SERIA II.—ANUL I, No. 20. EPiyiA A TREIA DUMINICÀ 20 NOEMBRE 1895 NUMÀRUL 10 BANI a bOxVAHeftele Incep la 1 fi 15 ale fle-cfireïlunïjjgi sojplàtese tot-d’a-un» inainte In Bucureftï la Casa Adrninistra^iel In judefe fi streinàtaic prin mandate postale Un an in tarà 30 leï ; în streinàtate 50 lel Sase lunï ... 15 » > » 25 » Treï lunï ... 8 » » » 13 » Un numàr In streinàtate 30 banï MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÀ No. 3 A I>M IXISTRAJU STRADA CLEMENTE! - No. 3 ZIAJEfc CONSERVA TOR, NUMÀRUL 10 BANI ANOCIIKILE In Bucureftï fi judefe se primsac numaf la Administrais In streinàtate, direct la adminMratf-e si la toate oficiile de publicilate Ananciuri la pag. IY....0.30 b. linia » » » IR........2.— lel » » » » n........3.— » » Insertiile fi reclamele 3 leï rindul Un numfir y e c h i fi 30 banï RKDACTIA No. 3—STRADA CLEM EN’TEÏ —No. 3 CandidaÇiï Conservatorï COLEGIUL I-ift DE CAMER D-nii General G. Manu P. P. Carp Al. Lahovari M. Ghermani N. Filipescu COLEGIUL II M. Desliü Virgil Arion N. Cerkez Al. Ciurcu V. N. Qrghidan comer. R. Cre^ulescu Andreï Popovicï Boldur-V oinescu îoni^à. Stànescu OLIGARHÏA DE ERI «En s’a dovedit câ aceia cari aü oroare de libertatile publiée nu pot niniic, absolut nirnic, cînd Suverani-tatea poporulul romîn se exercita în deplinâ libertate.» Asa se laudâ Voinfa Nafionalâ, întelegînd prin «ceï cari aü oroare de libertatile publiée» pe candidatiï conservatorï, iar prin «poporul ro-mîn» pe Gavalioti si pe Iovitz. Ni se pare ca a venit momentul sa ne batem joc de afirniarea asta si sa întrebam pe zapacila de la Voinfa: Oare colegiul universitar de la Bu-cureçtl, n’a luat înca cunostinta de l'aptul ca Suveranitatea poporulul romîn a ’nceput de o luna de zile sa fie exercitate în deplina libertate? Cacl cuin sa ne esplicani noï alegerea d-luï Maiorescu? lata un reactionar, un oui care are oroare de libertatile publiée,— de vreine ce face parte din «oligar-liia compta çi apâsâtoare,»—çi care totuçï dovedeçte ca poate mult, în tôt (“izul mal mult de cît candida-tul oficial al «Suveranitâ^eï poporulul romîn.» Ciudat eveniment, care contras-teazâ grozav eu «triumful» de maï alaltâ-erï ! Vorbind însa serios, trebuie sa declaram câ ne asteptam eu aceeasï sigurantâ la reuçita d-luï Maiorescu, cum ne asteptam la caderea noastrâ din prima zi. $i iata de ce : Orï-cât ar avea d-niï colectivistï oroare, nu de libertatile publiée, dar acat : eraü sa puie candidat pe d. C. Dimilreseu-laçl, un om croit fâi-a ’ndoiala din ait aluat de cît miçuna de Nad çi Spanacl. Dar imediat aü luat seama ca sînt gata sa se spurce. $i aü des-gropat din dealurüe Prahovéï pe un pusnic oare-care, pe un pensionar al inteligenteï, — ca sa-l reprezinte în lata celui maï luminat corp. Apol nu era logic rezultatul de erl ? D. Dumitrescu era un adversar, — d. Cantili o aratare. Or, în vre mile astea de pozitivism, în care lighioile se pun sub microscdp iar vedeniile intra în domeniul patolo-gieï, — stafia de la vie a trebuit sa fie vîrîta în noaptea urneï, din care n’a maï esit. Aça-ï ca e monstruos lucru oli-garhia ? M. H. — — ---- — — — MiCROBUL GUVERNAMENTÂLISMULU! D. dr. Bobef h fâcut o nouà dcscope-rire care, de sigur, va fl bine rccompen-satâ de d. I)iin. Sturdza. Microscopicul profesor universitar, a gusit microbul guvernamentalismuiuï în urina-toarele împrejurürï : Alaltueri d-rul Babef, fârâ sa fie tras de liinbâ de nimenï, a scris d-Iu! T. Maiorescu, osigurîndu-I de dcvotamentul saü fi fàgâduindu-ï ca va veni la vot. Rectoral Universitâ^eï, surprins de pri-mirea uneï deelurapunî pe care n’o ceruse, a pus scrisoarea lu! Habef printre ilocu- mentele de valoare.. trecâtoarc. J;Azï, d. dr. Dabef, dupa ce a examinât voturiie atomil guveraamentnlismuluï, a trimis d-luï Maiorescu o alla scrisoare, scuzîndu-se cà nu poate veni la vot pen-tru cà.... nu face politica. D. Maiorescu n’a avut în ndevàr bule-tinul d-ruluï Babef, dar în schimb, are a-mîndouà scrisorile. BUBEICA ME A Siircnsnuirilc Caseteï Alegerile libère merg... strunà, — fârâ nicl-o aluzie la melomania simpaticuluï nostru Ministre de Interne. Prin urmare, de ce nu le-am làsa In plata Domnuluï ? Destu] îsï bat capul (cind nu bat pe-al altora) eu ele, prëfectiï, polirai!, gardistiï si comisariï li-beralï-najjionaU 1 Astà-zl, vorba-aia : sâ revenait la oile noastre,-— adicà la bâietiï lui Nespaladi de la Gazcta Obo-ru/uf. jSi iatà de ce. De cite-vazile bâietiï In chestie, s'aü apucat sà ne’njure de top sfinpï din Caiendar, pâ cum cà de ce abdomeniosulut Paladi il zicem Nespaladi, luï Nacu, SpaNacu si asa maï départe. Adicà de te s’o fi supàrat abdomeniosu cà-ï schimonosim numele ? Vrea sâ ne faeà oare sà credem cà obifnueste cite-odatâ sà spele petele de pe numele sâü? Eï, paricâ noï sintem chiorï nu vedem câ el nu fi le spalà nicï p’ale de pe jachetâI Atuncï?... Atuncï, ce maï incolo fi’ncolo ; bâietiï lui Paladi vor s’arate câ tôt eï sunt maï sarcasticï fi maï pisicheri. Ce-Ï drept, sîntem silitï sà recunoastem cà ta-lentosiï tinerï grupatï în ’jurul Abdomenuluï de la Casefa, aü compus pâ vremea opozitieï nif te sar-casmurï ln contra noastrâ teribil ele spirituele. Mà rog, cine din Dumneavoastrà n’o sà lefine de ris citind lista lor complectâ ? 1) Vulpoiu de la Interne; 2) Nebunu de la Domeniï ; 3) Omuletu de la Primârie; 4) Lahovarache, Ghermânicà, Olànescicu etc. Dar, astea sâ zicem cà nu’s lucru mare, sà vedem alte sarcasmurï maï proas... pete: Mersi, inersi, o Doamne sfinte, Cà lncà’n viatâ m’aï pnut, Cà ln sfirsit s’o vdd fi p’asta Precum nicï c’am maï fost vdzut Vdzuï ce nu’mï vtïzurâ ochiï... Sarcasmu-àsta cicà-ÏSn versurï fiind-cà «p’asta» rimeazà eu «ochiï», ca o pastà oare-care eu dinti! Matadoruluï! Tradus în prozà nesarcasticâ biletu de plàcintà al juneluï Stecèdum ar veni cam asa : mersi, mersi, fund-câ vàd, vezï, vede, vedem, vedetï, vàd ! Cea ce dovedeste cà bàiepl de la Caseta nu numaï cà’s sarcasticï, dar ftiü incâ sà fi conjuge dupâ gramaticà. Paroi, s’ajung Stecèdum, d’af fi crezut af a ceva ! Deniagog. 0 C0NV0RB1RE POLITICA ... i— Iliizlilc d-luï Flcvn. — Priniolo i pe cît çtiü numaï un singur prefect s’a gâsit în toatâ fara, care a raportat fidel ministrnluï de interne despre ingerintele ce le face colegul sâü în localitatea respedivà. Izolaroa d-luï Fleva Alaltâ-ïerï am întîlnil a treia oarâ pe d. Fleva, — continua interlocütorul meü. L’am vâzut trist çi îngîndvrat. — Am ràtnas singur în consiliul de miniçtri, — ’mï-a râspuns el, ’mï-a strîns mina çi-apoï a plecat. Ac. Colegiile Universitare Terï s’a fâcut, la Bucure§tï §-i Ia§ï, alegerea colagiüor universitare pentru Sénat. Iatâ rezultatul acestor alegerï : mtr ni :çti Inscrfaï 60 alegâtorï. Votanfï 55. Aü întrunit : D. T. I». Maiorescu, cons. 28 voturï. D. Cantili, liberal, 24 voturï. D. B. P. Hasdeu, indépendant, voturï. S’a proclamât aies senator al Universitâtiï din Bucureçtï, candi-datul conservator d. T. L. Maio- rescu. SE1AT I>JE MTT'fl Senatul d-luï Sturdza va fi un adevârat Azil de ruufï. Putinà demouslrafie n’ar strica. Cînd uu partid face alegerï si le face ca pe cele de la Sénat, are grija ca cel pufin apareunie sâ fie scâpate, sâ fie un décor care sâ dea un lustru iluftrilor necunoscufï cari formeazà majoritatea ; pe Ilngâ mameluciï fi veteraniï partiduluï, Ingrijefte sâ figureze fi ctte-va personalitàfï eu inteligentü serioasâ, eu o culturà ceva maï superioarà, cltï-va oratorï cari sâ cunoascâ chestiunile ce vin în discutie. Cari sunt bârbafiï politicï meniü a studia proiectele guvernuluï ln Sénat? Unde sînt oratoriï cari vor lua cuvîntul la discuti a adreseï? Unde sînt juriftif, oameniï de sciinfâ, capacitâtile cari vor rectifica o lege grefità, saü vor introduce un amendaient indispen-sabil ? Orï cîtâ bunâ-voinlâ am avea—fi aci nu suntem pasionap,— nu vedem un singur oin întreg ln tôt Senatul liberal. In afarâ de cîtï-va doctorï, altâ datâ iluftri, afarà de cîfï-va profesorï pufl la pensie din oficiü, afarâ de nifte bî)bîi(ï cari cer cuvîntul pentru lnchiderea disctifiel saü votul eu bile, sâ ni se arate un singur om capabil sâ în-fire zece frase la rlnd, cari sâ discute o idee, sà enunje un principiû. In întunecimea care va domni ln Senatul Romînieï, oameniï ceï maï ràsâritl vor fi Costicâ Exarcu fi Aristid al babacheï... Restul, uu zéro subt 109 fete, nifte ma-nechinï, a câror singurâ |intà va fi incasarea diurneï la 15 si la 30 ale luneï. 1). Diinitrie Sturdza are oroare de oameniï de talent. Pentru d-sa, orï-ce capaeitate este de prisos într’un parlant eut, eâeï s’ar îiilu-neca atuncï mediocritatea sa. Un Cornea, un Mïsir, tin Costicâ Dumitrescu, n’ar aplauda la orï-ce gogoafâ ministerialà. In asemenï coudifiunï, nafte tntrebarea fi-reascâ: la ce va servi un Sénat incapabil fi nul, la ce ridicolul la care se expune o ’nstiiutiuiie atît de importautâ, cînd s’ar mica suprima fi Inlocui printr’un simplu tiuroü de tnregistrare ? Ar fi fi un folos matefial Contribuabiliï n’ar maï plfttï diurne, pentru ca lo{I Çifmaniï fi loti Borfil din rnaturul corp sà se unifie în pene, dlndu-se de reprezentan^ï #aï plreï. www.dacoromanica.ro D-LUI P. P0NI In Monitorul Oficial de crï citim urmà torul decret: D-na Adela Proca, profesoarà la externatul socundar No. 2 de fete din Bucureftï, se nu meste în postul de diroctoarâ a aceluï oxternat in ïocul D-neî Ortensia Racovitâ, destituitü. N'avem niniic de zis în potriva numireï D-neï Proca, despre care se aude câ este o profesoarà foarte conçtiincioasâ. Nu întelegem însâ, ce a putut hotârî pe d. ministru Poni la destituireu d-neï Ortensia Iîacovi}â. Cerem dar, — çi ni se pare câ avem acest drept, — ca Monitorul sâ publice raportul care a motivât desti tuirea. O destituire este o pedeapsâ, çi este logic çi este drept ca sâ vedem daeâ d. ■ministru a and vre-un moliv serios ca. sâ pedepseascâ pe d-na directoare, orï s’a fâcut instrumentul cine çtic câror nedemne mahalagismurï. Ne rezervàm obligafiunea de a reveni, -în açteptarea pubUcâreï raportuluï. T. TJiSrXJL SINGUR Eï da. Un singur conservator a reusit sà r;ïz-batâ la Sénat în alegerile colegiulul îu-tîiü si ale colegiulul al duoileà. §i ce e eu asta ? Intru cît s’a schimbat situatia parti-delor si lu ce s’a agravat situatia par-tidaluï* conservator ? Intru nimic. Schimbatu-s’a cel putin pàrerea asupra colectivitâteï, saü amelioratu-s’a situatia eï ca partid? Intru nirnic. Cücl eu toate unanimitâtile pe cari le-aü càpâtat colectivistil în alegerï, pâ-rererea luniiï este aceasï si asupra lor çi asupra noastrâ. Modificatu-s’a opiniunea fârel asupra cinsteï colectiviste ? Nu. Modifiçatu-s’a pàrerea pe care o are toatà lumea asupra incapacitàtel lor, a-supra gheseftâriel, asupra sectarisrauluï, asupra ignoranteï lor? Nu. Ezistâ cel putin speranta cà se vor modifica procedeurile lor, reactionarisniul si îndâràtnicia lor, lipsa lor de scrupule, pasiunea lor oai-bâ si râutatea lor? Nu. Atuncï, la ce le folosesc unanimitâtile çi care este cîçtigul lor în ultimele a-legerï ? Un singur cistig aü. 120 de scaune pentru 120 de mamelucï. Mediocru cistig. Z* Scrisoarea d-luï AL. LAHOVARI D. Al. Lahovary a trimes directoruluï zia-ruluï L’Indépendance Roumaine unuâtoarea scrisoare ; Scumpul liieü amie ! Imï dal voie sâ ràs-ptind clte-va cuvinte la de pesa Agence! Ro-mtne datatâ din Pesta fi dupâ care un ziar ungnresc, Rudapester Correspondcnz, mâ de-nnntft câ m’as fi lâudat într’un diseurs a fi ob-inut prin mijlocirea mca, gratiarea condamna-ilor Mernoranduluï? ZiaruI ungnresc adaogà, câ acésta din partea mea e o manoperà electo-ralâ de care d. Sturza nu poate fi fâcut ràspun-zàtor. Doamne ! ce bine e iuformatà Buda-pester Correspondenz fi ce îngrijirï miç-càtoare ia pentru a pàstra recenta bunà ar-monie Intre d. Sturza fi aceftï excelenpi maghiarï, pe cari acelafl d. Sturza II de-nunta nu maï départe, de cit acum fease sàptâmînï ca pe ceï inaï ràï barbarï fi apâ-sâtorï al fratilor noftri din Transilvauia. Maï întlï ce e Budapester Correspondenz? Corespondenta aceasta are aerul uneia din corespondenfele aller retour. Ele pleaeâ de la ministerul nostru de externe, pentru a se reîntoarce acolo. Aceasta e cunoscut. Acum sà venim la fapt. Discursul meü nefiind stenografiat, nu râspund de reproducerile maï mult saü mal putin exacte, pe cari le-aü dat diferitele organe de publicilate. Dar chiar cînd vorbesc la Orfeü, am obi-ceiul sâ nu spun de cit ceea-ce vreaü fi sâ nu’mï las vorba sâ depâfeascâ marginile ce am vroit sà’I fixez. Recornand oamenilorde stat aï partiduluï liberal procedeul acesta, care i-ar scuti de multe desagramente. Am afirmat, în adevâr, cà amnestia acor-datâ afa de generos de câtre suveranul Austro-Ungarieï condamnatilor în proeesul Mernoranduluï, a fost fârâ îndoialâ rezultatul politiceï pline de tact, de mâsurâ fi de lealilate a partiiluluï conservator, în cursul dureroaselor evenimente pelrecute peste Car-patï. Am adâognt, câ sunt fericit fi inîndrn, cà actul acesta de gratiositaie suveranâ s’a sâvtrçit pe cînd dirigeant eü politica externà a tànl noastre. Àlît am spus fi e destul. Cuvintele aceste sunt expresiunea ade-vâruluï. Ele nu pot jicni pe nimenï. Era deeï inutil ca d. Sturdza, prin cana-lul la! Budapester Correspondenz sâ cearâ seuze In numele meü. D-sa are destul de fâcut pentru propria d-sale socotealâ, fârâ sà se maï însârcineze a ’explica cuvintele altora. E o treabâ in-gratâ de care, pentru partea rnea, tl scutesc liucuros. "PANAMAUA ROHA” i’estinnea aiituiturilor prima rie:. — IntriKÏ eoleetivisle. — Ileelara^la ,, (lazeteî Poporulul — Ce spun jçazotcle Ungu-restï.—Concluzia. Cesliunea anunlnrilor nriiuârlcî * » Imediat dupâ disolviurea consiliuluï comunal al capitalel, comisia interinmrà a annulât gazetele colectiviste, câ fondai publica-(iumlor primârieî este eu desàvîi'fire sleit fi risipit pe nimicurï de câtre fostul pri-mar, d. Nicu Filipescu, Fatâ eu o acuza{iune atît de gravà, ex-ploatatâ eu multà râutate fi perfidie din partea gazetelor colectiviste, d. N. Filipescu a publicat o declaratiune prin ziarele L’Indépendance Roumaine, Tîmpul fi fara a-ràtînd eu de-amânuntul cum a întrebuintat acest fond. D-sa a citât ziarele la carï pri-mâria s’a abonat pentru publicarea anun-turilor. Intre aceste ziare figureazâ fi o ga-zetâ liberalft, o gazetâ literarâ de peste muntl fi Foaia Poporuluï din Sibiü, un organ eu care liberaliï fi maï aies colecti-viftiï aü relatiunl foarte apropiate. Iutrigî colectiviste Declaratia clarà a d-lul Filipescu, decla-ratie bazatâ pe ac.tele carï se aflâ la primârie fi pe carï colectiviftil le cunofteaû maï dinainte, a fost un dus rece, un bobîrnac zdravân pentru dlnfiï. Lumea, care maï are putinà iluzie asupra cinsteï si patriotizmuluï eolectivi tatit, se în-treba de ce comisia iuterimarâ a venit eu asemenï acuzatiunï împotriva fostulnï primai-, pe care un om care se respectà orï cît de pu^in, nu poate sâ-1 aeuze de nicï un act incorect ? Daeâ a maï avuteineva un gràunte de iluzie asupra cinsteï colectiviste, de sigur l’a pierdut fi pe acesta, dupe cele ce aü fâcut ono-rabihï colectiviftï în urma declaratieï d-luï Filipescu. Dlnfiï, ftiind din dosarele primârieî, cine a ridicat suma de 4000 de leï' în numele mele Foaieï Poporuluï, aü montât o cabalâ ordinai-â în scop de a compromite pe d. N. Filipescu. Aü pus la cale pe Faoia Poporuluï sâ déclaré cà n’a luat nicï un ban de la primârie. Aceastâ declara^ie gazetele colectiviste Vointa Nafionalâ fi Gazeta Poporuluï s’aü gràbit s’o înregistreze în mod tendentios, exploatànd'o în contra d-luï Filipescu. Somatinnea d-luï Filipescu Colectiviftil aü încercat ast-fel sâ întindâ o cursâ ordinarâ d-luï Filipescu fi speraü cà d-sa va câdea într’însa. Socoteaü, cà în fata dectaratieï Foaieï Poporuluï din Sibiü, fostul primar al Capitale! va spune numele personagiuluï de peste muntï, care a primit suma. De ce vroiaü sà faeâ aceasta colectivistil? De sigur ca sà compromità pe d. Filipescu fàeîndu’l sâ ia rolul jucat odinioarâ în sala Orfeü de Mititâ Stiu'dza, rolul de delator fatâ de Ungurï. Acest roi poate sâ feadà bine unuï Mititâ Sturdza, dar nu unuï om care are sentiment patriotic într’lnsul. Ca sâ se învedereze maï mult mi’ffelia colectivislâ, vom spune câ pè dlnfiï nu-I importa faptul câ declaratia pe care o afteptaü eï delà d.Filipescu ar fi trimis la puçcâriepeunul din fru-ntaçiï romînilor de peste munfï, pe care un-guriï aibia açteaptâ sâ-’lpoatâ sacrifîca çi ar fl dat ungurilor o arma teribilâ în centra partiduluï national romîn. Nu, fereascâ D-zeü! Pe eï nu-ï importa asta, ci numaï arma ce ar fi càpàtat-o în potriva d-lul Filipescu, fâcîndu-1 delator, în-toemaï cum toatâ lumea numeste pe Sturdza delator fi spion al ungurilor. D. Füipescu vàzind cursa ce i seintinde, s’a ferit sâ cazâ într’însa, fi a adresat o so-matiune comisieï interimare a Capitale!, ce-rtndu-ï orï sà publice cliitanta ce se aflâ la primârie despre suma de 4000 de leï, orï sâ ordone gazetelor colectiviste sà retragà acu-zatiunile gratuite ce i-aü adresat. Ce «pun gazeïele ungureçtï La rîndul lor gazetele ungureftï, carï se vede câ urmâresc eu atentiune aceastâ afa-cere, vin în ajutornl colectiviftilor fi com-pleteazà cil infamiï acuza^iunile acestora. Iacâ ce serin Egyet.értés, Budapesti Hirlap, fi Pesti Hirlap despre declaratia Foaieï Poporuluï fi somatiunea d-lul Filipescu : «Jntrebarea întrebârilor este acum : cine e misteriosul personagiu care a dat clii-tan^a de primirea bauilor ? Unit spuu câar fi un fruntaf al partiduluï liberal, care a pns baniï în buzunar în loe sâ-ï înainteze ziarulnï numil. Dupâ altiï somatiunea lui Filipescu a fost o simplâ manoperà, câcï daea ar aveu dreptate n’ar 11 ezitat de a numi pe acea persoanà sus pusà. Un lu-ru e cert, câ ln aceastâ afacere rolul luï Filipescu va fi foarte mult bànuitpinâ cind nu va da pe fa ta numele misteriosuluï per-sonagiü, câruia d-sa preiinde cà a dat suma de 4000 de leï, Ziarele guvernuluï romîn par a ne da sâ întelegem, câ eroul aproa-pe sigur al acesteï noul panamalc roml-neçtï e însuçï Filipescu». Concluzia Se vede cale de o poftâ cum gazetele ungureftï secondeazâ pe gazetele oficioase de la noï, Color d’întlï, le convine sa aile cine e fruntafid romîn de dincolo; celor din urmà le-ar conveni ca d. Filipescu sà se compromità. Munca le va fi zadarnicâ fi unora fi altora. Gazetele ungureftï u’aü de cît sâ cearâ surorilor lor din Bucureftï sâ le spuie numele «misteriosuluï personagiü», câcï ele îl ftiü foarte bine. Agio. E P 0 C A UN TÎNÀR, 0 BABA §10 CASA Kaba Pena ('lii(u. — Propnncren babel. — C'hiulul babel Pcna.-Bereeanu proprietar.—I»ouï proprie tari pe o casii. O afacere, de un gen eu totul deosebit, va veni, în Décembre, înaintea seqiuncl a Il-a a tribunaluluï de Ufov. E vorba de o babà, un tînâr §i o casà, cari toate la un loc, plus împrejuràrile, complicà afacerea ji o fac foarte liazlie. Baba Pena Chl{u Baba Pena Chitu a crescut de mic copil pe un nepot al eï, pînâ acesta a îmbràpjat un meçteçug. Maï întî! el a fost dulgher, dar maï în urmâ s’a fàcut cîrciumar. Nid una din a-ceste meseriï nu-ï surîdeaü lui Berceanu,— a.ja se numea nepotul babel Pena, ca un acaret al eï. Baba avea o casâ §i Berceanu începu sà faeà curte bunichi-si rugînd’o sâ-î treaeà casa pe numele lui. Baba refuzà. Berceanu, de necaz, se însoarâ çi pârâseçte pe bunicà. Propunerea babel Baba Pena nu putea sà vadà pe norâ-sa çi atuneï facu o propunere lui Berceanu : «Iancule dragà, sà te desparjï de nevastà, çi eu îtï daü casa» zise ea. Berceanu se gîndi çi ràsgîndi çi în cele din urmà, punînd maï mult pre{ pe acaretul babeï Pena, de cît pe nevasta luï, se hotâ-râçte sà fàcà pe placul bunichiï çi intenteazâ procès de divorj. C liiiilii babel Pena Berceanu profitâ de faptul cà la comisa-riatul de politic din mahala se afla fàcut un început de formalitate pentru facerea actu-luï de ceziune din partea babeï atuneï cînd, a avut un moment de bunà disposifie, çi improvizeazà o proprietarà a imobiluluï babeï Pena. Improvizata declarà la tribunal câ vinde imobilul de bunà voie, actul se au-tentificà, se transcrie si Berceanu devine proprietar, fàrà çtirea babeï Pena. Berceanu proprietar Ion Berceanu era mare proprietar acum; el nu maï avea nevoe sà divorjeze çi se îrnpàcâ eu nevasta. Baba Pena, cînd aude cà nepotu-sàü s’a împâcat çi cà nu mal divorjeazà, se face foc çi pune o cruce la poarta caseï §i o tàblitâ «de vînzare». Berceanu se face cà nu pricepe çi nicï cà-ï pasà de ameninjarea babeï, fiind-cà nu se aràta nicï un cumpâ-râtor. »oï proprietar! pe o casà Cînd eu fàcerea recensâmîntuluï cincinal se constatà cà baba Pena çi-a vîndut casa çi cà contestajia eï nu maï are rost. Baba plînge çi se adreseazà parchetuluï. Berceanu e dat în judeatà pentru falç çi la înfàtiçare avo-catul luï dovedesce cà nu e la mijloc decît o escrocherie. Procurorul împlrtàçeçte aceiaçï pârere çi afacerea se amînà pentru Décembre. Detectiv. §tirï militare In scop de a pune eapàt deselor recla-ma(iunl ale medicilor militari de la maï toate eorpurile de armatà, care-çl déclina responsabilitatea asupra inconvenientelor zilniee ce întîmpinà tn tratamentul bolnavi-lor de ochï, d. ministru de resbel a convocat consiliul superior al armateï, spre a se lua mâsurï urgente pentru remediarea ràulul, plnâ la lnfiintarea infirmerielor spéciale pentru boalele de ochï. Inceperea çedintelor pentru discutiunea regulamentuluï serviciuluï sanitar, s’a amlnat pentru primele zile ale luneï Décembre. * * * A. S. R. Principele de Saxa-Meiningen, a bine-voit a décora pe d. Locotenent-Colonel Mareç, directornl çcoaleï de aplicatie de artilerie çi geniü, eu ordinul Ernest de Saxa, pentru serviciile ce acest oficer ’i-a adus în timpul cît a fost ataçat pe llngâ persoana sa la ultimele mari manevre. FOIXA ZIARULUÏ «EPOCA» B ALEXIS BOUVIER CREDITORII MORTE! Içï luarâ cite treï locul în jurul sobeï ; Andreï continua : — Strigârile eraü fâcute, totul era gata, trebue foarte pu(in timp pentru a termina totul, và cred doritorïde a gràlii Indeplinirea acesteï unirï. — O ! da.. Suntem bàrbatï çi trebue sà suferim tôt ; dar Margareta se va afla fàrà familie ; o fatâ nu poate trâi eu douï tinerï. — Este eu desàvîrçire pàrerea mea. — Nenorocirea care s’a întlmplat o va doborî, ea te iubeçce : tu singur lï veï da puterea necesarâ pentru a résista... O iu-Ïieçcï çi încà odatà am vâzut câ eçtï un bàeat cinstit... foarte demn de iubirea ce-ï aï inspirât. Scim cà va fl ferieitâ. — De miine ne vom ocupa de demersu-rele necesare. — Peste douà sàptâmlnï ve{l fi càsâtoritl. — O nuntâ foarte simplâ... numaï eu martoriï. — Nu! zise Vincent, o nuntâ fàrà sgomot, dar ast-fel precum trebue s’o facem. Tatàl nostru a pretins ast-fel, se va cununa în alb. — Ce spuï? zise Andrel surprins. — Nu purtâm doliul tatàluï nostru. El este un martir çi moartea sa trebue sà fie gloria noastrâ ; victimele, stropind eu sîn-gele lor eausele pentru cari sunt saerificate, le fac maï puternice... Atît timp cît moar- Pe viitor, oficeril asimilatl nu vor maï purta sàbiï. D. ministru de resbel, avlnd în vedere câ aceçtr oficerï n’aü a se afla în timp de râsbol pe cîmpurile de bâtae,— a decis a le îulocui sabia prin spada eu teaeâ de curea, dupâ cum o aü totl asimilatï din toate armatele streine. * * * Mal inulte cazurl de febrà tjfoidà s’aü ivit In regimentul 15 «RâsboienI», eu reçe-din(a în Piatra-Neamju. D. colonel dr. Corvin, çeful serviciuluï sanitar al corpuluï al 4-a de armatà, trimes în localitate, a cerut te-legrafic d-luï general Pilât, la Iaçï, sà dea nutorisa^iunea sà se lnchirieze imediat im local, în care bolnaviï sà fieJcâutaR a-parte, ataçlndu-se çi un medic care sà se ocupe în spécial de acest spital improvizat. * * * * Loeatul çcoaleï de cavalerie de la Tîr-goviçte, e o adevàratâ calamitate pentu o-ficeriï-elevï, cît çi pentru intreg personalnl acelei çcolï. Nu ne putem închipui cum d. general Budiçteanu, care a* ocasiunea a-legereï sale de senator a fàcut atîtea câ-lâtoriî în acea localitate, nu a avut curio-sitatea sà meargà sà se convingà singur de starea de miserie in care sà aflà acea çcoalà, sub toate punctele de vedere, çi cum d-sa tolereazà ca oficeriï-elevï sà fie tratafi de càtre ceï ce sunt chemafi a le face e-ducafia militarâ, cum nu se maï trateazà asï nicï soldafiï prin regimente. * * * D. general ’Gorjan, comandantul divizieï a 8-a de infanterie (Roman), a sosit în Ca-pitalâ, pentru afacerï de serviciü. * * * Oficeril demisiona{ï din cavalerie, vor fi în curînd treeufï în cadrele oficerilor de reservà, eu toate câ în Inaltul decret prin care li s’aü primit demisiunea din armatà, sà specifica cà pentru màsurâ de disci-plinà eï sunt çterçï din cadrele reserveï. Suntem curioçï sà cunoaçtem cît maï curînd manopera întrebuintutâ de d. ministru de resbel, pentru a putea face sà se revoace un decret regai, ce nu se poate modifica de cît printrün vot al Corpuri-lor legiuitoare, sanefionate de M. S. Regels. * * * Consiliul de ràsboiü al corpuluï al 2-a de armatà, sut) preçeden^ia d-luï colonel Maca-rovicï, comandantul pie(eï Bucureçtï, a condamnât în §edin(a sa de ierï, 24 Noembre, la cincï lun$nchisoare pe locotenentul Vasiliu, din arma infanterie!, pentru rànirï grave cauzate d-reï Manole, logodnica sa. *** Cu ocaziunea aniversàreï a 19-a a luàreï Plevneï, toate pedepsele disciplinare din ar-matâ, vor fi ridicate pe ziua de 28 Noembre. * 4c * Çtirea data de noï, cum cà s’a împiedicat din ordin superior, de càtre direc(ia çcoalel spéciale de cavalerie din Tîrgoviçte, maï mul(l o fi ter! de a merge sâ-§ï exerciteze dreptul de alegâtor, sà confirma prin faptul câ maï mul(ï din aceçtï ofi^erï vor réclama d-luï ministru de ràsboiü, contra acesteï ar-bitraritâtï. Resultatul e lesne de prevàzut; reclaman(iï se vor alege cu clte-va zile de Inchisoare la garda pieteï. In aceastâ categorie sà aflà §i altï ofi(erl din alte garnizoane, pe cari ne ab^mern de a’ï numi, pentru a nu le atrage dèsagra-mente. * • * Aflâm din sorgintefpositivâ cà, pe ziua de 28 Noembre, nu se vor face alte avansàrï în armatà, de cît 14 la gradul de locotenent §i 12 la acel de câpitan în toate armele. *. • • D. sub-locotenent Filitis, din regimentul 6 artilerie, aflat la studiï în strâinâtate, tre-clnd cu succès examenele cerute de pres-crip(iunile regulamentare, a fost avansat la gradul de locotenet in reg. 4 artilerie. * * * D. colonel Borânescu, actual sub-çef al mareluï Stat-Major al armateï, va fi numit secretar general al ministeruluï de ràsboiü çi înlocuit prin d. colonel Cràiniceanu. Aceastâ numire se va face probabil pe 1-iü Ianuare. * * * Un servieiü divin va fi célébrât Mar(ea viitoare, 28 Noembrie, la biserica din Dealul-Spireï, în memoria luàreï Plevneï de càtre armatele aliate ruso-romîne. Dupâ termina-rea ceremonie!, detasarnente din toate tru- pele garnizoane! vor fi trecute în revistâ de càtre M. S. Regele, în curtea çcoaleï de o-ficerï. *** De càtre comandamentul trupelor de geniü, s’a comandat la o fabricà în strâinâtate un numâr de 100 byciclete, construite anume pentru serviciul armateï. Aceste maçinï sunt ast-fel amenajate, în cît pedalistul poate transporta cu sine efecte ce nu putea lua pe maçinele ce existaü plnâ acum. • » D-nu general Pastia, comandantul regiuneï Intârite Focçanï-Nàmoloasa-Galatï, a reluat inspec(iunile sale prin forturl, pe care fu-sese silit a le Intrerupe din cauza viscolu-luï §i a rnareï cantitâ|l de zàpadâ, ce fàcea comunica(iunea iinposibilâ chiar în interiorul fortifica(iilor. * * * Comitetul consultativ al cavalerie!, va fi lntrunit zilele acestea în localul divizieï in-dependeute de cavalerie pentru a se pro-nun(a asupra ideeï ce va emite d-1 general Bàicoianu, inspectorul general al armateï, a-supra remontâreï cailor de trupâ permanentâ numaï din Rusia §i asupra Incepereï func-(ionàreï serioase a depositelor de remontâ. 4c 4| ^ 4t D-nu Colonel Cràiniceanu, a ob(inut încà de pe timpul cînd d-sa era secretar-general al ministeruluï de resbel, dreptul de a în-troduce în serviciul tuturor cazarmelor din (ai'â, o sobâ inventatâ de d-sa, care, pe lîngâ câ produce o câldurà maï mare çi mal pu tin vâtâmâtoare sânâtâ(eï, ca sobele de métal, dar apoï produce §i o simtitoare économie de combustibil. OFORMATTII Sacriflearea d-luï Paiiü Bucscn Comitetul central électoral al partidu-lul guvernamental, pregâteçte pe miine o mare tragere pe sfoarâ. Din sorginte coledivistà afiàm, cà s’aü dat instruefiï agenfilor eledorall de prin mahalale sà avizeze pe alegàtoril guver-namentalï ca sà nu voteze pentru d. Panà Buescu, ci pentru d. Or. Alexan-drescu, angrosist, care i$ï va pune ccm-didatura ca nndependent» la colegiul U de llfov. Guvernul socote§te, cà va împàca ast-fel pe negustoriï liberalï aï Capitaleï, cari cu drept cuvînt, se plîng câ n’aü fost bâgafï în seamâ la alcütuirea listel de candidafî. Azï dupâ amiazï M. Sa Regele, care a sosit asearâ lu capitalâ, va prezida un con-siliü de miniçtri. Ni se spune, câ d. Fleva va profita de ocazie pentru a aduce la cuno§tin(a M. Sale neputin(a-ï de a face alegerl libéré, din cauza colegilor sâï din minister, precum §i din cauza comitetelor électorale colectiviste. Primele Kheijefturî colectiviste Suntem pozitiv informait, cà la minis-terul lucràrilor publiée, s’aû comis acum cîteva zile, mari abuzurl si ilcgalitâ(I. Aceste s’aü fàcut de càtre insuçï ininu-trul C. Stoicescu, în favoarea unor antre-prenorï de lucrârï. Ast-fel, s’aü càlcat cele mal précisé dis-pozi(iI ale legeî comptabilità(ii la licitatiile tinutc pentru darea în întreprindere a fumizàrel pietri.suluï necesar çoselelor nationale din judeiul Bràila, precum §i peu-tru darea în antreprizâ a constructiilor de pe linia Craiova-Calafat, construclil cari costâ peste un inilion de loi. Promitem a da toate amànuntele privi-toare la aceste abuzurl scandaloase, patro-nate de însugï ministrul lucràrilor publice. O tragere pe sfoarà natioiiHl-lllH ralfi Dm sorginte sigurâ afiàm, câ guvernul în dorin\a-ï de a împàca pe disidenfit din Galaf-ï, a dat ordin comüetuluï électoral malaxist din Galafï, ca la balotagiul cole-giuluï I de Sénat sa nu maï susjinâ can-clidatura d-luï Cavalioti. Aceasta pentru a înlezni ast-fel alegerea d-luï Gamulea, candidatul disklenfilor, în contra d-luï L. Catargiu. Intro tofï colectivi§tiï malaxiftï, singurul d. Cavalioti este om de oare-care valoare ; vechiü liberal, care a jertfit o avéré de a-pi-oape un mil ion de leï, azï nemaïavind de unde sa sature pe malaxiÿtï, e tras pe sfoarà. D-na Hortensia Racovi(â, care a fost des-tituitâ delà directoratul externatuluï secundar No. 2 de fete, a fost transferatâ lu acelaçï timp la catedra de geografie de la externatul secundar din Boto$anl. Circulà zvonul cà imediat dupà sâr-bâtorile Cràciunulnï, d. Gogu Cantacu-zino, ministru de fin an/e, va fi numit guvernator al Bàncel Nationale. Porto-foliul finanielor va fi dat d-luï Tache Protopopescu saü d-lul Emil Costinescu. Pentru postul de ministru la Paris, inaï candideazâ, în afarâ de d. Stoicescu, d. Nacu. De la ministerul de interne arn primit asearâ urmàtoarea comunicare : Ministerul de Interne vàzînd lipsa de pundualitate în serviciile administrative a luat decisiunea de a se înfiinta : la Minister, la prefecturl si la céle-l’atte di-recfiuni spéciale registre în régula în care sà se treaeà or dinde de urgenfâ eu ziua $i ora în care s’aü dat, resultatele obtinide çi observafiunilc ce s’ar putea face asupra lor. Primim prin posta o broçurâ prin care Po-povicI-RtlcAciuiiI da seamâ alegatorilor de ceea ce a fiieut în Camerâ de la 1888 §i pînft acum. In aceastâ brosurfi Popovicï-Râcaciunï Isl descrie via(a çi operile sale. Vom analiza in curînd aceastâ interesantâ si interesatâ broçurâ. Dcflcitul cxcrdtiulul trccut Primim astâzï Situafiunea Tezaurului public la 30 Septembre 1895, broçurâ care confina ro-zoltatal deflnitiv al bndg-etalnl pe anal finan-ciar 1894—95. Din eifrele publicate, reznltt cS îa comptai acesta! exercititi, s’a îneasat pinï la 80 Septembre 1895—cînd se înoheit socotoLle definitive— snma totalâ de le! 199,620,543 banï 93 çi câ s’aâ cheltnit le! 209,985,904 banï 91, aça câ de-flcitul exact e de Le! 10.303.300 bail! 08 Cnm râmine acnm en acnzârile colectiviçtilor çi în spécial a Voinfeï Nationale, câ drept moç-tenire, le-am lâsat nn déficit de 40 milioane de leï 1 Deficitnl indicat maï sas, este en prisosinÇâ acoperit pria excedentele de 13 milioane de leï din aniï treeufï. Decï, colectiviçtiï moçteneso o sitaa(io finan-ciarâ excelentâ de la conservatorï. In urma interven(iel d-luï N. Fleva, colectiviçtiï din Roman aü fost nevoitl sà ca Eituleze fa(â de d-niï V. G. Mor(un çi Al. lelimarcu. Ast-fel, aceçtï doï candidat! vor figura la colegiul II ea candidat al partidulul national-liberal. Cu începere de la 1 Aprile se va créa o a patra sec(iune la tribunalul de llfov. At«ntat 1» libertatea prose! Corespondentul nostru din Foeçanï, ne anun(à cà toate numerile de Jol, 28 Noembre, ale ziarulul nostru, aü fout confis-cate de poli(ia pusà la ordinele zbirului Sâveanu. Protestàm eu energie în potriva acestor infamil colectiviste çi invitàm pe ministrul de interne, d. N. Fleva, sà ia màsurï se-vere în contra poli(ieI locale, care se dedâ la atentate atlt de odioase în contra liber-tà^îï preseï. Demoera(la eoleetiviçtilor Erl dupâ amiazï peste 60 de vizitiï, conductorl çi controlorï al tramwayu-rilor, s’aü prezintat la primàrie, cennd voie comisiel interimare sà curâte li-niile de tramway pentru a restabili ast-fel circulatia. Sfiçietoare eraü plingerile acestor oameul. — Avem copil çi n’avem ce sà le dâm de mîneare, câct de la directia tram-wayurilor nu primim nicï un salariü, de cît numaï pe zile muneite çi de 11 zile nu ne lâsatl d-voastrà sâ muncim si ast-fel sîntem osîndi(l sâ suferim de foame çi de frig. Onorabilil de la comisia interimarâ nu s’aü înduiosat de loc de plingerile çi lacrâmile nenoroci(.ilor muncitorï. Aü rà-inas inflexibill si le-a râspuns : — Vom vedea dupâ cîte-va zile ce e de fàcut. Da, «vom vedea dupâ cîte-va zile», a-dicâ, MereurI saü Jol, saü poate çi mal tirziü, dupâ alegerile de balotaj, câcl co-lectiviçtil aü nevoie de voturile geam-basilor, de voturile lacomilor proprietarl de birjl, pe cita vreme mul(iinea nevo-iasilor nu le poate aduce nicï un folos în alegerl. D. P. Boni, singurul candidat la colegiul universitar din Iaçï, a lntrunit 34 voturi. Alegerl libéré LA FÂLTICENI Ni se trimete din Fâlticenï urmâtoarele amànunte asupra alegereï col. I de Sénat : Controlul alegàtorilor se fàcea de d. Iorgu Radu, preçedintele comisiel interimare çi de càtre Popovicï-Râcâciunï. Alegàtoril Sache Sàvulescu, comisar de garâ la PaçcanI, Napoléon Popescu, restau-ratorul din gara PaçcanI, Neculcea, prima-rul Paçcanilor çi càpitanul de administra(ie Gheorghiu, ginerele lui Neculcea, aü fost aduçï la vot subt escortâ. La FàlticenT, înainte de a vota, aü fost duçï la prefect, contrôla^ çi în urmà li s’a impus sâ voteze cu cheie, anume ca buleti-nele sà fie açezate unul în altul, iar nu séparât. Alegâtoruluï Neculaï Lâjâscu, fost ajutor de sub-prefect, înlocuit înainte de alegerl dupà cererea lui Popovicï-Râcâciunï, i s’a promis o nouâ slujbâ, eu conditiune ca sà f»uie în plie un carton alb, care s’a çi gâsit a despoiarea scrutinuluï. Socnil luï Lâjâscu a votât çi el cu cheie, punlnd în plie numaï buletinul d-luï N. Gane. Preo(il Gheorghe çi Simeon Ortuanu çi d. Iorgu Râftivanu, propietar, aü fost contro-la(ï în fata lumeï întregl de càtre Râcâ-ciunî. D. Vasile Vrînceanu, care se dâdea pînâ acum drept junimist, a votât çi d-sa pentru lista cotectivistâ, cu conditiune ca sà fie numit administrator al credituluï agricol din Fâlticenï. Pariem câ va fi tras pe sfoarà. D. Dimitrie Iorgandopol, care se dâdea drept conservator çi care venise la Fàticenï, entuziasmat de întrunirea din Bucureçtï a conservatorilor, a votât asemenea lista libe-ralâ, cu condi(iune ca sâ fie numit, cînd va fi licenciât în drept, supleant la Trilmnalul Covurluï. Paçte murgule iarbà verde. E locul sâ amintim câ d. Iorgandopol a fost administrator al Credituluï agricol din Fàticenï, subt guvernul conservator. La col. II opozi(iunea a renuntat de a maï depune listâ, de oare-ce presiunile çi promisiunile lutrecuserâ ori-ce margine. Dupâ terminarea alegerilor, vâ vom co-munica çi alte detaliï. LA OLT La Slatina, cu toate fâgàduelile çi circu-lârile d-luï Fleva, alegerile col. I de Sénat ne-aü reamîntit domnia colectiviçtilor dina-inte de 1888. Doctorul Stâncescu, ale câruï succese, în profesiunea medicalâ l’a obligat sâ se ocupe de politicâ, actualmente slugâ la d-1 Tache Protopopescu çi prefect la Oit, a inaugurât campania electoralâ printr’o mojicie de care chiar Chiritopol nu ar fi fost capabil. Satrapul n’a încetat nicï în ajunul alegerilor, nicï în ziua alegerilor de a cutreera stradele çi cafenelele, fâcînd propagandâ pentru candidatiï stâpînuluï sàü, T. Proto-topopescu. D-1 Râdulescu, mare proprietar în jude(, închipuindu-çï câ circulürile d-luï Fleva sunt Uterâ sfîntà pentru prefect!, în-timpinâ pe prefect cu multâ politejà çi-ï a-trage atentiunea asupra purtâreï sale, fa|â cu fâgâduelile d-lu! ministru Fleva. Satrapul d-luï Protopopescu, gâsind momentul po-trivit spre a intimida pe alegâtorï, fiind câ tea va fi pedeapsa, societatea va trece poste dreptul sâü. — Indatâ ce Margareta va fi mâritatâ, ve(ï câuta pe adevâratul vinovat, întrebâ Andreï. — Nu, cercetarea aceasta ne-a fost o-ritâ, râspunse Vincent, urmlnd planul déjà otârlt cu frate-sâü. — Ave(ï dreptate, prieteniï meï, câuta(ï a uita. — Vom uita, ziserâ ceï douï fra(ï. — Margareta s’a Intors de la màtuça sa ? — Vom fâce-o sâ se’ntoarcâ mîine... De mlïne Inainte în toate serile veï veni la masà la noï. — Ne-ani înteles. — O gracie ? — Vorbeçce. — De’naintea Margareteï, nicï odatà vre-un cuvînt despre tata.- — Biata copilâ, dar nu çcie nimic ? — Çtie tôt ; dar trebue, pentru ea çi pen-tm noï, se evitâm de a vorbi. — Da, ave{ï dreptate... ar pllnge. — Si plînsul ueide oare-carl naturï. Ceï douï fratï se scularâ. — La revedere, pe miine, frate Andreï. — La revedere, zise acesta. Ceï treï tinerï se’mbrâtiçarà. Fra(iï plecarâ. Dupâ ce Andreï lnchise uça dupà el, se întoarse llngâ sobâ, se açezâ lutr’un fotoliü mare, stâtu zece minute rezemat pe coate, cu capul Intre mîinï, cu privirea nxâ, gln-dindu-se la ceea-ce hotârîse, çi zise: — Stranie câsâtorie ! Ç’apoï ! zise el deo-datâ çi alunglnd fàrà ’ndoialà cele din urmà scrupule ce avea pentru câsâtoria sa cufiica executatuluï. V Testamcntul Douà sâptàmînï dupâ diferitele scene ce am povestit, pe la 11 ceasurï seara, feres-trele de la etagiul I de la restaurantul la Strugurele de aur eraü iluminate. Vre-o douâ-zecï de persene eraü în jurul meseï celeï marï, sârbàtorind la masà celebrarea câsâ-toriel d-çoareî Margaretta Lebrun cu d-1 Andreï Berry. Cînd venise nunta la restaurant, bâetiï zisese : — Pare-c’ar fi o îmmormlntare ! Dar, cu desertul çi vinurile alese, masa se terminase cu veselie. Un neam al inireluî, un negustor de mobile din mahalaua Sftntul Anton, luase de-o parte pe unul din frajiï mireseï, pe Vincent, çi-ï zisese: — Domnule, sunt franc eü : daeâ nepotul meü s’a însurat cu sora d-tale, nu e vina mea. Çciï cum e în comer(, avem pre-venjiun! ; ea este fata unul oui care a fost judecat çi esecutat. Vincent asculta cu ztmbetul pe buze : era galben ca ceara, dar nu se miçca. — Imï veï râspunde la aceasta : nu e un cuvînt Jdacà tatâl a fost un ucigaç, ca fil çi fiica luï sà fie oameniï necinsti(ï. De si-gur nu ; eü care sunt cinstea în persoanà, am un fiü care nn pretueçte nicï cil frîughiu eu care-1 al spînzura. In sfïrçit, asta nu face nimic. Ziceam nepotulul meü : Râü faeï câ te’nsorï cu fata unul ucigaç. Sunt franc eü, o spun cum o glndesc. \inceut pârea uesimjitor ca marmura, dar ÎI venea pu(inâ spuinâ la gurâ ; râspunse cu toate acestea : — Da, suntejï franc... — latà cum sunt... Din fericire, tînàra schimbâ numele... Dar, vezï d-ta, cînd am venit, lmï ziceam: aü sâ fie lugubri, în do-liü ; de loc... Fata în alb, d-voastrà îmbrâ-cajî ca toatâ lumea. M’a sui’prins, darini-am zis : de ce sunt el aça ?... Am aflat, çi pentru asta và nnil(umesc. V’a(l zis : tatâl nostru este un mare vinovat, ne-a desonorat... Avem sà rupem cu asta... sà nu ne maï a-mintim. Çi ca dovadâ câ nu-1 regretâm, câ-1 renegàm, nu vom purta doliul sàü... E foarte bine, tinere! Sunt franc eü, ji-o spun în douâ cuvinte, e foarte bine... — Vâ mul(umesc, domnule, zise Vincent. Fiul cel maï mare al lui Corniliu Lebrun era rezemat de perete, cu o mtnâ în vestâ. In timpul tirade! negustoruluï de mobile, nu làsase sâ se vadâ nimic... zîmbise tôt timpul. Cînd neamul mirelul se depàrtà, scoase un lung suspiu, îsî luâ mina de la piept : unghiile-ï eraü lnslngerate ; pentru a se rétine, îçî rnpea càmaça çi carnea. Pe la miezul nopteï fie-care din invitât! pregàtindu-se de plecare, negustorul de momie zise nepotulul sàü: — Dragul meü, lucrul e fàcut, nu maï e de revenit asupra luï; dar sper câ te veï scuti de a fi lu relatiï cu familia: sâ-tï despartï nevasta de to(l oameniï âçtia. Cît vol putea mal mult, unehiule. Se sârutarà. Carol çi Vincent se duceaü sà dea bratul suroreï lor pentru a o petrece pînâ la trâ-surà. Ea le zise : — Vincent, mi-aï zis : în ziua In care veï fi mâritatâ, îtï vol spune pentru ce nu trebue sâ pllngem, pentru ce trebue sà ter-minî cît mal repede eàsàtoria care se pre-gàteçce. Rï cer sâ-JI {Ü cuvîntul. — Margareto, ti-o repet încà, toate acestea sunt un secret pe care nu-1 cunosc çi nu trebue sâ-1 cunoascâ de clt copiiï... executatuluï. — O çciü, Vincent. Andreï înaintâ cfttre eï. Margareta se sculâ, çi dupâ ce a sârutat pe frate-sâü, îl luâ de braj. Vincent strlnse pe Andreï de mlnà çi-I zise: — Andreï, dîndu-(l pe sora noastrâ, çcim câ-(ï dâm o tovarâçâ credincioasâ çi devo-tatà; luînd-o, faeï o câsâtorie bunâ çi o faptâ bunâ. Dumnezeü và vede, ve(l fi fericijï. Invitajiï strigaü In jurul meseï, reclamînd sà vie miriï, sâ bee, cum ziceaü eï, la bo-tul ealulul. Dupà ce se sârutarà din noü, fraji! si sora se despàr(irâ. Ceï douï fil Lebrun coborîrà çoseaua Migdalilor, luarâ pe bulevardul care merge de-a lungul cimitiruluï, lntoarserâ la dreapta pentru a merge pe strada Ro(juet-teï; trecînd pe a doua stradâ la dreapta, bâturâ la usa une! case burghese. O femee bàtrânâ le deschise. Inainte ca eï sà fi vorbit, ea le zise: — Suntetï d-niï Lebrun? — Da, doamnâ. — Intra(I, domnilor, pâriutele vâ açteaptâ. Càlàuzi(l de bâtrlnà, ceï douï tinerï se ur- carâ la etagiul întliü. Acea care-ï îndrepta desehise o uçâ çi zise : -r- Pârinte, sunt domniï aceï. — A! zise o voce, sà intre. Carol çi Vincent intrarâ. Dupâ ce salu-tarft pe preot, invitât! de el, luarâ loc lu fa{a foculuï care ardea într’o sobâ imensà. — Copii meï, zise preotul, atï îndeplinit foarte bine lntlia vointâ a tatâluï vostru ; de acum sunte{ï liber! çi putetl sâ vâ de-votatl misiuneï ce v’a impus. — Suntem gata. (Va urma). www.dacoromariica.ro E P 0 C A arts se gâsea ln fata. cafeneleï, unde era adunaÇI un mare numâr, ca respuns la politicoasa întrebare a d-lul Ràdulescu (fàcutâ mal mult în glumâ), lï râspunde eu un ton de sa-eagiü : Donmule, sâ nu fil obraznic, eu mine sâ nu vorbeseï, cà te trimet imediat la politie ! Ràcnea as a de lare brutalul prefect, ln cît toatâ lumea se adunase. Norocul d-lul Ràdulescu a fost ca a sosit fi d-1 Tache Protopopescu, secretarul general de la finance, care a Iras la o parte pe prefect ; câel alt-fel nu se ftie ce s’ar fi lntlmplat. In diua alegerilor, ingerin|ele aü fost eu totul boaeâne; Sntre cele dintliü persoane care aü sosit la casa comunalâ, era d-1 Tache Protopopescu, secretarul (jetterai al minis-teruluï de finance, director la regie, cotni-8ar la Banca nafionalâ, etc., care stàruia sâ se dea cârÇï la alegâtorï pe cari ’ï po-vâÇuia necontenit. Mal toatâ diua d-1 Protopopescu a petrecut-o In localul priniâriel, stlud ore întregl în sala de alegerl, invitlnd pe alegâtorï fi in cafenea eu alegâtoriï de gît, promiÇïnd funeÇiunï, amenintind funcÇio-nariï eu transferarea ln fundul Dobrogel saü pe cel mal récalcitrant! eu distituirea. De asemenea prefectul, eu toÇï subprefécÇil, cu-treeraù ulitele fi cafenelele amemnÇînd pe alegâtorï !ji fâclnd tôt felul de presiunï a-supra lor. Iatâ resultatul fâgâduelelor pompoase de alegerl libéré ale d-lul Fleva, iatâ resultatul circulàrilor eu care ne a inundat literal-mente. D-1 Fleva a uitat se vede câ colec-tivistiï îçï pot sebimba pârul, dar nâravul ba. Fatâ eu aceste fâÇife ingerinte din partea d-lul secretar general Protopopescu fi a pre-fectuluï sâü Stâncescu eu tôt aparatul ad-ministrativ, opositia a decis sâ nu mal propue candidat! la cele-l-alte colegil. AvetI cuvlntul, d-le Fleva! X. î^tirï marmite S’a îufiintat în eapitalà o Societate de bine-fa-eere fi économie a corpuluï factorilor poftalï fi telegraücl din toatâ tara. Orl-cine voeftë sâ devie membru al acesteï societâtt, se va adresa direct pre.fedintelul ad-ministrator, strada Butarl No. 18, saü la oficiul poftal central la casierul societâtel Constantinopol, 21 Noembre. Arifi-paça, ministru fârâ portofoliü, a mûrit. SITUAXIA ÎN TURCIA (Prin tir telografic) Nom turburArl Constantinopol, 24 Noembre, Se anunjâ din sorginte oficialâ turceascâ, câ insurgenfii armenï aü pàtruns în dis-trictul Enderm. El aü dat foc palatuluï guvernatoruluï si aü pràdat satele musulmane în vecinâtate de Fias. S'aü trimes trupe la fat a loculuï. La Zileh, în vilayetul Sivas, insurgen-f.iï armenï aü închis prâvâliile lor $i aü tras asupra musulmanilor, dintre cari unul a fost omorît. S’aü luat mâsurï pentru a restabili ordinea. Reforma ln Maccdonia Constantinopol, 24 Noembre. ültimul consiliü de miniçtri a discutât reformele de introdus în Macedonia. Ministrul afacerilor strâine a anunfat ambasadorilor, trimiterea a treï inspedorï în provinciile europene. Aceastà trimitere are de scop de a introduce pe acolo, ca fi în Asia mica, reforme cari sâ ràspundâ cerinfelor fàrit. Çtirea dupa care Bulgaria ar fl încetat plata tribiduluï pentru Bumelia orientalâ nu se confirmâ. Afaeerea Said-pafa Constantinopol, 24 Noembre. Said-Pafa se aflâ încâ la ambasada en-glezeascâ. Silinfele délégation sultanulul pentru a ’l hotârî sâ pârâseascâ retragerea sa, aü câzut, eu toate afirmârile lor câ n’are nimic de temut. Motivele cari aü împins pe Said-pa§a sâ se retragâ la ambasada englezeascâ, sunt aeeieafï ca în afaeerea luï Kiamil-pasa : temerï pentru siguranfa sa. Poarta n’a râspuns încâ în mod negativ cererilor ambasadorilor în ceea-ce privefte pe ce! de al douilea stationarï ; n’a fâcut de cît încercàrï pentru a ’I ruga sâ renuntela ce-rerea lor. Ambasadoriï n’aü mal fâcut nicl un deniers noü, pentru câ d-nul Cambov, ambasadorul Francieï, n’are încâ instrucÇiunï fi d-nul de Nelidow, ambasadorul Rusiel, este indispus ; dispozitiunile locuitorilor musulman! nu sunt de altmintrelea neliniftitoare. Azï ambasadoriï aü avut o lntrunire în a-ceastâ privintà. — Se crede câ Poarta nu va mal face obiectiunï. Se considerâ cà o schimbare ministerialâ nu este eu neputintâ. Viena, 24 Noembre Se aminfâ din Constantinopol * Corespon-denfiï Politice » câ incidentul luï Said-paça provoaeâ o sensafiune enormâ §i adîneï pârerï de râü în cercurile diplomatice. Exista o analogie bâtâtoare la ochï Intre acest incident fi împrejurârile cari aü adus fi lnsotit. afaeerea Kiamil-pafa. Adînca impresiune produsâ ln cercurile turcescï, dâ nascere la temerï ln privintà cresteriï nemultumirit. Nu sunt nicl tngràmâdirï, nicl alte incidente în fata ambasadeï englese. Said-pafa prime§te mulfï delegafï gi per-sonage înalte. Mémorandum Itoma 24 Noembre. Agen(ia Stéfani, aflâ din Constantinopol cà consuliï Italie!, Englitereï, Francieï fi Rusiel la Erzerum, aü semnat un mémorandum a-supra mâcelulul de la 30 Octombre, consta-tînd câ màcelul n’a fost provocat de armenï. §tirî dinjinteriorul Armenieï lipsesc de la 14 Noembre, de oare ce comumcatiile sunt întrerupte din causa cftderel zâpezel. De8mln(lre Roma, 24 Noembre Reforma declarà nelutemeiatâ ftirea uuuï ziar care zice câ o divisie a escadre! de réserva italianâ, ar fi primit ordinul de a se tine gata de plecare ln apele turceftl fi de a se uni acolo eu o altâ devisie care staÇi-oneazâ în aceste ape. MOKITOBIIL OFICIAX Numirï : D-nül Detn. Moldoveanu, fef de biuroü la mi-nisterul Cultelor fi instructiuneï publiée, in lo-cul d-lul I. Carataf, a câruï munira a fost revo-catâ. D-nul D. P. Niculescu, actual ajutor de fef de biuroü, archivar la directiunea cultelor, în locul d-lul T. Niculescu, demisionat. D. G. Cristodorescu, ajutor de fef de biuroü, in locul d-lul D. P. Niculescu. D. V. C. Lâmotescu, ajutor de fef de biuroü la ministerul cultelor fi instructiuneï publiée. D. general Const. Barozzi, actual comandant al corpuluï III de armatâ, fef al statuluï-major general al annale!. D. Gheorghe Marius, comandantul gardistilor in Craiova, in locul d-luï Gh. Dârzeanu, demisionat. D. Lazàr Drâgânescu, comandantul gardiftilor in Piteftï, în locul d-luï Ilie Popescu, trecut in ait .post. D. Ioan Andreescu, comisar de politie in Craiova, in locul d-luï Stefan Gr. Miculescu, demisionat. D. Gheorghe Arceleanu, idem in locul d-luï N. Lâzârescu, demisionat. D. Iîariton Negulescu, idem, in locul d-luï C. D. Mavrianopol, demisionat. D. Const. Petrescu, idem in Piteftï, în locul d-luï Dim. Mihâilescu, depârtat. D. Ibe Niculescu, idem, in locul d-luï Grigore Andreescu, depârtat. D. Ilie Popescu, idem, în locul d-luï Anastase Mavrodin, demisionat. D. Vasile Voiculescu, comisar la Dràgâsanl, in locul d-luï N. Bâlutescu, demisionat. D. Nicolae Bofneagu, comisar în Corabia, in locul d-luï Dem. Marin Ràdulescu, demisionat. D. Grigore Popescu, cap al biurouluï de ser-vitorï din Curtea-de argef. Rechiemârï în activitate: S’aü rechiemat in activitate de serviciü, din gendarmeria ruralâ, urmâtoriï ofiterï: maiorul Bâjescu Alexandra, câpitanul Fotiuo Gheorghe, càp. Dimulescu Gheorghe, câp. Câtuneanu Ion,— precum fi administratorul Câplescu Ernani, aflat în disponibilitato. Trecerï în reservâ : Câpitanul Trâsneallie, câpit. Mauoliu Ion, locot. Mawr Franck si locot. Laptev Mihail. Prin decretul régal eu No. 4.555 din 20 Noembre 1895, dupâ propuneroa fàcutâ de neelafl d. ministru prin raportul No. 3.080, ofiteriï de-misionatl din arma cavalerie!, mal jos notatï, saü trecut, pe ziua de 1 Décembre 1895, în ca-drele ofiterilor în reservâ, repartisîndu-se la re-gimentele notate de dreptul fie-càruia : Câpitan Milicescu Constandin, la regimentul 6 rofiorï. Câpitan Slâtineanu Constandin, la regimentul 3 rofiorï. Câpitanul Ursu Diinitrie, la regimentul 7 câ-làrafï. Câpitan PopovicI Hristea, la regimentul 6 rofiorï. Câpitan Crufescu Gheorghe, la Tigimentul 4 rosiorï. Câpitan Buhlea Constantin, la regimentul 11 câlârafï. Câpitan Fiiitis Barbu, la regimentul 1 rofiorï. Locotenent Mehtupciu Constantin, la rigimen-tul 1 câlârafï. Locotenent Adamoscu Constantin, la regimentul 2 câlârafï. Locotenent Nicolescu Ion, la regimentul 2 rofiorï. Locotenent Angelescu Alfred, la regimentul 4 câlârafï. Locotenent Creteanu Ion, la regimentul 10 câlârafï. Locotenent Câmârâfescu Stelian, la regimentul 6 câlârafï. Locotenent Racovitâ Dumitra, la regimentul 5 rofiorï. Ofiterï de reservâ : Elefteriu George, Anastasiu George, Simio-nescu P. Victor, Ionescu Ion, Dragu Victor, Stambulescu Anton, Marinescu G. Dimitrie, Tacu D. Alexandra, Mânescu Sorin, Pofoiu Ion, Con-stantinescu Ion, PopovicI Vasile, Zablowsky Mihail, Perieteanu Paul fi Ionescu George. Refortnâ : Câpitanul Eremia Ion, pentru infirmitô^ï incu-rabile. Disponibïlitate : Locotenentul Riescu Gheorghe, pentru con-cediü mal mare de fase lunï. Disolv&rï : ; Consiliile comunelor rurale Grumezoaia din judetul Fâlciü fi Cârbuneftï din jud. Prahova. lEalltIa a treia ULTIME INFORMAIIUNI Ifi se telegraflazâ din Gala^ï : „Yâ pot informa câ d. Lascar Catargiu, §eful partiduluï conser-vator, care e în balotagiü la Ga* la|ï, la al doilea scrutin î|ï va retrage candidatura fa^â eu in-gerin^ele administra|inniïa. A. S. Régala Prmcipele Ferdinand, va fi avansat pe ziua de 28 Noembre la gradul de colonel, iar la 10 Maiü viüor, la gradul de general. In ntun&rul nostrn viitor, vom publica un in-terwiew de mare interes, pe care colaboratornl nostrn Iohn, ’l-a avnt en d. C. Dnmitresen-Iafï, profesor nniversitar fi membru al partidulol liberal. D. Bucur Spirescu din Ploeftï, ne avizeazâ câ si-a pus candidatura la colegiul lit de Prahova. D-sa este partizan al votuluï universal, al imposituluï progresiv fi al celorlalte reven-dicârï ale partiduluï radical. Alegerile libéré ale d-luï Fleva în Ca-pitalâ, se pot résuma în cîte-va cuvinte: Aü votât oamenl fârâ drept, falitï ne-reabilita^ï, strainî ncîmpamîutenitï ; aü votât fi morliï. Vom da dovezile în eurînd. Birourile de alegerl aü fost asediate de «gentil électoral! aï colectivitàte*> farà drept de vot. S'aü insultât fi bâtut pinâ fi delegatï aï opozitieï. 0 dovadâ despre aceastü infamie : Cris-tache Mihâescu, delegat la biroul Clementa, la alegerea colegiuluï al douilea, a fost batut pinâ la singe de agentiï colectivi-tât^ï. Cristache Mihâescu ie eu capul spart fi se aflâ într’o stare dcplorabilâ. Zvonurile despre o remaniare ministerialâ se confirmâ. Cum am spus la edifiwnea înlîia de astâ-zï, d. Gogu Cantacuzino va trece guvemator al Bànced nationale; în locul d-sale va vent la finance d. Em.Po-rumbaru. Portofoliul justitieï va fi luat de d. V. Lascar. In cercurile colediviste se §opte§te cà peste un an se va întruni o constituantd. Programa acesteï constituante va cu-prinde, intre altele : reducerea la douâ a colegielor électorale pentru Camerâ ; înscrierea în Conslüutiune a legiï ina-movibilitâf iï magistratnreï ÿi a legiï Cur-tiï de Casafiune. 1). Fleva fi Secchiaris Terï, înainte de amiazï, imediat dupâ ce a fost vestit despre atentatul mi§elesc al politcï din Galop în contra libertâtu pre-seï, d. N. Fleva a ckemat pe prefectul Sec-chiaris în Bucure.ftï pentru a-ï cere expli-catiï. Prefectul, btsâ, sinifindu-se eu musca pe câciulâ, a râspuns, câ fiind bolnav de reu-matism, nu poate ie§i din casa, dar îï va înainta un raport asupra moduluï cum §i de ce politia agent* malaxiçtï aü con- fiscat ÿi aü ars aproape toute faite primu-luï numâr al Dunâriï de jos, organul libe-ralilor disidenfï din localitate ÿï de ce a fost ar estât în mod ilegaï d. I. Nebunelli, (lirectorul ziaruluï GalajiiL Bâspunsid impertinent al prefectuluï, a nemuliumit atît de mult pe d. N. Fleva, în cît d-sa este hotârît a-l înlocui sâptâmîna viitoare. Succesorul d-luï Secchiaris va fi probabil d. Leonida Aslan. Alegerl libéré D. Fleva a primit din GalatI, urmft-toarele telegrame ,cari aratâ pinâ la ce grad de nerusinare a ajuns administra^ din GalatI. Daca d. ministru de interne nuvalua mâsurï grabuice, ne e teamâ câ vom avea o a doua editiune a slngeroaselor scandalurl din vrernea colectivitâtel : Domnuluï Ministru de Interne Bucureftï. Dupâ ce alegerile colegiuluï al II-lea de sénat, s’aü petrecut sub cele mal mari ingerinte fi amenintârl din partea agentilor ad-ministratiuneï în curtea priniâriel, pentru cari nu v’am importunât, astà-searâ, agentiï cu-noscutï aï d-luï Malaxa, prefedintele comi-siuneï interimare, sub ochiï polifiel, aü smuls cea mal mare parte din editia ziaruluï nostrn *Dunârea de Jost>, al câruï prim numâr a-pâruse astâ-zï, fi ’ï-aü dat foc ln stradâ. Protestàm ln contraacestuï act incalificabil, rare aruneâ o patâ asupra partiduluï liberal, fi vâ rugâm sâ bine-voitï a ordona cereetarea cazuluï fi darea în judecatâ a culpabililor. Acest act sàlbatic, care e un atentat în contra libertâ|iï preseï, dovedeste Incâ odatâ de ce fapte sunt capabill Malaxiftil, care In 1876, Maï 11, aü udat eu singe curtea primârieï. Sperâm câ cetâteniï, prin voturile lor, ne vor ràsbuna fi prin aeeieafï voturl vor pe-depsi pe aceftï sinistri pàrintï aï luï 11 Mal, cari nu respecta nimic. G. N. Gatnulea, Col. Ion Cotrutz, Ioan Ne- nitescu, Emil Vulpe, C. G. Plesnilâ, Pavel Macri, Stefan V. Neniteseu, Stefan Stoiko- vicï, Dionisie Popescu, Gh. Macri, Th. Paulo, Haralamb S. Neniteseu, Dimitrie V. Cer- chez, Ioan Stoikovicï, Sava Steriauo etc. « * * N. Fleva, Ministru Interne Bucureftï. Bolnav în casâ, mi se'anuntà arestarea frateluï meü Ion, (lirectorul ziaruluï Galatï. Causa: indignât de arderea ln fata Cafeneleï Universelle a maï multor foï *Dunâ-rea de Jos» neplàtite, a protestât eu energie. Partisanil Malaxa-Sechiaris gàsirâ eu cale de a cere procuroruluï prin politaï de al a-resta, ridictndu-1 din Cafeueaua Universelle eu forta. Se inaugureazà un ait 11 Mal, în contra câruï protestez eu toatâ energia. Timoleon Nebnnelli BEPE^i Serviciul ^Agentieï romine4 Riilgarla fi Rusia Sofia, 24 NoeruI)re Dupâ Agentia Balcanicâ, guvernul a luat ini-tiativa de a face sâ se alcâtuiascâ un albunni conlinind vederile Bulgarie!, care se va oferi perecheï impériale ruseftï eu ocazia incoronâ-riï sale. Atentat Paris, 24 Noembre Dupâ ridicarea qedinpï Camereï, un individ care se afla in tribuna publiçà, a tras douâ focurï de revolver in sala aproape goalà.—Ni-menï n’a fost atins. Individu! a fost arestat. Numlre Petersburg, 24 Noembre Consilierul de Stat, Alforaki, directorul cance-larieï ministeruluï de interne, a fost nurnit directorul Agenfieï rusestï. Reforme électorale Sofia, 24 Noembre Azï s’a citit pentru primu oarâ la Camerâ proiectul de loge eloctoralâ depus de d-nul Gueschon, députât. Viena, 24 Noembre Caméra deputatilor. D-nul Pemerstorfer pro-pune sâ se Invite guvernul sâ depue un proiect de lege electoralfi. Ministrul prefedinte, contele Badeni, déclara câ eu ocazia discu^iel generale a bugetuluï, a- dirâ peste 3 saü 4 zile, va da explication! décisive fi exacte.—Cere Camereï sâ respiugâ ur-geiRa. Urgent* este refuzatâ eu o mare mn,jontate. Extradarea lui Arton Londns, 24 Noembre Tribunalul çorocfionul din Bowstreet, a decis nzi extradarea luï Arton.-—Acest a poate sâ faeâ apel In terinen de 15 zile. Suedia-Xorvegin Stockholm, 24 Noembrie Regele a primit erï Comitetul Uniuneï fi a rostit un diseurs ln care a relevât câ scopul comitetuluï trebue sâ fie de a men^ine fi a ga-ranta Uniunea, iar nicï de cum do a o slâbi. HUI,VTIX VCOiXOJIMC Brâila, 24 (6) Decembrie. — Grîü. De fi ftirile din America sînt astâ-zï ceva maï hune, n’aü Influençât însâ Intru nimica asupra pieÇeï noastre ; aceeafl animaÇie ob-servatà erï, s’a vâzut fi astâ-zï plâtindu-se aeeieafï preÇurï pentru tôt felul de cereale fârâ meï o schimbare. Grlne de 6ü libre cu-rale s’aü plâtit 1050 fr. vagonul, cele-l’alte calitâÇï variind dupâ coloare, calitate fi cor-purl streine ce conÇineaü. Secarâ marfâ nu toemaï bunâ, s’a plâtit 800 fr. vagonul. Porumb, marfâ uscatà fi bunâ, s’a cum-pârat eu 785 fr. vagonul. Orz de furagiü fi astâ-zï fârâ nicï o scliim-bare de preÇurï. Mârfurile în general sunt foarte câutate fi preÇurile susÇinute. Sosirile sunt d’ase-menea regulate, liniile fiind toate deschise. (Somapahore de Braila) SOCIETATI Societatea Istoricâ.—Domniï membri aï So-cietâÇeï Istorice, sunt rugat! a se întruni Dumi-nicâ, 26 cor. ora 2 p. m. in fedinÇâ ordlnarâ, la ordinea zileï fiind: Raportul comitetuluï Socie-tftÇeï pe anul trecut fi raportul comisiuneï ve-rincatoare. * * * Societatea studenfilor în drept din Bucureftï.— Se aduee la cunoftinÇa d-lor membri aï Socie-tâtel, cà noul Comitet pe anul 1895—96, s’a con-stituit ast-fël : Prefedinte G. Mihàileauu, Vice-prefedinÇï G. Danielopol fi G. Tamara, Secretar General, César Th. Pascu, Secretar de fedinÇâ C. Câlugâreanu, Casier I. Ionescu. Domniï membri aï societâÇeï studenÇilor în drept, sunt rugat! a lua parte la fediuta ordi-narâ de Duminicà 26 Noembre curent, la ora 9 fi jum. a. m. în palatul Universitâteï, fiind la ordinea zileï conferinfa d-luï Pantelimon A. Ionescu : «Recunoafterea voluntarâ a copiilor na-turalï.» TIPOGRAFIA „EP0GA“ 3, Strada Clemen^eï, 3 F în mâsurâ sâ execute orï-ce fel de lu-cràrï : ziare, aft§e, càrfï în ori ce format, teze de doctorat, cârÇÏ de vizità, imprimaro de registre, réclamé comerciale, circulârï, bilete de n unÇÎ, botez, etc., etc. TIPOGRAFIA „EPOCA“ posedd litera cea maï elegantd din cele maï bune turnâtoriï din Gcrmania, putind astfel exécuta lucrârile eu cea mal perfectd acuratetâ. TIPOGRAFIA ,.KI*0<'A“ de fi va oferi clientilor sàï literâ nouà fi foarte variatà, va exécuta totufï lucrârile eu preÇurile cele maï moderate. ElcganÇà, aeiiratcÇ&, promptitudiiie, eftinütato. Aceasta va fi deviza noue! Tipografiï. BOALELE 3IFILITICE ATcputin|a barba toast* a Vindeeà dupâ cele maï noul metode radicale fârâ durera fi împedicare, dupâ o experienÇâ de 23 anï. Specialist in boale lumeftï I>r* THOR Strada Emigratu No. 1, intrarea numal prin strada sf. Voivozï. (Tramway). ConsuUa^iunï de la 10—1 dim. çi de la 5—8 seara. Loc séparai de afteptare pentru fie-care. D-na doctor Sophie Satinover Dentistà americanà Strada Umbreï, N. 4. Cons. de la orele 8—12 a. m. fi delà 2—5 p. m. Dr. T. Reviei Viudecâ printr’un procedeü spécial, maladiile de femeï precum fi cele sifilice îutr’un timp foarte scurt. Blennoragia (Sculamentul) vindecâ radical în 8—9 zile. Consultafiunï de la ora 2 pinâ la ora 6 Xo. 31. Nlrada Carol, Xo. 31 Intrarea prin Strada Selarï No. 17 (Coltul). — PENTRU SÀrîACI GRATIS — Mihail A. Raclitivanu FOST MAGISTRAT AVOCAT Cheiul DîmboviÇeï. Casa Cutarida B iuroui fabricei «1e spirt fabriceï de borhot uscat de la Herestreü fi moreï autojnatice de al>ur de la Obor ale D-luï ANDREI A. POPOVICI S’a mutât din strada^Smirdan în Strada LIpNcan! Xo. 80 faÇâ eu biserica Sfîntu Gheorghe Noü CONST. ST. B0RANESCU ADVOCAT Bucureftï, Str. Zboru No. 13. PETEE TH. SFETESCU ADVOCAT No. 23. — Strada Mircea-Yodâ. — No 23. BFCÏJREÎÿTl ALEXANDRU G. FLORESCU ADVOCAT Calea Dorobanftlor, 11 bis Dr. ALEX. ATHANASS10 Boale de ochï §i boale nervoase Consultatiunï de la 2—5 p. m. 102. — Calea Vàeârestï. — 102 V. BÂLOTESCU CANALE PUBLICE SI PARTICULARE Xo. 43, Bulevardul Elinabeta. Xo. 45. ©r. Mm Specialist pentru boale de 0C1II fi URECHI s’a stabilit Calea Rahoveï No. 3. Consult. 2-5 p. m. Doctorul TOMASIAN Fost medic de spital Intorcîndu-se din Paris, s’a stabilit în ca-pitalâ, strada Mihaï- Vodâ, No. 40. Consultatiunï de la 5—7 seara. D-rul N. D. STAICOVICI —Medic al Spitalelor Eforieï— Consultatiunï 2—5 p. m. Xo. 37, Strada Mlrcea-Vodft. Xo. 37 ]>-rul Mendonidi Medic la spitalul Brîncovenesc dâ consultatiunï in toate zilele de la 6—8 seara la domiciliü în strada Sfintilor No. 8 de boale chirurgicale, interne sifilitiee fi de femeï Calea Victoriel, PiaÇa Teatrulul National TIPURÏ ACTUALMEMNTE EXPUSE I D. STURDZA PALADI CLINCEANU PERIETEANU-BUZÀÜ PALADI-CARAGIALE HRISENGHI N. ST O LO J AN C. STOICESCU Dr. I STRATE Dr. BBAYE1 De la faxultatea de medicinâ din Paris, dâ consultatiï spéciale pentru boale interne, sifili-tice, fi de femeï, intre orele 4—6 p. m. ’ —50, Calea Vàcàrefti, 59— (alàturï de spitalul Xenocrat) PRIMA FABRIC de CONSERVE fi MUfTARURÎ ». STAICOVICI Pe Iingâ calitàtile spéciale, extra-fine fi Une a conservelor sale cunoscute déjà onor. public al intregeï tàrï, recomandà ca noï produse urmàtoarele : Ciuperei fripte ln sosul lor. Ardeï gras copt. Fàtlàgele vinete marinai» à la Greqne în unt-de-Iemn de Nisa. Ghlveeiti grecesc préparât în unt-de-lemn de Nisa. Mnçtnr de niasü do diferite gusturï. Miif tar national eu mustulef. Eructe asortate It la Chambéry in muftar eu mustulet- De vinzare la toute bâeâniile principale.—A se eere preÇurï curentc. Strada Regala, 11 l)is.—DEPOUL GENERAL.—Strada Regala, 11 bis MAX LICHTENDORF «LA P AJ ERA AMERICAN!» Grand hôtel Bulevard BUCURESCI arme din (ara Mare asortiment de arme de vinfttoare de tôt felul, de la 60 pinâ la 1000 leï bu-cata, eelor maï renumite fabricï, Engleze, Belgiene fi Franceze. Arme eu douâ teve pentru aliee en • cocoase fi fârâ cocoafe. Puscï de vïnat eu o teavâ pentru alice fi alta pentru glonÇ. Arme „Trio“ eu treï teve (douâ pentru alice fi una pentru glont). Arme Idéal Datent Itanunerles fârâ coco$, sistenml cel mal perfect pentru vi-nat, Pmjtï de salon de la 18 pinâ la 100 leï bucata. Pistonle de tir fi duel. Carabine de apârare fi de vînat eu repetitie, Winchester, Colt fl iîlarliu. eu 8, 12 fi 16 lbcurl. Revolvere engleze fi belgiene de toate folurile fi màrimile. Orï-ce arme ÿt revolver e vindem eu garantie fi coudai unea de incercare. Avem în mare cantitate tôt felul de cartiife franceze, engleze (•Eleg> fi aus-triace «Sellier £ BelloD). Mare asortiment de obiecte de vlnütoure fi accesorlï de arme. Avem în atelierul nostru de armurerie si mecanicâ, un armurier spécial care transforma fi répara orï-ce fel de arme, eu garantie. ------ VÎNZA1IE ÇI ÎN RATE ---------------- www.dacoromanica.ro 4. E P"0 C A CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpftrâ çi vinde efecte publiée çi face orl-ce schimb de inonezi. Cursul po ziua de 24 Noembrie, 1895 j Cump ,| Vind 4% Benta Amoriisabilâ. . . 87 1 87 !, 5 •/* » Amortisabilâ. . . 9h — 98 V» 6»/, Obligat. de Stat (Cov. R.) . 100 101 50/0 » Municipale din 1883 95 95 V» 5»/0 » * » 1890 93 U / 94 5°/o Scrisurï Funciar Rurale . 92 92 7« 67» « » Urbane . ÎOÎ _ 101 V* r>o/c » » Urbane . 88 V. 88 7* 5o/o » » » Iaçï . 81 81 v* Ac(iunï Banca Na(ionalâ. 1560 1565 » » Agricolà . 210 215 — » Dacia Romînia asig. 393 __ 396 — t S-tea Na(ionala asig. 405 — 410 — Florin! valoare Austriacà. 2 10 12 Màrcï Gentiane .... 1 23 ? 25 ■Bacnote Franceze . . . 101 — 101 V» » Baliene. . . . 92 — 97 — » ruble hîrtie . . 2 72 2 75 Impritnarea cu mafinele dublu-cMndrice, din fabrica Albert & C“, Fratikenthal fi eu caractère din fonderia de litere Plinsch din Frankfurt A/M. FELUEIMÎ Ram oailor. — Studiul raselor este foarte important din punctul de vedere al eredi-t il tel lisiologice. Acel al ruse! cailor a fost déjà obiectul a multe cercetârl çi multe discutiunï. Unil autorl ’l-aü gàsit sorgintea unicâ tn Asia ; altil tn Araltia. S’a mers pinà a le face pe toate sâ dérivé din vechea provincie fla-mandà Morinia. In fine, este o teorie eare considéra rasele noastre de cal ca existlnd In toate timpnrele eu caracterele lor actuale çi provenind din loealità(ï çi pe càl de expansiune cari sunt adesea !n contradietiune formalil eu istoria. D. Mégnin, Intr’un studiu de analizà bazat pe rezultatele cercetàrilor paleontologice çi în care urmàreçte pas eu pas istoria din timpurile cele mal aepârtate, ne ar; sele actuale derivlnd din numeroasele turme ra- de cal sàlbatecï cariexistaü în perioada geolo-quaternarà numita a covernelor çi a caror caractère aü fost pâstrate la ealul camarg ; apol le urmàreçte modificîndu-se eu Incetul çi pe nesimtite sub infiuenta domesticireï, a progreselor agriculture!, a schimbarilor de climâ çi a incruciçârilor între ele a raselor déjà formate. Vindccarea eu bâti ata fi prin contactai mtneï. — Vindecâtorul american, în vîrstâ de 39 anï, era lucrâtor lntr'o fabrica mare de îmbrâcaininte de la Denver (Colorado) clnd lntr’o searâ anzi o voce misterioasâ care-I poruncea sa mearga îndatâ sa vindece de paralizie pe unul din prieteriil sai care locuea în Long-Island. Se duse çi vindecâ prietenul. Celor cari-1 Intrebaü despre puterea sa medicala, Schlatter se mârginea a râspunde : Tatàl a comandat ; celor cari réclamai! în-grijirile sale, începea prin a le spune : ave(ï incredere ; apol, dupa rezultatul ob(inut : multumitl tatâlul ! Orï-cum ar fi, sunt neuumàratl balnavil pe cari-i a vindecat, fie la Albuquerque (New-Mexico) fie la Denver (Colorade). Mi-nunele se’ndeplinesc sub cerul liber, la lu-mina zilel, cînd prin o simpla strîngere de inînâ, clnd prin aplicarea pe partea boluavâ a une! batiste care serveçte întrebuintârel personale a niesiel. Eatâ, ca exemplu, treï cazurl de vindecare miraeuloasü. Un càlâtor instalat la Otelul Metropol, torturât de un reumatism puternic, se scula într’o dimineatà la ora trel çi se duse în fa(a case! vindecàtoruluï, pe care-1 açteptà plnà la nouâ ore, momenlnl clnd se scoalâ. Ob|inînd o strîngere do nilnâ de la el, se întoarse liniçtit acasâ çi de atuneï durerile reumatismale aü dispàrut eu desàvîrçire. Un tînàr, atins de ftisie pulmunarà în al treilea grad, petrecea, de opt anï, noptï de insomnie, fiind deçteptat in fie-care moment de o tuse teribilà. Schlatter dîndu-ï o ba-tistà pe care o dusese eu religiositate la gurâ, boluavul o atirnâ în fie-care searà de-asupra capuluï sâil çi dupâ o sàptftmlnâ tusea dispàruse. O tînàrü, fiica unuï medic cunoscut, era de mal multe lunï atinsâ de o eruptiune egzematicâ pe fatà care resistase tuturor medicatiunilor celor mai rationale. Hotârîn-du-se sà consulte pe Schlatter, primi de la el batista magicà pe care o puse pe partea bolnavà çi peste cîte-va zile se vindecâ pe deplin, reluîndu-çl pelija. coloritul çi fràge-zimea ce trebuea sà aibà o femee tînàrà. Din nenorocire pentru credincioçl Schlatter a dispàrut. ----------— ■ ——----------------- SPECTACOLE — Nliuliilliî, 25 \oembre — "EATRUL NATIONAL.—Diamantele Coroaneï, operâ comicà In trel acte, muziea de Aubert. S c £QTABILIMENTUL HUGO.—Cintàrete franceze, OGymnasiarel, baleto, celobrul Paulus,—d-nele fD'Herville, Cayot, etc, tQALA ATENEULUÏ.—Concert, dal de doamna jO Avenian, sub patronagiul M. S. llegineï. ALA BRAGADIRU.—Concert-Promenadâ, orchestra sub conduceroa d-lut Peters. AFÉ NATIONAL. — Concert. Orchestra sub conducerea d-lul Rubinsteiu. ALCAZAR. strada Cimpincanu.— Café-Concert. Cintàre(e germane si romîne. ELDORADO, strada Doamnel. — Café-Concert -spectacol variât. D-nelo Jean a çi Andrea, du, eliste franceze. CURIERUL SPECTACOLELOR Mar^I saü Miercurl. trupa francezà do operft comicà de la fostul Teatrn Lyric, va cinta in sala Teatrulnl National, frumoasa operà a lui Ch. Gounod, Faust, eu concursul orchestre! si corurilor Teatrulnl National. Rolurile principale vor fi (inüte de d-niï Non-dès, doctor Faust; Cobalet, Mefistofeles; St. Jean, Valentin ; d-ra Manger, Margareta. O alla representatie extraordinarà va fi orga-nizalà eu concursul d-nel Darlays, de la Opéra Mare din Paris. M A T V E R SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OTELCAUT compus patent CONGREAVE NKUÂVKIB1I. ÇI arE8PARGIBIL w j? S % S? 1 SI e tji a mai multor autoritati «lin |arâ Acest <>t«l a fost incereat în arsenalul flotileï din Gala(ï çi de mal limier inginerl mecanicl ceiebri precum çi de diferite uzine din Englitera, a càror eertificate le posedâm. Detaliurï, preÇurï corente fi eertificate se trirmt dupâ cererï gratis fi franco. Reprezentantï si depozit general I. DIMOVICI A C-ic Bucureçtï, str. Doamnel, 21 Bràila, calea Regalà, 61 A A U A CI "U Avem onoare a face cunoscut onorabilulut public cà pe lîngà hirtia de tigarà l)o-rol>un(ul çi Les dernières cartouches, punem In vinzare hirtia de tigarà : mZPAH care reprezinlà o momie egipteanà ZtJAAlIIi 1* care reprezintà un episod din rezboiul franeo-german Onor. Public fumàtor cunoaçte superioritatea çi fineta fabricatimieï noastre, l>o-rohuntul çi Les dernières Cartouches, aça câ avem tôt dreptul a crede cà çi hirtia de tigarà Kuavnl çi Mizpah vor gàsi aceeaçl favoare pe lingà publicul con-sumator ca çi Morobantul çi Les dernières Cartouches. Toate somitâtile çtiintifice din tara çi streinâtate, ai! recunoscut cà hirlia de tigarà I>oroban(uI, Les dernières Cartouches, Znavnl çi Mizpah, din farieatiunea noastrà din Paris, este cea mal uçoarà çi mal ftnà liîrtie de tigarà. Çi acest lucru a fost pe deplin confirmât de câtre publicul fumàtor, câcl eu toatà concurenta nelealà, eu toate imita(iile çi contra-facerile a unor oameul fftrâ scrupul, cli-entela noastrà merge zilnic crescînd, gratie excelentel calitâtl a hirtiel noastre de tigarà l)oroban(ul, Les dernières Cartouches, Zuavul si Mizpah. Lepositul general pentru toatâ Romînia este la Ia§ï. Fra(iî BRAUNSTEIN. fwnv- 1 TEIRICH & Ci BUCUREÇTÏ § 1).- Htrada I îerzeï.—D. * INSTALATIUN1 a i I DE TELE6RAF, GAZ ^ AP \ Luminâ iricandescentâ pentru i Gaz aerian IAparate de CLOSETE DE TOATE SLSTEMELE SALON DE EXPOSITTE Prospecte de Construc^ie.—Biuroü de export NU! NU! NUM AI CONSUMAfl nui nu! im~ BITTER Inainte de a va asigura câ o veritahil BITTER ALESSANBRIU O sumà de indivizl, ignorant t'arü pereche, dar §ire(ï, aü ademenit pe unil comerciantï lacoml de diferenta unul minimum prêt— lnselînd pe consumatorî, dînd diferite mismasurl, fabricate la hîrdàü, în care ar trebui sà’çï spele mal bine necurâ(enia, atit a sufletuluï cît çi a corpuluï lor, de cît a vâtàma sànàtatea consumatorilor, numaï ca sà’çï umfle punga. Aeestorï falsillcatorï çi fabricant! de eontrahandd, le zic: Nemer-nicilor, eu atn créât Biterul spre a da publiculuï un médicament popular a§a cum sunt la noî aproape populare maladiele de stomach. Iatà de ce e mult apreciat Bitlerul meü : BITTER ALESSANDRIU. Pentru d-niï comerciantï, cari nu vor a y ne veritabilul meü Bitter, onoratiï consu-matorï pot gàsi la magazinul de detail al fabricel mele nu numaï Bitter, ci çi cele-l'alte produse ca; Chocolaterie, Llquerurï superioare, Vinurï medicale, Spe-ciiilitHti farinaeentiee çi artieole de toaletô.—Am mal pus în consumatiune : -ses COGNAC STEAUA ROMÎNIEI ©se- \ *’ Atlt despre calitatea màrfurilor, cît çi a preturilor, và vetl convinge, cînd vetï cumpàra ceva numaï de probâ. — Rog a vizita; Magazinul de detail al fahriceï ALESSANDRIU Strada Doamel, No. 27. — (Casele d-lul Bilcescu). — Bucureçtï. AVIS Am onoare de a aviza pe Onor Public cà am descliis în colfut Lipscanï 8 (fost DancovicI) çi Calea Victoriel (vis-à-vis Socec) uu magaziu, mide voiü avea tn tot-d'a-una un mare depoü eu màrfurl specialitàtl bine asortate, din pro-ductiunea fabricel mele, precum ; Umbrele, Um-brelufe, Cravate, Bastoane çi Corsete. Aceste produse, în tot-d’a-una în curentul mode!, se vor gàsi din toate calitàtile, de la cele mal eftine pînâ’ la cele mal fine, eu preturile originale ale fabricel. Se primesc de asemenea orl-ce comenzï çi re-paratiunï, care se vor exécuta eu cea mal mare proinptitudine. Cu deosebità stimà. 1. ltosembaum. AVIS Cunoscutul MAGASIN DE INCÀLTÀMiNTE de dame çi eopii din Calea Victoriei, (lingà Pasagiul Romin), H. Lustgarteu, face cunoscut Onor. sale clientèle cà a adus un mare asortiment de (JALOJJI calitate supenoarà, necunoscutâ pinà acum în tarâ çi cari nu se gàsesc de vinzare de cît nu-mal în magazinul meü. Rog pe onor. public — aceasta chiar în inte-resul lor — de a nu cumpàra acest articol îuainte de a fi vizitat magazinul meü. Cu deosebità stimà H. Lii&tgarten. Bogat asortiment de arme «le vlnatoare de tôt felul de la 75 lel la 1000 le! bucata. Arme en doiià (<.*vï pentru alicc, cu co- coase çi fàrà cocoase,—piiçeà-earabiiiA o teavà alice, alta glon( ; pnçti en trel (evl ..Trio-douà de alice alta de glont,— Kxpres-ISifle fin lucrate ; carabine de precisie ,,Rubini“ garan-tînd tirul exact pînâ la 1000 rnetril. Arme cu 2 perechï de (evl. C’arabine cu repetilie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cu 9, 12 si 15 focurl, recomandabile ca arme de apàrare çi vi-nàtoare la animale mari. Pnscï d«* union de la 20 lel la 150 lel bucata, piutoale «le preeiuie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate màrimele çi de toate felurile de la 8 lel la 200 lel bucata. — Bogatà eolectiune de obiecte de vînàtoare çi accesoril de arme.—Se gàsesc : tôt felul de Cartufe englezeçtl «Eley» frantuzestl çi austriace. — Cartuçe producînd artifUiï pentru puçtl cal. 12, 16 çi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte’ «le scrirnâ : s&bil, florete, m&sct, etc. Atelier de repara|Iï M» M* %iMBiiaas Calea Victoriei No. 44 nCCD^EÇT! lîngà farmacia Brus Cel d’îiitîiu çi cel mal însemnat magazin din (ara de ARME COFETARIA D. M. BRAGADIRU Bucnreçtï, Strada Carol, 4 Recomandâ marele sàü depou de bâuturï spirtoase indigène çi streine. Asemenea pentru timpul ernel magazinul se aflà asortat cu un mare depozit de Romnrï indigène çi streine, incepmd de la 1.50 pinà la O le! Litru. Vinzare cu ridicata çi en détail. Pre(urile eu ridicata se fac excep(ional. AMKVÂRATA MASTIC A Z ISA I>K 1TIIC» BOMRONERIE ÇI PATI8ERIE ÎN FIE-CARE ZI In toi timpul se gàseçte de vinzare Gliialâ artiflcialà din noua fabricà de Itéré « îtraga'dlru-Primeçte comande pentru BotezurI, Logodue, Nun(I çi Soirele, cu pre(urï cunoscut de eftine, coprinzîndu-se çi serviciul. Cu înaltâ stimà Tonta Conutantineueu. doreçte a 'çï iace colecjie de rnàrcï postale uzate din toate (àrile lumeï, sà se adreseze la sub-scrisul care po-sedâ peste opt mil de felurl. Pre(urï curente nu posed, ci contra referin(e saü unuï mic depozit de banï trimit foi cu màrcï pentru o valoare împàtritâ. Cumpâr saü iaü in schimb ori-ce cantitate de mârcï rominegti. B. STEIM Strada Nouâ No. 3 Et. 2. CAFE „ NATIONAL A* In fie-care searà concert muzical sub conducerea D-lul Rubinstein, Berc Bragadiru cu paharul çi diferite mezelurl cu pre(urï mo-derate. Inb’area liberà. PILULELE ELVETIENE ALE FARMACISTULUI lt I € SI A R » B R A m » T LEMNE B> K FOC PRETURILE ACTUALE SUNT: ÏOOO kilograme cer le! 20.— Dus 500 » » » 12.50 Qualitate la domiciliu 1000 » » > 25.— superioarâ çi 500 > » » 13.— uscate INCKRCATE I»*: Prof. dr. R. V’irchow, Berlin « « de Gielt, Munich (f) < < Reclam ; Lipsca (f) < « de Nusbaum Munich (f) * « Hertz Amsterdam * «de Korczynski. Craiova « « Brandi, Klaüsenburg « « Frericks, Berlin (f) « « de Scauzoni, Würeburg « * C. Witt, Copenhaga « « Zdekauer St. Petersburg « « Soederstâdt, Kasan « LambI, Varfovia « Forster, Birmingam, Telefon 2933 E. LESSEL, Calea Plcvnei 29. mut D. M. BRAGADIKÜ BUCUREÇTÏ FABRICÀ §1 RAFINERIE DE SPIRT FABRICÀ DE BEBE ÇI GHIATÀ ARTIFICIALÀ Fabricà de drojdiï presate Pentru comande de Spirt a se adresa strada Carol, 66. Pentru comande de Itéré: Calea Babovel, 153. Adresa telegraficà: ItHACîAOlKIÏ, ltu«-ur«‘çtï. nfrriÿ Intrebuin(afe de peste 15 anï de Profesorï, medi«‘l praetlei çi de public çi recomandat ca cel mal eftin, plâcut, sigur çi nevàtàmâtor MEDM AMEXT DE CASA J.a derangearea organelor Abdominale La maîadîï alertieHt>iUiï,li«>e(i»«>rii<>iz'i (trrirj(y, eoii8tipa(ie, durer«» de cap, amctcalà, respirante gréa saü ditieila. palpita(le (bâtaie de iniinà), eonHtri«'(iunï de piept, lipsà «le puftà «le mlueare, etc. — Pilulele elve(iene ale farmacistuluï Hicliaril Brandt, din causa efectiduï lor agreabil sunt în geuere preferate altor purgative de un efecl neplâcut ca : sàrurl, ape amare, picàturl, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de iinita(iunl çi cere(ï la toate farmaciile numaï a-dev&ratele PII,IJLE LLVETILYE ale farmacistuluï HK11AKP Brandt, si obser-va(ï bine alâturata mareà cu Crncca albà, pe fund roçlu çi numele Bieh. Brandt. Pilulele elve(iene contrafàcute çi impachetate simi-lar pentru a induce publicul în eroaro nu produc nid odatà ofectul adevàratelor pilule elve(ieue ale lui Richard Brandt. PBrpji « i i ii i r.pi 1.50 Depoul general pontra toata Rominla La farmacia Victor Tttriiigcr Duouxestl cale» Vlotorloï Se gàseste asemenea în Bucuresti, la fanuMÜle ; F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zfirner, A. Czeides, E. I. BisdOrfer, A. Frank, I. A. Ciura, etc., si la drogueriilo: F. Bruss, Economu & Co. Th. M. Stoenescu, Uie Zamfireseu.—Botofanï la: Haynal, V. I). Vasiliu. — Bràila, la: Filloli. G. Kauffmesc, A. Drumer.—Buzàü. la : Scinder, Weber.—Craiova, la farmaciile : Moss. Pohl. Oswald.—Focfanï, la: Remer, Stenner.— Q-alafï, la: Sticliler. — Giurgiu, la: Binder, Fabini.—lafi, la : I. Engel, Rosentbal, Fra(iï Konya— jP«eç«, la: Schirknuyer.— Ploefti, la: Schüller Ziegler.—Tirgoviqle, la : E. Seymann.—T.-Màgurele, la: A. Ilebberling. Buc.urescl.—Tipogralia «Epoca».—Strada Clementeï, No. B. www.dacoromanica.ro