VINERI 17 NOEMBRE 1895. SERIA II. ANUL l No. 13 o cssssirauBiBHahlliBSEa EDIT2A -A. THEIA r k NUMËRÜL 10 BANI ABONAM ENTELE Iucep la 1 si IC a fle-eSreï lunï si se plütesc tot-d’a-oua inainte In Bucuresti La Casa Administration In Jude^e si Streinâtate pi in mandate postale. Un an in Tara 30 leï ; in Slrâinâtate 50 leï Sase lunï". . 15 » » » 25 » Treï lunï . . 3 » v » 18 » Un numàr in stràinalate 30 bani MANUSCRIPTELE NU SE INAI'OIAZA ADIHINISTRAflA Strada Clemen^eï, No. 3 NUMËRÜL 10 BANI ANUNCIURILE lu Bacurencï .}» .ü/defc se primesc numaï lu Admitiistralie In Streinâtate, direct lu ndmiutstrutle si ta toate oficiele de jmblicitate Anunciurï la pag. IV . . 0,30 b. linia » » » III . . 2.— leï » » » » II . . 3.— » » Inserticle si Reclamele 3 leï rindul Un numër vechiü 30 Banï R E O A C Tl A Strada Clementeï, No. 3. v:' INDE IRAE \ _____________________ De cite-va zile, ziarele guverna-f mentale — acelea rare r.retl câ d. Palladi este un om mare si d. Sturdza o dumnezeire scoboritâ din cerurï pentru fericirea nearnu-luï rominesc — nu se ocupâ de clt de întrunirea publica limita de partidul conservator in sala Orfeü $i de admirabilul diseurs pronun-tat eu aceasta ocasiune de d. P être Garp, fostul nostru ministru al dornenielor. Ele nu’§ï pot as-cundè necazul ce le-a pricinuit a-r tit aceasta intrunire cit §i parlici-parea d-luï Garp, la care se asteptaü atît de putin. lu adevâr, s’a spéculât milita vreme, asupra unor prelinse des-binârï existinde in sînul partiduluï conservator si presa liberalâ ne-contenit a cautat sa râspindeascâ zvonul ca acest partid este divizat, câ seiiï nostri nu se in|eleg si câ doua direcûunï eu totul opuse vor imparti aceiaçi arniatà in cimpurï déosebite. Eï bine, toemaï întrunirea din sala Orfeü si présenta d-luï Garp, constituesc u noua dovadà puler-nicâ in favoarea noastrâ si nimi-cesc pentru tot-d’a una credin{a acelora cari bânuiaü omogenitatea partiduluï conservator; toemaï a-ceasta intrunire, ast-Iel cum a fost, dovedeçte cà partidul conservator, la guvern saü in opozitie, este unul çi indivizibil, ca aceeasï gindire sincerà uneste pe top in jurul a-celuiasï program de lupta, cà nu exista de cit o singurà armatâ disciplinatà §i câ solidaritatea tre-cutuluï este cea mai perfectâ cliie-zàsiea uneï actiunïcomunem viitor. Dar toate acestea nu conveneaü guvernuJuï burghez prezidat de d. Dim. Sturdza, care nu poate su-feri controlul serios al unuï partid bine organizat. Iatâ atitea cuvinte pentru care presa liberalâ, in loc sa recunoascâ însemnatatea întrunireï partiduluï conservator., a recurs la o noua editie de glume nesàrate, triviali-latï §i ciiiar injuriï pentru totï aceï care socotesc câ guvernàmîntul d-lui Sturdza este cei putin un accident nenorocil, dar trecâtor. Mai aies àtitudinea d-luï Carp si rninunata sa cuvintare, au avut darul de a stirni o adevài'atà vi-jelie in rîndurile guvernamentale. Si nicï câ se pulea alt-fel. Gind vorbea d. Garp. eu autori-tatea sa cunoseulâ, eu prestigiul omuluï care a improprietârit 80,000 de familii $i a créât §colile de me-seriï, cind vorbea autorul legeï rni-nelor §i atitor alte reforme bine-fâcâtoare, se §tia d’inainte cà cu-vintele sale nu se adresaü numaï celor care ’l întrerupeaü eu aplau-sele lor, dar si târeï inteligente care nu poate uila opéra d-luï Garp ÿi a partiduluï conservator. De alt-fel discursul d-luï Garp, a fost o superbâ criticâ a situa-tiuneï nouluï guvern çi un râspuns zdrobitor dat primuluL-ministru. J n cuvintarea sa, d. Carp a do-vedit en succès câ guveruul na-tional-liberal nu se poate prea mult întemeia pe sprijinul unuï popor, pentru care nu a fâcut absolut ni-mic $i eu atit mai putin d. Sturza, in eupui càruia «kodorogesle ceva»; cà primul ministru nu este de cit o sluga ne credincioasà pe care popor ni o poate congédia in orï ce moment. lntr’o alla ordine de idei, d. Garp a combattit eu acelus succès, pretenliunea fantaslicâ ce aü li-beraliïcàCoroana se bizueste mimai pe dinçiï; aceasiâ pretentiune este o adevâratà ofensà pentru Capul Statuluï, care se sprijinâ pe toate partidele noastre politice. Regele a incercat de astâ data o experientà numaï, care va ti nimicità cliiar de aceï in favoarea càrora a fost facutâ. In line râspunzind declarapuneï d-luï Sturdza cà cliiar Dumnezei-rea il sustine, d. Garp seîntreabâ daeâ Dumnezeirea s’a pus vre-o data in serviciul calomnieï si a ureï pâtimaçe çi daeâ ea intervine, sa njute, iar nu sa pedepseascà, pornirele meschine §i injosiloa-re ? etc. Gam ast-fel a vorbit d. Garp si cuvinlele sale aü câzut ca o ploae de apà rece peste capetele iucal- zitcî ale partizanilor d-luï Sturdza, cari aü crezut un ni ment câ aü ramas singurï stâpinï in astâ tara ‘§i câ pot, face orï-ce, fârâ conlrol çi fârâ râàpundere. Acurri se infelege necazul ziare- lor guvernamentale si dorinta lor de a rnicsora impresiunea produsâ de întrunirea noastrâ. Aü nâdàj- ! doit adversariï, câ partidul con- servator este divizat, câ çefîï nostri se ceartà, câ aceasta împrej.urare le va da putinta de a guverna fârâ o opozitiime serioasâ si s’aü trezit într’o bunâ diminea|â cà acest partid li se pune in cale eu toatâ energia trebuincioasà, câ frunta$iï nostri sînt eu totiï la locurile lor • » çi câ cea maï perfectâ armouie le inlesneçle lupta si le garanteazâ succesul intr’un viitor apropiat. (lonst. St. JJoranescu. KUEHICA ME Ü Paulus çë Paulusache l l.<1sa{i-mâ Sa cinl in pace Asta-i tôt ce vrcaü si eu; Cind voï luincalï doar ce v;i place L;îsati-mï raie... cîntul raeü ! Malilda Boni. Zilele-astea am vâzut nijte a fi se cari an;. ;jâ sosirca lui Paulus, celebrul cîptàref comic popular, saü mâscàriciü daeâ va vine maï bine la socoteala vorba-asta de spirit. Acest strein de legea §i de néantul nostru, se îndcletniceçte la Paris eu meseria bânoasà de fabricant de celebritap ji de oamenï aï zileï. Sâ mà explic. Deputaui.i,Cutare e un ilustru necunoscut ; eu toate calitâple sale ascunse, eontimporani ingrat! si invidioçï se prefac cà’I ignoreazà. Intr’o bunâ zi nurni-tuluï îï vine ideeanefastà sà interpeleze p’un ministru oare-care în chestiea pesntepilor care se distribue soldapilor din Madagascar orï asupra ultimeï éclipsé de lunà ÿi izbu-tcjte sà f'cà pe colegiï sà! sà se tâvâleascâ de ris. Dacâ-ï om eu cap, Deputatul se prezintâ imediat la Paulus çi’ï spune : — Iacà, nenijorule, îpï daü atîpï poil ca sà-rnï compuï o canponetâ desjyre interpela rea mea ! Paulus încaseazâ suma çi a doua zi toate primadonele ràgujite de prin caifqnele, asur-zesc pe consuntatoriï inocenti eu ; InLcrpe-larea Cutare §i taranibumd&rè ! Omni nostru e celebru. * * Avern çi noï un cîntâref comic popular, poreclit în glumà .si Tribunu popular. Acest Paulus Napional a .'fâcut pîn’acum deliciul tuturor sitidrofiilor de pe linia fdratà Bu-curejtï-Ifcani eu repertoriul sàû, care, ce-ï drept, e o... colectivitate, din cele maï tru-moase ariï. Intr’o zi eu soare, un oare-care om anume Miticâ Scuza de profesie pardon Ministru la Externe §i ahtiat dupâ notorietatea pu-blicà, se duce la biuroul lui Pauîùsaclie, scoate din buzunar un portofoliû care în internele lui era plin çi gràieste : — Fâ’mï o canjonetâ çi’tï daü âsta ! Paulusache printejte eu entuziaiiîn oferta lui Palissache, se screme nitel, tçi acdrdeazà vioara, se lace câ mediteazâ adinc çi;.. Ajï auzit de sigur pe primadoncle'i Ivi-rijopol, Ditnancea, Moruzi, eteetera, ppind pe glasul al §eapte-nucl prin cîrciuinï pe etna hasamagiï se pâruesc reirenul objeen : Hop si eu eu alegerï libéré ! Dar cetajeanul Miticà o fi devenit el celebru? Vezï, atnice Paulusache, vorba àluia, fârâ supârare : asta-ï asta Rumînico! Demagrog. JlTEilTAT LA LIBERTATEA PRESEI «lUilnSm llrul de acolo do un de lam làsat la 1888» a zis Yointa Nationalâ a doua zi dupâ chc-inarea lüieralilor la putero. Ameulii{area aceasta se iinpliiieste puuct en ponut. Ierî, am dovedit cil prefecgï se amestecü iu lupta clectoralâ. Alaltâ-ierï, am dovedit ci bâtâujiï colecti-vlstî stücesc pe adversarï subt ocrotlrea po-litieî. Astâzi, avern de iarea-islrat uii indrâziiet ateutat la liber ta tea preseï. Iatà telegrama pe care ne-otrimete din Foc-sauî d. avocat lenlbaco si pe care am primit’o lerî prea tirziû pentru a o mal putea publica : Focsauï, 13/27 Noetnbre, oi'.< 12 la. 50. Azï s’a r.lpit (lin tipograila Godreanu eiiitia gazeteï libéra-lilor disidenR «Foosaniï», prin care se ataca d. Sâveami. Tipo-graîLÏ terorizaR refnza impri-marea gazeteï. Libertatea preseï de fapt desflin^atâ. S’a teîegra-iiat d-luï Fleva. ienibace. Ce maï râmîne pentru ca llrul de la 1888 sî fie comploct rcluatî Cerem d-lnî ministru de interne sa constate iufamui ateutat de la Focsauï sâ pedepseascd pe culpabilï, daeâ maï poate. Opiiiiunlï publiée îï cerem sâ in act de aceastâ noua miselie a colectlvltâÇiï si sâ judece. ALEGERI LIBERE Punira ca sà se vadâ bine cum se respecta de preféctl circularité d-lui ministru de interne, publicâmsiastâzi scrisoarea d-lui Ion G. Lecca, prcfecl de Bacàü, outre un alegâtor din ju-detul d-sale : Dommile.... Am primit ou o deosebitâ plâ-oere scrisoarea d-tale. Fiind-ca sunteR proprietar în acest Julie! si cunoscînd ideile d-v. politice, este bine §t chiar- và rotj sâ veniR la 24 a. c. în liacâu, spre a lua parte la aleg. col. 1-iü ce va avea loc. Cred câ snnteR inscris si la Col. ïl de Sénat de aceia e bine sa Mtï aci s’il» ziua aceia. 9 9-bre 95 Al d-v. liâcâü l. (J. LECCA Mitropolilul Primat, D. D. Ghenadie, tine de cit-va timp eu orï-ce prêt sà se faeâ de vorba!... Nu este vremea incâ, sà desvàluim pur-larea putin duhovniceascâ, ce a dat la ivealâ fatâ eu aceia carï s’aü nevoit pentru inàltarea Em. Sale, indala ce a sim-lit câ suut aproape de a descinde trep-te le putereï. Dar, ne credem datorï a inserana f'ap-lele de dorneniü public, meuite a zdrun-cina consliinta credinciosilor. Maï deuuâzi a turburat linislea Sf. Sinod, sesizind acest sacru corp eu da-rea in judecatâ canonicâ a prea sïinti-tuluï, Episcopal Rimniculuï.Noul-Severin, snb pretextul lidicol de iipsâ île obe-dicn[à fatâ eu Em. Sa. Dumineca trecutâ a fâcut sâ i se re-simtâ eu o âsprime de pasa autorîlatea ebiriarhieu aruncind amârîc.iuneâ si tur-burarea iutr’o famille ce nu era * inti u tiimic vinovalâ. Intr’adevâr, priuoprirea cununieï religioase a d-luï T. Balasiinp-vici, Mitrojfelitul-Prifnat a sâvirsit un act de cruuâ ned’reptate lata eu' iijsurà-teiï si lu milia lor si in acelasi timp, a dispretuit un décrétal Al. S. Regel u î, pe care nu are competinla nici pulerea fegalü a’I pune in diseutia. Si iatà pentru ce : Dupâ Cadicele civil, dreptul de a acorda dispense pentru câsâtoriè'lè dintre rude, este absolut al setuluï statuluï. Al. S. regele insâ, din respect pentru biserica ortodoxâ, a voit sâ exercite a-ceastâ prerogativà eu avisul Drea slinti-lor chularcbL aï bisenceï uaüonale ; si, i ; iwww^dacoFomanicairOiè mat a’sïda avisul, era (ireste, I. P. Sf. Mi-tropolit al Moldoveï, de vreme ce d. Balasimovicï este de lel din Iasï. Asa câ, o data ce toate formalitâtilê legale eraü indeplinite, râmîne indiferent lo-cul unde urmeazâ a se sâvirsi ceremo-nia cununieï. Decï, Mitropolitul-Primat oprind sàvîrsirea cununieï religioase, a câlcat un inalt decret regai, a aruncat. dispietul asupra Mitropolituluï Moldoveï si a dat nastere unuï scandai public de naturâ a zdruncina adinc respecta I dataiit inalteï autoritâtï bisericestï. Faptele acestea sint loai-te regretabile pentru prestigiul Sf. noastre bisericï, si scot la ivealâ nisle apucâturï de gran-dornanie nepomenità in episcopatul nostru, ce urmeazâ a li înlrinate eu toatâ asprimea atit de autoritalea statuluï cil si de ciilre adunaroa pri n ci pii lor bisericestï. ludietion. Oolegiul ï iu il(i Senut, O-üuc! G. unu. De aicï deducï câ membriï Din partida Natiuniï Or fi fost... Cad nu se. le.agâ De ctt hotiï saü nehunïi ! Arestajil pias Un furt de 40.000 lei.—Cercetârîic politieï.— 0 denun’are. La Filï-popoli.— Trecutul lui loan Deunàzi d. colonel Boldescu din capitalà,—iar nu d. Ulisse Boldescu, fostul pri-mar al Craioveï, dupa cum aü anunfat uniï confraji,—venind acasâ a constatât dispa-ri{iunea fecioruluï sâü. Imediat d. Boldescu bànui un furt §i inçtiinjà polipia capitale!. Un furt de 40.000 lei In acela$ timp d. colonel Boldescu îçï dâdu seama de obiectele dispàrute §i do-vedi lipsa mai rnultor giuvaericale precum si lipsa ur.eï sume de banï dintr’unul din sertarele biurouluï sâü. Totul se ridicà la o valoare de 40.000 leï. Necredinciosul servitor profitase de absenta stàpînuluï sâü de acasâ §i forpind broaçtele diferitelor dulapurï puse mîna pe tôt ce gàsi mal de valoare. El dispàru imediat. Cercetârlte polipiei Dupà indicajiunile date de d. colonel Boldescu, politia întemeiându-se pe faptul câ servitorul era originar din Bulgaria, o-rîndui o strictâ supraveghere prin portu-rile noastre pentru a împedica pe loan Gheorghieff—ast-fel se numea pungasul,— sà treaeâ Dunârea. Toate supravegherile furâ zadarnice, §i mai bine de o sâptâmînâ de la comiterea furtuluï, totuçï pînâ alaltâ-erï nu s’a putut da de urmele fugaruluï. 0 denunpare Politia de siguranjà primi ïnsâ odenun- fare dupà care loan s’ar fi allînd în Rus-ciuk. Imediat un agent porni în localitate, aci constata în adevâr câ loan Georghieff pe-trecuse o zi, dar câ e! dispàru în urmâ, fàrâ a se çti unde. La Fiiipoli Polijiadin Rusciuk isbuti sà gâseascà urma lui loan. Acesta plecase la Fiiipoli, unde tu urmàrit imediat de agentul poli{ieï noastre de siguranfâ. loan Ghcorghieff fu prins si arestat. Asupra luï nu s’a gàsit de cît o neînsem-natà sumà de bani. El tâgâduejte a fi au-torul furtuluï de care e învinovâtit. Se fac cercetàrï serioase pentru a se descoperi gazda luï, $i a se gàsi obiectele de valoare furate de loan de la d. colonel Boldescu. Indatà ce se vor face toate formalitajile de extrâdare, loan Gherghieff va fi deferit tribunalelor corec{ionale. Trecutul lut loan Intormapunile culese în Bulgaria eu pri-vire la loan Gheorghieff, edificà pe deplin polipa asupra acestuï individ. El ar fi cunoscut peste Dimàre ca un om certat de multe orï eu justifia, si purtarea luï a làsat urme aproape identice eu cea làsatâ în casa d-luï colonel Boldescu se prêt in de chiar câ loan Gheorghieff ar fi desertat din armata bulgarâ 5I câ se as-cunsese în Romînia pentru a nu fi desco-perit. Dosarul acestuï servitor promite a fi destul de voluminos §i arestarea luï va fi în casul acesta o capturâ fericitâ chiar pentru autoritàfile bulgare. Pâgubasul va fi însâ d. Colonel Boldescu în cazul cînd nu s’ar da de urmele obiec-telor furate, fie câ ar fi ascunse, fie câ ar fi déjà înstràinate. Detectiv. Revocarea pritnarnloi i Mlzil Ca tâspuns la adresa de revocare a pri-raaruluï de Mizil, d. Condeescu, publicam urmâtoarea deciaratiune iscâlilâ de un mare nuinâr de Mizilenï : Sub-semnatiï orâsenï Mizilenï alegâtorï in colegiul 1-iü si al 11-Iea, cilind în zia-rele Gazcta Poporuluï si Vointa Natio-nalâ cum câ d. !.. G. Gondeeseu, pri-marul orasuluï Mizil, a fost revoeat de d. Ministru de Interne pentru motive de «rc-a pm tare in societate»; Noïsub-sem-natiï dam aceastâ deciaratiune si atestàm câ purtarea d-luï primat* L. C. Gondeeseu, în tôt timpul cit a fost primai*, a fost foarte corect in societate : Colegiul I Chrïstodor G. Gonstandinescu, Plutao N. Mares, Gheorghe G. Gonstandinescu, G. Tânâses 11, Nae M. Mânciuleseu. M. Mânciulesru, Gr. Theodorescu, 1. Tudo-ranu, M. Gheorghiu, Al. G. Gheorghiu, D. G. Gheorghiu, C. G. Paiipeanu, Tase Dumitriu, Simion Dumitriu, Ioau Dumi-triu. 1 lie Tânâsescu, Constandin Ghiru, Pânn Oproa, Iosef Fâgàrâçeanu, Alecu Popescu, Gg. Sp. Anastasiu Soreanu, Al. Bàibuleseu, Grigore Jordachn, St. l'itesu, N. 1. Angelescu, Arighel Ionîtâ, B. N. Mares. Colegiul al If-lea Stelian V. Pitesu, B. Grigorescu, lsaia Nicolescu, Petrachn Gretalescu, Gheorghe Tudor, Alecu G. Pitesu, D. l’opovicï, D G. Voiculescu, EmilianRâdulescu, N. Bâr-bulescu, Leonida Conte, M. Steriu, I. Mo-roeanu, F. Sc h rayer, André! ioneseu, L. Râdulesi u, Ghinea lorda lie, Haralambie Dumitriu, I. Voiculescu, F. lonitâ, Vasile lvanu, Zaharia Vasile, Ni ta Gonstandinescu, Pânn l. Bânicâ, Vasile Ioneseu, Taclie Georgcscu, Petre Râdulescu, An-dreiü Pâunescu, Gheorghe I. Popa, Du-mitru Tânâsescu, loan Slânescu, M. Simion, Ion Râdulescu, Al. Florescu, I. Flot escu, D. N. Jaravete, Constandin Nutu, Tache Costescu, Mihalache Gostescu, Cost. Stere Vulpe, Dumi ru T. Mazàlu, Gheorglie T. Mazâlu, Stroe Dutulescu, D. I. Andreï, Al. Râdulescu, §erburiu N. Cosles< u, lanou G. Slânescu, I. St. Lungu, Lâche Davi-descu, Petre P. Manolescu, T. G. Nilescu, G. Imiitâ, lonitâ Mateiü, fl. IL Bâlanu, Diiiu I. Bnia, St. Gheorghiu, Radu Fu -geanu, V. 1 Fliseiu, Constandin Iorda-che, N. G. Lirdarhe, Anghel Marinescu, G. ioneseu, Radu Leonle, G. G. Ga-vrilescu, lancu Davidescu, D. Consian-dinescu, loan S. Tonciu, G. R.Usdupu, Stratone G. Lâmboin, Pétru Popescu, G. Drayomirescu, Sioma Gavrilà, Gos-tandin Gârstea. G. G. Chivulescu, G. Tânâsescu, P. Gheorghiu, N P. Gheorghiu, K. Dimitrin, G. 1. Vlâdâreanu, lorgu Popescu, L. Duca, G. Ivanciu, Badea Nistoru, M. Bucuru, V. T. Bre-zeanu, Dumilrache Stanu, 1. Petre Ma-tinea, D. T. Dragoinriescu, Vasile Ni-cnlescu, l). V. Cazacu, l’reda I. Fulgeanu, Ghitâ Boeangiu, G. Constanlinescu, G. Neculcta, S. Georgescu, lonicâ Zaharia, M. Negulescn, N. L Smoehinâ, Toma Diaghicii), lonicâ Râdulescu, Siraton Nan, ilin Mihaifi, M. Gavrilâ, Ràilucan Enahe, Mateiü Dumilrescu, G. i. Mereu, Stere Dràghieiu, En" Mereu, M. Stanu, N. I. Fulgeanu, I. 1. Pruudurel, D. An-dreiü, Ràducanu Dincâ, Gg. Nicolae Bogdanu, Stefanu Condrea, M. Popescu, Ilie Pope.-cu, Condrea Mîhàilâ, L Manolescu, T. G. Eltimiu, Barbu Gezârescu, G. Neculae, lordache lvanu, G. I. ivanu, G. N. Scarlat, 1. Gonstandinescu, 1. Apele-lerianu, M. Georgescu, Petre N. Zidaru, M. G. Brâiloiü, V. B. Marinescu, Bucuru sin Bucuru, M. Ràsâneanu, G. N. Zidaru, C. Diàgbiciu, M. Diuuitrescu, Nae Ajios-lolescu, Ion Leonte, E. Càtânescu, T. Vasilescn, M. Jaravete, Ilie Eue Mincà, 1. Dumitriu Toncea, P. Tache, G. Mâr-cules. u, Alecu Ene Mincâ, G. N. Hoi-nàrescu, C. V. Anastasiu, Stroe Florea, St. N. Vlàdràeauu, M. Vlâdâreanu, M. Gavrilescu, I. Aiec-iu, fiostea Andreescu, I. N. Nuta, N. M. Teodorescu, 1. 1. Bâ-nicà, D. Pâtrascu, F. Mayer, M. Ful-geariu, Preotul Grigore Stanciu, G. Gonstandinescu, 1. Niculae, Enache Vasile, Gg. Condorâteanu, 1. M. Prijbeanu, Hagi N. loan, Costea Visiiu, Tudor Stefan, N. Gonstandinescu, Preotul N. Georgescu, 1. V. Morai u, N. Râdulescu, Fio-rea Zaharia, I. Mihâilescu, Anghel Sloe-nescu, Theôdor P. Dumitriu, Nae Cons-tantinescu, Preotul D. Popescu, Ion Sàvulescu. INFORMATIUNI Secchiaris firetui Liberaliï dimlen{\ st ra/ticalii din Ga-la[l au [inut Duminecâ dupa amiazi 0 întrunire publirâ. Tovürdÿia Sccfïiaris-Malaxa furioasâ de aceasta, a incercnt toute mijloacclc sa compromilâ succesul acesteî intrunirl si sa provoace evenlual si scandalurï. Doui comisarl politienestt au intrat eu for la in localul de întrunire si aü inceput sà omenin{e pe celâ[cnl eu balada. si eu procese de contravcnfil, daeâ nu vor pdrâsi sala. D. Nenijescu, fost inspector scolar si unul din candidqft, vâzind aceasta, a tclegrafial imediat ministrulul de interne denunÇnd pe cel doui comisarl. A doua zi d Fleva intreabà telegra-fic pe Secchiaris ce au câulat cornisarv la înlrunirea disiden{ilor — N'am sliut câ c întrunire acolo,— râspunde textual siretul Secchiaris. Nemnlturnit de aceasta explicable, d. F leva a destüuit imediat pe cel doui comisarl. Ni se alirmâ < a d-nu N. Fleva »tudi-azà desliintarea jandarmerieï rurale, spe-rind iâ ast-fel va face 0 économie bud-getarâ de vr’o doua milioane de leï. Comitetul électoral al partiduluï conser-vator din Craiova, a fixât pînâ acum ur-màtoarele candidaturï : La colegiul 1 de Sénat d-nil Anton Brâiloiü $i N. Economu ; la colegiul al Il d-niï Al. Variant $i dr. loan Cernà-tescu. La colegiul I de Canterâ d-niï Tache Ioneseu, $tefan Plesea, Ulise Boldescu si Nae Guran. Drepl récompensa pentru iritrarea d-luï Gr. Pâneescu in partidul liberal, guver-nul a decis ca scoala ruralâ din Sâcenï, judelul Teleonnan, sa poartàde acum inanité denumirea de «scoala ruralâ Gr. G. Pâiieescu». Frumoasâ récompensa ! Monitorul publicâ azï decretul prin care d. i. G. Bibicescu, rnembru in co-misia inlerimaiâ a Gapitaleï, este mimit în functiunea de direcW la Ranca Na-tionaiâ in locul d-luï V^irgil Arion. Oemisiunea lui Manolache Mal mxdlï confraii aü dut aseard ni§te amdnunte privitoare lu raporturile din-tre prefectul Monolaclie si d. A7. Fleva. Amànuntele fünd. în mare parte inexacte le rectiftcâm prin urmâtoarele : Inainle de a cere telegrafic invoirea M. S. Ilegeluï pentru destituirea comi-sarului Cliristescu, d. N. Fleva chiarnâ la ministèr pe Manolache. Sceau se petrece in cabinetul secre-tarulul gênerai, d. Mor[un. — D-le prefect, sà-ml prezir.ti azl un raport privitor la destituirea comi-sarului Chrislescu,—spune d. Fleva. — Dati-mi acest ordin în scris,—re-plicâ Manolache. D. Fleva surprins de aceastâ lipsa de respect, fixeaza aspru un minut pe Manolache .fi-apol trintind usa, se retrage in cabinetul sâü. Manolache, crezînd câ ministrrl va da ordinal în scris, mal asteaptd vr'o jumdlate de orâ ; iar d. Fleva açtepta in cabinetul s du demisiunea prefectului. Nefâcindu-se nid una nicï alla, Manolache pleacd sa se plingd d-lut Sturza, iar d. Fleva cere telegrafic Rcgclul des-tituirea comisaruluî Lhristescu. A doua zi cind a apârut în Monitor destituirea comisaruluî, Manolache se duce la ministrul de interne si, povd-huit, de d. Scuza, în loc sà-§ï dea demisiunea spune ministrulul : — (ht îerldciune ! Acesta este adevârul. D. Dr. G. Stabil, cliimist in corpul far-maceulic al armateï a inventât un noü fel de praf de puçcâ fârâ fum. De douï anï d-sa a fâcut rnereü expe-riente eu escremente animale, si ierï dupa ameazï, ele aü dat un rezultat splendid. Acest pral de pusca fârâ fum se va putea obtine foarte eltin, si are avanta-giul de a nu lâsa nicï un miros ne-plâcut. Fericitul inventator va fi pritnit Sim-bàtâ de d. General Budisteanu, câruia va solicita mal multe iulesnirï pentru a desâvirsi inveutiuuea sa. Curfile eu jurafï din circumscripfia Cur-feï de Apel din Capitalà vor fi ast-fel prezidate : D. Traian Djuvara în Ilfov §i lalomifa; d. Bossy în Vlaçca §i Teleorman ; d. M. Iulian în Prahova si Buzâü si d. Atanaso-vicï în Argej, Muscel ji Dîmbovifa. D. Dim. Sturdza pleaeâ Sirabâtà seara la Ga atï sa ïa cnvîqtul la intrunirea publicâ a colectivistilor din localitate si sà incerce a-ï itnpâca eu disidentiï. D. Gâpilan Milicescu, lostul politaiü al d-luï Fundâteanu la Piteslï. va li numit zilole acestea sel de cabinet al ministe-ruluï de interne. D. ministru P. Poni va ancheta singur, azï dupà amiazï, scandaiul provocat de co-lectivistnl dr. Petrini Paul în sala de ope-rap.ï a d-luï dr. Demonsthene. D-nu loan Kalet a fost numit direc-tor al Liceuluï model «lin lasï iu locul d-luï Gane, demisionat. D-s’a a de.pus ierï jurâmintul înaintea d-luï rector al universitâteï de lasï. D-niï Locolenentï-Golenel Stroescu din artilerie si Hiotu din infanterie aü fost numitï cel înlïiù raportor spécial, si cel de al 2-3 Comisar regai spe. ial, in pro-cesul d-luï su b inteudenl Stelâneseu, im-plicat in alacerea Flostrat. Alegerile de delegafï pentru colegiul III de canterâ s’aü terminât ierï. In capitalà alegerile aü mers strunâ dupà pofta contisarilor çi a poniojnicilor. Din farà 1111 ne-a venit încâ nicï o çtire. D. Profesor dr. Leoi., nu a putut tinea ierï cursul sâü la facullatea de stiinle din Bucurestï — din causa câ sala fiind prea mica si studentiï ne avind locurï unde sà sadâ, aü protestât si la urmâ aü stins lâmpile. Cazul a fost supus uunos-ti 11 Leï d-luï secretar general al Ministê-ruluï cultelor si inslru. tiuneï pablice, pe care’l suplineçte d. Leon. D. Siltleanu nu s’a sinebisit de loc, câcï eredea câ d-nu Leon întrebuintase acelasï subterfwgiü pe care-1 întrebuinla d-sa cind nu voia sa lie curs: anume, intra in aceiasï sala iu care s’a întimplat incidenlul. SITUA'flA IN TURCIA j Atena, lô Noembre. Italia a déclarai, aderind la aetiunea comunâ a puterilor in chestiunea diu Orient, câ e-1 nu le va urma în nicï 0 aità politicâ de cit aceea de pace. Londra 15 Noembre. Se anuntâ din Odessa luï Daily-News câjcontele Seremetieff, comandantul Caucasie!, a fost rhemat pe neasteptate la Petersburg. Dupa opinia generalâ din Tillis, aceastâ chemare se considéra ca liind îu legâturâ eu situatia din Ana-tolia, unde Kurziï aü luat o atitudine ameninÇâtoai e. Constantinopol, 15 Noembre. Noï temerï se mânilesteazâ la Trebi-zonda tn urma plecâriï corâbiilor rusestï si a atitudineï amenintâtoare a musul-manilor. Gonsuliï aü cerut garanti! de sigurantâ guvernuluï. — Aceasï cerere s’a formulât de ambasadorï la Constantinopol. Stiriledupâ care Dana, capilala Yeme-nuluï, a râzut în mîïnile Armeniior, saü ar lï fost luatâ eu asall de acestia si gar-nizona mâcelâritâ, nu sunt confirmate pînâ acum. 0 intelegere desâvîrsitâ domneste in-tre ambasadorï, in privinfa obiectiunilor ridicate de Poartâ contra trimitereï ce-lor de al doilea stationarï. Se erede de asemenea câ exista 0 înlelegere intre cabinetele pentru mentinerea cerereï de a acorda (innanele de trecere. Aceastâ intelegere este impusâ nu numaï de tra-tatele eu Poarla, ci si de prestigiul puterilor. Constanticopol, 15 Noembrie. Tewfik pusa, într’o visita lâcutâ ierï luï Sir Philipp Gurrie i-a çomunicat câ se va acorda autorisatia de a spori nu-mârul Stationarilor. CoQstantiDopol, 15 Noembre. Supnnerea triburilor Kurd, întimpinâ difîcultâtï de oare-ce ofiteriï trupelor re-gulate atasatï pe lingâ regimentele lion-vezilor n’aü intluentâ asupra soldati- ■BiMMaBBmiiuiiiwmiwi-BiifwiMM'nu'iiiwiwMiigwmnffamiwiiBiwwiiiniiwiiiiiiM EOITA ZIARULUI «EPOCA» 0 ns GUY DE MAUPASSANT Apoï moartà se scula si venea, eu pasï micï, ast-fel cum lâeuse copila iesind din apâ. Venea încet, pâstnd drepl peste brazda si cosul eu flori uscate ; apoï se ridica in aer câtre fereaslra luï Renardet. Venea câtre el, dupa cum venise in ziua crimeï câtre uciyas. Si omul se dâdea indârât înaintea aparitiuneï, se dâdea in-dâràt pinâ la pat, pe care càdea grâmadâ, stiind binecà copila intrase si câ ea stâtea acum in dosul perdeleï care se va misca indatà, si se uitâ pinâ la ziuâ la acea perdea, eu privirea fixa, asleptind ne-coutenil se vadâ aparlud victima sa Dar nu se maï arâta; ea sedea acolo, sub slofa agitatâ une-orï de o trernurâfcurâ. iar Renardet, eu degetele incleslate in cearçafurï, le slringea ast-fel cum strin-sese gàtul miceï Rocque. El asculta su-nind ceasurile ; auzea bâtind in lâcere perdeaua sa si loviturele adineï aie ini-meï sale. Si suterea, mizerabilul, maï malt de eût orï-ce om ar fi stdeiit vre-odatâ. Apoï, indatà ce o finie albâ apàreaiu tavan, anunfînd ziua viitoare, se simtea usurat, singur in slirsit, singur in odâea sa; si se culca din noü. Dormea atuneï câte-va ceasurï, un somn nelinistit in cai*e reincapea adesea in vis spâimintà-toarea vedenie din timpurele de veghere. Gând se dâdea jos maï tîrziü pentru dejunul de amiazï, se simtea peste mâ-suiâ obosit ; abia minca, urmàrit mereu de teama aceleia pe care o va revedea in noaptea viitoare. El stia bine eu toate acestea câ nu era o aparitie, câ moi’til nu invie, si câ sulletul sâü bolnav, suîletul sâü urmàrit de o gindire unicâ, de o aminliie de neuitat, era singura cauzâ a lortui eï sale siuguru! care evoca moarta inviatâ de el, chematâ de el si asezatâ de el in lata oehilor luï iu carï râmînea intipàritâ i-maginea nestearsà. Dar stia de asemenea câ nu se va vindeca, câ uu va scâpa nicï odatâ de persecutiunea sâlbatecâ a memorieï sale ; si se hotârî se moarâ maï curind de cit sa sulere maï inaiute aceste torturï. Atuneï câutâ ciiipul in care s’ar ucide. Voia ceva sim plu si nalural, care se nu lase se se creadâ câ s’a si- nucis. C.âcï tinea la reputatia sa, la nu-mele lâsatï de pàrintiï sâï ; si daeâ s’ar presupune causa mortel sale, s’ar gindi iumea farà’ndoialâ la crima neexplicatâ, la ucigasul uedescoperit si in curênd ar 11 acusat el de aceastâ nelegiuire. li venise o idee stranie, aceia de a lace sa lie zdrobit de copacul la râdâcina câruia asasmase pe mica Rocque. Se lio- tàrî dar a pùne sa taie pâdmicea si a simula un accident. Dar copacul relusà de a-ï rupe salele. Reintors acasâ, in prada uneï extreme despeiârï, luase revoiverul dar nu ’ndrâs-nise sa ti agà. Sunase cea^ul meseï ; minease, apoï se urcase iar in caméra sa. Nu stia ce se faeâ. Se simtea las acum cind s à-pase odalâ. Adineaora era gata, in tarit, decis, stâpin pe curagiul si liotàrirea sa; acum era slab si-i era fricâ de moai te tôt atit ca si de moarta. Isï zicea: «Nu voï maï indrâsni, nu voï maï indiâsni»; si câula eu spaimà cînd la arma de pe masâ, cànd la perdeaua care-ï ascundea feieastra. I se pârea de asemenea câ ceva oribil se va petrece indatà ce-ï va iuceta viata! Ceva? Ce? lutilnirea lor poate? Ea-1* pindea, l’astepta, il cherna si pentru a’I apuca la rîndul eï, pentru a-l atrage iu râs-bunarea eï §i a-l botâri »â moarâ se a-râta ast-fel in toate serile. Incepu se plingâ ca un copil, repetind ; «nu voï maï indrâzni, nu voï maï In-dràzni.» Apoï câzu in genunchï si zise: «Doaume, Doamne». Fârâ a crede ’n Dumnezeu eu toate acestea. Si in ade-vâi* nu maï indrâznea sa se uite nicï la tereastrâ, unde §tia câ stâ ascunsâ apa-ri{ia, nicï la masa pe care lucea revol-verul. Dupa ce se scula, zise tare: «iNu maï merge asa, trebue slirsit odatâ». Sune-lul voceï sale in caméra lâcutâ làcu sâ-ï treaeâ un fior de liicâ de-a lunyul cor-puluï ; dar precum nu se decidea sa ia nicï o hotârire ; precum simtea bine câ degetul rnineï sale va reluza tot-d’a-una de a apàsa pe tragaciul armeï, se ’ntoai*se de-si ascunse capul sub plapumele din pat si se gindi. Trebuia se gâseasà ceva care sâ-l si-leascâ sa moaiâ, sa nâscoceascâ ceva care sa nu-ï maï la>e nicï un moment de sovâirc, nicï o inlirziere, nicï un regret posibil. Ajunsese do invidia con-damnatiï pe cari-ï duce la moarte inLre soldatï. 0! dac’ar putea sa roage pe cine-va sâ tiagâ in el : dac’ar putea, mâiturisind starea sulletuIuï sâü, mâr-turisind crima sa unuï amie sigur care nu-1 ar divulga nicï-odatâ, sà obtinâ de la el moai tea. Dar cuï sâ eerï aceastâ îndatonre grozavâ ? Cuï ? El câuta printre persoanele |>e carï lecunostea. Medicul ? Nu. Ar povesti aceasta maï tirziü, lara ’ridoialâ. Si deodalâ ’i trecu prin minLe o idee eurioasâ. Va scrie judecâtoruluï de iustructie. pe care-1 cunoslea de aproape, spre a se denunta el iususï. Va spune tôt in aceastâ scrisoare, si crima, si lorturole ce iudura, si hotârirea sa de a mûri, si indoeliie sale, si mijlocul ce ar iutrebuinta pentru a-sï loi ta curagiul sovâiud. L’ar ruga in numele ve-clieï lor prieteniï, de a destinge scri-soarea indalâ ce va fi ailat câ vinovalul sï-a fâcut singur dreptate. Renardet putea sa compteze pe acest magistrat, il stia sigur, discret, incapabil de o vorbâ usoarâ chiar. Era unul din aceï oamenï cari aü o constiiutâ solidà, stâpinitâ, dj-rigeatâ, regulatâ numaï de ratiuuea lor. Abia facuse acest proiect câ o bucurie curioasâ-ï cuprinse inima. Era linistit acum. Era sà scrie acea scrisoare, incet, apoï, in zorï de ziuâ, ar depune-o în cutia ce era la poarla sa, s’ar urca apoï pe turn pentru a vedea cînd vine fac-torul si cind omul eu bluza albastrâ ar pleca, s’ar arunca eu capul inainte pe st in ele pe carï se leazâmà temeliile proprietàteï sale. Ar avea grija s*â fie mai întiiü vàzut de lucrâtoriï cari-ï taie pâdui icea. Ar putea sà se urce pe treapla de sus a stilpuluï drapelnluï ce se des-fâsura in zilele de s.ïrbâtaure. Ar rampe acei stilp prin o sguduiturà si s’ar arunca eu el. Cuin sà se’ndoiascà cine-va câ era un accident ? Si s’ar ucide pe loc, tiniud searnâ de greulatea sa si pe'nàltimea turnuluï. Se dete imediat jos din pat, se asezà la masâ si incepu sa scrie; nu uitâ ni-mie, nicï* un detaliü al crimeï, nicï un detaliü al vieteï sale de suferintï, nicï uu detaliü a torturelor inimeïsale §i tei -minâ fâcind cunoscut câ se condamnase el iususï, câ era sà esecute pe criminal si rugind pe prietenul sâü, pe vechiul sâü prieten, sa vagbeze ca nicï odatâ sâ nu se aeuze memoria sa. (Finitul m numàrul de mime). www.dacoromaiuca.ro E P 0 C A 3 lur. Pentru supunerea desâ virai là a Kur-zilor va trebui sa se desfaçoare forte maï insemnate de cil pinâ acum. EDITIA A TREIA ULTIME INFORIBATiUNI Tragere pe sfoarâ Fixarea candidaturilor de cuire co-mitelul électoral al partidulnï liberal a ajuns an adevârat scandai ÿi a nemul-lumit eu drept cuvint pe mai mulfï ti-neri libérait cari speraü sa intre in parlamcnt çi aveaü in aceastâ privintâ fdgâdudï categorice. Tineril de valoare, carî au ramas credinciosi si au fâcul neinectat sacrifiai pentru cauza liberala, ail fost in-làturali in ultimul moment si inlocuiti eu vechilurile hodorogüe ale coleclivi-tâlei. Ast-fel in BucuresU, d-nii Lapati si Ifericeanu, lineri insh ui(.i §i inteligenfï aü fost inlocuifl prin d-nii Dr. Petrini si Emil Costinescu. La OU, candidatura unuï Zâgânescu este primitâ, aceea a d-lui Constantin lliescu este respinsà... §i d. Constantin Iliescu este un om de talent, fi a fâcul sacrifiai mari pentru partidui liberal in sinul câruia a stat neclintit anï în-delungafï. Hotârît lucru, guvernul liberal vrea sa aibâ o majoritate de mamelucï ; ti-nerï care v’afi hranit cu iluziî, faceft-vd bagajele ! D. general Manu a luat asearâ cuvin-l.ul la întrunirea partidulnï conservator din Alexandaiu. Luine foarte mullâ a azistat la intru-nire, aclamind eu entusiasm pe d. ge-,o itérai Manu, care sï-a anuntat candida-j tura pentru colegiul I de Caméra. Nouile alegerï comunale din las! se vor face la 15 si 17 Décembre. * Procesul Brenning-Çapira se va judeca in ziua de 12 Décembre la Gurtea de Apei din Galatï. Gurtea de Casape a respins din noii recursul lui Brenning pentru a fi pus in libertate pe cautiune. / i r i Un elev de la noul liceü internat din lasî s’a imbolnâvit ïerï de lebra tifoidâ. Febra tifoidâ se intinde in mod ingro-zitor in a doua capitaiâ a târiï si auto-rilâtile in drept se ocupâ de alegerï. Liberaliî disidenfi din Piteçtï au fi-nul asearâ o Intrunire la care au asis-tat un mare numâr de celaient. Oratorii, d-nii advocafî Râdileanu, Vestiniun si Gr. Demetrescu au arâtat cetâfenilor cum din cauza gheseflarulut coledivist Nae Dimancea, liberaliî tinerï an fost nevoifï sa se retragâ din partid. Disidenf.il au format apoï un comitet électoral eu însârcinarea de a fixa can-didaturile si de a dirige campania elec-torald in contra coleclivistilor. D. Haralambie Elirscu a fost numit diiectorul serviciuluï administrativ de la primâria Capitale! in iocul d-luï Esarcu. D. Alex. Marghiloman, lost ministru, a plecat erï la Buzâü. O-lui G. Vernescu et Comp. Gazeta Poporuluï de asearâ publicind o dure de seamu asupra intrunireï colec-tiviste din Focsanï, spune urmâtoarele despre discursul rostit la acea intrunire de d. Barbu Delavrancea : Talentutul si simpaticul nostru amie d-nul Barbu fief. Delavrancea începe in mijlOËUl u-nor aderàrate ovnfiunï stràlucitul sâfi diseurs de mai bine de o orâ, itifierînd pe oamenil po-liticï tara oaracter, cari întocmaf ea ,si :>obo-lanii cautd în tot-d’a-una sâ profite de’ fàvoa-rea tntoror guvernelor si cari—de si fosti libérait—aii mers chiai' pinâ la infamia de a eolahora la darea înjiideentâ a geniulul Ko-mûiiieï moderne Ioan Bratianu, in leplinind ro-lui josnic de slugî la câlSü. f ara nici un comentar. Prinlre candidatiï trimisï de guvern ca sâ lie alest în provincie sunt domniï Gr. Vulturescu si Xenopol ia Oit, d nu M. Gbimpa la Teleorman. Gitesï treï candidat locuesc in Bu-curestï, si n’aü nimic de comun t u ju-detele un ’e vor li alesï. D-uu N. Bujoreanu, cetâjean independeut din Turnu-Màgurele, ne roagâ sâ anuntâm, câ din gresalâ s’a strecurat numele sâü in lista mem-biïlor comiletuluï électoral al partiduluï conservator din Teleorman. ‘I lacent pe plac. Ziarele guvernamontale ne-aü aimnlat expulsarea din lara a arbimandrituiuï Mogirdicï Oranian, l’ârâ sâ ne cotnunice aile amânunte. Suntem în {positiune a da cititorilor noslriï maï multe amânunte importante in aceastâ privintâ. Arhimandritul Mogirdicï Oranian sosise acum 10 ziie la Sulina in scop de a inspecta soolile si institutiile armenestï. Administratia din Sulina simtind (â arhimandritul armean avea eu toiul allé ' sco pur ï de cit ace le pe care il arâta, câcï in realitate nu làcea de cît o activâ pro-pagandâ in favoarea miseârel armenestï, l’a rugat sa nu maï viziteze seolile si sâ pârâseascâ Sulina. Arhimandritul depeseazâ atuneï d-luï Dimitrie Sturdza, câd-sa liirtd insârcinat sâ inspecteze institutiile armenestï din Rominia, Bulgaria siaiurea, nu vede pentru ce ar fi împedicat. In consecintâ ar-himandritul cere primnluï ministru sâ ordone administratieï din Sulina sâ nu-l maï turhure. D. D. Sturdza a râspuns imediat nti-mituluï arhimandrit câ se vede silit a-ï comunica câ prefectul de Tulcea a pto-cedat foarte bine. In acelasï timp administratia din Tulcea a invitât pe arhimandritul armean sâ pâ-râseascà teritoriui romînesc. Se crede câ agitatorul armean, care venise din Odesa, nu s’a intors itt Rusia dupâ cum s’a zis, ci a trecut in Bulgaria spre a-sï continua misiunea intreruptà in Rominia. Teroarea in laçï In lasï e plihâ teroare. Persecutiu-nele cele mal josnice se fin lanf si de sint fâcilte de entre comitiful clubulm coledivist. spune Jurnalul. Trei magistrafi ai tribunalului nostru, dont membri de sedinfâ si un procuror, aeuzafï de a simpatiza eu un grup po-lilic adualmentc in oposiliune, au fost avertisafî câ vor fi dufi afarâ din pos-t.urile pe cave le ocupâ. Infamia aceasla va fi consumatâ zi-lele acestea. Procuror va finumild. Oswald Thco-doreanu actual substitut in Dorohoi, iar in locul sâü va fi numit d. Mavromati g refier la s. III. Asearâ s’aü botârit in mod definitiv candidalurile liberale din Bucurestï. Colectiviçtj! din Hacüü au pnut asearâ o intrunire proclamind pe candidafil lui Jean Lecca. IjBta candidatllor am publicat’o intr’unul din numerle din urmâ. D. I. Bah.nolu, proclamai la tiltirria intrunire candidat al partiduluï conservator la col. I de Sénat din llfov, fiind silit de imprejurârï sâ stea în strâiuâlate si neputînd prin urmare lua parte ia lupta electoralâ, va candida în locul d-sale O. Gr. Triandafil Candidatiï partiduluï conservator pentru llfov vor fi dar : Colegiul I-iü de Sénat D-niï G. Gr. Cantacuzino Gr. Triandafil Colegiul al ll-lea D-niï V. Bratianu Gr. Tocilescu C. Arion D. A. Laurian Gr. Capfa Colegiul I-iü de Caïuerâ D-niï General G. Kanu P. P. Carp Al. Lahovari M. Ghermani N. Filipescu Scrisoai-ea prefectului de Bacàü Am trimes astâ-zï d-luï ministru de interne, prin postâ, copia fotografïeâ a scrisoriï prefectului de Bacâü câtre un alegâtor. Copia ïe insotitâ de uimâtoa-rele linij, Onorate domnule ministru, In ziarul nostru Epoca, No. 11 de la 15 curent, am publieat copia uneï scri-sorï trimise de d. prefect al judetuluï Bacâü unuï a'egâlor [>entru a’I chema la vot. Am publieat aceastâ scrisoare, pentru câ ea dovedeste amestecul adniinistra-tiuniï in lupta electoralâ, în ciuda Con-stitutiuuiï si a circulâriior ce d-voastra atï crezut necesar sâ le trimiletï d-lor prefectï. Gu atit maï mult trebuia sâ pu-blicâm aceastâ scrisoare, eu cit ea vine de la un bârbat care, itt cariera sa poli ticâ, a eombâtut eu cea din urmâ energie ingerintaadministratiuniï in lup-tele politice, de la un prefect tinâr, de la un om care se bucurâ in judetul sâü de o mare inriurire cliiar si fârâ a maï arunca în cumpânâ puterea prefe torialà. Pentru ca în mintea d-voastrâ sâ nu se poatâ naste uicï cea maï mica indo-ialâ asupra autenticitâtiï scrisoriï publi-cate de noï, ne permitem a vâ trimite alâturat aci o copie fotograli à a aceleï scrisoiï. Primitï, vâ rog, domnule ministru, in-credintarea osebiteï mele consideratinnï. In lipsa directorului Secrctarul redaepuneï ziar. «EPOCA». Alegerile de delegat> Din modul cum s’aü fâcul alegerï le de delegatï în toatâ tara reiese eu evidentâ cum se vor face «alegerile libéré» pentru Caméra si Sénat. in Bueuref i, la scoala Golescu, o cea-lâ de bâtâusï in cap eu eetàteniï colec-tivislï Ni Là Sterie si câpitau Moroiü, a-rnenintaü si injuraü pe alegâtoriï indi-le ^ï, cai’ï nu vreiaü sâ voteze pentru lista coleetivistâ. ♦ * * lu lasï din cauza presiunilor administratieï si a poli tieï, conservatoriï n’aü luat parte la alegerï, asa câ din 4174 de alegàiorï abia s’aü prezintat la vot 492, dintro cari vr’o 50 aü votât pentru lista socialistâ. ♦ * __ b* Midi scandalul a fost desaviisit. Fostul priinar, d. Gondeescu, a trimis telgeaflc runnâtorul protest : D-luï ministru île interne, Bucureçt! Ne-am prtîzentat in localul primàrieï tmde se lace ah’gerea delegatilor. La o-rele 10 si jumâtate am gâsit numal pe noul primar aies ierï, d. Isaia, câruia arâtindu-ï scopul nostru de a vola, din-sul ne-a râspuns câ nu poale constitui biuroul, de oare-ce nu vin alegâtoriï si prin urmare va dresa un proces-verbal de inchidere a alogereï. Temîndu-mâ însâ ca nu cuin-va in lipsa noastrâ sâ constitue biuroul, i-am dat o petitiune prin care l’am rugat sâ déclaré daeâ va constitui biuroul saü nu. Râspunsul a fost: Nul Bazatï tlecï pe cuvintuld-sale de primar liberal, ne-am retras plecind la masâ. In lipsa noastrâ însâ de labiu-roü, sub-prelectul, aflînd de neputinta primant lui, insofit de agenliï polifiei a iesil pe stradd si la orcle 12 a consultât biuroul eu sergenfï de noapte, eu pompien §i eu mâluràtori. Rog pe d. ministru de interne a ne râspunde: ast-fel se lac alegerile pretinse libéré ? Asa se respecta circulârile d-sale? L. C. Comleesun, fost primar ♦ ♦ * Opozitia din Dorohoiü si Buzâü s’a ablinut de la alegerile de delegatï in urma presiunilor revoltâtoare ale administratieï. TELEGRAME Scrviciul Agentiei romine Botez princiat- Petersburg, 15 Noembre. Botezul mareï ducese Olga a avut loc ïerï la larskojeselo. Palatul si orasul eraü împodobite. Ir. timpul seriï a lost ilu-minatie. Cutremure Sofia, 15 Noembrie. ïerï, la 7 ore 20 m. dimineata s’aü simtit douâ cutremure de pâmint ia Fi-lipopoli, la Stanimaka si in general in centrul Bulgarieï de Sud. A lost un intervai de douâ minute intre cele douâ cutremure. Antissmifii Viena, 15 N’oernbro. Caméra Deputafilor. — Sedinta foarte sgomotoasâ.— Aritisemitiï incep o opuuere vie in contra discutiuneï care cere au-lorisatia de a urmâri pe d. Lueger, acu-sat de defàïmare. Caméra antoriseazà urmâririle. Apoï se deschide o desoatere infocatà asupra propunereï de a acorda urgenta uneï interpelàrï a antisemitilor, care sus-tin câ in ziua neconfirmâreï alegereï d-luï Lueger, guvernui ar fi onional masurï militare. Interpelaloriï cer o an-chelâ în aceastâ privintâ. Ministrul presedinte reînoeste declara-tia sa formalâ de maï înainte, câ guvernul n’a cerut nimic autoritâtilor mi-Jitare, care n’aü luat masurï, pe cind anlisemitiï sustin mereü eu violenlâ a-sertiuneâ contrarie. Urgenta se respinge eu 152 votnrï contra 53. Moartea lui Dumas Marly, 15 Noembre. Alexandra Dumas, fiul, a mûrit la 7 ore 45 m. seara, înconjurat de familia sa. Ultimele sale momente aü fost linis-tite. Chestia Madagascaruluï Paria, 15 Noembre. Caméra députatilor. Afluentâ mare. D-nu Berthelet, ministru al nfaceiilor strâine, declarâ câ guvernul e hotârit sâ exercile toate drepturile sale care résulta din oeuparea definitivâ a Mada-gasoaruluï. Primestè tratatul din Tana-riva, dar ^va modifica texlui pentru a évita vr’o neîntelegere in actul delîniti v. Caméra décidé discutiunea imediatâ a interpelâriï în privintâ expeditiuneï din Madagascar. Dupâ declaratiunile d-luï Cavaigane, d-uu Jourdes, socialist, cere numirea uneï comisiunï de anchetâ. D-nu Leon Bourgeors, respinge orï-ce anchetâ si zice câ guvernul va câuta a cerceta râspunderile din punelul de vedei-e administrativ. Motiunea Jourders a fost respinsà eu 409 voturï contra 112. Gainera adoptâ eu 426 voturï contra 54, ordinea de zi primitâ de d-nu Bourgeois, care aprobâ declaratiunile guver-nuluï si adreseazâ trupelor lelicitârile Parlamentuluï. D-nu Grousset, socialist, depune o motiune care tinde sâ pue sub acusatie pe làstiï ministriï râspunzâtorï de expe-ditiunea din Madagascar. Réclama urgenta rare este respinsà eu 417 voturï contra 48. Paris, 15 Noembre. In discutia intei pelâriï care vizeazâ organisatia expedipei din Madagascar, d-nul Cavaignac, ministru de resbel, a déclarai câ guvernul e gata sâ faeâ lu-minâ in aceastâ afaoere. El laudâ erois-mul soldatiloi* si al ofiterilor §i zice câ termenul pentru a prépara aceastâ ex-peditiune n’a lost sacnlicat. Campania a dovedit câ trebue ca ar-mala colonialâ sâ fie compusâ din oamenï fà^utï pentru climalul tropical. Adop-tarea tràsurilor Lelevi’e a lost o gresealâ. Adevàrul este câ noï suntem li psi U de organisatie colonialâ, dar nu trebue de-semuat o victimâ expiratorie. Burseie Viena, 15 Noembrie. Desi la Bursâ nu sunt afacerï, dispo-si^iumle lolu§ï sunt destul de |ierme si cursurile sustin u te. Spectacoiclo screï Joui 15 Noembre THEATHU NATIONAL.—Alasatul de I.epapune * si Noaptea de Pastl, eu d-niï Hasnaç, Niculescu, Mateescu si d-nele Hasna?, Sarandi. pSÂTHÜ I.VKIG.— Gilctte de Narbono, operâ 1 micâ in d acte, eu d-nil Greteaux, Fournier, St. Jean, etc. M" AKELE STABÏLTmENI’ HÜGO.-frupa de vâ-rietjtü: Cintàreje internationale : d-nele d'Iler-ville, barars, Jeane\Cayot ; etc., trupa de gymnas-ticà. Jackley Boston.—In curind celebrul Paului. CONCERTE LDORADO.—Strada Doamnei. Goncerl dat de E !;înt»re|i si cînterete strâine. CALA BHAGADirtO.— Gaïea Rahovel, Conçert-üpmmenadâ. ALCAZAR.—Strada ClmpineaniL Cint.iref" Iran-cc7.o si germane. li T i* L Î0(I li A FIE A apârut revista iunarâ «Lectura» No. 1 anul i. Bedactia si Administratia: Calea Traian 40,Tur-nu-Sex’erin. Pentru domniï abonafï Toate persoanele care ail bîne-voil sâ prhneascà cele douâ nuinere de probit din „EPOCA“ sunt rugate, daeît dorese a se abona la ziarul nostru, sit achite costal încasatorilor nostri cind se vor 1» rezen ta, saü sit înstiinf ezc direct ad-ministralia. l’entru regularitatea socotelilor nu voin servi ziarul de cît acelor persoane care vor achita abonamentul saù vor cere gazeta prin scrisoare. Abonamentele înoep de la i fi 15 a fie-c:treï lunî. V. BAL0TESCU GAN A LE PUBLICE si PARTIGULARE 45, Bulevardul Elienbeia, 45. Doetor Gr. A. Jâranu Spécialist în boale venerice si ale càilor urinare. Strada Bânceï jNationale colt eu strada Caragheorgheovicï de asupra leatru-luï Hugo. Consultafiuni de la 4'f—7 p. m. pentru dame de la 3—4. vorbind si scriind bine limbe le germane, ro-mînâsi’cusutnl la masinâ, doreste a ocupa un post de vinzâtoare la tin magazin de masine de cusut. A se adresa la administratia acestuï ziar. 0 Dr. ALEX. ATHANASS10 BOALE DE OCHI §1 BOALE NERVOASE Consultatiunï de la 2—5 p. m. I()2,-Calca Vàcàrescï.-lOi PETKli 'fil. SFKTESCU AVOCAT No. 23, Strada Mircea- Vodâ. No. 23 lUJCl'RRS'ri FAB31CA DE ÏESAÏÜRI METALIGE SCHETT1NI&BIANCH1 Str. Dôinnei 9—BUGURESGl— lângâ poçta Uilica fabficâ premialà pentru tesâ-turï de sirmâ la expositiunea din BuCu-reseï 1894. Eurmzorï a maï raultor ad-ministratiuiiï publiée si private. Somiere eiastice pentru patmi de bronz, tabla, fer si lemn. de pênze in sîrrnâ de fier, otel, alamâ, aramâ etc. Implctifurï de sîrmà pentru gri-laje de gràdinï, parcurï, chioscurï, voliere. Gràtarîi pentru ciaruit pietris si nisip. Ciururî, site, dulapurî, capsce de sâi»mâ, precum si alte iucrârï a-lingëtdre de aceastâ bransà Pretui'i (u ai a aj*s f . AVIS Gunoscutul MAGASIN DE 1NGALTA-M1NTE de dame si copiï din Calea Victorien, (lingâ Pasagiul Romin), H. LustgjjaHÎen face cunoscut onor. sale clientèle càaadus un mare asortiment de s*o??o:vi GAUOSI calitate superioarâ, necunoscutâ pinâ a-curna în tarà si cari nu se gâsesc de vînzare de cil nûmaï în magasinai rneü. Rog pe onor public — aceasta chiai* în iiiLere.su! lor — de a nu compara a-cest artieol înainte de a li vizitat maga-zinul nneü Gu ileosebitâ stimâ H. Lustgarsten. I |N ZIUA DE 5 NOEMBRIE S’A OESCHIS UN NO U RESTAURANT Bucàlârie aleasâ, Romàneascâ si Francezâ, sperdalitate de saiatâ de icre, gigot de rosthraf, râciturï fias, etc. Vinurï nalurale din viile Simulescu si Filipescu (Drâgâsani) Cânutâ lonescu (Dealu-Mare) Nicorestï si Oclobestï. Localul este situât in strada Régala colf eu strada Acaàemieï în fostul local Constantin Paieaschivescu si Cosma. PRETÜRI MODERATE ttiSDSnÉO DEMETRESCU Fost asocial timp de 12 anï al d-luï C. Dobrogeanu-Gherea la n-stauruntul gareï l’Ioestî. M A R E L E CAFE-RESTAURANT „BRISTÛL mr s’a PEscms -w ■BBMBHWBBBQC " es 100, v CALEA G. O. B Y KL vu T0RÎS1. 100 (EN FACE DU PALAIS ROYAL) Ré/ de-Ghaussée et I-er étage !I ft v 13 T E S r^ouuE^yTEs ■ J-Z <> IJ E S E T (O O PST T*' E C T' I O IV « Grand choix de soieries, velours, lainages, broderies, etc., etc. VENTE AU MÈTRE CHAPEAUX MODELES DE PARIS. — EXPEDITIONS EN PROVINCE SPECIALITE DE ROBES DE MARIAGE De retour de Paris, je m’empresse de vous informer que je viens de rapporter une grande cargaison de Hautes Nouveautés et les dernières Créations de Robes, Confections et Chapeaux sortant des premières Maisons de Paris. Je me permets d’appeler votre attenlion surtout sur l’immense choix de Modèles de vêlements et sur le grand assortiment de Nouveautés en Soieries. Velours, Lainages, liro-deries et Garnitures que je tiens â votre disposition les vendant aussi au mètre el i des prix exceptionnellement bon marché défiant toute cincuerencc. La devise de ma maison d’exécuter toate commande dans les meilleures conditions et de vendre mes marchandises réelle ,mut très bon marché me fait compter que vous voudrez sÀ bien, M..., m'honorer de votre visite pour vous convaincre par vous-même de ces avantages. SJT SIG. (). UYK 100, CALEA VtGTOBIEI g Prima Fabricà de Conserve si Mustarurï 13 * taico vi o ï Pe lingâ calitâtile Spéciale, Extra-fine si Fine u Gonservelor sale cunoscute déjà Onor. Public al iutregeï pii'ï, recouiuudà ca noï produ.se urmâtoarele : fritte iù sosul loi*. Andes ÿpas copt- Pâttàgale vinete marinatâ à lu Grecsixiie in Uiitdelenin do Ni.-vt Ghivecêsi G»*«ce.sc préparât in Untilelemn de Ni-;t. Muytar ds t«asâ de dilorite gusturï. Naftoaal eu mustulét. Friucta asortate à 5a C'ihambièry in Mustar ou mustulét. De vînzare la toate bâcâniile principale din tarif. A sa Cf.re preturi curente. Str. RegalA, 11 bis-DEPO UL G IN K UAL. -Str. Itegiilû, \ \~Mh. www.dacoromanica.ro CASA DK SC H I.M D HESKJA te SA Ml BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani N<> GumpSrA si vinde efeele publiée si schiiub de monezl. Cursul [»> zina de 15 Noemhrio. BT, IK * , V V l ! IV C" I. U - * • >x fiice *.«■:-• 1S95 Dm,,. Vind 4°/o RentA Àinortisabiia. . . 87 87 */« 5°/0 Amortabilô . . . 97 98 'l< tV»/o Olilimit. de Stal (Cov. B.) . 100 100 'b :*i» w Mutiirip.iK- din 1883 94 — 94 V. .V- : . » 1890 95 — 95 ’t‘ \ Ü Sensorï Funciar Rurale . 92 — 92 '/« i ;o / ». » Urbane . 101 — 101 V, » » Urbane . .88 88 V* 5»’.V » lu.çï . 81 -- SI */* \ ;-timif Banca NaponaiS. 1550 — 1560 » Agricole . 200 — 210 — Daria Rominia asie. 390 395 — » S-tea Naljonala asig. 405 41(1 — Fiorinï valoare Austriuefi. 2 10 2 12 Marc! Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 - 101 — >■ Itabeue. . . . 97 — ruble hirtie . . 2 70 2 75 DNA. AN A Renumila eârturàreasâ care ghicefte eu raultâ arlâ trccutul, presentul si viitorul. I.ocueste in str. Tàranilor 80, colt eu sti'. Rornanâ. Avoui iiuare a l'ace" cunoscut onorabiluluï Public câ pe lingâ liirlia do tigarâ Dofoban^l si Les dernières cartouches, punem in vin-zare hîrtia de tigarâ : ZUAVUL «i MIZPAH care reptezinli un episoi din rezboiul care repre/intâ o imunie egipteanA Iranco-german Onor. Public fumâtor, cunoasle supermritaten si linèla fabriratiuueï noas-tre, Oor>oban|ul si Les dernières Cartouches, asa c:ï avem tôt dreptul a crede ci si hîrtia de Ligara '£.uaual si Sÿlizpah vorgâsi aceeasï favoare pe lingâ publicul conçmnâlor ca si Daroban|ul si Las dernières Cartouches. Toate somitâlile stiintifiee din tara si strâinâtate, au recunoscul Va bârlia de tigarâ Ooroban|ui, Les dernières, Zouavul si fVSizjïah, din fabricatiunea n iaslrâ din Paris, este cea mai uslara si mât fini hirtie de tigarâ. Si acest lucru a fost pe deplin confirmât de câtre publicul fumâtor, eâcï eu toatâ concuronta deloialâ, eu toate irnitatiile si contra-faceriie a uuor oameni fàrâ scrupul, clientela noastra marge zilnic crescind, gratie excelenteï calitâti a hirtieï noastre de tigarâ Doroban^u!, Les dernières Cartouches, Zuavu! si iüizpah. Depisit general psnlru toatâ Rominia este in lasï. Frfttiï 1SRAUNSTEIN. JFk’iHTAKn y ty YESTULUI SI VEOHïULUl MAGAZIN DE ÎNCREDEKE i ,;i PAPA (iA Strada Lipscani 74 Annntâ numeroaseï sale clientèle, oit P. T. public, câ in urma colo- $ saluluï consum ce lac, încurajafï de fo$ï, si spre satislaelinneii si in- $ lesnirea onor. clientèle, au inlrodus eu incepere de la I Septembre 1805, A\ prejurï fixe eu un profit foarte modest. Tot-d’o-dalà fac cunoscut, câ pentru a corespuude in general tululor cerintelor, s'a mûrit confortul repartizindu-’l in raioane separate ca: Mâlâ-sâriï, Catifele si Velourï de Nord, Lînagiurï diverse genurï, Stofe pentru cofectiunï, Conïectiunï pentru Dame si Oopiï, Trusourï, Albiturï, Stoie de mobile, Covoare, Lynolin, Articule de modâ çi toaletâ, etc., etc., etc. lu urma aces tpi' modilicârï, magazinul noâtru, fiind unicul din tara, in pozitiune a satisiace orï-ce cerintà, s-perâm câ acum, mat mult caori-eind, vom fi încurajatï de onor. clientela, prin pretioasele d-lor vizite. Cu toatâ slima, Eschenasy & Farchy P.S. — Duminica de la 8—12 a. m. se desfac toate cupoanele râmase din cursul sâptdminei, precum si mârfurile sold cu pre[url excep[ional de reduse. Pentru a nu cofimda magasinul nostru cu altele, avisâm clientela noastrâ câ nu avem «ici o sueursalà. b'oeeotioecièeeGææeQeeeeeeeee&ed s:-> JFt A T NERl SmmREUL GASSE jg CONSTRUITE DE ® OTEL GM.IT CDfflpS ptBüt CONGREÀVE $ Ncg'àuribil nespargibil K S >S © o .S in 33. = ts 3 ’T b. è K ? M 2, 9 •X i 3 CD sr r ci? ■n G K æ ex. tf) 6 % Si a muï multor autoriUtï din tarà Accst ote! a fost încercat în arsenalu! flotileï din Galap çi de mal raultï ingioerï inecanicï celebri precum si de diferite uzine din Er.glitera, a caror certiflcate le posedâm. Detalin-i, pre|urT corente si certiflcate se trimlt dupa ce. reri gratis si franco. ReprezentantT çi depozit general I. O I AI O V I O I & C-ie Bucurestï, str. DoamneT, 21 Brada, G aléa Regald, (M Bogat asorliment du arme de vinàioare de tôt leiul de la 75 le! lu 1000 leî buentu. Arme eu doua ievi pentru alice, cu cocoaçe si târâ cocoase, — pnscd-carabim'i o teavâ alice, alta glont : puçtï cu trei {evî «Trio» clouà de alice alta de glonj, — Express-Rlfte (in lucrate; — carabine de precisie «Rubini» garantând tirai exact pana la 1000 metriï. Arme cu 2 perechT de tevï. Carabine cu repeti|îe imporlate direct din America Winchester, Coll, Marlln, etc., cu 9, 12 si 15 foeurï, recomaudabiiu ca arme de apârare si vinàtoare la animale mari. Pnscî de salon tie la 2(J leî la 150 leï bucata, pbtoale de precisie, de duel, ete.— Mare asortiment de REVOLVERE de toate mürjinele çi de toate felurile de la 8 leï la 200 leî bucata.—BogalS colecpune do obiecte de vêuitôre çi accesoril de arme. • S<^ gdsesc : tôt Celui de Cariuçe englezestï «EleV'1 frantuzestï çi austriace. — Gartuçe producênd artifiîiî pentru puçtï cal. 12, 1(5 çi revol-vere cal. 7, 9, 12. Obiecte de ecrimâ : subit, florete, ma set, etc. Atelier rte repiiratiï B, B. Zisman Calea Yieturieï No. 4-T SUCURESCI lingâ farni;ici;i üriis Ce! d’întîiü si col maï îuseinuat magazin din lard de Arme ÿ"’ mm* '‘LEMNEdeFOC1 p Cer fag ^ rI' âiate tpi dcspicate Furniscazd la Domiciliü eu PRETURI 3L0DERATK m m i m % m m €4 BUCHER &DURRER 21 y Soseaua Sasaraii, 23 00MANDELE PRIX CARTE POSTALA •A % © © m PRETURI LE ACTUALE 8UNT è LEMNE DE FOC ® ‘snft ttSΰ9rante cer Lei (Juulitate #I>a.S ^00 y | yy J, t3 o O» O ,, J ~ j _ la domicliiftlOOO „ ia« „ 25.- SU|>". 500 ,* „ „ 13.— Telefon •’!>:« tiscate I i E. KESSEL, Calea Plevnei 29 î±±ic±$c±±± ±&±±±±±ric tektekkté COFETÂRIâ a. Kl. 8RÂGA0IRU » Bucurestï, Str. Carol, -4- ^ RecomaudÔ raarale siü depoü de bâuturï spirloase indigène si streine. Asemenea pentru timpul erneï magazinul se allâ asortat AA cu un mare deposit de R0RURI indigène çi streine începjnd de la 1,50 piuii la 8 leî titru. Vinzare cu ridicata si en détail. Pretu-rile cu ridicata se l'ac exceptional. âdevârata masiicâ zïsâ de CHIO Bomlionerie çi patiserie în fie-care zi In tôt timpul se güseçte de vinzare Ghiatâ artificïalâ din noua fabricâ de Bere „Uragadiru(( Primeçte comande pentru Botezurï, Logodne, Xuntl çi Soirele, cu prelurï cunoscut de eftine, coprinzindu-se çi serviciul. Gu inaltü stimâ Toma Constantincscu. ^ o CD w o 3 fj 1 0 l. 1 3 0 c & a ST’ o CD p N P< ^—3 o aq P th "m "C5 O O P Se sauta À se artresa aeestuï ziar. an adnv&itniist^a- îos* pentru un ziar sâptamînal. la administrafia BÂZÜRUL EFïIfffiïâTE! de Lsjtîscs din calea Victoriçï, casa Tôrôk, s’a mutât în sir*adia «ica demi es, su b hôtel Regai, si vinde eu Premia»*! suafcate mas !*edtsse ta iuaiute. D1PL0M DE la 0X0. ARE 1S9.1 EXPOSITIUNEA din BUCURESTÏ INSTALÂTIUNI TELEGRÂFICE (3az, A]>â, Tclttloaiir, P a rat oner c Filtre Uhamberland-Faiteur, Tuburï de bazalt, plttmb, fontâ 51 fer. Closete de toate sistemele Instalapl de «Tout-à-l^goutï. Salon de Expoa’i,|i«-Exportafie. TEIRICH à LEOPOLDNER BU CURE§Tl Strada Berzeï, 1X0. 9. doreçtc a 'çi lace eoleefie de niürcï postale uzate din toate tàrile lumel si se adreseze ia sub-scrisul care po-sedd peste opt mil de lelurï. Prelurï cur'ènte nu pose.! ci contra reieriuU» saü unuï mie depoiit de banï trirnit fo cu mârcï pentru 0 valoare împ.ltriUl. Guinpâr saü iaü in schimb orl-ee eanlitate de Kxârci ruminent. Si. ST£âW Strada Noua No. 3 El. 2. NU! NU! NUMA! CONSUMATI nu: nu: I T T E R Inair.te de a vâ asigura câ e veritabil 1TTE3 ALESSARDRIU O sumâ de indivi/.ï, igiioiaiLjï ianï perecho, da çireti, a ademeai pe uoiï comereîaulï lacimK de diferènta uoui minimum pi'et—inselihd pe con-sumatorï, dînd diferite mismaçurï, l'abricate la liirdâü in care ai; trelmi sâ’sï spele mal bine neeurâtenia, atit a sutletuluï ctt si a corpuluï lor, de oit a vâtâma saiiàtafea consuraatorilor, nurnaï oa sâ’si nmfle punca. Acestor falsificatorl si fabricant! de coutrabaudtî, le zic : Nemernicilor, eu am cr iât Bitcrul spre a da publicuJui un médicament popular a$a cum sunt la noi aproape populare maladidc de slomach. lata, de ce e mult preciat Ritterul meü: BITTER ALESSANDRIU. Pentru d-niï roinerc.iantï. cârï nu vor a fine veritabilul meü Buter, 0110-ratix consumatorï put gàsi la magazinul de détail ai fabricéï inele nu nu-mâï Bit’ter, ci si cele-l’alte pro lu-eca : Chocolaterie, Liquoruri superioare, Yiuîiri medicale, Specialitstti far inace utice si articolc de toaletâ. — Am maï pus in consnmatiune : Cognac SStexiua Romînieï Atit despre calitutea mâtfuiiior, oit. ai a preturilui' và velï convingo, c.ind vetï cumpàra oeva nurnaï de probâ.—Hng a vizita : Magazinul do detail al fabrioei ALESSANDRIU Str. Doarnnel, 2*7—(Gasele d-luï Biicescu).— BucureçtT BUGURESCI 35, Calea Victorieï, 35 CRAVATE, GÜLERE, MANSETE | PARFUMER1I, UMBRELE C10RAP1, BATISTE, FLANELE | MANUS1, etc. i -= Catalogul Magasinuloi si! (limite la cerore grutis çi franco. I —üucuresci. ma mu paia fflisina p Sapii-xi sacîai Bex m>ï gnis'stj vârsat Sediul Central în Bucurestï, Strada Lipscani, No. 10. Pabrice: Etucureçtï, Moïne^tï, Monteoru. Aducein la cuno§tii4a publiculuï câ punem ht vinzare DE labricat cu toatâ ingrijirea si conform regulamentnîuï asupra fabricatiuneï petroleuluï. Recomandam àceste produse care se debiteazâ in publiculuï eai'o vosste a fi ferit de incondiele si explosiunile ce causeazà pefcroleul râü rafinaf, comsrciü.—Expédiem in viagôaue-citerne de fer saü in Btiloae-Pentru Bucurestï putem servi pe clientiï nostri chiai- la domiciliü, aducindu-le petroleü garantat in bidoane de tini- cbea saü in damigene de stielâ. tnTOtmO 52555iS553b1S5SS5S 5SSS Qj M A H C A ii STE AU A RO.VIAN1EI ü Lumînân do Stoarinà il M A R C A 1 ST EAU A ROMANI El pl trTnl CT In ?ÿ) In rO friTO Cn -“J üS ô3 Cn pT fnrP En rU fü C?ï Du o calitate superioanl prortuselor similiare indigène si streine Lu*, în hirtie rosâ albnrie. — Enfj'a, in Ixirtie roÿe. — Pi*ima, in hirtie portocalie si descoparjte in lâlite. iu ' 1w <^*il Oistihita. si lijjsita de inicrobï, singura ce se poate intrebuinta làrâ pericoj artitlClâdiçl penti’u sànàtate. — Transpirtâm la domiciliü zilnic in bu âtï paralelogrami.de de cel j putin 5 si 10 chilograme. . o , i produeem si oferim pub'iculnï: Vulolina, ldentic Sclhdaelf Extra, Prima, Vulcau si UiÔlUn Üïllîlt3#l0 l)eMtra Eyiiudre. Funiisàm déjà fabricele celo tn tï insemuate, ca : Eabnea de Ciment, Brâila; Basait, Bxcurestï; Spin, Marine-vcu-Bragadir ; Sticlàrie, Bogdânestï ; Hirtie, Ke-tea. Vlorï, intre c trï: Helorma, Pjtesti ; C igriac, Naville ; Ferâna Crünleld, Chereslea Costinescu. PosiâAiiria Bühust si altele; un mare numàr