JOI 16 NOEMBRE 1895. SERIA II. ANUL J No. 12 lfUMERUL 10 BANI ABONAMENTELE Invep la 1 si 1# a lle-eiirei Innï si se plâtesc tot-il’a-miu inuinïv In Ducureçtî I a Casa Admitfistratiei. In Judc[e si Strôinâlidr pi in mandate pnslale. Un an in Tara 30 lei ; in Strâinôfate 50 leï Sase lunï . . 15 » » » 25 » treï lunï . . 3 » r> » 18 » Un numàr in strâinâtale 30 banï M.ANUSCRIPTFLF NU SE INAPOIAZA ADMINISTRA JIA Strada Clemen^ei, No. 3 Z I A R CONSERVATOR NUMERUL10 BANI ANUNCIURILE In Bucnrescï si .hide\e se primesc mimai la Administrante ht Slreinâtale, direct la administrable si la toate oficîele de publicilate Anunciurï la pag. IV . . 0,30 b. linia » » » III . . 2.— leï » » » » Il 3.— » » Insertiole si Reclamele 3 leï rindul Un numër vechiü 30 Banï RED ACTIA Strada ClemerReï, No. 3. CA N DID A J 11 PÀRTIDULUI CONSERVATOR (Jolegiul I-ift de Sénat D-nul G. Gr. Cantacuzino „ Balanolu Colegiul 1-iü (le Gainerai General Manu P. P. Carp Al. Lahovari M. Ghermani N. Filipescu UNU PENBRU TOTI > Conservatoril au plecat de la putere nesilitï, pentni a înlesni M. S. Regelüï o mare experienta. Libèraliï au venit la putere fârà de nid o nevoïe, nuniaï pentru câ sunt singurui parlid constituit care putea sa ia locul conservatorilor. In asemenî imprejurârï partidul liberal era dator: intîï, sa eaute ca consultarea corpuluï électoral sa se facâ in condifiunï cit mai curate; al doilea, sa perfectioneze, sa dezvoite, sa continue opei'a par-tiduluï conservator. Cum i§ï indeplinesc libèraliï a-ceastà datorie? Astâ-zï putem râspunde botàrit, lara ca sa riscâm a ii acuzatï de patimâ politicâ : libèraliï nu indeplinesc sarcina pe care ’çï-aü luat-o priinind puterea, ba cliiar îsï calcâ datoria. Cazul d-luï prefect de Racàu, pe care ’l-am adus ïerï la cunostinta publiculul, e dovadâ netâgâduitâ pentru aceasta ; prin conditiunile spéciale in carï se prezintâ, el dez-vàluïe ochiJor nostri batjocura pe care partidul liberal o face eu tara, eu instituai unile eï, eu bunâ-vointa régala. Actul de ingerinta prefectorialâ de la Bacàü se prezintâ, in ade-vâr, in condipunï esceptionale. Prefectul de Racâü, d. Ion G. Lecca, nu ïe vr’un Simulescu saü vr’un Anastasiu oare-care, nu ïe vr’un colectivist înbatrînitîn rele; refectul de Bacàü ïe un tînâr lierai, fost disident care eu inver-§unare a combalut colectivitatea atuneï cînd strivea tara eu a toi puternicia ieï ; d. Lecca ïe un elev al d-luï Fleva, actual ministru de interne. Mai départe, amestecul prefec-tuluï in lupta electorulâ se produce intr’un judet in care netâgâduit partidul liberal ïe $i a fost tare, chiar în vremurï de opozitiune. Bacàul se numârà printre cetàtuile partiduluï liberal. In sfir§it, prefectul ïe membrul uneï familiï care, din diferite imprejurârï, se bucurâ de o mare in-rîurire in judef. l)e cînd se pne minte, membriï familieï Lecca aü avut colegiï sigure in judetul Bacàü, din carï nu i-a putut scoate nicï cliiar urgia colectivitâtiï. Si un asemenea prefect, intr’un asemenea judet, se arnestecâ in lupta elecloralâ, Invita pe alegâ-lorï sa vie la urnâ, dictindu-Je indirect modul cum aü sâ voteze ? Ga fost disident, ca tovarâç de lupta al d-luï Fleva, d. I. Lecca mai mult decit orï-cine trebuiasâ urascà asemenî mijlocirï ; ca prefect, d-sa mai curind de cit orï-care altul trebuia sà respecte circulârile ministruluï île interne, $eful sàü ierarhic §i politic in aceiaçï vreme ; ca membru al familieï Lecca, d-sa ïera mai sentit decit orï-care ait prefect de nevoï a se amesteca în lupta eleetorala: prestigiul pe care ’l dâ puterea, adàogal la inriurirea veche si puternicâ a familieï sale in judet, trebuia sà lie de ajmia pentru a asigura izbinda candida-tilor liberalï. $i totusï, peste toate aceste conditiunï atît de favorabile, prefectul de Bacàü ïe silit sà iacà ingerintï ; câcï fârà nevoïe nu face nimenï nimic çi mai aies nu riscâ sâ se compromitâ iremediabil. Atuneï, ce trebuie sâ fie în cele-l’alte judete, unde prefeepï nu se gàsesc lu condipunï a§a de favorabile ca d. Ion Lecca la Bacàü? Dacâ prefectul Bacâuluï e ne-voit sâ ingereze, sâ trimeatâ scri-sorï alegàtorilor, atuneï nu încâpe nicï o indoialâ câ prefeepï celor-1-alte judete aü trebuit sàfacâ din circulârile d-luï ministru de interne o intrebuinfare pupn mâgu-litoare pentru d. Fleva si sa im-pingà presiuneaadministrativâ ptnâ dincolo de orï-ce margine—lucru care de alt-fel se verificâ prin nenumâratele denuntârï ce curg din toatâ tara. Câcï cind un tinâr liberal ca Ion Lecca Irimete scrisorï blinde, un colectivist adevâral Irimete a-rnenintârï si bande. Cazul d-luï prefect de Bacàü e pentru no! bâtâtor: unul délimita pe Loti Ingerin^elé de la Bacàü dezvàluesc presiunile sâlbalice pe carï le face administratiunea in toatâ tara. Prima parte a datorieï contrac-tate de partidul liberal cind a pri-rnit puterea asa cum i s’a dat, ïe decï câlcatâ de pe acum. Insemnârn bine aceasta, astep-tincl sâ vedern pe liberaii cum Isï vor càlca si partea cea-l’altâ a daloi ieï lor. INTR’O SAPTAMANA Pasivul ^ureriinlnl într’o siiptfimînil : lSiltaia sociali$tilor si {Jraiiilor (lin l'ecuciü. IJiUnia oetà{eaiinliu Iliti Georgescu din str. Orzarilor, No. 80. Scri.soarea (1-luî I. Leca |>refect de Hacdn entre an alcgàtor. Inarerin^ele administratieT diu T.-Jiiu Convocarea snb-prefecplor din Itu/dn pentru scopurï électorale. Amenintarea profesorilor din Iasî de entre d. Ghiça Mî rzescu. Iulocuirea a 180 de fmic{ionarî. Disolvareu a 8 eousilil eomunale urlmne si a 48 de consiliï rurale. Toate aceste, în afanl de ingerlufele ce se exerciti în toatâ {ara pe scara cea m jïintinsâ. BUB^SCA ME & Pentru Printul üedacior ai lui Vrâbiescu. Confratele nostru Nicu Fleva, piim-re-dactor la Monitorul Uficial al d-luï Vrâbiescu, depune un zel maï presus de ori-ce laudâ. Tribunul scrie articole de fond, articolase. traduce foiletonul, face§tirile mârunte, aran-jeazâ telegramele Agentiel Havas etc., etc. N’avem nimic de zis în contra acesteï nevinovate grafomaniï prin care arnicul nostru sperâ sâ transforme {ara Romîneascâ intr’un adevirât raï al lui Mohamet eu rîurï de iaurt §i muntï de caçcaval pràjit Ceea ce ne supârà pe noï e alt-ceva. O sâ curgâ nu zic ba, în curînd, pe spinârile contribuabililor çi al.egerile libéré si laptele §i mïerea fâgâduite de Domnu Fleva, de ocamdatà însà a ’nceput sà curgâ eu totul alt-ceva pe ulifelc Capitale!. Lucrurilestaü cam asa : dupa însâçi declaraçia Vointe! Nationale se çtie câ pînà ji Natura a sârbâ-torit escaladarea Na{iuneï la putere. Eï bine d’atuneï Natura, care se vede câ-i înscrisà la Clubul Liberal, i-a dat zor înainte eu sàrbàtorirea, a$a în cit astâ-zï strâzile Bu-cureçtilor aü devenit unul din cele maï importante centrurï de navigante. Cetâteniï liberalï Toboc, Coengiopol, Ulmeanu çi al{iï aü protestât în diferite rîndurï la Priinârie în privinfa acesteï inun-dajii, dar de geaba ! Eï aü fost întîmpinatï de Domnu Bibicescu, care le-a râspuns câ treaba Dumnealuï e sâ strïngâ poeziile po-poruluï nu zàpada $i murdàriile de pe dru-mu ri le lui ! Ef bine, nu l’a apelpisit pe Domnu Fleva atîta apà §i—atîta apatie din partea edililor nojtri ? De ce nu-ï combate la Monitor ? Dacâ cum-va n’o fi avîud subiect, ïaeà îi dâm noï cîte-va puncte de vedeie în fchestiunea asta. Aja omul de casâ al lui Vrâbiescu ar putea susfine câ: i) Conti Petrache Grâdiçteanu a voit sà dea apà berechet cetàfenilor, carï pe vre-mea Vamniruluï Filipescu sufereaû de lipsa acestuï licnid ; 2) Partidul liberal voeçte sâ dovedeascà câ membriï sàï n’aü apà nunuï în cap ci $i în Capitalà; çi a§a maï încolo. In sfîrjit ca concluzie senza{ionalâ a ar-ticoluluï sâü de la Monitor, D-nu Nicu Fleva ar fi bine sâ cearâ onor, Comisiu-neï interimare mai multâ curàjenie. Doamne, dar ce mai polemicà are sâ stîrneascà articolul acesta ! Par’câ vâd în Gaçeta Poporulul pe Nespaladi protestînd din toate puterile în potriva curàjenieï o-bligatoare a d-lu! Fleva ! §i notatï, aceasta nu-ï o curàfenie... reacjionarà ! Demagog. Scrisoarea Prefectnlm de Bacati Finâ ad putem publica facsimilul scrisoriï trimue de ri. prefect de Ba-câü unul nlegâtor din judetul d-aale, reproduceni ad, pentru aceia cari nu ’.sl-aü putut procura numârul de en al Epoceï, copia acelel acrisorî : Domnule........ Am primit eu o deosebitu plà-eere scrisoami d-tale. Fiind-câ smiteR proprietar în acest judet si ennosclnd ideile d-v. po-îitiee, este bine §i sahear vâ reg sâ veni|S la a. c. în lîaeàü, spre a lua parte la aleg. col. I-iü ce va avea loc. Cred câ suntetï inscris si la Col. Il de Sénat de aceia e bine sâ litï aci s’în ziua aceia. .9 0-bre 95 Al d-v. ' Bâcâiî . I. G. LECCA PREGATIRI ELECTORALE Dupa scrisoarea d-lui prefect de Bacàü cuire un alegâtor de acolo, ceea ce vom clcnunia noi aci d-luï Fleva, isï pierde oareçi cum importan[a. l'ot uçl $i destàmuirUe de mal la vale aü insemnâtatea lor, pentru câ dovedeac incà o data câ nu e mficient sâ pubtici j circulârl pentru ca alegerile sâ fie libéré. Trebue sà ai si adminislratic si oa-meuï în partid carï sâ te asculte, nu Simulescî, Pâtârlâgem si Ghclmegenï. Venim la faple: Consiliul comunal rural din comuna Militari, judetul llfov, a fost disolvat. Nu protestâm în contra disolvârii— la ce folos ? Dar consiliul comunal a fost disolvat în vederea alegerüor libéré ? Nicï în contra lucruluï acestuia nu prulestâm. Cum proccdeazâ insâ subprefectul, care vreu sâ dea afarâ pe nolarul co-munel Militari, care nu-ï convine, câcï vreçi sâ aibâ un agent électoral in a-ceastâ funcfiune 9 Par si simplu invita comisia interi-marâ sâ (lestïrcineze pe notar, cind sliut este câ a ce si functionar poate il munit sait rovoeat mimai de consiliul comunal. Nid subprcfectul, nid comisia iutc-rimariS u’arc un ast-fel (le drept, dupa lege. Contrariul este ilcgal, este arbitrai', si functionarul vinovat trebue destituit. Acum iatâ si dovada oficialâ a acu-zdriî ce facem maï sus : «No. 5304 «1 Xoeinbre 95 «Domnule prirnar, « Puneti in vederea d-lui L. Sleriade nolarul acelei comunl câ d. Prefect a incuviin{ut revocarea sa din f unc[iune pe ziua de 1 Noembre a. c. In local â-saie vâ invitâm a primi pe d. I. Rddulescu, pentru care ne wef â trûîtiieincïieerea consilinlcii co-muneïi de cecomandapeci n&iuluï nurciit ca nafar la acca coniunâ. «p. Sub-prelect (soinnat) Tretinescu. «D-luï Primar a! comuneï Militari «Frimâria Comuneï Militari. «1895 Noembre. « Ordinal d-lui Sub-prefect al pldseï llfov, jude^u1, llfov, Enregistrai la No. 846 din 2 Noembre 189o.'t> D. sub-prefect de llfov revoaeâ pe nolarul comuneï Militari, iïtriï a avea vre o Ineheere a consiliulul comunal in aceasta privintu, fdra sâ aibâ nie i cl nicï prcfedul, in nurnele câruia vor-besic, acest drept dapâ legea comunal à. Ca su se vazâ câ silb-prefectul se grâ-/).•,; sa inloc.nmsca pe nolarul de la Milita www.aacoromaQiea.ro < de preçedintele comisieï interimare câtre accl notar. «No. 702. Noembre 12/95. «Domnule ! Ve[ï bine-voi a cunoasce câ pe ziua de i2 curent sîntetï desürciuatï de f une faune a de notar \a aceasta comunâ pîna la nouile alegerî, cind viilorul consiliü va régula positiunea d-voastrâ. «Pimifa etc. tPresedintc, Y. Ciocîrlan l’itstntm aceste interesante acte, în original, la redaetiunca ziaruluï nostru. Domnxd F leva" are cuvintul. John. Am publicat en un mic document, da- torit peneï simpaticuluï prefect de Bacàü, d. Jean Lecca. Documentul acesta, prin rare d-sa pofteste eu o extremâ genti-lote pe un cetâtein ca sâ polteascâ la a-legerï, este o dovadâ materiaJâ despre rostul si insemnâtatea utopiilor... D-luï Flova. D. Jean Lecca nu este un scriitor. In cariera spinoasà a literilor romine, d-sa n'a ocupat pinâ azï nicï un loc. De as-tâzï mainte insâ drumui îï e croit: D-sa conteazâ,— si noï trebuïe decï sâ contâm eu d-sa. Fireste, nu dâm fapluluï o insemnâ-tate maï mare de cit are. Asa de pildâ, nu vom zice câ Domnu Jean Lecca a sfisiat constitutia orï câ regimul a fost pecetluit la stilpul infa-mieï. Tôt ce s’a sfisiat, or Ii bietele ilu-ziï a’e un r naivï. carï luaü de butie a-vansurile ce facea d. Fleva Libertàteï. Eraü unii, in adevâr, carï luaserâ maï in serios de cit se cuvine, literatura ad-ministrativâ administratâ de ministrul de Interne prefectilor sâï; pentru aces-tia,—sàrmanï cop’iï aï secoluluï de aur al constitutionalismuluï !—este bine câ s’a ’ntimplatcos’aîntimplat! Nu de alta, dar în veacul acesta materialist si pozitiv, legendele trebuesc virite in noaptea ima-ginatiilor primitive, ca sâ zic asa. Totusï, orï cit de Dutin caz am face de importanta operâ in prezâ a simpa-ticului nostru amie d. Jean Lecca, nu putem Irece eu vederea laptul câ ea are prin ea insâsï o insemnàtate în cinipul arteï eu tendintï,—uu ca artâ, dar ca tendintâ. Prefectul este si el om. Prin urmare nu se poate scàpa de micile pâcate re’s in mod fatal legate de o minâ de pâmint-galben, dacâ omul e blond, ca ’n cazul de fatâ. Asa, el are voïe sà se miste, sâ caste, sâ cînte, sâ se laude si cbïar sà promitâ,—intru cit e si el om. Dar prefectul maï este si alt-ceva! el este functionar. Si, asa fïind, este nece-sarmente supus unor mizerabile indato-rirï, de care n’are voïe sàse emancipeze. Aceste indatorirï sint une orï crude, alte orï se bat in cap eu marele principiü al libertàteï individuale, eu drepturile omuluï cbïar,—si lotus! trebue sâ te su-puï lor, pentru motivul simplu câ un strâin oare-care a zis inlirnbaluï : dura iex, sed lex ! Dupâ unele conceptiï, pretinse civili-zate, functionarul este al târiï, dar nu al partidelor. In aceasta caiitate, se supune câ el ar 11 luind chiar leafâ,— eu condi-liufie ca sâ nu se abalâ eu o ïotâ delà obligâtiile legeï impuse de tirania so-cialâ. In ca7.ul spécial care ne preocupâ, cazul de la Bacàü, Domnu Lecca le cam calcâ obligâtiile astea. Atras fârâ voïe spre povirnisul fatal al literatureï, d-sa a corn pus un râvas câtre un cetâtean, lâvas care ese din îege si din impartia-:itatea impnsâ slujbasuluî. À, dac’ar li fâ ut ô simjjlâ poezie, orï o simplâ scrisoare câtre muzâ saü câtre alla persoanâ neïnscrisâ in listele électorale, — calea-vale. I-am fi pus o nota rea la rompozitie, si atita lot.. Asa insâ, nota rea ’j-o punem la con-duitâ. Si, in aeeiasï timp, atragem seri-üasa atentiune a tutoreluï d-sale, D. Fleva, asupra acesteï pornirï rele a d-luï Jean Lecca. Orï-ce s’ar zice, lacetn si no" parte din fairà. Si, dacâ Domnu funciibnar Lecca lu reazâ pentru un partid in dauna altuïa, insemneazâ câ partea, noastrâ de '.ara a fost frustratâ. Decï, cerem ca d. Fievr. sâ ne restituïe: 1) Partea de tarâ care a tost înselalà de elevul Jean Lecca 2) lluziile pe care le-am pïerdut, pri-vitoare la «alegerile libéré». Da â nu, declarâm câ vom continua a li «sarcasticïïi. M H. Dovada oficialâ Onorabilul miniistru de interne a do-vedit, prin destitu rea ccmisaruluï de la sectia 44, câ ia în seiios principiul câ legea e egalâ pentru tolï- Dar d-sa a maï dovedit si alt-ceva: anume, câ a-cuzârile pe se ridicâ din toate pârtile în potriva partiduluï de la putere — câ se serveste de cele maï condamnabile mij-ioace pentru a teroriza pe adversarï si a-sï asigura izbinda eu orï-ce preL în alegerî—sint perfect intemeiate. In adevâr, Ilie Georgescu a fost grav bâtut de nifae agenfa electoralï aï clu-buluï colectivist. RecJamatia victime!' n'a fost primitâ de comisarul sectiuneï 44. Vra sâ zicâ, politia Capitale) ocroteste fatis pe bâtàusiï partiduluï guvername’n-taî. Luerul a lost oficial constatât de câtre d. ministru de interne si consent-nat in raportul câtre Rege. Chip de cirmealâ, în urma acesteï conslatârl, nu maï ïe. Partidul liberal abuzëazâ de pozitiunea sa pentru a-sï zdrobi adversariï eu bita, cind nu merge alt-fel Sâ nu se uite aceasta, câcï o sâ maï avem de vorbit. Acum, in ce priveste atitudinea d-luï Fleva, noï iï facem fârà rezervâ eompli-mentele noastre. Numaï câ.... Numaï câ ministru de interne e unul singur in tara romîneascâ, iar comisarï politieuestï sunt 50 numaï în capitalà. Asa’cà, din ezemplul fâcut de d. Fleva, noï nu prea tragern multâ nadejde. VECINIC ACEIASI lnconsecinlï, imoralï, inconseientï. Printr’o bine-voiloare incliipuire, ’mï permit luxui de a fi lipsit din tarâ de po timpul desbatereï legeï maximuluï si a dreptelor si naturalelor indignârï ale simpaticiloi’ nostri «patriotï», lâsindu’ï în momentul cînd «monstrul eu doua ca-pete» slisia pactul nostru lundamental eu legea minelor; cind «tràdâtoriï de neam» — dupâ cum îï numea capilarul nostru Trubadur in limbajul sâü abund si colorit in forme dar scobit in fond— vindeaü Lara dusmanuluï sesular ; cind valurile de singe inundaü strâzile orase-lor ; cind... dar ce crime nu se fâceaü pe vremea aceea ? Si am revenit §i am gâsit aceasta nouâ stare de lucrurï: Pe d. Slurdza venerat, stimat si iubit çef al luï conu Ghi{â Mîr-zescu, premier ; pe d. Fleva a-tot-puter-nic la vornicie, maï mare peste sfaturile oràsenesti ; pe d. Paladi, ministru la do-meniï; pe tizul meü Gogu CaDtacnzino la visterie, pe d. Costi â Stoicescu làcind pe inginerul, etc. Om incâ tinâr, si ca mine multï altiï, vâzind la putere pe aeestï patriotï carï strigaü eu atila in contra" fârâ-de-fegilor conservaloare, am asteptat ca indalâ ce aü venit, d. Mititâ sâ s’aseze voiniceste in fata Ungurilor, sâ se maï inalte putin din "micsorimea in care a trait, si sâ’ï intrebe : «l’inà cind ?»... Am asteptat ca vorbâretul si rainlosul tribun sa discute prin «credincioasele’ï» organe si sâ propue modiïîcarea saü a-brogarëa legeï maximuluï pentru care a reseulat lumea. Am asteptat pe râsturnâtorul Paladi, — ràsturnâtor de pahare la tribunâ, — sâ discute modiïîcarea legeï minelor, sâ o desliinteze saü s’o pue de acord eu pactul lundamental, lege in ale câreï consecinti, nobilul sâü sufiet vedea un »Finis Romaniæ». Am asteptat sâ vâd la lucru pe d-nu Gogu Cantacuzino, cel maï arâtos, chipes si stâtos orn de stat, din citï a stirpit pâmîntul, care a combâtut din toalâ inâltimea miculuï sâü corp, desliintarea agio-luï si toate proie» tele financiare ale ministruluï trecut. De la d. Gosticâ Stoicescu n’am asteptat nimic; d-sa e singurui care sfa tinut de vorbâ. Si ce am vâzul in sehimb ? Ü, inconseciwta inconsecintelor ! D. Sturdza adorator hypoerît al zeilor, si-a dàrimat templele construite in 7 anï. Discursul de la Ia§ï al acestuï in-seiâtor de popoare a spulberat si ulli-mul crédit pe care i-’l desebisese na-tiunea romîneascâ, care a vâzut câ a’est ôm fatal este un simplu agent provoca-tor care dâ brineï lumeï pe povirnisurï alunecoase si in urmâ o râstoarnâ prin partea opusâ. Pe d. Fleva ’l vedom utilizioid, spre cel mai mare folos al coimmelor, ablio-rata lege a maximuluï. D. Paladi se inulturneçle eu titlul de e.vcelentâ, a inlocuit avocat! merilosï aï statuluï eu toate nulitâtile, iar despre legea rninefsr nu mai pornenesté nimic, asteapta sâ se lacâ experienta. Dema-gogiï’ N’ar fi putut sâ inceapâ eu asta e 2 E P O'C A D. Cantacuzino e singurul conseeinte. A vàzut r-àavem o marinà nàsoîndà si vrea s'o desfiinteze. Va reinfinta "si agio, dacâ interesul ta lor nostri» o va cere. E om eu ideT, va echilibra budgetul prin economiï, su-primînd, ca raposatul Radu Mihaï, citï-va eopistï. Tnconsecintï, imoralï, inconslientï ; nsa aü fost, asa sunt, asa vor fi. Asmodeù. FALSIFICATORÏ DE MONETE Arestarea de la Pancin. — Mal mulfï iinpli-c«(ï. — Instrncfïuuea secretâ. De la o vreme se aflaü în circulape o mulfime de monete false. Cu deosebire piese de 2 $i 5 lei în nu-mâr destul de marè, circulaü prin ma! tonte oraçele noastre. S’aü iàcut cercetàrï de tôt felul, s’aü deschis anchete, s’aù urmàrit uni! indivizï, fàrà însà a se putea descoperi falsificatoriî. Arestarea din Panciu Deunâzi autoritàple din Panciu aü iz-butit sà aresteze o banda de falsificatorï de monete, §i din instruepunea judecâtoreascà deschisâ contra lor, rezultà cà acestï indi-vizï se îndeletniceaü, înci de astâ-varâ cu aceastâ meserie. Falsificatoriî acestia puneaü cu deosebire în circulape piese de 5 le! ; — maï tot-d’a-una însà eî se ducea într’o altâ loca-litatè pentru a pune în circulafie monetele false. Cercetàrile parchetulnï §i polifiei din Focçanï n’aü ramas de astà data fârà résultat; — ba chiar autoritâpile aü fâcut 0 captura fericitâ care pune justifia pe ur-înele maï multor complicï. Mai mulfï implicatï Falsificatoriî arestafï aü denuntat ca complicï aï lor maï multe personne însemnate din Panciu §i Câimeçtï. Procurorul din Focçanï, însofit de judecâtorul de instruefie §i de mai mulfï agenfï polijieneçtï, aü ple-cat imediat în Câimestï unde aü opérât cîte-va arestàrï. S’aü confisent maï multe piese de 5 lei false §i s’aü dat de urmele masinelor çi uneltelor cu carï se serveaü falsificatoriî. Din aceastâ banda de falsificatorï fâceaü parte douï carciumarï §i se zice chiar câ un popà nu era strein de aceastâ industrie mànoasà. Itistrnefiuiioa secretâ Instrucfiunea acestor falsificatorï e con-dusâ cu multà activitate §i se pàstreazâ cel maï mare secret în aceastâ privinfâ, de oare-ce, dupa declarafiunile falsificatorilor arestafï în primul moment, maï sunt §i alfï complicï pe carï autoritatea n’a reuçit încâ sà punà mîna. Maï multe piefe din Moldova sunt inun-date de piese de 5 leï, false, çi sunt indicil serioase care fac pe parchetul de Putna sà creadâ cà banda din Panciu trebue sà aibâ ramifieafi! prin maï multe oraçe din Moldova. Açteptâm resultatul investigafiunilor ju-decâtorejtï pentru a da cititorilor noçtri a-mànuutele cele maï mari în aceastâ afacere. Detenctiv. TEATRUL NATIONAL Dumineeà, 12 Noembre, s’a représentât pentru întiia oarâ si asearâ Marti pentru a doaua oarâ, cea maï bunâdin dra-mele lui H. Sudermann «Heimath», tradusâ de d-1 Prof. Virgiliu Popescu sub numele de «Magda», dupa personagiul principal al pieseï. Magda (d-na Romanescu) liica colo-neluluï Schwartze (d-1 1. Petrescu), este nevoitâ sa ’sï ia lumea în cap din causa eu nu se invoieste sa ia de bârbat pe pâstorul Heifterdinsk (d-1 NoLara). Se duce la Berlin, unde urmeazâ la conservator si dupâ-ce luptâ cu multe mizeriï, ajunge mare cintâreatâ sub numele de Madda- lena dall’Orso. In mizeria din Berlin, trâeste in intimitate eu tinârul Veller (d-1 Coslescu) din orasul sâü natal, rare însâ 0 pâràseste. Dupa 12 anï Magda este invitatâ la un concert in orasul sâü natal. Aci e slâvitâ de toatâ luînea si guvernatorul face 0 seratâ splendidâ ’in onoareï eï. Tusica Francisca (d-na Ciucureseu) si cu pâstorul 0 recunosc, spun pârintilor si dupa multe difieultâtï, Magda se invoieste sa maï petreaeâ cîte-va zile la câminul pârintesc. Aci se destâsoarà lupta intre artista Magda si intre casa pârinteascâ, repre-sintatâ prin autoritarul tatà, Colonelul Schwartze, 0 luptâ a 'mirabil zugrâvitâ si in care d-ua Romanescu are ni§te scene sublime cu d. Nottara (pâstorul), d. 1. Petrescu (Col. Schwartze) si amantul sâü de odinioarâ, iar acum îogodnicul sâü impus de talâ, consüierul de stat Relier (d. Costescu), al câreï résultat final este, câ artista ese biruitoare, dar zdrobitâ, eind vede pe tatâl sâü murind de dam-bla fiind-câ fiica sa n’a voit si n’a putut sâ se supue vointeï luï tiranice de a lua de bârbat pe omul misel (KelleC), care voeste sâ’sï tâgâduiascà chiar copilul, nâscut din relatiunile din Berlin. Rolul Magdeï e de 0 fortâ extraordi-narâ; nu e mirare dar câ a fost imbrà-tisat de artistele cele maï mari, incepind cû Sarah Bernhard (care a jucat aceastâ dramâ de zecï de orï pe scena de la Renaissance din Paris, (si pealte scene europene), continuînd cu Donzé, célébra artistà italianâ si pînà la Agata Bâr-sescu, artista Burgteatruluï din Viena. D-na Romanescu e admirabilâ în acest roi, iar d-niï Nottara, I. Petrescu si Cos-lescu o secondeazâ asa de bine, în cît rar s’a vàzut pe scena teatruluï National 0 piesâ asa de bine reprezentalâ ca «.Magda#. CABINETUL P0P0RULU1 Citim în Gazeta Oboruluï: «Cu toate cà timpul a tost nepriincios, vr’o çapte, opt mil de cetàfenï s’aü adunat §i aü umplut vasta salâ a Bàilor eforieï, lojele, scena, galeriile, çii toate încàperile edificiuluï.» Maï susfinefï, ciocoilor, cà n’a intrat Po-porul în Cabinet ? FËLURIMI PàÇania unuc mire.—In Smyrna, in suburbia Sf. Dumitru — Poarta a insotit cererea sa de 0 declaratie care zice câ ea Jgaranteazâ cu desâvirsire siguranta strâinilor si a tutulor crestinilor. Cércurile guvernamentale aü fâcut de aseinenea sâ se observe câ sosirea aces-tor statienarï ar putea sâ fie mterpretatâ de agitatoriï armenï ca 0 incuragiare si sâ aducâ provocârï din partea aceasta, "lapt pentru care Poarta ar trebui sâ décliné orï-ce ràspundere. Constantinopol, 14 Noembre. Se asigurâ câ ambasadoriï menlin in unanimitate cererea lor privitoare la al doilea stationar. Fârâ indoialà cà Poarta o sâ primeascâ aceastâ cerere. Viena, 14 Noembre. Dupâ inlormatiunile primitedin Atena de Noua Presâ Libéra, guvernul lace sâ se desmintâ azï toate stirile privitoare la participarea Grecieï, là demonstratiile navale ale puterilor. Tonul acesteï des-mintirï si faptul câ soseste asa de tîrziü, lasâ sâ se creadâ câ guvernuî s’a gîndit la aceastâ participare. Londi'a, 14 Noembre. Agen fia Reuter alla din Berlin cà nicï i-aï scâpat viata. Se reintoarse decï sâ stea pe scaun ; dar îï veni curînd dorinta de a se uita din noü pe fereastrà. De cind câzuse perdeaua, fereastra pârea ca 0 gaurâ întunecoasâ care te atrâgea. Pentru a nu céda acesteï ispite primejdioasâ, se desbrâeâ, stinse luminele, se culcâ si incluse ochiî. Nemiscat, pe spate, înfierbintat, astepta sâ-ï vie somn. O lumina mare-ï strâliâtu de odatâ pleoapele. Deschise ochiî, crezind câ arde casa. Intunerici-mea era complectâ si se asezâ într’un cot càutind se destiiiga fereastra, care-1 atrâgea mereü, intr’un mod iresistibil. Tôt silindu-se se vodâ. zâri cite-va stele se scuiâ, strâbâtu caméra pe dibuite, dàdu peste geamurï cu miinele ïntinse si lipi fruntea de ele. Maï départe, sub copacï, corpul fetiteï strâlucea ca loslorul luminind umbra din jurai luï! Renardet scoate un tipât si iugi in pat unde stâtu pinâ dimineata, cu capul sub péri ne. Din acel moment viata-ï deveni ne-suferitâ. Isï petreeea zilele ïn spaima noptilor; si in fie-care noapte vedenia reapârea. Abia se’nchidea ’n casâ, se in-cerca se lupte, dar in zadar. O fortâ neresistabïlâ 'I ridica si-1 impingea la geam ca si cum ar fi voit se cheme fan-toina çi 0 vedea indatâ, culcatâ mai intiiü in locul crirneï, culcatâ cu bra(ele deschise, cu picioarele in Iâturï, asa cum se gâsise corpul. (Va urina). t 1 I E P 0 C A 3 IN ZIUA DE 5 NOEMBRIE S'A DESCHIS UN NOU RESTAURANT s Bucâtârie aleasâ, Romàneascâ si Francezâ, specialitate de salaiè de icre, gigot de vifel, rostbraf, râciturî fine, etc. Vinurï naturale din viile Simulescu si Filipescu (Drâgâsani) Cànutà lonescu (Dealu-Mare) Nicorestï si Odobestï. Localul este situât în strada Régala col[ eu strada Acaaemieï în iostul local Constantin Paraschivescu fi Cosma. PRETURI MODERATE ANDREI DEMETRESCU Fost asociat timp de 12 anï al d-lut C. Dobrogeanu- Gherea la restaurantul gàreï Ploesti. MARELE CAFE-RESTAURANT „BRIST0L“ S'A DESCHIS Æ - * gPPPSi Bogat asortiment de arme de vlnàtoare de lot felul de la 75 le! la 1000 leï bncatu. Arme eu doua fevï pentru alice, eu cocoafe fârü cocoafe, — pufcâ-carablnS o (eavâ alice, alta glont : pustî eu treï |evï «Trio» douà de alice alta de glont, — Express-Rifle lin lucrate ; — carabine de precisie «Rubini» garantând tirul exact pânâ la 1000 metriï. Arme eu 2 perechï de tevï. Carabine eu repetRie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., eu 9, 12 fl 15 focurî, recomandabile ca arme de apârare si vînâloare la animale mari. Pusel de salon de la 20 leï la 150 leï bucata, plstoale de precisie, de duel, etc.— Mare asortiment de REVOLVERE de toate màrimele fi de toate felurile de la 8 leï la 200 lel bucata.—Bogatâ colectiune de obiecte de vênâtore si accesoriï de arme. — Se gàsesc : tôt Celui de Cartuçe englezeftï aEley» frantuzestï fi austriace. — Cartufe producênd artifl{iï pentru puslï cal. 12, 10 fi revol-vere cal. 7, 9, 12. Obiecte de scrimâ : sâbii, florete, mdsci, etc. Atelier de repara^iï B. B. Zisman- (Jalea Yictorieï No. 44 BUCURESCI lingâ farmacia Brus Cel d'întîiu fi cel mal îusemuat muguziu din tarà de firme BIBLI0GRAFIE o propunere nu s’a supus actualmente puterilor în privinta vr’uneî conferinte asupra af'acerilor orientale. Se crede cà nu exista vr’un motiv destul de puternic rare sâ justifiée o asemenea conferintâ. Paris, 14 Noembre. Dupa stiri din Atena, cercurile poli-tice helenice, continua sa se preocupr de mersul evenirnenteior din Orient. S’aü tinut mai multe întrunirï unde s’a discutât atitudinea eventualâ a Greciei. EDITIA A TEEIA | ULTIME INFORMATIUNI Comitetul électoral colectivist va décidé azi in mod definitiv candida-turile din capitale. V Printre candidatü cei mal sigurï i vînâ acum sunt d-nil Nicolae Fiera, ministru de interne si Emil Costi-nescu. A. S. Régala Principele Ferdinand va ' sosi Joî in capitalâ pentru a asista la inspectia RegimentuluT 4 Rosiorï, pe care d-1. General Bâicoîanu, inspector al ca-lerieï, o face Sàmbâta viitoare. Juriul examinator al concursuluï pentru ocuparea catedrei de istoria romînilor pînâ la secolul XVII a respins de la concurs pe d. B. P. Hajdeü, pe motiv câ n’a fâcut ce-rerea de înscriere la termen. Juriul a recomandat pentru aceastà ca-tedrâ pe d. Onciul, profesor în Cernâujï, un profund cunoscàtor al istorieï romînilor Voinja Na{ionalâ de asearâ ia in zeflemea vizita d-lui N. Fiera la E-poca si trateazâ bâtaia lui llie Geor-gescu drept o pâcâliturâ. Atita tupeü din partea ziarului gu-vemamental, cind insusï a anuntat destituirea comisarulüi secfiëi 44 pentru aceastà bâtaie, ne lasâ incremenifi. Oficeriï Mareluï Stat-Major sâ ocupà eu lucrârile preliminare pentru inceperea planuluï orasuluï Bucurestï. Cu trenul de ierî dimineatâ au plecat din capitalâ peste 500 soldat!, care sâ ajute lucràtorilor angajatï de Directiunea Câilor ferate pentru restabilirea eircula-tieï pe linia Bucurestï-Gâlârafï Ce abuz, ar striga întreaga presâ colectivistâ, daeâ ar fi in opozitie. Se atribue D-luï Fleva inteniiuuea ca imediat dupa alegerï sà numeascà din noü pe D. Haralambie Fundàpeanu în postul de prefect al jude{ului Arge§. Aceasta este chiar causa, ci pânâ acum ministrul de interne n’a numit pe nimenï ca titular al acestul post, ci l’a încredinfat în mod provisoriü d-lui inspector admi-nistrativ, Gr. Giani. D. James Iohnston, çeful societâfiï en-gleze de navigafie Iohnston Line, a terminât negocierile cu regia monopolu-rilor, negocierï începute de d. Gr. N. Manu, privitoare la organizarea unui serviciü de navigafie maritimâ directâ intre Constan{a-Liverpool §i Hamburg. Acest serviciü de naviga[ie se deschide la 1 Décembre cu vaporul Barnesmore care va pleca din Liverpool. Serviciul se va face de doua ori pe lunâ, la 1 si 15. Vapoarele se vor opri laportunle Constantinopole, Pireü, Mar-silia, Liverpool, Anvers si Hamburg. Principalul motiv al disolvâril consi-liuluï comunal din Giurgiu, este dupa raportul d-luï ministru de interne, fap-tul câ consilieriï n'aü vrut sâ se intru-neascâ de§i eraü lucrurï însemnate de discutât. Fostul cousiliu comunal din Giurgiu era compus ln majoritate de libérait. Printre eandidatiï partiduluï colectivist din Teleorman, figureazà pentru Colegiul al treilea, si faimosul Kintopol, ïar la colegiul I d. Gr. Pàucescu. D. Grigore Pàucescu alàturï eu Ki-ritopol... Ce decadentâ! Gursurile fcoalel de muiica vocalâ si instru-metalà a soc. aLyra Rominâ» s’aü inceput de ci-te-va zile. S'aü inscris foarte raultï elevï. Mai multï pro-lesorï fl-aü oferit gratuit coucursul lor acesteï fcoll. i Persoanele càrora li s’a incredinfat liste de în- scrierï de membrl, sunt rugate a inainta resulta-tul concursuluï lor lâudabil cit mal neintirziat, la sediul Societâ[ei in str. Fintineï Sÿ. D. Cantacuzino, directorul serviciuluï hydraulic de la ministerul lucrârilor publiée, si-a dat demisia din acest post. Demisiunea aceasta ie motivatâ de nu-meroasele vexatiunï ce d. Cantacuzino l a avut sâ sulere de la d. C. Stoicescu, cace nepricepind o iotâ din serviciul ■ hydraulic voia sâ se amestece si sà ia dispositiunï absurde si alandala. Ministerul lucrârifor publiée pierde prin retragerea d-luï Cantacuzino pe unul din ce! mal harnicï priceputï functionarl. » In urma demisiuneï d-luï Al. Exarcu din postul de director al servicielor administrative si contenciosuluî, la primà-ria Capitaleï,* d-1 G. Lapatti, câruia s’a promis acest post, a renuntat a-sï mai une candidatura la colegiul al 2-a de eputat llfov, cu coditiune ca aceastà numire sâ fie facutâ inainte de 23 curent. Ü. Stelânescu, primul prefedinte al tribunalulul de Ufov, a Inceput de ierî insj ec(iile pe lajudecâ-toriile de ocoale din Capitalâ. In privinta încercâreï de evadare a aresta^ilor din penitenciarul Focsanï, ni se comuncâ urmâtoarele : In noaptea de 10—11 Noembre pe vremea viscolu-luï celui mare, mal multï condamna^! la munca silnicà pe viatâ* aü spart a-restul preventiv local, de si loarte bine supravegbiat de director, dar profitind de nemetiï de zâpadâ, aü putut sâ fugâ, sà rupà fiarele din picioare si treï din eï sà se ascundâ în privatâ unde aü fost prinsï. Vestindu-se procurorul des-pre ziuà "a plecat cu 4 jandarmï câlârï si un sub-comisar Fânicâ Teodorescu în câutarea a doï din eï Ion Ion Mânâilâ §i I. G. Saulea, ambiï condamnât! la munca silnicâ pe viatâ. De la bariera Màrâsestï, pe unde se bânuia câ aü fugit, n’a mai putut merge nimenï inainte. Sub-eomisarul §i cujan-darmiî aü mal ramas sâ faeà recunoas-terï, si cercetînd pe acel viscol ingrozl-tor pe la niste copite de fin, sub-comi-sarul a pus mina pe Mânâilâ, pe care impreunâ cu jadarmiï l’aü adus in ora§. Era curioasâ procesiunea : Pe un cal îuainte era un jandarm si la spatele lui, pe acelas cal Mânâilâ, in urmâ treï jandarm! si sub-comisarul. Cel-ralt evadat s’a gâsit în jurul a-restuluï îngropat pînâ in gît în zâpadâ; ambiï eraü pe acest timp ingrozitor în càmaçe si ismene. Comandant al jandarmilor e d. Locot. Buhlea. Sperâra câ d. Fleva nu va uita de a recompensa pe acest! bravï jandarmï si ma! cu seainâ pe sub-comisar care a descoperit si furtul de vr’o 10,000 leï de la d. Col. Mavrodin. Numaï de nu s’o amesteca politica, càcï acest om e bânuit a fi ai d- uï Lâ-zâricâ Niculescu. In or ce caz e o bravurâ, câcï cre-dinciosiï agent! sï-aü expus viata ; fie-le asta recompensa daeâ ce! puternic! nu s’ar gindi la eï. Sintem informait câ totî rezerviçtü italienï din Capitalâ, Gala[i çt Brâila, aü primit ordin de la consulatele ita-liene sâ fie gata pentru orï-ce chemare. Procesui d-lor Ressu si Robescu a ve-nit azï înaintea Gurteï de Apel din Ga-latï. Dupa cererea proeuroruluï general si a apârâriï, procesui a fost arnînat. Apârarea va cere din noü sâptâmina asta strâmutarea procesuluï la o alta curte pentru suspiciune legalâ. Examenul câpitanilor de flotilâ aspirant! la gradul de maior, s’a terminât alaltâ-erï. Aü reujit cu deplin succès d-niï càpitanï Popovâi, Bâlescu, Poenaru, Spiropulo, Câ-tuneanu çi Ràdulescu. In intrunirea publicâ tinutâ de colec-tivistï la Brâila, d. G. Berceanu, vorbind de candidutura d-luï Al. Djuvara a zis câ recomandâ alegâtorilor pe viitorul ministru de domeniî. Pentru aceastà o-brâznicie d. C. Codas s’a fâcut foc si lucreazâ pe capete pentru câderea vî-itoareï Escelente. 1er! s’a {inut un consiliü de ministri, .car! s’a ocupat cu verificarea candida-turilor partiduluï. Societatea Preael a redeschis Clubul eï pentru merabril socictâteï. In regulamentul votât de Adunarea generalâ s’a hotârit ca fi persoanele stràine de societate sà fie admise ca visitatorl. Vizitatoril nu vor plàti nicl taxa de intrare nicl cotisatiunï. Miine, Joui seara, 16 curent, se va face inau-gurarea redeschidereï cind se vor elibera càrtile de liberâ frecuentare tuturor acelora c*rï doresc sà faeâ parte din Glub. D-niï cari doresc sà frecuenteze Clubul pot veni Joui la Glub, care e situât in str. Doamneï, Palatul Nationala, pentru a’ft présenta cererile. De asemenea sint rugatï sâ asiate si d-niï mem-bril aï societàteï. D. ministru de interne exprimase do-rinta ca comitetul électoral din Ialomita sâ sustie la colegiul al treilea de députât! pe’ d. C. Apostol, una din rudele sale. *!). C. Apostol, locuind in judetsi fiind un tînàr meritos, avea tôt dreptul la a-ceastâ candidatura. Comitetul électoral din Ialomita insâ a gâsit cu cale de a élimina pe d. G’ Apostol si de a’1 ruga sâ-sï pue ait unde-va candidatura d-sale. D. general Bâicoianu, inspector general al cavalerie!, a fost numit presediute al consiliului permanent de revizie in locul d-lui general Lahovari. Citina in Evenimentnl din Iafï: Afa a fost cind cu înfiin(area ligel culturale. Cità gàlàgie, cite fraze umflate cheltuite la Statuia lui Stefan cel mare, cttâ cernealà vàrsatà fi cite peni^e stricate, in scop de a a du ce vre un folos slintêl cauze a fratilor 4e peste rnun(I. Astâ-zï insâ niuiic nu se mal aude, nimic n'a mal ràmas dlu entuziasmul de altâ datâ: Sa stins via(a falnicex LIGE Nu maiauii DISCUR8UHI... S’ar crede câ nu mal avem nimic de fâcut, câ, acesteï chestiunl i s’ar fi dat o solutiune satis-fâcâtoare 1 De ce se plinge Evenimentul ? N’a spus d. Dumitru Sturdza, cliiar la Iasï, cà s’a isprâvit ? D. Fleva a decis disolvarea consiliu-luï comunal din T.-Severin, desigur pentru a asigura libertatea alegerilor. Comisia interimarâ va fi constituitâ Sîmbâtâ. TELEGRAME Serviciul Agen'tiei romine Anchetà Paris, 14 Noembre. Consiliul de ministri tinut. la Eliseü, a decis cà e loc de a’trad’uce pe amiralul Gervais înaintea unuï consiliü de anchetà in urma recentulu! accident al eelor 3 curâbiï ale escadre!, cai e s’aü sculundat. Comisiunea de anchetà e compusà din amiralul Rieunier, de prelectul maritim din Toulon, Brown, si de amiralul Jaille. Victimele exploziei Madrid, 14 Noembrie. 70 de cadavre s'aü §i scosdesvbdâ-râmâturile exploziei din P aima ; toate sint grozav de mutilate. 24 de râni{l sunt la spüal. Circula stirea câ explozia ar fi fost provocatâ de un lucrâtor congédiât, dar aceasta çtire meritâ conftrmare. Regina regentâ a subscris 10,000 de pesetas pentru a ajula pe familiile vic-timelor. Impàràteasa Austrieï Menton, 14 Noembrie. impàràteasa Elisabeta a sosit aci in timpul seriï si a plecat îndatâ la capul Martin. Vase ruse^ti Londra, 14 Noembre Incrucisâtoriï rusestï Rurik si Dimitri Donskoi aü pârâsit azï dimineatâ Portts-muth pentru Brest, de unde vôr merge la Vladivostock, prin mediterana. Noü ministru Viena, 14 Noembrie. Baronul Call, numit ministru !a Sofia, a fost primit ïerï de Impâratul. Va intra in lunctie sâptâmina viitoare. Guvernul unguresc Budapesta, 14 Noembre La o intrunire a clubuluï liberal, d-l Banffi a déclarât câ ultimul proiect de reformâ a fost sanclionat. Guvernul, a zis dinsul, considéra de datoria sa de a râmine la putere, cu toate atacurile personale daeâ partidul liberal aprobà tendintele sali\ Adunarea a dat un vot de incredere guvernuluï. Dumas bolnaw Paris, 14 Noembre Starea sânâtâtiï d-luï Dumas fiul, este foarte gravâ. Modificâri militare Berlin, 14 Noembre. Post zice câ, ancheta relativâ la cele de al 4 batalioane a dat niste rezultate asa de putin satisfâcâtoare în ceea-ce pi'iveste jumàtàtile de batalioane, în cit ar fi nevoie sà se scliimbe organizatia cadrelor pentru a introduce cele de af 4 batalioane. Impozitul zahârului Berlin, 14 Noembre. Colegiul provincial insârcinat sâ exa-mineze situatia eronomicâ e convocat pentru 4 Décembre, spre a discuta ches-tiunea impozituluï asupra zahârului. Impâratul a fâcut cunoscut câ va asista la dezbaterï. Spectacolele sereï| rplIEATRU NATIONAL.—Zîna albâ, operâ comi-1 câ, muzica de Bolldieu. THEATRU LYR1C.—Carmen, operâ comicâ în 4 acte, muzica de Bizet. MARELE STÂBILIMENT IÎÜGU - l'rupa de va-rietàtl : Cintârete internationale : d-nele d’Her-ville, Darars, Cayof, trupà degymnasiarel. CONCERTE CAFÉ NATIONAL.—In fie-care searâ concert, or-chestrà sub conducerea d-lui Rul instein. CALA BRAGAD1KU.— Galea Rahoveï, orebestrâ Üsub conducerea d-luï profesor Peters. JJLDORADO.— Strada Doamneï. jlLCAZAR.—Strada Cimpineanu. Pentru domniï abonafï Toute persoanele care aü biue-voit sâ primeascà cele douâ numerc de probâ din jjEl'OCA" sunt rugate, daeâ doresc a se abona la ziarul nostru, sà aclilte costul încasatorïlor nostri cînd se vor prezenta, saü sà înstiinfezo direct ud-miuistralia. Pentru regularitatea socotelilor nu vom servi ziarul de cît acelor personne care vor achita abonumentul saù vor cere guzeta prin scrisoare. Âbonamentele încep de la 1 çi 15 a lie-eàrel lunï. IUROUL F.4.BIIICEI deSPIRT fabrica de borhoc uscat de la Herestreu ji more! automatice de abur de la O-bor ale d-luï Andrei A. Popovici — S’a mutât din strada Smîrdan în — .Strada Lipscanï No. 8G fa{à cu biserica Sf. Gheorghe Noü A apârut în eclitura librârieï Carol Muller iRiblioteca pentru totî» No. 23 si 24 ttDiu viata meseriaçilor», nuvele "le loan Popovici-Banafianu, volum care coprinde in 2 numere (23 si 24) nuve-lele admirabile ale unuï scriitor bânâtean mort, din nenoi'ocire, tinâr de tôt. Despre viata si talentul sëü vorbe§te cu mare competentâ în prefata acestuï volum marele nostru critic D. Titu Ma-iorescu. Volumul viitor din «Biblioteca» va fi Povestea Vorbei de Anton Patin. ï*i In colectiunea Saraga va apare édifié popularâ, a monumentaleï opéré, Istoria Romînilor de A. D. Xenopol in 12 volume a un leu volumul, în total 12 leï. * * Calendarul revisteï «Lumea ilustratâ» a apârut în anul al treilea, aclecâ pe anul 1896. E de prisos a’1 ma! lâuda, câcï cine la vâzut odatà il va cumpâra in tôt! aniï. In anul acesta nu este numaï frumos ci contine multe articole utile si interesante pentru toatâ lumea si costâ numaï 1 leü in capitalâ, 1 leü 30 în provincie. De vînzare la toate librâriile din tara si strâinâtate si la editornl 1g. Hertz, 8 Hôtel France. De vînzare mo$ia STÎLPUL-FILITSS, peste 2,0S3 pogoaue. Padui'e, case, magaziï, moarâ, apâ pentru irigafiune, loc de antreposit lîngà gara Monteoru. Ipotecatâ la crédit. Lai chilometru de gai a Buzâü, la 5 de Monteoru, la 7 de Ülmenï. 0. A. Filitis. Bucüreÿtî, str. Ttalianâ 29. BOALELE SIF1LITICE NEPUTINTA BARB ATEASCA Vindecâ dupâ cele mal uouï metode radicale fârà durere si impedicare, dupe o experientâ de 23 anï. Speeialist in boale lumestï DR. THOR Strada Emigratu No. 1, intrare numaï prin strada sf. Voivozï, (Tramway). Consultahiunï de la 10—1 dim. si de la 5—8 seara. Loc separat de asteptare pentru fie-care. Mihail A. Raehtivanu FOST MAGISTRAT AVOCAT Gbeiul Dimbovifeï. Casa Cutarida. BACANIA GRANCEA & STANESCU 98—CALEA VICTORIEI—98 vis-à-vis de palatul régla, in eoll Cel mai bine asortat magazin de coloniale, comestibile fi delicateae Const. S. Boraneseu AVOCAT 13 — STRADA ZBORU 13 — V. BALOTESCU CANALE PUBLICE si PARTICULARE 45, Bulevardul Elisabeta, 45. Alexandru G. Florescu A tl v o c a t Calea Horobanjilor, Il bis._ PETRE TH. SFETESCU AVOCAT No. 23, Strada Mircea-Vodâ No. 23 ________BUCURESTÏ D-rul N. D. Staieovieï — Medic al. Spitalelor Et'orloi — Gonsultstliunï 2—5 p. m. No. 37, Sfrad.a ai,ircea-Vodà, ^No. 37 T1P0GRAFIA „EP0C“ va fi în curînd instalatâ. Aceasta tipogra-He adusâ anume pentru tipàrirea ga^eteï, posedâ litera cea mal eleg-atiUi fi ma fini le cele mal perfectiouate TI PC GRA Fl A „EPOCA“ ne va permite sâ tragem j joo de fol pe orâ, pu-tind ast-fel satisface cererile cititorilor imediat, dîndu-le în ncelafi timp fi noutâtile cele mal recent e. MAÇINILE CU MOTOR ale acesteï tipografil, miicâ în felul et la nol în tard, aü imen-suî avantaj de a în-doi fiarul în pcr.tru odat.ee cu imprimarea, aceasta pentru marea cornoditate a cum-pârâtorilor. LUCRÂRI DE LUX çi prompt exeeutate pot fi fâcute de ti-pografia fiarulm, afa ca sâ poatâ satisface pe deplin chiar pe cel mal fini atna-torl de artâ tipograficâ. DoetorulTOMA I0NESCU întors ùi faril ’fi-a reluat ctmsnlta(inulle Lunea, Mercurea çi Vinerea de la 5-7 seara Strada Ronuanâ, 20 Doetorul T. REVICI Vindecâ printr’un procedeü spécial, maladiile de femeï precum si cele sifi-litice intr'un timp foarte scûrt. Blenno-ragia (ScülamentaJ) vindecâ radical in 8-9 zile. Consultafiunï de la ora 2 pînâ la ora 5. No. 81, Strada Paroi, No. 81. Intrarea prin Strada SeJarï No. 17 (Colpul). — PENTRU SARACI GRTIS — un administra- tor pentru un ziar saptâinliial. A se adresa la administra|ia acestul ziar. www.dacoromanica.ro CASA DK SCHLMB HESKTA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscanî No. 5 Cuinpilrâ çi vûide efecte publiée si face orl-ce sehiinb de monezl. __Cgrsul pe ylua de 14 Xoembrie. 1895 Cuinp. i" 3 RentA A:i:o: tisabili. . . 86'V» Aioorlabilâ . . . 97 'V* Us.. Oliiio.U.deStat (Cov. R.| . 100 - 5",, Municipale din 1883 9+ i)' y » » - 1890 95'4 5u/o Sorisurï Fuuciar Rurale . 9Ü-, 5°/u » » Urbane . «71V* 5°/o » » » Iasi. 80! Actiunï Bauca Nationalâ. 1550 Agricola . 200 Dacia Rominia asig. » S-tea Nationala asiir. *00 — Floriiu valoare AusLi'iacà. 10 Mârel Gêcmaue .... T 23 Hacnute Franceze . . . 100 — » Italiene. . . . 92 — » nible hirtie . . i 70 H'i'l. 98>/< •00% Qf, l , 95% 92 V« 83,% 811-1500 — 210!— 395-*10 - 101 97 — 2 75 DNA. AN A Renumiîa eàrtüràreâ&a care ghiopslê eu milita ai lâ trccutui, présentai si viitorul. Locueste in str. Târanilor SU, colt, eu sir. RomanS. /Y © A ISî L IV O I l 2pooooooeooooeexz- Avem onare a face cunoseut onorabiluluï Publie rfi pe lingü liirtin de tigarà Doro irort^d si Les dernières cartouches punem m viu-zare hîrtia do tigarà : i M I Z P A H cire reprezintâ o muraie ogipteanA YRSTULUÏ SI I>a Z U A V U L VECHIIJLU1 MAtiAZIX DK 1NCUEDKKK PAPACAL Strada Lipasaid 74 care reprezin‘4 un opisod din rezboiul franco.germau Onor. Publie fumâlor, cunoa§te supdriorilateasi lineta fabrieatiunei noa.s-Ire, DorobanÇul si Les dernières Cartouches, nsa câ a rem loi dreptul a crade câ si liirtia de tigarà Z navu! si ïVfizpah vorgàsi aceeasï favoare pe lingâ publicul eon.smnâor ea si Ooroban|ui si Les dernières Cartouches. Toute somilâtile sliintifice din tara si stràinàtute, aü rçcuno-cut 'â bârlia de tigarà üorohanfui, Les deniières, Zouavui si Mizpah, SQ din fabricatnima nuastrà dm Paris, este cea mai us iarâ si mai finâ uirtie de Ligaiâ. Si acest lucru a fost pe doplin donfinnit de câtre publi ul fumàtor, « râcï eu toatâ conementa deloialâ, eu toute imitatiile si contra-facerile a I unor oamenï fârâ scrupul, clientela noaslrà merge zilnic erèscind, excalenleï calitâtï a iiirtieï noaslre d: tigarà Oorabanful, Les nieras Cartouches, Zuavui si ftlizpah. Dep)sii general pentru toatâ Rominia este in Iasi. Fra$iï BRAUNSTEIN rratie der- Anuntâ numeroaseï sale clientèle, cit P. T. public, câ in urma colo- w ,r ~ 9-------•a~ gj jn_ ■e 1895, Q yft saiulnï cousurn ce fac, încuraja^ï de tofi, si spre satisfactions» si ir lesnirea onor. clientèle, au introduis cju fticeperé de la 1 Septembre 189Ï A pra^urî fixe eu un profit foarte mddest. Tot-d’o-datâ lac cunoseut, câ pentru a corespimde in general tutulor W cerinteipi;, s’a inânt confortai repartizlndu-’l in raioane sepaiale ca: Mâlâ-O sàrii, Gatifele §i Velourï de Nord, Linagiurl diverse genurï, Stofe pentru rS cofectiuuï, Coafeotiunï pentru Dame si Goptï, Trusourï, Albiturï, Stofe de Q mobile, Covoare, Lynoliu, Articule dejrr|tfâ si toaletâ, etc., etc., etc. /A lu .urma acestor modilicàrï, magazinui nostrn. fiind unicnl din tara, in pozitiune a sati.slace orï-ce eerintà, sperâm câ arum, moi mult caorl-jw rind, vom ti ineurajatï de onor. clientela, prin pretioasele d-lor vizite. w Cu toatâ stima, w Eschenasy & Farchy /X P.S. — Duminica de la 8 — 12 à. m. se des fac toate dupoanéle ramage din eursul sdptâminei, precum si rndrfurilc sold cu prelurî cxcep[ional de reduse. Pentru a nu cofuudu magasinui nostru cu allele, avisâm clientela inastrâ iâ nu avem nicï o su ursalâ. ratherI SIüGURËiLE GHS3E CONSTRUITE DE OTEL GàLlT Çim MtBIIÎ GONGREAVE iV«5g;A.iir,it>îl ^ii nespargiliïl c % e O © •m? f <»-9 s & £ O 2 u, o Si il mal Acfisl otcl a tosl incercal in arsenalul fbtileï din Galap si de rnaï inultï inginerf mecanicl celcbri precum si de dilerite uzint* diu Englitera, a câror certificale le posedSm. Dr U lin .J, preinrï cnrente si certifleate se trimit dupa ce* rerï sratis si franco. ReprezentanJÏ çi depozit general I. r> I AF O A; I O I & C -ie Bucurcçlï, sir. DoamneT, 21 BrJila, Calea Regard, 01 s mm® ê®mm w m mmmêi D. M. B R AG ADI RU BUCTRE^TI FAÜUUE SI II Y Fl N BRIE DE SRI RT b FA BRIC A de BERE si GHIATÀ ARTIFICIAK FaBRICA de orsjdsï presate l’entru comande de Spirt, a se adresa str. Carol, (30. Pentru comande rie Bere : Calea Ra ioveï, 153. Adresa lelegraiicâ : BMtiADIRU, Bucuresti. @99«# e©e«re»9e®»e®9e#W“ Doctorul BRAYER De la facultatca de inedicinâ din Paris, dâ consullatiï spéciale pentru buale interne, sifililii.r, si de femel iivtre oreie 4—6 p. m. — 59, Calea Yâcâresci, 59 — (alaturï de spitalul Xenocrat ■HHMMnMMHBi IlemnedeFocI Cer § rl ' â i a t e i despicate Éü-J Furuiseazâ la Domicilia ru PfiETUUI ’d OBER AT K 0 | BUCHER & DURRER f ^ 27f Soseaua Basarab, 29 ® OOMYNDELte PRIX CARTE POSTAL A ® 5 BAZPUL EFTINÂTATEI de Lipsca din calea Victorieî, casa Tdrük, s’a mutât in strada c-.cademieï, sub hôtel lieeal. si vinde cu Pnefurï marcate r/saï rscSiise ca inainte. 999993999999999999999.V LEMNE DE FOC ® © rilETlIBII.E A6TOAI.E SUNT »,» ’?sS “•ît*"* TL;: “ » i”.'"-?. i I. «iomlciliiïfOOÛ „ tog „ 23.- 5 2 Telefou 2933 E. L ESSE b, Calea Plevneï 29 100, V^9 CALEA ï C3 O. 13 Y IV PALAIS B0YAL) VICTORIEI, 100 (EN FACE 00 IW.-de.-Chaassée ei I-er étage HAUTES NOUVEAUTES ' O B E K £5 rr C O \ P E C 'F I O V ÎS Grand choix de soieries, velours, lainages, broderies, elc., etc. &5gr VENTE AU MÈTRE CHAPEAUX MODELES DE PARIS. — EXPEDITIONS EN PROVINCE SPECIALITE DE ROBES DE MARIAGE ! De retour de Paris, je m’empresse de vous informer que je viens de rapporter une grande cargaison de Huâtes Nouveautés et les dernières Créations de flottes, Confections et Chapeaux sortant des premières Maisons de Paris. Je me permets d’appeler votre attention surtout sur l’immense choix de Modèles de vêtements et sur le grand assortiment de Nouveautés en Soieries. Velours, Lainages, Hro-deries et Garnitures que je tiens à votre disposition les rendant aussi au mètre et â des prix exceptionnelle ment bon marché défiant foule concurrence. La devise de ma maison d’exécuter tou le commande dans les meilleures conditions et de vendre mes marchandises réellement très bon marché me fait compter que vous voudrez bien, M..., m'honorer de votre visite pour vous convaincre par vous-môme de res avantages. S I Ci . O . Eï Y IC 100, CALEA VICTOR!El i ÿjÿ DIPLOMà DE 0X0ARE la EXPOSI'PUNEA din BUCURE$TI 189.1 iNSTÂLATIUNl TELËGRÂFICE Gaz, Apü, Telefoanc, Paratonerc Filtre Chamberlain!-PaiL? ur, Tuburï de bazalt, plumb, fontà 51 fer. CloTete de toute sistemele Instalnfiï de «Tout-à-l’égout» Salon de f£xpoxi$is-Exportaîte. ÏEIRICH à LE0P9LDNER BU C U R E S T1 Strada Berzeï, No. 9. doreç'e a 'çî lace eoleotie de mürcî postale uzate din toale (àrile lurnet sa se adreseze la sub-sorisul cure po-sedà peste opt rriiï de felurï. Prejurî cureute nu posed ci coutra releriuje saù unul mic depozit de i)enî trimit fo eu raârcï pentru 0 yaloare impàtritâ. Curap&r sait iaü lu schiinb ori-ce eantilute de mdrel romiuesli. B. ST£SN Strada Nou/I No. S Et. 2. mm xu! NUMAI CONSUMATI nui xu! I T TER Inainte de a và asiyura câ e veritabil v;|^ 2ITTER ALESSAIDRIU “pi O su mu aü in damigene de sti.-iâ. M A R C A I JK « w iî I t II M A H C A STEAUA RO.VIAN1EI 1 » M ^ W St à I STEAUA ROM A NI Kl De o calltato superioar-l produselor similiare indigène si streine Lux. in hirtie rosâ alburie. — E*tpa, in liirtiu rosie. — Prima, in liirlte porlocalte si deseoperile in ladite. aj , i ,sj , , i . ^ diu u pu distilutâ si lipsitft de inicrobï, singura ce »e poato iutrebmula lârâ penool IjMâtçl Peul,-u ^âuàlaie. — Transp irlâm la domiciliü /.Unie in bu àti paralalogratnice de cel ^ t j * pntin 5 si 10 chilograme. a»; , u i * producêm si oferim publicului : Valolitta, Identic Scihdaefi- Extra, Prima, Yulcait çi J 'ôi\in mmralâ Pe,,tri1 Cylindre. Farmsâin déjà fa b ’icele celo mu insemnate, ou: Fabtica de Gnaeut, * * Rrâila; Basait, Btoures’f; Spirt, M.ti imiscu-Bragadir} Sticlârie, Bogdâuesli ; Hirtie, Le- teu. Morï, filtre cari: Reforma, Pjt.es.i; Cigna;, Naville; Forâria Grünfeld, Gbaresteu Cistihescu. Postâ-yàiia lîulmst çi altele; un mire numâr de aleliere si Iourte inultï proprielari si urendatï peulru masiiiele agricole. SPas*afinâ-3dnzinài m oahlâD superioare, aprneiate favorabil de ciiinpàrâtorj. i’eulru comande a se adresa : Directiuaei generale a „Soeietâîel fioinine de Petrol" Strada Lipscanî, No. 10, Bacurostf. 8 SI BÀZÀRIfl BUCURESCI 35, Calea Victorieî, 35 « CRAVATE, GULERE, MAK5ÊTE %;Wê I PARFOMERII, UMBRELE Vi- Wi c,0RA,’t BATISTE, FLANELE MANUSJ, etc. -= Catalogdl Magâsiaului s-: su trimilo la ooioïc grat » çi franco. Rucuresoi. Tipo^rafla 3. — Jiuourescï.