SERIA II. ANUL I No. 14
SAMBATA 18 NOEMBRE 1895.
HUMERÜL 10 BANÎ
ABON AM ENTELE
Iucjii la 1 !ji 1(J a fle-cüi'ôl lunï si se pliltepe tot-'l’a-uiia înalntc
lu liucurestï I a Casa AdministnttieL J m Jude[e si Slreinâlate piiu mandate postale.
Un an in Turâ30 leï ; in Strainâtate f>0 Ifcï Sase lunï . . 15 » »	»	25 i>
Treï lunï. . 8 » •»	»	18 j>
Un nuinâr in ttràinàtate 30 haruï


)
ZIAR CONSERVATOR
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
ADMINISTRA JIA
Strada Clementeï, No. 3
Colégiul I-iü de Sénat
D-niï G. Gr. Cantacuzino Gr. THandafil
Colégiul al IL-lea
D-niï V. Srâtianu Gp. Tocilescu
C.	Arion
D.	A. Laurian G»». Cap$a
Ooleghil I-itl de Caiüeril
D-niï Gênerai G. Rît a ta u P. P. Carp Al. I.ahovari
M.	Ghermani
N.	Filipescu
ÎNCÂPÀ-TINAJI IN RHLE
S’ar Ü gâsit oamenï intaraasta cari sa creadà cà coleclivitatea s’a hotezat in ceï sapte an! §i jumâ-late cit a fost pusa la post.
S’ar fi gâsit altiï carï sâ se min-gie en speranta câ foftiï disidenfï, reinlrînd in partidul liberal, vor fi impus acestuia reforma moralâ de care avea atîla trebuintâ.
S’aü inselat §i uni! si altiï.
Astâ-zï, fa sfirçilul anuluï 1895, partidul liberal e lot a§a cum iera la 1888: bâtàu$, dusman al libertâtilor publiée cind ele ser-vesc adversaritor saï, disprepiitor al legilor cind aeeste il opresc de la relele-ï pornirï — colectivitate, într'un cuvlnt.
Timpul opozitiuneï nu l’a intre-buinlat ca sa se gindeascâ indàrat, sa infeleaga ce pâcate grele a fâcut si dtâ rnuncâ ii trebuie pe calea spinoasà a cinstei politice pentru ca sa iudrépte, daeâ se mai poate, ce-aï greçit altâ data.
Iar elementul disident, care la 1885 a fugit din tabâra liberalâ penlru cà-1 iimecaü miasmele re-întorcindu-se la matcà a fost pus ïel la carantinâ. De§i dreptatea cere sa constatâm câ nuit din foçtiï disidentï ’sï-aü dat osteneala sa re-genereze partidul liberal, s’a intirn-plat ceea ce tot-d’a-una se intîrn-plà : merele putrede aü strical pe cele bune.
N’a trebuit milita vrerne pentru ca §i ceï mai naîÿï sà-si deschidà ocliiï.
Ghiar a doua/.i dupà formarea cabineluluï Stnrza, s’aü gâsit oa-menï, înregimentap in partidul liberal, carï sa nu §lie a-sï manifesta altfel bucuria veniriï la pu-tere, de cit terorizind prin maha-lale pe partizaniï regimuluï trecut ÿi cliiar pe copiii lor.
Indatà dupa disolvarea corpuri-lor legiuitoare o goauâ aprigâ s’a pornit in toatâ tara pentru a asi-gura, toi. dupà vecliile metoade, izblnda partiduluï în alegerï. Nu mal punem la socotealà inloeuirea eu duiumul a functionarilor si ne-dreptele disolvârï de consiliï eomii-nale; despre acestea vom avea plà-cerea sâ vorbim eu d. Eleva cind se vor coborî de pe fotoliul mi-nisterial. Vom nota acum numaï presiunile fârà perdea ezercitate de comitelele liberale, a câror in-drâznealà nu cunoaçte rnarginî ; vom inaï nota tîrgurile ruçinoase pe cari le-a fâcut çi le face partidul guvernamental pentru a ci$-tiga voturï, vom nota amestecul prefectilor lu lupta electoraià, a-mestec dovedit de noï ; vom nota reluzul autoritàtüor de a primi plingerile celor brutalizatï île a-gentiï partiduluï liberal—fapte carï aiï desgustat cliiar çi pe o buiià parte din liberali pinâ la a-ï ho-târi sâ faeâ disidenta chiar de a-cuin.
Libertatea înlrunirilor a fost stiusà de indatà ce aü început sà se plia întrunirï de càtre alpl de cil liberaliï. À$a, Intrunirea socia-
liÿtilor la Tecucï a fost turburatà de agenpî administraliuniï, intrunirea de la Galap a liberalilor disidentï a fost neliniçtità de ilouï comisarï polit.iene§tï.
In sfïrçit, alaltâ-erï, s’a sâvîrçil un atentat brutal la libertatea pre-seï. Edipunea ziaruluî Focsanii, or-gan al liberalilor disident! din Pul-na, a fost ràpità din tipografia Codreanu fiind-câ conpnea atacurï la adresa d-luï Sâveanu, §elul par-liduluï libéral din localitate.
Toate astea numaï într’o lunâ jumàtate, la începutul guvernâ-mintuluï liberal, atuneï cind partidul iese proaspât din sînul na-timiiï çi cind are in fatâ-ï o opo-zifiune hotârità sâ uzeze eu mo-derafiune de mijloacele sale.
Nu ma! lipsesc de cil afacerile stràlucite çi procesele scandaloase ; dar n’a fost încà vrerne. Sâ lim sànâtoçî, §i vom vedea implinin-du-se si hpsa aceasta, pentru ca firul de la 1888 sâ fie complect reluat ca §i cum n’ar fi fost in-trerupt vre odatà.
Va li numaï o deosebire intre regimul de la 1888 §i acela ce ni se pregâteçte. In domnia trecutà, pe Jirigâ instinctele rele, partidul liberal mai avea si clfï-va oamenï de netàgàduitâ valoare, ca Brà-t.ieniï, Rosetti, Kogâlniceanu.
Oameniï aceia aü dispârut §i partidul liberal n’a ramas de cîl eu instinctele rele.
---------
SCR ISOAREA D-LU1 1. LECCA
Sînt trei xile impliuite uzî, de ciml am pn* lillcat Hcri»oar«a d-lul I. G. Leccn càtre nu aleg-Stor, —-o cülcare fupse a circuldrilor d-luï Fiera si dovadu cea mai pipâitû a amesteen-lnï admlnUtrapei lu alegerï.
Peutrn ca d. Fiera si uu aibi nlcï cea raaï inici îudolali asupra uutenticltiteï linportau-tnluï act, ’l-am trimis eri sub plie futogralia serisoareï d-luï 1. Lecca.
Ticerea ziarelor gnrernameutale îu uceasti ch stle de o parte, $i pe de alta ticerea Mo-nitonilui Oficial ue daü foarte mult de gîndlt-
Este iiicontestabil ci d. Fiera le pus la o gréa încercare, flind rorba de uu prleten al d-sale personal. Dar toemaï iu asemeuï im« prejurirï se poate cunoaste ^ 1 aprecia omul politic care pretiude ci ra adace o reforma in morururile noastre adininlstratlre.
D-sa nu trebue si nite ci ÿi noï sintem pusï iiitr’o gréa încercare totuçï iï mai dim rîgaz înainte de a-l judeea.
RUBË3ICA IWEA
Odyssea Oborenilor
iMïercurï dupà cum §ii[ï fârâ tndoialâ, cetà{eniï liberi si conçtienîï de drepcurile lor carï trag eu degetul cînd devine la iscâliturà, aü fost chemap sâ aleagà ca de-legap p’âï mai çmecberï dintre rnaalagiï.
Cu toate câ Reacjiunea, mizerabilâ ca în totd’auna, s’a abjinut de a solicita sufra-giile gardi§tilor çi-ale hipocomisarilor, to-lup partidul naponal-liberal a învins, a zdrobit cu genunchïul sâü viguros câpà-fîna Hydreï !
Lucrurile s’aü petrecut dupà cum ur-meazà.
Aü fost doua categoriï de alegâtorï în luptà : rojiï D-luï Nâdejde cel negru la chip §i ro§iï lui Conu Miticâ Scuza cel idem la suflet.
Ceï d’întîi, lâsînd la o parte bine’n{cles pC prietenul Pi{urcàcare-ï delegatul partideî, n’aü mai avut parte de nicï un ait delegat, prin urmare sà trecem la rosiï àilaltï.
Trebue sâ recunoajtem de la'nceput cà valorosul Manolache de la Polipe s’a purtat admirabil cu prilejul acestor alegerï.
Ca sâ nu deranjeze de la afacerile lor pe totï cetàjeniï, d. Culoglu a poftit la Dum-uealuï pe amicul sâü Manolescu-Lungu çi l’a însârcinat sà tocmeascà vre-o douâ-zecï de bàïep d’aï no$tri de la Obor ca sâ faeà pe alegâtoriï pe unde-o cere trebuinja.
Zis §i fâcut.
Miercurï dis de diminea{â, Oboreniï no§tri s’aü dus la Don Comisar al seepeï respective care cu-o dezinteresare çi cu-o amabilitate rarà a bine-voit sâ le olere cîte-un buletin §i cîte-o oalâ d’âl noü de fie-care §i pé urmà aü început cu topï sà se pue pe treabà.
Aü votatàiâ pe rînd : la Cuibu eu barzà, la Maidanu Dulapuluï, la jcoala Ianculuï, la Ospelul Comunal çi-aça maï départe. Cînd biepï crejtinï ’§ï-aü sflrçit misia ji Odyssea aceasta, eraü rupti de obosealà, liinba le ejise d’un cot afarà iar picioâ-relor !i se muiaserà balamalele râu de tôt ; dar Na[iunea repurtase încà un triumf, o victorie stràlucità !
...M’am dus ji eü într’un sullet sà feli-cit pë un delegat. Cum m’a vàzut alesul celor 20 de Oborenï ’mï-a strigat radios de départe:
— Aï vâzut musiü ? Astea sîntârà ale-gerï libéré, nu ca pà timpu Dumneavoastrà ; adicâtelea fie-care Rumîn sâ fie liber sà voteze în toate localurile cîte-odatâ cà d’aia l’a fâcut Domnu Manolache alegâtOr indirect !
üemagog.
f-—-Q
SO M A GI U N O
Fiind-câ ziarele liberale—si conii-siunea interimarâ,— dupa ce an calomniai pe d. N. Filipescu, nu vor sâ râspundâ la somatiunea d-sale, ne vedem silitï sâ reproducem acea do-matiune :
«Toiula Nalionalà» deiuiulînd câ asl
* * * ■ *
fi plâtit un ahouameut pentru inner-tiunï în «Foaia Poporulaï» din Sibiiü, mâ sileste sâ revin fârâ vota mea asn-pra cestiuneï fonduluï publicûtiunilor primârieï.
Râspund:
Somez pe meniDriï comisieï interi-mare sâ publiée cliitanta de primirea banilor ce se aflâ la primârie cu iscâ-litura uneï personne foarte însemnate, saü sâ poruueeascâ preseï liberale sâ desiniutâ atirmaliunlle sale, ceea ce ar il mult maï cu minte.
N. Filipescu.
----<-»--------
TEOHIÂ SI PBACTICA
Debutul guvernuluï liberal spre a câpata si încrederea Natiuneï, dupa ce ’ï-a lost dàruitâ acea a Uoroaneï, nu prea este fericit.
Jn teorie, recunoâstem si noï ca s’aü spus si sens multe lucrurï forte frumoasp : povete càtre militari sâ nu Facâ politiqâ, fagàduelï câti’e functionarï cà guvernul actual nu se prepeupâ de opiniuniie slujbasilor saï, numeroase circulârï adrê-sale prefectilor prin calea MonUorului oficial ca sà stie cum intelege minislerul liberal secretul votuluï, libertatea gon-stiinteï.
Cu acest prilej, d. Fieva a redactat chiar un adevârat cod al prelectuliiï pérfecl, in care sunt prevàzute si pena-litâLile reservate functionarilor adminis-irativï carï s’ar abate de la instrucLjunile primi te.
Din nefericire, în practicà, ordinale s’aü pus la dosar, cu toate câ d-nul N Fieva povâluia in spécial pe subordona-tiï sàï sâ urmâreascâ indeplinirea lor si sâ nu priveascâ partea aceasta a datorleï loi-, ca o simplâ ïormalitate administra-ti va.
Sâ nu maï vorbim aci despre acele lapte semnalate prin ziarele si corespon-dentele din judete, lapte pentru cai-e este anevoe sâ daï imediat probe pipâite si la care organele liberale pot tot-d’a-una ras pu iule prin o desmintire.
Negresil câ orï-eil te-aï arâta prietéu al guvernuluï actual, dispus sâ daï cre-zâmînt lâgâduelilor sale, ilï daü mullà bânuialâ disolvârile cu toptanul ale con-siliurilor comunale, inlocuirile eu suiele ale polilailor, sub-prefecLilor, epistatilor si compania. Dar, iu afirsit, daeâ i um-va ■ autï sâ tragï dm aeeste miscàrï admi-nistrative conclusiqnea (ireaséâ în legâ-turâ cu campania electoraià, Voin[a râs-punde câ guvernul iudrepteazâ releïe trecutuluï si irilocueste niste functionarï pâcâlosï.
Astâzï insà avem o doyadâ netàgàduitâ despre rolul pe care se pre..âteste sâ-l joace admimstratia iu alegerile viitoar’e.
Cortina nu s’a ridicat inç,â, dar repe-lilia generalâ a început §i uoï am avut norocul sa putem asista la primul act, in orasul Bacâû.
Acoio este prefeet un tinâr, lost disi-dent, fost alial persuiial al d-luï N. Fieva si care era presupus câ represintâ mâï malt de cit vecliii colectivistï teoriile cinstite in materie electoraià ale Minis-truluï de Interne.
Si el, acest prelect al scoalei lleviste, ’sï-a ilat imediat in petic maï ràü de cit un Anastasiu saü un Simulescu, care de sigur aveaü obieeiul sa porunceascâ, dar sâ scrie nicï odalâ.
Exempln! circulârilor, pare -se este contagios si d. Le.-ca a simtit nevoia sa pof 'cascd inscris la vot pe un ale-gàtor.
Pe citï i-o maï fi poftit nu stim, dar
N. Fieva, daeâ l’am soma sâ’sï ucidâsin-gur copilul conlorm lâgàdueleï date priu jritrunirï publiée si prin coloanele Mo-nitoruluï Oficial.
Nu, sâ nu destitue pe d. Lecca, spre a ne aduce in locul sâü vr'un ait Lecca mai dibaeï in bucâtâria electoraià, câ ï stiü loarle bine câ pre.um nu se face pHinâ /aiâ cil o floare, nu se fac nicï alegerï libéré cu o circularâ.
Dar cel putin avem drepîul astâ-zï maï mult de cit or cînd, dupa acest débit, sâ cerein un singur lucru d-luï \li-nistru de Interne; «.S’a amestecat îu tari e, sâ s ica acolo linistit sâ’sï asteple cu resemnare soarla, si sa nu maï jure de geaba câ va fi un Miuislru onest poli-ticesté, cum nicï poate sâ fie de pe cit timp va trâi intr’un ensar.»
Àfacerea Cristoforeanu
Pr^cupefirea lui Chrisiofoi-canu. — Ancheta.— Disolvarea con-siliuluï.
Disolvarea consiliuluï comunal din R.-Sàrat e o nouâ dovadâ a garantiilor de libertate electoraià pe care le d'à d-nul Fieva. N’avem de cit sâ expunem faptele ca sâ nu maï râmîïe nicï o indoialâ în aceasta privinlà.
Precupetîrea lui Çristofnreanu
PrefecLul S!on Ghereï, indatà ce sosi iri B. Sâral, ascultâ povetile ' omitetuluï électoral §i faeu dernersurï pe lingâ m1-nistrul de interne ca sâ’ï încuviinteze disolvarea consiliuluï comunal.
D. Fieva, care stia câ d-l Christodo-reanu, primarul Rîmniculuï-Sârat, c un tinâr inteligent si activ, care a dat odi-nioarâ un puternic sprijin liberalilor a crezut câ’l va putea indupleca sa treaeâ eu liberaliï si, pinâ sâ ïaeâ demu-surile necesare, a refuzat disolvarea consiliuluï comunal cerutà de prefectul judetului.
D. Cristoforeanu a fost chemat in Ru-nrestï. Ministrul de interne tinea sâ-ï voibeascâ neapâral, pinâ atuneï insâ a-mcnintarca fusese pusâ in joc ; Voin[a Naftonalâ ànuntâ rînd revocarea prima-ruluï Cristoforeanu, cind disolvarea con-siliuluï comunal, ein i orînduirea uneï anchole care sâ corceteze cestiunea fi-nanciaiâ a consiliuluï pe soeotealu câ-ruia orgànul liberal incepuse déjà sa bro-leze micï neesactitâtï.
in vremea asta d. Cristoforeanu e pri-mit de mmisirul de interne care face tôt ce-ï stâ prin pulintâ ca primarul orasuluï R.-Sârat sâ dea sprijinùl sâü in alegerï, preïectuluï Sion Ghereï.
Amintirï din trecut, simpatiï personale, jirietenie, amor propriü, nimic ri’a fost crutat de d. Fieva, dar total fârâ résultat.
Ancheta
D. Christoforeanu, deplin corect, si vâzind intentiunile d-luï Fieva pe de oparte, iar pe de alta âmeninfSrile din Voin\a, a râspuns net câ d -sa are cre-dinte politice asupra cârora nu poate reveni. lntru cit privrste insà pretin-sele neregularitâti coiaunale ce i se pu-iieaü însarcinâ de foile giivornainentale, d-sa a dat minislruluï .sa iutoleagâ câ uu asteaptà de cil oanciielâ.
Nicï nu pleca--e un inspector liuan-ciar lu R. Sârat, nicï o cercetare nu se lâcuse si Voin(,a anuntâ câ primarul Christoforeanu a depus 17.000 leï ce avea asupra sa.
D. Constantiuescu, inspector lin inciar, isï.iace datoria <le... liberal fatâ cu un functionar conservator, tla- nu-i vine nimio în ajutor. Christoforeanu era in depLinâ régula cu i usa coumnalâ si sti-rea Voin(,ci nu se intemeia pe nimic.
D. Christoforeanu (usese însârcinat de consiliul comunal sâ caule in regie do-memiui cùmuneï si iu acest , scop ridi-ease suma de 17.000 leï, din rare in-trebuintase maï bme de 15.000 iar res-tul de 1000 ïusese déjà depus
La aceasta se reducea pretinsa inco-rectitudine a d-luï Christoforeanu si chiar inspectorul Constantinescu nu spunî maï mult in raportul sâü.
Disolvarea consiliuluï
lu urma eseculnï a achète! si a de-mersurilor mii istruluï de interne, nu maï reminea de cil disolvarea consiliu-lui comunal. Revocarea primaruïuï nu putea avea loc, de oare-ce nimic nu se cotistatase in sarciua lui, si o revoeare ar fi trebuit implicit sâ aducâdupâ sine darea in judecatà à d-lui Christdloreanu, eeea-ce nu se putea lace fârà motïv serins.
Ast-fel a nbutit d. Sion Ghereï sâ disolve consiliul, si ast-fel d. Fieva a dat o nouâ dovadâ dé'lespéctul liber-tateï électorale.
NÜMERÜL10 BANI
ANUNCIURILE
Li Ihteuresrï fi Ju<le(e w? priinese mimai la Arl munutraiie
lu Slriûnâtaie, direct la administrable si lu toate oftciele de publieitate
Ammciurï la	pag.	IV	.	.	0,30	b. linia
»	»	»	111	.	.	2.—	leï »
»	»	»	I!	.	3. —	» »
lusertiole si	Réclamele	3	leï îïudul
Un numër vechiü 30 Bani
R E D A C T I A
Strada Clementeï, No. 3.
TINERETUL LIBERAL
Plus ça change plus cest la même chose —Asa si cu colectivilaiea. Daeâ cine-va ar fi avut naivitatea sâ creazâ îoate pro-misiunile liberalilor din opozitie, de sigur câ azï trebue sâ fil loarle disilusionat. Anï de zile conducâtoriï partiduluï liberal s’aü lâudat, ca atuneï cind vor veni la putere, vor schimba totul. Se promi-teaü niunt? de pilaf, tinerilor carï débutai”! in polilicâ, doar numaï sâ vie sâ ingroase rindurile coleetivitâteï.
Auzeaï zicind peste tôt. Se va schimba mersul partiduluï. Bàtrînï pensionarï, scàpalï din puscârie, fostï satrapï, func-timaii abusivï, falçificatorï de alegerï, conducâtorï de bande, totï aceslia vor fi pusï la o parte.
Partidul se va intinerj se va régénéra, se va schimba.
Vechiï disejpolï lui aï Radu-Mihaï, pre-fectiï «a poigne» si aï pungoï, deputatï a la Dimancea si mamelucï ca Skileru, vor di.spare cu grâmada iar locul lor va 11 ocupat de tiuerimea iuteligentâ cu ilusiï, cu ideï noï si eu apncâtuiï civi-lisate.
De geaba noï carï avem darul sâ cu-noastem ce e colectivitatea, noï carï i-am vâzut la lucru si am fâcut psiho-logia lor, protestâm pa toate câile iu contra iesuitismuluï Cai a<la!elor din par-tid, carï îsi fàc^aü mendrele, si în ace-lasi timp ’sï bâteaü joc de naivil carï iï credeaü.
Cita dreptate ii’am avut7 Faptele aü desmmtit prea repede iluziile tinerilor din partidul liberal. Intr’o lima mimai aü înmorminlat visurile lor, iar pe inor-rnintul iluziilor lor n’aü avut vrerne sâ depue mâcar o corounà-
Afarâ de citï-va prefeclï tinerï, carï vor fi îndepârtatï imediat dupà alegerï si chiar unii din ïeï ca Fundâteanu, lo-nescu inainle—unde e tineretul liberal ?
Studiâm en atentiune listele candida-tilor colectivistï din toatâ tara. Pretutin-denï eoleetivistiï de la 88, nu liberaliï de la 95. Pretutindeuï Kiritopoli, Sâveni, Simulesti, Vultureçti, Urzici, Ciuperci.etc.
Acelasï stat major, aceiasï outnetu, ni-rnic uoü, nicï uu tinâr. Nicâerî, dar cu desâvirsire nicâerî.
Maï râmînea o ultimâ ilusie: Caudi-daturile dm Bucuresü.
Drept vorbind, ne era cam teamâ pentru capilalâ. Credeam, câ de oebiï lunieï partidul d-!uï D. Sturdza, va présenta alegâtorilor din capitalà tôt ce are mai dislins, maï cuit in partid. Pe lingâ um-plulura din provincie, pe lingâ meâtu-rile candidatunlor din {arâ, guvernul va puue pe lista sa din Bucuresli, vlâslai-e tinere, floarea partisanilor saï.
Ne-am inselat si noï si intreg fmere-tul liberal.
Gazeta Poporuluï, adicâ toemaï ziarul care are pretentiunea sâ reprezinte a-cest tineret, a publicat erï aceasiâ lista, ticluitâ in intuneric iu biurourile Bânceï Nationale sub patronagiul d-luï Eug mm Carada.
Printre 14 candidat! carï sa aleg îu Bucurestï, nu gâ.sirn nicï un représentant al tiuerimeï liberale, afarà daeâ printre tinerï s’ar nurnâra d. fimii Costinescu.
Pe lista vâz bine nume, ca Daaoovicï, ca Polizu Micsunescï, Pana Buescu, C. F. Robescu, etc.
Aceçtia reprezinlâ tineretul liberal 7 Acestia vor régénéra partidul 7
O farsâ in care rolul parouluï’l joaeâ lineretul liberal.
Nicï cà se putea all-tel — ami carï aü crezut contrariul incepin l cu d. Ni-colae Fieva, vâl azï oit de nam aü lost.
Cel putin daeâ ar deschi.de ocliiï.
XX .
CAMPANIA ELECTORAL A
I .A GAUATI
Disidenta
Am primit un apel citre alegâtorï al liberalilor disidentï de la Calatï, care este o acusabiune in régula adusà gru-puluï Secbiaris-Malaxa, cel intiiü prelect si cel din urmà presedintele comisieï interimare. üisidentii propuu candidatiï lor la toate colegiile de Sénat si Camerà si se ridicâ cu vehemeutâ contra eoleeti vis ti lor oli -lali dm loca itate.
Abia a venil la putere partidul liberal si s’au si produs disidente iu maï multe jiHlete — §i se nu ni se mai spuna cit inventâm desbinârï si disidentï, câcï de astâ datâ e vorbx de un apel semnat de 15 dm ceï mai tnarcauli liberalï din Calatï, in lrunte cu d-uii Gamulea, colonel Gotrutz si allu, iu care se uratâ eoleetivistiï cuîn sunt in realitate, adicâ miscati numaï de apetiturï.
Dar, pentru a nu fi tratatï de intrigant, sâ reproducem cite-va fragmente din chiar acel manilest. latâ-le :
2
E P 0 C A
«0 parte indrâsnea{â din Gomitetul nostru National-liberal din localitale,
lipsitâ de scrupul si de modestie, s’a a-caparat prin surpiiiidere de portiunea de putere eirmuitoare in localitale si eu aceiasï lipsâ de scrupul çi de modestie v’a présentât déjà o lista in nuraele par-tiduluï National-liberal, purtind alte nume de candidatï si afirmindu-vâ pe nedrept câ acea lista â lor ar fi fost votatà §i aclamatâ de majoritatea Comitetuluï...
«Fatâ eu asemeni pornirï, datoria noas-trâ de cetâtenï cinstiti si liberalï convins! ne este marcatâ. Datorï suntem se veg’hiâm, sa batem alarma si sa facem apel la toate inimele oneste si insulletite numaï de simtimîntul intereselor generale, spre a veni eu noï si a pune sta-vilâ velitâtilor acelora. cariï considéra politica ca un mijloc de a satisfa ce fap-tele lor egoiste...
«Momentul este crilic. Apatia oame-nilor de bine ar fi ocomplicitate incons-eientâ ce ar contribui la reeditarea ace-lor procedeuri nenorocite cari in trecut compromitînd partidul liberal, aü fâcut puterea adversarilor nostri in acest oras...
«Intemeialï dar, D-lor alegâtorï, pe cre-dinta câ impârtâsitï ideile çi sentimen-tele noastre, ex primate mai sus, va rü-gâm sa votât! pe candidat» nostriï, pre-ferindu-ï fa\â de cei cari, lipsitl de orl-ce idéal politic, aleargâ numaï dupâ satisfacerea poftelor lor persouale.»
Si sa nu se uite câ aceste gratiositâtï se adreseaza une! clice in fruntea eâreia se aflâ prefectul si presedintele comisieï interimaie, colectivistï, care continua, eu toate circulârile platonice ale d-luï Fleva, a l'ace parte din comitete si a inlluenta pe alegâtorï.
La IX>I /riCIÎM
Ingerin^ï mlnisteriale
Frimim, cam tirziü, o corespondentâ din Folticenï in care ni-se vorbeste des-pre visita electoralà facutâ acolo de mi nistrul abdomeniilor. D-l Palade, s’a présentât ma! întiiü alegâtorilor intr’o ain-trunire tinutâ in o seoalâ publicâ si le-a débitât tôt soiul de enormitâlï ; le-a vorbit de multe si de toate, le-a spus çi lucrurï la car! se pricepea, dar ma! du seamâ lucrurï in carï nu se intelage de loc; asa a avut indrâsnealâ se le vorbeascâ* si de proiecte de resortul ministei uluï de Domeniï : asta-ï prea mult
Auzitï, ma rog: d-nul Palade a critieat actele si vederile d-luï Carp! maï bine vorbea ’chinezeste.
Ca un agent’ colectivist ce este itisâ, n’a uitat sâ cearâ alegâtorilor voturile pentru eirdâsia din care face parte
Dar atit nu era destul; seara, d. Ghi-tescu, prefectul judetuluï, a convocat vre-o 40 alegâtorï din toate colegiile la d-sa acasâ si acolo, impreunâ c-u minis-trul-agent, i-aü torturât in tôt felul pentru a obtine de la eï fâgâduinta, câ vor vota candidat» colectivilâteï.
Nota veselà: Un glumet care vâzuse in acea searâ pentru prima oarâ pe vo-luminosul minislru Palade, a fâcut re-flectia câ daeâ vor fi in partid si maï eu seamâ in cabinet, maï multï asa ab-domenaiï, repede se va soarbe budgetul si... repede se va da de f’undul cabine-tuluï.
Va se zicà alegerile sunt libéré, mie» functionarï denuntatï d-luï rninistru de Interne câ lac ingerintï se pedepsesc, iar prefectiï aü voe se dea cirrulârï che-mînd pe alegâtorï la vot si sâ l'acà in-trunirï électorale la d-lor acasâ si mi-nistriï sâ se transforme in curatï.. pardon... in adevâralï agentï de propagandâ coleclivistà.
Toate bune si lrumoase, dar d. Palade câlâtoreste in acest scop in toatâ Mdl-dova eu drumu! de fer si drumul de fer costâ parale: nicï nu s’a fâcut ni ï nu se intretine eu discursurile sgomotoase dar neomenoase ale unuï Nespalade oare-care.
LA MLZII^
Revocarea primarului.—O nettiffladâ.
Despre mijloacele de care se serveste guvernul pentru a asigura... libertatea alegerilor, ne poate învâta cazul onora-bilului fost primar al Miziluluï, d. Con-deescu.
Pentru ce a fost revocat acest primar?
Pur si simplu pentru câ n’a vrut sâ se boteze in apele liberale.
Prelectul d-luï Fleva, îndatâ ce s’a urcat in seau», a chemat telegralic pe d. Condeescu si ’ï-a cerut sâ se boteze saü sâ demisioneze.
D. Condeescu a refuzat si una si alta; de aceea a fost revocat. Cit valoreazâ motivul invocat pentru revocare, s’a vâ-zut din declaratiunea semnatà de un insemnat numâr de alegâtorï din Mizil rite parale face.
O nostimadà
Vâzind apueâturile prefectuluï liberal, d. Condeescu a incercat sâ-l rusinez.e. Dar ti-aï gâsit!
Sosind la Mizil d-niï Emil Teodoru, Anton Bàrdescu (proprietarï si candidatï din Buzâü) precum si d. C. Arion, d. Condeescu trimite piefectuluï urmâtoa-rea telegramâ.
«Cu trenul de 8 aü sosit in oras d-niï Theodoru si Bàrdescu, si cu trenul de 10 a sosit d. C. Arion. Rog râspunde-ti-mï ce mâsurï sâ ïaü contra dumnealor, fiind-cà fac vizite alegâtorilor?
Ceea-ce d. Condeescu a fâcut in ris, primar» si funclionariï regimuluï o fac in serios — si asta ïe trisl.
0 AFACERB_DE SENZATIE
Procesele senzaçionale nu lipsesc tribu-nalelor noastre.
Deunâzi tribunalul de Ilfov a avut sâ ju-dece afacerea unuï tînàr avocat bucureçtean însurat, dupa ce ar fi tocat, — ast-fel era reclamatiunea femeeî, — vre-o cîte-va mil de leï uneï vâduve eâreia îï fâgâduise câ o va lua în câsâtorie.
Afacerea a fost amînatâ, pentru câ amî-narea e cea maï prudentâ solu{iune în ma-teriile délicate.
Dupâ Bucure§tï vine Iaçi.
Aceasta a doua capitalâ a fârei, cum îï zic cronicariï çi scriitoriï, procurà acum ma-gistrafilor din Iaçi distractiunile uneï peri-petiï amoroase, pline de interes çi de umor.
Ba, ceea ce e çi maï caracteristic, dra-gostea s’ar fi presintînd într’o aureolâ de scandai.
Eroiï apar într’un contrast nostim : unul e un tînàr, de o vîrstâ mijlocie ; alttil e... o baba cu mijlocul... încovoiat.
Sec{iunea I-a a tribunaluluï de Iaçi sa-vureazâ deliciile interogatoriilor çi, dupâ spu-sele unuï confrate local, împrejurimele tribunaluluï presintà un aspect destul de in-teresant.
Numaï numârul martorilor, fàrâ a vorbi de mülpmea curioasâ, e de 8o.
Printre eï sînt studentï, bârbierï, casapï, funcjionarï çi profesorï, femeï mâritate carï vor auzi multe, fete carï î{ï vor as-tupa urechile, copiï carï vor povesti, uneï clase întregï, deposijiï complecte, çi babe carï se vor minuna de progresele unuï veac înaintat.
Apârâtoriï aü cerut amînarea. Dosarul scrisorilor çi al documentelor e prea vo-luminos çi el are nevoie de o cercetare a-mânunjità; avocapï, ocupajï prea mult cer îngàduire ca sâ studieze dosarul sâü, poate, ca sâ maï petreaeâ cîte-va ore cu amànuntele unuï procès pe care nu-1 în-tîlnesc aça de des.
Afacerea e nostimâ, e plinà de interes çi daeâ îï lipseste partea moralâ, ea are, în schimb, la bara justijieï partea satiricâ.
Tribunalul, pufin dispus sâ lase pentru alte timpurï cercetarea uneï afacerï a'tït de curioase, a râmas în deliberare.
Detectiv.
INFORMAJIUNI
Candidat» guvernamentali In Bucurefti
In fine dupâ o lunâ de zile de certe, neintelegerï §i amenintâri comitetul central électoral al guvernuluï a fixât can-didalurile pentru colegiile de Sénat si de Caméra din Ilfov.
Dintre peste 120 de aspiranti aü fost aleçi vr’o 21, rdmânind ca cele doua locurï din colegiul III sa se impartà mal tirziü. lata lista candida[ilor : SENAT
(Jolegiul I : Principele D. Ghicha, I). Sturdza.
Colegiul II: I). Polizu-Micsunescu,
C.	Esarcu, I. Procopie Dimitrescu, Gr. Slefânescu, Ghr. Tabacovict.
CAMERA
Colegiul 1 : P. S. Aurelian, G. D. Vernescu, \1. Phcrekyde, C. Nacu, C,
F.	Robescu.
Colegiul II : N. Fleva, G. Gantacu-zino, V. Lascar, Em. Coslinescu, Pana Buescu, P. Dancovicl, Spira Harelu,
G.	Dem. Teodorcscu. D. Hagi Teodoraki.
*
* *
Aceasta lista a produs o profundâ nemulfumire prin rindurile liberatilor §i mal aies printre comercian[il din Capitalâ, cari rnereü s au dévoilât parti-dulul. Astfel oameni ca d-nix Moroianu, Gr. Alexandrescu. Christescu, Tache Tânâsescu, NiÇâ Stèrie, Hernia, Alexandrie KiriÇescu, Râzvan, Nicolae CreÇu, Toma Constantinescu, etc., to[i comercian\i frunta§l ai Capitaleî, oameni cunoscu[l si stima{ï prin maha-lalele lor, — nicl n’aü fost bâga{i in seamâ.
Apoi in locul tinerimel liberale, in locul d-lor Nâcescu, Dârâscu, Cire-§eanu, Mi$u Paciurea, G. Lapatti, Ion
D.	Ghica, Vanicu, Malin, M. Ghimpa, Lepâdâtescu, ltalino Vericeanu, C. Oi-mitrescu — laft, Vintilâ Rosetti, V. M. Kogâlniceanu si alftï, s'aü pus can-didaturile unor vechiturl ca Panâ Buescu, Beizadca Ghica, G. Vernescu, Ghedem, etc., plus trel ministri, anume Milita Sturdza, N. Fleva si Gogu Can-taeuzino.
♦
* *
Aça cum este întocmitâ, aceasta listâ va fi viü combâtutâ de negustoril frun-ta§l din Capitalâ, cari e vorba sâ fixe-ze noul candidaturl in alianfà cu tinerii libérait.
In ce priveçte pe candidatï la colegiul III, aceftia din pricina certelor nu sînt incâ fixafl.
Sint aproape sigure insa candidatu-rile d-lor Horia Rosetti si MOnescu.
D. D. Sturdza-Scheiauii va gira afa-cerile Bânceï Agricole pinà la 1 Décembre cînd se va alege urmasul d-sale in sar-cina de director al acelei Bâncï.
Confratele nostru d. R. Rosetti s’a re-tras din redactiunea ziaruluï Timpul.
La concursul pentru catedra de iirnba francezâ delà liceul din Botoçanï a reuçit d. Al. Chardin, licentiat din litere in Bucurestï.
Comitetul électoral al (’uveriiamentulilor din lalomifa a çters tlin lista candida(llor pe Pe-traehe Crûdisteauu-Seapte-.Nucï din causa ati-tndineï provocutoare a acestuia fapl de d-nul Mandaclie Kiriaceseu.
Petrache drüdiçteanu nu maï are deci nicï un colegiü în tara unde ar putea sa’.si pund candidatura.
In loeui sâü se va sus{ine candidatura ver-uescanului d. P. Orkescu.
D. rninistru P. Poni a renuntat la darea in judecatà a d-neï Hortensia Ra-covitâ, mullumindn-se numaï cu inlo-cuirea d-sale «le la direçtoratul exter-natuluï secundar No. 2 de fete.
D. V. Crisioforeanu, fost primar laR.-Sârat, ne trimite urmâtoarele rindurï :
Neadevàrurî fi falfuri
«Acum chiar citiï raportui d-luï Fleva câtre M S. Rt^jele. coprinzâtor al motivelor de disolvarea consiliulul cornunal de R.-SSrat.
«De la început pinâ la slïrçit nu coprinde de cit neadevàrurî si falsurï, gratie càrora s a smuls de-crelul régal.
’ <■ Imédiat dupà publicarea in Constitulionalul a raportuluï inapecjiuneîan intregime, voifi dovedi pinà la evidenjà câ d. Fleva a inselat pe M. S. Regele, facindu-1 sà semneze disolvarea pe motive între altele, de neregutarilâ(ï, care aü aprobarea Regalâ.
• Din insusT raportui de anchetâ, voiü dovedi desâvirsita rea credintâ a Consilieruluï Maiestâpeï Sale, arâtind cu negru pe alb, câ toate motivele invocate nu sunt adevàrate ?i cà d. Fleva stia câ nu’s adevàrate».
V. Cristoforeauu.
Sub motiv câ e mai greü a fi jude-câtor de ocol de cit supleant la Tribunal, d. Stâtescu pentru a putea ebiver-nisi si maï bine pe favoritiï sâï, in viitoarea miscare ce va face ’in magi-slraturâ, va muta mai multï actualï ju-decâlorï de ocol la Tnbunale, si va face chiar numirï noï de-a dreptul in Tri-bunale, in locul magistratilor pe carï iï va transfera ca jüdecâtorï de ocoale.
Sub-comisarul cl. 1 G. Diaconescu de la sectia :t2, s’a dns de a chômât la vot pe d. Vasile Râ • dulescu, pantofar çi delegat din calea Çerban-Vodâ, precum çi pe altiï.
Un scandai universitar
D. P. Poni, rninistru al instructieï, care fâgâduise studentilor in medicinâ din anul ill §i IV câ* va ancheta eï singur scanJalul provorat de profesorul Dr. Pe-trini-Paul, a refuzat sâ se tinâ de cu-vintul dat, si s’a multumit a deferi cazul consiliuluï profesoral.
Ministrul instructieï, de teama secre-taruluï sâü general, d. Sihleanu, si de teama cclectivistilor Mâldârescu, Petrini-Paul, etc., a làsat ca scandalul sâ se per-petueze, ast-fel cà studentiï in medicinâ din anul 111 si IV s’aü pus în greva îu ziua de azï.
Ministrul este râspunzàtor decï de faptul câ vechile scandalurï de la fa-cultatea de medicinâ se reediteazâ, câ profesoriï si studentiï se impart in doua tabere dusmane.
Somàm pe d. Poni sâ ia mâsurï urgente pentru redeschiderea laboratoru-luï de medicinâ operatorie a d-luï dr. Demosthene, càcï studentiï nu sint si-litï sâ sufere consecintele lipseï d-sale de energie si a scandalurilor colectivi-ste, pe carï le-a provocat dr. Petrini-Paul impreunâ cu dr. Mâldârescu si secretarul general al ministeruluï instructieï.
Inainlea alegerit delegatilor, comiaarul cl. 1 Ghi{à lliescu de la sectia 36 (Albastru) din capitalâ, a chemat pe totï sub-comisariî din culoare çi le-a spus câ daeâ nu vor aduce rmiltï alegâtorï la vot vor fl destituitï, adâogînd câ el nu e tinut sâ tic seamâ de circulârile d-luï Fleva.
Alaltâ-ïerï la lasi a avut loc o intru-nire liberalâ in mahalaua zisâ ^Tatarasï.» I). prefect de politie C. Penescu, incôn-jurat de statul sâü major politienesc lua parte la aceea intrunire. lntr’un moment dat se aude un sgomot afarâ ; fie-care ingrijk sâ intreabâ, ce este? Nimic maï mult nicï maï putin de cit niste agentï politienestï care voiaü sâ întroducâ cu sila pe maï multï cetâtenï, voind a-ï convinge câ trebue sâ intre de oare-ce si d. Penescu e acolo, si câ e porunca d-sale sâ se aducâ cit sâ poate maï mult popor.
SURI MILITARE
D. general Pilât, oomandantul cor-puluï al 4 de armatâ, lerminind inspec-tiile din raionul comandamentuluï sâü, â sosit ïerï in Capitalâ pentru a piezinta d-luï rninistru de rezboiü lucrârile relative la aceste inspeetiunï.
* ¥
In urma inspectinnilor lâcute de d. general Popescu, la regimentele de arti-lerie, s’a constatât, câ nicï unul, nu are electivele complecte atit in caï cit si in oamenï, si de aceea in raportui sâü general, conchide, câ e absolut necesarca cel maï tirziü pinâ la ineeperea viitoareï perioade de instructie de cimp, acest gol sâ fie implinit. Lucrul e cu atit maï lesne de lacut cu cit in budget efecti-vele sunt complect prevâzute.
♦ *
Imediat dupâ teiminarea inspectiilor generale, d. general Pastia, comandanlul regiuneï intàrite Focsanï-Galatï, va trece la inspectoratui artiiérieï in locul d-luï general Popescu.
***
A. S. Regalâ Principele Ferdinand a sosit asearâ în Capitalâ.
Azï dimineajâ la orele 9, Altefa Sa a inspectât regimentul 4 de roçiorï îtnpreitnâ cu d. general Bàicoianu.
Disearâ se va întoarce la Sinaia.
***
E probabil cà M. S. Regele va veni Martï in Capitalâ si va sta aicï pinâ dupâ alegerï.
EDITIA A TREIA
___________J___
SITUAJIA IN TURC1A
Nouï mâceluri
Constantinopol, IC Noenibre.
Slirea câ Erzerumul a fost ïerï tea-j trul unor mâceluri noi a impresionai in mod penibil cercurile diplomatice.
Se crede in general câ continuareo mâcelurilor ar putea sa aibe consccinw de 0 mare însemnâtate.
Firmanele pentru Irecerea celor de aï doilea sta[ionarl sînt asteptate in curînd.
Anchetâ In Macedonia
Viena, 16 Noembre.
Corespondentâ Polüicâ aflâ din Bel-grad câ Teiufilc-pasa a notificat minis-truluï Serbiei la Constantinopol, câ Sulianul a decis sâ trimeatâ o comisiune in Macedonia pentru a face 0 anchelâ asupra cererilor [populntiuneî relative la reforme.
Aceastâ §tire a causal cea maï b una impresiune la Belgrad.
Ziarul guvernamental « Vide» crede câ aceastâ màsurâ va priva pe agila-torit strâinï de orl-ce basa de ac{iune.
Chestla stafionarilor
Constantinopol, 16 Noembre.
Cu toate asigurârile date de Tewfik-pasa lui Sir Philipp Currie, firmanul pentru trecerea celor de aï doilea sta-tionarï nu s’a libér ât incâ.
Râspunsul puterilor la comunicalul Port» prin care roagâ sà nu insiste asupra cerereï de a spori stationariï, zice cà puterile n’aü nicï un motiv ca sa modifiée cererile ambasadorilor.
Càlàtoria Sultannlui
Constantinopol, 16 Noembre.
Se asigura din sorginte oficioasâ câ stirea datà de un ziar engles asupra pretinsuluï proîect de câlâtorie a Sufta-nuluï la Londra si in cele l’alte capitale ale Europeï, este lipsilâ de orï-ee temeifi si cu desevirsire fantesistà.
i
1
ULTIME INFORMATIUNI
- Mârturisirea d-luï_Lecca
Uesi nu ïera nicïo uevoie, d. prefect de Bacàft nrârturiseste, pria fratele d-sale d. Caton Lecca, cà a trimes unul alcgàtor scrisoarea pe care ain publi-cat’o noi çi al eâreia fac-similé îl vom da *în curîml.
D. Caton Lecca cautà sâ esplice cum s'a fâcut treaba Ni sà disculpe pe prefectul Lecca, printr’o lungà scrisoare tipàrità în ziarele guvernamentale.
F OIT A ZIARULUÏ irEPOCA»
10
ON ASASINAT MISTERIOS
DK
GUY DE MAUPASSANT
Sfirsind scrisoarea, observa câ se fâ-cuse ziuâ. O inchise, 0 pecetlui, scrise adresa, ap ü se scobori cu pasï usorï, alergâ pinà la cutiera albâ lipitâ de zid çi dupâ ce aruncâ, in ea Initia care-ï enerva mina, se intoarse repede, inchise cu zâvorul poarta mare si se urcà pe turn pentru a astepta trecerea aceluï care era se ducà cu el hotârirea sa de moarte.
Se simtea linislit acum, libérât, scâpat !
Un vint rece, uscat, un vint de ghiatâ-ï trecea pe tatâ. L’aspita cu lâcomie, cu gura deschisâ, sorbind desmerdai'ea sa de ghiatâ. Cerul era rosu, de un rosu arzâtor, de un rosu de iar nâ, si tôt sesul alb de brumâ strâlucea sub cèle dé ’n-tîiü raze ale soareluï, ca §i cum ar fi lost pudrat cu sticlâ pisatâ. Renardet, in picioare, cu capul gol, privea întin-derea din giurul luï, cimpiile in stlnga, in dreapta satul in care cosurele ince-peaü a fumega pentru mincarea de di-mineatâ.
La picioarele sale vedea cui giml Brin-
dilla, in stincele de carï se va sfirima indatâ. Se simtea renâscind în aceastâ frumoasà amorâ ingbetatâ, si plin de putere, plin de viatâ. Lumina-l scâlda, ’l incunjura, îl strâbâtea ca o speran^â. Miï de amintirï-I coprindeaü, amintirï de diminetï asemenea, de curse repezï pe pàmintul lare care suna sub picioarele sale, de vînâtorï fericite pe malu-r ile elestaelor unde domneaü 1 atele sâl-batece. Toate lucrurile bune se iubea, lucrurele bune ale traiuluï se grâmâdeaü in amintirea sa, l’imboldeaü cu dorintï nouï, redesteptaü toate poftele viguroase ale corpuluï sâü activ si puternic.
Si era sà moarâ ? — Pentru ce ? — Era sâ se ucidà dobitoceste pentiu câ-ï era fricâ de o umbrâ ? — fri. à de nimic ? — Era bogat si tinâr incâ! — Ce ne-bunie ! — Dar iï era deajuns o distrac-tie, 0 lipsâ de cit-va timp, 0 câlâtorie, pentru a uita! In noaptea aceasta chiar nu vâzuse copila, pentru câ gindul sâü preocupat, ràtàcise in alla parte. Poate n’ar maï vedea-o ? Si dacâ-1 nelinistea incâ in aceastâ casâ, de sigur ea nu-1 ar urmari in alla parte! Pàmintul e mare si viitorul lung ! De ce se moarâ ?
Privirea sa ràtacea pe cimpiï si zâri 0 patâ albastrâ pe cârarea de de-alungul Brindilleï. Eia Mederic care venea se aducâ scrisorile din oras §i se iee pe acele din sat.
Henardet tresâri, pare-câ-1 ar fi strà-bàtut 0 durere, si se repezi pe searâ pentru a-sï lua scrisoarea ’napoï pentru a 0 cet e de* la postaç. Pu^in iï pâsa acum câ va fi vâzut; alergâ prin iarba plinâ
de brumâ si ajunse in fata cutieï, la coltul ziduluï, odatâ cu factorul.
Acesta deschisese uscioara de lemn si lua acele cîte-va hîrtiï depuse aculo de locuitoriï din sat.
Renardet iï zise :
—	Bunà ziua, Mederic.
—	Bunà ziua, domnule primar.
—	Ascultâ, Mederic, am aruncat in cutieoscrisoarecare-mï trebue. Am venit sâ-tï cer sâ-mï o daï inapoî.
—	Bine, domnule primar, va voï da-o.
Si postasul indicâ privirile. Râmase
incremenit vâziud lata luï Renardet ; era cu obrajiï vinetï, oclîiï tuiburï, cu un cerc negru in jurul loi1, ca inlundatï in lundul capuluï, pârul în desordine, barba sbirlitâ, cravata desfâcutâ. Era vëdit cà nu se culcase.
Atuncï factorul intrebà: «Nu cum-va suntetï bolnav, domnule primar?»
Ear el, intelegind de odatâ câ infâti-sarea 9a trebuea sà lie sti anie, isï perdu cumpâtul, inginâ: «Ba nu... ba nu... Numaï m’am dat jos acum din pat ca sâ-fï cer scrisoarea... Dormeam... In{elegï?...»
Se produse atuncï bânuiala in rnintea fostuluï soldat.
El zise: «Care scrisoare?»
—	Aceea pe care aï sâ-mï o daï ina-poï. Dar acum Mederic esita, infâtisarea primaruluï nu-ï se pârea naturalà. * Era poate un secret in acea scrisoare, un secret politic. Scia câ Renardet nu era republican si cunoscea toate tertipurele §i toate smichiriile intrebuiutate la alegerï.
El intrebâ: tCuï este adresatâ aceastâ scrisoare?
—	D-!uï Putoin, judecâtorul de ins-tructie ; sciï bine, d. Putoin, prietenul
meü!»
Postarul câutâ printre hirtiï, si gâsi pe acea ce i se cerea. Atuncï începu a 0 privi, intorcindu-o de maï multe orï intre degete, foarte nelinistit, foarte tur-burat de teama de a face 0 gresealâ grava saü de a-sï face pe primarul dusman.
Vâzind nehotârirea sa, Renardet fâcu 0 miscare pentru a apura scrisoarea, si a-ï o’smulge. Acest gest bruscconvinse pe Mederic câ era vorba de un mister important si-l liotâri se-sï faeâ datoria, cu orï-ce prêt.
Aruncâ decï plicul in geantâ si o incluse, râspunzind :
—	Nu, nu pot, domnule primar, de vreme ce era adresatâ justitieï, nu pot.»
O spaimà oribilâ cupiinse inima luï Renardet, care inginâ :
—	Dar mâ cunostï bine, potï chiar sâ-mï recunostï scrisoarea. Itï spun câ am nevoe de acest plie.
—	Nu pot.
—	Ilaide, Mederic, si» bine cà nu sunt capabil se te inçel, itï spun cà am nevoe de el.
—	Nu, nu pot.
Un fior de minie trecu prin sufletul violent al luï Renardet.
—	Dar, drace, bagâ de seamâ. Sciï câ eü nu glumesc si câ pot se fac se te dea afarâ eind voï voi. S’apoï sunt primarul comuneï maï ’nainte de toate si ’ti po runcesc acum se ’mï daï inâpoï acea scrisoare.
Factorul râspunse cu holârire: «Nu,
nu pot, domnule primar !.»
Atuncï Renardet, pierzindu-sï mintile,
’l apuca de brate ca sâ-ï ïea geânta ; dar ornul se libéra’de ïel prin o sguduiturà si, dindu-se înapoï, ridica bâtul sâü no-doros. El zise, tôt linislit : <iÔ ! nu mâ atingetï, domnule primar, saü daü. Bà-gatï de seamâ. Imï fac datoria eü !*
Simtindu-se pierdut, Henardet, de-o-datâ, deveni umilit, blind, rugindu-se ca un copil care piinge.
—	«Haïde, haïde, diagul meü, inapo-iazâ-mï acea scrisoare, te voiü râsplâti, itï voiü da parale, tine, tine, itï voiü da 0 sutâ de franeï, auzï, o sutâ de franeï.»
Postasul iï intoarse spetele, si pleca.
Renardet ’i urmâ, inginind ;
—	«Mederic, Mederic, ascultâ, itï voiü da 0 mie de franeï, auzï, o mie de franeï.»
Cel-l’alt insà mergea inainte, fàrâ a râspunde. Renardet reincepu : «Te voiü face bogat... auzï, ce veï voi... Cipcï-zecï de miï de franeï... cincï-zecï de miï de franeï pentiu acea scrisoare... Ce te costâ?... Nu vreï?... Eï bine, o sutâ de miï.. Spune... 0 sutâ de miï de franeï... inlelegï... 0 sutâ de miï de franeï.... o sutâ de miï de franeï.»
Factorul se intoarse, cu fata incrun-tatâ, privirea asprâ: «E destul, saü voiü répéta justitieï tôt ce mi-alï spus acum.» '
Renardet se opri pe loc. Se slirsise tôt. Nu maï avea nicï o sperantâ. Se intoarse si fugi in spre casâ, galopind ra 0 fiarà gunitâ.
Atuncï Mederic se intoarse la rîndul sâü çi privi uïmil aceastâ fugâ. Vâz.u po primar intrind acasâ, si mai usteaptâ ca
www.dacoromanica.ro
E P 0 C A
3
SA vedem esplicatia.
Fratele prefectnluï de UacAfi spune ci pe alegittor îl chiamil StAncescu si cA acesta a scris mal întîiil d-iul Ion Leeca întrebîndu-l dacA trebue sA vie la vot; mal départe, eA acest alcg&tor ar li un inusard politienesc, un imi ccr-tat eu justifia ; îu sfîrçiit cA d-nu Ion Leeca a rAspuns caom, iar nu ca prefect.
Yom rAspunde mîïne în amAnunt. Peu-tru acum ne multumim sA observAm cA numele alegAtoruluï ie indifereut; eA împrejurarea cA acest alegAtor ar ij un om put in interesant—chiar dacA ar li usa—ie o circumstaulA ag rayant A peutru” prefectul de llacAiî, cAcï dacA d-sa pofteçte la vot chiar pe un aseinenea om, cît trebuie sA se osteneascA peutru alegAtor il interesanfït ÇA omul Ion Leeca si prefectul Ion Leeca ie nna si aeeeasi t'ApturA ; si cum d. prefect Lecca n’a scris iel singur ziarelor liberale pentru a se apAra ci, a lAsat aceastA sarcinA frateluï siftt car» nuïe prefect, trebuia sA facA tôt usa si cînd a primit scri-soarea alegAtoruluï StAncescu si, orl sA uu-ï rAspundA, orl sA roage pe fratele sAü sA-t rAspundA. In sfîrçit, cA d. Caton Lecca nu poate li un judecAtor impartial într’o ai'acere a frateluï d-sale.
Mîine vom analiza mai de aproape lunga scrisoare a d-luï Caton Lecca, care în loc sA apere pe fratele d-sale, mai rAù îl îufundA.
Ier! dupa amiazï, a avut loc întîlnirea pe teren intre d-niï P. Ciculescu, re-da' tor la Voinf,a Nafionala si rolabo-ratorul nostru d’. M. E. Papamihalopol.
Arma aleasâ de martoriî d-luï Cicu-lescu a fost spada.
Aü tost patru reprise în cursul eârora, d. Ciculescu a lost usor atins la piept si la ocliiul sting.
f) ‘ Martoriï aü pus capât lupteï, declarind incidenlul inchis. Adversariï s’ati impair oat pe teren.
D-niï i. Niculescu si C. Djuvara re-presintafi pe d. Ciculescu, iar d-niï Al. Florescu si C. St. Boranescu pe d. Papa-mihalopol.
Y
IHnâ în momcntul incheierii ultimeï noastre edifiï, nicï liniile telegrafice\nicï liniile câilor ferate n’aü fost împedicale, dm viscolul e mare.
Alegerile de delegafï
Pentru ca sa se vazâ in ce clnp s’aü tâcut alegerile de delegatï la Brâila, pu-blieâm a- i copia tefegrameï trimeasâ de d. N. Fiiipescu d-luï ministru de interne:
«Mû pim la ilispozlpa d-vonstrâ spre a va do-vetll, ca eoleginl al treilea a fost de fapt des-ttintat. To(ï suf»-pi-efec(iï s! ajutoarele lor chômât i la Itrâila de d. Codas afi prirait or-din sâ aleagâ vre-o satfi-ciucl-zecï persoane din oraç, în gnnero samsari si agentf electo-ralî. Tôt ,indexai nu diï de cît vre-o tlouâ sute de delegafî asa ca se va vedea o alegssre de coleginl «I treilea fur A sâtenï. Suli-prefectiî si ajutoarele lor an transmis aceste ordine i ut il lor primurilor si la exeentarea aeestor ordine se mirgiueçte alegerea de azï. Atirnà de d-v. eu sà facetï liiminA asupru aeestor de-nunjàrïu.
N. Fiiipescu.
D. I. B. Cantacuzino, desmin le stirea noaslrà câ si-ar li dat dernisia de lâser-viciul hydraulic al mînisterülùî lucrâ-rilor publiée.
Dupa scuzele pe carï d. C. Stoicescu le-a facut d-luï Sturdza, director al scoaleï de podurï si sosele, ne-am fi mirât sà nu le l'aeâ si d-luï 1. B. Cantacuzino.
In chestiunea fond niai publicathuni-lor de la Primâria Capitale$, VointaNa-tionalâ se mârgineste sa spùie câ afir-mafiunile d-luï Fiiipescu ait fost des-minute de Foaia Poporuluï din Sibiï.
Aceasta nu le un râspuns.
D. Fiiipescu a somat comisiunea in-terimarâ a Capitaleï sü publiée chitanfa privitoare la cei 4ÜOO de Ici. I)e ce nu fac aceasta membriï comisiei interimare?
si cum nu se putea sa nu se intîmple ceva surprinzâtor.
Curînd in adevàr, corpul înalt al luï Kenardet apâru în virful turnuluï Vul-peï. Alerga in jurul platiormeï ca un uebun ; apoï apucà stilpul drapeluluï si-l scuturâ eu furie fârà a reusi sâ-1 slâ-rame, apoï de-agata, ca un înotâtor care se azvîrlâ in apâ, se aruncâ in spatiü, eu miïnele inainte.
Mederic se repezi pentru ada ajutor, Trecînd prin parc, vàzu tâetoriï carï mergeaü la lucru. lï chôma, slrigjndu-le accidentul ; si gàsirâ sub zidurï un corp îninsgerat a eâruï cap se sfàrimase de o stincà. Brindilla iriconjura acea stincà si pe apa sa, mai lata în acea parte, iim-pede si linistitâ, se vedea curgînd un siroiü Vosiatic de creerï ameslecatï eu singe.
(FINIT).
Pentru domniï abonafï
Toate persoanele care aù biue-voit sA primeascA cele douA uumore de probA din „Fl*Ol!A“ sunt rugate, dacA doresc a se abona la ziarul nostru, sA achite costal încasatorilor no^tri cînd se vor prezenta, saù «A înstiinleze direct administrai ia.
L'entru* rcgularitatou socotelilor nu vom servi ziarul de cît acelor persoane care vor achita abouamentul saù vor ocre gazeta pria scrisoare.
Abonumciltcle încep de lu 1 si là a Hc-t<Arcl lunï.
Nol nu voim sà ne facem delatoci,
cum s'a fâcnt d. Sturza in àiscursiil d-sale do la Orfeü; nu vom spune dur numele persoanei importante de peste mun[l care a, primit suma. Prepuncm insâ—cum a fdeut si d. Fiiipescu din capul locului—ca afacerea sà fv jude-catâ de comitetul Ligeï, compus numai din libérait.
Prime§te Vointa aceasta propanere ? O somâm sa râspnndü.
Serata l’ekelnian.
Lunï seara la Turn-Verein, recitatorul Conrad Pekolman din Viena va da o seratï important;*.
Afarâ de bucAp din Ibsen, Fulda, Carmen Sylva, d. Pitkelman va recita in limba trermanà si poesil de ale lui Kminescu.
D na 1. Darlays, de la Marea Operà din Paris, va da Duminicâ la 4 p. m. o auditiune muzicalà Pi’eseï, la Grand Hôtel du Boulevard.
D-na Darlays va da apoï cîtc-va concerte la Aleneü.
Demisiunea prefectuluï polijiei
D. Em. Culoglu, prefectul politieï capitale!,, jï-u dat demisia ïcri la orele 2 si jumdlate.
Faptul e ezact ca si amânunteîe pe cari le dam in aceasta privin^à.
Supârarea d-luï Culoglu provine din faptul câ s'a destiluit comisarul sec fiel 44 fârâ ca d. prefect al poli{iei sa fi fâcut vr'un raport în aceasta privin^â, cum se peocedeazâ de obicein, ci de a dreptul de câtre ministru, care a trecut peste drepturile supcriomduî direct al funcfionaruluï destituil.
D. Culoglu s'a sim lit grozav atins de procédait D-luï F leva, si fiind-câ e a doua oarâ cînd i se intimplâ acest lu-cru — câ d. Fleva face anchete perso-nale — s’a hotârit sasî dea demisiunea.
Aii fost mari staruinfi din partea liberalilor ca lucrurile sa nu degenéreze, stâruinfi carï au reu§it în urmâ viziteï pe care d. Ferikide a fâcut-o erï d-luï Fleva.
D. Ferikidi a câutat sa faeâ pe d. Fleva sa in\eleagâ câ demisiunea d-luï Culoglu ar produce cea mal rea im-presie.
D. Fleva a promis câ se va linisti, a-dâogind insâ câ d-sa nu e omul care sa slea la indoialâ pentru a schimba pe d. Culoglu, daca acesta, ar persista în demisiunea d-sale.
P. S. Episcopul Buzâuluï, în loc sa—çï vazà de afacerile Episcopale, se amestecà în lucruri cari nu’l privesc, silindu-ne sà ne ocupàm de persoana d-sale.
Ni se scrie din Buzâfi cà numitul kvri-ark face pe agentul électoral în favoarea candidaîilor guvernamentalï ji chiar ame-ninjâ pe preopï.
Sfâtuitn pe Eminenpia Sa sa se linijteascâ çi sâ se ocupe mai bine de afacerile Dum-nezeeseï în loc de cele lumeseï, càcï aci pe pàmînt lumea e cam rea ji atacatul se a-pàrâ.
Vointa Na[ionala, anuntà câ d-niï mi-nistriï Stoïceseu si Cantacuzino aü pie cat alaltà-ïerï seara eu ti en al de 9 ore.
Atita lot.
Dar unde inerg acestï ministri ? Trec granita ? Fug din tara ?
Mister grozav.
D. Nicolae Fleva, ministru de intei ne si 1. P. S. Sa Mitropolitul-prim it, aü primit urmâtoarele telegrame, din carï se vede modul cum se fac alegerile libéré:
D-luI Fleva
Ministru de Interne
Üucurejtï. ;
La plasa Tirguluï Com. Cristestî sub-prefectul pl. Cosula Adam, inadins trimes în aceea plasa, a ridicat astd-searâ pe presedintele comisiuneï interimare pentru a nu se putea face alegerile delegatplor mîine ; fiind câ a aflat au-toritatea administrativâ câ sâtenii vor sâ ma aleagâ dclegat pe mine çi pe d. Teodor Knstcscu, fost senator, sub-pre-fectul toatâ ziua a stat în primârie astâ-zï §i cutreerat satul amenînfind pe sâtenï eu geandarmi.
Sint convins câ d-trâ vroifl alegerï libéré, dar afirm pe onoare câ agenfiï d-trà imping la scandai.
Rog, dafi ordine severe agcntilov d-v. sâ nu provoace un scandai pe care en. voï face tôt posibilul sâ-l impiedie, dar nu çliü de voiü putea râspunde câ sâ-tenii vor pâstra singele rece cînd vor fi maltrataffi çi lovifï în dreptul sacra al lor de autoritatea administrativâ.
Boltlur Epureauu
fost prefect
Inalt Prea S/ïnlitului Mitropolit
Bucurejlï.
« Prco{ii din tôt jade lui Prahova aü fost aduçï in Ploeçtî çi puçï la dispo-sifiunea clubuluï liberal, ca prin fàgâ-duell rnincinoasc sà-i hotârasca a lupta în alegerï pentru candida^ü guver-nuluï.
«In loc ca preotul sà fie,—ceea-ce a dorit Inal Prea Sfin^ia Voastrà si par-tidul conservator, — misionarul cuit çi inpâciuüôr al patimilor lumeçti, vedem eu adincâ mihnire, câ este transformai in agent électoral.
« Stiü eu cita credinfâ çi dragoete afi luptat pentru inâl{arca cleruluï çi sint convins câ nu vefi toléra, — cit ve\i fi in capul bisericeî, — ca preotul sâ fie inslrumentul guvernului in luptele po-litice pâlimaçe si interesate.»
I.ucu FleftercNCu.
D. Fleva iuind ca pretext lelegrama
trirnisâ de d. Càmarasescu, fost prefect •conservator, a revenu a^upra dispositiu-neï sale de a nu se opri lelegramele ce suut adresate guvernuluï in vederea a-legerilor.
D. Fleva, in adresa sa càlre, directia, postelor, zice câ nu maï trebuese primite depesile necuviincioase.
Unde se opt’esle.insa açeastà restric-liune, d. Fleva nu né'spune.
De sigur câ a ataca administratia li-beralà, a denunta abusurile si ingerin-tele, a mentine infamiile agéntilor co-lectivistï, se va considéra ca o héeuvüntS.
! vau rïéle dar pe care le-a primit d. Flrva, eu oeasia acordâriï liberlâteï te-legratnelor, trebuiesc retrase.
Ziaiele guvernuluï, rarï aü publicat asearâ lista caüdidatiîor lor pentru Bu-curestï, nu pomenesc de caudidaturile de là éôlegiul al treilea.
De ce?
Va âpare in curind Binete Public or-gan al grupuluï Vernescan.
TELEGRAME
Serviriul Agenyieï romine
Fondui'i secrete
Paris, lt! Noembre
Caméra deputa{üor.— In timpul dis-cutieï budgetuluï internelor, d. Bourgeois constimte la o reducere de 200.000 de franeï asupra fondurilor serrete. Acestea sunt aduptate eu 360 voturï contra 00.
Complicele lui Anton
Paris, IC Noembre.
Soulignoux, complicele luï Arton, care participase la distribuirea cecurilor pa-namaleï, a fost arestaL S’a confisent un caiet de cecurï.
Politica Italie*
Roma, 16 Noembre.
Respunzind la interpelârile asupra po-liticeï interne si externe, d. Crispi jus-tificâ màsurile legislative în contra aso-ciatumilor republicane si socialiste; constata imbunâtâtirea conditiunilor de si-gurantâ publicâ si justificâ politica sa eclesiasticâ, relevînd inlluenta Papeï.
Italia a trimes flota sa in orient, dar aceasta flota nu este în serviciul nimâ-nuia. Cele sease puterï sunt acum inte-lese asupra opereï lor de civilisatiune.
Se poate avea încredere câ pacea nu va fi turburalâ ; dar daca din nenoroeire s’ar intimplâ alt-feJ italia va £ti sâ pâ-zeas â’ drepturile sale.
Ministrul alacerilor strâine, râspun-zind la interpelârile in privinta Africeï, lace sâ reiasâ resultalele expeditiu* eï generaluluï Baratieri.—D. Blanc constatâ câ incà de la originea afacerilor armene. Italia s’a siüt sà înlâture orï-ce aeliune separatâ si sà obtie intelegerea celor sease puterï care acum este pe deplin asigu-guratâ. Trebue sperat câ aceastâ intele-gere nu va fi inolicace pentru a imbu-uâtâti starea lucrurilor în Orient.
Ar fi o greçealà daca Poarta ar cre-de câ situalia poate sâ se résolve prin discufiunï diplomatice asupra tréceriî coràbiilor, pe cînd continua sa se pe-treaeà fapte atroce.
Primejdia anarchieî este pentru un moment alenualâ, dar daca se reino-ieste, Europa nu va mai putea sà va-' müe nepdsâtoare. Ministrul averliseazd Poarta sâ nu târâgâniascâ lucrurile si sâ nu faeà restriciianï protecfiuneï ce Eurôpà vrèa sa exercite prin mijlocul stafionarilor.
Aceste doua discursurï aü. fost viü â-plaudate.--D. Crispi a fost félicitât de multï députatï.
Dupa replica inlerpelatorilors’a iuchis dise u lia.
Spectacolcle seroï
Vinorï 16 Noembre
THEATRIJ NATIONAL.—Zxna AM operâ co-1 micA în treï acte, muzica de BoAldieü ; eu d-nele Vladaia, Kalich, Moor çi eu d-niï Bàjenaru, Theo-dorescu, Grigoriu, Catopol.—Inceputul la 8 jum.
T
HEATRU LYR1C.—Relâche.
MARELE STABILIMENT ÜDGO.—Trupâ interna-tionalâ de varietap : Cintârete francèze ; d-nele d’Herville, üavars, Jeune Cayot ; etc., gvinnas-ticâ si dânjuitorï.—In cui ind debutul d-luï Paului, vestitul cîntârej parisian.—Inceputul la 9 jum.
CONClïKTB
CALA BRAGAD1RG.— Calea Rahoveï, Coucert-ÔPromenadâ, orchestra sub conducerea profeso-ruluï Peters.—Deschiderea la 8 jum.
ELDOR A DO.—Strada Doarnneï. Ciutüretï si cintà-rete internationale, d-nele Jeanne çi Andrée due-tiste franceze. Incepulul la 9 ore.
ÂLGAZAR.—Strada Cimpiueanu. Gaié-concert. Gin-târete germane çi romine.- inceputul ia 9 ore.
.X Oi rAj'I TRATRAI ^)ES Directiunea Teutruluï Nap’onai, a angajât în-tr’un mod foarte avantajos pe d-ra Belincioni si ut* ténor din stràinâtate, pentru çease riytrezea-
tapunï în cursul luneï ïanuàrie 1896.
*
* V
D-na Ihirclée care la reintoarcarea sa din Ru-sia, pe la inceputul lui Februarie, va trece prin Rominia, va cînta, probabil pe scena Thealruluï National, de douâ saü treï orï. din preunàcu d-uul Gabrielescu, care pentru moment a luatca-tedra de canto la conservatorul din laçï, in scop de a se repausa cit-va timp, dupà cum i-a recomandat uiediciï din strâmâtate.
•	>9 .» (,£f «. i a J	■ 11 v
Simbâtâ, trupa de operéte de la Teatru Lyric va cinta frumoasç operetâa luïAndran, la Aile du Tambour Major; representatie Hj^h-Lii’e, in care d-na Créleaux cînta- roi al principal, in care a obtinul un mare succès pe mal multe scene din stràinâtate. Mizü (n spenâ deosebità, douâ muzicï militare.
MAX LICHTEND0RF
LA PA J Bit A AME RICANA»
Grand hôtel Bulevard
Il V «' V It K N «’

Cel mai tuaemnat magasin tle arme din (;srâ
Mare asortimenl de arme de viualoare de tôt felul de la 60 pînâ la 1000 Ici bu-cala celor 'inaï renumite fabricï, Engleze, Jiel{/iene si Frunceee. Arme eu doua t.eve peutru aiiee eu cocoa.çe si farâ cocoase. Puscl de vinat eu <* teavà pentru alice çi alta peutru glonL Arme ,,'1'riO** en treï
feve (doua pentru aiiee çi una peiitru glony.
Arme Idéal Patent Ilaiïiinerlofc fârà cùcoç, sistemulcel mal perfect pentru vinat, Ptiçiï de salon de la 18 pinàla jf00 lel bucaia. Pistoale «le tir çi «lii«*l. Carabine de apftrare si de vinat en répétai e, Minehester. C’ait çi Vlarlin. eu 8, IV çi 16 focurï.
Ke vol ver e engleze si belgiene de toate felurile si mârimile. Orl-ce arme, çi revorlvere vinden* eu garanÇia si condi^iuuea de încereare.
Aveni in nuire eantîtate loi felul de rarinse fralieeze engleze .(«Eley ,?i ai<s-trince •Sellier & liellot»). Mare asortiment de ol*i<‘ot<‘ «I*- vinâtoare çtaeeesoriî «le arme.
Aven* in atelierul nostru de armurerie çi mecanicâ, un armurier spécial care transforma çi répara orï-ce fel «le arm*', eu garantie.
s,: Vî îtZABE SI ÎN HATE •
MARELE
CAFE-RESTAURANT „BRIST0L
S’A DESGHIS ~m,
B
IN ZIUA DE 5 NOEMBRIE
S’A DESCHIS
UN NOU RESTAURANT
Bucàtârie aleasâ, Româneascâ si Francezâ, specialitate de salatâ de icre, gigot de vi$el, rostbraf, ràcïturs fine, etc.
Vinurï naturale din viile Simulescu si Fiiipescu (Dragasani) Cîanutâ lonéscu (Dcalu-Mare) Nicorestï si Odobestf.
Loealul este situât in strada Régala colt, eu strada Acaaemiei irt instul local Constantin Paraschivescu fi Cosnta.
PRETURI MODERATE
ANDREI DEMETRESCU
Fost asociat timp de 12 an! al d-luï ('.. Dobrngeanu- (lherea la restaurantul gàreï Ploeçtï.
tam
\

RISTAURAMTUL HOTELULUI de PARIS
I<'ost HOTEL MUOUHS
Vis-à-vis de Teatrul National
Keuomaiitlii înaJteï nobilimï redesciiiderca sa, aranjat din noti eu o bucatârip Trauceza si Romînd
AJ’ROVJSIONAT GU TOT FELUL DE CO XSUIVIATÏUNI NÀTURALE FkKÿüRl MODEIUTE
Gu toatâ stima Autreprenonl.
DoetorulTOMÀ I0NESCU
Intors în (nrâ ’.sï-n reluat consulta(iniille Lunea, Mercurea §i Vinerea de la 5-7 seara Strada Süomané, 20
Doetorul BRAYER
De la facultatea de msdicinâ din Paris, dâ consultatiï spéciale pentiu boale interne, sifilitiee, si de fémeï, intre orele 4—6 p. m.
'59, Calea VScSresci, 59 —
(alâlurï de spitalul Xenocrat
I30ÀLELE SIFILITICE
NEVUTIN^A BAHBATEASCÀ
Vindecâ dupa cele maï nouï metode radicale tara dtirere si impedieare, dupe o expei'ienlâ de 23 arü. Specialist in boale Jumëstï
DR. THOR
Stïada Emigralu No. 1, intrare uumaï priii stra la si. VoivoV.Ï, (Tramway). Consultatiunï de la 10—î dim. çi de
la 5—8 seara.
Loc separat de asteplare ’per.trü lie-care.
BAZABUL EFTINAJATEI
de Lipscai
din calea Victorieï, casa Torok, s’a mutât în strada £cademiaï, sub hôtel Begal, si virule eu Preljurï marcate mai reduse ca înainte.
Doetorul T. REVICI
Vindecâ printr’un procedeü spécial, maladiile de femeï precuin sji cele sili-liLice intr’un timp loarle scurt. Blenno-ragia (Sculanientul) vitidc.â radical in 8—9 zi le.
Consultapunï de la ora 2 pînâ la or a 5.
No. 31, Strada Farol, No. 31. Intrarea prin Strada Çelarl No. 17 (Coljul). — PENTRU SARACI GRTIS —
Àlexandru G. Fioreseu
A cl v o c a t Calea Dorobanjilor, IS bis.
Const, S. Boranescu
13
AVOCAT STRADA ZBORU 13
TIPOGRAFIA „EP0CA“
va fi în curînd instalata. Aceastâ tipogra-tie adusâ anume pentru tipârirea gageteï, posedâ litera cea maï elegantâ // maçinile cele maï perfectionate
TIPOGRAFIA „EPOCA“
ne va permite sâ tragem 3500 de foï pe orâ, putînd ast-fel satisface cererile cititorilor médiat, dîndu-le în acelaçï timp fi noiitâtile cele maï recent e.
M&§IMLE CU MOTOR
aie acest eï tipografiï, unicâ in felul eï la noï în tard, aü imensul avantaj de a în-doi fiarul în patru odatâ eu imprimarea, aceasta pentru marea comoditale a cum-pârâtorilor.
LUCRÂRI OE LUX
si prompt executate pot fi fâcut e de ti-pografia fiarulut, aça ca sâ poatâ satisface pe deplin chiar pe ceï maï fini ama-torï de artâ tipograficâ.
D-rul N. D. Staieovieï
— Medic al Spitalelor Eforieï —
Consultatiunï 2—5 p. m.
Ho. 37, Strada Mircea-V^dà, -So. 37
BACANIA
GRANCEA & STANESCU
93 CALE& IfICTORSEl—98
vis-à-vis de palatal régla, in col[
Cel maï bine asortal magazin de coloniale, comestibile çi delicatesc
Mihail A. Raehtivanu
FOST MAGISTRAT
AVOCAT
Cheiul Dtmbovi(eï. Casa Cutarida.
Dr. ALEX. ATHANÂSSÏÔ
BOALE DE OGHI ÇI BOALE NERVOASE Cpnstiltatiuui de la 2—5 p. m.
103.— Culea VàoAreçioi.—1()^
PHTKH TU. SFHTHSCÜ
tVOUAT
No. 23, Strada Mircea • Voila ND- 23
1 £1 ’C TIRRS'PI
www.dacoromanica ro
K P 0 C A
CASA DE SCHIMB
HESK1Â & SAMUEL
BU CURE SCI
No. 5 Strada Lipscanï No. 5 Compara si vinde efeete publiée .si lace orl-ce schimb de inonezï.
Cursul pe ziua de 16 Noeuibrie, 1895
		lump.	Vlnd	
ïtfâ	Rentfi Amortisahilâ. . .	871 —	87	{h
5«/o	» Amortabilâ . . .	98-	98	'H
60/0	Obligat. de Stat (Cov. R.) ,	ioo|v.	100	'h
5»/o	» Municipale din 1883	w */«	91	>1.
5°/o	» » » 1890	95 ‘/4	95	
5o/o	Scrisurï Funciar Rurale .	920/4	92	'h
«V.	# 11 Urbane .	101 —	101	V.
50/0	» » Urbaue .	88 */«	as	
r»o/0	» » » Iaçï .	81-	81	*/.
	ActiunT Banca Na^ionaia.	15551 —	1565	—
	» Agricola .	200 i —	•20X	—
	» Dacia Rominia asig.	890i—	395	—
	> S-lea Nalionala asig.	■105 -	110	—
	Florin! valoare Austriacâ.	2 10	2	13
	Mârcï Germane ....	123	126	
	Bacnote Franceze . . .	100 —	101	—
	italiene. . . .	93,-	97	—
	ruble hirtie . .	2,72	2	75
DNA. ANA
ghiceste eu
Renumita cârturâreasâ care multâ artâ treeutul, presentul si viitorul. Locueste în str. 'Jâranilor 80, colt eu str. Roraanâ.
A IV UNC I U
Avetn onare a face cunoscut onoi abiluluï Publie <-â pe lingâ Ini tia de ligüiâ Doroban^ul si Les dernières cartouches, punem in vîn-zare hirtia de tigarâ:
ZUAVUL si MIZPAH
care reprezinlà ua eplsod dia rezboiul	care reprezlnté o rnumie egipteanâ
tranco-german
Onor. Publie fumàtor, cunoaste superioritateasi (ineta fabiieaj.iuaei noas-tre, Oorobanful si Les dernières Cartouches, usa cà avetn tôt dreptul a erede câ si hirtia de tigarâ Zuawtil si Mizpah vorgasi aceeasï favoare pe lingâ publicul consumâtor ea si Oorobanful si Les dernières Cartouches.
Toute somilâtile çtiintifice din tara çi strâinàtate, au recunoseul «à hârliu de tigarâ Ooroban)ul, Les dernières, Zouavul si Mizpah,
din fabi icatiunea noastrà din Paris, este cea inaï uçoarâ si mal finâ hirtie de tigarâ.
Si acest lucru a iost pe deplin confirmât de câtre publicul fumâtor, câcï eu toatâ concurenta deloialà, eu toate irnitatiile si contra-lacerile a unor oameni fârâ serupnl, elientela noastrà merge zilnie crescind, gratie excelenteï caiitâtï a hirtieï noastre de tigarâ Doroban^ul, Les der-nïeres Cartouches, Zuavul si Mizpaüi.
Deposit general pentru toatâ Rominia este in IasT.
Frafiï BRAUNSTEIN.
îDERE
m	PROPRlÉTARIl	*
$ V EST U LUI SI VECH1ÜMJT îHAGAZÏN DE INC RE
La PAF^AGAL
Strada Lipscanü 74
Anuntâ luimeroaseï sale clientèle, cit P. T. public, râ iu unna colo saluluï eonsuni ce fac, incuraja|î cSe totï, si spre salisfactintu-8 si iu- O lesnirea onor. clientèle, au introdas eu inceperê de la t Septembre 1895, ^ prejurï fixe eu un profit foarte modest.
W	Tot-d’o-dalâ fac cunoscut, câ pentru a corespunde iu general tutulor
w cerintelor, s’a mârit confortai repartiziudu-’l in raioane sepaiateca: Mâtâ-L) sàriï, Catifele si Velourï de Nord, Linagiurï diverse genurï, Stofe pentru w O cofectiunï, Confectiunï pentru Dame si Copiï, Trusourï, Albiturï, Stole de UI mobile, Covoare, Lynolin, Articole de* modâ si toaletâ, etc,, etc., etc. ^ Jj(	lu urma acestor rnodificârï, magazinul nostru. liind utiicul din tara,
in pozitinne a satistace or! ce cerintâ, sperâm câ arum, moi mult en ori-cind, vom li încurajatï de onor. elientela, pria pretioasele d-lor vizite,
Cu toatâ stirna,
Eschenasy & Farchy
P.S.— Duminica de la 8 —12 a. m. se desfac toate cupoanele râmasc din cursul sâptâmineï, précum si mô'furile sold cu preturi exceplional de reduse.
Pentru a nu cofunda magasinai nostru eu nhele, avi«àm elientela noastrà rà nu avem nicï o sueursalâ.	fll
>®®®»©(»®®®?SS®*»®®®®®1
R A T NERt
SINGURELE CASSE
CONSTRUITE DE
OTEL CAL1T coups Datent CONSREAVE
nespargibil
C
-J
rp
■z —
*3
C
■x
E
c
-t
■n
c
w
» s
~ en
-3 O
® so  =
-S
i
i
Si a mal multor autoritâ^ï (lin |arâ
A ce si otel a lost încercat in arsenalul flolileï din GalatI çi de mai muip inginerï mecanicï celebri precum si de diferite uzine din Englitera, a càror certificate le posedàm.
Detaliurï, prefnrî corente çi certillcate se trimlt. «lupa ce-reri gratis si franco.
Reprezentantï çi depozlt general
I. D I M O V I O I A Oie
Bucurestï, str. Doanmel, 21	Brâila, Galea Regalâ. 111
Bogat asortiment de arme de wlnàtoare de tôt felul de la 75 lei lu 1000 leï bncAta. Arme cu doua tevi pentru alice, cu cocoaçe çi fârâ cocoaçe, — pnscS-carabinà o teuva alice, alta glont : pnçtï en treï \<syï nTrio» doua de alice alta d. glong — Express-Rifle lin lucrate ; — carabine de preciaie o Rabin i» garaatiud tirul exact pânâ la 1000 metriï. Arme cu 2 perechï de tevï.
Carabine cu repetifie importate direct din America Winchester, Colt, Murlln, etc, cu 9, 12 çi 15 foenrï, recoinandabile ca arme de apàrare çi viuàtoare la animale mari. Pusci «le salon de la 20 leï la 150 leï bucuta, plstoale «le precisie, de duel, etc.— Mare asortiment de REVOLVËRE de toate mârimele çi de toate felurile de la 8 leï la 200 lei bucata.—Bogatà colectiune de obiecte de vènatore çi accesoriï de arme. — Se g;tsesc : tôt felul de Cartuse englezeçtï dElev" fruutuzeçtï çi austriace. — Cartuse producénd artlfltlî pentru puçtï cal. 12, 10 çi revol-vere cal. 7, 9, 12.
Obiecte de scrimü : sübll, Itorcte, müsci, etc.
Atelier de reparatil
B. B, Zisman
Oalea Yictorie! No. 4-4
BUCURESCI
lingâ fariiKicia Brus
Col d'îutîiù si cel mal însemnat magazin din la ni de Ame
M
Spf*
-IflpaaU
|>Vy -r.’: . - • Ivtjr.f,
,_7w$>r
D. M. BRAGADIRU
B U CT R E§T I
FA BRU E SI RAFINERIE DE S Fl RT
FA BRIC A de B ERE si GHIATÀ ART1FICIALA
e	a
FaBRICA DE DROJDii PRESATE
Pentru comandt; de Spirt a se adresa sir. Carol, 06. Pentru cornaudo de Bere: Calea Rahoveï, 153.
^ Adresa telegraiieà: BliAGADIRU, Bucurestï. ^
mmmm 9®®©©»®»®»®©®®
LEMNE DE FOC
rifrruRii.E actuaiæ sont
iOOO Kilograme cer Leï;2B.—
Dus 500	,,	„	,,13.50
la «lomiclliiWOOO	„	fag	„ 25 — snPerio*ri
500	;*	„	;; i3— Bscai^
Telefon 2933	E. LESSEL, Calea Plevneï 29
l9l99llil99H9Nii

I O. O. E5
V IV
100, CALEA VICTORIEI, 100 (EN FACE BU PALAIS ROYAL)
Rez-de-Chaussée et 1-er étage
HAUTES NOUVEAUTES
4* iv o b e s o r c o v i" e o rr i o v «
Grand choix de soieries, velours, lainages, broderies, etc., etc.
IW VENTE; AU MÈTRE
CHAPEAUX MODELES DE PARIS. — EXPEDITIONS EN PROVINCE
SPECIALITE DE ROBES DE MARIAGE ~mm
De «etour de Paris, je m'empresse de vous iulormer «jue je viens de rapporter une grande cargaison de Hautes Nouveautés et les dernières Créations de Robes, Confections et Chapeaux sortant des premières Maisons de Palis.
Je me permets d’appeler votre attention surtout sur l’immense choix de Modèles de vêtements et sur le graud assortiment de Nouveautés en Soieries, Velours, Lainages, Broderies et Garnitures que je tiens à votre! disposition les vendant aussi au mètre et à des prix exceptionnellement bon marché défiant toute concurrence.
La devise de ma maison d’exécuter toute commande dans les meilleures conditions et dr vendre mes marchandises réellement très bon marché me fait compter que vous voudrez bien, M..., m'honorer de votre visite pour vous convaincre par vous-même de ces avantages.
« 1 G . O . B Y K
100, GALEA VICTORIEI	S
RE
D1UL0MA DE 0N0
la
F.XPOSITIUNEA din BUCURE$TI 1894
INSTALATIUNI TELEGRAFICE
Gaz:, Apâ, Teleloane, Paratonerc Filtre Chamberland-i’aHteur, Tuburï de bazalt, plumb, fontâ §i fer.
Closete de toate sistemele Instalapî de «Tout-à-régout». Salon de Expozi^ie-Expoi'tafie.
TEIRICH k LEOPOLDNER
BUCURESTÏ
Strada Berzeï, INo. 9.
Tipografia 33Epocau
efectueazâ
H u 1 e t i n e de v o t
în cel mal scurt timp.
SIM SIM NUMAI CONSUMATI sui nui
ar bitter
Inainte de a vâ asiyura cà e veritabil
■mr BITTER ALESSAIDRIU
0 sumâ de iudivizï, igaoranU fârsï pereche, «iar jiretl, a adetneni pe unit eomereiantï lacomi de diferenta uuui minimum prêt—inselind pe cou-sumatorï, dind diferite mismaçurï, fabricate la htrdâü in care ar trebui sà’sï spele mai bine necurâtenia, atit a sutlrtuluï cît si a corpujuï lor, de cit a vâtâma sânâtatea consumatorilor, tiumaï ca sâ’sî umfle punca.
Acestor falsilicatori çi fabricant i de contrabandà, le zic : Nemernicilor, eü am creiat Biterul spre a da public tUul un médicament popular «sa cum sunt la noî aproape populare moladielc de slomach.
lata de ce e mult preciat Bitteru! maû: BITTER ALESSANDRIU.
Pentru d-uiï comarciautî, carï nu vor a line veritabilul meti Bitter, ono-ratiï cimsutnatorï pot gâsi la magazinul de detail al fabriceï mele nu nu-maï Bitter, ci si eele-l’aite produse ca : Chocolaterie, Liquerurl saperioare, Vinuri medicale, SpecialitAll farmaceutice çi articole de toaletô. — Am mai pus in consumatiune :
Cognac Stt'.aua K.omînieï
Atit despre calitatea mârfurilor, cit si a preturUor vâ vetï convinge, cind velï cumpàra ceva numaï de probâ.—Rog a vfzita :
Magazinul de detail al fabriceï ALESSANDRIU
Str. Doamnei, 27— (Gasele d-luï Biicescu).—Bucureçtï
OîfâûÔOSOOOOOOOOODOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO©
' v
SociBlatee Boiîisâ sitri MisMa $1 Ciereiil Petraleiiim
Capital social leï noï 4,000,000 întreg vârsat
Sediul Central în Bueurestlj Strada Lipseanï, No. 10.
Fabrice : I^viciai'e^tï, Moïne^tï, Monteoru.
• -OO >C? -
Aducem la cuno§tinta publiculuï câ panem in vlnzare :
PETROL de
(abricat cu toatâ ingrijirea si conform regulamentuluï asupra labricatiuneï petroleuluï. Recomaudâin aceste produse publiculuï care vosste a h ferit de incendiele si eKpIosiunile ce causeazâ petroleul râü rafinat, care se debiteazâ in
comerciü.—Expediem in vagoane-citerne de fer saü in Butoae.
Pentru Bucurestï ptilem servi pe clientiï nostri chiar la domiciiiü, aducindu-le petroleu garantat in bidoane de tirii-
chea sau in damigene de sticlâ.
S55i5!ô555S55SgBBBSa5B5îigB.c,	raigri^r.siiuuiiviïïïauiiuinwmiHBiniiiiiTaCpi
STE A U A^ ROM A Ni El 1 Îill tlOÎll Pl ï ï	| STEAUAA ROMANI El
De o calitate superioarA produseloi* similiare indigène si streine
Lux, in hirtie rosâ albnrie. — Extra, in hirtie rosie. — Prima, iu hirtie portocalie si desc'ipsrite in lâdite. ajqé	,ia , d vj din apâ distilatâ si iipsitâ «le microbï, singura «;e se poatê intrebuinta fârâ peiicol
arUUOiala P®n.tru^sânâlate. — Transportâm la domiciiiü zilnie in bu âtï paralelogramice de cel j	putin 5 si 10 chilograme.
iv/. t produ :“in si nferim publiculuï: Yaloliua, ldcntic Scihdaeir Extra, Brima, Vulcau §i
U lôiun mmralô l>entru cÿliudre. F tmisâm déjà fabricele cele maï însemnate, ca : Fabrica de Ciment,
Brâila; Basait, Bucurestï; Spirt, Marinescu-Bragadir ; Sticlârie, Bogdânestï ; Hirtie, Le-tea. Morï, intre carï: Reforma, Pitesii; Cognac, Naville ; Ferâria Grünfeld, Gberestea Costinescu. Postâ.vâria Ruhusï si altele;
O
8
8
8
8
jj
un mire numàr de ateliere si foarte multï proprietarï si arendajï pentru masinele agricole.
O	Parafinà-Senzinâ; in calitaU saperioare, apreciate favorabil de cumparâtorï.
Ve	Pentru coraaude a se adresa .
8	Dinctiuaeïgenerale a ..Swietîtel Romliie de Petrol” S
Strada Lipscanï, No. 10, Bucureçtï.	H
OQOOOQOOOOOQaQOOaOOOOOOOO OQOQOOOOOQOOQOOOOQQOOO
iiiiciircscl. Tipo^riiliiWWW.daCORDimaniIçajrO Episcopiel :{.
— Huciirescl.