SERIA IL—AîsTIL I, No. 19. EDITIA SÀMBÀTà 25 NOEMBRE 1895 NUMÂRUL 10 BANI AROKAneSTELE Incep la 1 çi 15 ale fle-eàreï lunï çi se plnte.sc tot-d’a-una înainte In Ihicureçti la Casa Administra^ieT In jude(e çi streinâtate prin mandate postale Un an în ^arâ 30 lel ; ln streinâtate 50 lel Jj| Sase lunï ... 15 » » » 25 > Treï lunï ... 8 * » » 13 * Un numâr ln streinâtate 30 banï MANUSCRISEI.E NU SE INAPOIAZÀ AnnilVIKTKA'fU No. 3 - STR A DA CLEMENTE! — No. 8 ras ZI AR COTvT8ERYATOR NUMÀRUL 10 BANI ANUNCHRILE In Bueureçtï fi jude^e se primesc numal la Administra^ lu streinâtate, direct la administrante fi la toate oficiile de publicitate Anwciurï la pag. IV....0.30 b. linia » » » III.......2.— leï » » » » II........3.— » » lnsertpile fi reclamele 3 leï rlndul Un lumir vechiû 30 banï ’ BEDACflA No. S- STR AI) A CLEMENTE!—No. 8 LIBER T A T EA ALEGERILOR ,.Voin(a Aationala" \o. 3,288, de IWarfi, 21 Noembre, public» nrmâtorul co> mnmcat al consilinlui de miniçtri : \ ,,/n consiliul de suite S h!fi ce «Vf fi te ut suit prctfcdi nfia d-lul Slurdxa cH, lad* Sttifescu, «Vf lue«t’hol en «» nu «e ■- mai facè niei o destitwire sut* nutnire «le personne* Dur eu total eæceplionate9 en fl nhsttlut necesnr set se in nsemenen mtisurly ele r«pr fl elsâbzmte de consiliul de niini^i'ï". „Honitorul Otielul" Mo. 188, de «loi 23 Moembre, publie» nrmâtoarele : 1IA1ÜTERI L 1>K IMTERAE Æste ineæaclti tfliren «tutti «te un ele tiupti cari s'ar fl holtirîl in consiliul «te miniçlri en ptnti tiupti alniei o destitnire sa nn se faeâ de cit Isa iirinn une! chibzuiri lu consiliu. liiiîsirui de interne, tu ce prive^te admiiiistrafiiuica sa, a aléas lululttr prefeclilor ««supra acestei infortnafinni g res i le si yl-a incitai sel comsenice suttitllernilor lor cti ori-cine si va etilea , ctiptita «lient pedeapsa cuvenitti.___________________________________________(comunioat). Candidatii ConservatorI COLEGIUL I-itt DE CAMEIti D-nii General G. Mann P. P. Carp Al. Lahovari M. Ghermani M. Filipescu COLEGIULII M. Deigliü Virgil Arion N. Cerkez Al. Ciurcu V. N. Grghidan comer. K. Cre^ulescu Andreï Popovicï Boldur-V oinescu Ionisa Stànescu FOST-AÜ IN6ERINIE ? Aü fost safi nu ingerinte în ale-gerile de astü-datü ? lata întrebarea pe care çï-o pun oameniï cari staü de o parte si pri-vesc eu nepârtinire la luptele noas-tre politice. Daea ingerinte se numesc numaï manifestarile sgomotaase din jurul urnelor ; daca e vorba sa judecam caracterul unor alegerl dupa isprâ-vile unor nenorocitl agentl, atuneï poate nu ne-am plînge. 0 limite a-parentâ a fost ; dar meritul acestei linistl ne revine si noua tôt atîta ca çi lor. $i totuçï ce ipocrizie se ascunde ln dosul acestor aere de libertate? Pe cînd d. Fleva amenintâ pe ipis-tatï eu pedepse aspre daca vor în-cerca sa atenteze la libertatea ale-gerilor ; pe cînd llie Georgescu vede eu uimire câ a fost satisfacut, deçi e opozant,—exista un" mare çi pu-ternic agent électoral care lucreazâ la lumina zilel si faptueçte cele mal nerusinate ingerinte. Acel agent este însuçï consiliul de ministri. Documentul pe care ’l publicain mal sus, document care a avut onoa-rea sa ocupe un loc în vaza în cele doua fol oficioase, este dovada cea mal izbitoare de cum s’aü facut ale-gerile. Colectiviçtiï nu putean ierta d-lul Fleva procedeurile civilizate pe cari le-a întrebuintat înaiute de alegerl. In rïndurile lor domnea o panicâ grozava; eï îçï vedeaü situatia com-promisa, în cazul cînd lumea ar fi rainas sub impresia buna a circu-larilor d-lul Fleva. §i atuneï, aü tiparit ruçinosul document de care vorbim. Printr’însul, colectivistiï spun lamurit agen^ilor electorall si slujbaçilor cari ar dorl sa faca acte de extra-zel çi de slu-gârnicie : — Putetl ingéra, putetl între-buin^a vechile çi cunoscutele noastre procedeurl, putetl face orl-ce,—con-siliul de ministri veghiaza. Nu luatl în serios vorbele lui Fleva : el este epitropisitul nostru, — çi fitl sigurl ca nu-’l vom lasa sa puie în apli-care nenorocitele-I utopil ! Da, acesta este limbagiul categorie pe care-’l tine consiliul de ministri prin foile salariate de el. $i atuneï, daeâ este asa, vroitl sa judecâm alegerile astea dupa a-mânunte ca buzunarirea unul ale-gator orl amenintarea altuia ? Ingerinta mare çi îndrazneata a consiliulul de ministri ne scuteçte sa mal câutam altele. Domnu Fleva a vroit în adevar sa faeâ alegerl libéré ; dar toate in-tentiile sale aü fost nimicite de bar-baril cari îl înconjurâ. I. V. REZULTATUL COL. Il SENAT ARGEÇ Inscriçï 276 — Votantf 182 N. Micescu, lib. 178, aies Miulescu, cons. s’a retras BACÂt Yotan^ï 172 C. Sébastian, lib. 162, aies C. Rûileanu, lib. 134, aies Toma Rafael, cons. BKÀELA Inscrifl 851 — Yotan^I 858 V. P. Sasu, lib. 220, aies Radu I Campiniu, lib. 202, aies C. Fotin, cons. 44 ChriStu Sulioti, cons. 42 BUZAÛ Inscrifï 480 — Yotan^I 859 St. Periefeanu, lib. 291, aies Col. N. Trestianu, lib. 239, aies N. Sibiceanu, cons. 60 S. CâpitAnescu, cons. 118 BOTOÇANI Inserifï 158 - Votantf 140 Em. Leonescu, lib. 100, aies O. Ruso, lib. 121, aies Oposifia s’a retras covimui Yotantl 287 V. A. Ureche, lib. 237, aies Balotagiü lntre G. Fulger lib. 144, Em. Vulpe disid. 143, S. Hociung cons. 41, Nica cons. 7. OÎMBOVITA Inscri.fi 347 — ATotan\ï 269 C. Comâneanu lib. 215 Aies Petricà P être» eu lib. 202 aies. I. Alexandrescu, cons. 50 Sache Negoescu, cons. 45 C. Fusea ind. 15. DOLJ G en. Anghelescu, lib. 425, aies A. C. Viiçoreanu, lib. 381, aies Dr. Cernâtescu, cons. 59 Al. Varlam, cons. 84 OOROIlOi Dr. V. Mihàilescu, lib. 70, aies Oposi^ia s’a ab{inut FÀLCIÛ St. Gheorghiu Parpalea, Kb., 102 aies C. Stati, opos. 4 GORJ Inscrifï 229 - Yotanp 162 C. N. Moscu lib. 162 aies Opozifia s’a ab^inul. IAÇI Inscriçï 571 — Votan$I 880 G. Mîrzescu, partid. Cotzebue 276 al. M. Joni, lib. 263 aies C. Climescu, lib. 230 aies G. Panu, radical 165. N. Culianu, cons. 102 N. I. Constantiniu, radical 50 ILF0Y Candidapï colectiviftï Procopie Dumitrescu, d. Polizu Micfunescu, Gr. Çtefânescu, Taba-covicï §i C. Exarcu aü reusit eu aproape 1000 roturl, ln contra candida{ilor c oserva-torï Laurian, Tocilescu, Brâtianu, C. Ariou fi Gr, Capfa, cari aü avut 80 de votnrl. IAI.OHI TA Inscriçï 312 — YotaiRl 202 N. Manea, lib. 192 aies V. Manu, opos. 10 MEHEDINTÏ Iuscrifl 872 - Yotantl 247 G. Sefendake, lil). 189 aies D. Boboiccanu, lib. 149 aies I. Lupulescu, cons. 67 C Urdâreanu cons. 63 MUCEL Iuscrifl 231 — Yotantf 181 M. Schna, lib. 146 aies M. Drâghiceanu, opos. 35. NEAMTr . Iuscrifl 126 — Yotanp 111 C. lÿoarec, lib. 97 aies V. Ciornei, lib. 99 aies Oposipa s’a ab^inut. OLTUL. Inscriçï 251 — Yotanp 183 C. Zàgànescu, lib. 182 aies Ww.aâliM>mamca.ro PBAHOYA Inscriçï 664 — Yotan^ï 330 Col. Sisman, lib. 271 aies G. Radovicï, lib. 263 aies C. Euescu, cons. 68 I. Feleü, cons. 43 PIITSA Inscriçï 394 — YoUn^ï 271 Al. C. Constantincscu, lib. 240 aies C. Langa, lib. 251 aies Dim. Janu, cons. 27. N. Negri, cons. 27 Colescu B.-SÂBAT Inscriçï 216 - Yotantï 204 Balotagiü între d-nil A. Antonescu, lib. 77, Ciurea, cons. 73, I. Oroveanu, 50. b.-vIlcea Inseriçï 247 - Votantf 179 Dr. Sabini, lib. 179 aies, opozifia s’a ab-{inut. ROMAN Inscriçï 160 — Yotan^I 122 Ioan Borç, lib. 68 aies Nicolae lonescu, disid. 47 càzut ROMAXA'TÏ Inscriçï 349 — Votan(ï 221 Col. Obedeanu, lib. 133 aies Eliodor Vergati, lib. 133 aies. Gh. Protopopescu, cons. 44 I. Athanasiu, cons. 56 A. S. Dobrotescu, cons. 58. SUCE ATA Inscriçï 104 — Yotan^ï 88 Em. Mortzun lib. 82 aies Opozifia n’a prezentat listâ. TELEORMAN Inscriçï 451 — Votant! 280 SAndulescn Nenoveanu, lib. 230 aies A. Petrescu, lib. 224 aies C. Athanasiu, cons. 42 Mavrodineanu, cons. 42. TEcrci Inscriçï 182 — Votanp 129 C. Racovitâ, lib. 127 aies, opozi^ia s’a abfinut. TITOVA Inscriçï 247 — Votant 211 Stroe Beloiescu lib. 180 aies. Iorgu Gîlcâ lib. 149 aies. Colon. C. Vrabie cons. 40 I. Vergolicï cons. 46 VLAÇCA Inscriçï 246 — Votant! — 177 Apostol MAnescu lib. 134 aies Anghel Ulubeauu cons. 26. P. S. Antonescu, 16 VANEUÏ Inscriçï 95 — Votant! 76 C. Bastake lib. 67 aies C. Pâncescu cons. 11 EUBEICA MEA Senatoriï noçtri. In sfirsit Poporul Suveran, eu bine voitorul concurs al lut Coengiopol & Dimancea, ’fï a exprimât Increderea sa în Valerian Urseanu, don general Racovità, Orbescu, Aristide Pascal, Ta-bacovicî, M. E. Schina si altï Tobocovicl liberall, personage tôt asa de MMSchine. i}INumitil vor putea de acum sà doarmâ somn fârâ de vise pe bàncile Senatuluï. Nimenï nu le va turbura tabetul, càcï glasuriie infâme ale o-pozantilor aü fost tintuite la stîlpul dispretuluï public çi veçtejite eu pecetea infainieï, cum’ ar zice Delavrancea în limbagiul sâü Impopotonat eu bibilurï retorice. Da, se vorodihi In tihnà, în isonurile adormi-toare ale IeromonachuluI Ghitâ Mîrzescu fi niei chiar I. P. S. S. Aurelian nu-I va deftepta eu clopotelu-I prezidential; eu toate cà în’ calitatea sa de prélat, ar tre’bui sâ tragâ clopotul. m * % Ast-fel gratie bine cuvîntatelor alegerl libéré fi maï eu seamâ liberale, niste bietï contribuabilï se vàd de odatà smulsl din ’sînul familiilor lor eu ordin de sus ca sâ faeâ pe senatoril. Ce cruzime ! Tocma ’n vreme de iarnâ sâ si-leftï p’atitï oneftï pàrintï de familiesà lase var-za acrâ fi muràturile nepuse fi cînd lor nu le ie aminte ’de clt de gospodàrie sâ-ï obligl sà-fï tîrascâ reumatismele si fofoniï pe scàrile Uni-versitâtel ca sà regulariseascâ daraverile târeï! Iatâ resultatul alegerelor libéré. Val, unae-s i-luziile domnulul Fleva ? Demagog A se citi l«t informait co-munieatul d-lul Fleva la a-«tresa Vointel Nationale fi a Gazetel Poporului, precutn ç i atndnun-tele a supra «le mis tel d-lul mlnistru «le interne. MINISTRUL DE RESBEL Agent électoral Insprâvele generalului Budiçteanu în alegerile actuale aü întrecut tôt ce çi-a putut permite pînâ azï un ministru de resbel. Cînd generalul Budiçteanu a cerut ofi-terilor sâ nu ia parte la vot, nol n’am protestât, crezînd câ eu bunâ credintâ mi-nistrul de resbel vrea sâ tjio pe oflterl în afarâ de luptele politice. Ordinul ministrului de resbel a avut însâ urmâtoarea urmare : to^i oflteriï pre-supuçï câ simpatisaù eu conservatoril s’aü abtinut de la vot, iar to^I ofiterii cari în-clinaü spre liberall aü fost aduçi în masà sâ voteze pe candidatii guvornamentalî. Acest lucru s’a petrecut în toate ju-detele; dar culniea scandalulul a fost câ s’aü vàzut oüterï la Tîrgoviçte, unde can-dida d. Budiçteanu, solicitatl de a veni sâ voteze pentru ministrul de resbel, care prin circulara cetitâ în toate casârmile ceruse ca ofiterii sâ se abtie de la vot. Altà-datà se fâcea has mare cà cutare saü cutare oflter fusese îndemnat prin vre-un ordin superior ca sâ voteze pe vre-un candidat guvernamontal. Azï toatâ oliterimea din toatà tara e nevoità saü sâ voteze pentru candidatii guvernuluï, saü sâ se abtie. Asemenea lucru nu s’a pomeuit pînâ ce nu venise la pntere regimul alegerilor libéré. E P 0 C A \ REBATULARM Cestiiinea ztleï. — Popislatiunea nr-iiicitnii. — Païriotisinul arinc-nilor.—Politlca Rnsiel.— Ispiratiile armenilor. CesUnnea zileï Cestiunea armeanâ izbucnitâ încil astâ toamnâ, continua sâ agite diplomâ(ia euro-peanâ çi opinia publiât. Ea pare a deveni foarte amenin(âtoare pentru pacea Europe!, câcl ln loc ca spiritele sâ se aslîmpere, tn loc ea Sultanul sa faeâ tôt posU»ilul pentru a infrina pornirile fanatice çi barbare ale musulmaimor, dînd tn acelaçï tini'p garantit de sigurantit çi de paelnieà desvoltare su-puçilor sâï arment, sa tnttinpla tocnial con-trarul. Pinâ acum rezultatele pozitive ale cestiunel armene sunt douà, anume : a) Turciï sînt ineapabill de a se guverna prin el Jnçiçï çi statut lor este incapabil de a se mentine eu açezâmintele-ï medievale tn rnijlocul popoarelor mal mult saü mat patin civilizate çi tn rnijlocul celor dornicl de cuitorâ çi civilizatie. b) Ca demersurile, notele, demonstratiile .si arnenintarile puterilor europene unité n’aü nicï un efect çi nu pot sâ deçtepte pe mu-zulnianl din apatia lor legendara. Popnlatia armeanÛ Armenit locuesc tn mase compacte tn doua imperil mari : ln llusia, la sud spre Caucazia, çi In imperiul turcese tu Asia inicâ. In cursul veacurilor trecute çi mal aies prin secolele XVII çi XVIII, numeroase co-loiiiï armèneçt! se râsptndira prin Odessa çi împrejurimt, prin Buc.oviua, Moldova çi Transilvania de Nord, prin Egipt çi mat aies In Constantinopol. Oamenl slâruitort çi tntreprinzâtort, exclu-ziviçtï ca ovreil, et tn curînd aü pus mina pe pie(ele mari din provinciile citate mat sus çi nimenï pftnà azï nu i-a putut res-pinge din pozi(ia comercialâ. pe care aü o-cupat-o tn secolul trecut çi la tnceputul secolulul prezent. Popor rezistent, armeuiï plnâ azï n’aü putut li asimilatï eu popoarele tn rnijlocul cà-rora traesc ; el aü ramas tôt arment, eu limba çi morayurile lor ln intimitatea familieï. A-ceasta o datoresc exclusivismulul lor ne-inàrginit In viata socialâ. Pairiotismtil armenilor In total armenit sunt- în numâr de vr’o zece milioane. In Caucasia ruseascâ sunt vr’o patru milioane, în Asia micâ vr’o çase milioane. Apol în Constautinopol 250,000 çi prin cele-l’alte provincil vr’o 800,000. Muncitori, harnicl çi bun! gospodarï, ar-menil sunt bine situait materialiceçte. In Caucazia exista chiar oamenï eu averl fabuleuse, cum sunt LazarofT, Marderos, etc. Patriotismul lor, precum dovedesc eveni-mentele ce se succedeazà în Asia, este foarte mare. Sâ citâm un caz : ln 1877, eînd Rusia çi-a anexat o parte a Turciel din Asia micâ, partea turceascâ a Caitcazieï, patriotul armean, nababul Laza-roff, într’un moment de entuziasm patriotic, a oferit 25 milioane de ruble guvernatoru-lüi Cauéaziei pentru a construi çcolï pri-iuare armeueçtï. Bauiï s’aü încasat de gu-vernator, dar tn loc de çcolï armeneçtl s’aü construit Humai ctte-va ruseçtt. Politlca Itasicï Rusia de mult urmâreçte sâ punâ mina pe întreaga Arménie çi pentru a’çl atinge scopul, îndemna mereü pe Armenil din Asia micâ sâ se ràscoale împotriva Turciel, ca ast-fel sâ aibâ ocazia a interveni militâreçte tn Armenia turceascâ pentru restabilirea ordinel, în realitate pentru a ocupa definitiv aceastâ provincie. .iNplrapitc armenilor De cînd conçtiinta na(ionalâ s’a deçteptat în armenï, de cînd razele binefâcâtoare ale culturel çi civilizatiel apusene aü gâsit un teren bun- în sinul lor, el ca orl-ce ait popor, nutresc o speranjâ mare, speran(a de a în-fiin^a un regat al lor. Aspira(iile lor sunt légitimé; aü dat do-vezï eâ sunt un popor care se poate guverna pria el însuçï. Cestiunca e însâ, daeà momentul de, acum este bine venit pentru realizarea acestuï idéal al lor? Agio. SPIONIiSAÛ DEZERTORI One sont urcHta(lï. — Spionï sau de-rzertorï.—Identitatea Deunâzi polira din Gala(I a arestat trel indivizt, îmbrâca(ï ln uniformâ ru-seascâ, cari cutreeraü stradele dosnice ale orasuluï. Imediat s’aii început cercetârile asu-pra lor pentru a li se stabili identitatea. One sunt aresta(iï ? Cet trel indivizt sunt soldai din ar-mata ruseascâ. El râspund foarte vag la Intrebàrile ce li s’aü pus de autoritate si râspunsul lor a alras bânuielile po-Ïi(ieï. El se numesc Simeon Negroff, Ivan Stefanoff, iar numele celui de al treilea ne scapâ. Imediat ce acestia aü fost arestatï s’a cerut avisul ministerulul de interne a-supra lor. Nplonï saü «Tezertorï Ministerul de interne, foarte bânuitor, a crezut câ are a face eu trel spionl rusï çi a cerut politiel din Galatï men-tinerea lor in stare de arestare. Pe de altà parte o scrupuloasâ cercetare a fost orinduilâ eu speran(a de a se putea descoperl adevârul asupra acestor treï indivizi. Identitatea Dupâ nifte cercetârï neîntrerupte, polira din GalatI a putut stabili, în cele dm urinâ, identitatea indivizilor arestatï. Nu mat exista nicï un dubiu câ et sunt dezertorï ruçt, eï aü fâcul parte din re-giraente de infanterie din Basarabia çi ar fi luat hotârîrea sâ dezerteze in urma relelor tratamente suferite. Cu toate aceste constatârï, ministerul de interne nu a autorizat încâ politia din Gala(I sâ predea autoritü(ilor ruseçtt pe ce! trel indivizi arestatï. Pînâ in momentul de fa (à Simeon Negroff, Ivarï. Stefanoff si cel de al treilea dezertor .sunt incà arestatï. Polira H trateazâ cu bunâ voin(â dar trecerea lor peste granitâ e aminatâ din zi în zi. Ministrul de interne e prea ocupat eu alegerile ca sâ poatâ resolvi'aceastâ chestiune, iar ministrul de externe se terne sâ ia vr’o hotârîre pripitâ ca sâ nu fie obligat în urmâ sâ faeâ ceva seuze. Detectiv ANTICOLECTIVISTE Sârutare ru§inoasâ Zâpâcit de bucurie C’ait e§it eri la Sénat,— Toatâ lumea astà-zï §tie C’Aurelian P. S. A pupat Pe... C. F. R. 1 Din édifia a treia de eri IMFOTiMA’flï O manoperA electoralâ in fa nul Sperâm câ fârâ cunoçtin(a d-lul Sa-ligny s’a sâvîrçit urmàtoarea nianope-râ electoralâ de o infamie revoltâtoare : D-nit Lascar Catargiu si C. Boerescu aü plecat cu acceleratul de Lunt seara la Brada çi GalatI, pentru a-sl sustine cadidaturile la colegiul I de Sénat. La casa de bilete a gârii de Nord li s’a spus câ circulatia pe linia Buzâü-Brâila nefiind încâ restabiütâ, vor fi nevoitï sâ meargâ pe linia Mârâseçtl-Tecucï. La Buzâü însâ ce se întîmplâ ? Pasageril pentru Brâila çi Galatï aü fost avizatl câ linia pînâ la Galatï este deschisâ, prin urmare sâ astepte trenul respectiv ca sâ-sï urmeze drumul. D-nil L. Catargiu si C. Boerescu aü fost însâ opritï sâ se dea jos din tren, spunîndu-li-se din noü câ linia nu este deschisâ. Ast-fel aü fost nevoitï sâ meargâ pînâ la Tecuciü, unde o nouà surprindere il açtepta. Aicï li s’aü spus iar câ circulatia pînâ la Galatï este închisâ. In vremea aceasta colectivistiï râs-pîndiserâ zvonul, câ d. L. Catargiu ’çï-a retras candidatura de la colegiul I de sénat din Galatï si câ nicï nu va veni pentru a ’sï sustine alegerea. In fine, circulatia se descliide si d-niî L. Catargiu çi C. Boerescuîaü plecat de la Tecuciü la Galatï si Brâila, sosind acolo în noaptea alegereï. Ast-fel drunnil de la BucurestI la Ga-laR, d. L. Catargiu a fost nevoit sâ ’l faeâ in 21 de ore, iar d. C. Boerescu pînâ la Brâila în 22 de ore, din cauza inaiïoperelor revoltâtoare ale colectivis-tilor. Târaniï din jude^ul Fàlciü, condamna^ anul trecut pentru râscoala in contra autoritàplor, si-aü terminât osinda |i ieri aü fost puçl in li-bertate. Conjunctivita granuloasâ se lntinde tntr’un mod lngrozitor printre elevil çcolilor din lasl. Directiunel serviciulul sanitar i se tele-grafiazâ, câ medicul comunal din Iaçl a constatât ieri patru caz.url de conjuctivitâ granuloasâ la eleviï çcoaleï comerciale. Din GalatI ni se telegrafiazà câ Siretul si Prntul sunt inghe^ate. Din cauza asta navigapa este suspendatâ pe aceste rlurï. Directia generalâ a câilor ferate a comandat un noü vapor de pasagerï la çan-tierul din Kiel. Acest vapor va face serviciul de pasagerï tntre GalatI çi Brâila. ï>cmisimica d-luï Fleva Reproducem mai întîiü cele douâ documente cari se leagà cu evenimontul zilei de azï. Comunicatul Voin^eï Nationale çi al Gazeteï Poporukil çi comunicatul d-lul Nicolae Fleva,^apârut în Monitorul ojî-cial de azï. Ziarele ofleioase ale guvernuluï, minus d. Fleva, publicaü în ajunul alegerilor urmàtoarea amenintare la adresa d-lul ministru delinterne : «In consiliul de mini§tri ce s’a \imd subt pre§edinfta d-luï Sturdsa eri, Du-minicâ, la d. Stâtescu, s’a luat hotârîrea ca pînâ dupâ alegerï sâ nu se mal faeâ nicï o destituire saü nutnire de persoane. Dar daeâ, în cazurï eu totul exceptio-nale, va ji absoliit necesar sâ se ia ase-menea mâsurï, ele vor fi chibzuite de consiliul de miniçtri“. Lumea, la citirea acestuï comunicat al Voinfeï Napiomtle, era nedomiritâ, nepri-cepînd încâ bine la cine se face aluzie çi în contra cuï se îndrepteazâ o aça gravâ amenintare. Ziarul nostru întîiü çi apol d-nu Take Ionescu în depeça ce a trimis de la Ploeçtï d-luï Fleva, aü arâtat pe cine amenintaü colectiviçtiï cari puseserâ cu notita aceasta pe d. Fleva subt epitropie. D. ministru de interne la citirea Voinfel, s’a fàcnt foc. Nu se poate descrie furia d-luï Fleva la adresa colegilor sâï. Fârâ a calcula eonsecintele, d. Fleva trimite imediat la Monitorul oficial ur-mâtorul comunicat : Ministerul de Interne Este inexactâ §tirea daté de unele ziare, dupâ cari s’ar fi liotârît în consiliul de ministri ca pînâ dupâ alegerl nicï o destituire sâ nn se faeâ de cît în urma uneï chibzuirï în cocsiliü. Ministrul de interne, în ce priveçte ad-ministratinnea sa, a atras atenfia tutulor prefecf ilor asupra acestel informapil gre-çite $i T-a invitai, sâ comunice subal-ternilor lor câ ort-cine ’$l va câlca da-toria, va càpâta imediat pedeapsa cit-venitâ. (Comunicat). *** FOITA ZIARULUÏ «EPOCA» ALEXIS BOUVIER CREDITORII MORJEÏ Eïmerserâtâcutl mal întîiü; cînd ajunseràîn bulevardul Spitaluluï, Vincent zise lui Carol: — Avem se’ncepem astâ-zl executarea vointelor tatel. Nu çliü Incâ, Carole, ce mi-jloace vom întrebuinta ; ne vom sfàtui în privinta aceasta cînd vom fi mal liniçtitl. Dar cred câ trebue mal întîiü se hotârlm tntre noï lucrul urmâtor : Voin(ele tatâlui nostru vor râmlne un secret ; nimenï afarà de noï nu ffebue sâ çtie misiunea ce ne-a dat. Pentru to((, nu protestàm çi acceptâm faptul consacrât. — Sunt cu totul de pârerea ta. Vom li-niçtï pe adevâratul vinovat çi vom ajunge mal lesne la scopul nostru, folosindti-ne de încrederen sa câ nu va fi pedepsit. — Dar aceastâ hotârîre priveçce pe totï... chiar çi pe sera noastrâ ; numal noï çtim câ s’a fâcut un testament. — Da, frate ! — I(l spun aceasta pentru ca nicï un cu-vlnt în aceastâ privin(â sâ nu ne poatâ scâpa din gurà la Berry. Acestea furâ singurele cuvinte ce schiin-barâ tn tôt drumul. Dupâ un ceas de câlâtorie, cet dou! fra(I ajunserâ tn strada Barbette ; intrarâ tritr’o casâ care era tn mijlocui stradeï. Bâturàla uçft. Un ttnâr veni se^deschidâ... Vftztnd ceï dout fil, se dete ludârât ; çi, ca sub lovitura unet eino(iunï violente, îl tntrebâ cu vocea schimbatâ: — Cum de veni(l aça de diminea(â ?... — Venim de acolo. — De-acolo, de unde ? Vincent fâcu o sfor(are, resufiâ tare çi zise cu glasul înâbuçit : — Era pentru astâ-zl diniinea(â... venim... de la execu(iune ! — S’a fâcut? Cel douï fil plecarâ capul çi tncepurâ sâ plîngâ... Ttnârul care deschisese uça Içi a-coperi fa(a cu mînele, ca pentru a scâpa de tabloul pe care çcirea ce o afla evoca îna-intea ochilor sâï. — O ! Doamne ! Doamne ! Urmâ o tâcere de ctte-va minute, între-ruptà numal de plînsul copiilor lui Corniliu Lebrun çi de suspinele acelut pe care Venise se-1 vadà. In fine, silind natura sâ se supunâ voin-{et sale, Vincent ridicâ capul, lçl çterse la-crimele çi lutnd pe ttnâr de rntnà, Ü zise : Andrel, suntem orfant. Eü sunt acum çeful familieï. Societatea este rftsbunatâ, pe drept saü pe nedrept... S’a râsbunat pedep-sindu-ne, pe noi.. Cea de’ntâiü datorie ce am de indeplinit este de a îniocui pe acel pe care ni-la luat çi peutru aceasta vin la tine. Acel care se numea Andrel abiu auzise ceea-ce-i spusese Vincent ; cu totul absorbit de ideea teribilâ a executiuneï, dàdea din cap repettnd: — S’a fâcut... L’a exécutât! — Andret, relncepu Vincent, se nu mat vorbim de el ! Ne-ar lipsi curagiul pentru a ne’ndeplini misiunea... Voim Sâ-ti vorbim de lucrurl grave. — De lucruri grave ? zise ttnârul ridi-etnd capul. El impinse douâ fotoliuri de ’naintea so- beï, fâcu semn cu mtna celor douï fraff ca sâ stea çi râmîntnd în picioare, in rnijlocul lor, zise : — Acum, sermaniï meï prieteul, vâ ascult. Vincent se reculese ctte-va minute, apol, ridietnd capul çi privind drept în fa(â pe Andrel, îï zise : > — Andrel, luainte ca se continuu, trebue sâ-mï juri câ veï ràspunde francamente la întrebarea mea, — Care tntrebare? — 1(1 cer mal întîiü acest jurâmînt. — 1(1 jur câ voiü spune adevârul ! zise Andrel, eâutînd sâ ghiceascâ pe fa(a prie-tenulul sâü ce voia sâ ’l întrebe. — Jurï ? — Jur ! Vincent se sculâ. se açezà tn fa(a lut André! çi fixà privirea sa pe a lui... Carol ridicâ capul çi privi pe Andret... Fralele cel mal mare tntrebâ : — Andrel, crezl tu în vinovâ(ia tatâlui nostru ? Andrel pâli, buzele-ï tremurarâ ; era de sigur tncurcat sâ râspundâ... Pârea câ stâ la tndoialâ ; ceï douï fra(ï cari-1 observai! Incruntaü déjà sprincenile. Ca fâctnd o sfor-(are, el zise : — Vâ jur câ nu ’l cred vinovat... Çi la rîndui sâü observà efectul produs de déclara (iunea sa ; cel douï fra(I avurâ un ztmbet de mul(umire. Vincent lçl reluâ locul zicînd : — Alund pot sâ ’(1 vorbeae francamente,, — Vâ tndoia(I de mine? — De la arestarea tatâlui nostru n’aï m;a venit pe la noï. — M’am seuzat prin o scrisoare. — Este adevârat... dar... / — Dar, reluâ Andrel, a(I crezut câ cejea-ce vâ scrieam nu era sincer. Cel douï fra(ï afirinarâ din cap. Clar çi categorie. „Unele ziare“ deapra cari pomeneçte comunicatul d-lul Fleva, sînt „Voin(a Na(ionalâ“ çi „Gazeta Poporulul“ orga-ganele d-lor Sturdza-Stâtescu-Palâdi. D. N. Fleva, imediat dupâ ce a trimes acest comunicat „Monitoruluï Oflcial“, a fàcnt cunoscut colegilor sâï din miniator câ d-sa nu mai râmîno în minister, ne-vroind a juca un roi ridicol çi lipsit de demnitate. Miniçtriï s’aü întrunit astâ noapte, în afarâ de d. Fleva, pentru a discuta situa(ia guvemului fa(à eu a-ceastâ hotârîre a d-luï ministru de interne. D. Paladi, ministrul domeniilor, a fost însàrcinat sâ înduplece p9 d. Fleva çi sâ-1 faeâ sâ revie asupra hotârîreï sale. D. Fleva spunea orï çi cul îl întîlnea : — Eü am voit alegerï libéré çi am fâcut tôt ce am putut în aceastâ privin(â. Am dat circulàrï, comunicate. D. Sturdza çi cu prefectjiï sâï mi-aü pus vecinic be(e în roate. Colegiï meï cutreeraü jude(ele pentru ca sâ ancheteze ac(iunea circulà-rilor mele. Cuuosc cazurï unde prefec(iï aü primit poruneï ca sâ nu-mï asculte ordinale. Cum nu eraü suficiente, toate aceste ingerin(e, guvernul d-lul Sturdza, pentru ca sâ mâ faeâ çi de ris, a publicat în „Voin(a“ un comunicat în care a spus minciunï, câcl nu eü am hotârît sâ nu destituï func(ionariï abuzivï în timpul perioadeï électorale. ARDEREA TEATRULül LYRIG Elegiintul çi coclietul Teatru Lyric este azï o ruinâ; nimic, dar absolut nimic n’p. ràmas din decorurile frumoase,din costumele luc.soase, din candelabrele senmpe, din or-namenta(ia interioarâ çi din bâneile çi scau-nele luxoasc ale acestuï teatru. Totul s’a prefâcut Tn cenuçe. Cuin s'a Inceput focul? CineJ’a pus? Cum s’a întins aça de repede ? E tfeaba parche-tuluï çi a poii(iel sâ afle. *** Astâ noapte, la orele 2 çi jumâtate, ser-gentul postât tn pia(a veehiulul tribunal observà câ din podul veehiulul tribunal çi din podul Teatrulul Lyric, eçiaü din cînd ln cînd nourï de fum gros çi scînteï. El imediat avizeazâ sec(iunea din apropiere çi apol sec-(ia pompierilor de la prefectura politieî capitale!. Plnâ aü sosit pompieriï, focul se întinsese cu o repeziciuue coiosalà ; lemnâriile uscate çi mtneate de cariï ale acestor clâdirl vechï, pîrîiaü çi trozneaü azvtrlind schînteile mal départe. Çi la acest spectacol groaznic asista nu-maï sergentul. * * * Sosirâ pompieriï. Pu(inï la numâr, numal cu un oîi(er In frunte, to(ï amor(i(ï, fârâ chef. In primul moment nicï n’aü çtiut ce sâ faeâ, n’aü çtiut de unde sâ inceapâ çi unde sâ meargâ. S’a fortat poarta teatrulul; nourï groçï de fum aü izbit pe pompier! çi i-a trezit din amor(eaiâ. S’aü urcat apol pe scârile veehiulul tribunal ; tavanul ameninta sâ cazâ asupra lor. Atuncï s’a vâzut câ o sec(ie de pompierl nu poate nicï mâcar sâ împiedice intinderea incendiuluï, necum sâ salveze scena çi sala de spectacol a teatrulul. S’aü avizat çi alte sectiunï çi pe la orele 5 de dimineafà mal sosesc douâ sectiunï cu mal mul(ï ofi(erl çi eu comandantul pompierilor, d. câpitan Barbu. * * * Soseçte çi proprietarul imobilelor, d-nul Maican. Desperat, el strigâ în dreapta çi tn stînga, çi-apoï adresîndu-se d-iul câpitan Barbu, îï ceru comandamentul pompierilor, garantînd localizarea incendiuluï. Lucru ce nu se putea face çi nu se poate admite. In timpul acesta focul se întinde cu o re-peziciune uimitoare. Déjà scena cu toate decorurile ardeaü. Limbile de flacârï ieçiaü în mod îmspüimîntàtor, pierzîndu-se tn vâz-duh. Cite un zid, cite o grindâ câdea cu zgomot çi cu trozniturï sinistre în sala tea-triiluï. Pompieriï nu mal puteaü face ninu'e. Ga-leriile, balcoanele çi lojile eraü déjà coprinse de ilacârï. Câldura dogoritoare nu lâsa pe nimenï sâ se apropie, sâ vazâ acest spectacol de o frumusefà îngrozitoare. La orele 7 diinineata nu inaï râmàsese — A(ï crezut câ, prieten nédémn, v’açï pârâsi în momentul cînd nenorocirea bàtea la uça voastrâ... Iatâ adevârul, acuza(iunea adusà tatâluî dv. sfârâmâ câsàtoria proiectatà tntre sora -voastrâ si mine ; îndatà dupâ arestarea d-luï Corniliu Lebrun a(ï trimes pe Margareta la un neam pentru a putea mal eu înlesnire sâ vâ consacra(ï cu totul a ajuta ancheta care ar fi trebuit Sâ desvinovâ(eascâ pe tatâl vostru... Prezen(a mea la voï era inutilâ : aç fi jenat; ceea-ce nu voiam... Mi s’a pàrut câ e Line sâ vâ serin câ în fa(a nenorocireï ce vi se intîmpla, îmï încetam vizitele, dar râmlneam gata a vâ servi tn orl-ce chip. — Aceasta era expresiunea ginduluïtâü ? — Era çi este gfndul meü. — Nu fugeaï de familia... asasinulul ? — Nu cred Gif Corniliu Lebrun este un asasin... zij,e Andrel eu o voce hotùrîtà. Am fost priéfenul D-luï Lebrun, sunt prîetenul fiilor uâï. —- Venim sâ-’(ï cerem mal mult, Andreï. -— Vorbi(ï. — Andrel, îubeaï pe sora noastrâ Mar-%areta. — O iubesc incâ... ’ — Sora noastrâ Margareta te iubea. Ve- nun sâ te intrebàm daeâ amoral ce aveaï pentru ea, l’aï pttstrat peutru Rica executa-tuluï ; venim sâ te îutrebâm daeâ o iubeseï în destul, sârmana copilü, pentru a mal contracta câsàtoria sfârîmatâ... Daeâ zicï nu, nu vom avea contra ta nicï animositate, nicï urâ. Trebue sâ fil tare pentru a degaja co-pila de acusâ(hmile sub cari a cüzut tatâl. Intreltarea era categoricâ : Nu mal trelmea vorbe, trelmea râspuus prin un fapt, trebuea luat un angajament. Era grav ; ttnârul o ’nfelese, câcl plecînd capul se ’ngâlbeni. — A lua pe Margareta de nevastü... re- nimic, dar absolut nimic, din teatru ; numal zidurile vechï, ale veehiulul Ateneü, se mal vedeaü cu boiala lor cenuçie ; lojile çi scau-nele se prefâcuserâ lntr’o grâmadâ mare de cenuçe çi càrbunï. ** * Pe la orele zece soseçte primul ministru, d. Dim. Sturdza. Nu l’a bâgat nimenï in seainâ, câd nu era mal nimenï în pia(a ve-chilor trilmnale, afarâ de cî(ï-va solda(l, cari câscaü çi eï gura la limbile de flacârï ce ieçêaü de-asupra veehiulul local al Tribu-naluluï. Politia lipsea çi ea, afarâ de douï ofi(erï de sergen(ï, tncolo nicï prefectul, nicï un inspector, nicï un comisar çi nicï mâcar un sub-cou*isar. " Uuul din reporteViï noçtri vftztnd cît de izolat este d. Dim. Sturdza, s’a apropiat de cl çi împrcunâ cu un ôfi(er de sergen(ï l’a càlàuzit prin unele ganguil çi prin ruinï. Intr’un gang primul ministru alunecâ triera cît pe aci sâ-§ï frtngâ gîtul, daeâ reporterai nostru nur'l susfinea, pâstrîn- du-l ast-fel colcctivitâfiï. * * * Ieçmd din rnijlocul ruinilor cu figura tne-grità de fum, primul-ministru inlîlneçte pe ex-colonelul Maican. — Ah, Maican ! — zise d. Sturdza cu milà çi-ï lntinde mtna. De opt am se vâzuserà initia oarà çi re-vederea a fost in ci Joçàtoare. — Pune(I caciula în cap, — îl spune d. Sturdza. D. Maican tncepe apoï sâ se plângâ în contra poii(ieï, în contra pompierilor çi ln contra tutulor. D. Sturdza i'a ascuttat cu evlavie çi apoï adresïndu-se comandantuluï pompierilor, d-luï câpitan Barbu, acesta a râspuns : Focul a fost pus anume de cîne-va, càcï alt-fel nu s’ar fi putut întinde attt de repede çi attt de sistematic. Incendiul a is-bucit din galeria teatrulul çi în ctte-va minute s’a comunicat prin toate direc(iunile. Era i'mposibil sâ salvâm sala teatrulul, de oare-ce presiunea apei era insuficientà. — Teatral a fost asigurat? tntreabâ primul ministru pe d. Maican. — Da, a fost asigurat la «Dacia», dar pierderile mele sunt mari, câcl în afarâ de clâdire si de mobile, cari aü fost asigurate, eü adusesem zilniç îmbunâtâ(iri Insemnale, cari mâ costaü mult. Primul ministru plecâ la orele zece çi umâtate. La orele 2 p. m., vechiul tribunal e coprins în flacârï. * * * In ultimul moment aflâm, câ azï la orele zece s’a aprins çi o parte a fabriceï de pe-trol din comuna Militari, llngft cimitirul Sflnta Vineri. Focul a fost localizat azï dupâ amiazî, pierderile însâ sunt foarte mari. Eeourt de la alegeriie de eri Faimoasa libertate electoralâ, promisâ de guvern, se poate vedea din urmütoarele a-mànunte : Toate biurourile électorale eraü tn(esate de «cetâfeuil» d-luï D. Sturdza. Totï ageu(iï électoral!, totï foçtil çi actualiï bâtâusl eraü la biurourile de vot. Aceçtia operaü din or-dinul d-luï Fleva, to(l comisariï eraü concen-tra(ï la sectiile politieneçtï. La biroul de la Clemen(a, faimosul Ghi(â Mauolescu-Lungu, la uça sâleï de vot, cu un ciomag gros în mînâ, amenin(ape alegâtori cu cuvintele : — A trecut vremea chinorosulul. Si bastonul lui Glii(â Manoleseu era agitat ca çi omul care ’l purta. La Maidanul Dulapuluï, sergen(ï îmbrâca(ï civil, func(ionari de la diferite ministère ocu-paserâ uça de intrare, împâr(ind buletine çi eâutînd pe alegâtori prin buzunare. Célébrai Tânase Barbieru, unul din con-ducâtoril bandel, care la 88 a dévastai re-daefia Epoceï, era ln plin exerci(iü al func-(iuniï sale. Printre ceï mal zelosï se distingea unu anume Diaconescu, comisar comunal. Dupâ succesul de eri si dupâ proclamarea candida(ilor coleetiviçtl, poporul cu'masalale çi cu inusicà, a colindat stradele capitale!, a visitât pe noiï aleçï, a aclamat clubul co-lectivist, a colindat cîrciumile çi berâriile, a turbnrat liniçtea cetâ(enilor çi în sfîrçit a fâcut un chef care se va pomeni în analele glorioase ale pariduluï d-luï Dimitrie Sturdza. * * * Alegerile pentru colegiul al doilea de sénat, se fac cum s’aü fâcut si cele de eri, cu ceva mal multâ violen(à de cît eri çi eu petà el cu jumâtate de glas. Apoï tàcu. Ceï douï frafl açteptarâ câte-va minute, observîndu-1 ; vâzînd câ nu ràspundea, se uitarâ unul la altul dtnd din cap çi se scu-larâ. Ceï inaï mare zise : — Adio, Andreï. Te-am' în(eles; n’avem dreptul sâ te blamâm. — Biata Margareta, zise Carol. — Era sâ iasâ din odae. Andreï alergâ la usâ si punîudu-se înaintea lor, zise : — N’am zis câ refusam ! Nu sciü ce ideï mi-aü trecut prin milite. Exigiu(ele lumeï, de care eçtï silit sâ (il seainâ. Eü singur am, împreunà cu voï, convingerea despre nevinovà(ia tatâluî vostru... pentru totï va fi tiica... condamnatuluï. IV Trel fr»(ï Andreï continuâ : . Nu m’am dat lndârât, am observât situa-(iunea ce era sâ accept... copiï nu sunt râs-punzâtori de pàrin(ï... fetele mâritlndu-se ’çï pierd numele ; çi atuncï cînd amtndouft hi-crurile ar subsista, câ tatâl ar fi vinovat çi câ Margareta ’l ar purta numele, sârmana copilâ n’a fâcut nimic, ea... Çi amoral meü este destul de mare pentru à o protégea în contra acelor cari ar câuta în ea pe o alta de cît pe d-na Berry. Carole, Vincent, fratiï meï, vâ cer în câsâtorie pe Margareta Lebrun, sora voastrâ. — Aça tri(cleg ! Çi ceï douï nenoroei(ï tineri, cu ochiï în lacràmï, strtnserâ cu afec(iune mtna lui Andrel. (Va urma). www.dacoromaoica.r( E P 0 C A 3 mal mult entrain, lucru foarte natural de alt-fel. In birourile électorale e imposibil de pà-truns. Poporul veghiazâ eu sfiin^eme lare-uçita candidatilor colectiviçtï. r DEPERI SerTiciul „Ag;en^ieï romîne“ SI'nlte çi Turcia Washington, 23 Noembre. La sénat d-nul Bowr depune o rezoln^inne cure aprobô atiludinea energicâ a preçedintelul pen-tru protejarea americanilor in Tureia çi care cere ca preçedintele sa coinuniee Formel indig-uarea aiuencanilor in privin^a reielor tratameule do care süferâ creçtinil. Statele-Unite, zise terminind aceastà rezolu-tiune, vor exercita o supraveghere activa asupra tratamentelor ce suferâ creçtinil. Aceasta rezolu^iune s’a trimes unel comisiunï. Dczordinele din Turc!» Ronia, 22 Noembre:¥f, Observatore Romano anuu^â cà îndatà ce Papa a fost informât de màcelurile lu confia Armenilor din Anatolia, a trimes 50.000 de francl patriarchuluï Arzarian pentru a ajuta pe victime. Londra, 22 Noembre. Reuter afïà din Constantinopol câ arestâ-rile Armenilor, în vederea repatriàriï lor, continua. Se vorbeçte de 1000 de expulsât!. Dragomaniï ambasadelor Rusiel. Eugliterel §i Italie! fàcînd observa^iunl ministriuul po-litie!, acesta a déclarât câ n’aft fost repa-tria{! de clt ISO de armenl fârâ lucru. Dupa çtirï din Karput, un amploiatsu-perior al regieï tutunurilor, D. Petravits, sujms austriac, a fost asasinat in timpul unel cûlâtoriï în district. Dezordine mari s'ai* produs la Cesarca, la 18 Noembre. în urma unel ftirï falçe ràspîndite §i dupâ care cra vorbà de un atac apropiat al armenilor în contra nuv-hometanilor. 0 panicâ mare domneste în tôt oraful, magasinele armenilor sunt în-chise. Se vorbeçte de vr’o çaseeed de ar-meni omorîfl. Constantinopol, 22 Noembre, Comandantul regimentuluï de artilerie de fortârea^â eu garnisona în insulele Arehi-pelagulul, a primit ordinul de a procédé la inspectia bateriilor sale si de a le pune pe picior de rezbel. Comandantul a început turneul sâü de inspecte prin insula Lemnos. Constantinopol, 22 Noembre. Negociârile eu insurgentil din Zeitun aü râmas fârâ rezultat. Operatiunile s’aü reluat. Caméra germanâ Berlin, 22 Noembre. Reichstagul a reales ca presedinte pe di Buol çi ca vice-preçedinte pe d-niï Schmidt d’Ebberfeld çi Spahn, cari aü primit. Berlin, 22 Noembre. Partidul poporulul progresist a depus la Ile-iclrstag o propunere ceilnd ca to^ï germaniï sâ aibâ dreptul de a organiza Intrunirï çi de a se aduna fârâ arme In locur! Incluse saü la aer deschis pe locur! cari apartin particularilor, fârâ autorizatia prealabilà a autoritâtilor. Colegiul agricol a adoptât o rezolutiune, care aprobâ principiile proiectulul de impozit asupra zahârurilôr. Caméra Bulgaril Afacerea Stambuloff. — Acnzârï de furturï çi excrocheriï. Sofia, 22 Noembre. Raportul comisiuneï de anchetâ asupra regimulul Stambuloff, constata câ de la ln-ceputul l'egimulu! sàü, StambulofT a nimicit libertatea alegerilor prin acte de violenta, arestarea candidatilor opozitiel çi oprirea de a tine intrunirï în favoarea candidatilor opozitiel. Stambuloff a violât articolul din constituée care garanteazà secretul corespondenteï ; mil de orl a calcat libertatea iudividualâ çi in-violabilitatea domiciliulul ; a persécutât pe inocené, a favorizat pe niçte criminalï mari çi a platit spionl sub pretext de a organiza polira. Raportul enumerâ : procedarile ilegale în contra preseï, existenfa censurel clandestine, persecutiun! în contra sinoduluï çi pro-cesul urzit în contra monsenioruluï Clement. Comisiunea vorbeçte apol de abuzurile comise eu ocazia furmtureï de 70.00(1.000 car-tuçe Manlicher, de càtre Roth, care a ob|,i-nut furnitura eu tôt pretul mal eftin çi ca-litatea superioarâ oferite de ceî l’altï conçurent!. Raportul trece apol la furnitura de 146,000 puscl Manlincher de càtre fabrica Steyr, eu un prêt mal urcat deelt acela plâtit de Austria, deçi aceste puçtï aü fost refuzate de comisiunile din Viena çi din Budapesta preeum çi de comisiunea dereceptiune bulgare Statul a suferit o pagubâ de 2 pînà la 3.000.000 eu ocazia acestel furniturï. Raportul constata încâ abuzurile pecu-niare ca acelea comise de Grekov çi Stambuloff, cari aü retras, ca fiind proprietatea lor personalâ, soldul de 240.000 franc! de-puçl la Bancà Nafionalâ ca fondurî secrete. Opt-zecI de plîngerl s’aü remis comisiuneï pentru arestdrl ilegale, tratamente rele çi furturl de averï. Raportul conchide invitînd Sobrania sà dea în judecatà pe foçtiî miniçtril Tontcbew, Sallabachew, Grecov, Ziwkov, Savvarov, Stranscki, Hawkov, l’etkow çi de a intenta moçtenitorilor lui Stambuloff çi Mutkurov, decedatï, procese civile. Comisiunea constata de asemenea cà re-girnul tiranieï lncepuse déjà sub regimul lui Radoslavow. Clamera strbcasci Belgrad, 22 Noembre. Skupcina a adoptât un proiect de lege priyitor la constiluirea unel societatl pe ac-tiunï eu un capital de 1,500,000 francl pentru crearea unul tlrg de rite çi a uuul a- butoriü. Bugetul, care aeuzâ economil serioase, se va discuta în zilele astea. Clamera baliauà Borna, 22 Noembre. Caméra a început discuta celer 4 décrété regale de la 6 Noembre 1894, privitoare la organizarea armateî, circonscriptiile terito-riale, solda si alocatiunile. Ministrul de rezbel, contrariu pàreriî co-misiuneî parlamentare, déclara câ sus-zisele décrété nu constitue un drum spre recru-tarea teritorialâ. IBudgetul anstriac Viena,’22 Noembre. Comisiunea budgetarà a Camereî deputati-lor a adoptât budgetul din 1896, care dà 663,722,908 florinl la veniturl çi 662,817,082 florin! la cheltueli. Escedentul este de 905,826 florinl. Congrctuil eàilor ferute Wiesbaden, 22 Noembre. Conferinta internationalà a drumurilor de fer s’a deschis. Ilelegatiï germanï, austro-ungarl, elvetieul, francezï çi rominl aü asistat. ÎNTlMPLARi Din capitalâ.—Din tara.—Din stràinàtate. Uarucclc de la Canara Din Constata se telegrafieazâ câ bara-cele construite la Canara pentru exploata-rea piètre! necesarâ construire! portululdin Constata, aü fost dârlniate çi luate de to-rentiï ploaieï. Dczerlorï ruçï Din Galaii se depe^eazâ, câ treï soldat! ruçï din Reuï, anunie Simeon Negroff, Ivan Stefanoff çi încâ unul, al cârul nume ne scapà, aü dezertat pe teritoriul nostru. El se aflâ sub supraveghiarea poli{ie! din Ga-latï. Cillent de o c&rnt& Az! dimineatà un biet lucrâtor, care se ducea sâ cuinpere càrbunl, a fost càlcat pe cheiul Dlmboviteï de o cârujâ, care venea în goana cailor. Bietul om a fost grav rftnit la cap çi la picioare. Plin de singe çi fârâ cunoçtintâ de sine, el a fost transportât la spital de un sergent. O pruneneidere O oribila pruncucidere a fost comisâ în comuna Crâcâuanî din jude{ul Neampu. Fata Maria Solomon, care trâeçte în con-cubinagiü eu un flâcâü din acea comunâ, a dat naçtere unu! copil pe care l’a aruncat în privatâ. Dupâ sàvîrçirea faptuluï, mania denatu-rata auzind câ copilul tipü, luâ o câldare eu apâ clocotitâ çi vârsâ continutul de a-supra nenorocituluï prune. Maria Solomon se aflâ arçstatü, spune «Jurnalul» din Iaçï. ULTIME IFORMAJIUNS Mercurl la ora 5. d-niï Gr. Tocilescu çi G\ Crefu s’aü dus la Tribunal çi aü depus, conform legiï, buletinele candidafilor par-tiduluï conservator la col. II de Sénat, luînd adevermpà cà depunerea s’a fâcut în regulâ. Cîte-va minute mai tîrziü, d. T. Brâtescu s’a dus §i a întrebat daeâ depunerea buletinelor s’a fâcut în regulà ; i s’a râspuns câ da. Cu tonte aslca, ierî, la sectiunea (’uibu-cu-linrzà, buletinele candidatilor noçtri nu s’aü distribuit alcgatoriior. Pe lîngâ aceasta câlcare fâfi§& a legeï, delegapiï candidafilor conservatorï aü fost alungapï din sala la acea seepiune çi nu-maï cu greü aü scàpat sâ nu fie mal-tratafï. In sfîrçit, de la colful stradeï çi pînà la çcoala Cuibul-cu-Barzâ, ieraü înçirafï bà-tâuçi adunapï (lin toatâ Capitula, cari a-veaü ordin sâ maltrateze pe D. G. Crépu ÿi pe ait cineva daeâ vor veni sâ voteze ; pentru a évita scandalul, d. Crépu nicï nu s’a dus sa-§l ezercite dreptul de vot. D. G. Cantacuzino, ministru de finance, a renuntat la candidatura d-sale din Bucurestï, unde era pus la colegiul al douilea, pentru a ramine printre candidat colegiulul I de députât! din Huçï. «Voiné» Nationalà» anuntâ ca, în lo-cul d-lul .G Cantacuzino, Comitetul électoral din Bucureçt! a fixât candidatura d-luï N. D. Moroianu. Pârerea d-luï Fleva asupra acestel candidaturï împusà fârà çiirea d-sale, este în deosebl interesanta. Sperâm câ d. Fleva nu va întîrzia cu râspunsul sâü si la acest bobîrnac pu-ternic pe care-1 primeste ca râspuns la comunicatid d-sale din «Monitor». D. general Popescu, inspectoml general al ar-tilerieï, a inspectât ierï cu deamânuntul timp de mal multe ore arsenalul armateî. D-sa a râmas mulî.umit de cele ce a vâzut, felicitînd tn acelasï timp pe d. colonel Tell, di-rectorul arsenaluluî. D. Ionicâ Mânescu, liberal, exclus de pe lista candidatilor din Bucureçtï çi lnlocuit cu d. Pitiçteanu, îçï pune caudidatura la al treilea de députât! din Ilfov. Reuçita d-lul Ionicâ Mânescu este mal mult de cît sigurâ, preeum iarâçï e sigurâ càderea d-luï Pitiçteanu, rudâ de aproape a d-luï Fleva. GuvernuJ, mspâimîntat de efec-tul dezastros pe care l’a produs rezultatul alegerilor pentru Sénat §i care se datoregte politiceï con-siliuluï de miniçtri opusà politiceï d-luï Fiera, se zice câ a ho-târît sâ lase oare-care libertate la alegerile pentru Camerâ, aga ca sâ poatâ râzbato cî^ï-ra meni-bri aï opozi^iuneï. Printre candidaturele guvemamentale la colegiul al treilea, * Voinpa Napionalâ» publicâ fi pe aceia a lui Popovicï-Râcà-' dune. ÿi se mini colectiviftiï de marea izbîndà pe care ls~a dal-o para la alegerile de la Sénat. rïOERIXfE Asearâ am primit urmâtoarea telegramâ din Bàrlad : Am trimis astftz! ministrulu! de interne urmâtoarea telegramâ : astâzl ca çi erl, ad-vocatul statuluï, revizorul çcolar çi întreaga comisiuue interimra staü lu permanentâ la uça sâlel de vot. Contrôlai alegàtorilor ru-rall se face de aceçt! functionarî într’un mod scandalos. Vâ aràt acestea pentru a vedea cum se practicâ libertatea alegerilor formai fâgâduitâ de d-v. Tbeodor Emandi Voinpa Napionalâ n’a publicat asearâ comunicatul d-lul N. Fleva adresat gaze-telor liberale. Am vrea sà çtim ce însemneazâ dis-pretul acesta al ziarelor ofleioase pentru d. Ministru de Interne. Primim din Boto§ani urmâtoarea telegramâ : *Rog transmitepï felicitârile noastre d-lul Nicolae Fleva. Alegerile nu cm fost boacàne. * Nid Radu Mihai, D-zeü sâ-l ierte, nu çtia mal bine. *ïon G. Miclescu. *N. S. Boldur-Epureanu*. Serviciul lucrârilor nouï de la C. F. R. a terminât déjà studiile privitoare la construira finie! ferate Ploeçtï-Urziceuï. Devizurile çi planurile se vor face la pri-mâ-varâ. A reapàrut agiul ? Un ziar german din Bucureçtï, Ru-mânischer Lloyd, publicâ in numâml sâü de Jol 23 Noembre urmâtoarea, no-tifâ : ‘ “ *In Iaçl a reapàrut agiul çi baneno-tele romîne nu mal pat fi schimbate de cît plâtinduse o micâ supra-sumà in aur. A§a de exemplu, un comerciant de acolo a fost silit sâ plàteascà ailele astea 1 la sutà pentru aur. l’endinpa ie spre urcare, de oare-cepe piapd domnegte lipsà de aur». N’ar putea d. miniçtru de finanpe ÿi colediviÿtii de la Bancà ad ne lâmu-reascà în aceastà prwinpà P Partidul conservator, cu toatâ neisbînda sa la alegerile pentru Sénat, produsà de presiunea guvernamentalà exercitatâ pe o scarâ întinsà contrar circulârilor d-lul Fleva, este hotârît a lupta cu energie la alegerile pentru Camerâ. Amicil noçtri diu toate jude^ele, în-fruntînd ingerin^ele guvemamentale, vor lupta cu bârbâ^ie Duminicà la alegerile colegiulul I de Camerâ, disputînd pas cu pas triumful secte! câreia i s’a dat nu-mele de colectivitate. Vremurile grele prin cari trece partidul conservator sunt trecâtoare, câcl în curînd Çara deçteptatà se va îngrozi de isprâvile acelora cari aü azl norocul vre-melnic sà-I smulgà încrederea. Pàrerea câ focul a fost anume pus la Tea-trul Liric, începe sà se acrediteze. Din cercetârile de pînà acum ale parclie-tulul, rezultà cà focul a fost pus în cele patru colturî ale teatruluî, preeum çi in podul ve-chiuluï tribunal. Se cerceteazâ acum, cine a pus focul. M. S. Regele va sosi disearü la orele cincl cu un tren spécial în Capital.! si va sta pînâ Miercurl. Mîine M. Sa va prezida consiliul de rniniçtri. Mline partidul libéral-national va tine o întrunire publicâ la Ploeçtl. Imediat dupâ alegerï, topi pre-feepiï dm parâ î§î vor da demisi-üe, pentru a face d-lul Fleva si-tuapia dificilâ §i a’I sili sâ demisio-neze din minister. Printre cel cari s'aü distins pe ziua de erl, ca agenpl eledoralt de prima forpâ al guvernulul, a fost D. Tache •Protopopescu, seerdar general al minis-terulul de finance, diredor la regie, de. ÿi d. Fleva este tncîntat de libertatea care a donmit pe ziua de erl. D. Misu Kornea, mîndria baroulul Capitale!, indignât de relele apucâtnrl ale colectivistelor, a esit din partidul liberal. D-sa va scoate în curînd o gazetâ anti-colectivistâ împreunâ eu d. Missir. O companie strâinâ din Englitera a trimis pe un représentant al sàü în Capitalâ sà cearâ ministerulul lucrârilor publiée concesie de a construi o line feratâ eledricâ între Bucureçtï çi Ploeçtl. Principele Ferdinand çi principesa Maria vor pleca la tinele sâptàmlnel viitoare la Sigmarin-gen si apol la Coburg. A si se face alegerea pentru citeunscaun de senator al colegielor universitare din Bucureçtï çi la fi. La Bucurefti, sunt trel candidafi : D. G. Cantili, liberal, Haçdeü, radical fi T. Ma-iorescu, conservator. Bcufita d-luï Maiorescu este neîndoioasâ. La Iafi candideazà d-niï Boni fi Culiano. Bàtrtnul liberal Neculal Ionescu a fost lâsat deguvern sà cadà la colegiul II de Roman. FELUEIMÎ Jocul de cârtt.— Se sustine cà Saraciniï aü adus în Europa carple de joc. Orï-cum ar fi, pasiuaea jocului de carp s’a dezvoltat mal tare în China, unde încâ cu 2500 an! înainte de vremea noastrà era in us jocul cu niçte foite de os de elefant. In jocul chinez se Intrebuiuteazâ 64 eârtl çi multe din ele seamànâ cu çahul. In Europa, dupâ cum se crede, acest joc a fost întrodus pe timpul lui Carol al IV-lea. Acest nenorocit domniior suferea de ipocondrie, çi îngrÿi-toril lui, ca sâ-l distragâ, se jucaü cu eicu niçte fol colorate. Care dintre jocurile de carp este cel mal vechiü, nu se poate sta-fiili. Francesil, cari lçl aroagâ celé ma! mari pretenpï In Europa pe terenul acesta, zic cà jocul de cârp aça numit ' «pichet» este cel mal vechiü dintre toate. Domnitori ornitologï. Regele Portugalieï, cu ocasiunea aflàrel lui din urmâ In Paris, a aràtat câ este un distins çi pasionat or-nitolog. Are o minunatâ colecpe de pâsan exotice çi a promis directorulu! lui «Jardin des Plantes», câ II va trimete pentru museu unele dintre acele pâsârl. Tôt aça pasionat iubitor de pasàrl e çi principele Bulgarie!, avea în palatul sâü din Viena mal multe mil de pâsârl vil în coliril. Pentru domniï abonnai Toate per8oanele rare aü bine-roit sâ primeascâ cele douâ numéro de probâ din „EPO€A“ sunt rngate, daeâ doresc a se abona la zlarul nostru, sâ achite eostul încasatorllor noçtri etnd se vor prezenta, saü sâ înçtiinteze direet ad-arinistratia. Pentru* regularltatea soeotelilor nu vois servi zlarul de eît aeelor persoaue eare vor aehita abonamentul saü vor cere gazeta pria scrisoare. Abonamentele lncep de la 1 çi 15 a le-eâreï lunï. Doctorul Gr. A. Xàranu Specialist tn boale vonerice çi ale câilor urinare. Strada Büuceï Nationale colt cu strada CaragheorgbevicI de asupra tea-trulul Hugo. ConmUafiunï de la 4'h pînà la 7, p. m.: pentru dame de la 3—4. Dr. ALEX. ATHANASSI0 Boale cle ochï fi boale nervoase Consultatiunï de la 2—5 p. m. 102. — Cale» Vàcâreçti. — 102 a®- BÀCÀNIA "WJ GRANCEA & STÀNESCÜ 98, CALEA VICTORIFi, 98 (vis-à-vis de Palatul Regai, în colt) Aü Sosit : Solles, Stridiï çi Lauguste proaspote çi vor sosi în continuü. W. BALOTEiCü CANALE PUBLICE ÇI PARTICULARE No. 45, Bulevardul EIlNabcta, No. 43. C0NST. ST. BORANESCÜ ADVOCAT Bucureçtï, Str. Zboru No. 13. D-na doctor Sophie Satinover Dentistà americanâ Strada Umbrel, N. 4. Cons. de la orele 8—12 a. m. çi delà 2—5 p. m. 1 >r. r!\ Revicï Vindecft printr’un procedeü spécial, maladiile de femeï preeum çi cele sifllice într’un timp foarto scurt. Biennoragia (Sculameutul) vindecà radical in 8—9 zile. Consultatiunï de la ora 2 ptnà la ora ô No. 31. Strada Carol, No. 31 Intrarea prin Strada Çelarï No. 17 (Coltul). — PENTRU SÀRACI GRATIS — iuroul fabrlceï de spirt fabricel de borhot usent de la Herestreü çi moreï automatice de abur de la Obor ale D-luï ANDREI A. POPOVICI S’a mutât din strada Smirdan în Strada Lipscanï No. 86 fata cu biserica Sflntu Gheorghe Noü FABRICA de TESÀTURl MET ALICE SCHETTINI & BIANCHI Bucureçtï.—Str. Doamneï, 9 (ltngâ poçtâ). Unie* fabricâ premiatâ pentru (esâturl de str-mâ. la exposi(iunea din Bucureçtï In 1894. Fur-nizurï al mal multor admiuistratiuul publiée si private. Womierc eimfire pentru paturï de bronz, tabla, fer çi lemn. •fr.ftniri ,je pinze jn sjrmâ de fier, o(el, alamâ, aramâ, etc. Impiftuorï de »irinà pentru grilaje de grâ-dinl, paicurl, chioçcurl, voliere. cr*i«ro pentru ciuruit pietriç çi nisip. i'inruri. site, diilapnrî, capuct* d« Nlrmâ, pro* cum çi alte lucrârî atingatoare de aceastà brauçâ. PRETER I MODERATE BAZARUL EFTINÂTÂXEÎ DIN 1.1 PS CA din calea Victorieï, casa TOrOk, s’a mutât în strada Academie!, sub liotel Regai, çi vinde cu Pre(urT inarcate mal reduse ca înainte. Doctorul TOMA IONESCU Intors lu {arâ ’ijl-n reluat eou8nlta(luulle Lunea, Mercurea çi Vinerea de la 5—7 seara Strada Romanâ, 20 Mihail A. Rachtivanu FOST MAGISTRAT AVOCAT Cheiul Dlmboviteï. Casa Cu(arida PETRE TH. SFETESCU ADVOCAT No. 23. — Strada Mircea-Vodà. — No 23. BIJCLBKÇTÏ -j 11 vtuzare MOÇIA STÎLPUL SiWSCJ FILÏTIS, peste 2,000 pogoane. Pâ-dure, case, magaiil, moarâ, aoà pentru iriga(iune, loc de antreposit lingâ gara llonteoru. Ipotecatâ la crédit. La 1 cliilometru de gara Buzâfl, la 5 de Monteoru, la 7 de Ulmeuï. C. A. Fllitl». Bucurefti, str. Italianà 20. ALEXANDRU G. FLORESCU ADVOCAT Calea Dorobanpilor, 11 bis I»iBo KtGEL Specialist pentru boale de OUIII çi URECHI s’a stabilit Calea Rakoveï No. 3. Consult. 2—5 p. m. BOALELE SIEILITICE STeputiii|a bârbàteascâ Vindecâ dupâ cele mal nouï metode radicale fârâ durere çi împedicare, dupâ o experien^â s 23 anï. Specialist In boale lumeçtï Dr. TlïêlS Strada Emigratu No. 1, intrarea numaï pi ., strada sf. Voivozï, (Tramway). Consultatiunï de la 10—1 dim.fi de la 5-seara. Loc separat de açteptare pentru fie-care. D-ml N. D. STAICOVld —Medic al Spitalelor Eforieï— Consulta(iunI 2—5 p. m. No. 37, Strada Mlrcca-Vodiï. No. 3 I&r. EBAYëB De la facultatea de medicmd din Paris, < ' consultatiï spéciale pentru boale interne, sifii tice, çi de femeï, Intre orele 4—6 p. m. —59, Calea V&c&reçtï, 59— (alâturl de spitalul Xenocrat) 2EF" Ay i s “WS Onorabileï mele clientèle §i Onor. public Sub-semnatul am onoare a înçtiin^a onor. mea clienlebï çi pe ainatoril a miel hune bucàtârie francezâ çi romînâ, câ am reluat delà 15 N-bre Restaurantul Hoteluluï de Paris (fost 11 ligues) 66, Pia(a Theatruluï, 66. de o camdatâ sub conducerea mea çi câ voiü Indeplini toate dorin(ele onor. visitatorï çi’I voiü satisface çi de acum înainte preeum i-atn satis-fâcut Sn anul trecut, atît prin pxeelenta bueâtâ-rie, vinurl veritabile indigène çi streine, preeum çi serviciul cel mal prompt, exact çi curât. Abonamente luuare §i casele în couditiunile anulul trecut, Dejun 3 îeï,—Diner 4 le!. A la carte pre(url modeste. Cu deosebitâ stimà Albert M a r g n I i e r. Antreprenorul Hoteluluï Windsor din Sinaia. Hotelul Windsor, Sinaia, e deschis tôt anul. Bogat asortiment de arme «le vinâtoare de tôt felul de la 75 Ieï la 1090 leï bne.ata. Arme cm doua tevï pentru alice, eu co- coaçe si fârâ cocoaçe,—puçcà-carabiml o (eav.1 alice, âlta glon( : pustî cil treï Çevï „Trio“ douâ de alice aita de glou(,— Expres-Biüe fin lucrate : carabine de precisie garan- tiud tirul exact ptnâ la 1900 metril. Arme cu 2 perecbî de (evï. Carabine ou repetRie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cu U, 12 çi lô focurï, recomandabile ca arme deapârare çi vinâtoare la animale mari. PuücÏ (le »alou de la 20 leï la 150 leï bucata, piatoale de preeisie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVRRÉ de toate màrimele çi de toate felurile de la 8 leï la 200 leï bucata. — Bogatâ cûlec(iune de oliiecte de vinâtoare çi accesoril de arme.—Se gâsesc : tôt felul de Cartuçe englezeçtï «Eley» frau(uzeçtl çi austriaee. — Cartuçe produciud orli/llii pentru puçtï cal. 12, 16 çi revolvere cul. 7, 9, 12. Obieetc de scrimil : sàbiï, florete, mâscï, etc. Atelier de repara^ü M. !>• SKiMiiutai Calea Victorieï No. 4A mrcv.BKÇTji lîngâ farraacia Brus Cel d’întîiu çi cel inaï înseninat niagazin diu tara de ARME www.dacoromanica.ro 4 E P"0 C A Inainte de a va asigura câ e veritabil ®SP BITTE» ALESM1KBKIU -^Bjg 0 sumâ de iudivizï, Igaorauti fitrâ pereche, dar ^iretï, aü udemenit pe unil eomerciantï lacoinl de diferenta unui minimum prêt— înselînd pe’ cousumatori, dîud di-ferite mismasurt, fabricate la hîrdàü, în care ar trebui sâ’çï spele mal bine necurâtenia, atît a sufietulul eît çi a corpuluï lor, de cit a v&tâma sânatatea consumatorilor, numal ca sà’çl unifie punga. Acestorï fal^ilicatori çi fabricantï de contrabnudâ, le zic: Nemer-nicüor, eu am créât Biterul spre a du publiculuï un médicament popular aça cum sutii la noï aproape popidare maladiele de stomacli. lata de ce e mult apreciat Bitterul meü : BITTER ALESSANDRIU. Pentru d-nil comercianlj. cari nu vor a t;ine veritabilul meü Bitter, onora^iï consu-matorï pot gâsi la magazinul de detail al fabncel mele nu numal Bitter, ci çi cele-l’alte produse ca: Cliecolalcrle, Liqnerurï superioare, Viunrï medicale, Spe-cialiiilti farmaeeutiec .si artieole de toaletâ.—Am mal pus in consumatiuue : -see COGNAC STEAUA ROMÎNIEI eee- Atît despre calitatea inarfurilor, cît si a pre^urilor, va vey convingo, cînd vey cumpàra ceva numal de probâ. — Rog a vizita: Magazinul de detail al fabriceï ALESS ANDRIU Strada Doamel, No. 27. — (Casele d-lul Bilcescu). — Bucureçlï. D. M. BRAGADIRU BUCUREÇTI FABRICÀ §1 RAFINERIE DE SPIRT F AU RICA DE B ERE Çl GHIATA ARTOïCIALA Fabricà de drojdiï presate Rentra comande de Npijrt a se adresa strada Carol, 66. Pentru comande de lïere: Calea Rahoveï, 153. Adresa telegrafiea: lllt AU Aid Kl, But' ureçtï. K A T X E R SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OTEL CALIT compus paient CONGREAVE meolVKUiL ni nknpAbuibil sgi a niai multor autorlta^ï din {arà Acest olcl a fost incercat. în arsenalul flotîleï din Galail çi de mal multl inginerï inecanicï celebri precum çi de diferite uzine din Englitera, a cüror certificate le posedâm. Detaliurï, prefurl corente p certificate se trimit dupà cersrï gratis çi franco. Reprezentantl si depozit general I. I> I M O V I C I A C-ie Bucureçtï, str. Doamneï, 21 Bràila, calea Regall, 61 Societatea Romînà pentru industria §i Comerciul Petroleuluï CAPITAL SOCIAL. LEI 3fO! ©O© I^TTREG VA ISS AT SEDIUL CENTRAL ÎN BUCUREÇTI, STRADA LIPSCANI, NO. 10. Fabricele : BucurefU, Mokte§tï, Monteoru. Aducem la cunoçtinta publiculul ca punem în vînzare: PETROL DE REGULAMENT fabricat eu eu toata ingrijirea si conform regulamentuluî asupra fabri«*tiunel petroleuluï. Recomandâm aceste produse publiculul care voeste a fi ferit de incendiele çi explosiunile ce cauzeaza petrcleul r&ü raflnat, care se debiteaza la comerciü. — Expediem lu vagoane-citerne de far saü în Butoae. Pentru Bucureçtï putem servi pe clien^iï noçtri chiar la doJnieiliü, aducîndu-le petroleü garantat în bidoane de tinichea saü în damigene de stiela. M A K C A Stcuiia Komlnieï Xdiiiiitnarl de ®tearinâ De o calitate superioarâ prodoiwîor elMilare indigène çi streine Lux, în hîrtie rozâ alburie. — Extra, în kîrtie roçie. — Pri«am, în hîrtie portocalie çi descoperite în ladite, f'hi'sita din aI>â distilatâ si lipsita de microbï, singura ce se poate intrebumta fâra pericol pentru sanatate. — Trans- AS.!id.la ai lUILiald portàm la domicifiu zilnic în bucâtl paralelogramico de cel putin 5 çi 10 chilograme. UleiurT minOr&iG P.F°ducem çi oferim publiculul: Yaloliv.a, I cira lie ScihrtaeU', Extra, Brima. Vulean çi pentru Cylindre. Furnisàm déjà fabricele cele mal Inseinnate, ca: Fabrica de Ciment, Bràila; Basait, Bucureçtï; Spirt, Marinescu-Bragadiru ; Sticlârie, Bogdâneçtl; Hîrtie, Letea. Mon tntre cari: Reforma, Piteçtl ; Cognac, Naville ; Feraria, Grünfeld ; Cherestea Costiuescu. Postavaria Buhusï çi altele;un mare numâr de atuliere çi foarte multl proprietarî çi arendaçï pentru maçinele agricole. Parafliia-BciiziiiÂ, in calitay superioare, apreciate favorabü de cumpârâtorl. Pentru comande a se adresa : Direcjiiineï generale a „Societâteï Romîne de Petrol“ Strada Lipscanï'No. 10, Bucureçtï. CASA DE SC1IIMB ÏÏESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscauï No. 5 Cumpârâ çi vinde efecte publiée çi face orï-ce schimb de inonezl. Ciirsul pe ziua de 23 Noembrie, 1895 Cump.l Vind 4 «a Renia Amortisabilâ. . . 87 871V* &> » Amortisabilâ. . . 98 — 9S V» 6«/o Obligat-de Stat (Cov. R.) . 100 v« 100s. 5°/o » Municipale din 1883 95 V» 95 5°/o » » » 1890 9+ 94 •/» 5®/o Scrisurï Funciar Rurale . 92 */« 92 V, 6% * d L'rbane . 101 101 5°/u » » Urbane . 88 s/g as •/» 5°/o » » » Iasï. 81 — 81 V» Actiunï Banca Nationalâ. 1560 — 1565 » » Agrieolâ . 205 — 210 — » Dacia Romînia asig. 393 — 397 — » S-tea Nationala asig. 405 — 410 — Florin! valoare Austriacâ. 2 10 2 12 Mârci Germane .... 1 1 25 Bacnote Franceze . . . 101 101 */» » Italiene. . . . 92 97 » ruble hîrtie . . 2 73 2 75 Tmprimarea eu maçinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & 0!±, Frankenthal çi eu cmrac-tere din fonderia de litere Flinsch din Frankfurt AjM. isinnÀRiÆ A apârut, in editura librâriel Léopold Stern str. Regala 5 : Romanta Amoraluî, cuvinte de N. Raduiescu Niger, perdra Voce acompaniament de Piano, de Léopold Stem, dedicatâ d-nel Maria D- Stty.. A apariil calendarul ilustrat al Bibliotecel pentru to\f. Acest calcndar contine o materie din cele mal variate, nuvele, poesil, etc. Ilustratiile sînt admirabile. D. Müller, editorul acestuî frumos çi élégant calendar, n'a crutat nicï un sacrificiü pentru a face din el un adevârat model calendaristic, si tolusi prêtai nu-î de cît de 50 bsnï exemplarul. De vînzare la toate librâriile. lïfXIT/.V *JCOi\OMC Noul t««el pr snb Tamisa. — Se lucreazâ acum la Black «ail, lu suburbiile Londrel, un nou tuncl pe sub Tamisa, destinât a lega între eie f’iopar çi Greenwich. Va fl a treia lucrare soiul acesta sub acest rlü. In lntregimca sa, dupü relatiunile ce dû Eevista noul tunel de la Londra este de o luogimc de 1,600 metri, din cari 1,100 metri prin mijlocul aeruluï comprimât, accesele pe fle-care mal fiind sub ccrul liber. Perforarea tunelulul a fost tne#putâ în Marte 1892 prin extremitatea de sud, unde terenul era mal favorabil ; In Septembre . 1894 tunelul strAbàtea rlul. Noul tunel este cel mal mare ce a fost vre-odata construit, el are un diametru de 8 metri 22 ; mal râinin încâ aproape 300 metri d (^perforât, dar parole grele sunt tre-cute çi se crede câ tntreaga lucrare va fi data ta circula{iunea publiculul în primâvara anulul 1897. Tunelul va coprinde o siinpla cale pentru trasurl çi pietoni. * * * Pretul productelor s’a urcat din noü în mod simtitor tn zilele din urmâ. Orzul de prima calitate a ajuns la 9 fr. suta de kil., iar grtul de toamnâ la 10 fr. çi 20 banl franco magazie. Tendinja e spre urcare. * * ♦ Banca Na^ionalu Privilegiatà a Regatuluï Serbie!, face cunoscut c.a losurile strbeçtl 3o/*, ce ’I s’aü trimes spre conversiune, nu le va putea tnapoia convertite de cît peste 35—45 de zile de la data de 1 Décembre st. n. din cauza Intirziereî nepràvâzule ce a lntîmpinaf eu tipârirea nouilor fol de cupoane. Curierul Spectacolelor Tcatrul National.—Slmbâtâ, 25 Noembre : Diamantele Coroatteï, operetd cornicâ lu 3 acte. • Sala Ateneuhil. — Sîmbata, 25 Noembre: Concert dat de d-na Dochia Aviniauu sub patronagiul M. S. Regineï. SOCIETATI Societatea Func{ionarilor Publicï. — Publica-caftune.—Consiliul de administratie în çedinta «a de la 17 Noembre 1895 a hotürît câ la 25 Noembre sft se tinâ licitafiune eu oferte sigilate la sediul Societâtel pentru tipârirea saü litogra-fiarea a 500,000 bilete pentru loteria Societâtel Func^ionarilor Publicï aprobata de Guvern. AmatorI cari s’ar îusftrcina eu aceasta lucrare, sînl ruga^I sa presinte la biuroul Socie-ta^el, strada Primâverel 35 (Casa Bogacer) ofer-tele d-lor sigilate, pentru tipârirea saü litogra-fiarea a 500,000 bilete de Loterie dupà modelul adoptât de Socielate çi care mode) se poate vedea in orl-ce zi de lucru, de la orele 9—11 diminea(a, la sediul Societâtel. Ofertele vor arata pre(ul confectionarl acestor bilete prin tipttrire saü litograliare eu hîrtia antreprenorulul çi pretul confectionarl eu hîrtia Societâtel, timpul în care se pot preda gala biletele çi in bune con-ditiunï çi de a garante spre a nu se putea fai-sifica. De o-datâ eu oferta se va depune çi o garantie de 5 la suta din pretul total al ofertel. Garantie se vor consemna la Casa de De-punerï, la disposi'tia Societâtel, pînâ la executa-rea definitivâ. In cazul cînd ofertantul va renunta la oferta, garantia se va încasa în benefieiul Societâtel. Doritori de a lua in intrepriiidere aceasta lucrare sînt rugatï a depune ofertele lor sigilate la sediul Societâtel pîna la 25 Noembre curent orele 11 dirnineata. Garantiele depuse de cel-l’altï ofertantl so vor restitui pe data. Decisiunea consiliulul se va da neapàrat in zilele de la 26—30 Noembre curent. MAX LICHTEND0RF «LA P AJ ERA AMERICAN!» Grand hôtel Bulevard BUCritENCI Cel mai iiiseninat magasin de arme din tara Mare asortiment de arme de vînàloare de tôt fclul, de la 60 pin à la 1000 le ï bu-cata, celor mal renumite fabricl, Engleze, Belgiene çi Franccze. Arme eu doua teve pentru alice eu cocoaçe çi fârà cocoase. Puscl de vtnat eu o teavâ pentru alice çi alta pentru glord. Arme „Tri«“ eu treï teve (douâ pentru alice çi una pentru glont). Arme Idéal Patent Ilnmmerles fâra cocoç, sistemul cel mal perfect pentru vî-nat, Psiçtï de salon de la 18 pînâ la 100 le ï bucata. Pistoale de tir çi duel. Carabine deaparare çi de vînat eu repelitie, Wineliester, Colt çi Mtarlin. eu S, 12 çi 16 focurï. Revoîvere engleze çl belgiene de toate felurile çi mârimile. Orï-ce arme çi revolvere vindem eu garantie çi conditiunea de încercare. Avem In mare cantitate tôt felul de cartuçe franeeze, engleze (*Eley* çi aus-triace «Sellier <& BelloU). Mare asortiment de obleete de vinatoare çi aeeesoriï de arme. Avem în atelierul nostru de armurerie çi meeanicâ, un armurier spécial care transforma çi repara orï-ce fel de axpie, eu garantie. VÎNZARE si In RATE —— ÏT M C ï ÏT Avem orsoaro a face eucoscut onorabilulul public c.a pe Hnga hîrlia de tigara Do-robantul çi I.es deralties cartouches, puuein ln vînzare hîrlia de tigara: ZUAWL care refrezintâ un episod din rezboiul franco-germs»» MIZPAH care reprezinia o momie egipteaua Onor. Public fumâtor cunoaçto superioritatea çi fineta fabricatiunel noastre, Do-robnntnl si Les dernières Cartouches, aça câ avem tôt dreptul a crede câ çi hîrtia du fjgara IKnavnl çi MTIzpah vor gâsi acoeaçl favoaro pe lîngâ publicul con-smnator ca çi Dorobnntnl çi lies derniCres Cartouche». Toute somitàtile çtiintifice din tara çi streinâtate, aü recunoscut câ hîrtia de tigarâ Dtrekaatul, I.es dernières Cartouches, Kuavul çi yiizpah, din faricatiunea noastrû din Paris, este cea mal uçoarà si mal finâ hîrtie de tigara. Si acest lucru a fost pe deplin confirmât de câtre publicul fumâtor, cad eu toata «oacmeat* nclealâ, eu toate imitatiile çi contra-facerile a unor oamenl fâra scrupul, cli-em*Ia noastrft merge zilnic crescînd, gratie excelentel calitay a hirtiel noastre de tigara D«r«buu(!n, Les dernières Cartouches, ZuuruI si Mizpali. Depositul general pentru toatâ Romînia este la Iasï. Fr&tiï BRAUNSTEIN. TEIRICH & Ci BUCUREÇTÏ D.—13©r,«eï.—î>. l^STALAXrUNt i DE i >| TELEGRflFi GAZ AP Luminâ incandescent! pentru Gaz aerian Aparate de ^az CL0SETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSITIE Prospecte de Construc^ie.—Biuroü de export Fabrica de mafinï E. Kiessling & C le LIEPZICl-PLAÇIWITZ CONSTRUESC CA ÜNICA SPE CI ALI TA TE MARINE PENTRU LÜCEAT LEMJNTTL PRECUM ÇI MARINI PENTRU FABRICAREA BUTÔELOR pe care le construe^te gata în intregul lor CATALOAGE se trimit gratis dupa cerere CELE MAI BÜNE REFERENCE POKESOIM a mal multor mcdalii do Stat çi diplôme de unuare doreçle a 'si lace colectie de mârol postale uzate din toate târile lumef, sâ se adreseze la suh-scrisul care po-sedâ peste opt mil de felurl. Preturï curente nu posed, ci contra relerinte saü unuî inic depozit de banï trimit foi eu mârcï pentru o valoare impâtritâ. Cumpâr saü iatt in schimb ori-ce cantitate de mârci romineçtx. B. STEIN Strada Nouü No. 3 Et. 2. CAFE „NA'(I0NALA“ In fie-caro seari concert muzical sub condu-cerea D-lul Rubinateiu, Bere Brugndiru eu pahurul çi diferite jutezeturï eu preturï mo-derate. Intrarea liber». AVIS Cunoaeutul MAGASIN DE INCÂLTÀMINTE de dame çl eoplï din,Calea Victoiïeï, (llngà Pasagiul Romîn), II. Lustgarteu, face cunoscut Onor. sale clientèle eâ a adus un mare asortiment de calitate superioarâ, necunoscut* plna acum în tara çi cari au se gâsesc de vînzare de cît numal in magazinul meü. Rog pe onor. public — aceasta chiar în inte-resul lor — de a nu cumpàra acest articol Inainte de a fi vizitat magazinul meü. Cu deosebitâ stimâ __________________H. Lustgarten. A V ï H Am onoare de a aviza pe Onor Public câ am deschîs ln colful Lipscant 8 (fost Dancovieï) çi Calea Victoria! (vis-à-vis Socec) un magazin, unde voiü evea în tot-d'a-una un mare depoü cu mârfurï specialitây bine asortate, din pro-ductiunea fabriceï mele, precum : Umbrele, Um-brelufa Cravate, Bastoane çi Corsete. Aceste produse, în tot-d’a-una ln curentul model, se vor gâçi din toate calitay'Ie, de la cele mal eftine pina la cele mal fine, cu preturile originale ale fabriceï. Se primesc de asemenea orï-ce comenzl çi re-paratiunl, care se vor exécuta cu cea mal mare promptitudine. Cu deosebitâ stimâ. I. l&osemhaum. LË1N£ ©E FOC mr CER §1 FAG Tàiatc çi «leMpiuate Furniseazà lu doiniciliü eu PREfUItl M0DERATE BUCHER Sf DU RR ER No. 27, SOSEAUA B AS ARA B, No. 29 (OMANIIELE PRIS € A SITU PDÇTALA BucurescL—Tipografta «Epoca».—Strada Glcmeqi\el, No. 3. I www.dacoromanica.ro t