetâteniï de-capitatï de zbirïsaü pentru chipiurile ru-ginite de tiranie nu ’l-a pârâsit. Si am reuçil.	i
Cum am prins pe Die Glreorghescu, care avusese un conflict ou spargere de cap cu nifte colectivistï pirlitïdin maha-laua luï,—amseris d-luï Fleva, si ne-am asezat la fereastrâ, cu inirna palpîtindâ de ernotiune. Se angajaserâ pariurï in i‘e-daetîa noastrâ si nimenï nu vroia sà lie pe ideea câ fostul tribun nu va veni.
Si, in adevâr, enigma s’a deslegatime-diat. Pe cind orologiul de la Palat, oro-logiul in care avem noï ineredere, bâtea ora 3 §i 5 minute, un muscal se oprea la poarta noastrâ.
Se auzi o huruilurâ. Un om invâlit intr’o maulie descindea. Un moment,— si el se arâta privirilor noastre:
Era d Fleva in persoanâ.
♦
* * *
Cititoriï cunosc rezultatul convorbireï care s’a urmat intre d. Fleva ca apârà-tor al Poporuluï pe de o parte si intre noï ca protectorï aï luï IlieGheorghescu pe de alta.
Convorbirea a (ost scurtà, dar plinâ de roade lungï. D. Fleva ne-a invitât sâ asteptâm anclieta,--ceea ce fi facem in momentul cind scriem aceste rindurï.
* *
* *
Pe mine rezultatul ancheteï mà inte-roseazâ jmaï putin <le cit và’nchipuitï. Frumusetea care mâ’ncintâ ealla: e cà am gâsit mijlocul de a face zile negre bàianuluï ministru de interne.
Cind oïü sti câ-ï e lumea maï dragâ, cà slâ la slat cu Manolacbe Guloglu orï cà pleaeà ia Viena,—am sà fac ca âla din Ernani : sun din corn si strig :
— Nu uità cà aï luat un juramint fatal! Vino imediat. Zece cuvinte plàtite.
ln acelaç timp, pentru motive de économie, sfâtuesc pe amiciï noftri câ daeà li se bolnüveste un eopil orï le iuge bu-càtàreasa, sâ nu maï trimilà la spitàrie orï la biuroul de servitorï, ci la noul doc-tor Mateiü... Fleva.
Un pàrinte a! Na(iuueï are multe gre-utàtï, maï aies cànd e usurel.
A.
POSTA REDACTIEÏ
N. Fiera, funeponar al Statuluï, strada Dio-nwie, casa A postal, Locu. Rog vino raiine tnlre 2—3 p. m. Luibona J.- la copiï, are o niigreml grozavl.
2
E P O'C A
Misearea din Provineie
Politica colectivistà in Putna
F oc$ani, 8 Nueinbrie.
In nicï o paite a târeï nu credern sa se respecte mai bine cireulara d-Iuï Fie va, ca la noï la Focsanï. In adevâr, nimenî nu poale sustine ca. d. prelect Capeleanu face politica la Putna; darâ iarâsï nu se poate sustine eu succès, câ aresista la Focsanï un prefect, care poartâ numele de d. Capelanu. D. Capeleanu, càruia de altmintrelea ca persoanà nu ’i-se poate zice nimic defavorabil, — ca prefect... doarmè, — nu se simte... nu se stie nimic despre d-sa. Intreaga acti-vitate administrative la Putna este ab-sorbità de faimosul agent électoral, d. N. Sâveanu,—nimic nu se miscâ farâstirea d sale,—totul se lace prin porunca d-sale.
Sub-prelectilor li-s’aü cerut demisiu-nile de d. Sâveanu, politaiul ’sï-a dat demisiuuea in minile d-luï Sâveanu, fune-tionarii sunt inlocuitï si pusï de d. Sâveanu,— spionii politieï sunt în contact eu d. Sâveanu, la primârie nimic nu se miscâ fârà d. Sâveanu, — pretutindenï decï numaï Nicolae Sâveanu ’ï tare si mare, dictator funest pus de partidul liberal sà ’ï scoatâ din urne eoleetivistiï chipesï, carï, la un semn sà dea pe brineï pentru sfïnta coiectivitate.
Nu credern ca d. Fleva, sâ nu cunoascâ aceastâ stare de lucrurï, câcï alt-fel n’ar încuraja-o. Ast-fel, rnaï zillele trecute d. Sâveanu, ca sâ convingâ lumea câ d-sa se aflà in bunele gratiï ale minis-truluï de interne — umblâ din comer-ciant in comerciant, din alegàtor in ale-gâtor eu o telegramâ conceputâ in acestï termenï :
«Te-arn asteptal erï la dejun ;—vino «negre§it mîine.»
(ss) «Fleva».
Esistâ de fapt aceastâ telegramâ, saü este o manoperâ a d-luï Sâveanu, care ca sâ dovedeascâ câ este tare si mare, câ lucreazà eu invoirea d-luï Fleva, — pune in evidentâ telegrama de mai sus?
Bânuim câ daeâ d-l Fleva a telegra-fiat în termeniï de muï sus, n’a fâcut aceasta pentru ca sâ incurajeze prepa-rativele électorale ale d-luï Sâveanu;— daeâ insà telegrama n’a fost expediatà de d-l Fleva, atuneï cine e autorul de-peseï? — Romaniï aveaü o maximâ: «/s fepit oui prodest;» —orï e évident, câ in specie consecinlele morale ale te-legrameï nu-ï puteaü folosi de cit d-luï N. Sâveanu.
Considerate in sine cele douà rindurï eu poftirea la dejun, sunt eu totul ino-leusive ; întrebuintarea insâ pe care a (âcut-o d. Sâvevnu ru telegrama, ne face sâ vedem, câ d-sa se foloseste de cel maï mic lucru, pentru a înspâïminta pe ce-tâteni eu a lot puternicia sa, cari de altmintrelea nu esistâ la eentru de cit in elubul liberal, — cuno:scindu-se anti-patia d-luï Fleva pentru colectivistiï «pur sangyi. Insâ ce voitï!— Asa se face po-litica la Putna, si sâ gâsesc naivï, carï se tem de d. Sâveanu.
La 0 Noembpe. saltanatul colectivist, compus din dd. Sâveanu, Bâlânescu, cel strivit intre rindurï iu titnpui celor doï-spre-zece anï de domnie colectivistà,— profesorul Stefan Ion si K. K. Màrgâri-tescu-tombatera, comicul de talent al parliduluï, ale câruï cunostinfe in geo-iogia aritedeluvianâ mai eu seamà, sunt apreciate in localitate, au tinut o în'fru-nire publicà la Odobescï, pentru a ’sï expune prinljpurile politice si pentru a combate pre... retrasul guvern.
Nimic rnaï nostim de cit sâ vezi pe acestï don Quisotï modernï râsboindu-se eu morde de vint la liuele veaculuï XIX ' Mihaï-Viteazul, Tu lor Vladimirescu, ne-muritorul 1. G. Brâtianu si fundatorele
G.	A. Roseti, au fost sguduitï in mormin-tele lor de acestï impïï mamelucï aï par-tiduluï. (and a fost vorba de program, de principiï polilice, de ce au sâ faeâ... aü scos la ivealâ pre pa§opt si aü promis celâlenilor câ :
1)	. Vor desfiinta jandarmeria ruralâ.
2)	. Vor desfiinta taxele comunale.
3)	. Vor desfiinta taxa cleruluï.
4)	. Vorstrica legeainarnovibilitâteï ma* gistratureï.
5)	. Vor strica legea instructiuneï publiée.
5) Vor desfiinta legea administrativâ, etc. etc.
Vor strica... vor desfiinta... Iatâ pro-gramul, iatâ principiile lor politice ! .. .
Darâ ce vetï pune la loc, dupâ ce vetï desfiinta toate aceste legï? Carï surit vederile lor? Ge vor sâ fa à? O tâce-re sepulcralâ e râspunsul. Si se maï pretinde ca numaï anarhistiï “ distrug si iar distrug, fârà sâ punâ nimic la loc !
Ce voitï, asa se face politica eoleeti-vistâ nu numaï la Putna, darâ cliiar în toatâ tara.
Tôt lu aceaslâ faimoasà intrunire. d. Sâveanu terminâ scurta sa desfüntare de legï, oerind cetâtenilor o incredere oarbâ, nelirnitatà, nediscutatâ: «va cer sâ votait pe to{i ai met, saü pe aiment d, a zis d. Sâveanu, fârà ca sâ pomeneascâ mâear de vre-o candidaturâ.
Si sâ nu se creadâ, eâecsagerâm ceva : absolut în toate piïrüle, pe fa U d. Sâveanu în numele putereï centrale, cere o încredere oarbâ, nediscutatâ pentru candidaturele, ce le va pune d-sa în ajunul alegorilor, ca sâ poatà trage pe stoarâ pe uniï si pe altiï.
Aceasta e noua erâ de fericire pe care iiberaliï o pregâteso târeï noastre.
Acestea sunt alegerile libéré ale d-lu\ Fleva.
Speranta e la alegàtorï. Eï sà’sï in-cordeze fôrtele, sâ dea eu piciorul ’secâ-turelor coleetiviste, si sâ trâmitâ in cor-purile legiuitoare oamenï harnicï, ener-gicï, iar nu precupetï politieï.
Sà sperâm câ alegâtoi'iï din Putna vor sti sâ aleagà.
De la Soveja
O in I a.s ï
Simbâlâ si Durninecà au avut loc maï multe intrnnirï, pe despârtirï, ale candi-tilor colectivistï si Beizadistï (B. Z. Z. Gr, Sturdza). Lume ca’m putinâ. S'aü produs, maï aies d. Scortescu, impreunâ eu subalternul sâù, d. Teodor Vasiliu. D. Scortescu a incercat sà convingâ a posteriori pe alegàtorï câ e cel maï ino-fensiv si maï curât orn din lurne. Rezul-tatul ; a râgusit.
★
* *
A apârut Vocea lasilor, organ con-servator, pus sub directiunea d-lor A.
G.	Guza si Gr. Ghica Cogâlniceanu, Iï dorim viatâ lungâ si energicà.
*
« e
« Evenimentuh pretinde câ d. Bâdàrâü are sâ mânînce in alegerïpe d. Scortescu. Câ o sà-l învingâ, se poate; dar râ o sâ-1 mânînce... Puah !
*
* *
Publicarea articoluluï «Mirzescu-As-lan- Brcningy> in Epora, a produs sen-satie in localitate. nu prin impereebeiea acestor nume, ci prin aflarea relatiunilor
acestor oamenï asa de bânuibili.
★
♦ *
Gomisia inlerirnarâ se ailâ in mare ne-dumerire, fa ta eu noiï inscris! de d. Bâ-dârâü in listele électorale. Acestï oamenï scapâ orï-câruï poantaj, de aceia citï-va membriï ar vrea purificarea listelor elec-torale.
★
* *
Duminica trecutâ, societatea studen-teascâ «Solidaritatea», a dat un dejun noilor iicentiatï. La aceastâ serbare aü participai rnultï profesorï universitarï. D. P. Rîscanu, inspector general al scoa-lelor, constata câ studentiï nu fac poli-tii. â, dar câ guvernul trebue sâ dea ajutor studentilor si... vice-versa. Pariez, dom-nule Biscanu, de tâccaï, de Ris câ nu te lâceaï.
Lumeçti
Mercurï s’a célébrât câsâtoria d-luï L. Weissengrün, fiul cunoseutuluï bancher din localitate, eu d-soara Sophie S. Gol-dental, liica avocatufuï S. Goldental.
Domnului general Budiÿteanu
Am vrea sâ stim cum sâ lace câ puri-tanul si aprigùl ministru de râzboiü, care a opi'it pe militari de lapoliticâ, permite înlocuitoruluï sâü nu numaï de a asista la sedintele clnbuluï liberal, la Bucurestï, in uniformâ, dar chiar de a face pe sam-sarul «cinstit» polîtic?
Slitï disidenta care sâ ivise la Roman. D-sa a lost insârcinat sâ negocieze îm-pâcarea beligerantilor, ceia ce a si fâcut.
Are ministru de râzboiü 2 mâsurï?
E.	de Waldore.
ARESTAREA LUI ARTON
Cum a fost arestat Arlon.- Impre-jurârile cari aü précédât ares-tarea.- Cercetârile la Lon-dra. flrton In strâinâ-tate. — Vina lui.
Arton, pe care polipa l’a câutat atîta tirap pe diferitele puncte ale Globuluï, a fost arestat la Londra.
Iatâ amânuntele pe carï le culegem în aceastâ privinfà :
In ziua de 4 (16) Noentbre a comparut la Londra înaintea tribunaluluï de extrâdare Arton, cunoscut sub numele fal§ de Baron §i Henry Newman, aeuzat de bancrutâ frau-duloasà 51 de complicitate de escrocherie în Franfa.
Mandatul de aducere pentru arestarea lui fusese dat de sir John Bridge, la începutul luneï August 1892.
In timpul absen{eï lui Arton, tribunalele franceze ’ï-aü dat 20 de anï închisoare çi o mare amenda.
Emile Arton trecea drept un anume Henry Newman, din compania Photo-Tea, la Londra.
Acuzatul a fost arestat de sergentul Senton, ajutat de aljï douï agen{ï englezï, de ins-pectorul Orion si de inspectorul francez De-bischop.
Cum a fost arestat Arton
Arton a fost întîlnit la orele 4 p. m., lîngâ statiunea de îmbarcare din Clapham.
Arton, în acest moment, se afla între douï agenp civilï, Tupper §i Hailstone, dar încà nu fusese arestat formai. Sergentul Senton îl întrebà :
«Cum te numeçtï.» Arton ràspunse : «Mà numesc Newman.ï
Sergentul Senton riposta: «Nu e adevârat, te numeçtï Emile Arton çi e aci cine-va care te va recunoaçte.»
La aceste cuvinte, Arton vâzu cl e inuni de a se mai ascunde çi ràspunse: «E adevârat. mà numesc Arton ; dar te rog, pentru numele lui Dumnezeû, sâ nu-mi faeï scandai, pentru câ sunt prea cunoscut. Sà luâm o tràsurâ.»
Sergentul Senton ràspunse: «Bine, nu ma
opun, dar maï întîiü trebue sà vâ previn cà sunt funqionar al polifieï §i câ trebue sâ vâ considérât! ca prisonier. Và voiû citi mandatul de arestare în tràsurâ.»
Arton întrerupîndu-1, zise: «Bine; acum înjeleg. Nu e vorba de cit de bancrutâ frauduloasà.i»
Sergentul Senton replie! : «Và in$ela{ï» §i sco{înd din buzunar mandatul de ares-tare, aràta lui Arton cà era acm.at çi de complicitate la essrocherie.
Arton fâcu atuneï observajiunea urmâ-toare : «Nimic nu mâ obligâ sâ râspund la întrcbârile justiçiei. Nu voï respunde, prin urmare nimic. Ziarele vor publica destule în aceastâ afacere. Eù nu voï maï spune nimic.»
Cînd grupul de agen{ï §i prisonierul lor sosi la comisariat, Arton nu ràspunse nimic la aeuzapiunile formale fâcute.
§i se fâcu o perchisipiune corporalà çi se gâsi asupra lui o mulpime de documente carï n’aù fost încà cercetate.
Sir Iohn Bridge întrebà pe Arton daeâ are de pus vre-o întrebare.
Arton, care pârea hotârît a nu da nid o informapie, ràspunse prin negativâ §i afacerea extradâreï fu amînatâ.
Imprejurârile cari aü procédât arestarea lui Arton.
Cercetàrile întreprinse pe câutarea fuga-ruluï n’aü fost pârâsite nicï-odatâ. Chiar la începutul anuluï acesta, prezenpa sa fusese semnalatâ la Bucureçtï çi la Viena, apoï la Iaçï, çi d. Maréchal, secretarul d-luï Cochefert, impreunâ eu douï agenpi de si-guranpâ plecarà imediat. Eï sosirâ prea tîr-ziù, Arton plecase înaintea lor. Aceste ur-màrirï sporise eu cîte-va sute de leï, nota déjà mare a cheltuelilor ce ocazionase si-guranpeï çi care se ridica la 25,000 franeï.
Din noû prin urmare, se pierduse urma lui Arton. Acum douà lunï insâ se sem-nala presenpa sa succesiv la Amsterdam, Rotterdam, Haga çi în cîte-va oraçe bel-giene. De astâ data d. Cochefert plecâ însuçi : acesta era scopul càlâtorieï sale in Belgia care intriga atît de mult presa. §eful siguranpeï se putu încrede câ în adevâr Arton se oprise în maï multe oraçe, dar câ el le pàrâsise imediat. Maï multe indiciï aduserâ bànuialâ câ Arton trecuse marea çi cà trebuia sâ se afle în Anglia çi poate în Scopia.
Alte amànunte pretindeaü câ Arton se afla într’un castel din Haute-Saône, locuit de una din fostele sale metrese ; dar pri-mele detalil pârurâ maï serioase çi douï agenpï plecarà în Scopia, iar alpï douï la Londra.
Cercetàrilo la Londra
Primele cercetàti remaserâ infructuoase dar, în sfîrçit, pe la începutul lune! çi mui-pumità prepiosuluï concurs al agenjilor englezï, se descoperi urma exact! a contuma-celuï, apoï numele sâü împrumutat, Henri Newman çi în sfîrçit adresa sa exact! la Londra.
D. Cochefert, vestit telegrafic, însârcinâ pe inspectorul principal Orion çt pe inspectorul Debischop sâ aresteze pie Arton. Agenpiî supraveghearâ o zi întreagà pe aceia pe care trebuia sâ-1 aresteze, §i-l recunoscurà. Fuga-rul îçï tâiase barba, el purta ochelarï albaçtri çi pinuta sa era foarte elegantâ.
Cînd fu arestat Arton nu fâcu nicï o résistent!. Din potrivà, el ar fi déclarât a-gentilor trancezï câ «de oare-ce e arestat, cea maï vie dorintâ a luï e de a fi adus în franpa cît mat în grabà, çi de a se scurta formalitàpile de extrâdare».
O perchezijiune a fost fâcutà în aparta-mentele de la Saint-John’s hill, precum çi in maï multe locurï unde se presupune cà Arton avea lucrurï
Prefectul polipieï a récompensât zelul a-genpilor carï aü opérât aceastâ arestare sen-zapionalâ. O gratificapie de 200 franeï a fost acordatà luï Orion, çi alta de 100 franeï lui Debischop.
Arton In stràinàtate. Vina lui
De çi evenimentele în care a fost ame-stecat sînt trecute, sà reamintim însà pe scurt în urma càror împrejurârï a fost silit Arton sâ fugâ
El a pârâsit Parisul în seara zileï de 25 Iunie 1892.
In ajun, un mandat de înfâpiçare îï fusese adresat de d. Welter, judecâtor de instructie însàrcinat sâ urmàreascà contra luï çi contra d-luï Le Guay o afacere de deturnare,—3.700.000 leï,—comisâ în pre-judiciulsocietâteï de Dinamitâ aï càror r.d-ministratorï eraü.
Acest mandat de înfâpisare, în urma uneï perchisipiï la dotniciliul lui Arton, fu transformat în mandat de aducere.
De atuneï Arton [a devenit «insezisa-bil».La 23 Maï a fost condamnai în lipsà, în aceastâ afacere, la 20 anï raunca «il-nicâ.
In timpul acesta isbucneçte afacerea ca-naluluï de Panama. O comisiune a Ca-mereï constat! câ Arton, în primele lunï ale anuluï 1888, primise de la d. Propper un milion în sume de 20.000 çi 50.000 franeï. In procesul panamaleï, Arton figura ca corupâtor çi fu osîndit la cincï anï închisoare, la degradarea civicâ çi la 400.000 franeï amenda saü despâgubirï civile.
Scandalul fu multà vreme întrepinut de faimoasa listà a d-luï de Reinach în care mai mulpï deputapï figuraü eu sume pri-mite de la Arton din suma de un milion ridicatà du acesta de la casa Propper,
De atuneï Arton fu câutat pretutindenï çi cercetàrile pasionarâ opiniunea public!.
Detectlv.
INFORMAJIUNI
lnlocuirea d-luï <lh. Sion, prefect al jud^tulul R.-Sàrat,teste o cestiune numaï de cite-va zile.
Succesorul siiû este desemnaf déjà in persoana d-lui Motel Fetrescu. se-ful diviziet administrative de la mi-nisterul de interne.
Principele si Principesa Romînieï vor pleca in primele zile ale luneï Décembre la Sigmaringen si la Co-burg, unde vor petrece serbàtorile Cràciunuluï.
D. Fonton, ministru plenipotenpiar al Rusieï, a dat alaltiî-searà un mare pririz in onoarea d-luï baron Aerenthal, noul ministru al Austrieî.
La acest prin/ ati luat parte, afarâ de persona-lul ambelor legatiunï, d-nil Dim. Sturdza si Ai. A. Beldïman.
/). Dim. Sturdza pleacâmiine la Bu-zâü pentru a incerca sa împacepegu-vcrnamentalil din localitate, cari s'aü desparf.it in doua tabere: una impreju-rul d-luï Nae Stâtescu çi alta impre-jurul d-luï Nicu Cônstantinescu.
Azï se ineepe la lasï con ursul pentru ocuparea noueï caledre de istorie a ro-minilor pinâ la secolul XVII.
Candidat! sint d-uiï B. P. Hajdeü si un profesor al câruï nume ne scapâ.
Cnmisiunea examinatoare, prezidatâjde d. Titu Maiorescu, se compune din d-niï
A.	I). Xenopol, Aron Densusianu, Andreï Vizanti si Riscanu.
Talentatul nostru caricalurisl Jiquidi s'a intors în Capitata venind de la Paris.
Prima lui lucrare este 0 admirabilâ gravurâ care a apârut in numârul de azï al lui Mos Teacâ.
Valorosul ziar livil fi cazon sï-a asi-gurat colaborarea permanentâ a luï Jiquidi.
Comisiunea instituità ded. N. Fleva pentru a întoemi un antreproiect de reformâ a administrapeï comunale çi judejene, a decis în principiü desfiinjarea sub-prefec-turilor çi înfiinîarea inspectoratelor administrative pe jude;e.
Deocamdatà d. N. Fleva a decis a face o încercare înlocuind pe jumàtate dinsub-prefecpil actualï pe ziua de 15 Décembre— dupâ alegerï—çi làsînd sub-prefecturile sà fie girate de ajutorï.
Ast-fel ministru de interne sperâ sâ faeà nu numaï o experien{â, ci çi o économie simptôreîn budgetul ministeruluï de interne.
Ghitâ Mirzescu eu intreaga coiectivitate din lasï a jupuit bine pe naivul Beizadea Grigore.
S’aü fâcut la elubul liberal eotizatiï pinâ la suma de 20,000 leï. Opt-spro-zece noiï din 20 aü fost insâ subscrise de Beizadea.’
Gu aceastâ suma, imaculatul Ghitâ Mirzescu, sustine un bun candidat — jocul Poker.
Comisiunea europeanâ a Dunàriï a decis in principiü adincirea Du-nàreï de la Sulina si pana la Galatï, pentru a face astfel accesibilâ in-trarea vapoarelor mari, cari pânà acum aü sta|ionat in largul màriï.
Considerînd, insâ. cà lucrârile Costa foarte mult si réclama timp indelungat, deocamdatà se va adinci si se va mari numaï portul de la Sulina.
Sesiunea ordinarâ a comisiuneï se inchide mîine.
O infamâ manoperâ electoralâ.
Guvernul d-luï Sturdza, spre a îm-piedica pe d. Ion Lahovari sâ luple pentru candidatura d-sale la Giurgiu, n'a publicat de cil alaltâ-ierï decretul prin care demisia d-sale e primitâ si abia ierl a trimes sensorile de reche-tnare pe care d. Lahovari e obligat sà le presinle presedintehü Republiceï f ranceze.
Sà se noleze faplul câ d. Ion Lahovari $ï-a dat dimisia acum 0 lunâ de zile.
Colectivistà, cari pretind câ-ï calom-niâm, sâ pofleascâ a vorbi eu noï in chestia d-lui Ion Lahovari.
Cind un partid are pretentia ridi-colâ si trufasâ câ represintâ toatâ fara çi câ nu se terne de adversarï, nu tre-buie sa recurgâ la asemenea meschinârü.
Un om mic ca Sturdza nu poate sâ faeâ de cit lucrurï miel.
In locul d-luï Juzzara, maintat §ef de sectie la ministerul de externe din Viena, a fost numit consul general al Austro-Ungarieï in Capitalà d. Carol Goracuchi, fost consul in Cairo.
D. Mauriciü Gzikawn de Wahlborn a l'ost numit consul austriac în Galatï si mernbru in comisiunea europeanâ a Dunàriï.
Miscarea de mult ammtatà in perso-nalul administrapeï centrale a minislo-ruluï instructiuneï, se va face pe ziua de 1 Decembrie.
Pe cit ni se afirmâ, d. Lascar va fi numit direetor al învâtâmintuluï secun-dar, iar d. Teofil Frineu, sub-director. D-nul Bilciurescu va fi inaintat sub-director al divizieï cultelor, iar d-nul Do-brescu, sub-director al invâlâmînfuluï primar.
INTIMPLÂRI
Nenorocire pe Dunâre
O teribilâ nenorocire s’a intimplat a-lallâ-erï dimineata pe Dunâre, lîngâ Galatï.
Vaporasul «Elisabeta» sub pavillon ro-miri, plecase dimineata remorcind din Galatï spre gara Stretuluï douà ceamurï încarcate eu peatrà la carierile din Bla-sova, eu (lestinalie la autre prisa lucrârilor construire! pereuluï Bâtbosï-Vâdenï. A-juns iri dreptul punctuluï Zacma, situât între Galatï si Brâila, vaporasul isbindu-se rie un obstacol din albia lluviuluï (se zice c’ar fi un vas-inecat) de 0 datàstàtu pe loc. Ceamnrile în curentul mersuluï lor, pornirâ i nain te, amenlntind sâ se / dea prâvalâ peste vaporaÿ.	v.
Câpitanul vaporasuluï, vâzind pericolul colisiuneï, vroi sâ pareze ciocnirea cea-muluï, dar din nenorieire, fu apucat între copastra unuï ceant si bordul va-porasuluï, si strivit într’un mod oribil la pintece.
Nenororitui câpilanal vaporasulu «Elisabeta» a fost adus într’o stare deplora-bilâ la Galatï si erï, la orele 4 dimineata, sàrmanui a câzut victimu datorieï sale, dindu-sï ultima suflare in spitalul «Elisabeta Doanma» unde primise primele ajutoare medicale.
CRONI CA TEATBALÀ
DOUA ÜRFELINE SCÂPÂTATE
— Saü: ce-a pâlit C.oana Frosa cind juca la Teatru Na{ional.—
Coana Frosa Sarandy a reapârut iarâsï pe scena Teatruluï National ! Bâtrinà daï plinâ de vigoare si de reumatisme, célébra noastrâ compatrioatâ a tinut sâ dovedeascâ invidiosilor si calomniatorilor carï sustineaü «câ nu maï poate», a vrut sâ dovedeascâ zic, câ : la garde meurt mais ne Sarandy pas !... Si-a dovedit-o.
Salutînd eu indignare acest magic eve-niment, în calitatea noastrâ de criticï teatralï ne obtinem de la orï-ce comen-tariï asupra succeselor obtinute de vete-rana artistâ. Vom releva insâ un incident care-a indispus pe tojï oameniï de bine, toemaï în toiul reprezentatieï. Iatâ de ce-ï vorba.
Pe cînd Goana Frosa striga maï eu brio «0, Dumnezeul meü, Gonte, care va sâ zicâ sînt pierdutâl», pe cînd smulgea a-plauzele publiculuï si peruca-ï rosie, d’o-datâ ese pe scenâ fârà sâ batâ la usa, lara sâ cearâ voe de la nimenî, douà demoazele în doliü. Cine eraü ele, ce scop urmâreaü, pe cine câutaü ? se ’ntre-baü eu drept cuvînt spectatoriï surprinsï.
Luate de scurt de Coana Frosa, ele-aü déclarât ; câ sint orfane, c’ait fost eres-cute’n mizerie câ tatâl si marna lor le bat, c’ar vrea sâ se bage guvernante unde-va orï sâ intre in azilu Elena Doamna etc., etc. Una maï eu seamâ din aceste doua bïete fete, anume madam Sabina Lacser, pârea maï inconsolabilâ.
Pe cind orfelina sa sorâ istorisea Goaneï Frosi cum a devenit eu ele, ne-noroeita a inceput sâ se boceascâ si sâ tipe ca 0 turbatâ.
«Vai di mini, iu sint 0 orfelinî!
Pentru di ce mi rog maï m’ain nâs-cut déjà?» Cuvintele acestea bine sim-Lite aü induiosat intreaga salâ: dameie plingeaü, bârbatiï tuseaü ca sâ nu s’a-rate slabï de înger, iar de la galerie curgeaü în valurï iacrâmile de crocodil si sudoarea poporuluï.
Maï tîrziü aü maï venit pe scenâ o sumedenie de gentilomï, soldatï, oamenï din popor si curtezanï carï-au tinut maï multe discursurï câlduroase. l’ublicul emotionat si tïlantrop a deschis imediat 0 listâ de subseriptie pentiu a ajuta pe cele doua orfeline sâ urmeze la Gonser-vator ca sâ se faeâ actrite.
Felicitind pe generosii donatori 11e permitem a le semnala încà citï-va ti-nerï de valoare carï aü oare-care vocatie pentru teatru si doresc sa faeâ studiîle necesare.
Acestia sint d-niï; 1. Montaureanu, Cutarida, P. Velescu si alte datne.
Aléa facta est; incurajatï arta, Dom-nilor !	Or.	E. Félin-
EVENIMENTELE DIN TORCIA
(Prin tir te:egrafic)
Budapesta, 0 Noerabre.
Râspunzind la interpelarea d-luï Helfi asupra situatiuneï din' Orient, domnu Banlfy a zis'câ atitudinea unanimâ a reprezentantilor puterilor la Constanti-noDoI a avut cele maï buue efecte ; aceasta e dovedit prin ferma intentiune a Turoieï de a restabili ordinea in Asia mica, in acest scop s’aü mobilisât trupe consi derabi le.
Unanimitatea puterilor se manifesteazâ prin trimilearea de corâbiïîn apele Le-vantuluï, cea ce va eontribui de sigur la linistirea opiniuneï publiée.
Ministrul presedinte crede cà este jnoportuu sâ dea amànunte asupra si-lualiuneï care nu este incâ luminatâ, dar crede eu tàrie in mentinerea paciï.
Caméra ia act eu 0 mare majoritate de declaratiunile n: istruluï.
F
www.dacoromanica.ro
E P 0 G A
Viena, fl Noembrie.
D-nu Currie a plecat astâ-searâ, eu ; Express-Orient, la Constanlinopol.
Pari», 0 Noenlbre.
La consiliul de ministriï, d-nu Ber-tlielot a déclarât câ stirile din Orient juslifioâ de loc temerile.— Unanimi-^talea puterilor se afirmà în modul cel mal persistent.
Paris, 9 Noerabre
La jnceputul burseï a fost o reluare in afacerï, in urma stireï câ d. de Rot-schild s’a insârcinat sà lichideze situatiu-f nea unui speculator mare, care a avut > pagube insemnate, precum si in urma declaratiunilor asigurâtoare ce d. Ber-tbelot anuntâ cà va face camereï in pri-vinta chestiuneï din orient.
Paris, 9 Noerabre.
Ministrul de liinante a autorisât pe sindicul ageutilor de schimb sa déclaré câ afacerile din orient nu trebue sa a-larmeze comer lui.
DDITIA A TREIA_ ULTIME INFORMATIUNI
Siluatia guvemamentalilor din Se-verin sa incurcat de tôt, in urma vizitél d-lui G. Cantacuzino, ministru de finance.
D. Ghelmegeanu, prefecl de Mehe-dintï, a venit în Bucurestï spre a-sï da demisia. lata cauza :
Printre candidata colectivistl din Severin, d. Igirosanu era impus de d. Fleva, ministru de interne.
's D. Cantacuzino sosind la Severin, si ascultind pe unü din colectivistii din localilale, a exclus din lista pc d. Igirosanu, desi stia câ acesta era propus de colegul sâü de la interne.
D. Fleva, câruia s’a plins d. lgi-rosanu, a chemat. la Bucurestï pe d. Ghelmegeanu, pentru a’I obliga sa se tie de cuvînt fatâ eu candidatul sâü.
D. Ghelmegeanu se gâseste intr’o situatie foarte gréa, si de aceea e si-lit sa. demisioneze.
Aceastâ împrejurare explicâ in de ajuns circulara confidentialâ a d-luï Fleva, despre care am vorbit nol a-searâ
Azï dimineaja s’a respindit la pa-latul de justifie sgornotul cà peste cîte-va zile va apare în Monitor lista magistratilor de la tribunalul Ilfov proscrisl, în urma intrigilor bandeï, care opereazà pe lîngà d. Stàtescu.
Aceï magistra^iï ar fi : d-niï Vlasto, Gànescu, Florescu, Sutu, jVlàdescu, Gristea si Gatargi.
D. Stàtescu ar trebui sà stie câ ràsbunarea e un fel de mincare, care trebue sà fie mincatà rece, càcï cînd e caldà produce arsurï.
Ca dovadà netâgâduitâ câ turbu-rârile ivite in mai multe puncle din Anaf olia, se datoresc uneltirilor revo-lutionarilor Armenï, dam aci résuma-lui unei scrisorï prinsâ la agilatorul armean, Mendilgian din Diarbekir si adresatâ unui ait. armean eu numele de Ohanez.
In aceastâ scrisoare se zice câ trebue sà se tie seamâ de nesirntirea dobitoceascà a Turcilor, atacindu-se sentimentele lor religioase, cele-l’alte mijloace fiind considerate ca nesufi-ciente pentru a-ï scoate din nepâ-s are.
Autorul pamfletuluï, recomandâ in c.onsecinfâ sâ se atace Müsulmaniï, cînd sunt adunatï la rugàciune si sconteazâ mai dinainte efeclul vâr-sâreï de singe care se va naste din aceastâ provocare.
*
* *
Stirea apârutâ intr’un ziar din Bucurestï, câ sa descoperit un depo-sit de dinamità in imprejurimïle pa-latuluï Yildiz, este lipsitâ de temeï.
In strada Colteï, No. 47, s’a asezat o gheretâ de scîndurï, în care d. Christa-che Danciu a instalat un comerciü de bâuturï spirtoase.
Aceastâ tolerantâ fiind contra regula-mentuluï, ne mirâm cum serviciul ali-nierilor nu a luat dispositiunï conform legeï comunale oentru desfiintarea gbe-reteï, stiut fiind câ forta administrativâ oprise transportarea acesteï gherete-Vom reveni eu detaliï.
filtre liberal! ca sâ lupte îu contra «reactiunel» care ’sï ridicâ cayul :
Altà (lovadâ este darea de seamâ despre certurile liberalilor din Lâlârasï, povestite pe larg tôt îu Voin{a.
Dacâ a ajuns câ pîuâ si Voinfa sâ publiée aceste certurï, ne putem în-chipui câ ceea-ce se petrece în Câlâ-rasï, se petrece în toatâ tara.
De alt-fel, toate desmintirile ziare-lor guvernameutale sînt de prisos, cînd zilnic avem probe despre marea dis-cordie ce donineste în marele partid liberal.
Resultatele alegerilor vor H conlir-marea oticialâ a tuturor informatiu-nilor noastre despre armonia din ta-bâra guvernanientalà.
Suntem informait câ guvernul, in urma apropiateï desfiinfârl a taxet popâritiduï, pentru a putea echilibra budgetul, este decis a reinfiinta taxe-le vechï pe pensiile civile si militare si pe lefurile functionarilor.
Aviz celor interesa.fi !
Monitorul de a/.ï publicà nuaiiriie d-lor M. Çendrea, Dimitrie Dotez ?i Gr. Macri ca epitropl aï Caseï Sf. Spiridon din lasï.
Indata dupâalegerï, d. Gh. Gbitescu, prefe tul judetuluï Suceava, va fi inlocuit.
In locul sâü, va fi numit d. Al. N. Gane, fiul cunoscululuï caméléon politic, N. Gane.
Ministerul de interne a numit pe ziua de ierif.neapârat'J.n vederea alegerilor libéré, 41 de sub-prefectl, ajutorï de sub-prefeep, politai, comisari si sub-comisarï.
D. T. Rosetti, guvernatorul Bâncei Nationale, pleaeâ astâ searâ, in«otit de d C. Romanescu, la Piatra, unde urmeazâ a se lace expertiza cltor-va din proprie-tâtile delunctului colonel Alcaz.
citre d. Poni, ministrul instruefieï publiée, Ghifâ Mirzescu a convocat rind pe rind pe tofl institutoriï si profesoriï din Iafi pentru a le porunci sâ nu voteze eu opozifia.
Spre a ’çt ajunge scopul, ameninfâ eu darea afarâ pc tofl profesonï cari n'ar voi sâ-l asculte.
ProPstâm eu cea din urma énergie in contra revoltâtoarelor presiunl exer-citate de Ghifâ Mirzessu, subt ocrotirea d-lui Poni, care s'a transformat intr'un ordinar agent électoral.
D. Fleva a mal publical o circulara câtre prefeefi, in Monitorul de azl d.i-minea]â.
Circulara imputa prefectilor câ prea se reped la dizolvarea consiliilor comunale rurale, in dispre[ul legei, si le cere sa se mal modereze.
Vom reveni.
Ceartà mare in Ire colectivistii din Do-rohoiü, asupra candidatilor colegiuluï al Il-iea de Sénat.
Sunt patru candidat! si anume d-niï: M. Ruset, V. Ballâ, Manoliu Tetcanu si câpitanul Manoliu.
Este probabil câ d. Baltâ va fi tras pe sfoarà.
Oolectivitatea tâgâdueste câ sîntueîu-lelegerl foarte grave in sînul întregu-1 uI partid din toatâ tara.
Dovada cea mat hotârîtoare cà tôt ce am «pus noï este riguros exact, este apelul de asearâ al Voinfeii nationale. apel desperat la concordie
Legatiunea italianâ din Capitalâ a ineunostünyd pe ministerul domeniilor si al agriculturel, câ guvernul italian a oprit importul din Rominia al po-rumbulul stricat si incins, orî-care i-ar fi destina{ia..
Aceasta mesura este luatâ pentru a impiedi 'a întinderea pelagrel.
Oare n'ar fi bine ca ministerul domeniilor sâ ia o mâsurâ identicâ în lara, oprind. vinzarea s au eventual râs-cumpàrînd porumbiU incins de la {à-ranî 9
Afacerea Catargi-Bossie.
Dâm aci adresa d-luï ministru al jus-titieï, din 8 Noembre 1895, câtre d. prim-presedinte ai Curtiï de Apel din Bucurestï, pi'in care il comunicâ transarea acesteï alacerï :
IJomnule prim-presedinte, lu urma comunicâreï ce ’mï-atï (âcut, prin adresa No. 10,854 din 4 a curenteï lunï Noembre si a declaratiuneï d-luï H. Catargiu, câ d-sa n’a exercitat nicï o data profesiunea de advocat, eonstatin-du-se in mod indubitabil cà d-sa, în mo-meutul numireï sale in postul de consi-lier de curte, nu avea stagiul de vechime cerut in mod imperativ de legea orga-nizatieï judecâtorescï (art. 61), si câ prin urmare, numirea sa fusese din eroare fa-cutâ eu eâlearea aceleï legï, am onoare a va face cunoscut câ, prin decretul régal No. 4,365 din 7 Noembre 1895, ace a numire a fost revocalâ; iar in locul râ-mas vacant s’a numit D. Alexandru Stoï-cescu, lest membru si presedinte de sec-tiune la acea onor. curte, care implieste toate conditiunile legeï pentru a ocupa acest post.
In ce se atinge de d. Y. Rossi, am onoare a vâ comunicâ câ, examinînd actele ce mi-atï înaintat pe lîugâ sus citata adresâ, âm putut constata câ tim-pul cît d-sa a exercitat profesiunea de advocat era suficicnt pentru a-’ï îin-plini lipsii de stagiü ce avea ca magistrat, si câ, prin urmare, numirea sa a fost fâeutâ îu conformitate eu legea.
Priimitï, vâ rog, d-le prim-preçedinte, asig’uraréa distinseï mele cousidera-tiuuï.
Ministru, Eug. Stàtescu.
D. Ghi[â Mirzescu duce o campante inversunatd in vederea alegerilor generale.
Orï-ce cctâtean are dreptul sâ lupte, eu mijloace permise si cinslite. Ceea-ce face insd Glapi Mirzescu la lasi, pentru a combate pe candidafd oposipel, intrece orl-ce inchipuire.
Investit eu puteri discreponare de
D. C. Dânescu, fost prelect, ne scrie pentru a ne ruga sâ nu ’l amestecâm în afacerea Sârâteanu, eu care nu vor-beste de maï mult timp, si adaogâ, câ nu poate sci «modul d-sale de a se comporta in viata publicâ saü privatâ.»
Tôt in acea * scrisoare d. Dânescu spune : «$<iü numal câ între mumamea Maria Vernescu çi d. Sârâpanu este o neinplegere in ceea ce pnveste o Unie despârptoare între mosil limitrofe, cestiune de resortul justitieï.n
Nicï noï n’am spus maï mult incît priveste pe d. Dânescu.
A afii mat numaï câ exista la ministerul justipel plingerea fraplor Dânescu in contra d-lul Sârâpanu pentru o afacere nu tocmal curatâ.
Nicï ministerul de justifie, nicïziarele colectiviste nu ne-aü desmintit în aceastâ privintâ.
D. G. Palladi, ministrul abdomenie-lor, a dat cri searâ compt miniprilor de câlâtoria ce a fâcut în Moldova.
Voluminosul ministru a spus câ a a-ranjat ca la Fâlticenl liberalix sâ tragâ pe sfoarà pe Popovicï-Râcâciune. In cazul cînd acesta va isbuti sâ fie aies, colectivistii sâ provoace, în ziua alegeriï, un mare scandai si sâ contesteze alege-rea, pentru ca Popovicl sâ fie invalidât.
La Roman, d. Palladi a incercat sâ impace pe frapî Morlun. D. C. Mor-tun insâ a ramas tôt nemnltumit de oare ce nu i s'a pus candidatura.
Miscami electorala
Grupul pensionarilor civilï si militari au afisat urmâtorul program :
1.	Âpârarea drepturilor functionarilor si imbunâtâtirea soarteï lor.
2.	Combaterea t.axeî ce guvernul voepe a reinfiinta pe pensil si lefile funepo-narilor.
3.	Combaterea monopoluluï pe spirtoase ce love§te în romini in spécial.
4.	Imbunâtâtirea soarteï târanilor si muncitorilor romir.ï.
5.	Infrinarea invazieï jidanilor si in-terzicerea de a fine circiumï si birturi atît în sate cît si in orase, cum si a nu maï fi mâeelarï.
6.	Garantaroa proprietàtiï si a liber-tâtiï individuluï în intelesul cel maï larg.
Aceste puncte vor avea sâ le ’sustinâ si sâ le apere candidatiï pensionaiïlor.
Eï au fixât urmâtoarele candidaturï in Capitalâ :
Colegiul 1 de Sénat, d. colonel G. Bo-teanu si colegiul II de Sénat d. maior At. Fànutâ.
Colegiul i de Caméra, d-niï Grigore C. Mano si maior G. Mihàescu, si colegiul Il d-niï Retre Serapbim si câpitan C. Moroiü.
Aflâm din Focsani, câ d. Sâveanu pre-gâteste o noua tragere pe sfoarà. Ca sâ-sï asigure voturile d-fuï D. Simionescu Rîm-niceanu, d. Sâveanu ’ï-a promis con-cursul sâü la colegiul I de Sénat ; pe sub mina insâ d. Sâveanu stârue pe lingâ aï sâï si pe lingâ alegâton, sà nu dea voturile lor d-luï Simionescu-Rîmniceanu. Golectivistul tôt colectivist, pinâ n’o în-sela pe cine-va, n’are odifinà.
Nu e vorbâ, cà nicï d. Simionescu n’are sâ stea eu miinele in sin ; d-sa déjà stie ca toate uneltirile acestea mesebine, vin de la d. Iancu Fotin Robescu1 actualul prieten al d-luï Sâveanu,.— care voeste sà profite acum de ocasie, ca sâ plàteascâ o veclie politâ d-luï Simionescu-Rtrnni-
ceanu, inamicul sâü personal.
★
* +
Guvernamentaliï din Bacâü au fixât urmâtoarele candidaturï :
Colegiul I de Sénat d-niï Gh. Esarcu si colonel Negel. Pentru colegiul IJ d. Ch. Sébastian si Ilie Racovila saü d. D. C. Raileanu.
Colegiul I de Caméra d-niï Al. Vilner, Al. Lupascu si Iunius Lecca. Colegiul II d-niï C.atôn Lecca, Gh. Livezeanu si Bog-dan. Colegiul III d-niï Leon Sakelarie §i C. Vlaieu.
Candidatiï conservatorï sunt d-niï Dim. Rosetti-Tetcanu, André! Teodoru, Ioan Kiriac, Lupu Crnpenski si Toma Rafael.
Reusita d-lor Rosetti-'fetcanu si Lupu Crupenski, este aproape sigurâ.
Currie ar fi purtâtorul uneï scrisorï au-tografe a Regineï Victoria pentru Sultanul.
Bursa din Stambul
Con9tautinopol, 9 Noembre. Valorile locale sunt fârâ curs.—Banca otornanâ a primit GOOOtXK) de Irancï
Apropierea Statelor-Unite.
Londra, 9 Noerabre
Dupà Daily Chromcle, ceï o ambasa-dorï a luat parte la serata data ierï la lordul Salisbury. Se crede câ aceastâ pre-zentâ aratà dorinta Statelor-Unite de a se uni eu concertul european.
Washington, 9 Noembrie.
Corabia de resbel Mincapolis a primit ordinul de a se gràbi sâ ajungâ îndatâ escadrele europene.
Moartea lui Rustem
Londra, 8 .Noerabre
Ruslem-pasa, ambasador al Tui-cieï la Londra, a mûrit.
Crizâ la bursà
Paris. 8 Noembre.
O depesâ din Roma, exprimitid temerï in privint’a mobilisâriï floteï italiens, a exercitat o influentâ proastâ asupi-a cur-surilor valorilor italiene si asupi a in-tregiï piete în general. Inchiderea burseï a fost foarte proastâ. Dupa bursà s’a produs o scàdere accentuatâ.
Càderea cablnetului francez
Paris, 9 Noembre.
Caméra deputaplor. — D. Jaurès de-pune o propuncre care linde sâ inles-neascâ arbitragiul dinlre patronï §i lu-crâtorl. Cere urgenpx.
D. Bourgeois se opnne la declara-[iunea de urgentâ.
Urgexipi sa adoptât eu 25~j voturî contra 250.
Afacerea Giolitti
Roma, 9 Noerabre.
Caméra a reluat Jucrârile sale. Pre-sedintele comunicâ câ ministrul de justifie a depus actele relative la procesul sustragereï de documente de câtre d-nu Giolitti si altiï.
D-nu Giolitti se déclara fericit de a-ceastà comunicare si gata sâ raspunzâ de actele sale ca ministru si députât.
Actele sînt trimise din noü biurou-rilor.
Asigurâri de pace
Roma, 9 Noembre. Italie zice câ Regele sosind azï la Roma, a adresat unuï ministru cuvinte pline de încredere asupra mentinereï pâciï.
Un scandai
Colonia, 9 Noembre.
Gazeta de Colonia alla din Petersburg, câ in urma ancheteï Jîn afacerea tele-grameï cunoscute relatînd in mod inexact un articol al Mesc.gerulul Guvernuluî, doï membriï aï agentieï rusestï aü fost destituitï, afarâ de directorul d. Posniak, destituit maï nainte. D-Tatistclielf, fostul diplomat cunoscut, a solicitât locul de direetor al Agentieï, dar a 'fost refuzat.
Extrâdarea luigArton
Londra, 8 Noembre. Arton s’a infâtisat azï pentru a doua oarâ înaintea tribunaluluï din Bow-Street ie afacerea extrâdâreï sale.
Desbaterile s’aû amînat peste 2 zile.
Pentru domnii abona^ï
Toute persoanele care aü bine-voit sà primeascà cele douâ minière de probâ din „EIM)(JA“ sunt ru gâte, daeà doresc a se abona lu ziarul nostru, sâ achite costul încasatorilor nostri cînd se vor prezenta, saü sâ înstiinîeze direct administrai ia.
Pentru regularitatea socotelilor nu vom servi ziarul de cît acelor persoane care vor achita abonaineutul saü vor cere gazeta prin scrisoare.
Abonamentele încep de la 1 si 15 a fle-càreï lunï.
★
* *
Top confrapl din provincie sint ru-gatp sâ ne trimeatâ schimbul. De tn-datâ ce’l vom primi. vom râspunde çi noï.
_______________________Administrafia.
AVIS
Se aduce la cunosfinta onor. public, câ eu începerea
uneï viitoare (1 Décembre), vapoarele englese de mâriurï a linieï :
AVm Johnston & (j° Ltd-
Liwerpool çi Anversa
vor pleca régulât în fie-care 10 — zile în oprtul Constanta.
Orï-ce mâriurï se prime.se «à forfait» direct pentru orï-ce oras din Rominia.
Pentru orï-ce informatiunï bine-voitï a vâ adresa la d-niï Watson & Youell, Galatï, Biàila si Bucurestï.
Watson & Youell
Agent! general!.
Jalniciï pârintï Domnul siDoamnala-cob Mar morose h aü profunda durere a lace cunoscut perderea prea iubituluï lor unie liü
Max Marmoroseh
decedat la Viena. în floarea vîrsteï sale, azï 10122 Noembre la ora 2 dimineata, dupa o lungâ boalà.
Serviciul funebiu va avea loc Dumi-nicâ 12:24 Noembre la Viena Zelinka-gasse 13.
LA TIPOGRAFIA
6. A. LAZAREANU
BUCUREÇTI
3, Strada Episcopieî, 3
m- SE IMPRIMA -m
BTJIEÎINE DE TOT
conform legeï électorale çi
MANIFESTE ELECTORALE
câtre alegàtorï
în timpul cel maï scurt çi eu preîurï moderate
CAFE „NATI0NALA“
In fie-care searâ concert muzical sub conducerea D-lui Rubinslein. Bere Bru-gadiru eu pabarul si dilerite mezelurï eu preturï moderate.
Intrarea libéra.___________
DoetorulfÔMA IONESCU
intors in {ara ’çi-a reluat consultatlunile Lunea, Mercurea çi Vinerea de la 5-7 seara _______Strada Romani, 20____
S’A DESCHIS
SCOALA DE MUZ1CÀ
VOCALA ÇI INSTRAMENTALA
Societityeï „LYRA U0MÎN“
Strada Fiotïneï, 22
Pentru eleviï de la 8—14 an! cursurile sunt gratuite
HETRE TH. SFETESCU
AVOCAT
No. 23, Strada Mircea-Voda No. 23
_______BUCURESTÏ____________
Mihail A. Raehtivanu
FOST MAGISTRAT AVOCAT
Gheiul Dlmbovi{eI. Casa Cutarida.
Doetor Gr. A. JâFanu
Specialist în boale venerice si ale câilor uriuare.
Strada Bânceï {Nationale colt eu strada Caragheorgheovicï de asupra teatru-luï Hugo.
Consultatiunï de la 4'/2—7 p. m. _____pentru dame de la 3—4.__
BOALELE SIFIL1TICE
NEPU1TINT A liAUIÏATEASCA
Vindecâ dupâ cele maï nouï metode radicale fârâ durere si impedicare, dupe
0	experienlâ de 23 anï. Specialist in boale lumestï
DR THOR
Strada Emigratu No. 1, intrare numaï prin strada sf. Voivozï, (Tramway).
Consultapunï de la 10—/ dim. si de la 5—8 seara..
Loc separat de asteptare pentru fie-care._______________________
TIPOGRAFIA „EP0CA“
va fi în curînd instalatâ. Aceastâ tipogra-fe adusâ anume pentru tipârirea gazetel, posedâ lit era cea maï élégant a fi mafinile cele mal perfectionate
TIPOGRAFIA „EPOCA“
ne va permite sâ tragern jjoo de fol pe orâ, puttnd ast-fel satisfacc cererile cititorilor
1	médiat, dfudu-le în acelap timp finout&tile cele mal récente.
MAÇINILE CU MOTOR
ale acesteï lipografl, unicâ în felul eï la noï în tara, aü vnensul avant aj de a în-doi parul în patru odatâ eu imprimarea, aceasta pentru marea comoditate a cum-pârâtorilor.
LUCRÂRI DE LUX
si prompt executate pot f fâcute de ti-pografa ziarulul, atsa ca sâ poatâ satis-face pe deplin chiar pe ceï maï fini ama-torï de artâ tipograficâ.
TELEGRAME
Serxüciul Agentieï roniîm'
Conferin^a ambasadorilor
.	Londra, 9 Noembrie.
Reuter aflâÿdin Constantinopol câ la conferinta tinutâ lunï la ambasadorul Francieï, ceï cincï ambasadorïsi insârci-natul de afacerï englez, aü discutât mà-surilo de complimentare de recomandat Portiï pentru restabilirea ordineï în Ana-tolia.
Regina Victoria çi Sultanul
Londra 9 Noembre.
Daly News, anuntâ câ ambasadorul
r
IN
ZIUA DE 5 NOEMBRIE
S’A DESCHIS
UN NOL RESTAURANT
Bucâtârie aleasâ, Romàneascâ si Francezâ, speeialitate de salatà de icre, gigot de vi^el, rostbraf, râciturï fine, etc.
.Vinurï naturale din viile Simulescu si Filipescu (Drâgâsani)
Cànutà
Acaaemiél in tnstul
naturale din viile Simulescu loneseu (Dealu-Mare) Nicorestï si Odobestï.
Localul este situât în strada Régala colt eu strada local Constantin Paraschivescu fi Cosroa.
PRETURI MODERATE
ANDREI DEMETRESCU
Fost asociat liinp de 12 anï al d-luï C. Daprogeanu-Gherea la restaurantu! g3reï l'ioestï.
imsa
www.dacoromanica.ro
4
E P 0 C A
A IV U N^C I U
Avem onare a face cunoscut onorabiluluï Public câ pe lingâ hirtia de tigarâ Dorobanful si Les dernières cartouches, punem in vin-zare hirtia de tigarâ :
ZUAVUL ?! MIZPAH
care reprezintâ un epieod din rezboiul franco-german
care reprezintâ o mumie egipteanà
Onor. Public fumâtor, cunoaste superioritatea si fineta fabricatiunel noas-tre, Dorobanful si Les dernières Cartouches, asa câ avem tôt dreptut a crede câ si hirtia de tigarâ Zuavul si Mizpah vorgâsi aceeasï favuare pe lingâ publicul consumàtor ca si Doroban^ul si Les dernières Cartouches.
Toate somitâtiie stiintifice din tara si sLrâinâtate, au recunoscut câ hàrtia de tigarâ Oorobanful, Les dernières, Zouavul si Mizpah,
din fabricatiunea noastrâ din Paris, este cea mai usoarâ si maï finâ iiirtie de tigarâ.
Si acest lucru a fost pe deplin confirmât de câtre publicul fumâtor, câcï eu toatâ concurenta deloialâ, eu toate imitatiile si contra-facerile a unor oameni fârâ scrupul, clientela noastrâ merge zilnic crescind, gratie excelentel calitâtï a hirtie! noastre de tigarâ Dorobanful, Les dernières Cartouches, Zuavul si Hflizpah.
Deposit general pentru toatâ Rominia este in lasî.
Fratiï RRAUNSTEIN.
DIPLOMA DE ONOARF
la
EXPOSITIUNEA din BUCURE§TI 1894
INSTALATIUNI TELEGRAFICE
Ciaz, Apà, Telefoane, Paratonere
Filtre Cliamberland-Pasteur, Tuburï de bazalt, plumb, fontâ 51 fer.
Closete de toate sistemele Instalapi de «Tout-à-l'égout». Salon de Expozifie-Exportafie.
TEIRICH & LEOPOLDNER
BUCURESTI
Strada Bcîrzcï, IVo. 9. BACANIA
GRANCEA & STANESCU
98—CALEA VICTORIEI—98
vis-à-vis de palatal régla, in col{
Cel ma! bine asortat magasin de coloniale, comestibile çi delicatese
PROPRIETARI1
VASTULUI SI VECHIÜLUI MAGAZIN DE INOREDERE
ï.«'i PAPAGAIv
Strada Lipscan! 74
Anunta numeroaseï sale clientèle, cit P. T. public, câ in urma colo- Vf saluluï consum ce fac, încurajafï de to^i, si spre satisfacliunea §i in- $ lesnirea onor. clientèle, au introdus eu inceperê de la 1 Septembre 1895, $ prefuri fixe eu un profit foarte modest.
Tot-d’o-datâ fac cunoscut, câ pentru a corespunde in general tutulor cerintelor, 9’a mârit confortul repartizindu-’l in raioane separate ca: Mâtâ-sâriï, *Catifele si Velouri de Nord, Linagiurï diverse genurï, Stofe pentru cofecpunî, Confectiunï pentru Dame si Copiï, Trusourï, Albiturï, Stofe de mobile, Covoare, Lynolin, Articole de* modâ §i toaletâ, etc., etc., etc.
lu urma acestor modifîcârï, magazinul nostru, (îind unicul din tara, in pozitiune a satislace orf-ce cerintâ, sperâm câ aeum, maï mult caorl-cind, vom li încurajatï de onor. clientela, prin pretioasele d-lor vizite.
Gu toatâ stiina,
Eschenasy & Farchy
P.S.— Duminica de la 8—12 a. m. se desfac toate cupoanele râmase din cursul sâplâmineî, precum §i mârfurüe sold eu preÇurl cxccp{ional de reduse.
Pentru a nu cofunda magasinul nostru eu altele, avisâm clientela noastrâ câ nu avem nicï 0 sucursalâ.
9—
R A T N E
SINGURELE CASSE
I
CONSTRUITE DE
OTEL CALIT Clips pW CONGREAVE
Ncgàuribil f?i ncspargibil
K
O
m
2
K
3
lu
£ o
.2 *a
Sç = o
O
22
2
g- 8
c
g
©
*1
S* c
s S
» s
~ 55
H O
*, a —
a?
-s
Si a maï multor autoritityl (lin tara
Acest ojel a fost încercat in arsenalul flotileï din Galati fi de maï multï inginerï mecanicï celebri precum fi de diferite uzine din Englitera, a caror certific.ate le posedâm.
Detallurï, prefnrï corente fi certlflcate se trimit dnpâ ce-reri gratis si franco.
Reprezentanjï si depozit general
I. DIMOVICI cV Oie
Bucureftï, str. Doamneï, 21
Iiriila, Calea R égal,1, 61 (N
Bogat asortiment de arme de vlnàtoare de tôt felul de la 75 le! la 1000 leï bncata. Arme eu doua {evi pentru alice) eu cocoufe fi lftrâ cocoafe, —ptisoü-oarabinâ o jeavâ alice, alta glont : pnftl en trei fevl «Trio» douâ de alice alta de glonj, — Express-Rifle fin lucrate; — carabine de precisie «Rnblni» garantând tirul exact pàuà la 1000 metriï. Arme eu 2 perechï de tevï.
Carabine eu repetipe importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., eu 9, 12 fi 15 focurî, recomandabile ca arme de apârare fi vinâtoare la animate mari. Puscï de salon rie la 20 leï la 150 leï bucata, pistoale de precisie, de duel, etc.— Mare asortiment de REVOLVERE de toate mârimele fi de toate felurile de la 8 leï la 200 leï bucata.—Bogatà colectiune de obiecte de vênàtôre fi accesoriï de arme. — Se gâsesc : tôt felul de Cartuçe englezeftï «Rley» fran{uze.?tï fi austriace. — Cartuçe producênd urtiflÇil pentru puftï cal. 12, 10 fi revol-vere cal. 7, 9, 12.
Obiecte de scrimâ i sübll, florete, màscl, etc.
Atelier de reparafiï
B, B, 2isman
Calea Victorieï No. 44
BUCURESCI
lîn^â. farmacia Brus
Cel d’întîiü cel maï însemuat niagazin din tarif de Arme

! LEMNE de FOC |
Cer si fag
Tàiate f^*i despicate
Furniseazà la Domiciliü eu PRETURI M0DERATE
a
BÛCHER & DURRER
27, Soseaua Basarab, 29
COMANDELE PRIN CARTE POSTALA
9
I
m
i®
i
—mm—mmm—mm—mm— LEMNE DE FOC S
PRET CRI LE A CT U A LE SUNT IOOO Kilograme cer	Leï	26.—
Dus	500	,,	„	„	(®-5®sni)er|oa,.j!
la domicllIfllOOO	„	tag	„	25.- snp^iiïi
500	,‘	„	„	13.— u'cate
Telefon 2933	E. KESSEL, Calea Plerneï 29
Qnalitate

I O. O. BS
100, CALEA VICTORIEI, 100 (EN FACE Dü PALAIS ROYAL)
Rez-de-Chaussée et I-er étage
HAUTES NOUVEAUTES
ROI3ES ET COIVEEGTIOIVS
Grand choix de soieries, velours, lainages, broderies, etc., etc. VENTE AU MÈTRE
CHAPEAUX MODELES DE PARIS. — EXPEDITIONS EN PROVINCE
mr SPECIALITE DE ROBES DE MARIAGE
De retour de Paris, je m’empresse de vous informer que je viens de rapporter une grande cargaison de Hautes Nouveautés et les dernières Créations de Robes, Confections et Chapeaux sortant des premières Maisons de Paris.
Je me permets d’appeler votre attention surtout sur l’immense choix de Modèles de vêtements et sur le grand assortiment de Nouveautés en Soieries, Velours, Lainages, Broderies et Garnitures que je tiens à votre disposition les vendant aussi au mètre et à des prix exceptionnellement bon marché défiant toute concurrence.
La devise de ma maison d’exécuter toute commande dans les meilleures conditions et de vendre mes marchandises réellement très bon marché me fait compter que vous voudrez bien, M..., m’honorer de votre visite pour vous convaincre par vous-même cte ces avantages.
S I O. O . B Y K
100, CALEA VICTORIEI
dorefte a 'si lace colecjie de màrcï postale uzate din toate finie lumeï si se adreseze la sub-scrisul care po-sedà peste opt mil de felurï.
Prefurï cureute nu posed ci contra referinte saü unuï mic depozit de banï trimit fo eu mârcï pentru o valoare împâtrità.
Cumpâr saü iaü in schimb ori-ce eantitate de mârcï romineÿtï.
B. STEIN
Strada Nouâ No. 3 Et. 2.
BIUR0UL FABRICEI deSPIRT
fabrica de borhot uscat de la Herestreu fi moreï automatice de abur de la O-bor ale d-luï
Andrei A. Popovicï
— S’a mutât din strada Smîrdan în —
Strada Lipscanl No. 86
fajà eu biserica Sf. Gheorghe Noü
DNA. ANA
Renumila carturâreasâ care ghieeste eu multâ artâ trecutul, presentul si viitorul. Locueste în str. Tàranilor 80, colt eu str. Romatîâ.
Ntn mit NUMAI CONSUMATI nu t nu ;
ITT
Inainte de a vâ asigura câ e weritabil
BITTER ALESSAHDRIU
O sumâ de indivizï, iguortitifï fttnt pereche, dar slreil, a ademeni pe uniï comerciantï lacomï de difereuta unui minimum prêt—inselind pe con-sumatorï, dind diferite niismaçuri, fabricate la liirdâü in care ar trebui .-â’sï spele maï bine necurâtenià, atit a sufletuluï cit si a corpuluï lor, de cit a vâtâma sànâtatea consumatorilor, numaï ca sa’si urnlle punca.
Acestor falçiHcatorf çi fabricant! de contrabandà, le zic : Ncmernicilor, eu am creiat Biterul spre a da publiculuï un médicament popular a$a cum sunt la noï aproape popular e maladiele de stomach. lata de ce e mult preciat Bitteru! meü: BITTER ALESSANDRIU. Pentru d-niï comerciantï, carï nu vor a tino veritabilul meü Bitter, ono-ratiï consumatorï pot gâsi la magazinul de detail al fabrieeï mele nu nu-mâï Bitter, ci si cele-Palte procluse ca : Chocolaterie, Liquerurl superioare, Yinurï medicale, Specialitilt! farmaceutice articole de toaletâ. — Am maï pus in consumatiune :
Cognac Stcaua Ivoniînieï Atit despre calitatea mârfurilor, cit si a preturilor va vetï convinge, cind vetï cumpàra ceva numaï de probà.—lîog a vizita :
Magazinul de detail al fabrieeï ALESSANDüIU
Str. Doamoel, iV—(Casele d-luï Biicescu).—Bucureftï
OOOOOOOOOOOOODOOOOODDOOODOOODDDOOOOOOOOOOODOOO^
Capital social lei noï 4,000,000 Intreg vârsat
Sediul Central m Bueurestï, Strada Lipseanï, No. 10.
Fabrice; Bucureftï, Moïneçtï, Monteoru.
Adncem la cunoçtin(a publiculuï câ punem în vînzare :
PETROL de REGULAMEHT
labricat eu toatâ îngrijirea si conform regulamentuluï asupi’a labricatiuneï petroleuluï. Recomandâm aceste produse publiculuï care voeste a fi l’erit de mceudiele si explosiunile ce causeazâ petroloul râü rafinat, care se debiteazâ in
comerciü.—Expediem in vagoane-citerne de fer saü in Butoae.
Pentru Bueureslï putem servi pe clientiï nestri chiar la domiciliü, aducindu-le petroleü garantat in bidoano de tini-
§
8
8
8
8
M A R C A	II
STEAUA RO.VIANIEI |
cbea saü in damigene de sticlâ.
Lumînân de Stearinà
m a R c A
| STEAUA ROMANI El
(Fi	pIOÏÏOIH jîHîîfgn^rJOînlGi fiRTOCI
De o ealitate superioara produselor similiare indigène si streine
Lux, in hirtie rosâ albnrie. — Extra, in liirtie ro§ie. — Prima, in hirtie portocalie §i descoperite în làdite.
« rtw diu upâ distilatà §i lipsitâ da microbï, singura ce se poate !ntrebuin{a fârâ pericol arUÜCiala P0n.b'U sànàtate. — Transportât» la domiciliü zilnic in bu’àtï paralelogramice de cel 7 j	putin 5 si 10 chiiograme.
«	>/	<	« producem si oferim publiculuï: Valoliua, Identic Scihdaeti' Extru, Prima, Yulcau si
U iOllin miïira Ô P°utru Cylindre. Furnisâm déjà fabricele cele maï insemuate, ca : Fabrica de Ciment,
Brâila; Basait, Bucureftï ; Spirt, Marinescu-Bragadir ; Sticlârie, Bogdâneftï ; Hirtie, Le-tea. Morï, între carï: Relorma, Pite.jtï ; Chgnac, Naville; Ferâria Grünfeld, Glierestea Gostinescu, Postà.vâria Buliu^ï
8çi altele; un tnare numàr de ateliere si foàrte mulp proprietarï si arendap pentru masinole agricole.
Parafinà-Benzinà, în calitàp superioare, apreciate favorabil de cumpàràtorï,
8^	Pentru comande a se adresa :
Directiimei generale a ..Socieiateï Romiue île Petrol”
Strada Lipscuuï, No. 10, Bucurostï.
8D0D300000DDDDQ0D003DDDDDDDMD3aiDgLa3MDa0D0D000
O
BÀZARDL IDNTENIEI
BUCURESCI 35, Calea Victorieï, 35
CRAVATE, GULERE, MANSETE1
1 PARFUMERII. UMBRELE
C10RAPI, BATISTE, FLANELE MANUSI, etc.
Catalogul MagasiQuloi s-
se trimite la cerere gratis fi franco.
mm
o
o
o
o
o
o
o
U
o
U
o
o
o
o
o
o
o
o
Ü
Ducurescl.—Tipogrulia «W\VWi3aOOrOIÏ\aiJlGa,rQ1,iscopici 3.—ducuroscl.