f % SERIA II.—ANTTL I, No. NUMÂRUL 10 BANI AKONAMEUELE Incep lu 1 §i 15 ale fie-câreï lunî çi se plâtcsc tot-d’a-una înainte In Bucureçtï la Casa Administrable! In judefe si streinâtate pria mandate postale Un an in'tara 30 leï ; în streinatate 50 le! j Sase lunî ... 15 » » » 35 » Tre! lunî ... 8 » » » 13 » Un numâr in streinatate 30 ban! MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÀ ADMIAISTISA'I'ÏA No. 3 - STRADA CLEMENfEÎ - No. 3 EIHTIA A PATRA ZIAR CON8ERVATOR .101 23 XOFMBRE 1895 NUMiRUL 10 BANI AAI Ai H Itll' fi i In Bneuresn sj judete prit sc numal la Administratif I/* ’r iniU - 'trahie §i la toute oüciile de puldicitale Anunciurl la pag. IV....0.30 b. linia » » » III .... . 2.— leï » » » » II.........3.— » » Insertiile si redamele 3 leï rindul U n numâr v e c li i ü 30 b a u ï REDACflA No. 3—STRADA CLEMEN’TEÏ—No. 3 ItüZULTATIJL COLEGIULUI I SFYAT CANDIDAflï PARTlDULUi CONSERVATOR COLEGIUL AL II-lea DE SENAT D-nii V. Bràtianu Gr. Tocilescu C. Arion D. A. Laurian Gr. Capsga COLEGIUL I-ift DE CAMERA D-nii General G. Manu P. P. Carp Al. Laliovari M. Ghermani N. Filipescu IN FAIS URNEÎ Astâ-zï aft început în toatâ tara alegerile generale pentru noitile adu-nârl legiuitoare. Lupta este deschisa eu întîiul co-legiü de Sénat. Maril proprietarï fonciarï si oamenil învâtatl sunt în-trunitl la o-l-alta, pentru a desetnna— daca iucrul le va fi eu putintâ—pe aceï cari mérita onoarea de a ’ï reprezenta în cel mal înalt corp délibérant al târel. Intr’o situatiune normala §i m orl ce alte timpurl, aceastâ solemna consultare a alegâtorilor ar fi avut, negresit. însenmatatea pe care orï-ce minte luminata o recunoaste. Sub un guvern întelept §i cohstient, lupta dintre partide ar fi fost mal atragatoare, mal viue, mal inteli-genta. lit împrejurârile actuale ea devine însa o comedie, în care cîtt-va ministri-activl îndeplinesc roluri de capetenie, dar o comedie mur-dara si iinoralâ, fata de care spec-tatorul scandalizat nu poate de cît sa fluere, cum se fl aéra une-orï la teatru. In adevâr, guvernul d-lul Dim. Sturdza, înca din primele zile a fâgâduit alegerl libéré, alegerï în cari mijloacele dt coruptiune si in-timidare, de cari eu usurinta se poate servi un guvern, sa fie en desavîrsire lâsate la o parte, într’un cuvînt alegerl adevârate, iar nu a-legerï mincinoase. Toate aceste fàgaduell aü fost trîmbitate în în-trunirile pubbee, reproduse §i cîn-tate de toate organele de publicitate ale partidnlul libéral-national. Daca alegerile ar fi libéré, în a-devaratul Inteles al cuvîntuluï, iz-bînda partidulut conservator ar fi aproape neîndoioasa la colegiul I-iü de sénat. Marea firoprietate fon-ciarà s’ar manifesta fatis pentru par-tidul care a dat pamînt loeuitorilor de la sate si a facut prin aceasta prinnil pas spre rezolvarea ches-tiunel taraneçtr. Tôt ast-fel, elita in-teligenta ar sprijini formatiunea po-litica care a dovedit ca se intere-seaza de scoaifl si de dezvoltarea culturel nationale. Prin urmare, a-ceste doua elémente importante cari constituesc corpul électoral al se-natuluï, ar da concursnl lor parti-dulul conservator §i în acelaç timp un avertisment tare! întregï. Dar alegerile nu sînt çi nu puteaü sa fie libéré. Oamenil cari aü expe-rienta trecut ulul, nu s’aüîndoitdespre aceasta si loti ceï cari cunosc cît pretuesc si et1 sînt în stare sa faeâ membriï guvernulnl ac.tual,aü înteles din capttï loculnl ca libertatea elec-torala a d-lul Fleva, este prima min-ciuna eu care partidul liberal saîn-fatiscazA înaintea alegâtorilor. De alt-fel, expedientele guvernnlul pentru a izbüti în alegerï sînt déjà cunoscute si nu mal aü nevoe de a fi reamintite. Tôt sistemul cel ve* chiü, tôt mijloacele de alla data puse la îndemîna aceloraçl oamenl strient! cari desonoraü odinioara gu-vernnl lui Ioan Bràtianu. Tôt inti-midarea si violenta acolo unde în-eercarea de coruptiune ntt rcuçeste, tôt traficul con§tiinteï acolo unde nevoia îngenucltie pe ont. §i, culme a nerusinareï, un prefeet nu s’a sfiit de a cmnpara cîte-va voturï eu banï destinât! victimelor inundatiunilor si ale incendiulul ! lata în ce conditiunl se da lupta. Intr’o asemenea situatiune excep-tionala, rezultatul alegerilor generale nu trebue sa surprinza pe nimenï; <‘l va fi tôt atît de imoral ca si mijloacele ce s’aü întrebuintat pentru a ’l dobîndi. Favorabil unul guvern nesocotit, el va însemna triumful necinstel politice §i va inaugura o noua era de desfrîü. Const. St. Boranoscn. DEMISIUNEA MINISTERULUI Imediat dupa constituirea Camereï si Se-natulaï alcgerea pre.sedin(iIor. d. Dimi-trie Sturza va demisiona pentru ca pre.se-dintiï Corpurilor legiuitoare sa lie consultât!. D-niï Aurelian, preçedintele camereï vii-toare çi Prinpil Dimitrie Ghica, prc.sedin-tele senatuluï, vor sfatui pe M. S. Regele sa însarcineze tôt pe d. Dimitrie Sturza eu formarea noulul minister. I). Sturza va forma noul cabinet din care nu vor face parte d-niï Nicolae Fleva Si 0. Stoiceseu. Acesta din urmâ va 11 numit ministru al pire! la Paris. X. X. R U B RI C A M ET I)c sxlio Eu unu, «bàiat sarcastic si gràmàtic» cum mâ poreclesc nestimabiliï de la * Gazela OboruM cari pe semne nu se ’nvoiesc de loc eu gramatica, declar câ mà ’nebunesc dupà reprezentatiile de adio. Cind vàd pe-un afiç al circulu! Sidoli d’o pildâ, câ-T «pentru ultima oarà în acest oras», mà duc glont la casà si’mï cunipàr un bilet. ’Câct uite : sint sigur cà direepa circulu! a rezervat publi-culut «pentru adio» pe clownil cari tac ma! bine pâ prostiï si pà contediantiï à! ma! nec plus ultra. ... Si d’aia cind am vàzut pà afisur! cà Du-minicâ la ora 2 p. m. o sà combatà la Eforie Polizu-Micsunestr, Vasilache Lascàr si Panà Bu-escu, m’am transportât imediat la fata loculuï in-narmat c’o stielà de apà de colonia,’ fiind-câ au-zisem c’o sà vie si d. Nespaladi la comedie. * A fost latà ràü. Don Polizu-Micsunestï, care dupà alte toate ma! compune si piese’ de teatru, dupà ce a plins eu Lâcrâmioare de crocodil soarta poporuluï, déclara cà Dumnealuï are ordin de la club sà se aclame ca Presedinte al intrunire! si apo! dà cu-vintul lut Vasilache Lascàr. Oratorul, între altele, a bestellt pë infamul ciocoiü si general Lahovari, care’n ràzboiul de la 77 a indràznit sà faeà moarte de om, pé cind libéral!! aveaù gust ca Turciï sà fie màcelàritï fârâ vàr-sare de singe ! À1 ma! nostim din top, însà a fost fârà doar si poate veteranul Panà Buescu, care de si ’st-a mincat friptà Buna CredinÇâ, totusï e incà co-pilul rizgiiat al publicului.. In calitatea sa de copil rizgiiat decï, Panà a spus o sumedenie de copilàriï, pe cari regretàm câ nu le putem reproduce in fac-similé. Bietu Panà se jeluia intre altele cà Comitetu 1-a zis sà vorbeascà si prin urmare a fost silit sà’sï strice tabieturile/sà’sï pàràseascà cafeluta si partida lui de domino spre a veni la Eforie’ ca sà se faeà de ris taman la vreme de bâtrinete 1 Ca sà se ràzbune sàrmanul orator, a tras un za-vrac énergie lu! Fleva si alegerilor lui. — Si-atit tôt, fârâ «va urrna». — Demagog. 48 r>E XII ^ Bilanjul guvernuhil în patru-zeci §i opt de zile este bogat în fapte rele. Alegerï libéré Sa începem en alegerile libéré ale d-lui N. Fleva. La aetivul d-lul ministru de interne, avem vre-o 30 de circulârl, 8 comuni-cate, 6 anchete, 4 destituirï, vre-o 2 dis-cursurï §i 0 vizitâ la ziarul nostru. La pasivul guvernului eu privire la alegerile libéré notâin : alegerile de de-legatï patate de violence, devastarea sec-pi ilor polipieneçtl, bataia cetâfcnilor con-servalorl din Capitalâ, turburarea în-truniril noastre din Giurgiu, scandahirile din Craiova, abuzurile prefectuluï de Vilcea, intimidarea cetàpenilor din Gorj, infamiile din Botoçanl, coruppiuneu a-legûtorilor prin toate judejele, ingerin\ele lui Mîrzescu, disolvarea tuturor consi-liilor camvnale, înlocuirea a 1200 de funepionarî, în fine scrisoarea d-lul I. G. Lecca, dovada cea mal buna a a-mesteculul administrapiel în alegerl. laid ÿt doeumentul : J v ^ c^l. JL s SS - ^ SJL y £ ^ y y r-s. / J' ' Prograin. fdcï Programul de la la,fl. In colo niel 0 idee, niel un proect de reformâ, Oratoril guvernului aü vorlnt de di-varml ad-lioc, de Tudor Vladimirescu, dur n’aü pomenit ce vor face în chestia (.ârâneascà, ce reforme vor propune în chestia §colarâ. Politisa evlerioara Adivul guvernului si al d-lul Sturdza. Chestiunea uafionalâ resolvitû, fratil no.ftri scâpapl de sub jugul unguresc. Pasivul d-lul Sturdza : Scuze umili-toare Austro- Ungariel, poruncite de con-tele Goluchowsky si dictate de Wechser-sheimb. ^iitornl parlaiiient Spicuim prin listele de candidapl : Nicu Ceaur Aslan— Afacerea Cra-tvley — Breningüa din Galafl. Ghitâ Mîrzescu— Cotzebul prea cu-noscul pentru a’I descrie. George Scorfescu, dat afard de d. E. Stàtescu pentru a scuti consulatul romîn clin Constantinopol de discrédit. C'ipnan, dat în judecatâ pentru omor. Popovicl-Râcàciune în deobçte cunos-cut. Urzicà, exploatator al fàranilor din Botoçanl. Sâveanu, Kiritopol, Pake Anastasiu, Sinmlescu, etc. etc. Iatâ bilanful. X. x. 1888-1895 Firul nu e înlrerupt. 1888—1895 se asea-niânà. Alegerile generale se fâceaü în 1888 în toiul erneï. Ministru de interne era Radu Milml, iar prefeefï pleiada ciracilor sâl: Mo-ruzi la Bucurescï, Kirifescu, Sinmlescu, Sâ-veanu, Tache Anastasiu în capul adminis-trafieï tare!. Opozi|ia-unitâ, din care fâcea parte Fleva, Paladi, D. Bràtianu, Kogàlni-ceanu, a luptat eu bàrbàtie pretutindenl, tre-cînd peste baionete, înfruntlnd bâtâusï, mun-cind barnic si în contra intemperiilor si în contra mijloacelor miserabile intrebuintate de guvernul colectivist. Sforfarea târel it dat resultate. Putin dupa alegerï, edificiul colectivitàlel se prabufi si ail fost naivï cari ail crezut câ pftcàtosul jgim nu va mal reveni. Decorul este acelaçï, firul a fost reluat de acolo de unde a fost lâsat. Nu s’a schimbat nimic. Ba, 11e lnselâm, este o micâ schim-bare. Local I11! Radu Mihaï, ocupat de Nicolae Fleva. lu colo nimic. Pustiu în ideï, apetitul si mal mare, Câcl si stomacul a fost gol 7 an! de zile. Ideï, reforme, la cos ; a-semenea marfâ nu se vinde Î11 partidul liberal. Sturdza eu discipolil sà! aü ceva mai bun de facut. *** Seaple an! de opozifie stearpâ, de discur-suii banale, de oratorie de bîlcifl executatâ de sciumitori proçtl aü trecut peste partidul liberal, fârâ ca acest partid sà siaifâ nevo-ile presentuluï, fârâ sâ prevazâ greutâfile de rniine. Aü ramas, ca ijcolarii lenefjl, re-petentt în timp de 7 an!. Pentru eï idéal nu exislâ, nevoile sociale sunt mofturï. O ti fâcut Iumea cea-l-altâ progresc, s’or li sitnfiud n'ouï nevoï, s’or li moderuizat par-tidele, s’or li modificat ideile çi mersul so-cietâtel, pentru partidul liberal toate acestea www.dacoromanica.ro sunt nimicurï eu cari se puteaü oeupa stri-goiî conservator!. In zadar li se zicea în opozifiune: «Pre gàtifi-vâ. O farâ nu se mal conduce numal eu bratele. Ea are nevoe de oamenl cuminü si eu învâtâturâ. Putel[l sà avetl numârul, putetl conduce inassele, dar trebue sà scitl unde le vetl conduce §i ce vef! face eu ele.» Vorbâ în pustiü. Starea de azî a parti-duluï e dovadâ §i luniea n’are decît sâ ju-dece. Intx-’o lunâ si jumâtate liberaliï ne-aü ai-âtat ce pot sji ce nu pot. Aü putut sà disolve toate consilile comu-nale ; dar n’aü putut sâ ne arate cum vor garanta autonomia comunalü. Aü putut schim-ba mil de functionarï : dar n’aü putut sâ ne spue nimic despre stabilitatea lVmctionarilor. Aü putut sà tie discursiu-ï; dar n’aü putut sâ articuleze o singurâ frasa îu care sâ scîn-teeze o idee. Aü putut sâ revoace décrétai d-lul Catargi ; dar nu aü putut sà dovedeascà inuîüitatea inamovibilitàteï. Aü numit pre-fectï ; dar n’aü isbutit sà scape de infbienta Dimancilor si celor l’ait! de seama lu! ; aü putut sâ promitâ alegerl libéré ; dar n’aü putut sà împedece pe d-niï Take Ionescu, Filipescu, Câmàrâseseu, Luca Elefterescu, Lupu Costacbe, Ienibacea, Boldur Epureanu, sà arate ingerinfele prefectoriale. Aü putut Su sfïrsit sâ sus lie câ vor întineri partidul ; dar n’aü reusit sà înlâture nicï pe Seortescu, nicï pe Kirilopol, nicï pe Ciçman, nicï pe Simulescu, nicï pe Take Anastasiu, nicï pe Sâveanu, nicï pe tofï aceï cari fâceaü gloria colectivitàfeï. Atuncï de ce aü venit? Astâ-zï încep alegerile. Cetâfenï, facefi-vâ datoria. Aü trecut multe nâpastiï peste tara asta, va trece si cea de azï. A se etti la a fréta édifié a ziaraiaï no&fra ingeriu-tele guvernului si UÛtaia de la Bioman. 0 Intrunire furtunoasâ Acum treï-patru zile s’a tànut la d. Mateï Corbescu 0 întrimire intimlt a comitetulnï libéral-national. D-niï Gr. Alexandrescn, D. Petrescn si N. Moroianu, iaü cnvîntul |i, într’nn limbagin violent, ataea guvernnl câ a nesocotit eomerciul Capitaleï, punînd pe lista de candida£ï persoane str&ine comer|iiluï. Discnrsnrile acestor treï fruntasï liberalï aü fost do 0 a§a violents, in cît au silit pe d. George Paladi, ministrol domeniilor, care lua parte la consfütnire, sâ ia cuvîntul. Matadorul a fost de 0 veliumen|S de nedes-cris. Roproducem textual cuvintele d-sale, ca sâ se vazâ îngùnfarea çi semefjia acestuï personagiü: — CoraercinI Capitaleï, domnilor, are dreptul sâ se intereseze de gospodâria oraçnluï, sâ se ocupe de interesele comunalo çi jude(,ene din Bn-cure^tï, dar nu are dreptul sâ se amesteco a-colo unde nn e la locul sâü. Mâ mir, a zis d. Paladi, de preten|ianile ce se ridicâ, ca eomerciul sâ flgureze în parlament. undo e nevoe do oamenï de sjtiin^â çi eu cnno^-tin^â. „Comercian^iï la comnnâ, la jude^, da, în parlament nu.ft E de nedescris furtuna ce s’a ridicat çi in-dignarea ce a coprins pe totï comerciantiï de fa|jfi. — Aozï, parvenitul, zise un comerciant. El e bun pentru parlament. N01 nn. Iohn. Scandalurï parlamentare IN UNGARIA Istoria unuï duel. — Scaiidalul. — La ordine! Agenfia Romînâ no-a vestit prinoscurtâ telegramâ, câ ministrul ungar de interne, I). Perczel, lu urina unor violente altercafiunï eu deputatul baron de Andreânszky, a fost cbemat la ordine de presedintele camereï. A doua zi ministrul a fost nevoit sâ se batâ eu spada eu deputatul Andreânszky. Ca toute oficioasele, cari se respecté, a§a çi Agenfia Romlnâ s’a ferit sâ 11e serveascâ amünunte asupra acestuï duel, precum çi a-supra motivelor cari aü îndemnat pe pre-sedintele camereï ungureçtï sâ clieme lu or-dine pe ministrul de interne. Amânuntele pe cari le gâsini azl în ga-zetele ungureçtl sînt însâ atît de picante §i interesante, în cît credem necesar sà le re-levâm. Deputatul Iulius Gullner vorbeçte despre libertatea alegerilor. Pentru a arâta la ce màsurl recurge guvernul spre a ’^i asigura majoritatea la viitoarele alegerl, oratorul a-ratâ clt de fais s’aü întoemit listele électorale. Scandai Iulius Gullner : Cu intenfie se trece gresit numele alegâtorulul opozitionist Î11 lista elec-toralà usa cà atuncï cînd se prezintâ la ale-gere, daeâ nu’çï pronu nfâ numele întocmaï aça cum este trecut în listâ, el e respins. De pildâ : daeâ literele duble U, ss, mm, etc, te pronunfâni ca litere simple, nu mal e primit la vot. §i culmea : înainte de alegerl niel nu ’i se dâ voie sâ vazâ cum ’I s’a trecut numele. .. Thaly Kâlmân: Da, nu i-se dâ voie (sgomot mare). Presedintele : Lâsafl pe orator în liniçte. Iulius Gullner : Stie despre asta minis-trul de interne ? (Strigàte pe bâneile opo-zifieï: Ba bine câ nu! Dar tâgàdueçte). Ministrul Perczel : Nu ni s’a fâcut nicï 0 plîngere (zgomot mare). Thaly Kalman : Citez cazurï ! (zgomot mare. Strigàte: Tâgâdueste !) Baron Andreânszky : Degeaba citezl, câcl ministrul se face niznal (zgomot, vociferârï si ameninfârl Î11 partidul guvernamental). — Ministrul Perczel : Niiuic nu tâgàduesc ! Sâ mâ iertaft, mâ rog. Aceasta 0 obriiz-nicie ! |Se produce un scandai aiorm. Deputatiï se ridicâ îu picioare, vocifereazâ, aineninlà cu pumniï, bat din pupitre, etc. Strigàte: Chemati la ordine pe ministru! A spus cà suntein obraznicï ! La ordine ! La ordine ! Presedintele agité dopotelul mereü §i invita pe deputatl sâ se linisteaseâ. Ugron Zoltdn : Dar ministrul ne-a spus : Obraznicï ! (Zgomotul §i vociferârile conti-nuà). Presedintele : Chem la ordine pe d. députât Ugron. (Deputafif opozanfl înainteazâ amenintâtorï spre biuroul prcsediiitelul). Ivanka : ChemafI la ordine pe ministru ! Presedintele : N’am auzit cuvîntul de : 0-braznicl ! (Zgomot). Strigàte : Am auzit noï tofl ! Nu tàgâ-dueste nicï ministrul. JLa ordine! Vr’un sfert de orâ a urinât aceastâ scenà scandaloasâ, cînd apoï deputatul Andréan* szkv se ridicâ si explicâ cum s’a petrecut incidentul. Ministrul Perczel ia cuvîntul çi recunoaste câ lucrurile s’aü petrecut aça cum le-am descris mal sus, declarînd în acelaç timp cà regretà cuvîntul de obrâznicie, pe care într’un moment de extremà nervositate, l’a întrebuintat la adresa unor deputafl din o-pozitie Î11 spécial la adresa d-lul baron Andréunsky. Cere dect iertare de la Camerâ. Presedintele în urma acestor explication! chiamâ la ordine atît pe ministrul de interne, cît si pe deputatul Andréunsky. In lliilgarin Violen(a unuï députât.— Bâtaie în Sobranie.— Darea afarâ a deputatuluï Gabrowsky. Agenfia Romînâ nu ne-a încunoçtün(at nid des]>re scandalul euorni ce s’a prodns in sedinfa de Sîmbâtâ a Sobranie! bulgare. Iatâ dupâ ziarele strâine descrierea scandai uluï. E vorba despre validarea alegerel din Bela-Slalina, unde a fost candidat §i Zan-kow, sel’ul rusofiliior. Deputatul Gabrowsky spune cà primul ministru Stoiloü a impiedicat cu forte po-li(ienetjtl alcgerea lui Zankoff. «Guveruul a dat ordin ca sâ se stingâ lumînàrile; noï însâ le vom aprinde Ain non ca sâ se vazâ purtarea mizerabilâ a guvernnlul». La aceste cuvinte majoritatea se ridicâ Î11 picioare vociferînd. Mai multe voci: Tu esjtï mizerabil! Rc-trage(I cuvîntul! Presedintele agitü clopo(elul §i cautà I11 zadar a restabili ordûnea. Gabrowsky : S’a purtat în mod laç gu-vernul ! Ràtaie In Soliranle Dupâ aceste cuvinte ale lui Gabrowsky, totï deputatiï s’aü ridicat în picioare, al {il s’aü ureat pe bâneï, amenintlnd cil puninul. Se nas te un tuniult Ingrozilor. Vociferârï, 2 E P 0 C A (ipete çi lujurâturï râsunft pria sala spre maraa veselie a tribunelor. Deputatul Gabrowsky f&mlne liniçtit la tribun â ! Strigâte: Jos eu el ! Nu vroirn sa-1 as-cultâm ! A far A eu el ! Çi spiritele s'aü înveninat atit de ràü, în clt mai mulfï députati aü sàrit la Ga-brorvsky ca sâ-l înhafe. Prietenii acestuia l’aü apârat însâ. Le aicl apoi ghionturî fi cîte-va palme zdravene. Dtiren a Tara a lui Gabrowskj’ Pentru a liniiçti chipurile spiritele agi-tate, preçedintele chiant a pe uçierï fi le dâ ordin sâ scoatâ din salà pe Gabrotvsky. Opozifia protesta çi lnconjurlad pe Ga-browsky, busculeazâ pe bietil uçierï. Strigâte: Ptiu ! Rumine! Oamenil carïsunt platitl sâ ne serveascà, acuin sunt puçl sâ ne dea afarâ ! Asta n’o suferim ! Jn cele din urmâ, preçedintele vâzlnd cü nu mal poate faee nimie, pârâseçte sala çedintelor. Agio. CAMPANiA ELECTORAL^ LA FOCSjiANI Ispi-âvile eoiiiisiuueï luterlniarc.— S’a Ncumplt pinça! Un pre-fect spionat. — Alegerï libéré.—Ami«ïiï no.stri a-le^t-La Procnror. Ispravile intcrimarilor Mult adormita comisiune interimarâ a oraçuluï Focçanï, strftluceçte printr’o abso-lutâ lipsâ de activitate—In ceea-ce priveçte interesele publiée bine tnteles—câcïînceea-ee pri veste interesele partiduluï, nu exista oamenl mat energicï ca edilil noçtri interi-marl. In nenorocitul nostru oraç nu se poate circula decît pe unele strade principale din cauza grâmezilor de zâpadâ, çi nu s’ar li putut merge nicï pe stradele principale, daeâ d-1 comandant al garnizoaneï n’ar li luat înteleapta mâsurâ ca soldatiï sâ curete cîte-va strade — In locul mâturâtori-lor comuneï, oeupatï eu alegerile de dele-gafï, en întrtmirue publiée colectiviste, §ialte scrviciï patriotice. S’a scuuipit pinça. Si ca culme a activitàteï politice a inte-rimarilor, pentru ca aceçtï neobositï .çi energicï bârba(ï sâ-çï atriigâ cî|ï-va brutarï, au semnpit pînea eu cinct banî ! O! démocratie, o! popor, o! natie, cît de mult te strlnge în brate colectivitatea! Incâ putiu çi te-al dus pe copcâ... Prefect spiouaï Maï zilele trecute don prefect Capeleanu se zice c’ar fl pornit In turneurï électorale prin Judet- La Adjud, don prefect dlndu-se jos din trâsura, s’a urcat în trâsura d-luï Nàdejde, ca sâ meargâ în oraç. Cînd a auzit don Sâveanu despre isprava asta a çefulul jildetuluï, ’çï-a zis numal de cît în dumnea-luï: «Tràdare! çi daeâ e tràdare, sâ çtim çi noï !» çi repede a poruncit sâ se presinte don sub-prefect de Adjud. — Cum domle, prefectul s’a suit în trâsura lui Nàdejde? D-ta nu çtil cà Nâdejde e prictenul lui Voinov; cum n permis sâ se faeâ lucrul àsta ? — Da ce era sâ fac eü, d-le Sâveanu, cum era sâ fac eü observatiunl çefulul meü, prefectuluî ? O càutâturâ plinà de mînie fu respunsul agaleï colectiviste. Va su zicâ d. prefect este spionat çi poate de aceea d-sa, supârat, nu se mal vede pe nicâirï. Ingerinte.—Amieil noçtri In judet, cu ocasiunea alegerilor de dele-gatï, s’aü fâcut mari ingerin|e çi pe alocu-rea neorînduelï; cu toate acestea cîtî-va prietenï aï noçtri tôt aü reusii sa fie aleçï delegaR în unele comune ; ast-fel s’aü aies d-nil N. Voinov, Scarlat Varnav, simpaticul nostru candidat la colegiul III, Dimitrie Si-mionescu-Râmniceanu, mare proprietar, — Nàdejde, neobositul luptfttor al partiduluï nostru, Dimitrie Tanu, fost primar al Foc-sanilor çi Vasile Apostoleanu, fost députât. In ultimul moment aflâm, câ s’ar mal fi aies çi altiï ale càror nume le vom publica într’o viitoare corespondentà. La Procnror Iatà textul reclamatiüneï înaintatâ par-clietub" de <1. Avocat Nicolae Rainu, pro- FO'TA ZIAFiLM UÏ «EPOCA» 2 ALEXIS BOUVIER CREDITORII MORTE! PROLOG Acest grup era straniü în brumâ, în ceatâ... nemiscatï, atuneï cînd toatâlumea’n jurullor sufla ’n degete, pe cari le’ntepenea frigul, ce! douï oamenï stâteaü acolo, maï mult de cît nesim|itorï... câcï era frig, si fruntea lor fumega, eftdea pîclâ çi mînele lor eraü us-cate. Multimea fâcea zgomot, eï nu auzeaü; se’nbrlncea lumea, eï nu se miçcaü, gràmâ-diti unul în altul, în aceastâ ceatâ, în acest întunerec, eï pâreaü o ridicâturà enormâ, re-zematà de z.id, llngà pîrîü. Cînd începu sâ batâ seapte ceasurï, se scularâ, ca çi cum s’ar n deçteptat brusc. Dimineata de iarnâ, tristà, întindea pri-mele raze de luminà peste copacii cimiti-ruluï Père-Laebaise... ceata câzuse aproape cu totul. Se vedea în fine. — Cerule! zise unul din oamenï câzînd înspâimîntat peste tovarâçul sâü. Acesta se uità .çi, la rîndul sâü, simtind cà-1 pârâsesc puterile, fâcu o sfortare pentru a-çï stâplni slftbiciunea... vazuse piata. Çi era un spectacôl trist de tôt ce se vedea pe piata Itoquettei, în acea dimineatâ de Noembre ; dimineatâ acea întunecoasà, acea mare de foie vinete care se întindea cît de deparle putea pâtrunde privirea... In aceaslâ mare, insula întunecoasà fâcutâ de prietarul gazeteï Focçanï, furatâ din tipo-grafia Coureanu de colectiviçtï : Domnule Proeuror, Azt la orele 7 dimineata, mi s’a farat de la tipografia Codreann întreaga editiune a gazeteï mele, „Foeçaniï“ No. 8 de la 15 Noembre 1895. Acest fapt, pe lîngî cl constitne an fart, mal este si o gravi atingere adusi libert&|eï pre-seï ; de aceea v& rog a constata faptnl fi a da pe calpabil judeciteï. M& constitnï parte civili en snma de dou& mil leï. 15 Noembre, 1895. (ss.) N. Eainn. Frumoase libertâtï ! Aça este câ tara respira fericitü sub guvernul d-v., d-lor colec-tiviçtï ? De la Milcov. LA FÂLTICEN1 Candidat!! conscrvatori Candidaturile conservatorilor slnt fixate, gratie lntelegeriï dintre conservaloriï din judet ora5 : ILniï Gh. Macarescu çi Angel Vali slnt candidatiï coleg. I de sénat, d. Dr. în drept Gr. Goîlav la coleg. II. D-niï Mate! Millo çi Cost. Miclescu la coleg. I de caméra, probabil câ d. Emilie fost profesor, pensionar va fi candidatul coleg. Il de camerâ çi d. Romanescu la coleg. al Ill-lea. D. V. Forâscu, fost senator, ’çï-a retras candidatura de la coleg. I de sénat, d-sa abia de vr’o cîte-va zile e afarâ de primej-die, câcï a fost grav bolnav de o pleuresie. Nâdejde este de reuçitâ, deçi s’aü între-buintat tonte mijloacele ca candidatiï guver-namentalï sâ iasâ triumfâtorï, maï aies câ çi ministrul, ce ’çï zice Palladi, a tinut dis-cm'surï, a îndemnat alegâtoriï sâ voteze pentru candidatiï guvernamentalï çi a pretins ca sâ nu iasâ nicï unul din candidatiï opozitieï. UN SGANOAL UNIVERSITAR D. P. Ponl çi coleellvlçtlï. — «rêva studentllor lu mcdicinft. — Ccre-rllo medlciniçtilor. P. P. Ponl çi colcctivlçtlï S’a dus çi legenda ce s’a créât împrejurul persoaneï ministruluï de instructie, câ ar fi un om drept, cu vederï largl çi înaintate, lipsit de prejuditiile de partid çi preocupat numal de interesele instructie! çi de dezvoltarea maselor profünde ale poporuluï. Aceastâ le-gendft falçâ a fost distrusâ de însuçï ministrul. Cititoriï noçtri cunooc toate amânuntele scandidurilor ce se tin lant la facultatea de medicinâ. Profesoril colectiviçtï, carï n’aü ait merit de cît faptul câ apartin uuuï partid politic., vâzînd câ partidul lor aajHnslapu-tere, îsï încliipuesc cü toate le sunt permise : scandaiurl, acte arbitrare, înjurâtm'I, trivia-litâtï, etc. Studentiï facultâteï de medicinâ, toR tinerï muncitorï, inteligentï çi harnicï, strâinï de manifestatiile sgomotoase ale unor colegï aï lor de la drept çi de la litere, s’aü ridicat împotriva apucâturilor rele ale unor profesorï aï lor, cum sînt Dr. Müldârescu çi Dr. Petrini-Paul, ambiï niçte nulitâtï patente în çtiintâ, çi totï s’aü déchirât solidarï ca sâ reclame ministruluï dreptate. Dar ministrul, ca orï-ce colectivist care se respecta, recurge la subterfugiï çi la chi-tibuçurï, numal ca sâ évité a se pronunta în cauza dreaptâ a studentilor çi a lua mâ-surï în consecin{â. Greva studentilor De zece zile studentiï sînt reduçï la inac-tiune çi la neputinta de a se instrui asupra pârteï practice a medicineï operatorie, câcï mobilierul çi instrumentele laboratoriuluï zac sub zâpadâ pe chôiul Dîmboviteï. Aceastâ împrejurare le va produce mari dificultâtï, câcï aceï carï urmeazâ sâ ’çï treaeâ exa-menul de medicinâ operatorie, neputînd do-bîndi destulà practicâ, sînt expuçï sâ cadâ la examenele anuale saü, — în cazul cel maï bun,—sâ fie promovatï în conditiunï médiocre. _ Pe cînd fie-care ldioratoriü, unde se fac luc.rârï practice, are localul sâü propriü în care studentiï, profitînd de ore libéré, sînt admis! sâ lucreze, medicinâ operatorie n’are un laboratoriü propriü al sâü, aça câ studentiï, mal aies aceia carï fac examenul II de doctorat, sînt nevoitï sâ pribegeascâ prin spitalurï §i sâ cnmpere pe sub mînn de la servitorï cîte un cadavru cu 20—30 §i a-deseorï 40 de léi pentru a face, pe unde pot, studiî practice. E îngrozitor acest fapt ; dar «îtâ vreme medicinâ operatorie nu va avea o salâ proprie, lucrurile nu se vor schimba. Cererile 4tuden{ilor tn medicinâ Pentru a se pune în viitor la adâpostul tutulor scandalurilor colectiviste çi ale altor neajunsurï, studentiï aü formulât ast-fel ce-rerile lor în memoriul pe care ’l-aü adresat ministruluï : 1) Sâ ni se acorde ca lucràrile practice de medicinâ operatorie sâ fiefâcute, atlt în semestrul de iarnâ, clt çi în triinestrul de varâ. 2) Sâ ni se acorde o salâ în acest scop, spre a servi atlt preparatiuneï doctoranzilor pentru examenul al 11-lea, clt çi exercitiilor studentilor anuluï al Ill-lea, fâcute în limite cît de modeste. 3) Sâ se fixeze numftrul cadavrelor pentru cursul çi lucràrile de medicinâ operatorie. 4) Sâ se desemneze persoana însârcinatâ cu procurarea acestor cadavre. 5) In caz de adevâratâ lipsâ de cadavre, faptul sâ fie constatât çi de un asistent de la medicinâ operatorie, însotit de o delega-tiune de studentï aï anuluï al Ill-lea, cârora sâ li se permitâ a vizita pivni{a, unde se tin cadavrele. 6) Sâ se aducâ cadavrele nereclamate din provincie çi de la spitalele locale. 7) Atlt studentiï anuluï al Ill-lea cît çi aceï carï preparâ examenul al II-lea de doctorat sâ fie admiçï a luera în laboratoriü, fo-losindu-se de cadavre, sub directia çi con-trolul profesoruluï çi a asistentilor de medicinâ operatorie. Ac. OFOKJIAfll Preçedintelc comisiei interinmre din Pi-te§ti, d. N. Constantinescu, a fost tnlocuit de ministrul de interne prin d. mai or Bo-tescu. «Vointa» anunfînd acernda, sptme câ d. N. Constantinescu a demisionat în vederea alegerilor. «Monitorul Oficial» glàsueçte însâ alt-fel : D. N. Constantinescu, preçedintele co-misiuneï interiinare a oraçuluï Piteçtï, a-flîndu-se dut judecâteï pentru fapte pedep-site de codul penal, sub-semnatul are o-noare a mga pe Majestatea Voastrâ ca, în basa art. 31) din legea pentru organi-zarea comunelor urbane, sâ bine>voiascâ a semna alâturatul proiect de decret pentru înlocuirea d-luï Constantinescu în acea funcîiune prin d. inaior Mateï Botescu, actuiil membru al coinisiuneï interimare. D. mini8tru de interne e în desacord cu «Vointa Nationalâ». Dar care sunt faptele ce se imputà d-luï Constantinescu §i care se pedepsesc de codul penal? jf i «Vointa Nationalâ» Gazeta Poporuluï» §i «Nationalul» ne vor satisface, credem, aceastâ curiositate legüitnâ. Alegerea colegiuluï II eomunal din Brâila s’a fâcut întocmaï ca alegerea colegiuluï I, de oare-ce conservatoriï s’aü abtinut. Din 1574 de alegâtorï înscriçï aü votât 810 çi auume : pentru lista guvernamentalâ compusà din d-niï G. Berceanu, Radu Balan, N. Badensky, Stan Beizadea, G. Ionescu, G. Iordânescu, Opriçan Chiscânescu çi Bânicâ Mitu 755 de voturï, iar pentru lista socia-listâ 36 de voturï. Prefectul de Roman a depeçat erï nii-nistrulul de interne câ *sociali§tii F. Gh. Morfun §i Al. Delimarcu, însofifï de maï mulf ï oamenl, aü nàvàlit în sala societâfel zPerseverenfa», producîrtd un mare scandaU. Depesa nu spune uimic mal mult. Pe cît çtim, însâ, pretinçil socialiçtï Delimarcu çi Mortun sînt candidatiï partiduluï colectivist din localitate. 0 dovadâ de armonie în sînul guver-nuluï : D. Dim. Sturdza a ordonat d-luï Chiru, direclor general al postelor §i telegrafelor, ca toate reclamafiunüe, rapoarte oficiale ale prefecfilor, etc. trimise telegrafic ministruluï de interne, sà-ï fie comunicate întîï d-sale in copie. Tôt ast-fel sà-ï fie comunicate toate in-strucfiunile §i circulârile telegrafice pe care le trimete d. Fleva prefecfilor. Ce-o fi însemnînd aceasta? D. dr. Paladi ne-a trimis manifestul sâü càtre alegâtoriï colegiuluï II de députa^ din Brâila. Extragem umâtoarele din manifestul fra-teluï ministruluï domeniilor. — Yotanfï 71 Anulat 1 N. M. Ganca lib. 62 aies Emit Samson » 57 » G. Macarescu, cons. 17 Anghel Valy, cons. 13 OITIH Inscriçï 172 — Yotantï 144 Gr. Vulturescu, lib. 102, aies. Th. Atanasiu, lib. 108, aies. C. Colibàijeanu, cous. 42 C. Manu, cons. 34 ROMAN lnscri§ï 101 — YotuiRï 78 Dr. N. Manolescu, lib. 54 aies. Al. Y. Morfun, lib. 47 aies. Gh. D. Brâniçteanu, con. 37 I. Stroescu, » 17 BACÂt Inscriçï 170 — Yotanfï 113 D. G. Exarcu, liberal 90 aies Loc.-colonel Negel » 71 » T. Rhafail, conser. 21 V. Lazu, » 23 MIJ80E1 Inscriçï 149 — Yotunfï 117 Dim. Micescu, liberal 84 aies Sache Nicolau, » 82 » Constantin Gogu opos. 49 MEIIEMNTÏ Inscris?! 200 — Yotanfï 187 General Fotino lib. 140, aies Hariü Isvoranu, vernescan 140, aies Gr. Sîmboteanu op. 35 Hergot op. 13 BEZAÜ Inscris! 332 — Yotanfï 234 Gr. Monteoru, lib. 156, aies P. Cazotti, lib. 156, aies Dr. Garoflid, cons. 69 St. Borânescu, cons. 54. VliASiCA Inscriçï 181 — Yotanfï 138 — Anulutc 2. V. Cristopol, lib. 109, aies Al. Filipescu, lib. 95, aies Al. Lahovari, cons. 47 An. Nedelcovicl, 20. PCTNA Inscriçï 256 — Yotanfï 202 N. Saveanu lib. 144, aies G. Orleanu „ 134, „ N. Voinov opoz. 66 D. Simionescu opoz. 47 dImBOVI’ÇA Inscri^ï 274 — Yotant! 205 Gen. Budiÿteanu 152, aies Dr. D. Iovitz lib. 148, aies I. Ciuflea cons. 75 Dr. Fl. Theodorescu 26 JfEAjqU Inscri.?! 101 — Yotanfï 84 Th. Dornescu, lib. 61 aies Dr. Cantemir, lib. 69 aies Col. Rosnovanu, cons. 23 Leon Bogdan, cons. 10 Blankfort, cons. 4 TELEORMAN Inscris! 275 — Yotanfï 176 Aristid Pascal, lib. 110 aies Paul Petrini, lib. 110 aies Gen. Manu, cons. 64. G. Alexescu, cons. 31 C. Butculescu, 3 B.-YÎECEA Inscris! 208 — Yotanfï 160 D. G. Simulescu, liber. 131 aies Valerian Urseanu » 125 » Alex. Lahovari, consar. 35 Ion Sinescu, » 27 ROMANATfï Inscris! 231 — Yotanfï 163 C. Poroineanu, liber. 116 aies I. Brabeteanu, cons. 83 » N. B. Locusteanu, lib. 76 Gujâ Brâtüseanu, cons. 42 (■OBJ Inscris! 177 — Yotanfï 141 Dr. Culcer, liberal 95 aies Eug. Stâtescu, » 91 » Thoma Càmàrâsescu, cons, 56 ILFOY Inscris! 2269 — Yotanfï 1319 D. Sturdza, lib. 1128, aies D. Ghica, lib. 1081 aies G, Gantacuzino, cons. 186 Gr. Triandafil, cons. 163. BRÂ1EA Inscris! 280 — Yotanf! 233 D. Sturdza, lib. 171, aies E. Stâtescu, lib. 161, aies C. Boerescu, cons. 56 I. Suditu, cons. 57 C. Vericeanu, ind. 11 N. Blaramberg, retras. COVl’RLVÏ Inscris! 310 — Yotanfï 241 Mih. Gr. Bouachi, lib. 152, «aies. Balotagiü Intre G. Cavalioti, 105; L. Catargiu, 87 ; 1. Plesnilâ, 57 ; Gamulea, 58 ; colonel Cotrut, 16. BOTOMAYÏ Inscris! 209 — Yotanfï 157 I. Y. Arâpu lib. 102. aies I)r. C. Bucÿânescu lib. 92, aies L. Catargiu cons. 46 C. Ghiea-Deleuiiu cons. 62 TECITCI Inscris! 139 — Yotanfï 111 Dim. A. Sturdza lib. 81, aies Take Anastasiu 80, aies lord. Giurgea cous. 23 I. Ianov cons. 18 ooRoiroi Inscris! 113 — Yotnnfï 68 Mateï Rosetti, lib. 61 aies Càp. G. Manoliu, 61 aies Opozifia s’a abfinut ARGEÇ Inscris! 229 — Yotanfï 177 Colon. Budiÿteanu, lib. 115 aies Alex. Vericeanu, lib. 106 aies C. Bâlâceanu, cons. 56 T. Lerescu, cons. 43 PB ABOYA Inscris! 470 — Yotanfï 322 P. S. Aurelian, lib. 204 aies Gr. Cire§eanu, lib. 182 aies G. Cantacuzino, cons. 141 Th. Vâcârescu, cons. 109 FÂlCIU Inscris! 87 — Yotantï 70 Mih. A. Sturdza, lib. 44 aies Gen. Catargi, lib. 40 aies Maior Teleman, cons. 25 G. Panu, radie. 26 TUTOVA Inscris! 162 — Yotanfï 137 C. M. Bali lib. 75, aies N. Constandake 98, aies L. Costache cons. 54 Gr. Sufo cons. 42 IAÇI Inscris! 455 — Yotanfï 317 Andreï Vizanti lib. 200, aies Gen. Racovifâ lib. 187, aies D. Rosetti cons. 107 I. Negruzzi cons. 117 DOEJ Inscris! 717 — Yotanfï 500 Alex. D. Nicolaidi lib. 326, aies N. Crâtunescu lib. 337, aies Anton Brâiloiu cons. 137 N. Economu cons. 188 VASEÏJI Inscris! 87 — Yotanfï 67 Néron Lupaÿcu, lib. 46 aies P. Stoicescu, lib. 35 aies P. P. Carp, cons. 29 G. Racovifâ, cons. s’a retras. R.-SARAT Inscris! 160 — Yotanfï 145 G. Lupescu, lib. 82 aies Balotagiü între d-niï Mihâescu, lib. 48 ; Dr. Cristescu, lib. 20 ; C. F. Robescu, 51 ; T. Chircu, cons. 69 ; I. Tâtüranu, cons. 44. D. C. Dimitrescu-Ia§t ’ijï-a retras can-didatura de la colegiul universitar. Aceastâ retragere se datoreste intrigi-lor colectiviste. Guvernul, desi a anunfat în întrunire publicâ candidatura d-luï Dimitrescu, a pus pe faimosul Nacu çi pe nefaimosul Crâtunescu sâ convingà pe profesorii colectivist! ca sâ dea voturile lor altuia. Intrigile aù reusit. D. C. Dumitrescu ne autorizeazâ sâ declarâm câ d-sa ’sï-a retras candidatura. Candidatul colectivist este decx, d-nul Cantili. Reusita d-lui Maiorescu e acum asiguratâ. Vom da amânunte în numàrul de mîine. Colectivistil nu s’aù lâsat de vechile deprinderl ; este adevàrat câ la localurile de vot nu era polifie ; dar nu-I mal pufin adevàrat câ era cîte o bandâ de 50—60 oamenï, avinafl, fârâ drept de vot la colegiul I de Sénat, care stâteaù în salà Si intimidaü pe alegâtorï. Agenfil administrativl aduceaü alegâ-toril pînâ la localul de vot. Aü votât falifï nereabilitafl si de acel cari aü perdut consul, adicâ oamenï fârâ drept si se bânuesc si substituirï de personne. Dupâ alegerea colegiuluï I de Camerâ, vom da interesante detalii asupra modu-luï cum s’aü fâcut aceste alegerl si vom aràta la ce se reduce libertatea alegerilor promisà si trîmbifatâ de d. Fleva. BAZARUL EFTINÂTÂTEÏ BIX 1.IPSCA din calea Victorieï, casa Tôrük, s’a mutât ln strada Academie!, sub hôtel Regai, §i vinde eu Prefurl ma! reduse ca lnainte. BOALELE SIFILITICE Sfeputii^a harhaleiwca Vindecà dupâ cele mal nouï melode radicale füra durere !ji împedicare, dupâ o experienfü de 23 anl. Specialist în boale lumeçtl I»r. THÔB Strada Emigratu No. 1, intrarea numal prin strada sf. Voivozï, (Tramway). Consultafinnï de la 10—1 ditn. fi de la S—8 sewra. Loc separat de açteptare pentru fte-care. D-na doctor Sophie Satinover Dentistà americanà Strada Umbret, N. 4. Cons. de la orele 8—12 a. m. çi delà 2—5 p. m. V. «AILOTESCU CANALE PUBLIEE $1 PARTICULARE No. 13, Biilevardiil Elisabcla, No. 45 www.dacoromanica.ro EPOCA CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. a Strada LipscanI No. 5 CumpSrfl si vinde efecte publiée fi face orl-ce schimb de monezï. Cursiil po ziua de 22 Noemhrie, 1895 1 ^ | Cump | Vînd 4"/( Renia Amortisabila. . . 87 1 87 v. 5°,o » Amortisabilâ. . . 98 1“ 98 1 2 6«/o Obligat-doStal (Cov. R.) . 100 */4 KM) 5»/0 » Municipale din 1883 94 V. 95 — h*1!!] » » » 1890 95 v« 95 5°/o Sensuel Funciar Rurale . 92 1 J 92 30 6»/0 « » Drbanc . 101 _ 101 7. 5% » » Urbane . 88 V. SS 7« 5°/o » » » Iasï . 80 — 80 V. Actiunl Banca National,1. 1560 — 1565 » » Agricola . 202 — 208 — > Dacia Romînia asig. 302 — 395 — » S-tea Nationala asig. 405 — 410 — Florin! valoare Austriacà. 2,11 2] 12 Marc! Germaue .... 1 21 l 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 93 — 97 ruble hirtie . . 2 72 2 75 Imprimarea eu mafinele dublu-cüindrice, din fabrica Albert & C:", Frankenthal fi en caractère din fonderia de litere Flinsch din Frankfurt A/M. HONITORUL OPICIAL Ministernl de interne 6’aü (Usolvat consiliile comunale rurale din: Jilava-Mier-larf fllfov), Dumltreçtl (K.-8Srat>, Ibàneçtï (Oit) $1 Uoz&cenf (Teleorman). Oolegiul I électoral pentru co usiner il jude^ulul Tutova este convocat a se întruni in zlua de 15 Decembrle 1895, la orele 9 dlmlnea^a, în localul comunoï de reaedin^ft. spre a mbi ‘ alege doul membri in consiliul Jude^ean, în locul d-lor V. G. Lascarov $1 Scarlat Roseti cari aù prlmlt func^iunl re-tribule de stat Ministernl de externe D. Baron d'Aehrenthal, mlnistru plonlpoten^lar al Austro-Ungarlel, pàrâslnd postul sâü în virtutea unul congodlü, a remis gérants Lega^iunel Impériale çl Régale d-lul Oomlte de Thurn, prlm-seeretar, în calitate de însârclnafc de afaœrf. MilMÆTMiV E COXOJMM C Tnnelnl Simplon.—Conferin^a diplomaties con-vocatâ la Berna pentru n se ocupa de perfora-rea muntelul Simplon a ajuns la încheerea unuï tractat de junetumea liniilor svi^erane fi italiene prin trecâtoarea Simplon si la Incheerea unel conventiunl intre guvernul italian fi compania drumurilor de fer Jura-Simplon pentru exploa-tarea retelel italiene ce urmeazà a se construi de la Iselle la Domodossola. Guvernul italian se obligA a plâti 3000 lel de kilomotru pentru constructiunea parte! situât» pe teritoriul sAù. Tunelul Simplon va avea 19,930 inetri, din cari 7,230 pe teritoriul italian. Guvernul italian se mal obligA a ob\ine de la ora.sele fi provinciile din Italia de sus, cari aü interes do perforarea SimplonuluI, o subven^iune de 4 milioane. In afarA de acestea, guvernul italian asigurA o sub-ventiune anualil de 66.000 lel pe timp de 99 anl. In fine, Italia va construi linia de accès de la Domodossola, la Iselle, adicA la inlrorea de sud a Tunelulul. Svitera participA la cheltuelele tunelulul cuo subven^iune a Confedera^iunel de 4’js milioane. Cantoanele fi orasele interesate afi asigurat lO’/s milioane. In total diversele subventiunl repre-sintA 15 milioane. Compania Jura-Simplon a Incheiat un con-tract prin bunA invoialA eu o societate de Intre-prindere, pentru perforarea SimplonuluI. Acest contract, aprobat de consiliul de administra^ie fi de adunarea generalA a ac^ionarilor, n fost aprobat de consiliul fédéral. Societatea Brand-Brandau S' a mal multor autorlta^ï «lin (ara Acest otel a fost încercat în arsenalul flotilel din Gala\ï fi de mal inultl inginerl mecanicï celebri precum fi de diferite uzine din Englitera, a cAror certificate le posedAm. Detaliurï, pre{urï corente fi ceitificate se trimit dup& cereri gratis fi franco. Reprezentantï fi depozit general I. I> I M O V I C I »V C-lc Bucureftï, str. Doamnel, 21 BrAila, calea RegalA, 61 Bogat asortiment de arme de vtnatoare de tôt felul de la 75 leïv la lOOO leï bueata. Anne eu douà ^evï pentru aliee, eu co- coafe si fArA cocoafe,—puscâ-earabinâ o t,eavA alice, alta glont : piifti eu [treï (evï ff.,Tri«*‘ douA de alice alta de glont,— Kxpre.s-ïîitle fin lucrate : carabine de precisie ..Kubiiii" garan-tînd tirul exact pinA la lOOO metril. Arme eu 2 perechl de ^evï. Carabine eu repeuple importate direct din America Winchester, Colt, Marlin, etc., eu 9,12 fi B* B* Zîsmaii Calea Victoriel No. 44 lUICl,BEfTI llngA fai-macia Brus Cel d’întîifi çi cel mai însenmat magaziu din tara, de ARME 15 focurï, recomandabile ca arme de apArare si vide la nAtoare la animale mari. Pueci de salon i 20 leï la 150 lel bueata, plstoale «le preeisie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mAriinele fi de toate felurile de la 8 lel la 200 lel bueata. — BogatA eolecÇiune de obiede de vînAtoare fi accesoriï de arme.—Se güsese : tôt felul de Cartufe englezeftï «Eley» fran^uzeftl fi austriace. — Cartuse producînd artipfii pentru puftl cal. 12, 16 fi revolvere cal. 7, 9, 12. Oblccte’ de serinia: sâbiï, florete, m&scï, etc. Atelier de repara(ii TEiRiCH & C BUCURESTÏ « O.—Stratla Berzeï.—f>. IN ST AL A JI UNI DE TELEGRAF, GAZ APA Luminà incandescentâ pentru Gaz aerian "5 Aparate de gaz CL0SETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSITIE Prospecte de Construc^ie.—Biuroü de export Societatea Romînâ pentru Industria §i Comerciul PetroleuluT ANUNCI1J CAPITAL SOCIAL IdEI NOI 4.000,000 IATREG VARSAT SEDIUL CENTRAL ÎN BUCUREÇTI, STRADA LIPSCANI, NO. 10. Fàbricéle : Bucure§ti, Moine§ti, Monteoru. Avem onoare a face cunoscut onorabilulul publie cà pe lîngA hîrtia de tigarA I>o-robantul fi tes dernières cartouches, punem în vînzare hîrtia de tjgarA : MMPAH care reprezintA o momie egipteanA ZUAVUL Aducem la cunostinta publiculuï cA punem în vînzare: PETROL DE REGIILMEAT care reprezintA un episod din rezboiul franeo-german fabricat eu toatA îngrijirea si eonform regulamentuluï asupra fabrica^iunel petroleulul. ReeomandAni aceste produse publiculuï care voefte a fi ferit de incenJiele fi explosiuuile ce cauzeazA petroleul rAü rafinat, care se debiteazA în comerciü. — Expediem în vagoane-citerne de fer saü în Butoae. Pentru Bucurestl putem servi pe elien^il noftri ebiar la domiciliü, aducîndu-le petroleü garantat în bidoane de tinichea saü în damigene de eticlA. Ghia^à Lumîiisirl de Ntearinisl Do o calitato superioarâ proiluselor similare indigène §i streine Iiiix, în hîrtie rozA alburie. — Extra, în hîrtie rofie. — Prima, în hirtie portocalie fi descoperite în ladite. artificialà aI)a disüiata fi lipsitA de microbl, singura ce se poate intrebuint.a lArA pericol pentru sAnAtate. — Trans- UII1 djld UlSllldld ^1 lipsiui UC 1U1U UDI, aillj^Uld tt SC JMldlC liltl CUUlli^d ldld pericut pu portAm la domiciliü zilnic în bucAtl paralelogramice de cel putjn 5 si 10 chilograme. lllpïlirT minpralp producem fi oferiin publiculuï: Valolina, Identic .Seilidaell*, Extra. Prima. Vnlcan fi pentru UICIUI I IIIIIICI CUC Cylindre. FurnisAm déjà fabricele cele mal Snsemnate, ca: Fabrica de Ciment, Brîlila ; Basait, Bucurestl; Spirt, Marinescu-Bragadiru ; SticlArie, BogdAnestl ; Hîrtie, Letea. Morï între cari : Reforma, Pitestl ; Cognac, Naville ; FerAria, Grünfeld ; Onor. Public fumAtor cunoafte superioritatea fi fineta fabricatiuneï noastre, l)o-roltanlul fi I,es dernières C'artouehes, afa cA avem tôt dreptul a crede câ fi hîrtia de tigarA Zuavul fi Mizpah vor gAsi aceeafï favoare pe lîngA publicul con-sumator ca si Itorobaiilul si I.es dernières C'artouehes. Toate somitA^ile stiinGfice diu ^arA fi streinAtate, aü recunoscut cA hîrtia de tigarA Dérobant ul. Ees dernières Cartouches, Zuavul fi Mizpah, din farieatiunea noastrA din Paris, este cea mal ufoarA fi mal finà hîrtie de tigarA. Si acest lucru a fost pe deplin conftnnat de cAtre publicul fumAtor, cAeï eu toatA concurenta nelealA, eu toate imitatiile fi eontra-facerile a unor oamenl fArA scrupul, cli-entela noastrA merge zilnic crescînd, gratie excelenteï calitAtï a hîrtieï noastre de tigarA Dorobantul, Les dernières Cartouehes, Zuavul si Jii/pah. Depositul general pentru, toatâ Romînia este la la fi. Fratiï BRAUNSTEIN. Cherestea Costinescu. PostAvAria Buhusl fi altele ; un mare nuinAr de ateliere fi lbarte multl proprietarl fi arendafï pentru mafinele agricole. Parafina-Benzina, in calitAtï superioare, apreciate favorabil de cumpArAtorï. Pentru comande a se adresa : DirectiuneT generale a „Societàteï Romîne de Petrol“ Strada Lipscanï No. 10, Bucureftï. CAFE ,NArt’10NALA“ PETRE TH. 8FETESCÜ In fie-care searA concert muzical sub condu- AnvnriT cerea D-lul Rubinstein, Bere Bragadiru eu AUV ULA1 paharul fi diferite mezelurt eu preturl mo- No. 23. — Strada Mircea-Yodâ. — No 23. dcnito * Intrarea liber». « U C U » E S T I LEMUE DE FOC PBEÏÜRILE A CT U ALE SUNT: 1000 kilograme cer leï 36.— Dus 500 » » » 13.50 Qualitate la domiciliü lOOO » » » 35.— superioarA fi 500 » » » 13.— uscate Telefon 2933 E. LESSEL, Calea Plevnei 29. D. M. BRAGADIRU BUCUREÇTI FABRIC §1 RAFINERIE DE SPIRT FABRIC DE BERE SI GHIATA ARTIFICIALA Fabrica de drojdiï presate Pentru comande de Mpirt a se adresa strada Carol, 66. Pentru comande de Bere: Calea Rahovel, 153. Adresa telegraficA : B BAC ADI Ul, Bueure.ftï. LEMSIE DE FOC W CER SI FAG -m Tàiate tlespieate Furniseazâ la domiciliü eu PREJUItl MODERATE BUCHER §/■ DU RR ER No. 27, SOSEAIJA BASARAB, No. 2!) COMANDELE PRIN CARTE POSTAL A W : . ’iè BAZARDL MDNTENIBI BUCURESCI 35, Calea Victorieï, 35 CRAVATE, GÜLERE, MANSETE PARFUMERII, UMBRELE CIORAPI, BATISTE, FLANELE MANUSI, etc. §§ -= Catalogul Magasinulni s- se trimite i ia t. e g atls ?i franco. / ES PILULELE ELVETIENE ALE FARMACISTULUI RICHARD BRAjYDT IXCKKCATE 1>K : Prof. dr. R. Virchow, Berlin « « de Gielt, Miinich (f) « « Reclam; Lipsca (f) « « de Nusbaum Munich (f) « « Hertz Amsterdam « « de Korczynski, Craiova « « Brandt, Klaüsenburg « « Frericks, Berlin (f) « « de Scauzoni, Würzburg « « C. Witt, Copenhaga « « Zdekauer St. Petersburg « « Soederstildt, Kasan « Lambl, Vurfovia « F o rster, Bïrm in gain, 1 Intrebuintate de jieste 15 an! de Profesori, medieï practici fi de public fi recomandat ca cel mal eftin, plâcut, sigur fi uevalilmülor MEDICAMENT 1»E CASA La derangearea organelor Abdominale La inaiadil ale licatiiluï, hoemorhwlzi (trînji), constipatie, «lurere île eap, ametealâ. ' intatii respiratie gréa saü dâtleila. palpitalie (bataio de inirnâ), constric^ium de piept, lipsâ de poftâ de mineare, etc. — Pilulele elvetiene ale farmacistuluï Kiehard Brandt, din causa efeetulul lor agreabil suut în généré preferate altor purgative de un efeet neplücut ca : sârurï, ape amare, picülurl, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitatiunl fi ceretï la toate farmaciile numal a-devàralele PILULE ELTEI'IEÎfE ale farmacistuluï RICHAUD Brandt, fi observât! bine alâturata marc» eu Crucea al lui. pe fuml rosiu fi numele Bieh. Brandt. Pilulele elvetiene coutraf&cute fi impachetate simi-lar pentru a induce publicul în eroare nu produc nieï odatà efectul adevüratelor pilule elvetiene ale lui Richard Brandt. PKE'I’I I. I ITIEI I.el 1.50 Depoul general pentru toata Bominla La farmacia Victor TOringer Bucurestl calea Victorieï i gflseste asemenea în Bucnrestï, la farmaciile: F. Brus, M. Brus, Fr. W. Z(1 ruer, A-s, E. I. Risdôrfer, A. Frauk, I. A. Ciura, etc., fi la drogueriile: F. Bruss, Economu Se Czeides, — ---------- —-------, — —------, „—, —„ JB-,.-------- & Co. Th. M. Stoenescu, Hie Zamfirescu.—BotofanI la: Haynal, V. D. Vasiliu. — Bràila, la: Filloti, G. Kauffmesc, A. Drumer.—Buz&ü, la: Schuler, Weber.—Craiova, la farmaciile : Moss. Poli), üswald.—Focfani, la: Reiner, Stonner. — Galafi, la: Stichler. — Giurgiu, la: Binder, Fabini.—Iafï, la: I. Engel, Rosenthal, Fratiï Konya.—Piteftï, la: Schirkanyer.— Ploeftï, la: Schüller Ziegler.—Tirgovifte, la : E. Seymann.—T.-Màyurele, la : A. Ilebberling. B iuroul fabricel de spirt fabriceï de borhot uscat de la Herestreü fi morel automatice de abur de la Obor ale C0N8T. ST. BORANESCU D-luï ANDREI A. POPOVICI S’a mutât din strada Smîrdan in Strada Lipscanï No. 80 fat» eu biserica S fin lu Gheorghe Noü ADVOCAT Bucureftï, Str. Zboru Nu. 13. ALEXANDRU G. FLORESCU A D V O C A T Calea Dorobanfilor, 11 bis i Bucurescl.—Tipografiai«Epoca>.—Strada Clemen^el, No. 3. www.dacoromanica.ro