SERIA II. ANUL I No. 11 MERCURI 15 NOEMBRE 1895. NÜMERÜL 10 BÀIfl ABONAMENTELE Inc«p la 1 si 16 h fle-càrel lunl si se platm tot-il’a-una înalnte In Bucureçti La Casa Administratieï. In Jude{e si Streinàtale pi in mandate postale. Un an in Tara .‘10 leï ; in Strâinàtate 50 leï Sase Iunï\ . 15 » » » 25 » îreï lunï . . 8 » » » 18 » Un mimai- in atrâinatate 30 banï MANUSCRII'TLLE NU SE INAPOIAZA ADMINISTRA JIA Strada Clemen^eî, No. 3 SKUHERDL10 BANI ANUNCIURILE ln Bucurescï ft Judc[e se prlmesc numal la Administralie lu Streinàtale, direct la administralie si la toute oficiele de publicitate Anunciurï la pag. IV . . 0,30 b. linia » k » III . . 2.— leï v » » » Il . . 3.— » » Inserliele si Reelamele 3 leï rîndul Un numër vechiü 30 Banï REDACTIA Strada Clemen^eï, No. 3. CIRC1HARILE PREFECTILOR CATRE ALEGATORI ï C A N DI D A J 11 PARTIDDLDI COHSERVATOR Colegiul I-iü de Sénat D-nul G. Gr. Cantacuzino „ Balanolu Coleginl I-iü (le Caiiierü General Manu P. P. Carp Al. Lahovari M. Ghermani N. Filipescu. CIRCDLARILE PREFECTILOR Ctnd d. Eleva a publiait cunos-cutele sale circula ri eâtre prefectï, penlru libertatea alegerilor, am dat din umerl ; dar n’am bannit sin-ceritatea ininistrului de interne. Am dat din urnei-ï, penlru câ a voi sà facï alegerï libéré sub gu-vernul colectivitâ|eï, vra sa zicà aincerca imposibilul ; si, stiam bine, din capul loculuï, eâ d. ministru de interne va ajunge ln conflict eu propria sa arrnatâ administrativâ, prefectï, sub-prefecjï, polirai, comi-sarï, cornisiï interimare, si mai a-les eu asa nurnitele comitete électorale din judete, adicâ eu colecti-vitatea. N’am bannit insâ sineeritatea ministrulnï de interne, penlru câ nie! o data nu ant a.vut rpotiv sà’l confundâm eu sarlalaniï cari re-prezinta partidul liberal. Astà-zï ne gâsim Intr’un moment de gréa incercare, çi penlru noï, çi pentru d. Eleva. Faptele vin sâ dea prevederilor noastre eea mai desàvlrçitâ con-firmare, De pretutindenï, din toate jude-tele, se denuntâ cà comitetele électorale coiectivfete esereità o ade-vâratà teroare. Nu mimai furiepo-narii surit supuçï uneï inehizitiunï în toatâ régula, dar cliiar celâte-niï neatîrnatï de buget. Comitetele électorale se servese deagentiiad-ministrativï pentru a face propa-gandâ, pentru a momi pe uni! ale-gâtoiï, penlru a intimida pe altii. Ne gâsim, din partea aceasta, in plin jacobinisme Lucrurilc nu se opresc insâ nu-maï aci. Cliiar çefiï admiiiistratiu-nilor judefene, cliiar prefeepï câ-rora d. ministru de interne s’a vâ-zut nevoit sâ le faeâ in circulârile sale un adevârat curs de corecti-tudine administrativâ, cliiar ieï s’aü transformat in agenp électoral! aï partiduluï de la putere. Cluburile de o parte, prefeepï eu toatâ administra[iunea de altâ parte, apasà eu toatâ greutatea asu-pra con§tiinfei alegàtorilor. In sprijinul acesteï grave acuzârï, publicâm cliiar aci scrisoarea tri-misâ de prefectul judetuluï Bacâü unuï alegàtor din acel judep scri-soare surprinsàçicomunicatà nouâ de un amie. lalâ ce scrie prefectul de Bacâü: Domnule...... Aiu priinit eu o deoseDità pl&cere scrisoami d-tale. Fiind-cÛ sunteti pru-prietar îu acest judef çi cuuoseîud ideile d-v. politiee, este bine ÿi chiât* vâ rog sà veni)ï la 24 a. c. lu liacâü, spro a lua parte lu aleg. col. I-Iù ee va aven loe. Cred cil suntetï Inscris si lu col. II do Sénat de aceia e bine sa tilï aci s’în ijiua aceia. 0 9-bre 95 Al d-v. Ifâciü I. O. LFCCA Vra sâ zioâ, pe Cind d. Fleva dâ circulüri cerind prefectilor sà lase alegerile eu desâvîrçire libéré, prefectil daü çi Ieï alte circulàrl confîdenpale eâtre alegâtorï, pof-tindu-ï sà voteze, neapàrat nu pentru candidat» opozi(iuniï. Ministrul zice: «Alegerï libéré». Prefectiï zic alegàtorilor in parte, pria scrisorï: cPoftitï la vot». Docuinentul de mai sus aratâ cum nu se poate mai limpede, ce fel de alegerï votn avea. Ou toate circulârile ministrulnï de interne, presiunea cea mai neruçiualâ se esereità çi vointa alegàtorilor va li falçifioatà. Noï nu sintem surprinçï, fiind* câ ara prevàzut lucrul de la in-ceput. Avem insâ de fâcut o in-trebare : — Ce va face d. Fleva eu prefectul de Bacâü, a câruia scri-soare dovedeste câ se amesteeà in alegerï, in ciuda circulârilor sefu-luï sàü ? Incà odatâ, n’am bannit si nu bânuim sineeritatea d-luï Fleva. Dar nu ne putem impiediôa sâ constatâm izbitorul contrast ce e iutre ordinile d-sale si acjiunea prefectilor; si nu vom putea im-pedica opiniunea publicâ sâ bâ-nuiascâ câ d. Fleva e intrebuintat de colectivilate ca un paravan, in dosul câruia sâ-çï poatâ juca mai bine mendreie. D. ministru de interne e dator sâ ne lâmureascâ. Vom publica, îudatft ce va ii gata,)facsi-milul scrisoriï d-Iuï prefect de Bacâü STRIGATUL !NIME! Un prieten vorbea eu nna din persouajriile si* maiulicoase de curînd iutrate la partidul liberal, asupra ntopiilor l>-luï Fiera eu aleye-rile libéré. Prietenul nostru sustine, eu drept. cuvîut, câ una va porunei d. Fiera alta ror face pre-feetiï, ÿi pentru eâ scia situaga speeialâ, pe care luterlocutorul »('ü o are ni jmletul uufle e candidat* exprima oare-carï temerï de o tra^ere pe sfoarâ in faroarea caiididataluî pur prefectorial. luterlocntoral prieteiiuluî uostru, care pîrt’a-tuucï uu Torbeu de cât de alegerï libéré g eâ ra domni o complectâ liber ta te la girâ, replieâ de o datâ : — D’apoï crezï d-t,a câ eu au mi-am luat mâsurlle ca sâ au tlü tras pe sfoarâ 1 itm nu* mit doui sub*prefec(ï aï meï ! Orï-ce comsntarlï suât de prisos. RUBRICA M £ A BietuI Barbu làutaru Bâepi lui Conu Mitifà, dupa cum se §tie, aü mai dat Duminicà la bàile Eforieï o reprezentape eu concursul cunoscuplor comicï : SpaNacu, Nespaladi, Costinescu, §i alte Ghedemurï libéral-nationale. Publi-cul era aies... de comisarï sireaci ! din tôt ce maalalele au avut rnaï fain çi mai eu bizeturï. Spectacolul a reuçit de minime si de data asta, orï-ce ar spune niste mizerabilï stenografï care se turiçaserâ ’n sala eu scopul ruçinos d’a face la gazete dârï de seamà exacte §i a compromite ast-fel pe talentaçiï no§trï artiÿtï. Da Domnilor,— àï care và simçiîï eu Ionescu-Muscà pe câ-ciulà, — mârturisig-vâ infamia, mârturisi;ï c’ag iost trimiçï acolo de Gherman Po-pescu gelos de aplauzele pe care le smulg confratiï sâï într’u actorlîc de la Eforie ! In veselia generalâ care-a domnit în salà de la ’nceput §i pîn’la sfîrçit, un singur oui pàrea posac çi mohorît, i se fàcuse chiar paru mâcincâ ’n cap, — acel om era : Barbu Oratorul. Cauza tri-siebel luï nu-e pentru nimenï un mister. Barbu era necàjit pâ cum câ adicâ de ce sà uu’l pue çi pâ el sà delecteze publicul eu ariile sale. E drept la reprezentajiile de pîn’acum Barbu n’a avut nicï un roi maï de Doamne-a-jutâ. Intocmaï ca Barbu Làutarul, Barbu O-ratorul vede eu durere cà al{ï làutarï maï la modâ sînt puçï în fruntea bucatelor ! ...$i m’a apucat eu durere de inimâ, và màrturisesc, cînd l’am auzit pe bietul Barbu, làutar in taraful Najiuneï, parodiind celebrul refren al luï Alexandri, en lacrà-mile ’n ochï çi eu miinele în par: Dragï amicï din Delea Nouâ Alivoà, vâ zic azï vouâ ; ilâcï tnfl duc çi râguçcsc Ca un ison dâscâlesc ! Demagog. D. Fleva la seetia 44 Luâm un roi care nu e al nostru, caeï nu noï trebue sa flàm sea-mà despre faptele çi gesturile minis-trilor colectivislï. ln cazul de fatâ rolurile sînt insâ interverti te. Pe cînd presa colecti- vistâ tace asupra viziteï d-luï Fleva la minister in afacerï de serviciü ; d. Sàveanu a fâcut aceaslâ destâïnuire, ca sâ intimideze pe amiciï d-luï Pamfil, directorul Liceuluï, care e bânuit câ ar simpaliza eu oare-carï membri aï opositiunei. Dacâ mina d-luï N. Sàveanu nu exereitâ presiuni asupra alegàtorilor, de unde stie d-sa despre existenla acestuï avertisment, — si cum îsï permite sâ intimideze pe ce-tâtenï pentru a le smulge voturile, fâ-cîndu-ï sâ creadâ câ d-sa este atita de tare în cit tine in rninï soarta profeso-rilor de la Liceü ? In acelasï timp pe cind d. Sàveanu psalmodia la aceïasï Ihtrunire fericirile pe carï colectivistiï’ le vor aduce pe capul târeï,—d. doctor primaral judetuluï, care venise în trâsurâ eu d. Sàveanu, din ordinul acestuia s’a dus sâ faeà inspecte d-luï farmacisl Adamovicï, ale câruï simpatiï personale pentru d. Voinov sunt cunoscute. Ce sunt actestea, dacâ nu persecufiunï ineschine, care amintesc vechile apucâ-turï ale satrapuluï coleclivist ? Pe de altâ parte d. Ion Faur, sub-prefectul de la Odobestï, câruia ’ï se ceruse demisiunea de d. Sâveauu, pentru a’I face sa lucreze maï la sigur în apele colectiviste, a fost înlocuit prin d. Gorciu, care a si prestat juràmîntul. A sa alegerï libéré întelegem si noï, 0 tribunele, care smulsesï lantuî dupâ grumazul natiuneï, pentru ca’s’o su-grume eu minile d. Sàveanu. Marele elector Si pentru câ neam propus astâ-zï, sâ intï'etinem pe cititoriï nostriï de prepa-rativele électorale, pe carï d. Sàveanu le face la Pulna,—sâ amintim, câ pre-tutindenï unde merge d-sa promite ale-gâtorilor, câ le va lace treburile si nimic maï mult. — <1 Ce program ?» — «Ce ne vorbi[x de program ?»—répéta nenoro-cita ilustratiune colectivistâ, va vom face treburile,—acesta e programul nostru !» De alt-fel nimic nu ne mira, câcïin-dividul se aseamânâ perfect partiduluï din care face parte,—si am fi, 0 mârtu-risira,—exeesiv de pretentiosï sâ cerem program unuï om care habar n’are de nevoile târeï.—Singurul lucru pentru care d-sa luplâ e ca intü d~sa sâ’çï faeâ micile trebusoare, §i apoï printre picâ-turi sa faeâ si treburile altora. Fârâ principiï politice determinate si adâpostit numaï la umbra mult pâtatu-luï steag colectivist, de'geaba se presin-tâ insâ d. Sàveanu inaintea alegàtorilor. Cu toate sfortârile sale, d-sa nu va fi de rindul acesta marele elector, câcï lumea ’l cunoaste îndestul si e botâritâ sâinau-gureze 0 nouâ stare de lucrurï. O tombaterâ Nu se putea tovarâsï maï potrivitï: D. N. Sàveanu, d. K. K. Mârgàritescu si junele proiesor Stefan (Ion. Acestï treï 1 lus tri bàrbatï aü° pretentiunea sâ for-meze opinia publicâ la Putna inainte de alegerï ! Despre d. Sàveanu nu maï e nevoe sâ ne ocupàm, câcï e déjà de mult celebru ;—sâ vorbim putin însâ de d. K. K.. Mârgàritescu. K. K e însârcinat de d-l Sàveanu sâ laeâ pe la întrunirï publiée portretele adversarilor din oposiüe, — si reuseste bietul om toi de-una in acesta gréa in-sârcinare prin a se lace de ris. lalâ unul din cliçeurile portretiste ale tombatereï : u Patrie . . . Naliune . . . füoxerd . . . da, nciocoii, ace^ti mastodonft, ace§ti ichtio-«saun ai timpurilor moderne au adus eptindu’sï mosafiru. Tare ma tem sâ nu pâteascâ ca mâ-garul luï Buridan, care a mûrit de foa-me si sete fiind pus intre douâ ratiï de orz si apâ, si nestiind la care sâ sa re-peadâ maï intiiü. De la loveja. ARTON Nouï amânunie.-Sexton. - Cherchez ]la femme.—Arton in Inchisoare.—Cu ce se ocupa Arton la Londra ? Arton çi ziariçtiï Am dat deunàzi amànunte privitoare la arestarea luï Arton. Iatâ ce maï putem co-munica cititorilor noçtri în aceastâ privinfâ. Nouï amànunte In Aprilie trecut o telegramâ vestea po-lijia englezâ, câ fostul agent al baronuluï de Reinach se va îmbarca la Anvers çi va sosi la Londra. Indatâ se orîndui o serioasâ supraveghere în porturï §i gârï. Observa-çiunile ràmaserâ fârâ ofect ji se aflâ peste dte-va zile câ fugarul intrase în Anglia pe bordul unuï vapor olandez plecat din Rotterdam §i debarcat la Londra. Mal tîrziü, în urma uneï indicapunï ve-nitâ din Paris, Sexton càutâ pe Arton în ora§ unde se credea câ acesta este ames-tecat în daraverï de mine. In sfîrjit, în cursul luï Iulie, un agent .al siguranjeï venit din Paris, înso{i pe Sexton la Inverness în Scopia, unde sosirà cu 6 ore prea tîrziü. Dupâ multe cercetârï însâ, Arton a fost în cele din urmâ arestat. Sexton Agentul Sexton se aratâ foarte réservât, cu deosebire cu ziariçttï sosçii din Paris pentru a’1 interviewa $i cu desenaroriï venipï ca sâ-ï faeâ portretul. El nu crede câ are dreptul sâ divulge tôt ce §tie cu privire la jederea luï Arton în Anglia çi notârît sâ nu râspundâ de dt înaintea tribunaluluï de extrâdare. De asemenea e foarte discret $i în privinpa împrejuràrilor în care s’a fâcut «arestarea. Cherchez la femme In arestarea luï Arton rolul principal il {ine o feroee, fârâ ajutorul câreia fugarul nu ar fi putut fi arestat multâ vreme încâ. El a fost trâdat de o femee al câreï amant fusese anul trecut çi cu care rupsese rela-piunile pentru a se înamora de o artistà englezâ care face azï un turneü de représenta^ în America. Femeia cu care trâia Arton, ca sâ-51 râsbune de trâdarea al câ-rcï obiect fusese, a adres.it polijieï fran-ceze o scrisoare în care indica cele douâ domiciliï ale luï Arton, precum §i nuniele împrumutat sub care se ascundea fugarul. Prisonicrul nu $tie nimic despre aceastâ denunpare râsbunâtoare, Arton in inchisoare Arton a fost închis in arestul Holloway, el ocupa o celulâ jos, aceiaçï în care Meunier, anarchistul implicat în explozia re-stauratituluï Véry, aaçteptat expirarea ter-menelor de procedurâ pentru extradarea sa. In momentul arestàreï sale, Arton avea a-supra luï yoo leï în banenote §i 6 lire sterline in aur. El a fost autorizat sâ-çï comande prînzurile afarâ, dar nu uze.azâ de cît cu multâ moderapitme de aceastâ au-torizare. El a început sâ-jï piardâ sîngele rece din momentul arestàreï si pare abàtut. Ace«astà arestare a fâcut o adevâratâ sen-zapie în Londra. Cu ce se ocujaa Arton la Londra 1 Arton se ocupa la Londra, sub numele de Henry Newman, eu vînzarea ceaiuluï. In acest scop el fondase o casa de comerp «the Pholo-Thea Coh. Intr’o caimerâ lucràtoriï împachetaü ceaiul, iar Arton lucra într’un biuroü vecin; el era în acelasï timp casier, comisionar ji jeful caseï. Sistemul Arton era destul du ingenios. El vindea ceaiul sâü în pachete fnicï de o ivrâ englezâ; pe treï fete ale pachetuluï eraü reclame. Pe a patra, se afla un cupon pe care o inscrippie îl recomanda atenpiuneï cumpârâtoruluï. Zece cupoane de acestea dâdeaü dreptul la 3 fotografiï; douâ-zecï cupoane la 12 fotografiï saü patru albu-murï. Ast-fel se explicà titlul Photo-Thé adoptât de Arton. Arton çi ziariçtii Arton nu voeste sâ comttnice nimic zia-riçtilor, sub cuv-înt câ împrejurârile sunt area penibile pentru dînsul. El s’a schim->at mult de cum era în Franpa çi toate aortretele publicate de ziarele ilustrate n’aü nicï o asemânare cu realitatea. Estràdarea sa se va face peste vre-o 45 de zile. □ etectiv. INFORMAT1UNI D. P. Poni, ministru al instruc^ieî si al cultelor, a hotarit înlocuirea d-nel Hortensia Racovilà delà directoratul cx-ternatulul secunaar No. t2 de fete. De alt-fel se fac stâruin[e ca d-Sa sâ fie chiar destituilâ din catedra, pe care. 0 ocupa. Cauzcle sint prea intime, ca sale putem releva. Principele si principesa Romînieï vor veni Jouï dimineata în Capitalâ çi Vinerï seara se vor înapoia la Sinaia. Lucrârile do teraaament s’aü inceput déjà la portul din Constanta. Un mare numâr de lucràtorï sint angajatï la nive-larea terenuluï. Comitetul permanent de instructie fiind disokat, aü fost numitï pe ziua de miine în locni membtilor celor vechï d-mï B. P. Hajdeü, N. Cratunescu si Spii'u Haret. Serata muzicalà care era sâ se dea mîine searâ la Castelul Peleç, a fost amînatâ pentru o altâ zi din cauza uneï indisposi-piunï din fericire trecàtoare a M. Sale Re- Procesul Fiiostrat lerï a venit înaintea consiliuluï de râs-boï procesul locotenontulnï Ioan Filos-trat din regimentul 10 Artilerie, condamnât in contumacie la 10 anï reclu-ziune pentru «lais in acte private, furt de banï aï militarilor si dezertare in tara stràinâ». Sedinta se deschide la oreie 2 p. ni. sub presidentia d-luï Colonel Macaro-vicï. Membriï sint : II.-colonel Protopopescu, maior Stroescu, càpitan Câtuneaiiu si câ-pilan Basarabeanu. Gomisar regai: d-l Maior Paleologu. Apàrâtoriï sint d-niï Tache Giani si càpitan Lambtu se lace apelul. martorî-lor, dintre care lipses»'. d-na Ecaterina Filostrat, d-i Alexandra Filostrat, muma si fratele acuzatuluï si colonel Tell. D-l Maior Paleologu spune câ renun là la ace§tï martorï si cere ca sâ se ei-teascâ depositiile de la mslruc'Ue. D-l Tache Giani cere amuiarea de oare-ce martorii, care lipsesc isiul loarte imporlantï pentru aparure câ, daeà n’aü venit este, câ circulatia e intre ru ptâ. D-l Maior Paleologu revenind asupra primèï d-sale cererï se uneste cu d-l Giani si roagâ consiliul sâ amine procesul. Consi li h I de ràsboï aroinâ procesul pentru o altâ zi, care 9e va fixa în urmâ. In urma furtuneï ce s’a deslânfuit în cele treï zile din urmâ, oraçul Sulina este în parte inundat, împreunâ eu comunele Sf. Gheorghe çi Satul noü. Alegeri libéré Ziarul Ordinea din Buzëü ne aduce urmëtoarele stirï, carï aratâ cum va fi alegerile prezidate de guvernul liberal : ttDumineca, 5 curent, toLï agentiï po-litienescï din Buzàü cu poîitaiul in cap aü fost convoca(ï de D-nu N. G. Stâtescu, candidatul oficial al colegiuluï II de de-putal.ï, sore a le da instructiunï în pri-vinta inoduluï cum trebue sâ faeâ ale-gerf libéré. Totï aü rëspuns acesteï in-vitatiunï si dupe instructiunile primite de la D-nu Stâtescu, cutreerâ mabala-lele umblind din alegator in ulegàtor, amenintind pe uniï si promitind altora toi. lelui de avantagiï dacâ vor vota pe D-nu Nae Stâle.-cu». #■ * * «Atlâm câ totï Primariï din comunele rurale aü fost convocajï la subprefecturï sub cuvint de a face cunostintâ cu nouiï subprefectï, in realitate insâ li s’a dat cele maï serioase ordine ca sa nu se aleagâ nicï o persoanâ de opositiune ca delegat in vre-una din comunele rurale si li s’a adâogat câ tofï primariï, in comunele cârora se va alege un membru al opo-sitiei, vor fi revocalï pe data®. * * * al.a 8 curent, un primar dintr’o co-munâ ruralà avitul procès la tribunal în care avea angajat ca advocat pe D-nu Etnil Teodoru si mergind cu actele la d-sa, a fost vëzul de unul din spioniï d-luï Prelect pe cûnd esea de la d-nu Teodoru. Imediat d-nu Câtuneanu l-a chemat la d-sa si ï-a pretins sâ-si dea dernisia». Cerem d-luï ministru de interne sâ controleze aces te denuntârï si, dacâ maï poate, sâ puie friü eoleetivitàtiï. Liberaliï çi colectiviçtîï Se cunoaste cearta dintre liberaliï si colectivistiï Pitesfenï, cearta al câreia prim act s’a terminât cu demisionarea prefectuluï Fundâteanu. Pentru a suspenda lupta, d. Fleva a însârcinat cu gerarea provizorie a pre-ectureï Argesuluï pe d. inspeclor ad-ministrativ Gr. Giani. Dupâ cit se pare insâ, arinistiliul nu e respectât si eu-noscutui Dimancea, seful eoleetivitâteï argeaane, a pus mina’ pe situntie. Iatâ, in adevâr, ce citim in Scînteia, ziar libéral din Pitestï. Cîtâ deceptie ! Abia de douâ zile venit d-nu Giani se gireze Pi-efectura districtulal, si aflu câ s’aa tâcu Joï seara rapoartele la minister de recomandarea ca sub-pretecjï a protegiatilor d-luï Dimancea. Cine sunt recomandantiï; ? D-l N'ae Grigorescu la Plasa Piteçtï, D-l lôn Vâleanu laTopolog. Ambiï aü | roprietâtf in plâçile ce de sigur ii se vor in-credinta : ce! intàiü la Mosoia çi Smeura, cel al doilea la Ceparï. Dacâ legea organisâreï administrative nu se opune, nicï noï nu avem nimic de zis. Pentru ceïlalp doul recoin an dup, nu zicem o vorba. alari de imprejurarea câ sunt recoman-datï, d-luï Dimancea. ïatà-l dar dictator al di-strictului Arges. Trâiascâ Hôtel de France çi sam-sariï ce se vor repripâsi acum in anul 1895, ca çï ia aniï pànâ la 1888. Jidauï, gâtiti-vâ de contra-bande, a venit iar era a voastrâ. Andronic ince-pep meserii cu apâ de aur; p-a venit iaràsï im-pâràpa ta. Va sâ zicâ, in Arges D. Fleva a lost silit sâ capituleze inaintea eoleeti vitàtiï. Dimancea ie stâpin si va administra ju-detul asa cum stie êi. STIRl MILITARE I). General Arion, comandanlu! cor-puluï al 2-lea de armatâ, inspectind Vinerï si Simbâtà divizionul de jandarmï câlârï, a multumit d-luï major Oprisanu, pentru starea admirabilâ in care a gâsit corpul ce comandâ si care sub toate punctele de'vedere, po’ate servi ca model. Un ordin de zi spécial dat pe corpul de armatâ, va vorbi de aceastâ inspectie. * * D. General Budisteanu, ministru de resbel, care a asislat zilele acestea la se-dintele consiliuluï sanitar al armateï, a stabilit bazele proeetuluï de organizare a servieiuluï sanitar al armateï. In capul infirmerielor de bolï de ochï se vor pune medicï specialï, carï nu vor putea fi de-tasatï sub nicï un motiv la vre-un ait serviciü. ★ ♦ * D. General Budisteanu, in scop électoral de sigur, a i âspindit stirea câ pinâ la 1 Aprilie, cel maï tîrziü, toate bala-lioatueJe de infanterie, târâ distincliune, vor fi comandate de maiorï si câ aceasta e scopui, pentru care s’aü admis atitea câpitanï la ultimele examene. ♦ M « Douï coinpetitorï la inspectoratul gendarmerie! rurale: cel intiiü e d. Golonel Budisteanu (Petrol), care de aceea a si cerut a fi inscris in corpul olilerilor d’e rezervâ, si d. Golonel V. Obedeanu, care nu se mullumeste cu onoarea ce i se lace de a (1 aies senator la colegiul al 2-lea de Romanatï, de oare-ce, si cu drept cuvint, are mai multe dreplurï ia partid de cit d. Golonel Budisteanu. Ü. General Uasty va li mutât la divizia a 8-a Boto-sanî, imediat ce i se va alege snccesorul. D. General Tamara, controlor general al armateï, a primit, se zice, avertismen indirect câ seful sâü doreste a nu-1 maï vedea în Sénat. * * ♦ Din dârile de seamâ lâcute de dife-ritï arbilri la ultimele rpanevre, consta-tindu-se câ efectivele escadroanelor de cavalerie in caï si oamenï sunt prea micï la escadroanele pei'manente, ministerul de rezboï supuind cazul comitetuluï con-sultativ al cavalerieï, acesta a decis ca fie-care unitate tacticâ de cavalerie, sâ aibâ, pe viitor, un electiv de 120 caï cu 135 oamenï. Sporul va fi prevâzut in budgetul anuluï financier 1890—97. * Gbestiunea scliimbânï unilormeîofite- restï este din noü pusà la ordinea zileï. Se vorbeste de introducerea bluzeï de postav pentru tinuta zileï, râmiind ca dolmanul la cavalerie si tunica la infanterie, artilerie si cele âlte trupe, sâ fie intrebuintate numaï la marele tinute de serviciü si de ceremonie. Pantalonul alb la cavalerie va fi cu desâvirsire suprimat.. ★ ¥ ♦ D. Crâiniceanu, fost sécrétai' general al Ministeruluï de Resbel, va fi mutât, imediat ce d. general Barotzi va lua po-sesiune de noua sa functiune, la Marele Stat-Major al Armateï. ★ ♦ Jk Ecoul Armateï, care pretinde a susfine inte-resele armateï, îd nuinërul de Duminicâ, are ae-rul de a voi sâ dea o lectie Conslitu(ionaluluï çi altor ziare. pentru câ acestea aü blâmât faptul câ d. general Budiçteanu nu se multumeste cu ca-binetul sâü din localul ministeriuluï de Resbel pentru rccep\iunile sale çi câ a iuchiriat o casâ in acest scop.—De cind oare aceastâ foae, ce pârea pinâ acum a avea o atitudine maï mult saü maï putin corectâ, s'a fâcut suspnâtorul Miniçtrilor de Ràsboï? Nu cum-va foija d-luï Càpitan Puicâ a de-venit oticiosul d-luï General Budisteanu tn schim-bul permisiuneï ce vor avea oficeriï din Armatâ de a'sï putea continua abonamentele ? ANTICOLECTIWISTE IzvKIVA Tôt ce-i verde ait se duce ! Un poet. oare-esre. Ninge 'nlr'una. Iatâ lama,— Cel mai trist dintre sezoane,— Blestemal de tofi pirlifu Fard foc, fdr'de paltoane ! Cring, cimpie, fiorï, adio ! Sub al lerneï ger cumplit, Toi ce-a fost odatâ verde A z i s'a dus, s’a prâpâdil ! Pe Evghenie Stâtescu L’a ’ngrozit d’asemenl gerxd Si-o sâ plece in Eüropa Lâsind baltâ Minister ul ! INTIMPLÂRI Omor Locuitorul Pisicà, din comuna Siriu (jud. Constanta), s’a certat la circfumâ cu consâîeanûl sâü Cotel. Cearta a de-general în bâtaie, câreia ï-aü pus capât câtï-va oamenï, scotînd pe Cotet din cârciumâ si trimitindu-1 acasâ. Pisicâ nu s’a multumit insâ cu aatit. S’a dus acasâ, a luat o sapa si, peste gardurï, s’a dus la locuiuLa luï Cote( unde s’a pus de pindâ. Noaptea, femeea luï Cotet iese afarâ cu douï copiï. Pisicâ, ci ezîn’d câ ie Cotet se repede si loveste pe femeie cu sapa’ in cap. Nenorocita femeie a mûrit a doua zi. Pisicâ a fost arestat. SITUARA IN TURCIA Àtena, 13 Noembre. Se confirma stirile privitoare la tur-burârile din Creta. Numârul $olda\ilor omorlfi rânill se ureâ la vr'o treï zecï. Un singur insurgent a fost o-mortt. Aceste stiri aü causât o emotiune vit la Atena. Constautinopol, 13 Noembre. Edhem pasa a fost insârcinat cu inâ-busirea râscoaleï din Hauran. El va co-manda 27 de batalioane de finie si re-difï; 5 escadroane si 6 bateriï. Constantinopol, 13 Noembre. Neliuistea populatiuneï continuà, maï cu deosebire in rnahalalele Scutari si Stambul. Comitetul liberal otoman face sâ circule un manifest care afirmâ câ n’are nimic comün cu comitetul armean. Manifeslul cere egalitalea drepturilor potiiiee, siguranta pentru via{â si pro-prietate si punerea in vigoare a sortei de la 1876. Constantinopol, 13 Noembre. Siluatia provinciilor asiatice pare maï linistitâ! Nu sunt de semnalat desordine nouï. Vieua, 11 Noembrie. Escadta austro-ungarà, compusâ din corâbiile : Elisabeth, TegetholJ' si Pt Hz, a sosit astâ-noapte la Pireü. — Corabia Donau, in drum spre Pireü, a sosit la Cori'u spre a se aproviziona cu cârbunï. Viena, 13 Noumbre. Noua Presa Libéra alla din Atena câ afaià de cele treï cuirasate inaï sunt ^i www.dacoromamca.ro E P 0 C A 3 allé corâbiï de rezbel grecestï mai micï si torpiloare care se pot arma repede. Se zice câ pentru a acoperi cheltuelile de inarmare, s'ar fi incheiat déjà un im-prumut de 1.500.000. Vieil a, 13 Noembre. Corespondenta Politicâ atlâ din Peter-sburg cà în cercurile guvernamentale rusestï prédomina opinia câ puterile ar trebui sa se uneaseâ eu Rusia pentru o actiune eomunâ pe lingà patriarchul ar-inean din Constantinopol, spre a impe-dica pe comitetul armean de a incuragea spiritul resvrâtitor. Guvernul rusesc a primit în ultimele zile dovezl de caracterul revoluÇionar al miscâriï armeneçtï ; a§a de pildd n’aü gâsit hâr[i geografice pe cave teritoriile turceçtï si rusestï Incuite de arment sînt represintate ca o Arménie independentâ eu Tiflis ca Capitata ; de asemene s'aü gâsit scrisorî ht limba englezà prin care se $fâtue§te sâ se constitue lupta §i care asigurd câ miÿcarea se poate baza pe • tprijinul Europeï; in fine s’a confiscat [\ ijt Armenia ruseascà manifeste révolu-f [ionare în limba ruseascà emanind de la comitetul armean din Atena. Roma, 13 Noembre. J Se anuntâdin Constantinopol câ stirea dupa care ’administratia datorieï publiée nu va publica cit-va timp buletine asu-pra veniturilor este inesaetâ. — De al-mintrelea veniturile acestuï an nu diferâ de cit foarte putin de acelea din anul trecut. CUTIA CU SCRISORI D-lui Pol Ciculescu Actual Moimar la Voin(a, fost Haritine la lnde-pendenfa Loco. Citesc în Vointa Na[ionalu de asearâ: ...«De geaba d. Papamibalopoi de la Epoca cutreera strada Cimpineanu si piata Teatrului ca sâ constate présenta unuï agent politienescu. Daca aceste cuvinte ar fi fost scrise de un confrate liberal, nu m’asï fi su-pàrat de loc. Venite de la d-ta, lucrul ma surprinde, câcï trebue sâ stiï câ nu aveam nevoe sâ caut agent! politienestï pe strada Cimpineanu, cînd te allai d-ta in sala de intrunire. Cit priveste aprecierile d-tale eu pri-vire la publicul de la Orfeü, ’tï vom -reaminti o pâtanie a d-tale chiar la Intrunire. Vorbiai eu un prieten despre calita-tea publiculuï si spuneaï eu ironie: — Nu vâd de cit slugï aicï. Prietenul ’tï-a râspuns imediat: — Cea d'intâï aï lost d-ta. Cum nu esti prea inteligent, prietenul ’tï-a dat un crédit de 48 ore, ca sâ-ï replicï. De sigur câ te asteaptâ si azï. ______ M. E. Papainilialopol. EDITIA K TKEIA I ULTIME INFORMATIUNI ImportantuI document, pe care-1 publictim pe pagina I-a, va apare în facsimiîe îndiita ce ya fi gata, pentru ca toatft lu-inea sii se poatîl îneredinfa în chipul cel mal desilvîrsit de a-mestecul administra^iuneï în a-legerï. CONFIRMEREA OFICIALA A DENUNTAREI NOASTRE Monitorul Oficial de azï contine ur-mâtorul raport. al d-luï Nicolae Fleva eàtre M. Sa Regele, raport prin care se cere destituirea comisaruluï sectieï 44 pentru câ^ n’a dat nicï un concurs plin-gereï cetâteanuluï Ilie Georgescu din strada Orzarilor 30, fapt denuntat si probat de noi. D. ministru de interne ie mai sever de cum am fost noï, cari nu arn avul la indeminâ toate faptele. latâ raportul : Sire, lu seara de 4 Noembre, uu cetitlean llie Georgescu a suferit de la altiï o bâtaie gravâ, care urma negresit sâ lie constatatâ de politie $i autorul uruiâ-rit dupe legile penale. Comisarul de politie din seclia 44, Dimitrie Christescu, de si a aflât despre comiterea faptuluî, din uegligeutâ saü rea credinlâ, ’l-a ascuus superiori-lor sâï, netrecîndu-1 în raportul de zi, ?i toemai dupa ce subsemuatnl, iul'or-mat prin ziare, am ordouat o anchetâ, a înaintat un raport în care zice câ a aflat faptul în mod indirect ÿi nu ’l-a uriuârit din cauzâ câ nu ’I s’a fâcut réclamât ie, pe cînd victima, vâzîud ue-pâsarea politieï, s'a adresat eu plîn-gere la d. procuror-geueral. In l'ata, ucestora, subsemuatul, nepu-tîud toléra ca agent il de politie sâ ’sï calce dutoria, protegiînd, direct saü indirect, pe acei carï comit delicte $i multruteazâ pe cetâtenl, am onoare a solicita de lu Majestuteu Voastrâ destituirea comisaruluï de politie Dimitrie Christescu. Rog respectes a da telegrafic înalta Majestâteï Voastre aprobare. Se constatà aci câ : Cetâteanul Ilie Georgescu afosterunt bâtut. Cà adresindu-se comisaruluï sectieï 44, acesta n’a dresat nicï un proces-verbal si nicï n’a dat curs reclamatiuniï sale. Câ faptul grav al stilciriï luï Ilie Georgescu a ajuns la cunoslinta d-luï minis tru de interne prin ziare. In sfîrsit, d. ministru de interne re-cunoasle nepâsarea politieï. Cind toate aceste sînt constatate, in-trebâm pe d. ministru de interne < um râmine eu d. prefect al politieï Capitale!? Câcï orï e incapabil, orï de rea ere-dintâ. De aci nu poate esi. Corespondentul nostru specia1 din Bu-zëü ne comunicâ eu desbinàrile din gru-pul liberal de acolo ia proparfiunï din ce in ce mat mare si câ toate incercâ-rile de împâcâciune ale d-lui Sturdzo, care s’a dus la Buzëü pentru acest scop, au fost zadarnice. D-niï Dânescu, Jitianu §i C. Vernescu au rupl’o eu prefectul $i eu Alex. Pâ-cleanu §i 'fi pun candiclaturile ca independentâ. Conduita prefecluluï, care ingereazâ fâ{i{} amenin[ind pe alegâtori si mat aies pe primariï de sate, a scandalisât chiar §i pe unit libérait carï speraü câ alegerile vor fi cel pufin linistitc. Ziarele colectiviste aü publient asearâ toate un manifest iscàlit de d. R. S. Au-relian. presedintele comiteluluï general électoral. Nu stim ce sâ admirâm maï mult în acest specimen de literaturâ politicâ a partidului leberal : lipsâ de ideï, bana-litâtile pe carï le contine, sforâelile au-toruluï, saü aeuzatiunile insipide la adresa partiduluï conservator. Se pretinde câ acest document a fost scris de d. Barbu Delavrancea. Nu impingem pasiunea politicâ pinâ a aeuza pe d. Delavrancea de o asemenea opéra, si sperâm a nu fi desmintilï cind vom spune câ zisul manifest a tost re-dactat de d. Ionescu-Muscâ. D. I)im. Sturdza a fâcut asearâ o lungâ vizitâi d-luï G. Vernescu. La aceastâ intrevedere au asistat si d-nit C. G• Vernescu §i G. Esarcu. Pe cit çtim, D, Vernescu .?i-a espri-mat nemulfumtrea sa in contra comi-tetului central électoral al colectivitâ{iï care procedeazâ in mod prea arbitrar eu unit candidaft si in spécial eu cam-didafiï vernescaut. D. G. C. Cantacuzino a decis ca peste cite-va zile sâ dea curs decretuluï prin care D. Perticari, locotiitor de sec.retar general al ministeruluï de finance, e nu-mit membru la Curtea de Compturï. Somâm pe guveru sâ ne râspunzâ imediat rare este resultatul anchetel d-luï I’eiicovicï la Tecuciü. In acelasï timp invitâm pe d. Fleva, ca urmare a raportul ia d-luï Penro-vlcï, sâ destitue pe datâ atît pe d. Pâ-târlâgeanu, prefect de Tecuciü, cît si pe politaiul Anastasiu, carï aü comis iufamiiîe pe care le stie toatâ lumea. D. Pencovict, inspector administrativ, a fost insârcinat sâ faccï o anchetâ la prefectura si politia din T.-Jiü. Cursurile de la Azilul Elenai Doamna nu s’aü deschis ni ï pinâ azï. Elevele Aziluluï se afiâ, si acum la Brebu, unde indurâ rele maï marï mi-zeriï din cauza friguluï si a lipseï unuï local maï bigienic si încâpàtor. Intrebâm pe ministrul instruc^ie! de ce nu s’aü luat mâsurï severe ca repa-ratiile de la AziJ sâ fie terminale? Gitim in Cunstan{a de la 12 Noembre : Ploaia çi furtuna de Vinerif ali fost asa de rnarï cum rare orï se vede in aceastâ regiune.—Trenul de acea zi a intârziat eu doua ore din causa inun-dapuneï de la Murfatlar. Valurile Mâreï sunt asa de tari în cit sosind erï, treï vapoare n’aü putut intra iu port, ci staü în adincul Mâreï. —N'umaï vaporul Meteor, venind din Gonstantinopole a putut intra In port. Ploaia a continuât si erï. S’a fâcut o sumà de stricâciunï in partea de sus a orasuluï. Se observa de doua %ile ceva ciudat, in xjarele guvernuluï. Atît Vointa Nationalâ cit }i Gazeta Poponiluï atacii eu violenta gaver nul d-lui Stoilov. Pritnul ministru al Bulgarie)este tratat mal râü de cît un comisar conservator, pentru cà un anume Valeriano (Goldenthal) cor es ponde nt de ziare în Sofa, ar fi primit o corectiune pentru nifte informatii pe care le-a dat. Ne mirâm de limbagiul zi ar cl or guver-namentale fajâ de o tara arnica, câcï în ori ce stat, cînd ziarele guvernuluï ataeâ pe primul ministru al uneï /art amice, con-secinla fatalâ este : Orï rechemarea represintantuluï jâreï a-tacate. Orï seuze. Pariâm câ d. Dimitrie Stnid^a va pre-feri solutiunea a doua. Ou toate stâruintele unor colectivistï, pinâ acum nu s’a cerut demisiunea d-luï Gr. Cantacuzino, director general al tea- trelor, si nicï demisiunile membriior co-rnitetuluï treatral. Institutul de Bactériologie aduce la cunostinta publiculuï câ de maï mult de un ah nu aavutnicï un insu :ces tu tra-tamentul antirabic, adicâ la persoanele muscate de cinï turbatï, care sï-aü terminât tratamentul. Cazurile de turbare survenite in tim-pul din urmâ in Rominia privesc pe persoanele care nu s’aü supus tratamentuluï institutuluï, precum cazul regretabil al unuï inginer italian din Bràila. Voin(,a Nationalâ ne fâgâduise. in pri-vinta demisiuneï d-luï loan Lahovari din postul de ministru al târeï la f’aris, un râspuns zdrobitor. Eas’a tinut de cuvint ; insâ, in loc de a fi zdrobitor pentru noï, acest râspuns a fost zdrobitor pentru dinsa. Reese intr’adevâr din articolul Voin^ei câ demisiunea d-luï Lahovari a fost datâ la 3 Octombre si primilâ la ministerul afaeerilor streine in ziua de 8 Octombre. Faptul câ d. Stuiza n’a dat maï cu-rind ordinul de a se publica in Monitor aceastâ demisiune, nu ridicâ citusï de putin d-luï loan Lahovari dreptuf de a candida si de a fi aies la alegerile vii-toare, de oare-ce d-sa nu poate fi victima intirziereï intentionate ce s’a pus eu privirea demisiuneï sale, si de oare-ce aceastâ demisiune, indatâ ce s’a allai in Bucurestï, a fost publicatâ maï in toate gazetele din capitalâ. De altminterï, noï nicï nu am insistât asupra acestuï punct. Ceea-ce a fost si meritâ de a fi relevât de noï, este întirzicrea ce s’a pus eu Irimiterea scrisorilor de rechemare, eu scop île a impedica pe d-1 Lahovari de a veni in tarà, si de a lupta în ale-gerï întreprinzind o campania electora'à nu numaï pentru reusita candidature! sale, ci si pentru acelea ale amicilor sâï. Cea maï bunâ dovadâ despre aceastâ intîrziere, este chiar mârturisirea Voin^eï, care zice câ demisiunea a fost primitâ in Bucure§tî la 8 Octombre, §i câ ea a fost supusâ Majestâteï Sale Begeluï numaï la 24 ale aceleiafi lunï, adicâ dupa 16 zile. Adàogindu-?e incâ vre-o patru-cincï zile spre a se espediasi primi scri-sorile de rechemare, a trecut un interval de maï mult de treï sâptâminï. Voin[ei Nationale i se pare câ laptul câ d. Lahovari a gérât afacerile lega-tiuneï din Paris implica si domita luï de a nu candida la alegerï. Este de mirât cà autorul ai ticoluluï din Vointa care pai e a fi un inalt lunc-tionar al Ministeruluï de Externe nu stie câ misiunea unuï Ministru nu in-ceteazâ fatâ eu tara pe lingâ care acest Ministru este acreditat, prin demisiune, ci numaï prin presentarea scrisorilor de rechemare, §i câ pinâ la pnmirea Ior, el este tinui,— asa se cam obisnueste— a géra afacerile legatiuneï. De altminterï, o probà maï mult despre esactitatea afirmatiunilor noastreeste faptul câ demisiunea d-luï A. Catargi, ministru la Petersburg care a fost datâ in aceiasï zi ca aceea a d-luï Lahovari, insâ primitâ eu douâ zile inainte de oare ce era expediatâ telegrafic, a fost publicatâ in Monitorul oficial la 17 Octombre pe cind aceea a d-luï Lahovari n’a lost înseralâ de cit la 5 Noembre. üecï intirzierea trimiterei scrisorilor de rechemare aratà in mod neindoios câ ne gâsim in fata uneï manopere électorale din cele maï pâeâloase. TELEGRAME Sei-\ iciul Ag-en^iei romine Mesagiul Sirbesc Belgrad 13 Noembre üiscursu! tronulu: se va eiti mercurï. Discursul vorbeste de bugetul pe 1895 al câruï ecliilibru s’a obtinut piïntr’o sporire de cheltuelï care nu troee peste un million si prin producerea dobinzilor la 9500.000; apoï vorbeste de reforma impozituluï eu inceperea de la 1897, de proectele militare privitoare la inar-marea infanteiieï si de fortificatiunile de pe la granitâ ; discursul exprimâ re-cunostinta câtre guveru pentru conso-lidarea inlernâ a târiï si pentru relatiu-nile amicale eu toate puterile s t rai ne. Socialiçtii urmàrifi Berliu, 13 Noembre. Azï s'aü fâcut perchisitiunï domici-liare la to{ï deputa{iï Reichstagulüi §i la oamenit de incredere aï partidului democrat socialist care locuesc la Berlin. Toute documentcle relative la afacerile partidului au fost conflscate. Dupa çtirile care circula, este vorba de contraventiuni la legea asupra aso-ciatiunilor. Finan^ele Italie! Roma, 13 Noembre. Caméra deputatilor. Expunerea finan-ciarâ a ministruluï Lesaurulnï, declarâ câ budgetul rectificat pentru 1895—96 presintà un excédent de 1,270,000 eu toatâ cheituiala si 3,000,000 pentru ocu-parea Tigruluï, si alte 3,000,000 sporirï pentru budgetul militai'. Proiectul budgetuluï pe 1896—97 pre-siniâ un excédent efectiv de 8,020,000 franeï fârâ emiterea vr'uneï daloriï oare-care. Echilibrul sincer si absolut este mentinut. Fondurile necesare penti-u plâtile in strâinâtate sînt asigurate. Circulatia biletelor scade; reservele me-talice cresc ; cursurile se consolideazâ, desi aü fost micsorale de crisa bui’selor strâine. Budgetul francez Paris, 13 Noembre. Caméra a reluat si a tel minât disentia generalâ a budgetuluï. Budgcttd ministeruluï de comert a fost adoptai. Mîine urmarea discutieï budgetuluï. Revizuirea art. 38 •Solia, 13 Noembre. Se asigurâ i à motiunea care tinde sâ modifiée articolul 38 al constitutieï, se va depune Vinerï. Aceastâ motiime este iscâlitâ de 35 de depulatï, printre carï d-nu Radoslavow. Nu va fi luatâ in consideratie insâ de oaie ce n’a întrunit 44 de semnâturï, conform Constitutieï. Explozie Palm.i, 13 Noembre. (Insula Majore) 13.—Ojit-zecï de lu-crâtorï eraü ocupatï sâ descarce cartuse de pustï intr’o clâdire de lingà fortili-catiï, cind de odalâ s’a piodus o explozie. Casa a luat loc. Sinl numerosï mortï si rànitï, cea maï mare parte lemeï. Amâiiuntele lipsesc. Legafiune noua I^aris, 13 Noembre. La Paris s’a créât o Iegaliune chine-zeascâ independentâ. Directiunea eï s’a incredintat luï Tching-Tcfiang, insârcinat de afacerï la Pans. V. BALOTESCU CANALE PUBLICE si PARTICULARE 45, Bulevardul Elisabeta, 45. BAZÂRUL EFTINATATEI de Lipsca din calea Victorieï, casa Türôk, s’a mutât in strada Academies, sub hôtel Regai, si vinde eu Pre$urï marcate maï reduse ca inainte. un administra- tor pentru un ziar saptilrnîmil. A se adresa la administrafia acestuï ziar. Doetorul T. REVICI Viiulecu printr’un procédéü spécial, maladiile de lemeï precum si cele sifi-litice într’un timp loarte scurt. Rlenno-ragia (Sculamentul) vinde< â radical in 8—9 zile. Consultatiunï de la ora 2 pinâ la ora ù. No. 31, Strada (’arol, No. 31. Intrarea prin Strada §elarï No. 17 (Coltul). — PENTRU SARACI GRTIS — MAREA SALA BRAGADIRD Calea Rahoveï No. 151 In fie-care searâ de la orele 8— 11 O ORCHESTRA de 30 persoane, pusâ sub conduce-rea Prof. Peters va dilecta publicul eu cele maï alese bucâtï muzicale. Intrarea liherà Duminecile, de la orele 4—ü p. m., conccite muzicale rlasice. Intrarea 50 ban! Mezelurï, brînzeturï, bere neagrü si albil ______Luminà electricâ_____ DoetorulTOMA 10NESCU îutorsîu (arS’^î-a relnat consnltapunile Lunea, Mercurea çi Vinerea de la 5-7 seara Strada Romanè, 20 Doetor Gr. A. Jâranu Speeialist îr boale venerice si ale cüilor urinare. Strada Bâuceï 'Nationale colt eu strada Caragheorgheovic; de asupra teatru-luï Hugo. Consultatiunï de la 4l/2—7 P- ni. pentru dame de la 3—4. FABRICA DE TESATURI MEÎALICE SCHETTINI&BIANCHI Str. Dômnei 9—BUGURESGI— lângà poçtà Unica fabricà pi’emiatà pentru tesa-turï de sirmâ la exposipunea din Bucu-reseï 1894. Furnizorï a maï multor ad-ministratiunï publiée si private. Somiere elastice pentru paturï de bronz, tablâ, fer si lemn. Jesâturï de pêhze in sirmâ de fier, otel, alamâ, aramà etc. Impletiturï de sîrmâ pentru gri-laje de grâdinï, parcurï, chios' urï, voliere. Grâtare pentru ciuruit pietris si nisip. Ciururï^ site, dulapurï, capace de sârma, precum si alte iurrârï a-tingëtüre de aceastâ bransâ Pj'fc-'lî.iirï ...odisr ;ïte. Doetorul BRAYER De la facultalea de medicinü din Paris, dâ consultât» spéciale pentru boale interne, sifililice, si de lemeï, intre orele 4—6 p. m. — 59, Calea Yücüresci, 59 — (alâturi de spitalul Xenocrat Const. S. Boraneseu AVOCAT 13 — STRADA ZBORU 13 — M A R E L E CAFE-RESTAURANT „BRIST0L“ ÏÏ0T S’JL DESCHÏS Prima Fabrieâ de Conserve si Mustarurï D. Staicovicï Pe liogS calilâtile Spéciale, Extra-fine si Fine a Conserveior saie cunoscute déjà Onor. Public al intregel türï, recomandà ca noï produse urmàtoarele : Ciuperct fripte io sosul Ior. Ârdeï gras capt. Pâtlâgele winete marinatâ à H Grecque în Unulelemu de Nisa Ghiveciü Grecesc préparât in Untdelemn de Nisa. Mu$tar de masâ de diferite gusturï. Muçtar Na|iona| eu mustulet. Fructe asortate à la Chambéry în Muslar eu inustulet. De vinzare la toate bücfiniile piincipale din tarâ. — A se cere preturi curente. Str. Regahl, U bis.— DEP0UL GENF11AL.— Str. Uegahi, 11 bis. RESTAUMNTUL HOTELULUI m PARIS Fost HOTEL HUGUBS Vis-à-vis de Teatrul National Reconiiindâ înalteï nobllimï redescliiderea sa, nranjat din non eu 0 biicâtùrie Francezil si Itomîiu APROVISIONAT GU TOT FELUI. DE CONSUAIATIUJVI NA IT R ALE MT FHEÇUKI MO DERATE ^p§§ C11 toatâ stima Antreprenoul. . |N ZIUA DE 5 NOEMBRIE S'A DESCHIS UN N O U RESTAURANT Bucâtârie aleasâ, Romàneaseâ si Francezâ, spe ialilate de salatâ de icre, gigot de vifel, rostbraf, râcitur; fine, etc. Vinurï nalurale «lin viile Simulescu si Filiposcu (Drâgâsani) Cânnlâ Ion esc u (Dnalu-Mare) Nicoi-estï si Odobestï. Localul este situât in strada Régala colt eu strada Acaaemieï in lostul local Constantin Paraschiwescu ÿi Costna. PRETURI MODERATE ANDREI DEfVSltTRESCU Fost asociat timp de 12 anî al d-luï ('.. Üoüriif/eantt-Wierr.a la restuurantul gâreï l'Ioesti. www.dacoromanica.ro E P 0 C A fy» '.y.r^.vaamiTW'g' CASA DK SCI HMH I i ESK ! A A SA Ml EL BUCl il ESC i No. 5 Strada Lipscanï No. 5 ( aunpArâ --i vinde eléele publiée si face orl-ce; scliiiuli de monezï. Ciirsnl pe zi an de 13 Noemhrie. 1895_1 Cum]i. Vlud R eut# AinorHsabilâ. . . m ■’/i 87 V* 5°/o » Amortnblla . . . 98 98 >/, 11"/» ObligaL de Stat fCov. R.) . 100 — 100 7» 5°/o » Muiiicijiale din 1883 90 — 97 __ 5°/o . » . 1890 97 97 7* 5 "/» Seristirï Funciar Rurale . 92 — 92 5°/o » Urbain; . 87 V* 87 7 « 5°fo » . » » Iasï. 81 V* 82 7* Aetiunl Ilanca Na^ionaii. 1500 1570 Aericola . 210 210 — » Daria Rominia asig. non 400 S-tea Nat iimula asig. 400 410 Florin! valuare Austriaciï . 2 10 <2 12 Marri ô.ennane .... 1 2:1 T 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 92 — 97 — ruble hirtie . . 2|70 2 75 DNa. ANA Renumita çarturâreasà care gbieeste eu multâ arlâ trecutul, presentul §i viitorul. Locueste în str. Tàranilor 80, colt eu str. Romanâ. Avem onare a face cunoscut ouorabiluluï Public eâ pe lingâ hirtia de DorobanfuI si Les dernières cartouches, putieru în vîn-zare hîrtia de Ligaiâ tigara : ZUAVUL care reprezinU un episoJ din rezboiut franco-german *i M I Z P A H care reprëzintâ o rnumie egipteanâ Onor. Public fumâtor, cunoaste superioritatpa si fineta f.ibtieatiuneï noas-tre, DorobanfuI si Les d emières Cartouches, asa cà avem tôt dfeptul a crede câ si hîrtia do tig irà Zuawulsi Mizpah vor gâsi aceeasï faviare pe Üngâ publicul cou ;:rn V tr ca si Doroban|ul si Les dernières Cartouches. Toate somitalile stimtifire dm tara si strâinâtnte, au recunoscut <â bârlia de (igarâ Oorebais^u!, Las dernières, Zouavul si Mizpah, din fabrieatiunea n castra din Paris, este eea maï usoarâ si mai ûnâ iiirtie de tigarâ. Si acest lucru a fost pe deplin confirmât de ciitre publicul (umâtor, oâcï eu toatà concurenta deloialâ, eu toate imitatiile §i coutra-lacerile a uuor oamenï fârâ serupul, elientela noastra merge zi laie creseind, gratie exceleateï calilâlï a hirtieï noastra do tigarâ DorobanÇui, Les der-Biïeraa Cartouches, Zuavul si ftlizpah. Deposit general pentru toatâ Rominia este in Iasï. FnipI BRAUNSTEIN. PROPRIETARII Q 1 i lia eolo- O ea si in- $ VESTUMJJ SI VKC1IIÜLÜI MA6AZIN 1)K INORKDEKE I>a PAPAGAL Strada Lipscanï 74 Anunta numeroaseï sale clientèle, cît P. T. public, eâ in urma saluluï consum ce lac, îiseueajaï» de to$ï, si spre salislaetiunea lesnirea onor. clientèle, aü inlrodus eu inceperé de la I Septembre 1895, pre^urï fixe eu un prolit foai te modest. Tot-d’o-datâ tac cunoscut, câ pentru a corespunde in general tutulor cerintelor, s’a mârit confortai repartizindu-’l lu raioane separate ca: Mâlâ-sâriï, "Catifele si Velourï de Noid, Ltnagiurï diverse genurï, Stofe pentru cofectiunï, Gonfectiunï pentru Dame si Çopiï, Trusourï, Albiturï, Stofe de mobile, Covoare, Lynoiin, Articule de modâ §i loaletâ, etc., etc., etc. In urma acestor moclificârï, mâgazinul nostru, fiind unicul din tarâ, in pozitiune a satislace orï-ce ceriuta, sperâm câ acum, mal mult ca orl-cind, vom li încurajalï de onor. elientelâ, prin pretioasele d-lor vizite. Cu toatâ stiina, Eschenasy & Farchy P.S.— Duminica de la 8—12 a. m. se desfac toate cupoanele ràmase din cursul sâptâmineï, prccum §i mârfurile sold cu pte[url exccp[ional de reduse. Pentru a nu cofunda magasinul nostru cu altele, avisâm elientela noastra câ nu avem nicï o su ,-ursalâ. I Iratn SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OTEL CALIT coins patent CONGREAVE Nëgàuribll s-ii nespargibil es o «2 K e; s y. X ® "PH te X o « o © c Si ■X. S O ■ r- oT c -s © *—u H £ 30 32 CT O 39 Si a maï mnltor iiutorîtityï «li» tara Acesl o(ol a fost incorc.il in arsenalul flotileï din Galatï §i de maï muip inginerï mecanicï celebri precum si de diferite uzine din Englitera, a câror certificate le posedâm. Détailurï, prefuri corente si certificate se trlmlt dnpâ ce-rerï gratis si franco. Repi'ezentanJÏ si depozit general I. 13 I M O V I O i «& Oie Bucuresff, str. Doamneï, 21 Brâila, Calea Regalâ. 61 f&f «IMMMMiM 99999999 Rogat asortiment de arme de vinâtoare de tôt Celui de la 75 leï lu 1000 lei bucata. Arme cu doua tevi pentru alice, cu cocoaçc si lârâ cocoase, — puscà-ourtblml o teavit alice, alta. glont : pustï cu treï tevï «Trio» ilouà de alice alta de glont,— Express.Rifle fin lucrate ; — carabine de prcci-ie «Rabin!» garhntând tirul exact pana la 1000 metriï. Arme cu 2 perechï de tevï. Carabins eu repeti^ie importate direct diu America Winchester, Colt, Martin, etc., cu 0, 12 si 15 foeurï, recomandabile ca arme de apürare çi vinâtoare la animale mari. Puscî (le salon ne la 20 leï la 150 leï bucata, pistoale de precisle, de duel, etc.— Mare asortiment de REVOLVERIE de toate mârimele ?i de toate jeturile de la 8 leï la 2(X) leï bucata.—Rogatâ colectiune de obiecle de vénàtôre $i accesoriï de arme. — Se gâsesc : tôt l'elul de Cartuçe englezestï «Eley» frantuze?tï austriace. — Carluçe producênd iirtltifiï pentru pustï cal. 12, lti §i revol-vere cal. 7, 9, 12. Objecte de scrimâ : sâbiï, tlorete, inascT, etc. Atelier de reparatiï ic^sa B, B. Bismaa Calea Yictorieï No. 44 au CURES Cl lingâ. farmacia Brus Oel (l'îutîiü çi cel maï îusemnat magaziu din larâ de ftriiie | LEMNEoe focI Cêr js» fag % Xâiate i despiçate ” && FurniseazS la Domicilia eu PRETÜHI M0DEUATE A ! BÛCHER &DURRER m 27, Soseaua Basarab, 29 COIIANDELE PRIN CARTE P0ST VL A | LEMNE DE FOC I ($ PUETÜlilLE ACTE ALE SUNT iOOSI Kilograme car Leï 2S.— n ... . Dus 500 ,, „ „ 13,50 , W la domiciliûlOOO „ fag 25.— suPerl0*rilîfl § 500 „ ", 63,_. n*cate Telefou 2933 E. LESSEL, Calèa’Plevnel 29 il m99®999999999999999999999999jji ï Ci. O. Iî Y IC I 100, CALEA VICTORIEI, 100 (EN FACE DO PALAIS ROYAL) Rez-de-Chuussée et 1-er étage HAUTES NOUVEAUTES W O B E S 15 T C O IX F' E C V I O IV S Grand choix de soieries, velours, lainages, broderies, etc., etc. mr VENTE AU MÈTRE CHAPEAUX MODELES DE PARIS. — EXPEDITIONS EN PROVINCE ISgT SPECIALITE DE ROBES DE MARIAGE De retour de Paris, je m’empresse de vous informer que je viens de rapporter une grande cargaison de Hautes Nouveautés et les dernières Créations de Robes, Confections et Chapeaux- sortant des premières Maisons de Paris. •le me permets d’appeler votre attention surtout sur ISmmense choix de Modèles de vêtements et sur le grand assortiment de Nouveautés en Soieries. Velours, Lainages, Bro-deries et Garniture» que je tiens à votre disposition les rendant aussi au mètre et à des (Êk prix exceptionnellement bon marché défiant toute concurrence. La devise de ma maison d’exécuter toute commande dans les meilleures conditions et <8? de vendre mes marchandises réellement très bon marché me fait compter nue vous voudrez bien, M..., m’honorer de votre visite pour vous convaincre pur vous-même de ces avantages. ^ SIG. O . B Y K S 100, CALEA VfCTOK'EI DIPLOMA DE ONOARE la F.XPOSITIUNEA din BUCURE§TI 1S94 nom x t il rpjiîMr ovor PCD I T?10D Gaz, Apâ, Telefoane, F*aratonerc Filtre Clianiberland-Piv»te ur, Tuburï de bazalt, plumb, fontâ §i fer. Closete de toute sistemele Instalajiï de «Tout-à-l’égout» Salon de Expozi^io-Expoi*#a|i2. TESRICH à LEOPOLDNER BUCUREJTl Strada Bwrzeï, FVo. 9. BA C'^vrvs .V GRANCEA & STANESCU 9S-CALER VICTORIEI -98 vis-à-vis de palatul régla, in c.ol{ Cel mai bine asortat magasin de coloniale, comcsilbile çi delicatese OQQOQOQOOOOOQOQOOOOÙQOOQOÙOOQOOOQOOOOOOOOOOOOOÎ i iieiea lin pi Capital social lei noï 4,000,000 Sntreg vârsat Sediul Central în Bueurestï, Strada Lipseanïj No. 10. Pabrice: Bucurc^tï, Moïnefÿtï, Monteoru. 3O0OC Aducem la cunoçtinta publiculuï cà punem în vinzare : PETROL de REGULAMEMT fabricat cu toatâ îngrijirea si conform regulamentuluï asupra fabricatiunal petrbleuluï. Recomandâm aceste produ-ie publiculuï care voeste a li ferit de incendiele si explosiunile ce causeazâ petrojaul râû rafinat, care se debiteazà in comerciü.—Expediem in vagoane-citerne de fer saü in Butoae. Pentru Budnrestï putem servi pe elientiï ncgtri ebiar la domicilia, adujindu-le petroleû garantat in bidoane de tini- chea sau in damigene de sticlâ. 555B5B5B5S5B5S5SSB5S5S5ïSj-L [^tôrOIn^PnOPfrOPTrgPïtgCnrSInfOCTfgCTiggirgCnFg M A R C A i ^ A v V 1 J • w üj M A R C. A STE AU A ROMANI El 1 fl ^ ! STEAUA ROMANIEI 535SB5S525B5S55523S5S5S5.3 "p >9 Fy " S5Sj5S5S5S5SSS5SS55535555 De o calitate supedoitrà produselor similiare indigène si streine Lux, in hirtié rosâ albnrie. — Extra, in hirtie rosie. — Prima, in hirtie porloealie si descoparite in ladite. v . t a i a >j din apâ distilatâ si lipsitâ de miorobï, singura ce se noale intrebuiata lârà peneol artniCiala l)en^ru 8âDàtatfi.—Transportâm la domicilia zilnic in bu àtî paralulogramiee de cel i f putin 5 si 10 çhilograme. •*1 i vu » « prodaeeui si oferim publiculuï: Valolina, Idontle Scihdaeit' Extra, Prima, Yuloau si UiôlVir? 0 pentru Cylindre. Furmaârn déjà fabricele cele mal iusemuato, ca : Fabrioa de Ciment, Brâila; Basait, B icurestl ; Spirt, Marinescu-Bragadir ; Sticlâne, Bogdiaestï ; Hirtie, Le» taa. Morï, intre cari: Reforma, Pite^lî; C ignac, Naville ; Ferâria Grünfeld, Ghërestea Costinescu, Posià<\âria Buliusï si altele; un mare numâr de ateliere si foarte multt proprietari si arendatï pentru masinele agricole. Paeafinâ'Bsnzinâ, în calitâU superioare, apreciate favorabil de cumpâràtorï. Pentru comande a se adresa : Directiuaeï generale a Jocjctâtei Roiniue de Petrol" Strada Lipscanï, No. IU, ltucurestl. NU! NU! NUMAI CONSUM ATI nu; nui ITTER Inainie de a wâ asigura câ e veritabil mr BITTER ALESSâlDRIU (J sumâ de indivizi, iguorautï fiïra pereche, ilar çiretï, a aderuem pe uuiï comirciaotï lacerai de diferonta unuî minimum prêt—inselind pe cou-sumaturï, dind diferite mismaçuri, fabricate la hiruâû in cai’e ar trnbui sâ'sï spele inaï bine necurâtenia, atit a sillletuluï cît si a coi’ouluï lor, de cit a vatâina sânâtatea consumatorilor, numaï ea sâ’sî umlle puuca. Acestor falçilicatorï fabricant! de contr.ibanda, le zic : Nemernicilo r, eu am creiat Bilcrul spre a da publicului un médicament popular asa cum sunt la noi aproape populare maladiele de stomach. lata de ce e mult preeiat Bitteru! ' meû : ÜITTEft ÂLESSANDRIU. Pentru il ■ ail comerciantî, cuiï nu vor a tine veritapilul meü Buter, ono-ratiï C"a->umatorï pot gâii la magazinul de détail al fabriceï mele nu ini-maï Bitter, ci si cele-i’aJte produse ca : Chocolaterie, Liquerurï superioare, Yiuurï medicale, SpecialiUli farmaceutice si articole de toaleti. — Am maï pus in corisumatiune : Cognac Steaua ïvominieï Atit despie caiitatea màrfurilor, cit si a preturilor và vetïconvinge, cind vetï cumpara ceva numaï de projbâ.— Rog a vizita : Magazinul de detail al fabriceï ALESSANDRIU Str. Doamneï, SH—(Caseli) d-luï Biice-cuj.— Bucure^tï 0333 BAZAROL BDNTEKIEI BUCURESGI 35, Calea Victorieï, 35 CRAVATE, GULERE, MANSETE g PARFUMERII, UMBRELE C10RAPI, BATISTE, FLANELE MANUSl, etc. = Catalogul Magasinuluï s-- 8b trimite la cerere gratis 51 franco. b lia: il.) !*r Ifiu ,,(«>! I l U:l r .Hl «1 lutiiÿ) T • K:!i 1» Duciirescl. —Tipogratta Wwidacdtoiridnica.rt)i'i- »v>piel Ü. — auduresül.