SERIA IL—ÀNTTL I, No. 23. A TBEIA JOI 30 NOEMBRE 1895 NUMÀRUL 10 BANI ABONANEJTTEIÆ Incep la 1 fi 15 ale fle-cârel lu ni fi se plâtesc tot-d’a-una inainte lu Bucureçtl la Casa Administra^iol In judefe si streinâtate prin mandate poçtale Un an In \artt 30 leï ; ln streinfltale 50 lel Sase lunl ... 15 » » » 35 » Treï lunï ... 8 » » » 13 » Un numâr In streinâtate 30 bant MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZ ADIIEVINTRAIflA No. 8 - STRADA CIÆMENTEÏ - No. 8 ZIA H CON8ERYATOR NUMÀRUL 10 BANI ANUNCIERILE In Bucureçtl fi jude^e se primeac numal La Aditiinistra^ie In streinâtate, direct la administrafie fi la toate oficiilo de publicitate Annnciurï la pag. IV.....0.30 b. linia » » » ni........2.— leï » » » » n........3.— » » Insérai]o fi reclamele 3 leï rindul U n njujnÿl r vechiü 30 banï BEDACflA No. 8—STRADA CLEMENTE!—No. 3 REZILTATIL COE. UI DE CARER PRIMA JEDINJÀ Sa presupunem ca s’a deschis Caméra §i ca cel treï opozantl cari s’aü aies staû acasà pe ziua de azl. Liberal il sînt stâpînï absolu^ pe situa(ie §i pe chesturâ. Logic ar fi ca, în cazul acesta, sa plece «à el acasâ, în beneficiul reporterilor §i al stenografilor. Insa asta ar însemna ca fara opozitie el nu sînt în stare sa tie çedinta. De aceea, î§l iaü eu totiï aere grave, se instaieaza în scaunele cucerite eu atîtea sacrificiï si daft aparen^a une! çedinte serioase. La ora 1 §i juin, çedinta se des-chide, sub prezidentia I. P. S. Au-relian, fiind 165 domnl députait pre-zentl. Se împlinesc formalita^ile obici-nuite. Se acorda un congédia d-luï V. Gh. Mortun, pentru interese de clasâ. La ordinea zilel nu e nimic. Discursul d-lui Pèucescu P. S. Aurelian.—D. Gr. Péucescu are cuvîntul pentru o propunere. Yocï.—SunteÇl çapte ca s’o iseâ-litl ? D. Pëucescu. Cred ca da. (Dupa multa galâgie, nu se ga-se§te de cît d. Ionel Grâdi§teanu. Gît pentru d. Iancovescu, d-sa deçi a promis ca va iscali, însa era o-cupat în momentul acela eu niçte «miel infamiï»). D. Pëucescu. —D-lor députât!, ne fiind sapte colegl,—§i cînd zic co-legl, zic camarazï, cari sa semneze propunereà mea, o transform într’o siinpla explicatiune. P. S. Aurelian. — AtuncI ave^I cuvîntul. D. Pëucescu.—Domnilor députait §i onorat auditoria. Discutiunea la mesaj este o ocaziune solemna. pentru ca numal odata pe an, Natiunea are ocaziunea sa vorbeasca eu Co-roana. «Ziceam dar, domnilor, ca într’un stat parlamentar eu regim repre-zentatif trebuie sa fie doua partide de guverndmînt, care sa se suc-ceada reciproc. Prin urmare, cînd am vâzut ca^partidul conservator nu respecta principiile de nationalisai dejinternationism national, baînea si cadede la cîrma statuluï, eQ am tre-cut în partidul liberal, pentru ca am vroit sa ma succed reciproc... D. Stolojan.— Vobiti-ne cevaçilea §i dé sistemul monetar. D. Pâucescu.— Voiù veni §i' a-colo. Domnilor, fiind bolnav, sper ca onorata Caméra §i domniï colegl vor bine-voi a-ml acorda o suspen-siune. N.Cutcudache.— Çi doua, stirna-bile ! Sufragiul universal La redeschidere, D. Nicolaescu are cuvîntul. D. Nicolaescu.— Domnilor députât! si ceta^enï-celule! In viata Na-(iunilor ca §i a popoarelor, progre-sul este mergerea ’nainte. Cu al te cuvinte, cînd s’aü proclamât «Drep-turile oniuluï», cetâ(enil Francezl aü trebuit sa fie conseil (le rolul loi-istoric, saü sa devieze de la caleà pe care le-o indicase în lineamentè generale un Proudhon, un Guizot, un Richelieu saû un Montesquieu. $i opiniunea aceasta nu este numal a mea. Cetateanul este îu organis-mul social aceea-ce este molecula la plante, saü atomul in cosmogonia internationala. De unde rezulta câ masele chemate la via(a civicâ aû un dublu roi : acela de récipient §i acela de protoplasma. In regnul a- nimalic, exact aceeaçl coinciden^a se observa la pachiderme. D. C. Mârgâritescu.— TrecetI la bonzil çi mastodontil cari ne-aü su-grumat conçtiin^ele cu ghiarele bu-nulul plac ! (Aplauze frenetice. Oratorul este via félicitât. Vocl : Delavranceci ! Delavrancea !) Noi fi El D. Barbu Delavrancea. — Heï, domnilor ! A fost, un moment teri-bil acela. De o parte el, vinetl de invidie, pestritï de cosmopolitism, betl de glorie §i avizï de putere, — de alta noï, roçiï de mînie, calml în conçtiinta, mîndri de noï si a$a mal départe, — Lamina cu Intune-ricul $i nebunul lui Schiler cu fada ’n rnînâ ! Roma ne saluta §i ciocoil rîdeaü ! Sire, Sire, nu reda taril pe duçmaniï pamîntulul stramoçesc, în valurile caruia^curg oasele roçil ale trecutulul nostru ! Ce ?! Va legatl de numele meO çi-mï zicetl ca sînt din Delea-veche ? Fie ! Dar din De-lea-vecbe orï din Delea-vrancea, în inima mea bâte ciocanul milostiv al cucemiculuï dor de vatra strâ-bunilor ! Rîzl, domnule Catargiu ? El bine, ^ine ! (Oratorul crezînd ca are ’n fa(a sa pe Domnul Lascar Catargiu, a-runca cu calimarul în capul, ca sa zic asa, DomnuluI Statescu). Cine Î$I închipuie alt-fel viitoarele §edin(e ale Camereïcolectiviste, n’are de cît sa prooroceasca. Noï nu ve-dem ce ar putea fi alt-fel, — câcï nu s’a mal pomenit balamuc fara custozl. M. H. V0TUL 0FICERIL0R Printre nenumâratele inventhml colectiviste nouï din ultimele alegerï, cea mai boacànà a fost nâscocitâ de d. ministru de râsboiü. D-sale i se cuvine reewnoçtinfa çi admira fia tuturor agenfUor dedoralï din fard, câcï nu este lucru uÿor sâ faeï nouï descoperirî pe un teren în care s’aü ilustrat Radu Mihm, Fleva, Toboc etc. In colegiul I de Camerà ÿi de Sénat sunt înscriçi un mare nmnâr de ofi(erl. Ast-fel de exemplu în colegiul I de Dolj sunt a-proape 60. Se §tie cà de çïnu foc politicâ militantâ, un mare numâr de oficeri, probabil majo-ritatea lor, sunt din teapa oamenilor cari §tiu sâ deosibeascâ între Sturdza §i Carp, între Stoicescu si Marghiloman, între Oogu Rifoveanu çi Qherman, între Stâtescu §i Làhovari, între Pv.ladi §i Olànescu, între Pont Tache Ionescu. Me§te§ugul era ca totï ace§U ofiferï sà nu meargâ la vot, fiind câ se ÿtia câ nu vor vota cu guvernul, iar ceï-l’aljf sà meargâ la vot. Çi atuneï d. general Radu... Budiçteanu a gâsit comhinafia çtiutà : a tras înttm o circularâ prin care, încâlecînd pe înaltele considerafii de disciplinâ ÿi cle neutralitate a armatel în luptele politice, a Invitât pe ofiterï sâ nu meargâ la vot. Dupâ ce efedul s’a produs, fi dupé ce tofï ofîteriï cari ar fi votât cu oposifia aü înfeles ce-i açteaptà, in ajunül alegerilor a venit a doua circularâ a d-luï ministru prin care s’a ordonat ofi(erilor sâ meargâ la vot §i sâ voteze conform cu conçtiinfa cu 'datornle» lor. Textul circulâret nâ-dejduim sâ-l putem publica in curînd. Resultatul' n’a lipsit un vot de opter guvernamental ; iar din ceï-lal(ï numal pe ici pe colea cite un om prea curagios a îndràsnit sâ voteze. Ceea ce este §i mal caraderistic, este cà efedul celor dnuà circulârï ale d-luï ministru.... Budiÿteanu s'a simfit chiar în sfera seninà a colcgiuluï universitar, unde nu domne.se de cît grijele superioare ale inalteï culturf. Bouï alegàtorï militari nu aü luat parte la aceasià votare, deç-i votase la Martie 95. Cine se maï poate tndoi de màrimea e-fectulul produs în alte sfere P RUBE1CA MEA Cllnuia lui Malaxa Mi-aduc amintc de-oglumà care avea un succès teribil prin clasele primare. Vre-un drac de biliat care facea pe mâscâriciul colegilor, nâvâlea cite odatâ pe usâ ca o bomba fi sbiera din toatâ puterea plàmln’ilor : — Bàefï, arde Dimbovita! Si cu toate câ strigâtul’acesta ’l mal auzisem d’o mie de orï, totufl ne tâvâleam pe sub bâncl de ris, orl de cite orï 11 auzearn. ... Deunâzl, unuia anume Malaxa, de profesie candidat liberal la Galant fi prin urmare bârbat foarte comic, 1-a venit chef si reediteze pâcâ-leala de mal sus. In consecin^â numitul a’nceput sâ strige : — Frafilor, am dat foc Dunàrii de jos I Tofï frafiï Libérai! de la Severin pin’la Dorohoï, adicâ de la Ilarïu pin’la Moruzi, s’afl pus atuneï p’un ris de credeal câ-I apucâ alte aléa: «Mat da inucalit mal e Malaxa I Auzï ce ’l-a tràznit prin cap, sà dea foc Dunàrel» 1 ? Reacfionaril insà, cum sînt eï oamenï hursuzl de fel nepriceplnd spirituela poznâ a Malaxis-tulul Gàlàtean, aü fil eut pe disperatil si l’aù luat tam-nesam, pe Domnu Fleva la relec : «Astea’s alegerï libéré Domnule or... foc! A tl violât liber-tatea preseï! Incendiarilor, aft dat foc gazetelor opozifioniste» 1 Poftim, curât : treanca-fleanca mere acre 1 ParVaicï e vorba de vre-o gazetâ ! ... Darj sâ ne’nchipuim c’ar fi asa, Reacfiune cinicà. Da, valorosul Malaxa a ars un jumal fi ce-I cu aia mà rog? Sà vedem: i) Libertatea preseï n’ar fi violatâ, pentru mo-tivul foarte simplu câ un Malaxist nu-I capabil sà comitâ o violare. a) Pe urmâ, ziarul are saü nu menirea sâ lu-mineze poporul ? Da. Apol daeâ-ï asa, af vrea sâ vâd cum v’ar lumina pe Dumneavoastrâ o luminare, bimâ-oarâ, plnâ nu vefl aprinde-o c’un chibrit 1 Si-afa maï încolo. As avea la’ndemlnà o du-zinà de puncte de vedere d’astea( ca sâ dove-desc lipsa de logicâ si reaua vornfà a acelora care blrfesc In potriva nevinovatel glume a lui Malaxa ; dar lasâ c’o sâ vâ explice Domnu Fleva printr’un articol în Monitortü lui Vràbiescu, cum stà afacerea asta ! Demagog. UN NOUJMPOSir Impoaitnl pe avéré» mobiliarü.—Reforma iuipoMltelor. — Mono-point pe alcool Impositnl pe averea moblllarii Colcctivistiï, §tiû prea bine cl nu sînt în stare sà meargâ înainte cu actualele resurse budgetare, flrâ a se izbi de vr’o stîncà pri-mejdioasà, care le-ar sflrima barca. De aceea d aü decis în principiü déjà de pe acum sà creeze noui resurse oudgetare, eventual sà reformeze impositele. Fàrà sâ desfiinteze nicï una din reformele conservatoare, de§i în opozitie aü promis prin întrunirï, la Camerà, la Sénat §i prin manifeste, cà vor desfiinta legea maximuluï, taxa cleruluï, etc.—onorabilil colectiviftî ne promit a mal încàrca pe contrtbuabilï cu un noü imposit, anume cu impositul pe averea mobiliarà. Sîntem sigurl, însà, cà nid acest imposit nu le va ajunge §i daeâ ar putea, ar rea-liza §i monopolul pe alcool, pe care plâ-nuiaü la 1887 sâ-l introducâ, dar de care aü scàpat, precum a scâpat §i fara de d pe un timp relativ foarte scurt. Eï socotesc acum, câ atîta timp cît vor sta la putere, cu chiü cu val vor ie§i la li-man cu noui imposit pe averea mobiliarà, lâsînd apoï iar în sarcina conservatorilor echi-librarea budgetuluï §i realizarea monopoluluï pe alcool. Keforin» Imposltolor Guvernul de tristà amintire al luï Ion C. Brâtianu, se afla în aniï 1886—88 în încur-câturî atît de marï, în cît pentru a scâpa, se gîndise la crearea unuï noü izvor de venit pentru budgetul statuluï. In adevàr, în 1884 fi 85 defîcitele aü fost atît de mari, în cît nu era chip sà le aco-pere în aniï 86 fi 87, anî bunï fi abundentï. Din contra, în urma noullor împrumuturï contractate pentru fortificapï fi pentru com-plcctarea armamentuluï, încurcàtura crescuse în mod considerabil. Lucrurile aü ajuns afa de râü, în cît guvernul a primit convingerea cà nu e altâ scàpare decît reforma impositelor. Monopolul alcoolulnï In desperarea sa, guvernul a recurs la ideea de a înfiinfa monopolul pe bàuturï spirtoase. Orï-cît de impopularâ ar fi aceastâ reformà financiarà, orï-cît de mult ar fi ridicat ea masa cîrciumarilor fi a tuicavilor, totufl Ion Brâtianu se gîndea s’o realizeze pentru a putea restabili echilibrul budgetar. Norocul lui a fost cà colectiviftil càzurà cu rufine de la putere, lâsînd ast-fel conservatorilor o situajic budgetarâ penibilâ. Se ftie însà, cum conservatoru, prin es-celenta lor administrafiune financiarà, aü e-chilibrat budgetul fi timp de opt anï în loc sà creeze nouï imposite, din contrà aü redus taxa de j la sutà asupra lefilor funefio-narilor, în plus aü làsat un excédent budgetar de peste, 40 de milioane.. www.dacoromamca.ro Ce ne vor làsa iar colectiviftiï, ne putem închipui, dupâ precedentele pe cari le-aü créât de cite orï aü fost la putere. Ac. IN JURUL COLESiULUi UNIVERSITAR «Voinfa Nafionalà» reproduce cu 0 vâditâ satisfaefie o aprceiere a ziarulüï «L’Indépendance Roumaine», relativà la chestia daeâ (l. Maiorescu este aies bine saü nu. Discutiunea e de prisos ; legea cerlnd pentru inajoritate jumâlate plus unu, este évident câ nu se poate cere candidatuluï sà întruneascâ jurnâtate plus unu fi jumütate. Afa s’a interprétât tu tot-d’auna lucrtil In toate târile fi ln toate parlamentele. Afa la noï la Camerà fi la Sénat, sub toate gu-vernele, cînd numârul votantilor a fost fârâ sot, s’a considérât ca majoritate jumàtatea votantilor plus 0 jurnâtate de vot. Ast-fel s’a respins prima propunere de dare ln judecatâ a ministeruluï Ion Brâtianu. Tôt ast-fel a fost validai de Caméra conservatoare d. Radu Stanian, aies députât la Ploeftï, lu 1892, cu urmâtoarele voturl : 181 din 361. Cu acea ocazie alegerea d-luï Stanian fusese contestatâ, pe motivul indoit câ buletinele anulate nu s’aü (inut tu seamâ fi cà chiar daeâ netinîndu-se în seainà, vala-bil exprimate fiind 361, d-sa a avut 181, adicâ in jurnâtate plus unu. In Camerà alegerea d-luï Stanian a fost sustinutâ de càtre d. Ion Lahovari, care a pronuntat urmâtoarele cuvinte profetice : «Eü cred cà bine a fâcut d. Stanian sâ aibâ încredere în magnanimitatea majoritü(eï conservatoare, care nicï 0 datâ nu va imita precedente ca acelea cînd liberalil contes-taserà 30 de alegerï din opozitie, abuzînd de majoritatea pe care 0 aveaü pentru ca sâ goneascâ din Camerà pe deputafil cel maï însemnatî din opozitiune». * # K- Este curios efectul pe care 0 scliimbare de guvern 11 poate produce asupra unor oamenï inamovibill fi presupufî atît de lu-minatï, în cît lor le este încredintatâ mi-siunea de a râspîndi lnalta culturà în tarâ. La Martie 1895, d. Maiorescu a fost aies senator al colegiuluï universitar din Bucu-reftï cu majoritatea de 19 voturï. De la Martie plnâ la Noeinbre nimic noü în viata politicâ a târeï, nimic ait de cît schimbarea guver-nulaï fi majoritatea d-lul Maiorescu scade la 19 voturï, la o jurnâtate de vot. Si ne mal pllngem câ alegütoriï din colegiul Ill-a nu se aratâ indepeudentï fatà cu stâpînirea ! *** Un sentiment de dreptate ne obligâ sâ restabilim putin cifrele din votul universitar. ln cel 27 de profesorï carï aü votât contra d-luï Maiorescu, nuniaï 25 sunt profesorï universitar!, cel-l’altï douï sunt d-niï Aristid Pascal fi Verieeanu cari au Incetat de mult de a fi profesorï universitarï fi aü trecut ln categoria pensionarilor civilï. Dom-nielelor numaï gra(ie uneï interpretàrï judecâ-toreftï aü obtinut dreptul de a vota intr’un corp din care nu maï fac parte. Vorfeesc cifrele Ne propunem sà aruncâm pufinâ apârece pe capetele aprinse ale ziariftilor colecti-vistl. I11 dityrambicele lor articole, aceftï zia-riftï uitâ sâ mentionez.e câ partidul conservator, dupâ înfrîngerea suferitâ de dînsul la alegerile pentru Sénat, a luptat cu bâr-bâ(ie la alegerile pentru Camerà fi câ cu toatâ presiunea moralâ fi maï aies mate-rialâ, a avut comparativ, în multe loCalitâ(l, mult maï multe voturï de cît la Sénat fi în tôt cazul distante dintre candidafii ambe-lor partide, aü fost mult maï miel de clt la maturul corp. Çi aceasta, sà se noteze bine, dupâ efectul descurajator produs de resuit a Lele alegerilor de la colegiul I fi II de Sénat. Cifrele sînt dovada cea mal elocintâ. La colegiul I la Argef, candidatul con servator a abfinut 81 de voturi, iar candi datul coleetivist 157. La Bacâü, jude( libe ral, d. Tetcanu a avut 98 de voturï, iar d Al. Lupafcu 146. La Hràila, candidatul c o lectivist, G. Berceanu obfine 215, iar candi datul conservator 134. La Buzâü, d. Al Marghiloman reufefte cu 282 voturï In con tra d-luï Iarca, care cade cu 280. La Covur luiü, candidatul guvernulul capàtâ 210 vo turï, iar cel al opositicï 127. La Dimbovita d. Politimos întrunefte 238, iar d. C. ülâ nescu 121. La Dolj, tl. Tache Ionescu ob Sine 266 voturl fi candidatul coleetivist 415 .a Iafï isbutefta d. dr. Leon Sculy cu 158 voturï, în contra doctoruluï Filipeseu. care cade cu 127. La RomanaU d. Bibiauu este aies cu 202 voturï In contra d-luï Cesianu, care cade cu 103 voturï. La R.-Sârat reufefte d. Menelas Ghermani iar un ait candidat conservator, d. Cristo-foleanu, este bâtut de d. I. Grâdifteanu cu diferen{â de 40 de voturï deplasate. La Roman diferenta este de vre-o 10 voturl. La Tutova d. Cheneiu, liberal, este aies cu 148 voturl ln contra d-lul Teodor Eraandi care nu reufefte eu 110 voturï. La Vasluï 0 di-feren(à de 15 voturl. La Mehcdintï d. Gr. Constantinescu, candidat conservator, are 183 voturl, iar candidatul liberal 237. La Ploeftï d. Take Ionescu cade cu 152 voturï, iar la Muscel d. Vlâdescu, candidatul opozitieï, are 102 voturl contra 157, càpâtate de candidatul coleetivist. La colegiul al douilea, partidul conservator a Intrunit un numâr considerabil de voturi fi s’aü produs douâ balotagiï, unul la R.-Sârat fi altul la Bacâü, cel d’al douilea provocat de d. Lupu Crupenski contra câruia colectiviftiï—ftiaü bine pentru ce — aü débitât atîtea infamiï. La MehedinU candidatiï opozifieï ob^ine 199 de voturï, iar guvernamentaliï 300. La Prahova d. Christu Negoescu oléine 204 voturl. La Argef d. J. Bâdulescji cade cu 149 voturï. La Birlatl d. inaior Pruncu are 215 voturï. La Covurluï candidatul opoziliel are 288 voturï. La Iafï candidatul opozi(ieï Intrunefte 340 voturï. La Dolj d. N. Coandâ, conservator, ob\ine 386 voturï. La Roma-natï 128 voturï, la Buzâü 145, la Botofanï 129 voturï. Poate fi ceva maï éloquent de cît cifrele astea ? Çi ziarele guvernamentale ne considéra ca mor(l fi ne clntâ veclnica pomenire ! Un partid, care dupâ o lunâ de la retra-gerea sa întrunefte în toate judetele atîtea voturï, itir în multe pàr(ï candidatiï sâï cad cu foarte micï diferente, este considérât de adversariï noftri ca un partid fârâ viatâ. Nu va ti’ece mult timp fi vor vedea colectiviftiï câ nu sîntem mort! fi câ vom fti sâ ràsbunàm toate capriciile fi toate batjo-curile de acum, X. X. REZULTATULC. III CAMERA AIIGEÇ Dobrescu-Argef, ind. 645 aies, Daniil Sterescu colect., 280 Iancu Costake ind. 41 BAOit Inscrifï 1188 — Votant! 919 Leon Sakelarie col. 870 aies C. Vlaicu, col. 859 aies Opozifia s’a abtinut BOTOFANÏ Inscrlf! 565 — Votant! 445 Anulate 52 G. Rusu Cornaci, colect 247 aies Leon Ghica, cons. 31 N. Giurgea, ind. 103 I. Tzitzu, ind. 5 C. Cernescu, ind. 1 I. Climescu, ind. 1 N. S. George, cons. 5 C. A. Niniaca — BRÂILA Inscrifï 586 — Votant! 438 Nicolae Ionescu, colect. 406 aies Stefan Beloiu, ind. 15 H. Ralli, ind. 15 P. Pasculescu, ind. 2 C. Stefânescu, 1 C. Grigorescu, 1. BUZAU Inscrifï 1872 — Votant! 1281 C. Iarca, colect. 1125 aies C. Cristodorescu, colect. 1015 aies C. C. Arion, cous. 95 C. Bagdat, cous. 80 N. Cosacescu, rad. 179 t'OVURIiUÏ Lnscrif! 870 —• Votant! 550 G. Nicorescu, lib. 459 aies V. Patriciu, ind. 60 D. Nenitescu, ind. 24 DOROUOI Inscrifï 1109 — Votant! 514 I. Pilât, col. 514 aies Opozifia s’a abtinut DIMBOVITA Inscrifï 1359 — Votant! 997 I. S. Brâtianu, lib. 870 aies Preotul C. Diaconescu, op. 86 N. Diaconescu, op. 28 fAi.ciu Inscrifï 519 — Votant! 317 V. Caligari, col. 304 aies GOK.1 Inscrifï 989 — Votant! 783 D. Skileru colect. s’a aies cu 783 vot. Opozitia s’a abtinut. ilfÿi Inscrifï 695 — Votant! 546 Gr. MaCti lib. 495 aies Al. Dabija opos. 27 Nâdejde 8 ILF0V Inscrifï Votant! '1098. Horia Bosetti, lib. 969 aies G. Pitefteanu, lib.J961 aies I. Mâuescu, lib. 101 C. Dobrescu, lib. 11 N. Gberasi, ind. 22 I. Nâdejde, socialist 6 Al. Ionescu, soc. 6 G. Cârlovu, ind. 11 IAJLOMITA Inscrifï 1076 — Votant! 566 N. Iulian, colect. 473 aies P. T. Buzoianu, ind. 90 Armâfescu, ind. 2 E P 0 C A MTSCEL ' Inscrit 867 — Votantf 687 Moise Moisescu, opos. 380 aies losef Bunescu, lib. 300 C. G. Ion, cons. 6. JTEAM’J'U Inseriçl 872 — Yotan(I 638 G. Adamescu, lib. 557 aies Rosetti Bâlànescu, cons. 43 N. Niculescu, ind. 15 OLTITL Inseriçl 028 — Votant! 570 C. Dimitriu, liberal 570 aies Vâlescu nicï un vot FRAHOYA InBeriçï 1811 — Votantf 1172 G. Dobrescu, lil). 1123 aies Anton Arion, lib. 1088 aies Filip Corlâtescu, cons. 22 Bucur Spirescu, radical 57 Preotul Niculescu, ind. 18 RONANATI Insérai 1137 - Votantf 820 M. Marescu cons. 511 aies C. Cesianu lib. 169 Preotul Pretorian indep. 70 Câpit. I. Calefefeanu indep. 23 R.-VÎI-CEA Inscrit 1634 — Votant! 1071 S’a aies Gheorghe Olânescu colect. eu 869 voturl contra lui Stefan Dràghi-cescu, ind. 201 voturl. ’ TELEORMA» Inseriçl 2088 — Votant! 1105 Balotagiü Intre Kiri(opol, colectivist 534 çi Ion N. Popescu, opos. 520. VASIEÏ Inseriçl 628 — Votant! 476 Julius Jülich, colectivist 354 aies. Opozifia s’a abjinut. TIJTOTA Inseriçl 852 - Yotantf 690 Ânulate 6 Constantin Argir, n. 1. vot. 517 aies Dim. A. Sturdza, con. vot. 69 G. C. Dragoç, con. 92 G. Diamandi, con. 6 TEC1JCÏ Inseriçl 843 — Votant! 498 Anulate 1 Ioan Bianu, na^.-lib. vot. 449 aies Nicolae Panu, cons. » 12 Nicolae Turculet » » 6 Th. D. Speran^â radie. » 25 PFTNA Inseriçl 984 — Votant! 748 Anulate 17 Eustalie Schina, n. 1. vot. 610 aies Ionn Macoveiü, n. 1. vot. 603 aies Nicolae Fleva n. 1. vot. 36 Simion Guritzâ, opos. vot. 22 Stefan Vasiliu, opos. vot. 32 Vasile Eftimescu, opos. vot. 121 Mihalache Ladunca, opos. vot. 17. r.-sArat Inseriçl ... — Votant! . . . Fiind balotaj, azï se face noua alegere. MEHEDINTÏ Inseriçl ... — Yotan{I . . . Ptnà la orele 11 n’a venit nicl un re* zultat. DOU Inseriçl 1219 — Votant! 1512 T. B. Davidescu, lib. 1326 aies C. Glrleçteanu, lib. 1395 aies Peçiacov, cons. 33 Ghetyu, cons. 39 Pazu, cons. 28 Iliescu, cons. 17 D. Marinescu, cons. 58 I. F. Bailescu, cons. 63 VLANC’A Inseriçl 1043 - Votantf - 702 Buletine anulate 15 Efrem Ghermani, na^.-lib. 640 aies Ion Boldescu, cons. 47 ROMAN Inseriçl 613— Votant! 505 Buletine anulate 22 Nicolae Fleva naf. 1. vot 404 aies Dumitru M. Robu, cons. 69 Eugeniu N. Ionescu cons. 10 SPCEAYA Inseriçl 643— Votant! 534 Y. Ghitescu, lib. 477 aies C. Popovicï, lib. 482 aies G. V. Ghi{escu, ind. 70 M. T. Ghitescu, ind. 10 Anulate 40 EXTRADAREA LUI ARTON Dap& audienfA. —Dcmersnrlle. —Dea-inln^irea Inl Lefèvre. Am vorbit erl de extradarea lui Arton. Continuim a da azï cîte-va amânunte în a-ceastà privinjâ. . In cursul audienjeï, un incident s’a produs. In pledoaria sa pentru Arton, apâràtorul, D. Newton, dupà ce a fâcut aluzie la de-mersurile d-luï Dupas din 1893, a afirmat, cà o tentativà analogâ, ar fi fost repetatà zilele trecute pe lîngul fiul §i fica lui Arton çi cà d. Ricard, ministru de justifie, trimi-sese un représentant, eu o scrisoare auto-grafà ca sâ fàgàduiascà copiilor lui Arton câ, daeâ aceasta ar voi sâ comunice unele informafiunl, se va orindui ca sà fie judecat de un judecàtor favorabil §i i s’ar da, în a-celaç timp, toate înlesnirile pentni apirarea sa. In afarâ de aceasta se oferea lui Arton, suma care i-ar putea fi necesarâ în schim-bul nîrtiilor ce ar comunica guvernulul fiancez. D. Newton a adâogat cà e în màsurâ sà dovedeascâ aceasta. Sir Iohn Bridge, a replicat cà nu poate accepta dovezl în aceastà privinfà, sid. Tail-lefer, reprezentantul guvernulul fiancez, a spus o desminfire energicà alegafiunilor d-luï Newton. Dupà audienfA Dupâ terminarea audienfeï çi acordarea extraaàreï lui Arton, d. Newton a mentinut afirmafiunea sa, eu privire la demersurile fà-cute în numele d-lul Ricard. El a adâogat cà aceste demersurï aü fost fàcute de d. Georges Lefèvre: acesta s’ar fi présentât la domiciliul copiilor lui Arton, le-ar fi présentât 0 scrisoare eu entetul ministruluï justifie! al Francieï, semnatâ Ricard, ministru de justifie, pentru a da lui Arton, din par-tea guvernulul, asigurarea cà va fi judecat eu indulgenfâ çi cà dupâ condamnare va fi pus repede în libertate. Demersurile La 24 Noembre, d. Lefèvre ar fi vâzut pe Arton în închisoare çi i-ar fi explicat cele ce comunicase copiilor. La tribunal, Lefèvre ar fi vàzut din noü pe Arton, în presenfa d-luï Newton çi a altor douâ persoane ; acolo ’çï-ar fi reînoit propunerile, dînd în detaliû toate condifiu-nile ofèrite de guvemul fiancez, aràtînd chiar scrisoarea ministruluï justifie!. Desmiu(irea lui Lefèvre Un redactor al ziaruluï Le Matin, a in-terwiewat, la Paris, pe d. Lafèvre, fost redactor la Radical. D. Lefèvre a protestât contra alegafiunilor d-luï Newton. Iatà ce a spus d. Lefèvre în aceastà privinfà : «Eraru la Londra, cînd a fost arestat Arton. Instinctul de vechiü gazetar s’a redeç-teptat în mine. M’am dus sâ vàd pe copiil lui Arton çi le-am spus câ a§ï dori sâ vor-besc tatàluï lor. «La 27 Noembre am fost introdus la Arton fi iatà convorbirea pe care am avut-o eu dînsul : «Prima chestiune fu aceasta: — «Ce se spune despre mine în Franja? — «Opiniunea publicà nu và este toc-mal favorabilâ. — «Cu toate acestea, nu sunt atît de vi-novat ca... — «Da, §tiù ce avefï sà-mï spunefï, §i eunt de pàrerea d-voastrà ; dar poate lumea e contra d-v. fiind-cà tàcefï. Pentru ce nu vorbifï ? Ar fi poate un mijloc de a modi-fica, în favoarea d-tale, opiniunea multor oamenï. — «Avefï dreptate. O sà mâ mal gîn-desc §i ne vom revedea poimîine la tribunal. «Arton imï adàogâ însà, cà e un om pier-dut fi cà biefiï copiï aü sâ moarà de foame. «Miçcat de aceasta îï spuseï cà e un mijloc pentru a le asigura ceva parale. Arton nu rëspunse deocamdatà ; apoï adaose : Sâ vedem, sà mâ mal gïndesc. «Eü i-am spus câ avînd documente importante, ele pot fi vîndute scump, unor ziare. «La aceasta s’a redus primajmea^vizità. zice d. Lefèvre. $!3S| «A treia zi, la 29 Noembre,1'la tribunal, Arton mà chemâ. De astâ datâ nu era sin-gur, ci asistat de d. Newton. Nu ftiü pentru ce mâ feream de dînsul. Arton îml ceru autorizafia sà comunice d-lul Newton con-versafia avutâ cu mine. Eü am refuzat. «D. Newton, intervenind, îml puse în-trebarea urmàtoare : «Spunefi-ne sincer, ce are de gînd sà ïfaeâ guvemul d-voastrâ?» «Surprins, déclara! cà nu ftiü nimic. D. Newton însà spuse cà afï putea face ceva pentru Arton fi cà un demers al meü, ar putea fi util clientulul sàü. Eü protestai, màrginindu-mà a-ï spune cà documentele lui Arton ar fi folositoare presel. «Voiam hàrtiile fi nimic mal mult. «Cît pentru scrisoarea d-luï Ricard, a-ceasta e o farsà». D. G. Lfèvre a adâogat cà d. Newton a vroit sâ-fï râsbune peTdînsul, fiind-cà a déclarât într’o zi cà <1. Newton a primit 25,000 leï ca sà apere pe Arton. Detectiv. EïFORMA^n Colectlviçtil contra d-lul N. Fleva Voinfa National à ne da azï treï documente foarte importante, despre lupta violenta, pe care aü descbis’o colectivistil in contra d-luï N. Fleva. Primul document priveçte alegerile do la cole-giul III din Bràila, undé d. N. Filipescu a fost nevoit sft-çï retraga candidatura din cauza ban-delor de ciomâgaçï angajafl de polifie. Reproducem aceste documente, adaogind câ orï-ce comentar din partea noastrâ este de prisos : In Brâila d. N. Filipescu, care candideazâ la col. III de deputafi, opereazà ca çi In vremea d-luï L. Catargiu. D. N. Ionescu, eandidatul partiduluï Na-tional-Liberal, a telegrafiat d-luï ministru de interne plîngiudu-se câ d. N. Filipescu se-chestreazâ alegàtoril. Regretâm câ ptnâ în momeutul de a a-pârea, nu ne-am putut încà procura textul aceleï telegrame. In schimb, însâ d. ministru de interne a luat ierï searâ urmâtoarele dispo.sif.il In ce priveçte alegerea col. III din Brâila. «Ministrul de interne a suspendat pe sub-prefectul Christache Ionescu, pentru câ s’ar n constatât cà era in oraç In contra ordi-nelor date. De asemenea a suspendat çi pe ajutorul de sub-prefecturâ, denunfat câ se afla In comuna Silistraru fâclnd propagandà». D. N. Filipescu daeâ nu va reuçi nu se va putea cel patin plînge câ nu s’a fâcut tôt posibilul pentru a-i-se asigura reuçita. Am uitat sà adàogàm cd prefectura ju-detului Bràila este vacantà de mal multe sâptàmtnl. * * Al doilea document: «Un sub-prefect din R.-Sârat, denunfat a fi fost lu oraç a fost suspendat, iar primarul comuneï Ciorescï «revocat», pentru câ s’a gâsit în oraç, de çi nu avea drept la vot». Este foarte probabil càmline fara çi mal cu semâ fâramï sâ râmlie necrezàtorl çi sà salute cu un imens bohot de ris resultatul colegiulul III de deputafï de la R.-Sârat.» * * * Al treilea document : D. inspector administrativ Al. Pencovicï, a plecat la Piteçfï, însàrcinat fiind de mi-nisterul de interne de a face 0 emehetâ iaràçï în privinfà unor prentinse çi în-chipuite ingorinfo électorale, manie de care sufer de cit-va timp niçte creiere bolnave. Serviciul sanitar al capitale!, a constatât câ scarlaUna çi anghina diltericà a început sà bîntuie. Mal mulf! copii aü fost atinsï de aceste maladil. Dcmisiiiueu d-lul N. Fleva Asearà miniçtri s’aü întrunit la D. Eu-gen Stàtescu. Pe cît am putut afla, 0 vie alterca^ie s’a produs între d-niï N. Fleva çi Gogu Cantacuzino. Miniçtril luînd partea d-lul Cantacuzino, e probabil cà d. N. Fleva va' demisiona azï saü mîine. Amânunte vom da la édifia a Ill-a. D. I. Mânescu, supârat câ coniitetul central électoral al colectiviçtilor, l’a tras pe sfoarâ la alegerea colegiulul 111 de Ilfov, a déclarât astâ noapte câ trece in disiden^a pe care aü început’o d-nil M. Kornea çi C. Dimitrescu-Iaçï. O nostimà pàcàlealà remarcàm la re-zultatul alegerilor pentru colegiul III. D. K. St. Cesianu, care astâ primâvarà s’a retras protestînd din partidul conser-vator çi din Camerà, declarîndu-se intr’o bumâ dimineatâ libéral-national, a fost tras pe sfoarà la Caracal, dupà ce toate voturile de cari dispune d-sa le-a dat can-didafilor colectiviçti de la colegiile I çi II de Camerà çi de Sénat. Azï se fâce scrutinul de balotaj pentru colegiul I de Sénat din Galatï çi R.-Sârat. • Candidatul colectivist la Galatï, e d. Cavalioti în contra disidentuluï Gamulea. D. L. Catargiu s’a retras. Ministrul justifie! va supune zilele acestea aprobâreï regale mal multe uumirï çi Iria-intârï în magistraturà. B. preçedinte G. Schina, va fi înaintat prim-preçedinte al curfeï de apel din Bu-cureçtï. D. consilier Bagdat va fi înaintat preçedinte în locul d-lul Schina. D. Nae Budiçteanu, fost supleant de curte, va fi numit consilier în locul d-luï Bagdat. D. Pcenaru-Bordea va trece la curtea de casafiune, la cea d’Intliü vacanlâ. Se vorbeçte asemenea de mal multe schimbârï în tribunalul çi parchetul Ilfov. In flagrant delict Cele ce s’aft întlmplat la alegerea col. II la Cuibul cu barzâ, constatate chiar de d. ministru Fleva, dovedesc In de ajuns cum settnfelege libertatea electoralâ, sub colec-tiviçtï çi cum s’aü înterpretat de polifia ca-pitaleï, circulârile ministruluï de interne. Prezida d. C. Paraschivescu. In tiinpul votâreï, un alegàtor se prezintâ penfiu a’çï depune votul, dar în locul pliculul stampilat, el prezintâ prezidentuluï un plie albastru. — Dar nu este acesta plicul ce aï primit de la biuroü.JJîl spune d. Paraschivescu. — Nu ; plicul ce mi-afl dat se gàseçte în acest plie albastru. Sâ trâiti, aça mi s’a poruncit la cazarmâ, ce sâ fac ! ! Asupra acestor cuvinte, apare în salâ d. ministru dé interne çi întreabâ pe preçedinte daeâ alegerea se efectuiazà în ordine çi daeâ nu s’a întûmplat nimic în timpul zilel... — Nicl un incident, Il râspunde prezi dentul, de cît cu acest cetàtean, care în lo cul plicnkï stampilat, mi-aduce un plie al bastru çi care a déclarât câ a primit po runcâ de la cazarmâ, ca sâ voteze ast-fel In acelaç timp, preçedintele încredinfeazà d-luï ministru de interne plicul albastru. D. Fleva, foarte supârat de aceasta, face o inspecfiune în camerile secrete de votât çi gàseçte, chiar d-sa, încà vre-o 30 plicurl albastre împrâçtiate pe scândurl, pe care le ridicâ çi le ia. Furios de aceste manopere nnirdare ale polifieï, care intervinea chiar la un eolegiü la care opozifiunea nu lupta, ministrul pàrâsi localul, exprimînd nemultumirile sale... Alegerï libéré,“saü alegerï boaeâne ? SITUATIA ÎN TURCIA (Prin fir telegrafic) Chestia Sta^iouarilor Londra, 28 Noembre. Retder aflà diu Constantinopol cu data de 26 Noembre, cà In audienta acordatâ de Sultanul d-luï de Nelidov, acesta ’ï-a comu-nicat decisiunea conferinfel ambasadorilor de la 24 Noembre, de a persista în cererea ce-lor de al doilea stafionarï. A rugat pe Sultanul în numele Taruluï sâ iscâleascà fir-manele. De cîte-va zile circula çtirea cà cîfï-va ofiterï superiorï, bàmiifi cà participa la miç-carea partiduluï tinftr turcesc, aü fugit din Turcia. ■ ffl’ÆDir* Constantinopol. 28 Noembre. Secretarul imperiuluï, Kiaziinbey, a fost agreat de guvernul romln ca ministru la Bucureçtï. Çtirea câ Kiamil-paça ar fi fugit la Smirna pe o corabie englezeascâ, este falçâ. Çtirea dupâ care s’ar fi dat foc caseï lui Saïd-Paça, este neadevâratà ; s’a aprins casa imperialâ locuitâ de çeiciï arabï. Se crede câ este vorba de o crimà. Se asigurà câ Saïd-Paça persista sà plece în strâinâtate, dar nu çtie daeâ Sultanul va consimfi la plecarea sa. In ceea ce priveçte ceï de al doilea sta-tionarï çi firmanele, se asigurâ cà d-nu de Nelidov a déclarât Sultanuluï, din ordinul guvernuluï sëü, cà Rusia este cu desàvîrçire lu lntelegere cu puterile. Se asigurà, în cercurile bine informate, câ aceastà declarafiuno, a nimicit, în cîte-va cercurï turceçtï, putina sperantà ce existà încà îutr’o deosebire de pàrerï între puterï. Vionn, 28 Noembre. O scrisoare din Petersburg adresatâ Co-respondentel Politise, zice câ cu toatâ buna-vointa cea mal sincerâ a cabinetuluï rusesc cfttre Turcia, Rusia este cu desàvîrçire ho-târîtâ sâ lucreze in comun cu cele-l’alte pu-terï çi ar putea sâ se vadâ silità sâ se unea-scâ cu mâsurile coercitive eventuale în contra Turcieï, daeâ hesitarea continuà a Sultanuluï de a acorda firmanele pentru ceï de al doilea stationar, ar întrece râbdarea puterilor. O schimbare repede de opiniune este necesarâ la Constantinopol, atît pentru sigu-ranta Turcieï, cît çi pentru liniçtea Europe!. Viena, 28 Noembro. Corespondenta Politicâ aflâ din Constan-tinopol, cà nuirele vizir a recomandat mult Sultanuluï de a iscâli firmanele, asigurîndu-1 câ ordinea çi liniçtea nu vor fi turburate de acest fapt la Constantinopol. Turcia a codât Constantinopol, 28 Noembre. Ministrul afacerilor strâine a comunicat azï ambasadorilor,\câ Sultanul a iscâlit firmanele privitoare la cel de al doilea sta-t'ionarl çi câ iradeaua a fost promulgatà. DIVERSE Locomotivele electrice americane.— «Revista international:! de electricitate» relateazà expe-rieutele filoute în Statele-Unite, de catre Ralti-more and Ohio company, cu o putemicà loeo-motivâ electricâ. Ea servesce a remoroa trenu-rile de màrfurï din tnnelul Unie! Relt care strâ-bate orasul Ballimor. Aceastà experientâ a do-vedit câ puterea de tractiune a acesteï locomotive depâçea cu mult açteptârile constructorilor eï. Patru-zecï çi patru vagoane încàrcate çi treï maçinï cu vaporï cari nu functionaü, cari adu-sese acest tren pînà la intrarea tuneluluï, furâ înhâraate la locomotiva electricâ çi remorcate pe rampa tuneluluï cu o iufealâ de 12 mile pe orà. Greutatea totalâ a trenuluî era de 1.900 tone. Sforfarea exercitatà pe bara de Snhâmare, la plecarea acesteï enormelncârcaturï era de 30.000 chilograme aproape çi a fost de 18,000 chilo-grame in tôt timpul parcursuluï. Agenfiï com-panieï afirmâ câ nid o locomotivâ cu aburï nu s’a apropiat de aceastà putere. Aceasta loco-motivà e in serviciü zi çi noapte din August trecut, remorcând trenurile de marfà pe toata intinderea tuneluluï çi a funefionat tot-d’a-una bine pe ïntreg parcursul. Doua locomotive mal miel sunt in constructie in atelierele companieï Generale Electrice, la’Scheneelady, çi dupa so-sirea lor, peste càte-va sâptàmînï, trenurile de càlàtorl çi ïntreg serviciul tuneluluï vor func-\iona prin electricitate. OFRANDE D. Auastase Niculescu, proprietarul moçieï Sighireanu din judeful Ialoinifa, bine-vomd a dàrui treï sferturi pogoane pâniînt, spre a servi de eimitir comuneï Borduçelile, din plasa Ialomifa-de-Sus, acelaçï judef, iar D-niï Gheorghe Dragnea çi Nediu Dimof bine-voind a oferi bisericel parochiale cu hramul Sf. Dimitrie, din câtunu Sariurt, ju-deful Tulcea, un policandru în valoare de leï 300 ; ministerul le exprima mulfumirile sale. * * * D. Alexandrn Plagino, dâruind bisericeï, din comuna Moldoveni un policandru de cristal în valoare de leï 300 ; FOITA ZIARULUÏ «EPOCA> ALEXIS B0UYTER CREDITORII MORIEl PARTEAÎNTllA TAVERNELB §1 TRIPOURILB DIN PARIS I Plslca turbatA. In strada Zaharia, era o cîrciumâ curioasâ. Intrarea era printr’o alee strîmtà çi lungâ, cu perefiï umezï, cu dalele noroioase. Trecâtoarea aceasta dâdea îutr’o curte micà In care inirosea ràü çi care pàrea cà ia luminâ din cer. In aceastà curte abonafil taverne! depu-neaü, înainte de a intra Î11 sanctuar, coçurile çi saciï plinï cu ceea ce recoltase noaptea. Sanctuarul era 0 salâ destul de mare, care trebue sâ fi fost grajd mal înainte. Zidurile virgine de orï-ce zugràvealâ, eraü acoperite de desemnurï çi devize scrise cu creta saü cu càrbunele. Cîrciumâ avea çease mese înçirate în fa {a une! tejgbele irnense cari ’l ocupa toatâ lungimea. De cum pàçeaï pragul taverneï, te ’nàbu-çea uu rniros de nedescris, amestecâturâ de acide çi de fum. La acest miros, noviciï tuçeaü ; dar obi- cinui^iï aspiraü tare, umpllnd cu muRumire plàmîniï lor de acest aer ciumat Aspectul în totul era bizar, darrespingà-tor, urît, murdar... Cu toate acestea, de la cincï ceasurï seara pînà la unul din noapte, 0 lume stranie ve-nea, umbla, miçuna, trâin în fine în tavernâ. Clientela era demnâ de local. Tôt ce puçcâriile lâsase sâ scape, tôt ce lncliisorile nu voiaü sà mal jiuà, era acolo! Cînd polira câuta un ucigaç saü mi pun-gaç, acolo venea mal întîiü. Acel pe care’l câuta putea sâ uu fie acolo, dar tol-d’a-una fusese. Aceastà tavernâ avea un nume : Pisica turbatâ. De unde aceastà curioasâ firmâ ? Dintr’o istorie lugubrâ. Intr’o zi, fundatorul clrciumeï mûri. Vâduva,—acea care ^inea çi fine încâ prâ-vâlia,—crezènd câ nu trebuie suspendat cursul afacerilor pentru aça pufin lu cru, lâsase cadavrul bàrbatuluï sàü, fàrâ pàzitor îu co-tlonul care servea de odae de culcare. Cînd venirà ca sà’ngroape corpul neuoro-cituluï, ciocliï se retraserâ spâimîntafï vë-zlndu-ï faja desfiguratâ. O pisicâ mlncase nasul çi buzele cada-vruluï... Drâgufiï de glumefï carï frequentaü clr-ciuma, nu lâsase sà se scape ocasiuuea uneï periue vesele. Eï numise taverna : La Pisica turbatâ. Aceasta a fost cea din urmâ amintire con-sacratà mortulul. Vâduva deveni naturalmente Marna Pi-sicel. Avea aproximativ 50 de anï. Vom face portretul eï într’un rînd: Nu era urltâ, era... hidoasft. Pentru a servi numeroasa eï clientelâ, nu era ajutatâ de cît de un bâi t ; 0 fiintâ stranie, gracios ca Quasimodo, lung ca Mefisto-feles ; brafele sale eraü aça peste mësurâ lungï, cà strîngea masa stînd la capàtul eï. Iï ziceaü Ciupercft. Uniï ziceaü câ din cauza nasuluï, al(iï cà din cauza eocoaçel. Cititoriï noçtri aü vëzut destul localul çi putem sà trecem la aceï cari’l ocupau, într’o searâ din Septembrie pe la zece ceasurï. In acea searâ obicïnuijiï umblaü de la o masâ la alta vorbind încet. Se petrecea de sigur ceva extra-ordinar la Pisica turbatâ, càeï clienfiï chema pe Ciupereà, i-aràtaü din ochï un om care stâ-tea singur la 0 masâ çi dupâ semnul afir-mativ al bâiatuluï, se’ntorceaü de vorbeaü încet cu ceï-l’alfï. Omul de care se ocupaü ast-fel pàrea sà aibà între 25 çi 30 anï, cu înfàfiçarea bine, cu aenil bltnd. Avea apucàturile unuï lucràtor. Era de sigur un obicinuit al taverneï, câcï zisese intrlnd: — Ciupercâ, 0 halbà. Si se açezase la masâ. Pusese pe masâ bucata de pîine ce avea subtioarâ. Scoase din buzunar niçte bucâfele de me-zelurï învelite Î11 hîrtie çi mlnca. Ciupercâ-Ï zisese cu uu aer posomîrît: — Stil câ a venit iar ? — Va mal veni ? Çi Ciupercâ râspunse: — Dar çtiï câ aï sâ-fï faeï boelucurï daeâ atragï oameuiï aceçtia aie! ? Omul ridicâ eapul çi zise : — Eï çi 1 ce, e vina mea!.., Nicl nu çtiü màcar cine e ! — Ole din eï I râspunse bàrbatul, în-cruntlnd sprîneenile çi dînd din cap. — Da sciü eü !... www.dacoromamca.ro Çi, dînd din umere, tînërul zise mal tare: — Ç’apoî, la dracu! Ceï cari nu va fi mul-fumifî mi-o va spune. Se auzi un inurmur în salâ, dar Ciupercâ tâcu. Aceasta ,din cauzâ câ acel care vorbea era un bàiat sdravàn, bine fâcut cu bratele nervoase, un om tare în sfîrçit çi a càruia privire arâta cà era gata sà se serveascâ contra cul ar voi, de avantagiile ce’! dàduse natura. Ciupercâ nu rëspunse nicï un cuvlnt. Se duse la masa din fund, care era ocupatâ de çase indivizï. Cea mal bunà inutrà din toate te fàcea sâ gîndeçtï :( »Dar ornuluï âstuia i-ar çedea foarte bine pe bâneile curfeï cu jurafl»^ Dupà ce ascultarâ pe Ciupercâ, se’ncepu dialogul urmâtor cu jumâtate de glas. — D’apoï uoï nu slntem mulfumifï çi vom aràta-o. — Dar de cînd v’o spun. — Ce spuï ? — Và spun, uflrmà Ciupercâ, vâ spun c’a fâcut parte din polifie, câ face ç’acum parte. — E un agent, ce!... Nu vine nicl de cum pentru a ne spiona. — Se prea poate ! zise unul din oamenï uitindu-se chiondorlç la acel despre care se vorbea. — Mal lntliü, ee cautâ nicï!... Lucreazà cu noï ? — Nu... nu face nicï odatâ afacerï. — Atuncï pentru ce vine aie! ? Pentru ce umblà printre uoï ? — E adevërut asta ! — Vrefï sâ và spun, urmâ acel care vorbea, slntein tofï niçte dobitoeï... slnt uça 0 mulfime de spionï cari se streconrâ printre noï... vorbeseï cu eï, n’aï respect de tine Insu’fï... ç’apoï cine-o pâte ?... Tôt uoï !... Ajunge-odatâ ! — Dar negreçit... trebuie sâ scâpàm odatâ de el. — Numal aça!... Ascultafï, Ciupercâ v’a spus cà de patru zile vine un bârbat tuait care întreabâ de el... — A ! — Omul care’l cautâ, e unul de la sigu-ranfâ... — Crezï, întrebarà, ceï-l’alfï cincï, cârora li se’ncrefi fruntea çi le arunca ocbil flacârï. — V’o spun, Ciupercâ nu’ï un dobitoc, a fost la çcoalà bunà... se pricepe çi mi-a spus’o... — Ce fi-a spus ? Çi ceï çease çnapanï înaintarâ capetele... Un frumos buchet pentru spînzurâtoare. Aeel eare pàrea cà’ï conduce continuà : — Mi-a zis : «De sigur s’a lucrât ceva zilele astea, se cautâ pe cine-va, i se tri-mite un meçter de-acolo care, sub prelextul de a sta de vorbà cu el, are sà 11e spioneze pe noï». Nu’ï mimai atlta, mi-a spus încà : «S’a fâcut o loviturà zilele astea. Daeâ cu-noascefï pe d-1 Calicescu, spunefi’ï sâ caute pe bietul bàiat care a fâcut afacerea câcï probabil cà va fi 0 descindere în astâ searâ». — Çi avem sâ lftsâm sà se faeâ asta... aicï... la noï! — A ! nicï odatâ ! — Vede prea bine, trebuie sà’ï astupàm ferestrele. — Si sâ’I îuchidem pliscul. — Sâ’l punem pe largâ. — Pe douâ sâptâmlnï... — Pe mal mult ! — Ciue lncepe... çi sàrim tofï pe el... (Va urma) E P 0 C A 3 D-soarele Maria B. Ciubuc fi Smaranda R. Bàdi(â, lucrlnd un rlnd de veçtminte preo-{eftï, tn valoare de lel 200, eu materialul uferit de mal multe doamne, pentru aeeiafï bisericâ ; D. Dumitru Manole, D-na Floarea Cazan-giu fi aile personne, oferind aceleiafl bise-ricï obiecte pentru serviciü ; Miuislerul le exprima mul{umirile sale. • * * Mal multe persoane din comuna Burila-Mare, judetul Mehedin^l, contribuind pentru aeoperiijiil bisericeï paroehiale din acea co-munâ, tntre cari d-nil Stoian C. Bobocea eu 101 leï, Gh. Burileanu eu 40 lel, Stelian Câ-lârâfanu eu 22 leï, D-na Ecaterina Gh. Pâ-nescu eu 44 leï, d-lor Nicolae Glrjoescu fi Ana Udeseu eu cite 22 leï, Traian I. Burileanu eu 21 leï, Pr. I. Burileanu 20 leï, Maria G. Protopopescu eu 12 leï fi Gh. Chris-todor eu 10 leï ; D-niï Dumitru Uzescu, M. Burileanu fi d-nele Ecaterina Gh. ïânâsescu, Ecaterina I. Ciotàrlescu fi Ana Gh. Pânescu, oferind obiecte pentru serviciü aceleiafï bisericï ; Ministerul le exprima multumirile sale. Edifia a treia ULTIME INFORMATIUKI Dcmisiiiiien d-luï N. Flevn Pinft în inomentul de u pune ziarnl nos-tru sub près», nu se ftie daeâ d. Eleva fi-a dut demisiunea saü ba. Demisiunea d-luï Eleva este, Insâ, o ces* tiune de doua-treï zile, câcï însufï d-sa a anun(at asearà la d. Eugcn Stütescu, ca nu mai poate sta într'un cabinet eu d. Gogu Cautacuzino. * * * D-niï Cantaeuzino fi G. D. Palladi,7aü fiieut eele mai aspre mustrârï d-luï Fleva pentru destituirile fi suspendarile pe cari le-a fâcut în timpul alegerilor. La vioIen(ele colegilor sâï, d. N. Fleva a raspuns în mod énergie executînd pe colectiviftï, cari nu vor s& se lase de loe de vechile lor deprinderï din 1887-88. I)upà aeeastâ seenâ violenta, d. N. Fleva fi-a luat pâlaria fi a plecat. Scandalurile din Mehedinjï La colegiul al douilea de deputa(ï din Me-hedin^I, s’aü petreeut lucrurl surprinzàtoare. Se çtie cà d. Ilariu Isvoranu încheiase o alian(â electoralà eu colectiviftiï din Me-hedin(ï. In urma acestet alian(e, care luase chiar caracterul uneï contopirï definitive, s’aü fixât candidaturile. D. Ilariu Isvoranu figura la colegiul I de sénat, d. Burilleanu, prietenul sëü, la I de camerâ, d. C. Georgescu tôt partisan al d-luï Ilariu, la al douilea de camerâ. D. Ilariu Isvoranu reusefte la I de sénat fi d. Burilleanu la I de camerâ. La al douilea de camerâ, colectiviftiï eli-mineazà pe al treiloa candidat ilarionist fi îl înlocuesc eu d. Vasile Çtefâuescu. D. Ilariu Isvoranu, fa[â eu aceste tragerï pe sfoarâ, hotârftfte sâ lupte la al douilea dé camerâ punlndu’fï candidatura ïmpreunâ eu Georgescu, în contra caudidaturilor co-lectiviste. Incepe lupta cea mal grozavâ tntre na-rionistï .si colectiviftï, luptâ care a dégénérât într’o bâtaie straçnicâ. S’aü comis excesele eele mai neînchipuite, s’aü spart capete. Prefedintele biurouluï, fa(â eu scandalu-rile enonne ce se petreceail, a ehemat for(a armatâ. Maiorul Boteanu, în capul a douâ com-paniï, sosefte la fa(a loculuï, ocupâ ufile fi votarea continua In mijlocul baionetelor. Resultatul este favorabil colectivistilor cari lntrunesc 300 de voturï, pe cînd Ilariu Isvoranu fi Georgescu otyin câte 199 de voturï. In ce situajie se gàsefte acum ;d. Ilariu Isvoranu fa(â eu guvernul ? Pînà la orele 12 rezultatul alegerilor de la colegiul III din Mehedinfï n’a so-sit încâ la direcfiunea generalâ a po§-telor pi telegrafclor. Prin capitalâ se vorbeÿte cà s’ar fi în-tîmplat bâtâï la Severin. Pentru postul de director general al teatrelor, sunt pînà acum treï candidat, anume d-niï V. A. Urechiâ, Polizu-Mic-çnnestï si I. Malla. Ceie mal multe sanse de a fi numit le are d. V. A. Urechiâ. D. general Budipteanu e pe cale eà co-mitâ o nouâ ilegalitate, revoetnd decretul prin care d. general Tamara a fost numit intendant general al armateï. Aeeastâ revocare se face pe pubredul mo-tiv, câ d. general Tamara a fost înaintat general de intendenfâ din controlor general, défi funefia de controlor general o o-cupa ca colonel de intendenfâ în rezervà. Prin cercurile militare se vorbefte, câ In curînd d. general Cru(escu va fi Inaintat comandant al corpuluî I de armatâ, eu re-fedin(a în Craiova, în locul d-luï general Bereudeiü. D. general Berendeiü va fi transférât în capitalâ comandant al corpuluî II de ar-matâ, lu locul d-luï general Arion. I). general Arion va fi numit guvernator al fortificaliilor capitale!. D. G. Panu, s’a Intors azï dimineatâ ïn Capitalâ. La alegerea colegiuluï III din R.-Sà-rat, d. Carp a otyinut 227 de voturï, d. C. Datculescü, independent 301 fi d. Tàtàranu liberal 221. Astàzï se face a-legerea de balotaj. In urma unuï raport al d-luï Paul Stâtescu, prefectul judetuluï Tulcea, ministrul de interne a suprimat delegatiunile jude{ene cari funebonaü ptnâ acum In Dobrogea, râmînlnd ca atribu(iunile acestor delegap sa fie lnde-plinite de prefect, dupà cum era înainte de reformarea legeï jude(ene, care dupâ ministrul de interne, nu privefte jude^ele din Dobrogea. Scarlatina si angina diftericâ bintue în Bucu-restï eu furie. Intre copiï rfipitï zilele astea de aeeastâ teribilâ boalâ, este fi o fetitâ de 4 an! eu numele Lueretia, a profesoruluï de la liceul Sf. Sava, Virgiliu Popescu. Condoleantele noastre lntristatel familiL Ni se telegrafîazà din Slatina, cà candi-datul oposifiei la colegiul al treilea, a fost séquestrât ierï toatâ ziua de pense oameni ai d-luï Pache Protopopescu; ast-fel se ex-pli câ faptul cà n'a avtà nicï un vot, de §i iera el delegat. Dirigintele oficiuluï telegrafo-poçtal din Dorohoiü, s’a transformat în agent électoral colectivist. In depeça ce a trimes ministerulul de interne pentru resultatele alegerilor, adaogâ : «Entusiasmul e foarte mare în oraç. Ce-tâtenil în corpore aü fâcut o manifestatie d-luï prefect Morusi, care le-a dut un ban-chet.» Agentiï colectivist! aü bàtut erï, în mod crunt, pe delegatul Gbeorghe Pâun, din soseaua Ianculuï. S’a réclamai parchetnluï. La Galap lupta între disidenfï §i colec-tiviçtï continua. S’aü fâcut tôt felul de intervenir! pentru a împàca pe disidenp eu Malaxiçtiï. Disidentil aü pus condip'unea ca guvernul sà dea o poruncâ d-luï Sechiaris sà retragâ candidatura colectivistilor de la I-iü §i al Ill-lea de senaf. D. Sechiaris a refuzat categorie sâ se su-pue intervenireï guvernuluï. Iiigcrin^ele de la Vhmïuï Fleva, ?ninistru de interne Vâzînd ingerintele comitetuluï électoral liberal din localitate, care ameninfâ §i promite dupâ împrejurârï în numele prefectuluï, am retras candidatul nostru conservator de la colegiul al duoilea de deputap. Vâzînd presiunele ce se fac asupra dele-gatilor colegiuluï al 3-a, din cari, uniï din noï fac parte, precum §i mâsurile draconice pentru susfinerea nouluï înipâinîntenit Iulius Iulich, candidat personal al prefectuluï, §i decï credem al administra^ief, contra ordi-nelor D-v., am decis retragerea candidatului nostru §i de la acest colegiü. Subscriçï : Donici, Pàpcanu, Ghica, Ra-covifâ, Negrea, Busdugan, Stati, Câp. Pe-trescu. Ni se comunicâ unnâtoarea telegramâ, tri-misâ d-luï ministru de interne de câtre d. Çaabner-Tuduri : «La alegerea colegiuluï II, d. Dim. Stati, delegatul nostru, este crunt bâtut de bâtâufjul Dobrea Vasile zis çi Haraçoagâ, fniicponar la primârie, care distribuia §i càrtile de ale-gâtor. D. preçedinte al biurouluï, indignât de purtarea acestuï func{ionar, chemlndu-l, dïn-sul n’a tâgâduit, iar pre§edintele convingln-du-se, l’a dat afarâ. Cerem anchetarea, daeâ 0 maï credep ne-cesarâ çi destituirea §i darea în judecatâ a acestuï funcjionar administrativ. Tôt acest Dobrea Vasile, a càutat în timpul zileïsâne provoace atlt pe mine clt §i pe fratele meü Teodor Emandi, însultîndn-ne în gura mare ; toate aceste, de sigur, pentru a avea un titlu de a fi Inaintat». Dr. Çaabner-Tudurt. DEPERI Servieial ^Agen^ieï romîne* Budgetul Hlrbesc Belgrad, 27 Noembre. Budgetul preliminar dâ 60.073.612 franc! la cheltuell. Regina Natah'a va sosi la Belgrad, Vinerï saü Mar^ia viitoare. I.upte In Africa Roma, 27 Noembre O depe^e a generaluluï Baratieri, anun^â cà eoloana Toselli, compusâ din 5 companiï, a fost ataeat.fi pe neasteptate si înconjuratâ de o ar-malâ intreagà de 50a!, al câror numâr se poate urca la 20000 de oameni. Amânuntele lipsesc. Generalul Arimoudi, mergind sâ sprijineascâ pe majorai Tosselli a avut de luptat eu inami-cul. Perderile armateï Çoailor sunt foarte mari. Roma, 27 Noembre Caméra dejmtatilor.—Ministrul de rezbel ci-teçte depesa generaluluï Baratieri. Adaogâ câ guvernuî a râspuns relnoind increderea sa lui Baratieri §i iuvitîndu-1 sâ cearâ tôt ce i-ar tre-bui pentru operatiunile militare; e sigur câ a fost interpretul Camereï. Pozi^iumle italienilor sunt tarï ; eveuimentul este grav, dar nu nereparabil. Ministrul termina, zietnd câ nicï un deget din posesiimiie italiene n'a fost ocupat de inainicï. (Aprobârï viï, sgomote la extrema stîngâ). Se vor lua mâsurile necesare pentru prole-gierea fi prestigiul numeluï italian. Roma, 27 Noembre Batalionul Toselli se compunea din 1200 de indigenï, eu 20 offert fi 40 sub-ofîterï.— Batalionul dispunea fi do o baterie de munte. Lipsesc ftirl in privRi^a maioruluï Toselli, a 17 ofiferï aï batalionuluï sâü fi 900 Ascaris. Daeâ iyoaiï continua sâ lnainleze asupra lui Walkalle, aeeastâ pozitiune este asa de bine a-pàratà, în clt poate sâ résisté Intrèagiï arinate a Negusuluï.—Makalle este aprovisionat eu mu-nitiunï fi proviziï pentru treï lunl. Regele s’a dus sà eonfereze azï asupra ftiri-lor din Africa eu d-nul Crispi, care fiind iudis-pus, n’a efit din casâ. Roma, 27 Noembre Tribuna fi I/alia Militarà, zic cà consi liul de ministri este unanim jieutru a da generaluluï Baratieri mijloacele necesare pentru o ac^iuue grabnicâ fi energicâ, pentru a fini o data peu* tru tot-d’auna. Luptele «lin Africa Roma, 28 Noembre. «Italia Militarà» eice câ nu se eu no apte incâ soarta maioruluï Toselli, a ofiferilor pi a sol-daiilor sàï. Ministrul de ràzloiü a luat iiispozi\iunile necesare pentru trimiterea fn Africa a treï bata-lioane.fi a uneï baterii de artilerie. Dupâ «Opinion*» irupele italiene aii depertat de asemenea Aduah. Cuver nul va putea tri-mite 3000 de oameni pi douâ baterii de munte « Tribuna» anunfà cà cîle-va coràbii de rezbel vor pleca in Marea-Iiofie, spre a imjnedica fur-niearea de arme lui Menelik, de câtre adver-sariï intreprinderel coloniale italiene. Massauah, 2.8 Noembrie. Se confirmà câ pierderile armateï poailor la Trubaladji, au fost 2000 pînà la 3000 de rànifï. Dupâ martoiïï ocularï, printre mort! sunt fi doï rafï. Pînà acum nu este nicï 0 ftire in pn-vinfa lnaintâreî §oail. 5 i Çtirea privitoare la lupta de la^Ambaaladzi, n’a produs o impresiune urïti asupra popula-tiunel agame. Generaful Baratieri a sosil la Adigrad. Roina, 28 Noembre La Camerâ, d-niï Capiero, Bruni fi Cavaloti, depun interpelàrl asupra situa^ieï din Africa. D-nu Crispi fiind indispus, ministrul lucràrilor publice déclara câ guvernul va face fata nece-sitàtilor grabnice fi nu va lua nicï o hotârîre care sâ angajeze fara In cheltuell, fârâ ca aceste cheltuell sâ fi fost decretate de parlament. Dupâ cererea ministruluï, discuta interpelâ-rilor s’a amînat pe Simbâtâ. Din AuHlro-Fngurla Viena, 28 Noembre. Caméra deputa{üor. Discuta generalâ a bu-getuluï continua. Contele Badeni face un elogiü foarte câlduros râposatuluï conte Taaffo, pe care îl dâ ca mo-del tutulor func^ionarilor auslriacï. (Aplause). Vorbind de cbestiunea guvernatorulul Boemieï fi de nationalitâtl, I)-nu Badeni reamintefte do-clarayunüe programuluï guvernuluï, care fi-a impus ca sarcinà supremâ, de a aducea pacea între diferitele nationalitâtl. Se déclara dispus sâ înlesneascâ intrarea Î11 Dietâ a Tirolemlor do Sud. Intru ce privefte chestiunea electoralà, de care guvernul se ocupâ de la venirea sa la pu-tere, proiectul este déjà élaborât fi se va su-pune paulamentulul în prima fedinta din Fe-bruarie. Momentul actual nu este favorabil discutieï acesteï reforme, pentru câ nicï Caméra, nicï eo-misiunea n'ar avea destul timp pentru a o discuta aeuma. (Aplause vil). Budapesta, 28 Noembre. Caméra depulatilor s’a amînat pentru 9 Ia-uuarie 96. Dcolaratiï importante Berlin, 28 Noembre. Reichstag. Cu ocasia discutieï bugetuluï, d-nu de Hohenlohe desminte asertiuuile d-luï Kar-dorf fi constata unanimitatea ;guvernu)uï, care mentine cu desàvîrfire programul desfâfurat a-nul (reçut de cancelarul imperîuluï. Guvernul va continua sâ combatâ aspiratiu-nile acelora cari voiesc sâ distrugâ stareu so-cialâ actualâ, monarchia fi religiunea. Guvernul va aplica legile aetuale pentru a protégé pe cetàteniï leal (aplause vil). Coinunicatiï Intrernpte Sofia, 28 Noembre. In urma zâpezilor mari de erï fi alaltà-erï, comunicatiile telegrafice fi postale sunt intre-rupte. Zàpada atinge peste tôt o ïnâltime de 5 me-tri pe Balcanï. Firurile telegrafice sunt rupte ; stîlpurile ràsturnate. Comunicatiile cu Rominia se fac prin Serbia. Firul Sofia-Philipopoii este întrerupt ; se sperâ sâ poatâ fi restabilit azï. Depefile din Constantinopol aü sosit az! dimineatâ cu trenu. Colouille francezo Paris, 28 Noembre Caméra depulatilor.—C u ocazia discutieï bugetuluï coloniilor, d-nul Guieyesse, râspunzînd la diferite observatiunï, zicecâ politica colonialà francezâ a efit din calea ofensivâ pentru a in-tra într’o perioadâ de pace. Francia nu se va lâsa sà fie câlcatâ de ve-ciniï sâï fi nu va câuta sâ-sï întinzà posesiu--nile. In timpul discutieï budgetulut rezbeluluï, d. Cavaiguae zice câ chestiunea reaugajâreï sub-ofiterilor, este una din eele mal mari preocupa-tiuuï ale administratieï, care va câuta prin toate mijloacele sâ opreascâ mifearea de descreftere în reangajàrï (aplause). Nanfrngiï Brema, 28 Noembre. Çtirï privitoare la naufrage fi persoane ïnne-cate, continua sâ soseascâ. XJltima orà Azï dupâ amiazï am primât urmàto-rul rezultcd despre alegerea colegiuluï III de Mehedinfï : 0. Gîrboviceanu, liberal 660 aies Gr. Em. Grâdiÿteanu, lib. 457 ' C. I. Ràdulescu, conserv. 447 1. Ràdoiu, partid fàrânesc 321 N. Armüyescu » » 224 > G. C. Coculescu, comerv. 123 Baicoianu, ind. 18 Mihufescu » 28 CUTI A CU SCRISORI D-luï Director al ziarulul «Epoca» D-le Director, Relativ la rel&tiunile ce se daü, asupra scandaluluï din Craiova, vâd tr.ecut numele meü. Fiind student în a nul II de drept,— fi pe timpul scandaluluï întîmplat nefiiud în Craiova,— declar grefi'fâ infor-inatia referitoare la numele meü. Este un ait I. Pessiacov,— adicâ, Iancu Pisssiacov ; iar nicï de cum sub-semnatul, cares n’a luat parte nicï de cum la alegerile col. I de Camerâ din Craiova. Primitï, etc. 29 (11) Bucur. 1895. Julius Pessiacov. CURIERUL SPECTAC0LEL0R 'S' ■M I 8 CD D. Bayard, diroetorul trupel fraucese, iu urma sinistriduï de la teatrul Lyric, a închiriat sala Hugo pentru a putea continua represontatiele sale. Cova maï mult, pentru a remplace publi-culuï sâü, a adus pe d-na Clara Lardïnois, steaua actualâ de operete lu Occident. D-na Lardinois pe lïugâ câ este 0 artistâ de primul rang, e de o frainusetâ rarfli, premiul cel mare al expositiuneï de frumusetâ la Bruxelles. www.dacoromanica.ro Concertul d-neï Avenianu, ce trebuia sâ aibfl loc Simbâtâ la Ateneü, a fost amînat pentru 9 Décembre. * . . Representatia anuntata în Sala Atoneu Ro-mîn, pentru ziua de Mercurï. 29 Noembre, se a-minâ pe ziua de 17 Décembre. * * * La Teatru National se fac, eu multâ slàraintâ, repetitil penlru piesa Dama de Gara, care a avut mare succès in Paris fi Londra. I >1-. rr. XfceA ici Vindecâ printr’un procedeü spécial, maladiile de feineï precum fi eele sifiiiee într’un timp foarte scurt. Blennoragia (Sculamentul) vindoeâ radical în 8—9 zile. Consulta(iunï de la ora 2 pînà la or a 5 No. RI. Striuli» (’arol, No. 31 Intrarea prin Strada Selarï No. 17 (Coltul). — PENTRU SÀRACI GRATIS — M i u roui fabrlcel de spirf fabriceï de borhol uscat de la Hèrestreü fi moreï automatice de abur de la Obor ale D-luï ANDREI A. P0P0YICI S’a mutât din strada Smlrdan in St ru<1 a l.ipscanI^No. 80 fatft cu bisericâ Sfintu Gheorghe Noü CONST. ST. B0imTESCU ADVOCAT Bucurcftï, Sfr. Zboru No. 13. PETEE TH. SFETESCU ADVOCAT No. 23. — 8trada Mircea-Vodà. — No 23. H 11 € IJ It F. S T î m- BiCÀNIA GRANCEA & STÀNESCU 98, CALEA VICTORIEÏ, 98 (vis-à-vis do Palatul Regai, in colt Aü Sosit ; Sollos, Stridiï fi Languste proaspetc fi vor sosi I11 continuii.___ ï>r. BSAYIB De la facultatea de medieinà din Paris, dâ consuilatiï spéciale pentru boalo interne, sifili-tice, fi de feine!, Intre orele 4—6 p. m. —30, Calea Vàcâreftï, 30— _______(alâturï de spitalul Xénocrat)____ TIPOBRAFIA „EP0GA“ 3, Strada Clemen^eï, 3 E in mâsu râ sâ execute orï-ce fel de lu-cràrï : ziare, atife, c&rtï în orï ce format, teze do doctorat, càr(ï de vizitâ, impriinaro de registre, réclamé comerciale, circulàrï, bilete de nuntl, botez, etc., etc. TIPOGRAFIA „EPOCA“ posedd litéra cea maï ekgantâ din eele maï bune turndtoriï din Germania, putind aslfel exécuta luerdrile cu cea maï perfectd acuratetd. TIPOblt tl IA „EPOPA“ de fi va oferi clientilor sâï literâ nouâ fi foarte variatft, va exécuta totufï lucrârile cu preturile eele maï moderato. Elogautà, acnraletiL, prouiptiludine, eflinatate. Aceasta va fi deviza noueï Tipograflï._ Onorabileî mele clientèle §i Onor, public Sub-semnatul am onoare a înftiinta onor. mea clientelà fi pe amatoriï a une! bune bucâtârie francezâ fi romînâ, câ am reluat delà 15 N-bre Restaurantul Hoteluluï de Paris (fost Hugues) 66, Pia(a Theatruluï, 66. de o camdatâ sub conducerea mea fi câ voiü îndeplini toate doriutele onor. visitatorl fi’ï voiü satisface fi de acum înainte precum i-am satis-filcut în anul trecut, atlt prin excelenta bucâtârie, vinurï veritabile indigène fi streine, precum fi servieiul cel maï prompt, exact fi curât. Abonamente lunare fi ea§ete în eonditiunile anuluï trecut, Dejun 3 leï,—Diuer 4 lel. A la carte pre(urï modeste. Cu deosebitâ stimà Albert M a r g 111 i e r. Antreprenorul Hoteluluï Windsor din Sinaia FABRICA (IcTESATURI MET ALICE SCHETTINI & BIANGHi BueureftI.—Str. Doainnei, 9 (llngâ poftâ). Unica fabricâ premialà pentru (esâturl de sîr-mâ, la exposi(.iunea din BueureftI in 1894. Fur-nizorï aï mal multor administra(iu 11I publice fi private. womifre eianMi e pentru paturï de bronz, talilâ, fer fi lemn. •ff.fitnri de pinte tn slrmâ de fier, o(eI, alamâ, aramâ. etc. inipioittiiri de «irma pentru grilajo de grâ-dinï, paicurï, chiofcurï, voliere. «Jrftisr. pentru ciuruit pietrif si nisip. « lururl, ait., dulrepurl, fspare d«* xlrniA, pre- cmn fi aile lucrârl alingàtoare de aeeastâ branfâ. __________PRETER! MODKRATE____________ I>-rul Medic. la spitalul Brîncovenesc dâ consulta^iunï in toate zilele de la 6—8 seara la domidïiü în strada Sfintilor No. 8 de boale chirurgicale, interne sifilitice si de femel Doctoral TOMA 10NESCU ^Intorn tn (Arà ’iyï-ii reluat eoiiMiiKn^iiinile Lunea, Mercurea .si Vinerea do la 5—7 seara __________Strada Romand, 20___________ Doctorul Gr. A. TAranu Specialist în boule venerice fi ale cailor urinare. Sïradii Dâiioci Nnïionalo colt, cu strada Caragheorghevicï de asupra tea-traluï Hugo. Consulta{iunï de la 4'ji pînà la 7, p. m. : pentru dame de la 3—4._______________________ V. BALOTEICt CANALE PUBLICE ÇI PARTICULARE Ne. 15, Dnlcvartlul Fllsabcta. Nw. 43. Doctorul TOMASIAN Fost medic de spital Intorcîndu-se din Paris, s’a stabilit în capitalâ, strada Mihal-Vodâ, No. 40. ______Consultatiunï de la 5—7 seara.__ Ifr. KlJ€^]EIi Specialist pentru boale de OCHI fi URECHI s’a stabilit Calea Rahoveï No. 3. Consult. 2—5 p. m. H N vlnzare VI OS 11 STI 1,1*11, BHà FI LITIS, peste 2,000 pogoane. Pâ-dure, case, magazil, inoarâ, apà pentru irigatiune, loc de antreposit lîngà gara Monteora. Ipotecatâ la crédit. La 1 chilometru de gara Buzâü, la 5 de Monteora, la 7 de lllmenï. C. A. Filitis. Bucureptl, str. Italianà 29. Calea Victorieï, Pia|a Teatruluï National TIPURÏ ACTUALMEMNTE EXPUSE tle .IK IL IDI D. STURDZA PALADI CLINCEANU PERIEfEANU-RUZÀÜ Dr. ISTRATE PAL A DI-C AR AGIALE HRISENGHI N. STOLOJAN C. STOICESCU BOALELE SIFILITICE Xcputin^a barbatcasca Vindecâ dupâ eele mal nouï metode radicale fârâ durere fi Impedicare, dupâ o experientâ de 23 anï. Specialist în boale lumeftï Dr. T11 «Il Strada Emigratu No. 1, intrarea numaï prin strada sf. Voirozï, (Tramway). Consultatiunï de la 10—i dim. pi de la 5—8 seara. Loc separat de afteptare pentru fie-care. Mihail A. Rachtivanu FOST MAGISTRAT AVOCAT Hotelul Windsor. Sinaia. e desebis tôt anul. ^CheiulJDSmbovi^eL^C^ IncercaO fi và ve^I convinge de eftinàtatea prelurilor magasinulul de Bijouterie, Horlogerie A Fournit orï ar- EN GROS §1 EN DETAIL -mi ABVOL1Ï KfNITLINGEB B UCURES'TÏ.—Strada Carol I, No. 35, în etagiü. Acest magasin se recomandà ca în tot-d’a-una cel maï bun asortat cu : Tôt felul de ceasoarnice de aur, argint, nikel fi o(el oxidat. Lanturï de aur, argint, doublé, etc. etc. Nout&^ï în bijuterie do aur fi argint, (intuite cu pietre ftue fi anume : briliante, diamante, safire, rubine, smaragde, etc. Mare asortiment de bijuterie de aur, argint fi doublé ca : brâtàrï, cerceï, inele, brope, etc. Obiecte de argint fi argint de China, întîia qnalitate garantatS : Serviciurï de ceaiü, pahare, tâvï, fructiere, lingurite, sfesnice, caudele, etc. etc. Diferite ceasoarnice de masS, pendule fi desteptâtoaro. Toate acestea pentru logodne, nuntl, cadourï pentru anul noü fi allé ocasiunï. Mülîti MAX LICHTENDORF «LA PAJEUA AMERICANl» Grand hôtel Bulevard BUCURESVI m Mc Cel maï tuseimiat magasin «le urine «lin (arâ Mare asortiment de arme de vinàtoare de tôt felul, de la 60 pînà la 1000 leï bu-cata, celor mal renumite fabricï, Engleae, Bélgiene fi Franceze. Arme eu douâ (eve pentru alice cu coeoafe fi fârâ cocoafe. PüscI de vînat cu o têavfi pentru alice fi alta pentru glout. Arme „Trlo“ cu treï (eve (douâ pentru alice fi uua pentru glunlj. Arme I 1 M O V I C I A Ole Bucureçtl, str. Doamneï, 21 Brâila, calea Regala, 61 CL0SETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSITIE Proecte. — Biuroü de Construc^ie. — Export FONDATÀ IN ANUL 1895 FONDATÀ ÎN ANUL 1895 Tipografia EPOCA e în mâsurâ sa exécuté ori- cefel de lucrârl, precum: ziare, afise, car fi, în orl-ce format, teze de doctorat, cârfii de vizitû, registre, reclame comerciale, circulârï, bilete de nunfi, botez, în-mormîntare, etc., etc. Tipogralia EPOCA de si va oferi clientilor sâï literâ noua si forte variatâ, va exécuta totusï lucrarile eu prêtante cele mal moderate. Maginele de mare tiraj eu care e înzestratâ tipografia EPOCA, o pun în mâsurâ de a face fa\â orl-câror exigence. Eteffantd, acuraietàprompUtudtne> eftindtate, — aceasta va fi deviza noueï tipografiï. Societatea Romînà pentru Industria §i Comerciul PetroleuluT CAPITAL SOCIAL LEI HT©I 4,000,000 OTBEG VVBMAT SEDIUL CENTRAL ÎN BUCURE§TI, STRADA LIPSCANI, NO. 10. Fabricde : Bucureçti, Moine§tï, Monteor u. Inainte de a va asigura câ e veritabil BÏTTEM ALESSANDRIL ^ O suma de indivizï, ignorant! fàra pereche, dar çirep, aü ademonit pe unil comerciany lacomï de diferenta unuï minimum prêt— inçeltnd pe consumatori, dînd diferite mismasurï, fabricate la nîrdâü, în care ar trebui sâ\çï spele mal bine necurâ^enia, atit a sunetuluï cît çi a corpulul lor, de cit a vat&ma sànâtatea consumatorilor, numal ca sa’çl umfle punga. Acestor! falsitlcatorï çi fabricant de coiitrabnndü, le zic: Nemcr-nictlor, eü am créât Biterul spre a da publicnluï un médicament popular afa cum su ni la noï aproape populare maladiele de stomach. lata de ce e mult apreciat Bitterul meü : BITTER ALESSANDRIU. Pentru d-niï comeroiany, cari nu vor a ^ino veritabilu] meü Bitter, onorayi consu-matorl pot gâsi la magazinul de detail al fabricel raele nu numal Bitter, ci çi cele-l’alte produse ca: Chocolaterie, Ïdquerurï superioare, Vinurï medicale, Mpe-cluliinri farmaeeuiiee çi artieole de toalctà.—Am mal pus în consumal,iune : COGNAC STEAUA ROMÎNIEI ese- Atît despre calilatea marfurilor, cît çi a pre^urilor, va vey convinge, cînd vey cumpara ceva numal de probâ. — Rog a vizita: Magazinul de detail al fabricel ALESSANDRIU Strada Doamel, No. 27. — (Casele d-luï Bilcescu). — Bucureçtl. Adueem la cunoçtin^a pnbliculuï câ punem în vlnzare DE REGCEAMEAT fabricat eu toatâ îngrijirea si c.onform regulamentulnï asupra fabricayuneï petroleuluï. Recomandain aceste produse pnbliculuï care voeçte a fi ferit de ineendiele çi explosiunile ce rauzeazâ petroleul ràü rafinnt, care se debiteazâ tn comerciü. — Expediem In vagoane-citerne de fer saü In Butoae. Pentru Bucureçtl putem servi po clienyï noçtri ebiar la domiciliü, aductndu-le petroleü garantat în bidoane de tinicliea saü în damigene de sliclâ. Luiiitsiiirï de Stearimi De o calitate snperioarâ produselor similare indigène çi streine Alix, in hîrlie roza alburie. — Extra, în hlrtie roçie. — Prima, in hirlie portocalio çi descoporite in ladite. Rhiatiî artifiriaia t,in aPa distilata çi lijisita de miorobl, singura ce se poate intrebuin^a fâra pericol pentm sanatate, «jiElla^a ai U IIGiaid, portam la domiciliü zilnic in bucay paralelogramiçe de cel puyn 5 çi 10 «■hilograme. Illpitirt minpra !a producem çi oferim. publiculuï : Valolina, I«lentie Meihdaetr, Extr-a. Prima, Vulcan çi pentru UlCillII I ilIlilGI CMC EyliiKlre. Furnifiâm déjà fabricele cele mal insemnate, ca: Fabrica de Ciment, Brada; Basait, Bucureçtl; Spirt, Marinescu-Bcagadiru; Sticlârie, Bogdàn.eçlï; flîrtie, Letea. MorI între cari: Reforma, Pîteçtï; Cognac, Naville ; Feraria, Grünfeld; Cberestea Costinesco. Vostavüria Buhuçï si altole; un mare numar de ateliere çi foarte multl proprietarl çi arendaçl pentru inaçinele agricole. Paratlnu-Benziuà., în calitay superioare, apreciate favorabil de cump&râtorl. Pentru comande a se adresa: Directiuneï generale a „Società^eT Romîne de Petrol4* Strada ÏApscanï No. 10, Bucureftï. M A R C A SteniiH Komtniel M A R C A St«‘HiiKi Romtiiieï Transe D-na doctor Sophie Satinover Dentistà americanà Strada Umbret, N. 4. Cons. de la orele 8—12 a. m. si delà 2—5 p. n D-rul N. D. STAICOYICI —Medic al Spitalelor Eforiel— Consultation! 2—5 p. m. No. 37, Htraila Mireea-Vodâ, No. ! dorcjte a 'çi lace colecpe de mârcï postale uzate din toate tàrile lumel, sü se adreseze la sub-scrisul care po-sedâ peste opt mil de felurï. Ain onoare de a aviza pe Onor Public cà am desehis lu col(ul Lipscani 8 (fost DancovicI) çi Calea Victorieï (vis-à-vis Socec) un magazin, unde voiü avea in tot-d’a-una un mare depoü eu màrfurï specialitày bine asoi-tate, din pro-ductiuneu fabricel mole, preenm : Vmbrele, Um-brclu^e, Cravate, Bastoane çi Corsete. Aceste produse, în tot-d’a-una în curentul mo-del, se vor gàçi din toate calitiiyie, de la cele mal eftine ptnl la cele mal fine, eu preturile originale ale fabricel. Se primesc de asemenea orï-ce comenzï çi re-para\iunl, care se vor exécuta eu cea mal mare promptitudine, Cu deo:sebità stima. I. ltosembauni. D. M. BRAGADIRU BUCUREÇTI FABRICÀ §1 RAFINERIE DE SPIRT FAHRICl DE BERE fjl GllIA'fl ARTIFICIAlJL Fabrica de drojdiï presate Pentru comande de Spirt a se adresa strada Carol, 66. Pentru comande de Bore: Calea Rahovel, 153. Adresa telegraficft: ltIlAIUU, ltucur«‘çtï. Prejurï curente nu posed, ci contra relerinje saü unuï mie depozit de iianl trimit foi cu màrcï pentru o valoare împâtrità. Cuinjm- saü iaü in schimb ori-ce cantitate de mdrcï romincjti. B. STEiM Strada Nouâ No. 3 Et. 2. JS 3 ÎOOO kilogr. cer leï 38.00 30.00 1s g % *•§ 500 . . . 11.50 15.00 SES cS ÎOOO . » » 36.00 37.00 3Ô,3 ^ 500 » » > 13.50 14.00 Telefon 2033 E. LESSEL, Calea Plevnei 29. CAFE „NAr|TONALA In fie-care seartt concert muzical sub condu-cerea D-luï Rubinstein, Bere Bragutllru cu pabarul çi diferite mezelurl cu preturl moderato. Intrarea libéra. EDACTIA §1 ADMJNI8TRATIA ziaruluï EPOCA se aflâ în strada Clemon^et No. 3. CASA DE SCHIMB HEtSKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada LipseanI No. 5 Cuinpttrâ çi vinde efecte publiée çi face orl-ce schimb de monezl. Cursul pe ziua de 28 Noembrie, 1895 Cump. Vind Renia Amortisabila. . . 87 — 87 '/* 5o/o » Amortisabila. , . 98 — 98 «-/. Obligay de Slat (Cov. R.) . 100 100 */« 5°/o » Municipale din 1883 95 '/« 96 5°/o » » » 1890 95 V, 96 — 5°/o Serisurï Funciar Rurale . 92 '/« 92 °U 6% « t Urbane . 101 101 V» 5°/o » » Urbane . 88 8/« 88 ’/• 5°/n » » » InsI. 80 s;« 81 Acyunï Bauca Nayonala. 1560 — 1565 » » Agricolâ . 220 225 » Dacia Romînia asig. 390 — 395 — » S-tea Nayonala asig. 405 — 410 — Florin! valoare AustriacA. 2 10 2 H Marc! Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franeeze . . . 101 101 7» » Italieue. . . . 92 97 » ruble hîrtie . . 2;73 2 75 BI /yJET/V ECOIVOMIC Tramwayarï en acid carbonie. — In «Buletinul Societâtel inginerilor civill din Francia», gàsiin propunêrta d-luï Herbetz pentru un sistem prac-tie de tracyunea tramwayurilor prin Infiiu^area acidulul carbonie liquid, care posedâ, într’un volum mie, o putere considerabilà. latâ în ce consta dispoziyunea acestor enorme sifoaue de àpa gazoasa automobile: Aeidul carbonie, închis in slare lichid.l într’un rezervoriü, stràbate in stare de gaz ca tensiune mare în spayul liber cuprins între pereyi dubli al unel càldurl plinà cu carbonat de soda çi potasiu, çi trece apol, printr’un tub serpentin care este eufundat în parte intr’un rezervoriü care conyne soda causticà ealda, la cilindrele maçinol matrice, dupa ce a dobindit în treceren sa oare-eare temperaturel. «New-York Power C-ie» din New-York pre-coniseaza, pe baza acestor principil, întrebuin-t,area formel ncumnlate in aeidul carbonie in siare lichida, pentru tracyunea tramwayuilor. Fie-care vagon are cite un récipient plin cu acid carbonie lichid, comprimât la 70 chilograme pe centimetru pat rat care lasA sà strabata prin-tr’un detentor aeidul carbonie, care merge laei- liudrele motorulul çi artioneaza pistonul. Con rb sumayunea acidulul carbonie este evaluata la 4 chilograme çi jum. pentru 24 cal-ore, ceea-ce eonrespunde, în America bine Intel es, la o chel-tui&lA de aproximayo leï 1,50 do cal pe zi. Conservarea aacilor en îngrlçlminte. — Ingra-çamintelo, din cauza proprietàylor lor constitutive chiar, deterioreazâ cu desavîrçire sacil lu cari ennt transportate, cari reprezinta une-orl 10°/«din valoarea conynutului. «Revista de chimie mdustrialA» aralà, încon-secinya, un mijloc de a conserva sacii, aça ca se pot chiar intrebnin(a in ilrmâ pentru trans-portul grinelor. Adevârata cauzâ a destuparel sacilor ar fi aeidul florhidric produs pria ae-y'unea acidulul sulfuric pe florura de calciu con-ynuta In fosfat. Ca remediü selrecomanda tmn-erea sacilor tn carbonat do var saü de crotâ topità intr’o uçoarü soluyune de eleiü. Fie-care sac trebue sa absoarbâ aproximaya 50 graine de creta. Aceasta-I un reinedid foarte uçor de aplicat. * * * Citim eu plâcere în Buletinul Cameret de comerciü francese din Constantinopol, ur-mâtoarele : «0 instituyune care este menitâ a aduce serviciurl reale comerciului european s’a fundat în Bucureçtl. Aceasta e Creditul Co-mercial, dirigeât de d. Teodor Niculescu (str. S ni A rd an 16). «Creditul coniercial este o agentie de in- formayunl comerciale, de contencios çi tn-» casfirl, care se distinge de institutele similare pentm câ este autorisât §i contrôlât de Caméra de comerciü din Bucureftï fi cà a depus o caupianc pentru operapiunile de încasârï. «In aceste conditiunï, nu vom lnceta a’1 recomanda comercianyior francesï, cari aü relatiuni cu Roinlnia «D. N Niculescu a bine-voit sà ne promijà de a acorda o reductiune de pre(url din tarifai sâil inembrilor Camereï noastre de co-merciü, cari se vor folosi de serviciile sale. «’l-am cerut în mal multe rîndurl infor-inayuni çi am fost foarte satisfàcuy de ino-dul cum ni le-a transmis». FELTTRIMÏ Pathologie oxtra-ordinarS.— Dam aci, ca eu-riositate, relayunea pe care ziarul Le Temps o estrage din o conrespondenyï, pe care o nu-maçte çi el curioasâ, a cenrespoudentulul sâü din Mans: De curînd, un personagiü cunoscut a mûrit din causa unel tumorl la abdomen. Fâcînd autopsia corpulul, inodicil observarà câ acea tu- moare era datoritâ presen(eï unuïcraniu.a unuï adevarat craniu omenesc ! De unde era acest cap? Ce câuta acolo? DupA ce-1 aü inlors si observât In toate sen-surile, specialiçtil, teniindu-se fie-care de a perde pe al saü, se s fat u ira sa déclaré cA era un cas pathologie extraordinar çi cfl, filrS nid o ’ndo-iala, autopsiatul purta ast-fel în sine, într’un chip extra-uterin çi rAü explicat, capul unuï fraie geinene! Conrespondentul adaoge foarte serios ca cra-niul in chestiime avea un dinte, ceea-ce a confirmât pe specialiçtï în ideea câ era în adevâr un craniu çi nu vre-o bila de biliard ratâcifa. O Ml M] T K T A Lipirea chilimbarolnï. — Se poate lipi ebilim-harul, dupa spusele unuï spécialise intrebuin-ynd o eompoziyune lichida formata incAlzind o parte de copal çi doua pary de piatra acr,l. Se moao suprafe^ele do lipit ; se reunesc prin jux-tapunere çi se lasa sa se usuco. I Imprimarea cu mafinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Ckl, Frankenthal fi eu caractère din fonderia de litere Flinsch din Frankfurt AjM. Bucurescl.—Tipografia «Epoca».—strada Clementeï, www.dacoromanica.ro No. 3.