SERIA II. ANUL I No. 15 DUMINICA 19 NOEMBRE 1895. NUMERUL 10 BANI ABONAM ENTELE Iucep la 1 çi 16 a fle-cirel lnnî çi se plàtesc tot-d’a-uua îuainte In Bucureçlï La Casa Administratieï. In Jude[e si Streinâtate piin mandate postale. Un an in Tara 30 leï ; în Strainâtate 50 leï Sase luni . . 15 » » » 25 » îreï lunï ..Su» » 18 » Un numâr in strainâtate 30 banl MANUSCRIPTELE NLJ SE INAPOIAZA ADMINISTRA JIA Strada Clemen^eï, No. 3 NUMERUL 10 BANI ANUNCIURILE lu Bucurescï fi Jade{e se primesc numai la Administra^ In Streinâtate, direct la administrable çi la toute oficiele de publicitate Anunciurï la pag. IV . . 0,30 b. linia » ï » III . . 2.— leï » » » » II 3.— » » Insertiele si Reclamele 3 leï rindul Un numër vechiü 30 Banï REDACTIA Strada Clemen^eï, No. 3. CaMltii Partidnîui Gonsemtor Colegiul I-iü de Sénat D-niï G. Gr. Cantacuzino Gr. Triandafil Colegiul al 11-lea D-niï V. Brâtianu Gr. Tocilescu C. Arion D. A. Laurian Gr. Capça Colegiul I-itl de Camerà D-niï General G. Manu P. P. Carp Al. Lahovari M. Ghermani N. Filipescu SCRISOAREA UNUI PREFECT D. Caton Lecca, fratele mai mare al d-luï Jean Lecca, a fost cuprins de o patimâ curioasâ: aceea de a lace scrison. Spre deosebii'e de fratele d-sale mijlociïi, d. Caton nu-§! pune scrisorile la po$tâ, ci in Ga-zeta Oboruluï. Iï vom face plâcerea de a ne ocupa de ipistolia dumisale. Dar mai întîiü, sa prezintâm Incâ odatâ publiculnï curios textul scrisoreï d-luï Jean Lecca, prefect de Racâü : Iatâ-I : Domnule..*. Am primit eu o deoscbiU pla-cere scrisoarea d-tale. Fiind-cîl sunteR proprietar în acest j ude| si cunoselnd ideile d-v. politice, este bine §i chiai* vâ rog se venitï la 24 a. c. în llacftu, spre a lua parte la aleg. col. I, ce va avea loc. Cred ca sunte^ï inscris $i la col. II de Sénat de aceia e bine sa ityl aci s’în ziua aceia. 9 9-bre 95 Al d-v. Bacàü I. G. LECCA Precum vedep, D. Jean Lecca, nu este un slilist ; iar ortografia si puncluafia-I sint cam liberale. ïotu§ï, scrisoarea are un inte-res penti'u eoleefionariï de documente électorale : ea pune in luminâ... tôt pe Domnu Eleva. Si acum, iubite domnule Caton Lecca, sa ne ocupâm pufin §i de D-v. Suspne|ï câ «D. I. Lecca n’a adresat circulârï alegâtorilor», ci «a rüspuns pur çi simplu, ca orl-ce om cuviincïos, uneî cunostinte a sa». Noï nu tâgâduim câ scrisoarea frateluï D-v. este cuviincioasâ, ci afirmâm numaï câ nu-ï convena-bilâ, câ prefectul nu se cuvenea s’o scrie. §i cul incâ? Unuï om ca ale-gàtorul în chestie, pe care D. Jean Lecca, dupà afirmarea D-v., nu l’a vâzut decit odatà în viatâ, la alegerile jude^eiie, §i pe care «de atuneï nu l’a mai vâzut». Domnule Caton, scrisoarea D-v. compiicâ mai râü decit propria sa operâ pe prefectul de Bacàü. Cum ! Vezï o singurâ datâ in vïatà pe un om, la alegerï, — §i apoï îï adresezï çcrisorï électorale în calitate de prefect ! Càcï nu ve{ï sus^ine inc’odatâ si serios câ fratele D-v. n’a scris ca prefect, ci «ca orï-ce om». Teoria aceasta a dublei personalitàtï n’o admit nicï copiiï. §i atuneï maï mult ca orï-cind, textul scrisoreï de maï sus este o circularâ câtre un alegâtor, iar nu o bïatâ scrisoare. Acuma, D-v. gàsip câ «D-l. I. Lecca este într’adevàr vinovat, dar nu de ingerinte ci,o recunosc, eu o mare uçurintâ...» Domnule Caton, aceasta vàpri-ve§te. Slntep frate maï mare $i uzap de dreptul primuluï nàscut de a trata cum credep D-v. pe fratele càzut în pàcate. Noï însâ, sim pli cetâ|enï çi apâ-ràtorï aï libertâfilor ca çi d. Eleva, criticâm nu opéra unuï frate, ci pe a unuï prefect. Fratele o fi co-mis o uçurintâ,—nu apreciâm ; prefectul insâ a sâvirçit o ingerintâ, —çi aci intervenim, aci avem dreptul sâ protestâm. «Sarcastic» orï «violent» asta depinde de opéra pe care o criticâm. Dacâ ne-am ocupa numaï de scrisoarea D-v. plinâ de fraze romi-neçtï ca astrigafï la ingerinte», «D. Lecca este vinovat eu o mare usu-rintà», «scriind unuï IMUSard poli-^ienesc», çi altele tôt aça de fru-moase, — atuneï poate câ ne-am multumi eu «sarcasmul». Dar faptul este câ, orï-ett ap fi redactat o scrisoare comicâ çi o-fensâtoare pentru gramatica aces-teï fârï, spre a depârta atentia pu-bliculuï de la opéra serioasâ a frateluï D-v.,—noï nu vom câdea in cursâ. §i neglijind pe d. Caton Lecca cel scriitor, ne vom ocupa de prefectul Lecca. Iar ca refren, vom zice : — Domnule Eleva, libertâtile dumitale §i-aü gâsit Bacâul. M. H. DIM. STÜRDZA 51 BARONUL BÂNFFÏ Ca urtnare a scuzelor umilite de la Iafi, d. Dim. Sturdza este obliyat acum a face un pas Inuinte pe acest povlrniç un pas care va con-tribui la umilirea cea mal rusinoasâ a guvernu-luî romin fa{â de ungurï. In odevâr, gazetele ungurestï anun{â urmâ-toarele : nite ca §i coresponden;a celor l’aljï muri-torï çi-o sà vedep cum o sà-î treaeâ pofta d’a maï asasina Omenirea eu telcgrame de cîte-o tistea de hîrtie. Atuneï o sâ-1 vedep eu cîtâ économie are sà râspundà cetàfenilor care se pun sub aripa sa tutelarâ : Câmârâçescu Jiu Eï, a§ï ! Da Dumneata eral maï breaz ? Salve. Nicu Speràm cà vocea noastrà imparjialâ va fi ascultatà. Demagog. SOAIATILXE Fiind-câ ziarele liberale—si comi-siunea interimarâ,— dupa ce au calomniât pe d. N. Filipescu, nu vor sâ râspundà la somatiunea d-sale, ne vedem silitï sâ reproducem acea so- matiune : * «Yoiula Nationalà» deminlînd câ asï * * « * fi plittit un abouament pentru inser-tiunï în «Foaia Foporuluï» din Sibiü, înâ sileste sâ revin fârâ voia mea asu-pra cestiuueï fonduluï publicatiunilor priniârieï. llâspund : Somez pe membriï comisieï interi- mare sâ publiée chitanta de primirea bauilor ce se aflâ la primârie eu iscâ- litura uneï persoane loarte însemuate, saü sâ poruuceascâ preseï liberale sâ desmiutâ afirinatiunile sale, ceea ce ar « ' fi mult maï eu miute. N. Filipescu. DISIDENTBLE LIBERALE «Iiiaug'urarea Por{ilor de fier s’a Bxat dell-nitiv pe zlna de 2 (11) Mail! 181)6. La inau£arare, care Ta 11 prezidatà de M. Sa lteçele Francise losif. usistat de îutre$rul frurern nugar, yor lua parte .ji regriï Carol al Itomînieï si Alexandra al SerbloT, însotitl de prirniî rainlstri çi de miniçtrlî de externe çi de lncrürï publiée aï acestor pirï. «Prin cerenrile noastre politice se atribue o mare importantâ maï aies faptnlnî, câ pentru întiia oarâ reprezintanbii fruvernulnï romin se Yor intîlni pe pâmintul ungurese eu membriï gurernuiuï nngar. Fârà a 11 prooroeï, credem a çtl câ diforen-dele ce ar fl existîud între guvernul prezidat de principele (î) Sturdza çi gurernul unguresc, yor fl de astâ-datâ eu desâvlrçire lâmurite». Aceastâ noti[â pare a avea aerul unulcomu-nicat oficios al guvernuluï unguresc, câcï toute ziarele din Budapesta au publicat'o intoemaï. Acum nu ne maï ranime de cit sâ vedem pe d. Dim. Stuzdza la bmchetul inaugurâreï Pur{ilor de fer strigind : Eljen ! Eljen t Eijen ! RUBRICA RflEA O propunere In fie-care zi cînd Paulusache, tribun la Interne soseçte la canfelarie s’apucà ’ngrozit eu mîinile de par ca Barbu cînd vrea sâ faeâ pe oratoru ticâlos. Pe mese, pe scaune, pe jos, pretutindenï zac gogeamite grâme-zile de scrisorï, cârg postale çi telegrame. Ce spun ele ? Ba câ cetàjeanul reactionar X a fost victima nenorocità a unor alegerï prea libéré, ba câ varapirul Cutare a fost kirifopolizat de amiciï guvernuluï plnâ cînd a dat afarâ din el tôt singele pe care’l sup-sese din arterele poporuluï, ba cà’n sfîrçit un ziar de scandai din Focçanï de pildâ, a avut deosebita cinste sâ treaeà ’n biblioteca lui Don Prefect în loc sâ ajungâ în mîinele cititorilor ignorang carï nu pot pricepe im-portanja preseï. Care va sà zicà azï aicï miine’n Focçanï, se petrec catastrofe ale càror consecinfe sînt maï teribile de cît v’ag putea închipui. Iatà de ce. Excelenfa Dumnealuï Paulusache, la care mîncàrimea de condeiü devine din zi în zi maï acutâ, ’çï-apus în gînd sâ’ntre{ie o ’ntinsà corespondenfà eu onor. public. Aça dar s’açeazâ la biuroü, înfige condeiu ’n câlimarâ çi trage-ï la telegrame chilo-metrice carï ’ncep toate eu sacramentalele «maï înainte de toate doresc ca mica mea epistolà sâ vâ ’ntîmpïne... eü de la mila Creatoruluï ma ailu bine...» çi sfîrçesc eu «ait ne maï avînd ce scri, complimente la to{ï, etc., etc.» Nenorocifiï amploiiiîï de la telegraf sunt dLsperaîï fiind-câ de dimimeaîâ çi pînâ seara nu fac alt-ceva de cîtciocânesc beltelele te-legrafice ale Ministnuluï. Aflàm cà sînt de-ciçï sà sc punà ’n greva dacâ potopul âsta de depeçï va maï continua. Ce-ï de fâcut? Eù unu sunt de ’pârere ca proza Dom-nulul Cleone sâ fie supusâ la taxele cuve- Cine ’çï-ar fi inchipuit câ chiar dupa o lunâ §i jumâtate de guvern colecti-vist vor isbueni disiden^e serioase in marele partid, câ la alegerï vor fi în multe localitâtp fa{â în fa[d doua liste liberale, cà vor apârea ziare de acelaçï partid carï sâ ne faeâ pe nol martorï fârâ voe la spâlarea unor rufe foarte murdare ? Grozavul partid liberal care se fâlea în opozi{ie eu unirea $i disciplina parti-sanilor sâl, se vede azï impreunâ eu tara cum viermele discordieï face pustiiri in rlndurile fidelilor. Nu ne maï ocupâm de micile certurï din toate localitâtile din [arâ, unde o-fertan{ü copleçesc oferta, unde partisa-niï carï nu incap se ceartâ eu cet cari aü incâput, unde sunt mul{umi[ï si ne-mul^umitï, sâturaip çi flâminzï, aspirant çi ocupanfi,— acestea sunt toate urmârï fatale de carï trebuie sâ sufere un partid care în oposi^ie n'a avut nicï o busolâ, nicï o {intâ, nicï un idéal, ci numaï apeliturï çi dorin[a de a satis-face aceste apetiturl. Scurta practicâ de 45 de zile a produs amârâciunï çi a dovedit eu priso-sin{â ceea-ce nu maï cra nevoe sâ se dovedeascâ—incapocitatea ÿef uiuï çi slâ-biciunea partiduïui. * * Treï disiden[e serioase, indiscutabile çi fât$e aü isbuenit pinâ astâ-zï în parlidul liberal: DisidenÇele din Focçanï, Piteçtl si Galaft. Citeçï trele disidentele sunt conslituite, aü ziare, sus[in liste separate de candidat. Citefi trele sunt intratabile, eu toate incercârile fâcute de guvern pentru a le impâca. D. Dimitrie Sturdza a fost râü primit la Focçanï, d. Cantacuzino a fost çi maï râü primit la Piteçtï, iar Du-minicâ, cînd primul-ministru proecteazâ sâ meargâ ia Galat, va afla cit cintâ-reçte in balança disidentâ voin[a çi cuvintul sâü. Pe lingâ aceste disiden[e, despre care ziarele guvernamentale se feresc de a vorbi, eu toate câ ele zilnic daü de vor-bit partiduluï si guvernuluï colectivist, nu va irece mult timp çi vor izbueni çi altele tôt atil de serioase. * ■¥■ 4 Care sunt causete acestor disiden[e ? Nimic alt-ceva de cit pornirea accen-tuatâ a guvernuluï çi partiduluï d-luï D. Sturdza de a reveni la starea de la 1888. La Piteçtï de pildâ, dupà 8 anï de opozi^ic, eu toate sfor^ârile d-luï Fleva, s’a reuenit la cunosculul Dimancea, dindu-se la o parle toatâ linerimea li-beralâ de acolo, câreia nu i se pot re-proça pucate ca acele de carï e incâr-cat fostul vice-preçedinte al Camerei colectiviste. WMwjdacôiX)iiiamcà'roSc chiaris çi Malaxa• Acest dm urma e foarte cunoscut incâ de la 86 — 88 çi inseamnâ pentru liberaliï din Galatï ceea-ce inseamnâ Dimancea pentru Pi-teçtenï. Maï e nevoe sâ spunem pentru ce s'a nâscut o disidentâ puternicâ la Focçanï ? Numele luï Sâveanu e suficient sâ te Ingrozeascâ çi sâ te respingâ. ÿi cînd incetul eu incelul, dupa alegerï, se vor trimite la plimbare tineriî carï aü in minâ adminis[ra[ia din pu-[ine jude[e, cind se va reveni eu totul la vechile cadre ale partiduïui çi se va re mercia un oare-care ministru prea ambarasat pentru guvernul colectivitâ-{eï, disiden\ele vor fi mai puternice si maï serioase, câcï atuneï ele vor avea un çef. Çi atuneï? Atuneï çtim ce se va în-timpla. X. X. FLEVA SI COLECTIVISTIi y _______ y In întrunirea conservatoare de Dumi-nica trecutâ, d. Lascar Catargiu, vene-rabilul set al partiduluï conservator, a zis câ côlectivistiï aü format in judete comitete revolutionare, la ordinele câ-rora aü pus pe prefectï si întreg apa-ratul administrativ. Eï bine, aicï in ca-pitalâ aü lâcut maï mult: ambele lor gazete autorisate— Voin[a Nafionalâ si Gazeta Poporuluï — ambele sud direc-tiunea a cite unuï ministru colectivist, s’aü erigiat in comitet de supraveghere a vorbelor si faptelor singuruluï ministru liberal care pare cà sovâeste incâ de a deveni colectivist sadea. Am denuntat prin ziarul nostru câ cetâteanul Ilie Georgescu din strada Or-zarï 30, a fost crunt bâtut de o ceatâ de agentï colectivistï—câcï ce este alt-ceva Ion Marinescu, aléas Ion al Peneï, decit un desgustâtor agent colectivist ; am arâtat în acelas timp câ politia, prin refusul eï de a da curs plingereï pa-cientuluï, se lace complice cubâtâusiï— si am rugat pe d. ministru de interne sâ vinâ pe la redac^iunea noastrà pentru a vedea d-sa singur pe victima banditilor politieï. D.* Fleva a venit la Epoca, a ascultat complectarea informatiuneï noastre din ziar si^ luat datele necesare pentru (a-cerea* îwieï anchete. Aceastâ cercetare a confirmât denuntarea noastrà si comi-sarul Christescu a fost destituât impo-triva vointeï prefectuluï Culoglu. Evident câ nimic din toate acestea nu eonveneaü colectivistilor, si timp de cite-va zile ziarele lor âü tâcut, nepo-menind mâcar de vizita d-luï Fleva la Epoca. Dar in fine aü vorbit. Si stiti cum ? Voin[a si Gazeta Poporiiiuï isï bat joc de d. Fleva zieind câ a câzut victima uneï pâcâliturï ! Pâ âliturâ? lalâ aci, fatâ în latà a-precierile preseï colectiviste si rezultatul ancheteï d-luï Fleva : liaportul d-luï Fiera câtre Kege Sire, In seara de 4 Noem-bre, un cetatean Ilie Gheorghescu a suferït de la alJiï o bâtaiegra-vâ, care urma negreçit sâ fie constatatâ de police çi aulorul urraârit dupâ legile penale. Gomisarul de politie din secjia 44, Dimitrie Christescu, de çi a aflat despre comiterea faptu-luï, din negligenîâ saü rea credin{â ’l-a ascuns superiorilor sàï, netre-cindu’l în raportul de zi çi toemaï dupâ ce sub-semnatul, informât prin ziare, am ordonat o an-chetâ, a inaintat un ra* port in care zice cà a aflat faptul in mod indirect çi nu ’l-a urrnâ-rit din cauzü nu ’ï s’a fâcut reclamatie pe cind victima, vàzind nepâsa-rea politieï, s’a adresat eu plingere la d. pro-curor-general. In fa|a aceslora, sub-semnatul, neputind toléra ca agent» de polipe sâ’çî calce datoria, pro-tegilnd, direct saü indirect, pe aceï carT comit deiiete çi maltrateazà pe cetâtenï, am onoare a solicita de la Müjestatea Voastrà destituirea co-misaruluï de politie Dimitrie Christescu. Rog respectuos a da telegrafic inalta Majeslà-t«ï Voaste aprobare. Care din aceste doua documente constitue o pâcàliturâ, sâ judece lumea în genere çi d. Fleva in deosebï de care ]roin^a isï bâte joc. Iar noï il intrebâm: — Que cherchez vous dans cette galère ? REFORME SIRBESTI Mesagiul regelui Alexandru. — Situafia financiarà. — Situafia partidelor. — Revizuirea Constitufieï. — — O alianfâ secretâ. — Mesagiul regelui Alexandru In treï anï de domnie efectivâ, tinârul rege al Sirbieï a îndurat maï multe de-ceptiunï crude si a trecut prin maï multe crize violente, decit altï domni-torï europenï carï domnesc de zecï de anï. Mostenind o situatie gravâ delà le-ventul si risipitorul sâü pârinte, lipsit de avéré si de popularitate, copil de 17 anï fârâ experientâ si fârâ cunostintâ de oamenï, înconjurat de conspiratôrï si de dusmanï, Alexandru sï-a salvat ca prin minune tronul sâü. Si aceasta nu se poate datori nicï tactuluï sâü politie, nicï patriotisinuluï bârbatilorde statsîrbï, ci numaï si numaï împrejurârilor politice externe, carï n’aü favorizat de loc con-spiratiile radicalilor si ale pretendenti-lor Karagheorghevicï’si Nicliita al Mun-tenegruluï. Alexandru sï-a asigurat tronul, in Sir-bia s’a restabilit linistea si acum rege si guvern se ocupà eu refoVme interne. Mesagiul regai citit de Alexandru alal-tàïerï la deschiderea sesiuneï ordinare a Scupstineï, fagâdueste o sumâ de reforme, precum reforma financiarà, reforma ad-ministratieï, revizuirea constitutieï, etc. Situafia financierâ 3 Reformele fmanciare se vor face ane-voie, câcï in ultimul deceniü partidele carï s’aü succédât la putere aü deprins pe contiïbuabilï eu niste obiceiurï rele. Anume : radicaliï cind* aü venit întiia oarâ la putere, pentru a récompensa pe numerosiï lor agentï électoral!, le-aü ïertat dârile si de atuneï toate partidele aü fâcut întocmaï, asa câ de vr’o zece anï aproape zece milioane de leï pe an nu se încaseazâ. Si acest râü precedent s’a înrâdâcinat atit de mult, încit guver-nele azï n’aü putere sâ incaseze vechile dârï si sint nevoitï sâ procedeze la fel eu agentiï lor ele’ctoralï si eu un mare numâr de partizanï. La aceste se vor adâoga : valorile sir-bestï aü scâzut la minimul posibil, cre-ditul zdruncinat, anuitâtile marï ale da-torieï publiée, epitropia creditelor asupra dârilor directe si vecïnicele neintelegerï vamale eu Ungaria, carï stinjenesc eo-mertul Serbieï si reduc foarte multex-portul rîmâtorilor. Guvernul sirbesc promite acum a contracta un noü imprumnt pentru a aranja finantele târiï. Va gâsi oare milioanele necesare si sub ce conditiunï? Iatâ doua intrebârï la carï nu vor putea râspunde nicï guvernantiï sirbl, de oare-ce eï stiü maï bine ca noï, câ nu prea pot oferi garanti!de platâ exactâ créditorilor. Poate numaï interventia vr’uneï marï puterï amice ar putea inlesni contractarea unuï imprumut, dar si aceastâ interventie ar costa mult pe tinârul regat. Situafia partidelor Si fatâ de o situatie atit de criticâ, atit de zdruncinatâ, partidele sirbestï continuâ a purta filtre ele o luptâ ex-trem de violenta. Radicaliï, în spécial, cari fârâ indoialâ se bueurâ de increde-rea maselor profunde, dar cari aü un cusur mare, câ sint prea demagogï,—se aruncâ eu înversunare in potriva libe-ralilor si a progresistilor, maï aies in contra acestor din urmâ, cari sint acum la putere. Si aicï lupta e intre masele inconsti-ente ridicate de citï-va agitatorï ordi-narï si intre cirma ciaseï culte; câcï progresistiï, de si putinï la numâr, sînt partidui cel mai cuit, compus din advo-catï, profesorï, ingineri, medicï si pro-prietarï mari. Revizuirea Constitu^iei Pentru a asigura insâ evolutia fireascâ a ideilor sociale si economice, mersul régulât al Constitutieï, dezvoltarea paeï-nicâ a târiï si formarea partidelor pe baze serioase si r.eprimejdioase existenteï Serbieï, regele Alexandru e hotâiît* a in-stitui o comisiune cotnpusâ din bârbatiï ceï maï alesï, carï sâ se ocupe eu revizuirea Constitutieï in sens démocratie; Constitutie maï largâ ca cea din 1871, dar maï restrinsâ ca cea din 1888fâcutà de demagogiï radicalï. Si delà modul cum se va face Consti-tutia, pe ce temeliï se vor aseza instilu-tiile Statuluï, atirnâ viitorul regeluï Alexandru si chiar viitorul regatuluï sâü. O alianfâ sécréta E locul aicï sâ relevâm o depesâ trans-misâ de Agença Rominâ, care anuntâ, câ ziarele din Atena sustin si aprobâ inliintarea unuï épiscopat sirbesc in Pi iz-rend (Macedonia). , Aceï carï cunosc sovinizmul excesival grecilor, carï stiü eu cîtâ violenta aü «Yointa NatioualS» Ceï de la Epoca çi-aü fâcut un plan aça : Sâ zicem câ un Ilie Gheorghescu oare-care ar fi (ost bâtut de niçte iilor. Redactatà de eminentul doctor Rappaport, aceastâ revistâ promite a aduce marï serviciï pàrin-Jilor, preeum çi a populariza cestiunile medicale privitoare la sâuàtatea copiilor. Nuraàrul intliü al acesteï reviste ni se prezintà în condipunile cele maï excelente, cuprinzind o matcrle bogatâ çi foarte interesantâ, scrisà în stil popular, despre alimentarea artificialà a copiilor, despre laptele sterilizat, despre scarlatinà, aespre creçterea corpuluï copiilor çi altele. Recomandâm eu càldurà aceastâ revistâ pârinplor. Gorcspondentnl nostru spécial din Bnzàü, ne comunicâ câ a adnnat déjà toate actele cari priresc pe procnrorul general Sàràpiann. Este vorba de o sérié de fapte grave in sarcina a-cestai domn, fapte care date publicitâtei vor face imposibilâ çederea lui in capul parchetulul general. In afacerea d-lnï Slmionescu, fostul admlnfs-trator al credituluï agricol, Sarâ|eanu çi cî-te-va rude ale sale care aveaü oare-care dara-veri bânefti eu d. Slmionescu, aü jucat un roi murdar care a produs o tndiguaÇle generalâ Su Buzàù. Se va vedea, îndatâ ce vom publicâ detailat cercetàrile ce s’aü fâcut în localltate, câ présenta luï Sârâ{eauu ca procuror general, este cea tuai mare ruÿine pentru magistraturâ. Din Sulina ni se telegrafiazâ, cà furtuna din zilele din urmâ a scos çi a rupt cea maï mare parte din uneltele de pescàrie din Sf. Gheorghe. Pagubele se ureâ la peste 50,000 de leï. Oerculafia trenurilor D. Berlescu, dirigintele oficiuluï j>os-tal central, ne roagà sâ anuntàm ca di-rectia poçtelor nu ia nicï o râspundere pentru expedierea regulatâ a scrisorilor simple çi recomandate, a mandatelor postale, a gropurilor çi a paclietelor. Aceasta nurnaï cit tino viscolul care impiedicâ circulatia i*egulatâ a trenurilor * ♦ * www.dacoromanica.ro E P 0 G A 3 r', Azï diminealâ aü plecat din gara de Nord urmâtoarele trenurï : Trenul de Virciorova la orele 8 si trenul de Burdujenï la orele 7 si jumâ-tate împreunâ eu posta din Moldova care nu s’a putut expédia aseara, ne-plecînd nicï un tren. Trenul de Burdujenï se opreste la Ploestï si va astepta destuparea* linieï pentru à putea pleca maï départe. Se sperà câ pinâ disearâ circulatia spre Moldova se va putea restabili. * Azï dimineatâ si aseara toate trenu-rile aü sosit in gara de Nord eu inlir-zierï de cite 5 si 6 ore. Circulatia este maï anevoioasà inire Bucurcstï si Chitila. * ♦ * Trenul care a plecat ierï spre Constante s’a înzâpàdit la gara Fundulea. Trenul, care a plecat ierï spre Giur-giü s’a înzàpâdit la halta Grâdistea. Linia Buzâü-Braila este înzapaditâ. D-na Elena Economu, a dâruit Curteï de Apel sectia Ill-a, frumoasa bibliotecâ a defunctuluï George Economu consilier al aceleïasï Curtï. Bibliotecâ este déjà instalatâ in caméra de consiliu. Voin[a Naftonalâ de aseara publicâ o mica notilâ prin cai'e face stiut câ d. Lupu Crupenski lost députât si primar al comuneï T.-Ocna ’ï telegrafiazâ pro-testind in potriva insinuatiunilor foilor colectiviste, prin care vor sa ’l aeuze câ ar fi comis nereguiaritâtï si neonestitâtï ca primar. Luind act de protestele d-luï . Crupenski Voin{a fâgâduïeste «câ va astepta rezultatul anebeteï». Oare niste oamenï cinstiti nu ar fi trebuit inainte de asï vârsa balele asupra cui-va le fi asteptat acel rezultet? Nu se numeste oâre pentru oamenï one§tï o infamie purtarea VoinÇeï ? Dar ea se explicâ lesne. D. Lupu Crupenski este candidat al opozitieï la colegiul al II-lea de Bacâü, §i, spre nenorocirea colecti-vistilor, e sigur de isbindâ. Colectivistiï dar trebuïe sâ comilà orï-ce infamie *ra sà irnpïedice aceasta. Aü mers pinâ a ameninta sa aresteze pe d. Crupenski. Alegerile sâ fie libéré, dar nu §i candida[n opozitieï. Dacâ vor reu§i, ca d. Crupenshi sâ nu se aleagâ, iacem prinsoare câ nu va maï fi nicï vorbâ despre aceastâ afacere. Azï s’a deschis în mod provisoriü linia feratâ Craiova-Calafat. Inaugurarea linieï se va face^maï tîrziü. Comisia interimarâ a Capitale), vrînd sâ’ càpâtuiasca pe protegiatiï sâï, este ho-târîtà a provoca zilele acestea demisiunea d-lor Cucu si Andricu, douï distinsï func-tionarï aï primârieï. Nu întelegem citusï de putin aceastâ persecutie stupidâ in contra unor func-tionarï carï n’aü fâcut politicâ militantâ. Dupâ comisia interimarâ, acestï douï functionarï superiorï nu pot fi toleiatï de vreme ce aü servit sub d. Nicolaê Filipescu, un primar conservator. Afliim eu placere câ Joia si Duminica viitoare se va juca la Teatru National Mort fârâ lumînare, cunoscuta dramâ a confrateluï nostru I C. Bacalbasa. Felicitâm pe directia noastrà ’câ de astà datâ a renuntat la ideia d’a mal desmormînta din repertoriü toate farsele inepte nemtestï si toate melodramele în-vechite si râsuflate care-a ’noeput sâ lase rece chiar pe galerie. Draina Domnuluï Bacalbasa a avut în stagiunea trecutâ un succès asa de fru-mos si asa de méritât încît reluarea sa se impunea. Incepîud eu uumârul viitor, ziarul nostru va fi imprimât îu tipografia «Epocu». Cu acest prilej ziarul nostru va 11 îm-bumitàtit sub toate raporturile. CHESTIUNEA ZILEÎ In en pâli ■■ area Sultanuluï.- Pregâti-rile Itiisieï. — Inlenenlia ruso-euglezà lu Armenia. — Couclnzia Ineâpâtinarea Siillannliiï Sultanul încomurat de niçte sfetnicï râl, reacfionarl si habotnicï, perzistà îucâ în re-fuzul sâü de a permite unuï al doilea sta-fionar al puterilor europene sâ treaeâ Bos-forul. Acest refuz al Sublime! Port) a agra-vat din noü situatia în Orient §i cine $tie ce evenimente grave se vor produce in cu-rînd, cu atît mal vlrtos, câ nouï turburârï sîngeroase aü izbuenit în America si maï aies în Erzerum fi câ ambasadori! marilor puterï europene aü decis în ultima lor în-trunire sâ recurgâ la represalil fafft de Tur* cia, la represalil violente chiar, pentru a o sili sâ capituleze. Prcpilirilc Itusieï Perzistenfa une! situa^üï atît de diiicile a enervat atît de mult opinia publicâ, lu cît ea e dispusâ a crede câ ne allâm în ajunul unul mare rezboiü european. fji credin^a asta e nutrita din ce în ce mal mult prin ftirile ce se râspîndesc despre pregàtirue Rusieï. Aceste stiri, însâ, par a fi cam exagerate dupâ declaraffile fâcute de generalul Roop, ibst guvernator civil fi militai- în Odessa iji actualmente al douilea §ef al marelul stat-miiior al armate! ruseçtï. Generalul Roop interviewât de redaçtorul une! gazete streine, a déclarât urmâtoarele: — In fie-care an, spre iarnâ, concentrâm frupe numeroase în Basaraliia, Volhynia fi Podolia, în vecinâtatea granitel austro-un-gare; trupele concentrate In mare parte se l'onneazâ din Cazacil de Don. Aceste con-centrârï n’aü însâ a face nimic cu situatia din Armenia, cu zgoinotele de râzboin saü cu o mobilizare generalâ a armateï ruseçti, câcï ele sînt fâcute cu totul în ait scop. — Anume în ce scop? (3Ç-— Foarte simplu: In Basaraliia, Podolia si Wolhynia sunt o iiiultinie de baroace ho-lerice construite de acum patiq .fi cincl anï. Aceste barace sînt cu desâvîrfire goale. Pe de altà parte regimentele de Nord din noü create fi cazaciï de la Don n’aü cazàrmî destul de bune pentru a suporta clima cea rece fi ast-fel s’a decis de acum treï anï ca pe timpul erneï aü sà fie iuterhati prin baracele din provinciile citate. Iatâ la ce se reduc sgo-motele despre mobilizarea armateï. IntervenÇia ruso-englezâ — Dar cestiunea orientalâ, saü mal bine zis cestiunea europeanâ, nu poate sâ producâ vr’un mare râsboiü? — Nu cred ; toate puterile mari sînt In-telese asupra aceste! cestiunï. Deocamdatâ punctul cel mai grav al acesteï cestiunï pare a fi o intervenpie armatâ comunâ a Rusieï §i Englitercï pentru restabilirea or-dineï în Armenia. Dar fi aceastâ intervenue s’iu- face numaï în urma unul mandat al marilor puterï fi pe lîngâ azistenta flotelor lor. Si pe cît ftiü, tratârile în aceastâ pri-vintà s’aü deschis déjà fi în curînd se vor sfîrfi. La despârtire, generalul Roop a déclarât interlocutoruluï sâü urmâtoarele : — Te rog, însâ, sâ nu schimbï nimic în senzul declaratiunilor mele. Tiü ca ele sâ se publiée exact pentru a linifti opinia pu-blicâ fi pentru a dezminti zgomotele per-zistente carï circula de atîta vreme cu pri-vire la pregâtirile de râsbol ale Rusieï. Coneluzia Din aceste declaratiunï, precum fi din ftirile grave ce zilnic ne sosesc din Con-stantinopol fi din Armenia, rezultà câ situatia în loc sâ se limpezeaseâ, se coniplicâ maï râü fi ne putem aftepta în curînd la interventia armatâ a Rusieï în Asia micà. Ce rezultate va produce aceastâ interven-tie fi ce va face Turcia? Iatâ douâ cestiunï la carï nu se poate da deocamdatâ nicï un râspuns. Incontestabil însâ, câ viitorul rie rezervà surprinderl mari. Agio. TELEGRAME Serviciul AgenReî r-o»xiiixe Moartca lui Taaffe Elischau, Î7 Noembre. Fostul ministru-prefedinte, contele Taaffe, a mûrit azï la 10 ore 15 minute diminoata. Viena, 17 Noembre. lmpâratul si contele Badeni, în nu-mele cabinetuluï, aü adresat prin depesï condoleanfele lor familieï Taaffe. Inmormîntarea se va face Lunï în ea-voul familieï la Ellischaü. Revizuirea consfituRei Paris, 17 Noembre. Caméra deputafilor D. Cuneo d’Ornano, bonapartist, interpeleazâ guvernul asupra revisuireï constitutieï. D. Bourgeois zice câ apartine guver-nuluï de a lua initiativa revisuireï, atuneï cind va crede oportun. (aplause) Caméra adoptâ cu 318 voturï contra 102, o ordine de zi care constatâ câ guvernul este hotârit sâ realiseze maï na-inte de toate reformele continute in pro-gramul sâü. D-nu Doumer râspunzind la o inter-nelare zice câ caméra poate sâ aibâ in-credere in gestiunea nouluï guvernator al credituluï funciar. Ordinea de zi purâ si simplâ s’a adoptât cu 210 voturï contra 37. Papa çi Armenif Roma, 17 Noembr* ln àlucu[iunea sa la consistoriul de azï dimineatâ, Papa a fâcut o alusiune explicita la situatia din Orient, a câreî gravitate n’a câutat s’o ascunzâ. El a udâogat câ sfintul Scaun nu se desintereseazâ de penibilele condiÇiunï fâcute Armenilor $i doreçte sâ vazâ pe diferitele popoare ale imperiuluï otoman guvernate dupâ principale egalitâ^eï §i echitâÇeï. Alocutiunea anuntà constituirea apos-tolicâ pentru restabilirea patriarcbatuluï din Alexandria in Egipt. Ministru chemat la ordine Budapesla, 17 Noembre. Caméra depula[ilor. Presedintele a chemat la ordine pe d. Perczel, ministru de interne, si pe d. Andreansky, députât. Acesla din urmâ imputind d-luï Perczel câ neagâ lucrurï cunoscute de toatâ lumea, ministrul a calificat aceastâ asertiune de insinuatiune impertinentâ. Se asigurâ câ d. Perczel a tiimis doï deputalï ca sâ ceara explicatiunï d-luï Andreanszky. Inmormîntarea lui Dumas Paris, 17 Noembre. Corpul lui Alexandru Dumas a fost transportât la Paris. Inmormintarea va fi civilâ ji se va face miïne pe cheltuiala familieï. — Nu se va rosti nicï un diseurs. Anchetâ Toulon, 17 Noembre. Contra-arairalul Bane a luat interimul comandamei.tuluï escadreï Mediteraneï. Escadra va râmine in port pinâ la sfirsitul ancheteï in contra amiraluluï Gervais. Primarul Bruxelei Bruxelles, 12 Noembre. In fata minorilâtilor catolice si socialiste esite la ultimele alègerï comunale, d. Buis, primar, era decis sâ-sï dea de-misia. dar va râmine la post dupâ cererea stâruitoare a consilierilor comunalï libéra lï. Spectacolclc sereï Simbâiâ 18 Noembre THEATRO NATIONAL.—Ata^atulde Lega[iune, comedie la 3 acte, localizatâ de G. P. Oromolu. cu d-niï Hasnaç, Catopol, Hagiescu, Brezeanu etc., ?i d-nele Giucurescu, lla?na?, etc. Noaptea de Pasti, comedie într’un act. de d-ra Ciupagea mHEATRU LYR1C.—La fiUe du Tambour-Major, loperâcomicâ in 3 acte, muzica de Andran, cu d-nele Grétaux çi Bertrad ?i d-niï : Grétaux, Fournier St. Jean etc. Representafie High-Life. MARELE STABILiMENr ÏÏUGU.—Cîntârepi fran-ceze : d-nele d‘Ilerville, J. Darars, Jeane Cayot‘, etc., gymnasticà çi ditnpitorî.— Mercurï debutul ctntârejulul Paulus. CONCERTE CALA BRAGAD1RU.—Galea Rahovel, Duminicà Ü19 Noembre, Concert de Promenadâ, sub direc-fiunea d-luï R. Peters, de ta ora 3 pinàlaora5p. ra. Inti-area 50 bani de persoanâ. DALATUL ATENEULDt.—Duminicà 19 Noembre, ïora 9 seara va avea loc al unspre-zecelea concert vocal çi instrumental, al SocietàÇeï Filarmo-nica Romiuâ. ELDORADO.—Strada Doamneï. Ginlâreg fi cintâ-reje interna{ionale, d-nele Jeanne fi Andrée due-tiste franceze. ALCAZAR.—Strada Gimpineanu. Café-concert. Cln-târe{e internafiouale. ^TIRI TEATRAI/E D-nu Dumitrescu, cunoscutul ténor, a fâcut un angajament din cele maï splendide pentru America. D-sa se va îmbarca la (inelo luneï Februarie la Oporto, va cinta o lunâ la Rio-de-Janeire fi de acolo la Buenos-Ayres. Pentru aceste douâ lunï va fi plâtit cu 14000 dolàrï, plus cheltuelile de câlâtorie. ; Direcfiunea Teatruluï National, a angajat in-tr’un mod foarte avantajos pe d-ra Belincioni fi un ténor din stràinâtate, pentru sease reprezen-tajiunï in cursul luneï Ianuarie 1890. D-na Dardée care la reîntoarcerea sa din Ru-sia, pe la inceputul lui Februarie, va trece prin Rominia, va cinta, probabil pe scena Theatruluï National, de douâ saü treï orï, din preunâcu d-nul Gabrielescu, care pentru moment a luat ca-tedra de canto la conservatorul din lafï, în scop de a se repausa cit-va tinjp, dupâ cum i-a reco-inandat mediciï din strâinâtate. Simbâtâ, trupa de operete de la Teatru Lyric va cinta frumoasa operetâ a luï,Andran, la fille du Tambour Major; representafie High-Life, în care d-na Créteaux cintâ rolul principal, in care a obtinut un mare succès pe mat multe scene din strâinâtate. Mizâ în scenà deosebitâ, douâ muzicï militare. Pentru domnil abona^ï Toate persoanele care aü bine-voit si primeascà cele douâ numere de probâ din „EP0CA“ sunt rugate, dacâ doresc a se aboua la ziarul nostru, sâ acliite costul îucasatorilor noftri cînd se vor prezeuta, saü sâ îiistiinfeze direct ad-mlnistralia. Pentru regularitatea socotelilor nu vom servi ziarul de cît acelor persoaue care vor acliita abouamentul saü vor cere gazeta prin scrisoare. Abonainentcle încep de la I çi 15 a fle-câreï lunï. BI ü L10 G II A FIE A apârut revista medicalâ: «Sânâtatea Copiilor.ï î-erlactatâ tle doctorul Rappa- port, medic de copiï in capitalâ. Apare la 1 si 15 ale fie-câreï lunï. Redactiasi administi atia strada Karagheorghevicï nô. 15 Bucurestï. * Un an de Luplâ, de A. Vlahutâ. E-ditura C. Müller. — No. 22 din Bibliotecâ pentru to{i a D-luï Müller e: Câlâtorie împrejurul odâeï mele, cunoscuta scriere a luï X. de Maistre, tradus de d. A. Sturdza. — No. 23 va fi; Din viata mescria-§ilor de I. Popovici-Bânâteanul. TIPOGRAFIA „EP0CA“ va fi în curînd instalatâ. Aceastâ tipogra-tie adusâ anume pentru tipârirea ga^eteï, posedâ litera cea mal elegantâ fi mafinile cele mal perfeefionate TIPOGRAFIA „EPOCA« ne va permite sâ tragem jpoo de fol pe orâ, piitlnd ast-fel satisface cererile cititorilor imediat, dîndu-le în acelafl timp f i noutâtile cele mal recente. MAÇINILE CU MOTOR ale acesteï tipografil, unicâ în felul eï la nol în tard, aü imensul avantaj de a in-doï ziarul in palru odatâ cil imprimarea, aceasta pentru marea comoditate a cum-pârâtorilor. LUCRÂRI DE LUX çi prompt executate pot fi fâcute de ti-pografia ziarulul, afa ca sâ poatâ satisface pe deplin chiar pe cel mal fini ama-torï de artâ tipograficâ. D-rul N. D. Staieovicï — Medic al Spitalelor Eforioï — Consultapunï 2—S p. m. Ho. 37, Strada Mircea-Vodà, No. 37 Dr. ALEX. ATHANASSI0 BOALE DE OCHI §1 BOALE NERVOASE Consultatiunï de la 2—5 p. m. 102.— Catea Vàcàrefcï.—102 Bogat asortiment de arme de vlnàtoare de tôt felul de la 75 leî la 1000 leî bucatn. Arme cu douâ tevi pentru alice, cu cocoafe si lârâ cocoafe, — piifcà-carabinà o teavâ alice, alta glonj : puftï’ en treï ^evî «Trio» douâ de alice alta de glont,— Express-Rifle fin lucrate; — carabine de precisie «Bubinl» garantând tirul exact pùnà la 1000 metriï. Arme cu 2 perechï de. jevï. Carabine cu repetifîe importate direct din America Winchester, Colt, Marlin, etc., en 9, 12 fi 15 foenrï, recomandabile ca arme de apârare fi vînâtoare la animale marï. Pnscî de salon rie la 20 leï la 150 leï bucata, pistoale de precisie, de duel, etc.— Mare asortiment de REVOLVERE de toate mârimele fi de toate felurile de la 8 leï la 200 leï bucata.—Bogatâ colecfiune de obiecte de vênâtôre fi accesoriï de arme. — Se gâsesc : tôt felul de Cartuçe englezeflï «Eley» frantuzestï fi austriace. — Cartufe producênd artillRï pentru puftï cal. 12,10 fi revol-vere cal. 7, 9, 12. Obiecte de scrimà : sâbiï, florcte, inàscl, etc. Atelier de reparafiï B. B. Bismaü’ Calea Yictorieï No. 44 BUCURESCI lingà farniacia Brus Cel d'întîiü si cel niiiï însemnat niagazin (lin ïurâ de Arme MARELE CAFE-RESTAURANT „BRIST0L“ I W S’A DESCHIS Prima Fabrieâ de Conserve si Mustarurï D. Staieovicï Pe lîngâ calitâtile Spéciale, Extra-fine sî Fine a Conservelor sale cunoscute déjà Onor. Public" al întregeï pürï, recomandâ ca noï produse urmâtoarele : Ciuperci fripte in sosul lor. Ardeï gras copi. Pâilâgele vinete marinatâ à l i Grecque in Untdelemn de Nisa. Ghiveciû Grecesc préparât in Untdelemn de Nisa. Muçtar de masâ de diferite gusturï. Muçftar National cu mustulet. Fructe asortate à la Chambéry în Mustar cu mustulet. De vinzare la toate bâcâniile principale din {arâ. — A se cere prefurï curente. Str. Regai A, 11 bis — DEP0UL GENERAL.— Str. Régala, 11 bis. I O. O. B Y KL | 100, CALEA VICT0RIEI, 100 (EN FACE DU PALAIS ROYAL) j Rez-de-Chaussée ét I-er étage HAUTES NOUVEAUTES F£ O B E S E5 HT CONFECTIONS Grand choix de soieries, velours, lainages, broderies, etc., etc. VENTE AU MÈTRE 'W CHAPEAUX MODELES DE PARIS. — EXPEDITIONS EN PROVINCE BNT SPECIALITE DE ROBES DE MARIAGE -pg De retour .de Paris, je m’empresse de vous informer que ‘je viens de rapporter une grande cargaison de Hautes Nouveautés et les dernières Créations de Robes, Confections et Chapeaux sortant des premières Maisons de Paris. Je me permets d’appeler votre attention surtout sur l’immense choix de Modèles de Vêtements et sur le grand assortiment de Nouveautés en Soieries, Velours, Lainages, Broderies et Garnitures que je tiens à votre disposition les vendant aussi au mètre et à des prix exceptionnellement bon marché défiant toute concurrence. La devise de ma maison d’exécuter toute commande dans les meilleures conditions et de vendre mes marchandises-réellement très bon marché me fait compter que vous voudrez bien, M..., m’honorer de votre visite pour vous convaincre par vous-méme de ces avantages. SIG. O . B YK • 100, CALEA VICTOBIEI. I i Dr. KVDDL Specialist pentru boule de OCHI .fi URECHI s’a stabilit Calea Ralipveï No, 3. , Consult. 2—5 p. in. V. BALOTESCU CANALE PUBLICE si PARTICULARE 45, Bulevardul Elisabeta, 45. AVIS Cunoscutul MAGASIN DE 1NCÂLTA-MINTE de dame çi copiï din Calea Victoriel, (lîngâ Pasagiul Romin), H. Lustgarten face cunoscut onor. sale clientèle câ a adus un mare asortiment de {■^Oî^iOrVI GALOÇI calitate superioarâ, necunoscutâ pinâ a-cuma în tarâ si carï nu se gâsesc de vinzare de cît numaï în magasinul meü. Rog pe onor public — aceasta chiar in interesul lor— de a nu.cumpâra a-cest artieol inainte de a fi vizitat maga- zinul meü Cu deosebitâ stimâ H. Lusigarsten. BACANIA GRANCEA & STANESCU 98 CALEA WICTGR8EI -38 vis-à-vis de palatal régla, in col( Cel maï bine asortat magazin de coloniale, comestîbïle fi delicatese BIUROUL FABRICE! deSPIRT fabrica de borhot uscat de la Herestreu §i moreï automatice de abur de la O-bor ale d-luï André! A. Popovici — S’a mutât din strada Smîrdan în — Strada Lipscanl No. 86 fajâ cu biserica Sf. Gheorghe Noü Const. S. Boraneseu AVOCAT 13 - STRADA ZBORU 13 — FABRICA DE TESATÜRI METALICE SCHETTINI&BIANCHI Str. Dômneï 9—BUCURESCI—lângà poçtà Unica fabrieâ premiatâ pentru tesâ-turï de sîrmâ la expositiunea din Bucu-reseï 1894. Furnizorï a maï multor ad-ministratiuuï publiée si private. Somiere elastice pentru paturï de bi-onz, tablâ, fer si lemn. Jesâiui*ï de pênze in sîrmâ de fier, otel, alamâ, aramâ etc. Impletiturï de sîrmâ pentru gri-laje de gtâdinï, parcurï, chioseurï, voliere. Grâiare pentru ciuruit pietris si nisip. Ciururê, site, dulapurï, capace de sârmâ, precum si alte lucrârï a-tingëlôre de aceastâ bransâ Mihail A, Raehtivanu FOST MAGISTRAT AVOCAT Cheiul üimboviteï. Gasa Cutarida. Olïniïlïlionar.Q V0|bind si scriind bine UUlllülùUûla limbele germane, ro-minâsi’cusutul la masinâ, doreçte a ocupa un post de vinzâtoare la un magazin de masine de cusut. A se adresa la administraÇia acesluï ziar. HETRE TH. SFETHSCU AVOCAT No. 23, Strada Mircea-Vodâ No. 23 BUCURESTÏ www.dacoromanica.ro 4 E P 0 C A SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE Si a mai miiltor autoritityï clin Jarâ Acest o{el a (ost încercat în arsenalul flotileï din G.ala{ï çi de mai multï inginerï mecanicï celebri precum si de diferite u/.ine din Englitera, a cât-or certificate le posedâm. Detallnrî, prefurl coreute fl certillcate se trimit dupil ce-rerï gratis fi franco. Reprezentanjl fi depozit general I. D I M O V I O I ét C-ie Rucureçtï, str. Doamneï, 21 Brüila, Calea Regala, 61 LEMNE DE FOC FRETURILE ACTE À LE SUNT « 1000 Kilograme cer Leï'26.— „ ... . Dns 500 „ „ „ 13.50 (ina.m*t? . la domiciliûlOOO „ fag „ 25.- 8np"^i?i 500 ,« „ „ 13— nscate Telefon 2933 E. LESSEL, Calea Plevneï 29 MAX LICHTENDORF «LA PAJERA AMERICAN!» Grand hôtel Bulevard alta pentru glonÇ. Arme „Trio“ eu treï $[(eve (doua pentru alice si una penb-u glon(). (j Arme Idéal Patent Hammerles fürà cocoq, sistemul cel mal perfect pentru vî-1 nat, Pnstï de salon de la 18 pînà la 100 leï bucata. Pistoale de tir çi «lnel. Carabine de apârare .*ji de vînat eu repeti(ie, Winchester, Colt si llnrlin. eu 8, 12 1 çi 16 foeurï. jji Revolvere engleze si belgiene de toate felurile çi m&rimile. Orï-ce arme qi revorlvere vindem eu garantia fi eondi(iunea de încercare. Avem în mare cantitate tôt felul de eartuse francease engleze ("«Eley» qi au#-trîace «Sellier £ Bellot*). Mare asortvment de obiecte de vinûtoare fi aeeesorlï de arme. Avem in alelierul nostru de armurerie fi mecanicâ, un armurier spécial care transforma fi repara orï-ee fel de arme, eu garantie. ----- V î N Z ARE ÇI ÎN RATE — CASA DE SCHIMB ITE8KIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Stradn Llpscanl No. 5 Compara fi vinde efecte publiée fi face orl-ce Cursul schiinb de monezl. ziua de 17 Noembrie, 1895 ICump. Vind 4»/o Reutâ Amortisabilâ. . . 87 87 •/* 5»/o » Amortabilà . . . 98 — 98 'h 6% Obiiga(. de Stat (Cov. R.) . 1(K) U 100 V. 5o/o » Municipale din 1883 94 V* 94 ■’/< 5o/o » » » 1890 95 'h 95 9/< 5«/o Scrisurï Funciar Rurale . 92 'h 92 */■ 6% « b Urbane . toi 101 V, 5 % » » Urbane . 88 'h 88 ’h 5°/o » » » Iasï . 81 81 Ac(iunï Banca Na(ionalâ. 1555 — 1565 » » Agricolâ . 200 208 — » Dacia Romînia asig. 390 — 395 — » S-tea NaRonala asig. 405 — 410 — Florin! valoare Austriacà. 2 10 2 13 Mârcï Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 - 101 — » Italiene. . . . 93 — 97 — ruble hirtie . . 2 lï 2 75 dorefte a 'fï lace colecjie de rnàrcï postale uzate din toate (ârile lumeï sâ se adreseze la sub-scrisul care po-sedâ peste opt mil de felurl. PreÇurï curente nu posed ci contra refermée saü unul mic depozit de banï trimit fo eu mârcï pentru o valoare impâtrità. Campât' saü iaü in sr.himb ori-ce eantitate de mârcï romineftï. B. STEIN Strada Nouâ No. 3 Et. 2. ANCNCIU lingâ hîrtia de Avem onare a face cunoscut onorabiluluï Public câ pe tigarâ Dorobantul si Les dernières cartouches, punem în vîn-zare hîrtia de tigarâ : çi M I Z P A H care reprezinlâ un episod din rezboiul care reprezintâ o mumie egipteanS franco-german Onor. Public fumâtor, cunoaste superioritatea si fineta fabricatiuneï noas-tre, Dorobanful si Les dernières Cartouches, asa câ avem tôt dreptul a crede câ si hîrtia de tigarâ Zuavul si Mizpah vor gâsi aceeasî favoare pe lîngâ publlcul consumâtor ca si Dorobantul si Les dernières Cartouches. Toate somitâtile stiintifiee din tarâ çi strâinâtate, aü recunoscut câ hârlia de tigarâ Dorobaiitul, Les dernières, Zouavul si Mizpah, ri din fabricatiunea noastrâ din Paris, este cea mai uçoarâ si mat fmâ iiirtie \ de tigarâ. K Si acest lucru a fost pe deplin confirmât de câtre publicul fumâtor, « câcï eu toatâ concurenta deloialâ, eu toate imitatiile si contra-facerile a if unor oamertï fârà scrupul, clientela noastrâ merg’e zilnic crescînd, gratie excelenteï calitâtï a hirtieï noastre de tigarâ Dorobanful, Les der-9 nïeres Cartouches, Zuavul si Alizpah. i\ Deposit general pentru toatâ Romînia este in Iasi. R ' Frafil BRAUNSTEIN. PROPRIETARII VESTULUI SI VECHIULUI MAGAZIN DE IXOBEDEttE La PAPAGAL Strada LipscanI 74 Anuntâ numeroaseï sale clientèle, cît P. T. public, câ in urma colo-saluluï consum ce fac, tncuraja)ï de to)i, si spre satisfactiunea si in-lesnirea onor. clientèle, aü introdus eu începere de la 1 Septembre 1895, prefuri fixe eu un profit foarte modest. Tot-d’o-datâ fac cunoscut, câ pentru a corespunde in general tutulor cerintelor, s’a mârit confortul repartizindu-’I in raioane separate ca: Mâlâ-sâriï, ‘Catifele si Velourï de Nord, Linagiurï diverse genurï, Stofe pentru cofectiunl, Confectiunï pentru Dame si Copiï, Trusourï, Albiturï, Stofe de mobile, Covoare, Lynolin, Articole de modâ si toaletâ, etc., etc., etc. In urma acestor modificârï, magazinul nostru, fiind unicul din tarâ, în pozitiune a satisface orï-ce cerintâ, sperâm câ acum, mal mult ca orl-cind, vom fi încurajatï de onor. cliéntelâ, prin pretioasele d-lor vizite. Cu toatâ stiina, Eschenasy & Farchy P.S. — Duminica de la 8—i2 a. m. sc desfac toate cupoanele râmase din cursul sâptâmîneî, precum .ji mârfurile sold cu pre[uri excep[ional de reduse. Pentru a nu cofunda magasinul nostru cu altele, avisâm clientela noastrâ câ nu avem nicï o sucursalâ. | LEMNE de FOC 1 Cer si fag Tàiatc despicate m Furniseazâ la Domicilia cu PRETURI MODERATE BUCHER &DURRER 27, Soseaua Basarab, 29 W COMANDELE PRIN CARTE POSTALA is®«©si DNA. ANA Renumita cârturâreasâ care ghiceste cu multâ arlâ trecutul, presentul si viitorul. Locueste în str. Târanilor 80, colt eu str. Romanâ. Se cautâ A se adresa acestuï ziar. un adminisfra- tor pentru un ziar silptiliiiîna]. la administra|ia COFETARIA 0. M. BRAGAOIBU Bucure^tl, Str. Carol, 4 Recomandâ marele situ depoü de bâuturï gpirtoase indigène fi 9treine. Asemenea penlru timpul erneï magazinul se aflâ asortat cu un mare deposit de HOMURI indigène fi streine inceplnd de la 1,50 pinâ la 6 leï titru. Vînzare cu ridicata fi en détail. Pretu-rile cu ridicata se fac exceptional. Adevàrata masticâ zisâ de CHIO Bombonerie çi patiserie în üe-care zi In tôt timpul se gâsefte de vînzare Ghia^à artificialà din noua fabricâ de Bere jjBragadira^ Primeste comande pentru Botezurï, Logodne, Nunp fi Soirele, cu preturï cunoscut de eftine, coprinzindu-se fi serviciul. Cu inaltâ stimS Toma Constantinescu. i: D * & h -2 K-I Z O .s fc- o N