SERIA IL—ANUL I, No. 18.
EPipA A TRETA
VINEE" . 3EMBRE 1895
NUMÂRUL 10 BANI
ABOKAMENTELE
Incep la 1 fi 15 aie fie-ràreï lunl fi so plâtosc tot-d’a-una înainte
In BucurefM la Casa Administrable!
In judete fi streinâtate prin mandate poftale Un an în tara 30	le!;	in	streinâtate 50	le!	il
S&se lunl ... 15	»	»	» 35	»
Ire! lunl ... 8	»	»	> 13	>
Un nuinar în streinâtate 30 ban!
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÀ
A »JII NISTKAfI A
>To. 3 - STRADA CLEMEN'fBÏ — No. 3
NUMÂRUL 10 BANI
A VI Vt’irRIUE
In Bucurestl çi judete se pritnesc numaï U Admiuistraue
In streinâtate, direct la administrajie si la toate oficiile de publicitate Anunciur! la	pag.	IV	....	.	0.30	b. b nia
»	»	»	III........2.—	le! »
>	>	»	II	....	.	3.—	> *
Insertiile fi redamele 3 le! rindul
Un n u m à r vechiü 30 banï
ZIAJrt C( >]\ y ii:UYArrOE
REDACfU
No. 3—STRADA CLEMENTEÏ—No. 3
■
HM1INIA DOMILIII M. FLEVA
- REZULTATUL ALE6EREÏ DE LA NOEMBRE -
Candida^iï Conservatorï
COLEGIUL AL Il-lea DE SENAT D-niï V. Erâtianu Gr. Tocilescu G. Arion D. A. Laurian Gr. Gap sa
"rëzültatül DE ERl
Ziua de erl a fost o zi mare pentru partidul guvernamental. Dupa ce a venit la putere înarmat eu milostenia Suveranuluï, iata-1 acum capatuit §i eu încrederea... nu pu-tem zice a Natiuneï, dar a unel cinciml din Natiune, a colegiulul I de Sénat.
Cititorul deprins eu tînguelile o-pozitieï lntr’un regim parlamentar eare n’a dat de cînd e el un re-zultat anti-guvernamental, s’o fi a§-teptînd ca presa conservatoare sa-§l culeaga azl mortil si rânitil, sa tipe în potriva ingerintelor ne mal po-menite §i sa atribuie partizanilor sai «succesul moral».
El bine, spre marea desperare a unuï asemenea cititor, nol nu ne vaïcârim $i nicl nu încercain, ca politicianil de la cafenele, sa esca-motam niçte rezultate aça de vizi-bile.
Eï bine, cititorule, am cazut. Si am cazut... as a cum ne asteptam.
Pentru ce te speril? Limbagiul adevarulul sa fie el asa de neobi-cinuit în presa de partid?
Da, ne adueem aminte cum a doua zi dupa orï si ce câdere, foile liberale aveaü gata de aplieat pe rânile par-tizanilor lor fraze ca urmatoarele :
—	«Inc’o victorie ca asta, çi sun-tetl pe dric! atï repurtat o victorie à la Pyrrhus! Triumful moral este al nostru».
Silrmana literaturâ a gazetarilor de a seaptea mina, — s’o lasam sa doarmâ.
Nol am cazut pentru ca era logic sa câdem. Un corp électoral vechiü, încercat, curagios, §i înca nu ne-ar fi votât în împrejurarile nouï create de venirea liberalilor la cîrma. Cad care este situatia?
Partidul conservator e tare; el are majoritâtl în Caméra si’n Sénat; el este în plina activitate,—§i totuçl Çeful StatuluI gaseçte ca este bine sa se cheme la putere partidul liberal. Actul acesta mira o lume întreaga, începînd eu liberaliï ; nu-i mal putin adevârat însa ca el spune lâmurit tare! :
—	Vointa Regeluî este ca deo-camdatâ sa avem la cîrma pe d-1 Dimitrie Sturdza.
Si, cum corpul nostru électoral e dinastic, el ascultâ de dorinta Su-veranuluï, — si iatâ deunde’izvo-raste în prima Unie rezultatul de erl.
Scepticismul acesta introdus în spiritul alegatorilor este de sigur o nenorocire pentruviitorul luptelor ce-tateneçtl. Totu^ï este firesc lucru ca, atimcl cînd guvernele sînt schirn-bate de §i dispun de majoritatl par-lamentare, alegâtoril sa piarda încrederea în puterea lor de a-$ï croi soarta çi sa se lase tîrîtï, — cel putin un moment — dupa vrointa su-perioara care comanda constitutio-nalismulul nostru.
Eï bine, partidul conservator în-telegînd cauzele adîneï ale cadereï de erï, lupta înainte în campania aceasta, — pentru ca el voieçte sa revendice onoarea de a pâstra in-tacta expresiunea deinocratica §i constitutionala ca :
—	Toate pqterile stalulul émana
de la Natiune.	z.
AROES
Inscrifï 229 — Votanfi 177
Colon. Budi§teanu, lib. 115 aies Alex. Vericeanu, lib. 106 aies
C.	Bâlâceanu, cons. 56 T. Lerescu, cons. 43
BACÂU
Inscrifï 170 — Votant! 113
D.	G. Exarcu, liberal 90 aies
Loc.-colonel Negel »	71	»
T. Rhafail, conser. 21
V. Lazu, »	23
HOTOSAVÏ
Inscrifï 209 — Votant! 157
I. V. Arapu lib. 102, aies Dr. C. Bucçânescu lib. 92, aies
L.	Catargiu cons. 46
C.	Gbica-Deleanu cons. 62
BRÂFLA
Inscrifï 280 — Votant! 233
D.	Sturdza, lib. 171, aies
E.	Stâtescu, lib. 161, aies C. Boerescu, cons. 56
I. Suditu, cons. 57
C.	Vericeanu, ind. 11 N. Blaramberg, retras.
BIZÂt
Inscrit 332 - Votant! 234
Gr. Monteoru, lib. 156, aies P. Cazotti, lib. 156, aies Dr. Garoflid, cons. 69 St. Borânescu, cons. 54.
COVTRLEÎ
Inscri§ï 310 — Votant! 241
Mih. Gr. Bonachi, lib. 152, aies. Balotagiü între G. Cavalioti, 105 ; L. Catargiu, 87 ; I. Plesnilâ, 57 ; Ganiulea, 58 ; colonel Cotrut, 16.
I)ÎMBOYT'|'A
Inscrifï 274 — Votant! 205
Gen. Budi§teanu 152, aies Dr. D. Iovitz lib. 148, aies I. Ciuflea cons. 75 Dr. Fl. Theodorescu 26
DOIJ
Inscriijï 717 — Votant! 500
Alex. D. Nicolaidi lib. 326, aies N. Crâtunescu lib. 337, aies Anton Brâiloiu cons. 137 N. Economu cons. 188
DOKOHOÏ
Inscriijï 113 — Votant! 68
Matei Rosetti, lib. 61 aies Câp. G. Manoliu, 61 aies Opozifia s’a abfinut
FÂL.CIÛ
Inscrit 87 — Votant» 70
Mih. A. Sturdza, lib. 44 aies Gen. Catargi, lib. 40 aies Maior Teleman, cons. 25 G. Panu, radie. 26 O OBJ
Inscri^! 177 — Votant! 141
Dr. Culcer, liberal 95 aies Eu g. Stâtescu, » 91 »
Thoma Càmâràfescu, cons, 56
IALOMIfA
Inscris! 241 — Votant! 143
Ale§ï P. Grâdistcanu lib. 104 » P. Orbescu »	100
Alex. Marghiloman cons. 51 V. Maniu	lil>.	10
IAÇI
Inscris! 455 — Votant! 317
Andrei Vizanti lib. 200, aies Gen. Racovitâ lib. 187, aies
D.	Rosetti cons. 107 I. Negruzzi cons. 117
ILFOV
Inscris! 2269 — Votant! 1319
D. Sturdza, lib. 1128, aies D. Ghica, lib. 1081 aies G, Cantacuzino, cons. 186 Gr. Triandatil, cons. 163.
MEHEDlNfî
Inscris! 260 — Votant! 187
General Fotino lib. 140, aies Ilariü Isvoranu, vernescan 146, aies Gr. Sluiboteanu op. 35 Hergot op. 13
MTSCEL
Inscris! 149 — Votant! 117 Dim. Micescu, liberal 84 aies Sache Nicolau, »	82 »
Constantin Gogu opos. 49
NEAMflJ
Inscris! 101 — Votant! 84
Th. Dornescu, lib. 61 aies Dr. Cantcmir,lib. 69 aies Col. Rosnovanu, cons. 23 Leon Bogdan, cons. 10 Blankfort, cons. 4
OLTU1
Inscris! 172 — Votant! 144 Gr. Vulturescu, lib. 102, aies.
Th. Atanasiu, lib. 108, aies.
C. Colibâseanu, cons. 42
C.	Manu, cons. 34
PRAHOVA
Inscris! 470 — Votant! 322 P. S. Aurelian, lib. 204 aies Gr. Cire§eanu, lib. 182 aies G. Cantacuzino, cons. 141 Tb. Vâcârescu. cons. 109
PUTNA
Inscris! 256 - Votant» 202
N. Saveanu lib. 144, aies G. Orleanu „ 134, „
N. Voinov opoz. 66
D.	Simionescu opoz. 47
ROMAN
Inscris! 101 — Votant! 78
Dr. N. Manolescu, lib. 54 aies.
Al. V. Moriun, lib. 47 aies.
Gh. D. Brânisteauu, çon. 37 I. Stroescu,	»	17
ROMANA-yï
Inscris» 231 — Votant! 163
C.	Poroineanu, liber. 116 aies I. Brabefeanu, cons. 83 »
N. B. Locusteanu, lib. 76 Gutâ Bràtâfeanu, cons. 42
R.-SARAT
Inscris» 160 — Votant! 145
G. Lupescu, lib. 82 aies Balotagiü între d-niï Mihâescu, lib. 48 ; Dr. Cristescu, lib. 20 ; C. F. Robescu, 51 ; T. Cbircu, cons. 69 ; I. Tâtâranu, cons. 44.
R.-VLLCEA
Inscris! 208 — Votant! 160
D.	G. Simulescu, liber. 131 aies
Valerian Urseanu »	125 »
Alex. Lahovari, consor. 35
Ion Sinescu, »	27
8UCEAVA
Inscris! 76 — Votant! 71 Anulat 1
N. M. Ganea lib. 52 aies Emil Samson	*57	*
G. Macarescu, cons. 17 Anghel Valy, cons. 13 TF.flCÏ
Inscris! 139 — Votant! 111
Dim. A. Sturdza lib. 81, aies Takc Anastasiu 80, aies lord. Giurgea cons. 23 I. Ianov cons. 18
TEIÆORMAN
Inscris! 275 — Votant! 176 Aristid Pascal, lib. 110 aies Paul Petrini, lib. 110 aies Gen. Manu, cons. 64.
G. Alexescu, cons. 31 C. Butculescu, 3
TUTOYA
Inscris! 162 — Yrotanfi 137
C. M. Bail lib. 75, aies N. Constandake 98, aies L. Costacbe cons. 54 Gr. Suto cons. 42
TASLUÏ
Inscris! 87 — Votant! 67
Néron Ijupa§cu, lib. 46 aies P. Stoicescu, lib. 35 aies P. P. Carp, cons. 29 G. Racovitâ, cons. s’a retras. YXAfJCA
Inscris! 181 — Votant» 138 — Anulate 2.
V. Cristopol, lib. 109, files Al. Filipescu, lil>. 95, aies Al. Labovari, cons. 47 An. NedelcovicI, 20.
www.dacoromanica.ro
FLEVA SUB EPITROPIE
Çtiam câ d. Fleva avea sS fie pâcïlit de co-lectivitate, atît en alegerile libéré cît en proieetele sale de descentralizare ; dovada, în ce priveijte alegerile, o avem de cînd s’a început campania électoral^. Dar mSrturisim cS nu ne-am açteptat sS vedem pe d. Fleva pus subt epi-tropie.
Partidul liberal nn s’a jenat sa facS çi asta ; ministrnl de interne nn ma! e stâpîn în depar-tamentul s&u pe tôt timpul cît vor ^ine alegerile, el se gSseçte snb priveghorea eonsilinlni de mi-niçtriï. Ba, ce e ma! mnlt, colectivi^ti! nu s’aii sfiit sS adneâ la enno^tin|a publiculuï mSsnra aceasta ; ^Voinja Nationale0 çi „Gazeta Popo-mlni“ afi pnblicat în numerilelor de Marfi ur-metoarea note :
<In consiliul de miniytriï ce s'a finut subt preÿedinpa d-lul Sturdza erï, dumi-nicâ, la d. Stâtescu, s'a luat hotârîrca ca pînâ dupâ alegerï sâ nn se »naï facii nie! o destituire saü numire de persoane. Dar daeà, în cazurï eu totul excep\ionale, va fi absolut necesar sà se ia asemenea nu3-surï, ele vor fi chibzuite de consiliul de mi» nistril».
Se çtie ce d. Fleva, pentru a da ma! multe terie angajamentuluï sâû ce va face ca alegerile se fle libéré, a scepat vorba ce va de-stitui iji da judeceteï, imediat, pe orï-oare func-tionar administrativ prins ce se amestece în a-legeri. Speriat! de aceaste amenintare, colecti-viçtiï din administratie çi din comitetele électorale, aâ cerut d-lnï Sturdza se pnie frîtt d-luï Fleva. Ceea-co s’a çi feout ; dovade nota de ma! sus, care s’a pnblicat pentru a liniçti pe colec-tiviçtiï din provincie pentru a intimida pe alegetorï.
Comentariile dupe alegerï.
EUBEICA ME A
In tabüra Dcmocraticl Roinlnc
Saü mai sarcastic: La taraba Democraftel Romîno
Un functionar comercial de la Bazarul domnuluï Millu, se ’ncearcâ de cîte-va zile sâ faeâ ’n A-devàrul spirit, pe socoteala mârcilor dàruite de nemp partideï d-luî Nâdejde pentru fondul de a-legerï. Spiritualul de la Adevârul il dâ zor me-reü, ca Doctoru Marcovicï, eu marcher!, marca-roane, Rougon-Marcquart si asa ma! départe crezlnd c’a omorit social-democratia internationalâ.
Eï bine, se ’nsealà 1 Spiritnl dumnealu! ca al orï-cârul Bazar, nu poate fi de cît urt spirit mer-cantil |i decl, un spirit îngust nu însà si în gus-tul publiculuï cititor. Dar sà sfirsim eu marco-mania aceasta obositoare si sà ’vedem care-I adevârul in chestia mârcilor’ nemtestï.
Cititoriï ’p-aduc aminte, de sigur, cà acum cît-va timp, iAimea Nouà fâcea un apel càlduros la top tovarâsil din tarà sà stringâ màrc! uzate si sâ le trimeatâ la Club pe adresa prietenulul Iacob Târanu.
A trecut o lunà, a trecut douà, màrcile mult asteptate nu soseaü.
*Ce era de fâcut ? Consiliul general al partideï se pregàtea sà ticluiascà un noü apel prin care sà cearà : mucurï de pgârï, cuti! de sardele, nas-turï si alte lucrurï d’astea usate pe car! prole-taril pot sà fi le procure ma! usor.
Atuncï însà Piturcà saü Alexandra Ionescu, nu stiü bine, propuse sà ’ncerce si eu strâinàta-tea cà poate-or brodi-o ma! bine. ’Zis si fâcut.
...Peste cîte-va zile Iacob faranu primea cadoü un mandat de 2000 de màrc! : nempl prostï nu ’n^eleseserâ despre ce màrc! era vorba 1
Ast-fel stà chestia.
San Marc.
UN ÏNTERWIEW
CU D-NUL
VINTILÂ ROSETTI
Dircetornl ziaruluï Rommul s’a lasut a fl interwiewat de sub-senmatul.
Convorbiroa ce an» avut eu d. V. Rosetti este interesantâ, eue! zugravefte porfect starea morala a partiduiui liberal, teme-rile lu! pentru viitor, friea ce a tras de a avea candidat! ceva mal indopendejit», într’uu cuvînt revenirea la vecbea eolec-tivitato.
—	Cum, d-le Rosetti, nu candidat! ni-caiorl ? Cel putin vâ prezentat! ca inde-pendent ?
—	Nu, de loc. Nu sunt candidatul par-tidului liberal, ciic! nu am fost primit ; nu sunt candidat iudependent, câcï singur nu poate lupta ninieni.
Partidul liberal nu m’a primit sà figurez priutre candidat». Comitetul électoral din Ruzftü, unde sunt inscris §i fac poli-ticà, era sà mà propuie, dar guvernul a intervenit pe datà fi candidatura mea a fost cliininatà.
—	Care e pricina?
—	Foarto siinplà. .Stiu cà în Caméra nu era sà llü priutre aeeï car! ridicâ mina §i voteazà alb la alb. Era sà iaü cuvîntul, era sà discut proieetele, era sà critic ce e de criticut, într’un cuvînt, défi liberal, nu eram sâ tiu îuregiinentat.
«De asemenea oamen! n’are nevoie partidul liberal, care s’a unit eu Printul Gri-gore Sturdza la lafï fi eu vernescani» în diferitc judete.
«Nu vezï d-ta ce se petrece în toatâ tara? Prctutinden» guvernul n’a câutat de cît sâ aibà oamen! gata la poruncâ. Nicàierï nu voï vodea sustinut vre-un
om independent. Ce, adicâ nu se putea sà sustie fi ait» oamen» de cît ace! pe car! are pe lista? Nu s’ar li gàsit un colegiu pentru d. Mifu Cornea, un altui pentru d. Misir fi pentru altiï, oamen! independent» ?
«E un sistem vechiü fi afa c»im merg lucrurile, guvernul liberal mergo repede spre câdere. Conducâtoriï de az! n’aü în-vàtat niniic fi nu s’aü schiinbat întru nimic.
—	Cum crezï cà va fi viitoarca caméra î
—	Va 11 searbâdâ, dar totuf» va fi opo-sit»e. Sînt mult» car» se vor alege ea gu-vernainentalï fi car! în Cainerâ vor com-bâte guvernul. Ce crezï D-ta cà Pâucescn il va sustine pînâ la sfîrfit? Déjà acum cîte-va zile era sâ-ï pàrâseascà.
—	Cum asta ?
—	Era vorba de manifestul doctoral al partiduluï libéral-national fi guvernul voia ca sâ fie iscâlit de întregul comitet. D. Pàuceseu a refuzat categorie, spunînd cà-ï c ru.fine sà subscrio un manifest in care eraü insultât! foftiï sâ! colaboratorï. S’a insistât ca d. Pàuceseu sà iscâleasca — o adevâratâ tiranie—dar d-sa a râspuns cà préféra sâ nu ma! faeà politicâ de cît sâ comitâ asemenea inconvenientâ. De aceia manifestul a fost semnat de d. P. S. Aurelian în nuinele eomitetulu».
—	Care e pârerea d-tale asupra viito-ruluï ?
—	Liberaliï vor aràta la guvern inca-pacitate de lucru, lipsâ de ideï, vor merge fchiopâtînd din intrig» în intrigï, din cer-tur! în corturï, fârâ sâ produca nimic, în-tunecind trecutul glorios al partiduluî care a fost fâcut de alfi», nu de ce! de astâzï.
John.
Candidatiï Conservatorï
COLEGIUL I-iü DE CAMERÀ
D-niï General G. Manu P. P. Carp Al. Lahovari
M.	Ghermani
N.	Filipescu
A se cttt la informaffï co-imtnSealitl tl-fttî Fleva la a-flresa Vointei Nationale si a Gazetel Poporuluï, precam p t amanun-tele asttpra ttemtsieï d-luï minlstVH de interne.
SCANDALUL DIN BUDAPESTA
Preotul Uepcsényi.— Coiiflscarea afl-çelor.— Pregàtirile de scandai.— Scandalul de la gara.— Panlca.
Preoliil Leposénj l
Asearà Agenfia Romînâ ne-a încunoftiin* tat despre un scandai mare ce s’a produs lu Budapesta la gara centralâ. Agenfia ofi-cioasà nedîndu-ne nicl un amânunt, suntem nevoitï sà recurgem la gazetele din Budapesta, cari ne relateazâ ast-fel seandalurile ce s’aü produs :
Astâ primàvarà preotul catolic Lepcsényi din Budapesta, a fost dat în judecatà pentru crimen lesae majestatis, comisà in cursul campanieï cleruluï în contra refonnelor po-lilico-i’eligioase ale guvernuluï. Crima constà înti’un articol violent în ca»-e este atinsà fi Coroana. Pentru acest articol nunutnl preot a fost condamnât la fease lunl înehisoare de stat în Segliedin.
Alaltâ-searâ a iesit din înehisoare preotul Lepcsényi fi clericaliï din Budapesta aü de-cis sà faeà o primire stràlucità «martiruluï» fi sâ profite de aceastâ ocazie pentru a organiza 0 nouà demoustratie în contra refonnelor politico-religioase puse déjà în a* plicare eu începere de la 1 Octomlirie.
Confiscarea aîîselor
Cu patru zile înainte matadoriï clericalilor aü tipârit zecl de mil de afife mari fi miel, prin cari invitâ populalia Capitalel sâ meargâ la gara centralâ fi sà faeà 0 primire demnâ martiruluï.
Guvernul ungar speriat de consecintele acesteï demonstrafil, speriat de agita^ile neobosite ale partiaulul clérical, a dat ordin polifieï sà ia inâsurï severe pentru zâdâr-nicirea planurilor cléricale.
Si politia din Budapesta a confiscat toate afifele mieï, a ruptafifele mari depe zidurï fi a arestal 0 mulfinie de afiserï.
Goana aceasta Î11 contta afifelor a finut patru zile.
Polifia fi ziarele motiveazà aceastâ goanà cu faptul cà legea interziee preamârirea a-celuia care e condamnât pentru vr’un débet.
Uregàtirlle «le sciunlal
Prin numeroasele arestftrï, prin ruperea fi confiscarea afifelor, polifia fi guvernul aü oh^inut un résultat contrar celui dorit.
In adevàr, în timp de trel zile s’a fâcut
2	E P 0 C A
o reclamil atlt de mare preotuluï Lepesényi, !n clt prin suburbiele Budapesteï, prin clu-lnirï, cafenele, berâril fi eîrciume nu se vor-bia decît numal despre el, despre primirea ce i-se va face fi despre scandalurile ln-scenate de police.
Natural cà aceste agitatil aü excitât foarte niull pe celà{enil budapestanl fi clericalil profitind de aceste agitatil aü Jnceput sâ cutreere suburbiile si sà Indemne multimea sâ meargà la gara centralâ.
Scumlaliil delà gar&
Alaltâ-erf urnia sa soseascà la gara centrai preotul Lepesényi.
I)e eu vreme polira Inconjurase gara, iar In piala gàrel se aflaü doua escadroane de poli^istl calàrï. Cu toate rcàsurile severelu-ate de police, saü poate ebiar pentru asta, o lume imensâ se adunase pe Calea Kere-pesi çi In Imprejurirnile gârcï centrale. Era multa. foarte multâ lume care se dusese la gara numal pentru a azista la un scandai frumos.
Cu o ora Inainte de a sosi trenul, peste zece mil de oamenl se aflaü In împrejuri-mile gàrel. Aceastü masâ imensâ a încept la un moment dat sâ buiduiascâ polira.
Alita a attentat polijia.
Comandantul sergentilor a somat multimea sâ se retragâ.
— Abzug ! Abzug ! — a fost rüspunsul mul^imeï fi huiduelile, fuerâturile fi înjurâ-turile cele mal teribile sguduirâ atmosfera.
La o nouâ comanda, sergen{iï cu baio-netele In mtnà au inaintat cu furie asupra lumel. Muljnnca imensâ a respins cu bas-toaDele fi cu pietre cordoanele sergentilor.
davrelor la morga oraçuluï, pentru a li se face autopsia.
B&nnielilo
Se bànue câ Anica Craioveanu, pentru un interes personal, ar fi vrut sâ faeâ sâ disparâ ambiî copii, cari, dupâ cer-celârile mediculuï si declaratiunile fe-meel, n’aü suferit absolut de nicl o boalâ.
Moartea lor nu pare naturalâ Jn nid un chip fi azl justifia voeste sâ lumi-neze aceastâ misterioasâ alâcere.
Autopsia cadaTrdor
Lunï, duâ amiazï, s’a procédât la autopsia cadavrelor. Resultatul, pe cît stim, e defavorabil Anichi Craioveanu.
E cestiunea de a se sti acum daeâ a-ceastâ femee a avut dinsa interes sâ o-moare pe cel doul copii, saü daeâ a în-deplinit, ceea ce ar li foarte grav, do rinta inumel, al câreï nurae Anica nu voefte sft-1 divulge.
Afacerea e foarte curioasà fi in cu-rînd vom sti adevàrul adevârat. Pînâ a-tuneï justifia îsl urmeazâ cercetârile.
ANTICOLE C TJ Y I S T E
Aro liberalnl cap T
Najia Colednnstà Ca s’arate cà. nu’ï fleac Ci cu cap, — a pus pe listà Un gogeamite Dovleac !
I.
D. colonel Cica, comandantul çcoaleï fii-lor de militari Iafl, a introdus un noü sis-tem de pédagogie, care de la venirea sa In capul aceleï çcolï, dâ resultatele cele mal briliante. Ni se nsigurâ de catre unul din profesoril aceleï fcolï, ca de se va urma ast-fel, este mal mult ca probabil câ la fi-nele anulul fcolar nu vor fi aproape de loc repetentt.
Marele Intrunirï Liberale
Un ziar liberal din provincie face, într’u-nul din nmnerilo sale trecute, o mârturisrire foarte prefloasâ, menitâ a dovedi: 1) cà gura pàcâtosulul udevâr grâefle fi al 2) cà
cetafenil aleargà cu gurile câscate §i din propria lor inifiativâ clnd slnd poftifï de vre-un comitet oare-care la o nuire Intrunire a partididul libéral-national. Iatâ mal sus pomenita màrturisire:
La ora 8 sala gemea de lume fl de astà-datâ ne-arn putut bucura cà am vâeut in salà pe mai mul(ï func(ionarï de la Primârie, Casicrie fi allé serHcii jniblice, iar nu ca In timpul de tristâ memorie clnd cine-va trebuia sà aibà un mare curagiù ca sà meargà la o inlrunire pu-blicà fi clnd functionariï publicl eraü opritï de la exercitiul dreptulul cetâtenesc de a se ’lntruni pentru a délibéra asupra intereselor publice.
In adevàr, ln timpul de tristâ memorie al regimuluï reaefionar, polipiil, casieriï, pri-maril fi alfï sbirl ciocoieftï mergeaü cu ci-uismul pln’acolo înclt nu daü ordine severe funcfionarilor sâ se ducâ la ’ntrunirï publice.
Astâ-zï, slavâ Domnuluï, Soarele Libertâ-feï s’a aràtat iaràfl laorizontul patrie! noastre. Tofl comisaril, gardiftil, mâturâtorï fi saca-il sînt obligatï sâ se Intruneascâ spre a elibera asupra intereselor puldice fi spre a face ca salile sâ geamâ de lume. Mal mult de cît atlt. Un progrès fi mal mare se va face In moravunle noastre politice. In curînd numit-il functionarl vor fi însftrcinatï sâ fre-cuenteze fi lntrunirilé opozifiel tôt cu sco-pul de a face salile sâ geamâ... clnd functionariï public! de mal sus Ifï vor exécuta dreptul lor cetâtenesc !
Trâiascâ decï, sireaca Libertate !
IMFOUMATll
D. C. Dimitrescu-Iaç! ’fï-a retras can-didatura de la colegiul universitar.
Aceastâ retragere se datoreçte intrigi-lor colectiviste. Guvernul, défi a anunfat în întrunire publicâ candidatura d-iul Dimitrescu, a pus pe faimosul Nacu fi pe nefaimosul Crâtunescu sâ convingà pe profesoril colectiviftï ca sâ dea voturile lor altuia.
Intrigile aù reufit. D. C. Dumitrescu ne autorizeazâ sâ declarâm câ d-sa ’fï-a retras candidatura,
Candidatul colectivist este decï, d-nul Cantili.
Reufita d-luï Maiorescu e acum asigu-ratâ.
Vom da amânunte în numârul de mîine.
Colectiviftil nu s’aù lâsat de vechile deprinderï ; este adevârat câ la localurile de vot nu era police ; dar nu-ï mal puÇin adevârat câ era cite o bandâ de 50—60 oamenl, avina#, fârà drept de vot la colegiul I de Sénat, care stâteaü în salâ çi intimidaü pe alegàtorl.
Ag'en^il administrativï aduceaü alegà-toriï pînâ la localul de vot.
Aü votât faliti nereabilitaÇt fi de aceï cari aü perdut consul, adicâ oamenl fârâ drept fi se bânuesc §i substituirl de personne.
Dupâ alegerea colegiulul I de Camerâ, vom da interesante detaliï asupra modu-lul cum s’aü fâcut aceste alegerl fi vom arâta la ce se reduce libertatea alege-rilor promisâ fi trîmbi^atâ de d. Fleva.
Sacrillcarea d-luï C. I>u»iitrescu-Ï»fï
In édifia a patra de erï am anuntat, câ distinsul profesor universitar, d. C. Dimi-trescu-Iasï, fi-a retras candidatura de la colegiul universitar din Capitalà, în urma mes-chinâriilor fi xntrigilor guvernuluï fi a unor profesor! colectiviftï, în frunte cu ilustra se-câturâ C. Nacu-Minovicl.
De clnd a in Ira t ln via{a publicâ, d. Di-mitrescu-Iafï a fost mereü liberal, dar liberal din cel fârâ zgardâ fi eu ideï Inaintate.
Intr’o vreme, In 1887, Ion Brâtianu vroia chiar sâ-1 ia ln cabinet.
In timpil din urmâ, d. Dimitrescu n’a prea freeventat clubul liberal, dar eu toate a-Céstea se afirma mereü liberal fi pleda pentru o evolutiuue a partididul spre demo-cratism.
Ideile d-sale, caracterul sâü independent, cultura sa superioarà, aü fost un spin ln ochil colectiviftilor fi în spécial al acelor de la universitate.
#
* *
Alaltâ-searâ s’aü lntrunit la universitate 17 profesor! universitar!, apartinînd parti-dulul colectivist, pentru a discuta candidatura la colegiul universitar.
Dupâ o discute violenta, voturile s’aü Impartit ast-fel :
7 voturl pentru d. Cantili.
5 voturl pentru d. C. Dimitrescu-Iafï.
5 voturl pentru d. Hâjdefi.
Ast-fel majoritatea liberalilor, adicâ colectiviftil, aü votât pentru d. Cantili, In urma Indemnuluï d-luï C. Nacu-Mincovicï.
Pentru d. Cantili aü votât d-nil C. Nacu, Aristid Pascal, Crâtunescu, Cràciunescu, Da-niileanu, Gr. ijtefünescu fi al feaptelea In-sufï Cantili.
*
* ♦
D. C. Dimitrescu-Iafï, défi se bucurâ de simpatiile imuï mare numâr de colegï al sâl, vàztnd meschinâriile colectiviftilor a anuntat erï pe d. Titu Maiorescu, rectorul universi-tàteï, câ-fï rctrage candidatura.
Alegerea se va face mîine la universitate §i reufita candidatulul conservator, Titu Maiorescu, este mal mult ca sigurâ, de oare-ce d. Cantili nu poate compta nicï mâear pe voturile liberalilor independent!, ci numal pe ale mastodontilor colectiviftï.
Gâsim lu Mesagerul Brâilel de Mercurï 22 Noembre urmâtoarea:
Scrisonre «IomoIiIhA doumuiuï C. C'o-daf.
Domnule Cociaf,
In Intrunirea publicâ tinutâ Duminecâ 19 Noembrie a. c. în sala Paradis, am fost a-tacat de d-ta.
Afa, din faptul publicâri! în ziarul local «Mesagerul» a unel notite prin care se des-inintea sgouiotul resplndit de agenti! fi oa-menil d-tale aï crezut demn fi eorect a nul aeuza câ nu ma! surit liberal, ci conservator ; de fi citisefl lu apelul publicat de mine declaratia, câ ma presint ca candidat National Liberal.
Decï aï mintit în fata lumel fi aceasta cu ftiinta fi vointa d-tale chiar.
A mâ aeuza apoï cà surit conservator, diu faptul numal cà am càutat a desmintï, plnâ la publicarea manifestuluï, ln un ziar conservator, un sgomot în defavorul meü, mi se pare cu totul absurd din partea d-tale, clnd fti! foarte bine cà se obicinuefte a se publicâ fi de alfii cite o notit-â saü respuns în siarele chiar care nu împâ>-tâfesc opiniunile lor politice, fi aceasta clnd el nu pot Inséra acele respunsurî în alte ziare, dupâ cum a fost cazul meü, câcï eü ftiind câ acea notitâ nu mi se va pu-blica de cele alte ziare locale, càcl sunt astâ-zï acaparate de d-ta, m’am adresat ziaruluï «Mesagerul».
Aï mal crezut demu fi corect pentru d-ta, d-le Codas, a vorbi de relatiuuile perso-nale dintre mine fi fratele meü fi aï afir-mat în fata publiculuï, fârâ rufine fi fârâ scrupul, cà diusul mâ despretuefte fi nu vrea sâ mal ftie de mine, cuvinte ce aü fost auzite de tofï ceî presenfi, fi pe cari sunt informât câ ai dat ordin a nu le mai reproduce în ziarele locale, spre a nu se citi fi de ceï din Bucureftï.
Cred câ veï recunoasce acum D-leCociaf câ în dorai de a mâ lovi aï conris o infamie, fatâ cu mine fi fratele meü, câcï al intrat în discutiunea unor lucrurï intime de tôt fi de cari nu mâ îndoesc câ fratele meü se va simti mîhnit clnd va auzi câ D-ta pentru scopurile unel politice meschine aï adus persoana lui în discuta publiculuï, mergînd chiar plnâ a’ï tàgâdui sentimentul fratem c.àtre initie, de fi scieï foarte bine, cà la o intervenire ce’ï a{i fâcut în Bucurescl, spre a’mï rctrage candidatura, dînsul a râspuns ast-fel în cît v'a tâiat pofta de a mai interveni pe lingâ el.
Dar pe mine nu mâ mirà, D-le Cociaf a-ceastâ infamie a D-tale fa^â cu fratele meü, câcï clnd D-ta, ca Procuror de Curte, în pro-cesul de asasinat contra lui Ion Brâtianu al
Fanîca
Atuncï aü efit fi polijiftil càlârï fi aü în-ceput sâ farjeze asupra niul(imeï.
O panicâ de nedescris s’a produs. Femel, copii fi bâtrlnï cftdeaü uni! peste alüï, {ipete sfifietoare râsunaü de pretutindeuï. Poli^iftil încuragiatï de succesul lor, aü nâvâlit fârâ milâ asupra multiniel ; copitele cailor aü rftnit pe o multinie de copii fi femeï,
In cîte-va minute lumea s’a retras pe pe-ronul gàrel, sul) por^ile fi în enrôle caselor vecine.
La orele fease seara sosefte Lepesényi. Multimea a nâvâlit spre garâ fi a început sà strige : Trâiascâ martirul ! Jos polira !
Entuziasmul era la culme, clnd polira 1n-drepteazâ un noü atac împotriva muljimel. Scenele de mal ’nainte se repetarâ fi aü durât ! pînâ la orele 9 seara.
Agio.
0 AFACERE MISTERIOASÂ
Anien Criilo verni ri. — XtstornS. — RtV uuelile.—Autopsia cadavrelor
De vre-o doua zile s’a vorbit de o a-facere misterioasâ în care ar fi impli-eatâ o familie sâracâ din capitalà în în-grijirea câreia se aflaü doul copii de sex femenin.
Toate amânuntele date de uni! con-fra^I, asupra acestel afacerl, sunt départe de a fi exacte.
Auica Craioveanu
Anica Craioveanu e o femeie care lo-cueste în capitalà, strada Mieilor. Repu-tatiunea eï nu e rca.
Acum cît-va timp ea a primit sà creascâ, în schimbul unel sume mari, doul copiï de sex femenin. Ea ^ine absolut secret numele pârintilor fi n’a co-municat nimic autoritâ^ilor în’ aceastâ privin^à.
AcestI copiï nu aü vîrsta ce li s’a dat prin ziare. Marita, e numele unel fetite, are abia 3 lunï, iar cea-l’altâ, Anica, 4 lunï, prin urmare nu sunt între vîrsta de 4-5 anl, dupâ cum s’a pretins.
Mlstersil
Intr’una din dimine^ele zilelor trecute, Anica Craioveanu vesteste pe comisa-rul sec^ieï respective, câ ambiî copiï pe care îï creste, aü încetat din via^â peste noapte.
ComLsarul încunostiinteazâ parchetul si imediat d-rul Stoenescu, în lipsa me-diculuï legist, d. dr. Minovid, ancheteazâ faptul. Copiil eraü în adevâr mort!, dar d-rul Stoenescu, avînd bânuelï asupra decesulul lor, dispune transportarea ca-
Çtirï militare
D. general Argentoianu, care tine loc de fef al marelul stat-major, a plecat erï pentru a inspecta fcoula sub-officerilor de ad-miriistratie.
♦
* *
Din cauza Intrerupereï comunicajielor, d-niï general 1 lnsàrcinatl cu facerea inspectielor generale, ne putînd încâ termina aceste ins-pectiunï, intrunirea ce trebuia sâ aibâ loc ln cursul acestel luul la ministerul de rezbel, sub prefidentia d-luï général Budifteanu, a fost amlnatâ pentru 10 Decembrie. Se va lucra zilnic pentru ca tablourile de avansare pe ariul 1896 sâ fie întoemite, ast-fel ca la 1-iü Ianuarie sà se poatâ face avansârï dupâ ele.
* * *
D-niï général! doctorï Theodori fi Photino, aü terminât inspectieie circumscnptielor lor sanilore in corpul 1-iü fi al 4-a de armatà fi aü fi remis lucr&rile dumnealor d-luï mi-nistru de rezbel. Ambiî insista asupra urgente! necesitàp de a se înfiin^a infirmeriele
penti’u boalele de oebï.
*
4c 4c
D-nul geweral Bàicoiauu, care a inspectât zilele acestea regimentul 4 Rofiorï, comandat de A. S. R. principele Ferdinand al Romînieï, a aràtat prin un ordin de zi, ce a lâsat regimentuluï, deplina sa satis-faeflune de starea stràlueitâ ln care a gâsit acest corp fi mal eu seainâ de modul cum ofiferil aù râspuns la examenele practice fi theoretice ce le-a fâcut cu multâ minutio-sitate.
4c
<c 4c
D-nul general Candiano-Popescu va fi mutât ca comandant al Diviziel 4-a infanterie Bucureftï, în loeul d-luï général Argentoianu, care va treee inspecter general al geniuluL
D-nul general Candiano va fi tnlocuit în comanda sa la Gala’p, la brigada 1-a a di-vizieï independente, de cavalerie prin d-nul general Rasty, care vi. fi înlocuit la inspec-toratul geandarmarieï rurale prin unul din coloneliï diu rezervâ Obedcami saü Budif-teanu (Petrol) care pe 1-iü Ianuarie vor fi
avansatl la gradul de generall în rezervâ. *
<e *
D. general Pastia, actual comandaut al regiuneï întârite Focfanï-Nâmoloasa-Gala^ï, fiind surprias prin forturï de ultimele viscole, nu fï-a putut termina Incâ inspectiunea ; d-sa a fost silit a petrece uouâ zile la for-tul Hanu-Konaki fârâ a se putea mifea.
. * *
4c
Se lucreazâ eu multâ activitate în atefie-rile Pyrotechnie! la confecbonarea de car-tuse pentru arrnele sistem Manlichèr, cu noile mafine comandate încâ de d-nul general Poenaru, cari aü sosit din sti’âinâtate fi cari daü resultate pe deplin satisfàcà-toare.
FOITA ZLVRULUl «EPOCA»
3
ALEXIS BOUVIER
CREDITORII MORJEÏ
PROLOG
Cel mal mare citi cu jumàtate de glas afa fel cà se fie auzit de fratele sâü :
6* ore de diminea£tt (inainte de toaletâ)*
« Fiï meï mult iubi{ï,
«Va las numele meü fi voesc sâ'l purta^ï cu mlndrie, câcï mor nevinovat. Pe corpul meü încâ cald, vep jura de a càuta fârâ încetare pe acel pentru care societatea m’a condamnât la moarte, nu pentru a mâ ràs-buna, dar pentru a-mï rcabilita memoria.
«Societatea voefte sînge pentru singe ; îî plâtesc. Vetï gàsi vinovatul; în acea zi, ln numele sîngeluî vârsat de mine pentru el, voesc sà fie graciât, sâ nu primeascâ altà pedeapsà decît remufearea eternà a crime! coraisâ de el fi pentru el.
«Fiï meï, suntefl bârba^ï! N’am cerut nid casarea hotftrîreï, nid gra[ia, pentru càju-decàtoriï aü avut dreptate dupâ lege... fi pentru câ nevinovâÇia mea nu se poate niul-fâmi cu gratia. Vi^i fi demnï de mine fi nu vejï câuta decît un lucru: dovada nevino-vàtieï mele.
«Corpul meü va trebui sâ stea ln colful blestemat, plnâ în ziua ln care vep dovedi soeietàteï câ s’.", bifeiai ; în ziua aceea numal mâ vep culca alàtiul de marna voastrà.
«Suntetï bârbatï, n’am nid o teamâ pentru vol. Dar sora voastrà Margareta poate sâ fie perdutà pentru tot-d’a-uua prin eroa-rea care a fâcut sâ fiu condamnât; înainte de a vâ gîndi la mine, vâ vep gîndila ea; voesc sâ fie câsàtoritâ mal înainte de a vâ îucepe cercetârile, sâ pâràseascà cît mal curînd numele pe care, ca femee, nu-1 ar putea apüra dac-ar fi atacat.
«Margareta trebuea sâ se mârite cu Berry, prietenul vostru; de la arestarea mea n’a mal venit pe la noï, din discrepe a zis el ; mi s’a asigurat câ nu mâ aeuza... Daeâ este ast-fel refacetï aceastâ câsâtorie sfàrîmatà.
«Daeâ o câsâtorie grabnicà este cu ne-putinpl, Margareta, i-o cer ca o gratie, sâ se sacrifice: sâ intre într’o mînàstire pînâ in ziua în care vep fi dovedit tuturor câ tatâ-1 vostru, Corniliu Lebrun, a mûrit nevinovat.
«Simt câ vep alla pe vinovat. Cînd vep fi convins societatea de vinovâpa lui, vâ ordon de a cere grapa lui ; de oare-ce lu vremurile noastre se zice încâ: Sînge pentru singe,—am plâtit—fi vinovatul este al nostru.
«Daeâ este ln adevâr o altà viapî, daeâ sufletul exista!... daeâ odatâ iefitâ din îu-velitoarea sa, finira poate urmâri de sus ceea-ce a fest bueuria el ne pàmlnt... neîn-cetat vol fi cu vol. Efafouul vâ datorefte sîngele meü: nu mâ râsbunap, purificap-mâ.
«In rezumat, vâ poruncesc, niï meï :
«1 De a mârita pe sora voastrà saü de a vâ degaja de aceastâ servilute.
«2 l)e a ’mï salva memoria.
«Çi vâ poruncesc sà ridicap capul sus, càcl suntep fiiï lui Corniliu Lebrun care moare nevinovat de crima pentru care a fost condamnât.
«Moartea mea nu poate fi o cauzâ de durere.
«Victiuia unel imperfecpuul sociale, servesc
omenirea murind pentru ea.
«Vâ opresc de a ’mï purta doliul.
«Adio, fiica mea mult iubità, Margareta mea !
«Adio, Vincent !
«Adio, Carol !
«Adio!»	«Corniliu Lebrun».
Cel doul fiiï sârutarâ cu respect iscàlitura tatâluï lor.
Cel mal mare zise duhovniculuï :
—	Pârinte, suntem gata sâ executàm vo-injele tatâluï nostru.
Demnul preot se sculâ, strînse de mînâ pe cel doul tinerï fi izbucnind în laeriinï, zise :
—	Sàrmaniï meï copiï... curagiu !
Vincent fi Carol Lebrun se lipirâ unul de
altul : se vedea câ fejele lor se contractai! sub sforparea ce fâceaü ca sâ nu plïngâ.
Suntem tari, pârinte, asigurâ cel mal tînàr dintre fiï.
Preotul se întoarse eâtre ajutoriï calâuluï fi le zise :
—	Mergep înainte !
Ascultînd de preot, ajutoarele scoaserâ din furgon eoful rofu care continea ràmâ-fijele pâmlnteftï ale executatului Corniliu Lebrun.
Il a.fezarà jos.
Douâ ajutoare scoaserâ aluucl din el corpul decapitatuluï fi, lntiuzîndu’1 pe iarbâ, desfâ-curâcurelelecarï legaü încâpicioarele, mtinele fi brapde nenorocituluî.
Fiiï se lnpîpeneaü, lipip unul de altul, p-nîudu-se, înfingîndu-fl unghiile In bra{e, cu ochiï uscap dar nervofï, le scrîfnea dinpï sub l)uzele sti-înse... dar stâteaü drepp, ne-jiiifcatï.
Soldapï fi ajutoarele se strtmbaü ca sâ nu plîngâ, preotul întorsese capul ,'fi se în-ebina...
Se scoase capul executatului.
Era livid ; trâsâturele-ï eraü liniftite, gura surïdea, ochiï eraü pe jumàtate deschsï.
Vincent fi Carol Lebrun Ingenucliiarà ; ’eï luarâ capul tatâluï lor fi ’l sârutarâ pe buze... apoï întinzînd mina, ziserâ :
—	Pe corpul tâü ultragiat, tatâ, jurâm câ uu vom avea nicï odihnâ, nicï bucurie, nicï plâcere, plnâ în ceasul cînd, nevinovàtia ta fiind reeuuoscutâ, vom putea sâ te afezâni alâturï de biata mainâ.
Legea voefte ca corpul sà fie aruncat în groapâ ; cele douâ ajutoare ridicarà picioa-rele decapitatuluï, care alunecâ în gaura deschisâ... Cadâvrul câzu fi sâri în sus, a-pol groparul sâri în groapâ, întinse corpul pe care moartea nu-1 întepenise ; luâ capul din mînele fiilor fi-1 afezà între picioare.
Preotul, care se’nchina, aruncâ o mînâ de pàmlnt... atuncï...
Atuncï, era prea mult ; ceï dout nenoro-citï frajï isbuenirâ în plinsete fi, sprijinin-du-se de preot, ziserà cu vocea sfàfiatâ ;
—	O ! tatâ ! tatâ !
Preotid îl sàrutâ pe fie-care pe frunte;
—	Plîngejl, dragil meï, pllngetl fi faceti-vâ curagiu... moartea uu-ï nimic !.. Salva{i-ï memoria...
El remaserà pîuà cea din urmâ lopalâ de pàmlnt astupâ groapa.
Cînd totul fu sflrfit, se’ntoarserà: eraü singurï !...
Eurgonul, ajutoarele fi jandarmiï plecase :
Preotul le oferi trâsura sa pentru a se întoaree în Paris ; refuzarâ.
Vâ las, sàrmaniï me! copiï, fi nu uita{ï cà suut cu totul la dispozipunea voastrà zi fi noapte, în persoanà saü cu banï... La revedere!
^i preotul se urcà în trâsurâ.
Singurl, cel douï nenoroci^l tinerï se luarâ de mînâ. Vincent zise:
—	Carole, vom Incepe astâ-zï.
avut nerafinarea de a aduce o acusaliune de complice de asasinat, fi prin urmare de fralicid, mult veneratuluï Dimitrie Brâtianu, fratele lui Ion Brâtianu, astâzi sunt sigttr
câ nu te mai ruÿinezi de nimic....... fi cscl
în stare a comité orï-ce infamie.
EftI decl afa cum te am taxat în tôt-de-a-una : o ruf ine permanentâ...
Pot! sà zicï de acum înainte orï-ce la a-dresa mea, po{ï sâ puï gazetele d-tale sâ mâ Injure erï cum, eü nu’jï voï mal râs-punde, câcï aï depftfit fatâ eu mine lirai-tele permise unul om in luptele politice.
Doeîorul I*i»!la*le.
Br&tta, 1895 Noembre 20
Dezordinele din Turcia
Roma, 22 Noembre.
Observa tore Bomano anmitâ câ lndatâ ce Papa a fost informât de mâcelurile în contra Armenilor din Anatolia, a trimes 50.000 de franeï patriarchuluï Arzarian pentru a ajuta pe victime.
Londra, 22 Noembre.
Reuter aflâ din Constantinopol cà arestâ-rile Armenilor, ln vederea repatriâriï lor, continua. Se vorbofte de 1000 de expulsatl.
Dragomaniï auiltasadelor Rusieï, Englitereï fi Italie! fâclnd observatiunï ministruluï po-litieï, acesta a déclarai cà n’aü fost repa-triatl de clt 180 de arment fârâ lucru.
Dupâ ftirl din Karput, un amploiat su-perior al regiei lulunurilor, D. Petrovits, supus austriac, a fost asasinat în timpul unel câlàtoril tn district.
Dezordine mari s aü produs la Cesarea, la 18 Noembre, în urma unel ftirï fal.je râspîndite fi dupâ care era vorbà de un atac apropiat al armenilor în contra ma-hometanilor. 0 panicâ mare domnefte în tôt oraful, magasinele armenilor sunt în-chise. Se vorbefte de vr’o fasezecï de arment omorîfi.
Constantinopol, 22 Noembre,
Comandantul regimentuluï de artilerie de fortâreatâ cu garnisona în insulele Archi-pelaguluï, a primit ordinul de a procédé la inspecta bateriilor sale fi de a le pune pe picior de rezbel.
Comandantul a început turneul sâü de inspecte prin insula Lemnos.
Constantinopol, 22 Noembre.
Negociârile cu insurgentiï din Zeitun aü rârnas fârâ rezultat. Operatiunile s’aü reluat.
Cainera genuana
Berlin, 22 Noembre.
Reichstagul a reales ca prefedinte pe d. Buol fi ca vice-prefedinte pe d-niï Schmidt d’Ebberfeld fi Spahn, cari aü primit.
Berlin, 22 Noembre.
Partidul poporaluï progresist a depus la Reichstag o propunere cerînd ca to^ï germain! sâ aibâ dreptul de a organiza Intrunirï fi de a se aduna fârâ arme ln locurï închise saü la aer deschis pe locurï car! aparjin particularilor, fârâ autorizajia prealabilâ a autoritâjilor.
Colegiul agricol a adoptai o rezolutiune, care aprobâ prineipiile proiectuluï de impozit asupra zahârurilor.
Caaiera Bulgarâ
Afacerea Stambuloff. — Acuzârl de furturï fi. excrocherii.
Sofia, 22 Noembre.
Raportul comisiuneï de anehetâ asupra regimuluï Stambuloff, constatà câ de la în-ceputul regimuluï sâü, Stambuloff a nimicit libertatea alegerilor prin acte de violenjâ, arestarea candidajilor opozitieï fi oprirea de a flne întrunirï In favoarea candidatilor opozitieï.
Stambuloff a violât articolul din constituée care garanteazâ secretul corespondenteï ; mil de orl a càlcat libertatea individualâ fi in-violabilitatea domiciliuluï ; a persécutât pe inocentl, a favorizat pe nifte criminalï marï fi a plâtit spionï sub pretext de a organiza polijia.
Raportul enumerâ : procedârile ilegale în contra presel, existenfa censure! clandestine, persecutiunî în contra sinodulul fi pro-cesul urzit ln contra monsenioridul Clément.
Comisiunea vorliefte apoï de abuzurile comise cu ocazia furnitureï de 70.000.000 car-tufe Manlichèr, de eâtre Roth, care a obti-nut furnitura cu tôt pretul mal eftin fi ca-litatea superioarà oferite de ceï Tal(ï con-curentï.
Raportul trece apoï la furnitura de 146,000
—	Da, vom merge de îndatâ la Berry.
—	Da !
Ingenuchiarâ în faja mormlntuluï, se’nchi-narâ cîte-va minute fi efirâ din cimitir ; îfî fterserâ ochil, se luarâ de bra( fi se’n-dreptarà eâtre Paris.
III
Rcqntcscat ln pace
Fiiï luï Cornilu Lebrun eraü doui liàetï sdraveni fi frumofï.
Vincent, cel maï mare, avea doua-zecl fi patru de anï; de o staturâ ceva maï mult ca de rnijloc, era svelt; fârâ a fi îmbrâcat cu îngrijire, era élégant fi grajios în fie-care din mifcârile sale: era singurul punct îu care amîndoui lrajii se asâmânaü.
Faja celui mare era în totul distinsâ; pâ-rul sâü era castaniu lnchis; desemnul na-sulul era corect, gura bine arcatà, mustaja finâ fi blondâ, fedea bine, pe buza rofie, tenuluï pujin mat al pieleï; ochiï verzï, strâ-luceaü sub genele lungi fi pleoapele pujin cam groase dâdeaü ochilor un farmec straniu.
Carol nu avea de cît douâ-zecï fi doui de auï ; aproape de aceiafï staturâ ca fi frralele sâü, era, ca fi dînsul, admirabil de bine fâcut.
Era blond, alît, de blond, câ genele sale pàreaü albe ; ochiï sâï eraü alba.ftri ; gura, micà, era acoperitâ de mustàé fine : nasul, fruntea, trftsnrele fe(eï în fine, îï dâdeaü a-celaf aer ca fratele sâü,
Imbrâcat! amîndouï în paltoane de culoare tnchisâ, nu se pul- aü observa decît picioa-rele, poate pidiu iungï, dar foarte riilicate ; mlinele înmànufate, eraü heprofabile.
{Va urma).
www.dacoromanica.ro
E P 0 C A
3
/
1
\

>
puscï Manlinchcr de càtre fabrica Steyr, eu un prêt mat urcat deelt acela plâtit de Austria, desi aceste puçtï aü fost refuzate de comisinnile din Viena çi din Budapesta preeum çi de comisiunea de receptiune bul-garâ.
Statul a suferii o pagubà de 2 plnà la 3.000.000 eu ocazia acestel furniturï.
Raportul constata încâ abuzurile pecu-niare ea acelea comise de Grekov çi Stam-buloff, cari aü retras, ca fiind proprietatea lor personala, soldul de 240.000 francl de-pusï la Banca Na(ionalâ ca fondurï secrete.
Opt-zecï de pllngerï s’aü remis comisiuneï pentru arestarï ilegale, tratamente rele çi îurturi de averï.
Raportul coucliide iuvitînd Sobrania sâ dea in judecatâ pe foçtiï iniui^triï Tontchew, Sallabachew, Grecov, Ziwkov, Sawarov, Stranscki, Hawkov, Petkow çi de a intenta moçtenitorilor lui StambulofF çi Mutkurov, decedatï, procese civile.
Comisiunea constata de asemenea cà re-gimul tiranieï Incepuse déjà sub regimul lui Radoslavow.
Caméra tirbeaocft
Belgrad, 22 Noembre.
Skupcina a adoptut un proiect de lege privitor la constituirea uneï societàft Pe ac' fiunl eu un capital de 1,500,000 francl pentru crearea unuï tlrg de vite çi a unul a-
batoriü.
Bugetul, cure aeuzâ economil serioase, se va discuta In zilele astea.
Caméra italiann
Roma, 22 Noembre.
Caméra a încejput discutia celor 4 décrété régalé de la 6 Noembre 1894, privitoare la organizarea armatel, eirconscrip(iiîe terito-riale, solda çi aloca(iuni!e.
Ministrul de rezbel, contrariu pareril comisiuneï parlamentare, déclara câ sus-zisele décrété nu constitue un drum spre recru-tarea teritoriala.
Budgetnl auKtrlac
Viena,^22 Noembre.
Comisiunea budgetarâ a Camerel deputa(i-lor a adoptât budgetul din 1896, care dâ 663,722,908 florinl la veniturl çi 662,817,082 florin! la cheltuelï. Escedentul este de 95,826 florinl.
Congre&ul càilor fera te
Wiesbaden, 22 Noembre.
Conferinta internationalâ a drumurilor de
fer s’a deschis.
Delega(il germanï, austro-ungarl, elvetienl, francezï, çi romlnï aü asistat.
C l ltïEIl J l IïK I lIt
Curtea de apel din Bucureçtï va judeca la 28 Noembre procesul intentât de banche-rul Eftimiu din capitalâ d-lul general Poe-naru pentru girul ma! multor polite ale dis-pàrutulul maior Poenaru.
Se .stie câ toate acele giuri eraü falçe.
*
* *
La 1 Décembre se va dechide sesiunea curteï eu jurât! de Ilfov. Pentru prima oarâ ea va judeca la noul palat al justice!.
In aceastâ sesiune se vor judeca, între cele-l’alte procese, çi douâ de calomnie prin presâ.
Sâptâmîna viitoare se vor desenma pro-curori! car! vor ocupa fotoliul ministeruluï public In prima çi In a doua sesiune.
îîfTÎJÏPLAli
Din capitalâ.—Din tara.—Din stràinatate.
Barncelc de la Cunara
Din Constanfa se telegrafieazâ câ bara-cele construite la Canara pentru exploata-rea pietre! necesarâ construire! portulu! diu Constanta, aü fost dàrimate si luate de to-ren(iï ploaiel.
Deseertorï ruçï
Din Oàlafï se depeseazâ, câ trel soldat! ruçï din Renï, anume Simeon Negoroff, Ivan Stefanoff .si încâ unul, al câruï nume nu ne scapâ, aü dezertat pe teritoriul nostru. E! se aflâ sub supravegbiarea politiel din Ga-latï.
Câlcat de o cil ru (il
Azï dimineatâ un biet lucrâtor, care se ducea sâ cumpere càrbunl, a fost câlcat pe cheiul Dîmbovite! de o càrutà, care veuea în goana cailor.
Bietul om a fost grav rànit la cap çi la picioare. Plin de singe çi fârâ cunoçtin(â de siue, el a fost transportât la spital de un sergent.
O pruneucidere
O oribilâ pruneucidere a fost comisâ In comuna Crâcâuanï din judetul Neamfu.
Fata Maria Solomon, care trâeçte în con-cubinagiü eu un flâcâü din acea comunâ, a dat naçtere unul copil pe care l’a aruncat în privatâ.
Dupà sâvîrçirea faptulul, marna denatu-ratâ auzind câ copilul tipâ, luâ o câldare eu apà clocotitâ çi vârsâ continutul de a-supra nenorocituluï prune.
Maria Solomon se ailà arestatâ, spune «Jurnalul» diu Iaçï.
Edifia a treia
ULTIME IMAJIUi
O inaiioperà elcctornîâ !n fie ni A
Sperâm câ fârâ eunostin(a d-luï Sa-ligny s’a sftvîrçit urmâtoarea manope-râ electoralâ de o infamie revoltâtoare :
D-nil Lascar Catargiu si C. Boerescu aü plecat eu acceleratul de LunI seara la Brada si GalatL pentru a-sl sustine cadidaturile la colegiul 1 de Sénat. La casa de bilete a gâriï de Nord li s’a spus câ circulatia pe lima Buzâü-Brâila neflind încâ restabilitâ, vor li nevoitï sâ meargâ pe linia Mâràseçtl-Tecucl.
La Buzâü însâ ce se întîrnplâ V
Pasageril pentru Brâila si Galatl aü fost avizatl câ linia plnâ la Gala(l este deschisà, prin urmare sâ astepte trenul respectiv ca sâ-si urmeze druinul. D-nil L. Catargiu si C. Boerescu aü fost însâ opritl sâ se dea jos diu tren, spunlndu-li-
se din noü câ, linia nu este deschisà. Ast-fel aü fost nevoitï sâ meargâ pînâ la Tecuciü, unde o nouâ surprindere il açtepta.
Aid li s’aü spus iar cà circulatia pînâ la Galatl este inchisà.
lu vremea aceasta colectivistil râs-pîndiserâ zvonul, câ d. L. Catargiu ’sl-a retras candidatura de la colegiul I de sénat din Galatl si câ nid nu va veni pentru a ’sï sustine alegerea.
In fine, circulatia se deschide çi d-niï
L.	Catargiu si C. Boerescu aü plecat de la Tecuciü la Galatl çi Brada, sosind acolo în noaptea alegereï.
Ast-fel drumnu] de la Bucureçtï la Galatl, d. L. Catargiu a fost nevoit sâ ’l faeâ în 21 de ore, iar d. C. Boerescu pînâ la Brâila în 22 de ore, din cauza manoperelor revoltâtoare ale colectivis-tilor.
JHTâraniï din judetul Fâlciü, condamna y anul trecut pentru râscoalâ în contra autoritftplor, si-aù terminât oslnda çi ierl aü fost puçî In li-bertate.
Conjunctivita granuloasô se tntinde Intr’un mod lngrozitor printre eleviî çcolilor din Ioçï.
Direcpuneï serviciuluï sanitar i se tele-grafiazâ, câ medicul comunal din Iaçï a constatât ierï patru cazurl de conjuctivitâ granuloasâ la eleviî çcoaleï comerciale.
Din GalatT ni se telegrafiazâ câ Siretul si Prutul sunt lnghetate. Din cauza asta navigaÿa este suspendatâ pe aceste rlurï.
Direcpa generalâ a câilor ferate a comandat un noü vapor de pasagerï la çan-tierul din Kiel.
Acest vapor va face serviciul de pasagerï între Galap çi Brâila.
l>emlsiunca d-luï Fleva
Eeproducem mal întîiü cele douâ documente cari se leagâ eu evenimentul zilel de azï.
Oomunicatul Voinfeï Nationale çi al Qaeeteï Poporuluï §i comunicatul d-lui Nicolae Fie va, apârut în Monitorul ofi-cial de azi.
Ziarele ofleioase ale gnvernului, minus d. Fleva, publicaü în ajunul alegerilor urmâtoarea amenin^are la adresa d-lul ministru de interne :
<In consiliul de miniÿtri ce s’a jimit subt preçedintia d-luï Sturdm erï, L)u-minicâ, la d. Stàtescu, s’a luat hotàrîrea ca pînâ dupâ alegerï sâ nu se mal faeâ nici o destituire saü numire de personne. Bar daeâ, în cazurl eu totul excepfio-nale, va fi absolut necesar sâ se ia asemenea màsurï, ele vor fi chibzuite de consiliul de miniçtri".
Lumea, la citirea acestul comunicat al Vointel Nationale, era nedomiritâ, nepri-cepînd încâ bine la cine se face aluzie çi în contra cul se îndrepteazâ o aça gravâ amenintare.
Ziarul nostru întîiü çi apol d-nu Take Ionescu în depeça ce a trimis de la Ploeçtï d-luï Fleva, aü arâtat pe cine amenin^aü colectiviçtiï cari puseserâ en notipi aceasta pe d. Fleva subt epitropie.
D. ministru de interne la citirea Voinfel, s’a fâcut foc. Nu se poate descrie furia d-lu! Fleva la adresa colegilor sàl.
Fârâ a calcula consecin^ele, d. Fleva trimite imediat la Monitorul oficial ur-mâtorul comunicat :
Miulsterul de Interne
Este inexadà §tirea datà de tmele ziare, dupâ cari s’ar fi hotârît în consiliul de miniÿtri ca pînâ dupâ alegerï nicï o destituée sâ nu se faeâ de cît în arma une! chibzuirï în consiliü.
Ministrul de interne, în ce priveçte ad-ministrapiunea sa, a atras atenpia tutulor prefecfilor asupra acesteï informa}iï gre-§ite si ’ï-a invitât sâ comunice subal-temilor lor cà orï-cine ’§ï va càlca da-toria, va càpâta imediat pedeapsa cu-venitâ.	(Comunicat).
*
• *
Clar çi categorie.
„Unelo ziare“ despre cari pomeneçte comunicatul d-lul Fleva, sînt „Voinpi Na^ionalâ“ çi „Gazeta PoporuluI“ orga-ganele d-lor Sturdza-Stâtescu-Paladi.
D. N. Fleva, imediat dupâ ce a trimes acest comunicat „Monitoruluï Oficial", a fâcut cunoscut colegilor sàl din minister câ d-sa nu mai râmîne în minister, ne-vroind a juca un roi ridicol çi lipsit de demnitate. Miniçtriï s’aü întrunit astâ noapte, în afarâ de d. Fleva, pentru a discuta situa^ia guvernuluï fa^â eu a-ceastâ hotârîre a d-luï ministru de interne.
D. Paladi, ministrul domeniilor, a fost însârcinat sâ înduplece pe d. Fleva çi sâ-1 faeâ sâ revie asupra hotârîreï sale.
D. Fleva spunea ori çi cul îl întîlnea :
— Eü am voit alegerï libéré çi am fâcut tôt ce am putut în aceastâ privint^â. Am dat circulàri, comunicate. D. Sturdza çi eu prefecÇil sâi mi-aü pus vecinic be^e în roate. Colegil me! cutreeraù jude^ele pentru ca sâ ancheteze ac^iunea circulâ-rilor mele. Cunosc cazurl unde prefectil aü primit porunoï ca sâ nu-ml asoulte or-dinele.
Cum nu eraü suficiente, toate aceste ingerinte, guvernul d-lul Sturdza, pentru ca sâ mâ faeâ çi de rîs, a public». în „Vointa“ un comunicat în care a s; minciunl, càcl nu eü am hotârît sfi :i destitul func^ionarii abuzivl în tir p perioadeï électorale.
ARDEREA TEATRULUI LYRIC
Elegantul çi cochettil Teatru Lyric este azï o ruinà ; nimic, dar absolut nimic n’a ramas din decorurile frumoase.din costumele lucsoase, din candelabrele scumpe, din or-namenta(ia interioarâ çi din bàncile çi scau-nele luxoase ale acestuï teatru. Totul s’u prefâcut în cenuçe.
Cum s’a ïnceput focul ? Cine l’a pus? Cum s’a lutins aça de repede ? E treaba parche-tulul çi a poli(ieï sâ afle.
***
Astâ noapte, la orele 2 çi jumàtate, ser-gentul postât In pia(a vechiuluï tribunal observâ cà din podul vechiuluï tribunal çi din podul Teatruluï Lyric, eçiaü diu cînd în cînd nourl de fum gros çi scîntel. El imediat avizeazâ secfiunea din apropiere çi apol sec-(ia pompierilor de la prefectura poli(ieï capitale!.
Pînâ aü sosit pompieriï, focul se lntinsese eu o repeziciune colosalâ ; lemnâriile uscate çi mlncate de cariï ale acestor clâdirï veeliï, plrliaü çi trozneaü azvîrlind schlnteile mal départe.
Çi la acest spectacol groaznic asista nu-maï sergentul.
***
Sosirâ pompieriï. Putinï la numâr, numaï eu un ofiter ln frunte, totï amor(i(i. fârâ chef. In primul moment nicï n’aü çtiut ce sâ faeâ, n’aü çtiut de unde sâ ïnceapâ çi unde sâ meargâ. S’a format poarta teatruluï; nourï groçï de fum aü izbit pe pompier! çi i-a trezit din amor(ealâ. S’aü urcat apoï pe scârile vechiuluï tribunal ; tavanul amenin(a sâ cazà asupra lor. Atuncï s’a vâzut câ o sec(ie de pompier! nu poate nicï mftcar sâ Impicdice întinderea incendiulul, necum sâ salveze scena çi sala de spectacol a teatruluï. S’aü avizat çi alte sec(iunï çi pe la orele 5 de dimineatâ maï sosesc douâ sectiunï eu maï multï ofiterl çi eu comandantul pompierilor, d. câpitan Barbu.
*
♦ *
Soseçte çi proprietarul imobilelor, d-nul Maican. Desperat, el strigâ în dreapta çi tu stïnga, çi-apoï adreslndu-se d-luï câpitan Barbu, II ceru comandamentul pompierilor, garantlud localizarea incendiulul. Lucru ce nu se putea face çi nu se poate admite.
In timpul acesta focul se Intinde eu o repeziciune uimitoare. Déjà scena eu toate decorurile ardeaü. Limbile de flacârï ieçiaü In mod îmspâimlntâtor, pierztndu-se ln vâz-duh. Cite un zid, cite o grindâ càdea eu zgornot çi eu trozuiturï sinistre ln sala teatruluï.
Pompieriï nu mal puteaü face nimic. Ga-leriile, balcoauele çi lojile eraü déjà coprinse de flacârï. Câldura dogoritoare nu lâsa pe nimenï sâ se apropie, sâ vazâ acest spectacol de o frumusetâ Ingrozitoare.
La orele 7 dimineata nu maï râmâsese nimic, dar absolut nimic, din teatru ; numaï zidurile vechï, ale vechiuluï Ateneü, se maï vedeaü eu boiala lor cenuçie ; lojile çi seau-nele se prefâeuserâ Intr’o gràmadâ mare de ceuuçe çi cârbuuï.
*
* *
Pe la orele zece soseçte primul ministru, d. Dim. Sturdza. Nu l’a bâgat nimenï In seamà, câcï nu era mal nimenï in piata ve-chilor tribunale, afarâ de cîtï-va soldatl, cari câscaü çi eï gura la limbile de flacârï ce ieçeaü de-asupra vechiuluï local al Tribu-naluluï. Politia lipsea çi ea, afarâ de doul ofiterl de sergentï, încolo nicï prefectul, nicï un inspector, nicï un comisar çi nicï mâcar un sub-comisar.
Unul din reporteriï noçtri' vâzînd cît de izolat este d. Dim. Sturdza, s’a apropiat de el çi împreunà eu un ofiter de sergent! l’a câlâuzit prin unele gangurï çi prin ruinï. Intr’un gang primicl ministru alunecâ §i era cît pe aci sâ-çï frîngâ gîtul, daeâ re-porterul nostru nu-’l susjinea, pàstrîn-du-l ast-fel coledivitajiï.
Ieçind din mijlocul ruinilor eu figura Ine-gritâ de fum, primul-ministru Intllneçte pe ex-colonelul Maican.
—	Ah, Maican ! — zise d. Sturdza eu milâ çi-I întinde mina.
De opt anï se vàzuserâ întlia oarâ çi re-vederea a fost induioçâtoare.
—	Punetl câciula in cap, — U spune d. Sturdza.
D. Maican Incepe apoï sâ se plângâ In contra politiel, în contra pompierilor çi In contra tutulor.
D. Sturdza l’a ascultat eu evlavie çi apoï adresîndu-se comandantuluï pompierilor, d-luï câpitan Barbu, acesta a ràspuns ;
Focul a fost pus anume de clne-va, câcï alt-fel nu s’ar fl putut Intinde atît de repede çi atlt de sistematic. Incendiul a is-bucit din galeria teatruluï çi ln clte-va minute s’a comunicat prin toate directiunile. Era imposibil sâ salvàm sala teatruluï, de oare-ce presiunea apei era iusuficientâ.
—	Teatrul a fost asigurat? întreabâ primul ministru pe d. Maican.
—	Da, a fost asigurat la «Dacia», dar pierderile mele sunt marï, càc! ln afarâ de clâdire çi de mobile, car! aü fost asigurate, eü adusesem zilnic lmbunâtâtir! însemnate, cari mâ costaü mult.
Primul ministru plecà la orele zece çi jumàtate.
La orele 2 p. m., vechiul tribunal e coprins în flacârï.
*
* *
In ultimul moment aflâm, cà azï la orele zece s’a aprins çi o parte a fabricel de pe-trol din cornuna Militari,’ltngâ cimitirul Sftnta Vinerl.
Focul a fost localizat azï dupâ amiazt, pierderile Insâ sunt foarte mari.
EcourI de la alegerile de erï
Faimoasa libertate electoralâ, promisâ de guvern, se poate vedea din urmâtoarele a-mânunte :
Toate biurourile électorale eraü în(esate de «cetâ(enil» d-lul D. Sturdza. To(l agen(il électoral!, to(I foçti! çi actualil bàtâuç! eraü la biurourile de vot. Aceçtia operaü din or-dinul d-lul Fleva, to(l comisaril eraü conceu-éa(l la sec(iile poliueneçtl.
a V- 1 de la Clemen(a, faimosul Gbi(â • • “vi Lungu, la uça sâleï dévot, eu un s lu mlnâ, amenin(ape alegâtor!
< * 71 ,	» ;
ut vremea cbinorosuluï. ul lu! Ghi(â Manolëscu era agitat ca m v' oi care ’l purta.
La Maidanul Dulapulul, sergen(ï îmbrâcatl civil, func(ionarï de la diferite ministère ocu-paserà uça de intrare, lmpâr(ind buletine çi câutlnd pe alegâtor! prin buzunare.
Celebrul Tânase Bârbieru, unul din con-ducâtoril bande!, care la 88 a dévastât re-dac(ia Epocei, era în plin exerci(iü al func-(iunii sale.
Prin Le ce! ma! zeloç! se distingea unu anume Diaconescu, comisar comunal.
Dupâ suecesul de erl çi dupâ proclamarea candida(ilor colectiviçtl, poporul eu masalale çi eu musicâ, a colindat stradele capitale!, a visitât pe noi! aleçï, a aclainat clubul co-lectivist, a colindat ctrciumile çi berâriile, a turburat liniçtea cetâ(enilor çi ln sfîrçit a fâcut un chef care se va pomeni ln analele glorioase ale pariduluï d-lul Dimitrie Sturdza. *
* *
Alegerile pentru colegiul al doilea de sénat, se fac cum s’aü fâcut si cele de erl, eu ceva ma! multâ violenta de cît erl çi eu maï mult entrain, lucru foarte natural de alt-fel.
In birourile électorale e imposibil de pâ-truns. Poporul veghiazâ eu sfiin(enie lare-uçita candida(ilor colectiviçtl.
Sà se citeascà în pagina a IV-a rubricele: Cursul zileï, Buletinul économie, Curierul spectacolelor, Societàtl, Libràrie.
Dr. ALEX. ATHANASSIO
Boale de ochl §i boale nervoase Consultatiunï de la 2—5 p. m.
102. — (.'aie» Vàcâreçtï. — 102
WkBTÏ Tlnxare KONIt STÎEPIJI. MWsÊsJ FILITIS, peste 2,000 pogoane. PS-dure.case, magaziï, moara, api pentru iriga\iune, loc de antreposit llngS gara Monteoru. Ipotecatft la crédit La 1 ehUometru de gara Buzftü, la 5 de Monteoru, la 7 de Ulmenï.
C. A. FtllUn. Bucurf’jti, str. TtaUanà 30.
CONST. ST. BORAKESCÜ
ADVOCAT
Bucureçtï, Str. Zboru No. 13.
ALEXANDRU G. FLORESCU
ADVOCAT
Calea Dorobanfilor, 11 bis
Doctorul Gr. A. Xàranu
Specialist In boale venerioe çi ale câilor urmare.
Strada Bàuceï Nationale
col\ eu strada Caragheorghevicï de asupra teatruluï Hugo.
ConsuUafinnï de la 4'l» pînâ la 7, p. m.: pentru dame de la 3—4.
Dr. KÜC^EL
Specialist pentru boale de OCllI çi URECHI
s’a stabilit Calea Bahoveï N.o. 3. Consult. 2—5 p. m.
ur- B À C À N I A
GRANOEA & STÀNESCÜ
98, CALEA VICTORIEl, 98
(vis-à-vis de Palatul Regai, lu coiy Aü Sosit :
Solles, Stridil çi Languste proaspete çi
vor sosi în continuû._____________
D-rul N. D. STAlOOVICl
—Medic al Spitalelor Eforieï— Consultatiunï 2—5 p. m.
No. 37, Strada MHreea-Vodii, No. 37
A¥ÏS
Cunoscutul MAGASIN DE INCÂLTÀMINTE de dame çl eopiï din Calea Victorieï, (lingâ Pasagitd Romln), II. Fustgarteii, face cunoscut Onor. sale clientèle cà a adus un mare asortiment de
ÇO§03Ti G tLOp
calitate superioarà, necunoscutà pîna acum !n tarâ çi cari nu se gâsesc de vînzare de cît nu-mal in magazinul meü.
Rog pe onor. public — aceasta chiar în inte-resul lor — de a nu cumpâra acest articol lnainte de a fi vizitat magazinul meü.
Cu deosebitâ stimâ ___________________II. Fm*tgarten.
!>r. MMAYJEM
De la facultatea de tnedicind din Paris, d4 consultatiî spéciale pentru boale interne, siflli-tice, çi de femeï, Intre orele 4—6 p. m.
—59, Calea V&càreçtï, 59—
i il roui fabricel île spirt
fabricer de borhot usent de la Herestreü çi moreï automalice de abur de la Obor ale
D-luï AKDREI A. POPOVICI
S’a mutât din strada Smirdan in Strada Lipseanl No. 86
fatft cu biserica Sfïntu Gheorghe Noü
FABRICA defESÀTURI METALICE
SCHETTINI & BIAHCHI
Bucureçtï.—Str. Doamneï, 9 (lîngâ postà).
Unira fabricâ premiatft pentru tesâturï de sîr-mà, la expositiunea din Bucureçtï In 189t. Fur-nizorï aï mal multor administrayunl publiée çi privât e.
Woinicro oiawrirf pentru paturï de bronz, tablfi, fer çi lemu.
(je pjnze în sîrmâ de fier, otel, alamtt,
arama, etc.
iinpi<-titiiri do utrinh pentru grila.je do grâ-dinï, paicurï, cbioçcurï, voliere.
Greiwrc pentru eiuruit pietriç çi nisip.
« iuriiri, ulte, dulapurl, capacc Ile wlrinf,. pre-
cum çi alte lucrarl atingâtoare de aceastâ brauça. PRETURl MODERATE
BAZARUL EFTINÂTÂXEl
DIN IA P SC A
din calea Victorieï, casa TürOk, s’a mutât In strada Academie!, sub hôtel Regai, çi vinde cu Prcturï marcate maï reduse ca lnainte.
BOALELE SIFILITICE îfeputin^a barbatenseà
Vindecâ dupâ cele maï nouï metode radicale fâra durero çi îrapedicare, dupâ o experienta de 23 anï. Specialist ln boale lumeçtï
Dr. THOD
Strada Emigratu No. 1, intrarea numaï prin strada sf. Voivozï, (Tramway).
ConsuUafiuni de la 10—1 dim. fi de la 6—8 seara.
Loc separat de açteptare pentru fie-care.
D-na doctor Sophie Satinover
Dentistâ americanà
Strada Umbreï, N. 4.
Cons. de la orele 8—12 a. m. çi delà 2—5 p. m.
V. BAÎaOTESCU
CANALE PUBLICE ÇI PARTICULARE No. 45, Bulevardul Ellsabeta, No. 45.
MAREA SALA BRAGADIRU
Calea Italioveï No. 51
In fle-care searà de la orele 8—11
O ORCHESTRA
de 30 persoane, pusâ sub conducerea Prof. Peters va dilecta publicul cu cele mal alese bucàtï muzieale.
I N T R A R F A F I R E R À
Duminicele, de la orele 4—6 p. m., concerte muzieale clasice.
INTRAREA 50 BANI
Mezelurï, brînzeturï, bere neagrâ çi albà LUMINÂ ELECTRICÀ
W Av i »
Onorabileï mele clientèle |i Onor. public
Sub-somnatul am onoare a înçtiin(a onor. moa clientelâ çi pe amatoriï a uneï buno bucàtârie franceza sî rouilnà, câ am reluat dola 15 N-bre
Restaurantul Hoteluluï de Paris
(fost Hugues)
(56, Pia(a Thcatruluï, 66.
de o caindatâ sub conducerea mea çi cà voiü tndeplini toate dorin(ele onor. visitatorï çi’ï voiü satisface çi de acum mainte preeum i-am satis-fôcut în anul trecut, atît prin excelenta bucàtârie, vinurï veritabile indigène çi streine, preeum çi serviciul cel mal prompt, exact çi curât.
Abonamente luuare çi casete în condi(iunilo anuluï trecut, Dejun 3 leï,—Diner 4 leï.
A la carte preturl modeste.
Cu deosebitâ stimâ Albert M n r g u I i e r. Antreprenond Hoteluluï Windsor din Sinaia. Hotelul Windsor, Sinaia, e deschis tôt anul.
CAPE „ NATIONALA “
l^In fie-care searâ concert muzical sub conducerea D-luï Rubinstein. Bere Rragiuliru cu paharul çi diferite |mezelurl cu preturl mo-
(alâturï de spitalul Xenocrat)
dératé.
Intrarea liberà.
PRIM A FABRICA de CONSERVE çi MÜÇTARURt ». STAlOOVICl
Pe lîngâ calitâ(ile spéciale, extra-fine çi fine a eonservelor sale cunoscute déjà onor. public al întregeï târï, recomandâ ca noï produse urmâtoarele :
Ciupercf fripte în sosul lor. Ardeï gras copt. Pâtlàgele visiete marinatâ A la Qreqne în unt-de-lemn de Nisa. CJhiveciu greeesc préparai in unt-de-lemn de Nisa. Miaçtar de masâ de diferite gusturï. Wuçlar national cu mustuley Eructe asortatc à- là Chambéry în mustar cu mustuley
De vlnzare la toate bâcâniile principale.—A se cere preturï cttrente.
Strada Regala, 11 bis— DEPOUL GENERAL.—Strada Regala, 11 bis
Calea Victorieï, 100 (en face du Palais Roayl) Rez-de-Chaussée et I-er étage
SI®. O. f
HAUTES NOUVEAUTES
ROBES ET CONFECTIONS
Calea Victorieï, 100 (en face du Palais Royal) Rez-de-Chaussée et 1-er étage
Grand choix de soieries, velours, lainages, broderies, etc., etc. VENTE AU MÈTRE -ws
CHAPEAUX MODELES DE PARIS. — EXPEDITION EN PROVINCE SPECIALITE DE ROBES DE MARIAGE
De retour de Paris, je m’empresse de vous informer que je viens de rapporter une grande cargaison de Hautes Nouveautés et les dernières Créations de Robes, Confections et Chapeaux sortant des premières Maisons de Paris.
Je me perments d’appeler votre atteulion surtout sur l’immense choix de Modèles de vêtements et sur le grand assortiment de Nouveautés eu Soieries, Velours, Lainages, Broderies et Garnitures que je tiens à votre disposition les vendant aussi au mètre et à des prix exceptionellement bon marché détluut toute concurrence.
La devise de ma maison d’exécuter toute commande dans la milloures conditions ot de vendre mes marchandises réellement très bon marché me fait compter que vous voudrez bien, M..., m’bonuorer de votre visite pour vous convaincre par vous-même de ces avantages.
8I<«. O. HVli, Calea Victorieï No. 100.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
ma
CASA DE SCHIMB
HESK1A & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipseanï No. 5
Cumpfirâ fi vinde efecte publiée fi face ori-ce
schimb de monezl.
		Cump.		Vind 		
4-0-0	Rentâ Amortisabilâ. . .	87	—	87	ll>
50/0	» Amortisabilâ. . .	98	—	98	V»
6»/o	Obligat- de Stal (Cov. R.) .	UK)	V*	100	
B»/o	» Municipale din 1883	94	'U	95	
5 «/„	» » » 1890	95	'a	95	"/<
6°/o	Serisurï Funciar Rurale .	92		92	*/«
0%	« » Urbane .	ÎOÎ	—	101	7.
5»/o	» » Urbane .	88	*/»	88	3I<
5»/0	» » » Iasï .	80		80	'h
	Actiunï Banca Nationalâ.	1560	—	1565	
	» » Agricolâ .	202	—	208	—
	» Dacia Rominia asig.	392	—	395	4-
	» S-tea Nationala asig.	405	—	410	4-
	Florin! valoare Austriaeâ.	2	H	2 12	
	Mârcï Germane ....	1 24		1	25
	Bacnote Franceze . . .	100			101	-s-
	» Italiene. . . .	93		97	4-
	» ruble hîrtie . .	2|72		2	75
Imprimarea eu ma.priele dublu-cüindrioe, din fabrica Albert & C-4, Frankffnthal qi eu caractère din fonderia de litere Flinsch din Frankfurt AjM.
Ij ib n À n iæ
A apSrut calendarul ilustrat al Bibliotecel pen-tru toji. Acest calendar eontine o materie din cele maj variate, nuvele, poesiî, etc.
Ilustratiile sint admirabile.
D. Millier, editorul acestuï fruinos fi élégant calendar, n’a crutat nicl un saerificiü pentru a face din el un aoevArat model calendaristic, si totnçï pre^ul nu-ï de cit de 50 baux exeinplarul.
De vînzare la toate librariile.
nniÆTix ncoAOHMC
Cuantita^ile de mârfurï plecate din porturile Dunârel fi trecute prin Snlina de la 18 — 25
Destinapa	Griü	Orz	Por.	Secarâ	Rap.	Faa.
Gibraltar	31810	12800	19460			
Britania	12720	—	'		7540	—	—
Francia	500	215	9675	—	2560		î
Belgia	13925		—	—	—	—
Olauda	12240	1660	2500	—	—	—
Germania	—	—	—	—	—	—
Bes.Cont.	53160	9110	—	—	—	—
Total. .	125355	231.85	31686	7540	2560			
Sep. trec.	223310	25785	27800	11665	1300	2255
Jol, 30 Noembre, renumita ctntârea^a de la Opéra imperialâ din Viena, Antonie Sckldger, va da un concert tn Sala AtheneuluI, fi va fi sin-gurul pe care'l va da In Bucureftl.
Biletele se gâsesc la niagazinul de musicâ Const. Gebauer.
SOCIETATI
Societatea Funcfionarilor Publicï. — Publica-cafiune.—Consiliul de administrais in fedinta sa de la 17 Noembre 1895 a hotarît câ la 25 Noembre sa se tinâ licitatiune eu oferte sigilate la sediul Societate! pentru tiparirea saü litogra-fiarea a 500,000 bilete pentru loteria Societatel Funcionarilor Publicï aprobata de Guvern.
Amatort cari s'ar insàrcina eu aceastfi lu-crare, sint rugatï sa presinte la biuroul Societatel, strada Primàverel 35 (Casa Bogacer) ofer-tele d-lor sigilate, pentru tiparirea saü litogra-fiarea a 500,000 bilete de Loterie dupa modelul adoptât de Societate fi caro model se poale vedea în ori-ce zi de lucru, de la orele 9—11 diminea(a, la sediul Societatel. Ofertele vor arata pre(ul confecionarï acestor bilete prin tiparire saü litografiare eu hîrtia antreprenoruluï fi pre-tul confec(ionarT eu hirtia Societate!, timpul ln care se pot preda gala biletele fi in bune condition! fi de a garanta spre a nu se putea fal-sifica.
De o-data eu oferta se va depune fi o garantie de 5 la sutâ din pre(ul total al ofertel.
Garan(iile se vor consemna la Casa de De-puneri, la disposai» Societatel, pînà la executa-rea definitivà.
In cazul cind ofertantul va renunta la oferta, garantia se va Sncasa in beneficiul Societatel.
Dorîtori de a lua ln intreprindere aceasta lu-crare sint ruga(I a depune ofertele lor sigilate la sediul Societatel piua la 25 Noembre curent orele 11 dimineuta.
Garantie depuse de cel-l'altl ofertantl se vor restitui pe data.
Decisiunea consiliulul se va da neapürat în zilele de la 26—30 Noembre curent.
Curierul Spectacolelor
Sîmbütâ, 25 Noembre, d-nu Dochia Avinianu, absolventa a conservatoruluï din Milano, va da in folosul copiilor saracl |din fcoala societatel «Filarmonice Rumine», un concert vocal fi instrumental, sub patronagiul M. S. Regina fi eu concursul d-nel Nelli Cornea, al d-lul Anton Kneisel fi al inembrilor societatel «Filarmonice Romîne».
PROGRAMUL:
Partes I. — Bellini : Scena («Casta Diva») din opéra Forma, cîntatâ de d-na Avinianu fi acompaniata de corul so-cietàtel, dirigeât de d. profesor C. Bianchi.
Vienxteraps : Fantaisie de concer^ executata pe violina de d. profesor A Kneisel.
Adolf Iensen : Ilochzcilsmusik,
executate pe piano de d-na
Nelli Cornea
a)	Feslrug
b)	Braut Gesang
c)	Reigen
d)	Notumo
Verdi : Cavatina din opéra Ernani, cintata de d-na Avinianu.
Partea IL— a) 8arasate : Fantaisie din opéra Faust.
b) Basini : La ronde des Lutins, executatâ de d. Kneisel.
Rossini : Arie din opéra Semira-mida, cîntatA de d-na Avinianu. Karras : Vari,a{iune Romlnà, rap-sodie pentru piano, executatâ de d-na Nelli Cornea.
Gounod : Faust, «Air des bijoux*,, cintata de d-na Avinianu.
Biletele se gâsesc de vînzare : la Agença Tea-trala, la magazinul de muzicâ Graeve, la niagazinul G. Apostoleanu, Calea Vlctoriel 36 fi seara la casa.
li> VJ ra}
s,
" \
Doctoral TOMA IONESCU
JIntor# ln |#r5 ’çï-a rclunt cou m I la'i uni le
Lunea, Mercurea fi Vinerea do la 5—7 seara Strada Romand, 20
ItATIER
SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE
OTEL CALIT compus patent CONGREAVE
V».ri 1 «Tn « ■> ■ ■	A.- a mr	n \ n a » a • » a a
keoAuriiiii. fil XKSPAHOIBU.
12.
fgi a mai multor autorlta^ï «lin |arà
Acest otel a fost incercat în arsenalul flotileï din GalatI fi de mal multl inginerl mecanicï celebri precum fi de diferite uzine din Englitera, a caror cerlificate le posedam.
Detaliurï, prehtrï corente qi certificate se trimit dupà cererl gratis fi franco.
Reprezentantl fi depozit general I. DINOVIGI A Cde
Bucureftl, str. Doamneï, 21	Brâila, calea Regalâ, 61
Bogat asortiment do arme d© vîuâtoare de tôt felul de la 75 loi la IOOO Ici lmcuta. Arme eu donâ (cvï pentru alicc, eu co-
coafe fi fSra cocoafe,—pufcâ-earabinâ 0 teavâ alice, alta glont: pwjti eu treï t©vï „Trio“ doua de alice alta de glont,— Expres-Rifle fin lucrate : carabine de precisie „Itublni“ garan-tînd tirul exact pînà la IOOO metril. Arme eu 2 pcrechï de tevï.
Carabine eu repetl^e imporlate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., eu 9,12 fi
B. I>. Zisauaii
Calea Vidorieï No. 44
BtCV^tEfTl
linga farmacia Brus Cel d’mtîiü fi cel maï însemnat ma gaz in din tara do ARME
15 focurl, recomandabile ca arme de apârare si vî-
. lie
naloare la animale mari. Pus©! de salon de la 20 lel la 150 lel bucata, ptatoale de precisic, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERS do toate marimele fi de toate felurile de la 8 lel la 200 leï bucata. — Bogata colectiune de obiecte de vîuâtoare fi accesoriï de arme.—Se gâsesc : tôt felul de Cartuqe englezeftl «Eley» frantuzeftl fi austriace. — Cartuse producînd artififiï pentru puftl cal. 12, 16 fi revolvere cal. 7, 9, 12.
Obiecte de scrimâ: sâbil, fiorete, mâscï, etc.
Atelier «le repara^iï

TEIRICH & C?- g,
BUCURESTÏ
O.—Strada lîerzei.—9
INSTALATIUM
DE
TELEGRAF.GAZ §> APÂI
Luminà incandescente
pentru
Gaz aerian
| Aparate «le gaz
CL0SETE DE TOATE SISTEMELE

SALON DE EXPOSITIE Prospecte de Construc|ie.—Biuroü de export
*-• ;
Societatea Romînà pentru Industria §i Comerciul Petroleuluï
CAPITAL SOCIAL JÆl NOI 4,000,000 INTBEG VARSAT
SEDIUL CENTRAL ÎN BUCUREÇTI, STRADA LIPSCANÏ, NO. 10.
Fcibricele : Bucure§ti, Moine§tï, Monteoru.
Adueein la cunoftinta publiculuï câ punem în vînzare:
PETROL DE REGALAIENT
fabricat, eu toatà îngrijirea si conform regulamentulul asupra fabricatiuneï petroleuluï. Recomandâm aceste produse publiculuï carevoefte a fi ferit de incenaiele fi explosiuuile ce cauzeazâ petroleul râü rafinat, care se debiteazû in comerciü. — Expediem în
vagoane-citerne de fer saü în Butoae.
Pentru Bucureftl putem servi pe clientil noftri ebiar la domiciliü, aducîndu-le petroleü garautat în bidoane de tinichea saü în dainigene de sticlâ.
M A R C A Steana Komtnieî
Liiinimirï «te Ntearimi
De o ealitate superionrâ produselor siinilare indigène fi streine
l.nx, în hîrtie rozâ alburie. — Extra, în hîrtie rofie. — Prima, în hîrtie portocalie fi descoperite în ladite.
artificialâ il*>a	■?' ^l,s^a inicrobl, singura ce se poate întrebmnta filrâ pericol pentru sanâtate,
Uieiurï minérale
Ghia^à
- Traus-
portàm la domiciliü zilnic în bucâtï paralelogrumice de cel putin 5 si 10 chilograme. producem fi oferirn publiculuï : Valolina. Identic Scihdaeflf, Extra, Frima, Tulean fi pentrn
Cylindre. Furnisàm déjà fabrieele cele mai însemnate, ca: rannea ue ument, lirâiia; Basait, Bucureftl; Spirt, Marinescu-Bragadiru ; Sticlârie, Bogdaneftï; Hîrtie, Letea. Mort între cari: Reforma, Pite.ftl ; Cognac, Naville ; Feraria, Grüufeld;
Clierestea Coslinescu. Postavâria Buhufï fi altele ; un mare numâr de ateliere fi foarte raulH proprietarl fi arendafl pentru mafiuele agricole.
—	"	‘ “ ......... '	' ‘	" abil '
Farallna-Benssiuà, în calitâtl superioare, apreciate favorabÛ de cumpàratorl.
Pentru coniande a se adresa :
Direc^iuneï generale a „SocietâteT Romîne de Petrol“
Strada Lipscanï No. 10, Bucureçtï.

MAX LICHTENDORF
«la pajera americanJL»
Grand hôtel Bulevard
BUCURESCI
Cel mai Insemnat magasin de arme din {arâ
Mare asortiment de arme de vîuâtoare de tôt felul, de la 60 pînà la 1000 leï bucata, celor mal renumite fabriclZEngleze, Bélgiene fi Franceze. Arme eu doua teve pentru alice eu cocoafe fi fürâ cocoafe. Pusct de vlnat eu o teavâ pentru alice fi alta pentru glont-Arme «Trio46 eu treï
teve (douâ pentru alice fi una pentru glont).
Arme Idéal Patent Ilammerles fârà cocoq, sistemul cel mal perfect pentru vî-nat, Piifti de salon de la 18 pînà la 100 lel bucata. Pistoalc de tir fi duel. Carabine deaparare fi de vînat eu repetitie, Winchester, Colt fi Marlin. eu 8, 12 fi 16 focurl.
Kevolvere engleze fi belgicne de toate felurile si mârimile. Orl-ce arme qi revolvere vindem eu garantie fi eoudiUunea de încercare.
Avem ln mare cantitate tôt felul de cartiife franceze, engleze (*Eley* qi austriace «Sellier & Bellot*). Mare asortiment de obiecte de Tlnàtoarc qi accesoriï de arme.
Avem în atelierul nostru de armurerie fi mecanicâ, un armurier spécial care transforma fi reparâ orï-ce fel de arme, eu garantie.
----- VÎNZARE SI ÎN RATE
nui nui NUMAI CONSUMAXI nui nu!
SW BITTER
Inainte do a va asigura câ e veritabil
BITTER ALESSANDRIII ^(|
0 suma de indivizï, ignorant! fara pereche, dar firetï, aü ademenit pe uni!
comerciantl lacomï de diferenta unuf minimum prêt— inselînd pe consuruatorî, dind di-— ' ricate la hîrdaü, în care ar trebui sa’sl spele mal bine necurâtenia,
ferite mismasurï, fabricate____, —---------------.	,
atit a sufletuluï cît fi a corpuluï lor, de cit a vatàma sànâtatea eonsumatorilor, numal ca sà’fl umfle punga.
Acestorï falsiiicatorï fl fabricantï de contrabandà, le zic: Nemer-nicilor, eü am créât Biterul spre a da publicxdul un médicament popular aqa cum sutd la noï aproape populare maladiele de stomach.
Iatâ de ce e mult apreciat Bitterul meti : BITTER ALESSANDRnj.
Pentru d-nil comerciantl, cari nu vor a tjne veritabilul meü Bitter, onoratiï consu-matorï pot gâsi la magazinul de detail al fabncel mele nu numal Bitter, ci fi cele-l’alte produse ca: Chocolaterie, IAquerurï superioare, Viimrï medicale, Spe-cialitâtI farmaceutice fi articole de toalctsi.—Am mal pus în consumatiuue :
COGNAC STEAUA ROMINIEI
Atît despre calitatea mârfurilor, cît fi a preturilor, vâ vetl couvingo, cînd vetï cumpara ceva numal de probâ. — Rog a vizita:
Magazinul de detail al fabriceî ALESSANDRIU
Strada Doameï, No. 27. — (Casele d-lul Bilcescu). — Bucureftl.
AVIS
Am onoare de a aviza pe Onor Public câ am deschis în colÇul Lipscanï 8 (fost Daneovicï) fi Calea Victoriel (vis-à-vis Socec) un magaziu, unde voiü avea în tot-d’a-una un mare depoü eu mârfurï specialitâtl bine asortate, din pro-ductiunea fabriceî mêle, precum : Umbrele, Um-brelu{e, Cravate, Bastoane fi Corsete.
Aceste produse, în tot-d’a-una în curentul model, se vor gâsi din toate calitâtile, de la cele mal eftine pînà’ la cele mal fine, eu preturile originale ale fabriceî.
Se priinesc de asemenea ori-ce comeozï fi réparation!, care se vor exécuta eu cea mal mare promptitudine.	Cu deosebitâ stirnâ.
I. Hoscmhaum.
AIUICIU
Avem onoare a face eunoscut onorabilulul public câ pe linga hîrtia de tigarâ Do-robantul fi Les dernières cartouches, punem în vînzare hîrtia de tjgai'à :
MZPAH
care reprezinta o momie egipteanà
ZAAVUL
care reprezinta un episod din rezboiul franco-german
S*
PETEE TH. SFETESCU
ADVOCAT
No. 23. — Strndn Mircea-Vodâ. — No 23.
BUCIRElJTi
dorejte a 'si (ace colec(ie de mârcï postale uzate din toate târile lumeT, sâ se adreseze la sub-scrisul care po-sedâ peste opt mil de feluri.
Pre(urï curente nu posed, ci contrâ referinte saü unul mic depozit de banï trimit foi cu mârcï pentru o valoare împâtritâ.
Cuinpàr saù iaü in schimb ori-ce cantitate de mârcï romineqtï.	B. STEIN
Strada Nouâ No. 3 Et. 2,
Onor. Public fumâtor cunoafte superioritatea fi fineta fabricatiuneï noastre, I)o-robaiitul fi Les dernières C’artouclies, afa câ avem tôt dreptul a crede cft fi hîrtia de tigarâ Znavul fi Mizpah vor gâsi aceeasï favoare pe lîngâ publicul con-sumator ca fi IlorohantuI fi Les dernières Cartouches.
Toate somitatile ftiintifice din tara fi streinàtate, aü recunoscut câ hîrtia de tigarâ llorobantnl. Les dernières Cartouches, Zuavul fi .Vli/.pali, din faricatiunea noastrà din Paris, este cea mal ufoara fi mal finà hirtie de tigarâ.
Çi acest lucru a fost pe deplin confirmât de catre publicul fuinator, càcl cu toatâ concurenta nelealâ, cu toate imitatiile fi contra-facerile a unor oamenl filrâ scrupul, cli-entela noastrà merge zilnic crescînd, gratie excelentel calitâtl a hîrtiel noastre de tigarâ Dorohantni, Les dernières «’artouchcs, Zuavul si Mizpah.
Depositul general pentru toatà Romînia este la Iaqï.
Fratii BRAUNSTEIN.
D. M. BRAGADIRU
BUCURESTÏ
FABRICÀ ^1 RAFINERIE DE SPIRT
FABRICi DE BERE gl GMA^l ARTIFICIALÂ
Fabrica de drojdiï presate
Pentru coniande do Spirt a se adresa slrada Carol, 66. Pentru comande de Hcre: Calea Rahoveï, 153.
Adresa telegraficâ: HHAt;AI>lHl , lincureftl.
IN ZIUA DE 5 NOEMBRIE
S’A I> E S C II I S
U A AOr RESTAURAIT
Bucàtârie aleasâ, Romlneascii çi Francezft, specialitate de salutâ do icro, gigot do vitel, roslbrat, r&citurï fine, etc.
Vinurl naturale din viile Simulescu fi Filipescu (Drftgdfanl) Cânutâ Ionescu (Dealu-Mare) Nieoreftï fi Odobeftï.
Localul este situât în strada Regalà col{ cu strada Acadeniiel în fostul local Constantin Paraschivescu fi Cosma.
ÎS33S PREfüRI MODERATE
AMmiil lIKMl l ltKSClJ
Fost asociat timp de 12 anl al d-luï G. Dobrogeanu-Gherea la
reslaurantul garel PloeftI.
LEMNE DE FOC
CER §1 FAG
Tâiate fji «lespicate
Furnisonzâ la domiciliü cu PIIEJURI MODERATE
BUCHER DURRER
No. 27, SOSEAUA BASARAB, No. 29 COM A N' DELE PRIA CARTE POSTAL!
BucurescL—Tipografia «Epoca».—Strada Glemeu^el, No. 3.
www.dacoromanica.ro