SERIA II. ANUL I No. NUMERUL 10 BANI ABONAMENTELE Incep U 1 $1 10 a lie-cilroî 1 nuï ÿi se plütesc tot-d’a-nna îuuiiite In Bucureçtï La Casa Administratieï. in Jude(e çi Streinâtate piin mandate postale. Un an în Tara 30 leï ; in Stràinâtate 50 leï Sase lunî . . 15 » » » 25 » îreï luni. . 8 » » » 18 » Un numâr in stràinâtate 30 banï MANUSCRIPTÈLE NU SE INAPOIAZA administrajia Strada Cleraenteï, No. 3 MARTI 14 NOEMBRE 1895. Z I A R CONSERVATOR NUMERUL 10 BANI ANUNCIURILE ln Bucuresci fi Jude{e se primesc numdi la Administra(ie ln Streinâtate, direct la administrable $1 la toatc o/iciele de publicitate Anunciurï la pag. IV . . 0,30 b. linia » ï » III . . 2.— leï » » DD II 3.— » » Insertiole si Reclamele 3 leï rindul Un numër vechiü 30 Banï REDACTIA Strada Clemen^eï, No. 3. ÏNTRUNIR1LE DE ERI , CANDIDATIÏ PARTIDDLUI CONSERVATOR Colegiul I-iü de Sénat D-nul G. Gr. Cantacuzino „ Balanolu Colegiul I-ltt de Caméra General Manu P. P. Carp Al. Lahovari M. Ghermani IV. Filipescu. ' INTRDNIRILE DE IERI Erï s’aü ^inut in Bucureçtï doua întrunirï : una a partiduluï con-servator si cea-l’altà a colectiviç-tilor. Pentru cine a fost la amîndouà, deosebirea din punctul de vedere calilativ si cantitativ este învede-ratâ. La întrunirea noastrà, nu era nicï politie care sa invite pe cetà-tenï a lua parte, nici postulant doritorl de a se pune ln evidentâ în fa^a çefilor, nicï public adunat acolo de curiozitate, ca sa vada pe niçte necunoscutï. Alegâlorï influent, oamenï eu rost pe lurnea asta, ne mina|ï de ipistap, ci de convingerile lor,—iatâ publicul de la Orfeü. La eï însâ, la oameniï guvernu lui, am vàzut aceleasï çi aceleaçï figurï nenorocite de ahtiap dupâ slujbe, saü de negustorï raid puçï in dilema crudâ : orï ascul|ï dis-cursurile noastre, orï veï suferi procesul de contraventie. Aceasta din punctul de vedere al publiculuï. Sa mai vorbim de oratorï ? Este destul sa citâm numele ce-lor carï aü luat cuvintul, pentru ca sa stabilim deosebirea adîncâ: de o parte vorbea Etnil Costinescu, Nacu, Palade çi Ghedem, — de alta Alexandru Lahovary, Petre Carp çi Tache Ionescu. Orï-cine cunoaçte càldura, verva çi càldura oratoricâ de care dispun acestia din urmâ,—çi orï-cine çtie cura bietul Palade vrea sa inlocu-eascà judecata pria exercifiï de plâmlnï çi cura cel-l’alt bïet, Ghedem, este in oratorie aceea ce este Nastratin Hogea in botanicâ. Dintre eï, cel mai cuit este Emil Gos-tinescu, acela pe care Eminescu il numea în celebrele luï articole ; «omul eu patru clase priraare çi o coardà de violoncel». §i aça fiind, uçor se poate în-chipui ce rezultat a avut întrunirea lor. Nacu, vestitui Nacu, care la 14 Martie 1888 comanda bandele Ul-menilor, a fâcut apologia partiduluï liberal din punctul de vedere al libertâ(ilor publiée. Cu garanlia' luï moraià, el ne-a asigurat câvii-toarele alegerï vor fi tôt aça de libéré ca si in trecut,—vaï nouà ! Palade, omul care ’çï-a apropiat mai mult ca orï-care altul stilul umoristic al Gazetel Poporului, a Inceput pria a saluta «manifesta-|iunea civicà a cetàtenilor émancipai) de sub jugul fanariot» çi a sfirçit prin a blestema «pe ceï ce s’aü aliat cu stràiniï spre a vinde lara». D. Emil Costinescu, un distins fabricant de cuie, s’a lâudat eu tncurajarea (1) industriel nationale de câtre coreligionariï sàï intru industria liberalizmuluï, — çi s’a pilns cà partidul conservator n’a încurajat in deajuns aceasta industrie, aça câ d-sa a fost sîlit sa se mullumeascà cu tncurajarea caç-cavaluluï Bânceï Nationale. Apoï a vorbit d. Ghedem, cu-legàtorul de poezii populare çi de cliseurï liberale. D-sa a fâcut isto-ricul aça de putin interesant al yernescanismuluï, o maladie pe care Romîniï n’o cunoçteaü. Apoï, ca sa a rate cà a prins stilul libe-ralilor, l’a carï s’a bâgat de curînd, a esclamat intr’un tragic çi sfîçie-tor de comic ton: — Domnilor! Imï voiü aduce îh vecï aminte chinorosul cu care am fost uns! In treaeàt fie zis, — çi numaï pentru ca sâ stabilim un fapt is-toric,—chinorosul ca argument po-litic este o invenfiune vernescanà, çi orï cit de senin ar vrea sâ se faeà azï acest sfredeluç al vernes-cismuluï, noï îï vom striga: — Ghedem, te veï lntoarce la chinorosul pe care l’aï nâscut! ... $i acum, cînd acesta este re-zumatul cel mai substantiel ce se poate face despre întrunirea lor,— se maï mirâ cine-va câ eï nu reu-çesc sâ-sï populeze întrunirile de cit cu nenorocitiï contribuabilï carï nu pot scâpa de comisarul çi ipo-comisarul seefieï respective. De alt-fel, din dârile de seamà exacte pe care le facem maï la vale, cititoriï vor vedea deosibirile marï dintre cele doua adunârï populare. Intrunirea partiduluï conserva-tor n’a fost bogatâ nicï în injuriï nicï in fraze sunàtoare,—si toemaï printr’asta a pus in evidentâ di-ferenta de educa|ie politicâ çi li-terarâ dintre uniï çi alfiï. M. H. RUBRICA MEA ln luna de mïere Comedie intr’o singurâ fcend... cenjugalâ ■ Mottu : Ziarele opozi-{ieï mint cu nerusinare. Nicï odatâ n'a domnit o mat frumoasA 51 mal frâjeascâ armonie lu si-nul valorosulul nostru Cabinet. Absolut nicl-un confîict n u existât Intre d. Fleva yi vre-unul din colegïr sâï... (Yoln{a sait Caaeta). Urmayiï Maicanilor çi Angheleçtilor ne fiind unitt intre eï decit prin apetiturï joasnice çi ne-sâturate, fatalmente vraj-ba trebuia sâ isbuc-neascâ. Indiviziï carï pin’acum nu erafi certatï decltcu cinstea si eu bunul sim{ aû Inceput sâ se certe acum çi uniï cu al^iï ! (Diverse tiare de scandai). Dumiiealut (piimbindu-se agitat prin odae). M’atn sâturat... Nu-jï maï sufer eù caprifurile Dumitale de azï înnainte, câ nu sînt prost ! Sâ §tiï câ daü hîrtie la trebunal §i divortâm! Dumneaeï. §i pagubà’n ciupercï ; îjï daï niçte ifose par’câ nu te-a§ cunoajte eû cît tjï poate osul! Da, domnule, destul-am râb-dat. Acum, slaVà Domnuluï mi s’aü deschis ochiï. Dumneata nu aï fâcut mariaj cu mine ci cu zestrea mea, ca sâ scapï de falimentu-âla care te-ar fi làsat ntofluz pe dtumurï. Vreï sâ divorfezï? A la bonïor... Bârbap ca d'aide Dumneata gâsesc zece la un ban... Uuuiuealul (scos din pepsni). Nu-tï tacé-o-datà fleanca, morijci stricatâ ! Nu mà face zâù, câ acujica auzï cîïniï ’n Giurgiu ! Dumneaeï. — Mizerabile! Aï avea curaj sâ maltratezï cu bruschefâ p’o damâ deli-catà §i de familie ca mine ?... Duaincaluï (il trlnteçte o pahnâ zdra-vdnà). Na !... Dumneaeï ({intndu-se cu mina defalcâ $i [ipind ca o disperatâ). Aolïo, m’a omorît, mitocanu... lovil-ar moartea cu cercel!... BandituleN Janghinosule ! ! (Cade pc un scaun apucatâ de nevricale). Tà-ticule, unde ejtl sâ mâ vezl ! Aoleo»o, Dum-neatale ni’aï fâcut si iaü pà zevzecu-àsta, daeà mà lâsaï s’aleg eü libéra pe cine’ml plàçea, n’ajungeam sâ fiü tratatà aja fârà mar.ierâ... (in momentul actsla cine-va ciocâneçte ’n u.jd. Dnmneaçi se scoalâ repede ’n sus, tsï çterge lacrâmile, i§i polrivrste clrlion[ii carl-aü suferit oarc-care deranj ?>' zire eu vocea-a mai sub-[iricâ posibiliï). Antré, ma rog ! Un vecin. Sâru’mîna çi seuzap, auzisem tapaj... Dumneaeï. Açï... nu era nimic... fâceam... muzicâ la clavir... ca sâ ne maï amïuzàm... Nu-ï aça Tâchi{à dragà? Dumnealaï. Da, aça e, bobocelule (Incet la urechia vecinului) çtil Dumneata acu cum sîntârâ damele la’nceput cînd sâ màritâ... toatà ziulica’iï cîntâ romanfurï de dor... e junâ, ce sâ-ï faeï Dom’le ! Vecînul. Elle, mie’mï spuï !.. (Eçind) Scu-zafï,—bonjour. (Dumneaeï isï continua bocetele, Dum-nealuï fluerà cu indiferen[â si ast-fel cortina cade in aplauzele galeriel.') Demagog. NIMIC HÇ1ÂRIT Dupâ liberal!, toate mergeatt râü în tara asta pe> vremea guvernuluï conservator. Târânimea, comerciantiï, indus-triasiï, ^agricultonï mari, toatâ lumea mei-gea spre cel maï sigur faliment — pentru câ conservatoriï eraü strâinï de tara si nu-ï cunosteaü interesele. Idberaliï ? O ! dumneaior sliaù tôt ce se miscâ pânâ în râruncbiï natiuniï, eï cunosteaü si simteaü durerile si nevoile târeï, eï aveaü leacurï pentru toate. Si faceaü apel la Rege sâ puïe capât ineptêï gospodâriï conservatoare, care punea în pericol pînà si existenta neamuluï. S’a împlini’t polta lifieralilor maï curînd decit speraü eï singurï. Conservatoriï, ceï strâinï de tarâ si de nevoile eï, aü plecat de la gnvern si în locul lor M. S. Regele a chiemat pe libérait. Eï ! Cum stâm ? Ce vor çi pot sâ lacâ liberaliï pentru nevoiîe târeï ? La aceste intrebârï, râspunsul cel maï nemerit ni ’l-a dat un înalt func-tionar al nouluï regim, secretarul general al unuia din cele maï însemnate depar-tamente, si râspunsul ïe scurt, categorie, hotîritor: «.Nimic hotârit». Pentru multumirea nevoilor târeï, ne-glijate în cbipul cel maï criminal sapte anïjsi jumatatede eâtre conservatorï,’ ma-rele partid liberal, ce! adine cunoscâtor si cu dor de tarâ, n’a hotirit încâ nimic. Târânimea a fost apârata, jefuitâ, ézasperatâ de regimul conservator, atil prin administratiunea sa «ticâloasâ», cît si prin legile luï «inepte». Ce vor lace liberaliï ca sâ aline durerile târânimiï ? — Nimic hotârit. Comertul si industria aü fost ruinate de conservatorï, carï aü trâdat interesele economice ale târeï dïndu-o pradâ stràinilor prin conventiile de comert. Ce vor face liberaliï pentru a dezrobi comertul si industria ?— Nimic hotârit. Agneultura mare a fost complect rui-natâ de infamiï conservatorï, càcï numaï din pricina lor aü câzut preturilegrîne-lor. Ce vor face liberaliï?—‘Nimic ho-tdrtt. Secretarul general al ministeruluï do-meniilOr ne-a dat, fârâ sâ vrea, formula adevàiatâ a régi mu lui. Partidul liberal nu are nimic de fâcut la guvern, de cit sâ stâpîneascâ si sâ mânince. In opozitie criticâ totul, nu pentru câ iera râü ce se fâcea saü avea el ceva maï bun de fâcut, ci pentru ca sâ faeà onozitie ; de aceea ajuns la cirmâ, n’a hotârit încâ nimic si minis-triï n’aü izbutit nicï pînà acum sâ se puie mâcar in curent cu afacerile re-sortuluï lor. O MANOPERA Tinem sâ denuntâm târeï o nouâ ma-noperâ gtivernamentalâ. ln apropierea alegerilor, guvernul are aerul de a se interesacum s’a administrât tara sub guvernul conservator. Nu e uumâr al Voin(ei çi al Gazetel Poporului in care sâ nu cilim câ d. Pen-covicï saü d. Lecca Ionescu, saü vrera aitui, aü plecat la Dorohoi, la Severin, la Darabauï saü la Gàeçtï ca sâ facàan-chetâ. Nu trec 24 de ore de la publicarea aoeslor informatiunï, çi ziarele guver-namentale sunt pline de povestirea ghe-çefturilor si neomenitlor comise delosta administratie conservatoare. «S’aü descoperit abuzurï laGaeçtï,s’aü descoperit delapidârï la Peatra, s’a gâsit dûstrâbâlare la Severin, s’aü constatât neorînduelï l’a creditul agricol din Vil -cea.» Abuzurï, destrâbâlare si delapidârï peste tôt unde sosesc inspeotonï administra- livi, .11 putut avea timpul sâ cerceteze un sin-gur dosar, sâ inspecteze oarhivâ saü sâ ancheteze asupra administratieï pe care aü fost trimisï s’o inspecteze*. Toate descoperirile acestea sunt mof-turï si gogoçï, cu carï vor sâ sperie pe alegâîorï si sâ-ï depàrteze de partidul nostru. Pentru a dejuca aceastâ manoperân’a-vem de cit sâ punem o singurâ între-bare? Dacâ abusurï s’aü descoperit, de ce nu sesizeazâ justitia ? De ce nu se publicâ rapoartele inspectorilor? Dacâ in ade-vâr s’aü gâsit tôt lucrurï necorecte, de ce maï stâ guvernul cu miïnile în sîn, decesà multumeçte cu biiguielcle gaze-telor, de ce nu infundâ ocnele cu totï vinovatiï pe carï zice câ i-a prins? Nu ceiem milâ nimânuia, nu ceretn ertarea pâcatelor noastre, dacâ avem pâ-cafe, nu solicitâm generositatea inspectorilor administralivï. Da^’â sunt vinovatï, sâ se dea in ju-decalâ. Dar nu e nimic adevâiat în pretin-sele d-v. descoperirï çi ceea ce vedem noï, e numaï intentia voastrâ, nu de a trage la râspunderé pe niçte vinovatï carï nu existâ, ci de a calomnia pe ad-versarï. Un singur fapt ajuns pentru a dovedi aceastâ intentie. Revocarea d-luï Cristoforeanu si disol-varea consiliuluï comunal din R.-Sârat, este cea maï evidentâ dovadâ câ nu aü ce reproça administratieï noastre. Dupâ ce aü tratat 15 zile pentru ca sâ coleclivisezc pe d. Cristoforeanu, a-cum aü descoperit câ administratia d-sale a fost abusivâ. X. X. SI Candldaturele. — Un refus categorie. Supârarea d-luï Vernescu. Rupture. Alianta electoralâ dintre vernoscanï çi liberalï, a mûrit inainte de a se naste. Tratativele, deoparte çi de alta, n’aü ajuns la nicï un résultat si vernescaniï se vor presinta singurï, fârâ ca liberaliï sâ le dea nicï un sprijin. Iatâ amânuntele pe carï le putem da în aceastâ privintâ si pe carï le tinem dintr’o sorginte fôarte sigurâ : Çandidaturile lu tratârile urmate pentru fixarea can-didaturelor, vernescaniï aü cerut douâ loeurï în llfov, pentru d-niï G. Dem. Tüeodorescu çi Pi’ocopescu. Liberaliï aü primit, fârâ nicï o discu-tiune, sâ sustinâ candidatura d-laï G. t)em. Tüeodorescu, dar aü ridicat obiec-tiunï in contra aceleia a d-luï Proeopescu sub cuvint câ acesta a fost cu conservatoriï si ca in timpurile din urmâ a fost cfiiar avocat al comuneï Bucureçtï. Un refus categorie D. Vernescu, la refusul candidatureï d-luï Proeopescu, a obiectat cà luï iï in-cumbà sâ fixeze çandidaturile partisanilor sàï, iar nicï de cum liberalilor. D-sa a sustinut din noü candidatura d-luï Pro-copescu, pe care liberaliï o combâteaü cu stâruintâ. Eï aü adàogat câ pot da cu plâcere çi fârâ obiectiune, loeurï vernescanilor in Botoçanï si Severin, plus douâ loeurï la Bucureçtï, dar câ nu pot admite pe d. Proeopescu alâturï de candidat» par-tidului liberal. Supârarea d-lui Vernescu D. Vernescu vâzind pretentiunile liberalilor, a râspuns cà ia Botoçauï si la Severin aeeçtia nu-ï concedâ nimic, de oare-ce vernescaniï aü un contingent électoral maï mare de cit al liberalilor çi câ prin urmare acestia nu daü vernescanilor nimic, fiind câ n’aü de unde da. Dacâ liberaliï vor sâ dea loeurï vernescanilor, apoï sâ le dea in Bucureçtï. a zis d. Vernescu; all-lel nicï amiciï sâï nu vor vota pe candidatiï liberalï din Botoçanï çi Severin. Ruptura Liberaliï persistînd in hotàrirea lor de a nu primi pe d. Proeopescu, vernescaniï aü déclarât câ nu pot urma maï départe en tratârile çi cà cu toatâ pâ-rerea de râü, se vâd silitï a se presinta singurï in alegerï. Argumentele date pentru candidatura d-luï Proeopescu fiind zadarnice, alianta electoralâ a mûrit inainte de a senaçte. im 1 Deschiderea.—Dieoursul d-luï Al. Lahovari.— Oiacursul d-luï Carp.— Discursui d-luï T. Ionescu.— Proolamarea candida^llor Deschiderea Ierï s’a tinut, in sala Orfeü, întrunirea partiduluï conservator, subt presi-dentia d-luï Lascar Catargi. La 2 jum. ore, presedintele deschide sedinta spunind câ scôpul întruniriï e sâ se proclame candidatiï conservatorï pentru Ufov. Liberaliï aü organizat pre-tutindenï comitete électorale; trebuia sâ luptâm si noï. Discursui d-luï Al. Lahovari Domnilor, Iubilï concetâtenï, Salut în d-voastrà pe amiciï de zile grele, carï, dacâ nu in numâr atit de mare ca altâ datâ, dar cu toate acestea numéros!, foane numerosï, atï râspuns la a-pelul nostru, carï nu maï avem astâ-zï nicï farmecul putereï, nicï surîsul oa-menilor norocosï. Liberaliï aü zis câ de la Cotrocenï pinà la Bâile Eforiei cir-culatia a lost întreruptâ de multimea ce-tâtenilor carï aü venit sà-ï ascûlte ; noï av*em convingerea câ d-voastrâ va velï inmulti mereü si in curînd, din causa releï lor administratiunï, a persecutiu-nilor lor, a apucâtui’ilor lor nârâvase, a hotiilor lor chiar, amiciï nostri voî- fi legiune de la Dorohoïpînâ la Virciorova. Ne, adresâm d-voastrâ, cetâtenï lumi-natï aï Capitaleï, pentru câ tôt ce se face çi se spune in capitalâ se aude si se comenteazâ pinâ in unghiurile cele maï depârtate ale târeï çi ne credem datorï sâ vâ dâm seamâ de activilatea noastrà cit am fost ia guvern si de modul cum ne-am retras de la putere. Ne-am retras de la guvern cu dem-nitate, precum cu demnitale venisem si fârâ ca sâ fi fost nicï un motiv care sâ ne sileaseâ la aceasta, M. S. Regele a crezut câ e bine sâ cheme pe liberali la putere pentru a nu se fràmintâ prea mult tara prin lupte intestine, dar am plecat cu fruntea sus, cu constiinta cu-ratâ si bratele libéré. Partidul conservator avea mare majoritate in camerâ, se bucura prin urmare de increderea Çâreï, maï mult încâ, in ullimele alegerï comunale, carï orï ce s’ar zice, aü avut Caracter politie, d-voastrâ, cetâteniï capitaleï, atï aies cu mare majoritate con-siliul comunal de sub presidenlia d-luï Filipescu, care a inceput acele marï !u-cràrï carï vor transforma Bucurestiï çi-i vor da aspectnl unuï mare oras euro-pean, civiïisat, çi in a- este conditiunï, venirea liberalilor la putere, pe carî nicï eï nu n speraü, câcï nimic nu-ïindrep-tâtea la aceasta, a fost o surprindere pentru multâ lume; iar ziarele indepen-dente, ziarele liberale, independente, ziarele liberale chiar, afarâ bine inteles de «Vointa Nationalâ» çi de «Gazeta Popo-ruluï»—nu stiü dacâ trebue sâ o nu-mesc asa—nu numaï câ n’aü salutal cu bueurie* venirea liberalilor la putere, dar aü exprimât încâ regrete pentru retra-gerea conservatorilor de la guven. «Ro-mînul», organul iiberalismuluï clasic, care ne-a combâtot timp de 7 jum. anï, re-gretâ retragerea noastrà si recunoaçte, câ nu era nicï un motiv pentru aceasta. Este o onoare pentru partidul conservator,cînd ziare independente ca Lupta care in adevàr ’ï-a dat si-ï dâ çi astâzï concursul desinteresat, o zic, dar maï cu seamâ cînd bâtriuul Rominul prin va-lorosul çi cinstitui sâü directoi, d. Vin-tilâ Rossetti, afn mâ cà guvernul conservator s’a retras iàrâ a fi compromis în nimic. Eatâ un lucru care n’a indrâsnit nimenï sâ zicâ despre libéral) orï de cite orï aü fost silitï sâ pârâseascâ cirma. Sa se constate dar câ dupâ 7 anï çi jumâ-tate de guvernàmint—in care timp for-{arnente se produc multe nemul^umiri— partidul conservator a lâsat numaï regrete si este urmat în oposiliede simpatiatu-turor oamenilor de bine çi a guzetelor independente. Dumniï aeeçtia, cai ï aü zis câ sunt lot-d’a-una in mijlocul poporuluï çi câ aü plecat din sînul luï pentru a urca trep-tele ministerelor, ne fac sâ ne aducem aminte câ d. Stàtescu in lot timpul opo-si^ieï petrecea inire Nisa çi i’aris pentru a-çï eàuta o sànàtate sdruncinatà pe care cile-va drumurï de putere ministnialà aü restabilit’o; iar d. Fleva se preumbla inti e Pesta çi Viena, arâtindu-se maï cu seamà la toate festivilâtiïe ipice — câcï 1 f—luï, trebue sâ o recuuosc, are gustul nobil al cailor. D. Sturdza numaï era maï 2 E P 0 C A aproape ; d-luï évalua Intre Academie si Palat... D-lor, carï nejtrimbiteazâ mereü câ toate puterile émana de la natiune si carï au zis cà nu vor primi guvernul de cit de la natiune, cind ea întirzie a le da, ceea-ce cer, recurg la diferite mij-loace mescbine si su ni gala sa primeascâ putorea eu recunostintâ si umilin£à, orï pe ce cale le-ar veni. D. Sturdza a* mers mal départe, d-sa s’a erigiat în apârâ-tor si al Rominilor de peste hotare si este culpabil de amàgirea acelor neno-rocilï pe cai'i-ï fâcea sa creadâ cà le va da ceea-ce nu putea sa le dea : inter-ventiunea Statuluï romin. A intretinut agitâtiunea si ’ï-a legânat in visurï de irredentizm *cu graiul si eu condeiul, nu numaï in tara, dar si peste hotare, prin ceea-ce fâcea sà se scrie in ziarele din streinàtate. Si aci era numai rea cre-dintâ, d-sa le fâcea acestea toate numaï ca sâ faeâ opozitiune guvernuluï, câcï stia bine câ nu numaï noï, dar nicï un guvern din lume nu ar fi putut-o face. D. Sturdza pretindea ca pe cale di-plomaticâ sâ cerem guvernuluï Ausfro-Ongar schimbarea legeï électorale pen-tru Transilvama, revocarea legeï spéciale de presâ, aplicatiunea legeï nationalitâ-tilor, incetarea persecutiunilor contra fiominilor si altele. Eï bine, nu guvernul nostru," dar daeâ guvernul Imperiu-luï rusesc, saü German, care unul dom-ne§te peste 10) de milioane si altul peste aproape de 50 milioane de locuitorï, carï sunt in capul a milioane de baio-nete, s’ar fi amestecat ast-fel in aface-rile interioare ale Austo-Ungarieï, a doua zi, orï-citâ disproportiune ar li fost intre fortele armate ale acestor puterï, ar li fost declaratiune de râsboiü, câcï nu era eu putintâ sâ ne batem singurï contra Austro-Ungarieï — dar am li primit un râspuns de refuz arogant si umililor. Iatâ la ce voea sâ ne expunâ d. Sturdza si pentru ce ne invinovâtea câ nu luâm apârarea fratilor de peste muntï; voia sà ne vadâ compromisï si imposibili la gu vern, pentru ca sâ ne poatâ lua locul. Noï n’am fâcut interventiunï ridicole si imposibile, n’am amâgit spiritele ne-norocitilor, dar am fâcut ce am putut : Pe cind d-lor, prit» agitatiunea ce in-tretineaü, aü tâcul ca seliiï miscàreï sâ fie întemnitatï, n u prin prudenta si tac-tul nostru am fâcut sâ se deschidâ largï usele aceloi temnite —si ma lâlesc câ a-cest act s’a fâcut pe cind eram minis! ru de externe. Am prevâzut si cazul scuzelor si ’ï-am spus câ nu va putea pâsi pragul mini-sterului de externe pînâ nu le va face, câ va fi silit sâ intre în acel minister umilit, eu fruntea plecatâ si câ-ï vaurca treptele in genuncbl. Si asa s’a intimplat. Sâ nu va surprindâ vorbele de seuze rostite de d. Sturza in discursul de la Iasï; acolo nu vorbea d-luï, vorbea ministrul astro-ungar care ’ï le-a dictât. Dar rusinea acestuï art de umilitâ, daeâ nu atinge pe d. Sturza,— care a trebuit tot-d’a-una sâ se umileaseâ pentru a veni la putere si n’a pàrâsifô de cit alungat— atinge demnitatea târeï. Astâ-zï d. Sturza riu ne maï promite Transilvania, a renuntat la ea: poate maï tirziü ne va promile Basarabia saü Bulgaria—cind zic maï tirziü, voesc sâ zic cind va li iarâsï in opozitie ; d-sa a pâràsil chiar sji pe* MiHaiü-Viteazul, a-cest soare a! rominismnluï, care n’a cre-zut nM o datâ câ dupa ce a portât atitea râsboaie glorioase pentru neamul rominesc si pentru crestinàtâte, va a-junge un obiect de l eclamâ pentru sco-purile mescbine ale d-luï Sturza. Atï vâzut câ afarâ de cîtï-va studentï, intime tinere, care naturalmente trebuesc sâ fie calde si generoase, si de cîtï-va a-gentï carï ràutaü toemaï sà opreascâ de a se face prea mullâ gâlàgie, nicï unul din d-lor nu s’a arâtat in ziiele din arma in jurul slalueï mareluï eroü. Dar sa lâsâm pe d. Sturdza, care este nota tragicà si umiiitoare din guvern, si sâ revenim la partea comicà care este d. Fleva. D-sa crede cà poate sa aducâ toate fericirife peste tara romineascâ prin circulai! si comunicate. Maï inîiiü, ne-a fâgâduit dcplina !i-bertate a alegerilor... si pentru aceasta a dat o circularâ; a s-diimbat totï pre-fectiï,—dar a dat o circulai â ; a destituil apoï sub-piefectiï,—dar a dat o circularâ; a destituil tôt parsonalul pohtienesc, — dar a dat o circularâ; a disolvat consi-liile comunale, — dar a dat o circularâ. I s’a observât câ ce fei de libertate de alegerï va fi cind se destitue totï f.mc-tionariï si se inloouesc eu agentï libérait, pinâ si eu impârtitonï ziarelor d-lor, a dat un eomunicat. A sustinut câ nu s’aü destituit de cit 9 functionarï. Adicâ cum, totï prefectiï, totï poli tait, totï suprefec-liï, totï ajutoriï de sub-prefecturï, consi-liile cemunale si implieit o foarte mare paite din functîonariï comunalï—si sont numaï 9; nu 9 ci 999 si Monitorul ofi-cial este pe iie-care zi plin de inlocuirï. I s’a arâtat acte de ingerinte comise de pretectï si de alti functionarï : a dat iarâsï un eomunicat. D. Fleva crede câ libertatea alegerilor se poate décréta? -- Nu, aceasta nu se decreteazà. So decreleazâ libertateà pre seï, libertatea intrunirilor, libertatea tri-buneï—dar libertatea electoralâ resizeazà numaï in caracterul si independenta a-legàtoruluï. Partidul conservator a fâcut legï carï au garantat libertatea alegerilor si maï eu seamà inamovibilitatea magistratureï era o garantie supreroâ, câcï fâceai in- dependent pe acel care toemaï are maï multe legâturï eu cetâteniï. Eï bine, d. Slâtescu, abia venit la minister, a ataeat, fârâ coinpetintâ, inamo-vibilitatea; d-luï, care nurnise odinioarâ un consilier la Inalla'Curte de Casatie care nicï màcar romin nu era Tôt ce ne spune d. Fleva sunt numaï vorbe; partea practicâ a guvernuluï d-lor este câ sï pricopsesc partizaniï, impâneazâ functiunile eu agentï électoral! si se pre-gâtesc— dupa cum a spus d. Sturdza, dur uu-ï dà mina d-nuluï Fleva sà o recu-noascâ—sâ reiea firul intrerupt la 1888, fir pe care najiunea l’a sfârimat atuneï intr’un moment de supremâ indignare. Scbitind activitatea guvernuluï conser-vator, d. f.aliovari eiteazâ numai ceea ce ie maï pipâit, lurrârile de lolos obstesc executate de guvern. S’aü terminât noua mari sosele nationale—din carï una in-ceputâ încâ de Vodâ-Stirbey dar pe carï liberaliï nu s’aü învrednicit s’o termine în ceï 12 anï cît aü guvernat ; unele din aceste sosele, lâ/ute prin muntï, sunlade-vàrate lucrâri de artâ. S’aü construit càï ferate ca liniile Crainva-Calafat, Focsanï-Odobestï, Dorohoï-Galatï care strâbate toalâ Moldova si altele* D. Catargiu a gàsit, venind la guvern, sase spitale rurale, din carï numaï doua aveaü localurï propriï ; si d. Catargiu a lâsat, piecînd de la putere, treï-zecï si treï de spitalurï rurale, toate eu localurï propriï. S’aü construit 45Ü de scoli rurale pentru copiiï târanilor, carï ieraü tinutï in niçte co-oioabe unde nu puteaüînvâta si-sïpier-deaü sânâtatea. S’a construit podul peste Dunàre, lu-crarea cta maï monumentalâ din Euro-pa, al oâreia proiect a stat saple anï in cartoane pinâ ce-aü venit conservatoriï la guvern. S’aü dat in intiepnndere lu-cràrile portuiuï Constanta deschizind ast-fel drum Bominieï spre Mare. Administratiunea financiarâ a conser-vatorilor a fost strâlucitâ. Pentru un déficit de 10 milioane intr’un an esceptio-nal de râü, am avut eseedente de 45 milioane, asa câ mai râmin 35 milioane de pe ufma nôastrà. D. Lahovari terminâ zicind câ conservatoriï aü plecat de la putere eu fruntea, inima si miinile curate. Avem decï dreptul sâ cerem increderea si sti-ma natiuniï (Aplause prelungite.) Discursul d-lui Carp ‘«Liberaliï se laudâiâaü treï aliatï pu-ternicï,—spune d. Carp;ace§tï aliatï surit : Poporul, Regele si Dumnez*eirea, câcï si Dumuezeü a fost adus din Cer pe pa-mint pentru a servi parliduluï liboral. Sâ vedem ce fel de aliatï sunt acestian. Situatiunea d-luï Dimitrie Sturdza lalâ eu poporul nu se aseamânâ eu a noastra. D. Sturdza zice câ e sluga poporuluï si câ nu vrea sâ faca de cit ce poruneesf’e poporul. Noï nu suiuem slugï ale poporuluï, ci amiciï luï. Am mtivbal dar pe popor ce poruneï ’ï aü dat d-luï Sturdza; si poporul ’mï-a râspuns : nu ’ï-am dat nicï o porunca». Am iutrebat atunoï pe popor daeâ nu çum-va d. Sturdza ’ï-a spus ce o sâ lacà ? §i iarâsï mi s’a râspuns negativ. lata cum slâm eu primitl aliat al liberalilor : lu general, popoareie sunt increzâtoare, si poporul nostru, pentru moment, va fi crezind câ d. Sturdza are sâ faeâ multe; dar sunt convins cà nu va trece ruult fi poporul va fi ne voit sâ dea afarà pe d. Sturdza ca pe o sluga necredincioasâ. Al douilea allai pe care pretind libe-raliï eâ-1 aü, ar fi Regele. D. Sturdza a mers pînâ acolo in < it a spus in întru-nirea publicâ cum eâ, orï de cite-orï tara a trecut prin grele iinprejurârï, Regele a cbemat la putere pe partidul liberal, dind a intelege cà acum suntem in ajunul unuï râzboiu si de aceea aü fost chematï liberaliï la cirrnâ. Eï bine, d. Sturdza a < aiomnial prin acuasta si pe Rege si pe popor. in iinprejurârï greie, Regele are la spatele saü tara intreaga. Asa a fost in trecut, asa va li si in viitor; si cind liberaliï spun alt-fel mint pe Rege, mint Lara, se mint pe eï insifï. La 1877, în rezboiuljindependenteï, partidul liberal n’a avut nicï un roi.' Ioân Brâtianu isï are partea sa, dar rolul de t âj etenie l’a avut Regele si maï presus de totï ostea-nul romin, rare a iuptat eu vilejie pe çimpiile Bulgarieï. i artidul liberal ? Nicï nu stia pinâ in ultimnl moment cj ar-mala noastra o sâ treaeà Dunârea. Do-vadâ câ atuneï cind am spus in Sénat d-luï Cogàitiiceanu, care ïera ministru de externe, cà o sà trecem Dunârea, el ’sï-a dat cuvîntul de onoare câ nu vom trece, si peste cite-va zi le armata era in Bulgaiia. Numaï douï oamenï stiaü de purticiparea noastrâ fa ràzboiü : Regele si loan Brâtianu. Cind spune câ acum suntem in ajunul unuï râzboï, d. Sturdza dovedeste câ n’a iuteles situatia interna-tionalâ*; dar chiar daeâ ar li asa, nu eu partidul liberal va lace Regele razboiul, ci eu tara intreaga. Eï, dar cum se esplicâ chiemarea libéralité!' la putere? ieü ered, zice d-nu Carp, câ am înteles ideia care a condus pe Rege cind a fâcut aceasta ; si ie o Jdeie mare. Regele a voit ca sebimbârile de guvern sâ nu maï lie urmate de zdrun-cinarea intregeï natiiinï, ca maï înainte. Dar cred câ esperiênla pe care o face Regele nu va reusi, fiînd-câ liberaliï n’aü inteles ideia Regeluï Si se poartà ea niste biruitorï, carï ar fi luat eu asalt cetatea guvernuluï; esperienta nu va reusi din pricina chiar a acelora in (avoarea cà-rora a fost fâ utâ. Liberaliï mai pretind câ aü aliat pe Dumnezeü. Apoï, mâ întreb : de cind Dum-nezeirea, cind se amestecâ in treburiie noastre, dà ajutor lâcomieï, râutâtiï, pà-câtosiilor? Eü cred câ faptele oainenilor isï iaü râsplalà nu numaï in Raï saü in lad, ri chiar aci pe pâmint; liberaliï isï vor lua si ieï pedeapsa faptelor lor. Noï, conservatoriï, nu ne temem E P 0 C A 3 tru inâbusirea desordinelor îvite in pro- vincia Sivas, se sperâ câ 'liniatoa va fi restabilitâ eu deaevîrsire peste puli < timp. Constantinopol, 12 Noembre. Ambasadoriï a patru puterï eare aü c.oùsulate la Erzerum aü présentât ierï reclamatiunï Portiï, în urma raporturilor piïmite asupra raàceluriloi. Aceste ra-porturï dovedese eà nu armeniï eraü provoeâtonï. Sosirea celui de al doilea stationar aus'tro-ungar este asteptat in curînd. Cele l’aile stationâre vor urma în mod séparai pentru ca sosirea lor de-odatâ si coleelivâ sâ nu fie consideratâ ca o rnanifestatie. Londra, 12 Noembre. Dupa o depesâ a Agenlieî Reuter pri-mità din Constantinopol, stirea câ Sul-tanul ar fi semnat déjà firmanul auto» risîtid trecerea noilor stationarï prin Dardanele este prematurâ. — Ambasada Francieï a cerut trecerea pentru cano-niera Faucon si guvernul englez pentru cahoniera Dryad. ✓ I N T I M P L  R I Nluçca(ï de lup. In comuna Lucienï din judetul Dim-bovita, un lup turbat a muscat sase lo-cuitorï, care s’aü trimis Institutufuï Bac-tereologic, unde li s’aü si fâcut prirneie inoculatiunï chiai- astâz’ï de dimineatâ. EBIÎIA A TEEIA J ULTIME INFORMATIUNI De ce partidul liberal n’a proclamât en la intrunirea de la Eforie pe candidat), sâl pentru capitalà? Ge s’o fi petrecind? Se vede cit de colo, câ colectivitatea n’a câzut incâ de acord asupra can-didaturilor si câ cearta e mare. D. Fleva çi denunfarea noastrà Visita d-luï Nicolae Fleva, ministru de interne, la redactia ziaruluî uostru, a usturat grozav pe guvern ji pe zia-rele colectiviste. Sînt cincï zile de cînd d. Fleva a fost la Epoca, çd pîn£ azï un singur rînd nu s’a strecurat în ziarele guverna-mentale. Constata m înest odatü aeeasta si tre-cem la faptul care a provocat visita d-luï ministru de interne. Noï am denuntat o ispraviï a ageuli-lor colectivistï. Am dat amânunte in-teresante. Am povestit pe larg cum a fost Mtut cetâfeauul llie Georgescu. Am dat d-luï Fleva toate notifele carï sü-l càbïuzeascd la o constatarc complectâ a miseliel comise. Am spus d-luï ministru ceva mal mult de cît relatasem în ziar : Refusai autoritâ)-lor politienesli de a asculta plingerea cetâfeanuluï Georgescu $i trimiterea lui la judecâtoria de pace ca sa fie satis-fâcul. Ziarele colectiviste, dacS n'aü vrut sâ vorbeasoît de visita d-luï Fleva la Epoca, ar fi putut ce! putiu sâ ne dea o desminf ire asupra denuntâreï nastre. Oficioasele aü tâcut însâ, desaprobînd ast-fel pe d. Fleva, fiind-câ stiaü câ, în afarâ de originalitatea visite! d-luï ministru de interne, originalitate eu totul în avautagiul d-sale, faptele pe care le-am povestit eraü absolut ad,e-vârate. D. Fleva, care a fâcut ancheta ce-rutâ de noï,—o stiu aeeasta în mod précis—a constatai câ tôt ce am spus era adevâral. Tôt ce am spus, adicit si bâtaia pînâ la sînge a lui llie Georgescu, si refu-sul autoritàfilor de a-I asculta plîn-gerea. Guvernul atît de geueros în comu-uicaie, a fost foarte zgîrcit cînd e vor-ba sâ se constate o infamie a agenti-lor sâï. Noï, carï nu sperâm nimic de la ceï l’altï iniiiistri, de oare cesunt totlco-lectivijtï, ne adresâm d-luï Fleva, pentru a-1 ruga siï bine-voiascâ eu cît uiaï neîntîrziat sâ He làmureascâ în privinta ancheteï personale ce a fâcut Joia si Yinerea trecutâ. Avem îaeredere în sinceritatea $d buuele intentiunï ale d-luï Fleva,— dovadâ visita d-sale la Epoca, dovadâ fâcerea si desaprobarea ziarelor guver-ii amentale. Afacerea judecâtorilor sindici De vr’o cît-va timp inaï multï con-fratï pun in circulatie fel de iel de stirï în privinta reducereï nuniâruluï judecâtorilor sindicï, a desfîintâriï treptate a functiunilor acestoia, etc’. Toate aceste stirï, desi aü o oare-care bazâ realâ, to-Lusï în mare parte sunt eronate. în pozitie de a fi bine imformatï a-supra a esteï afacerï, putem comunica citilorilor urmâtoarele amânunte : V Legea falimentelor votatâ aslà primâ-varâ cuprinde o multime de dispozitiï loarte bu ne menite a pu ne capât falimentelor frauduloase precum si a asi-gura cinstea, creditul si reputatia bunâ a cumertuluï târiï. In acest soop s’aü créât pe lîngâ toate tribunalele din tarâ functiunile de judecàtorï sindicï carï s’aü incredintat celor maï distinsï dintre ti-neriï ma’gisuatï. Lefurile judecâtorilor sindicï urmaü sâ se plâteascâ din taxa de treï la sulâ, care se percepe de câtrâ stal din masa fie-câruï (aliment. ♦ _ * * * Din nefericire starea moralâ a unei pârtï a co merci a nti lor din tara e atît de decâzntâ, comerciantiï, în spacial ceï o-vreï, sint cuprinsï atît de mult de preo-cuparea de a se imbogâti repede prin câï piezise, prin gheselturï, prin înselâtoriï si prin santaj, in* cit legea falimentelor in scurtûl timp de sease lunï s’a dovedit a fi inaplicabilâ. In adevâr, legea prevede ca concorda-tele falimentelor sâ se inclieie eu minimum de 40 b/0. Falitiï, carï nu pot des-pâgubi pe creditoriï lor nicï eu 40 la sutà, sint considérât! ca falitï fraudulosï si tratatï in consecintà eu cea maï mare rigoare. Ce se întîmplâ insâ ? O sumâ de existente foarte dubioase râspindite prin centrurile comerciale, intervin mereü, pe lingâ comerciantiï slabï de iager, pe lingâ ceï necinstitï §i pe lingâ ceï eu afacerï slabe sâ se *îm-pace eu creditoriï lor eu 30—20 si cite odatâ chiar si eu 10 la sutâ. Creditoriï la rîndul lor, asediatï de samsariï de fa-iimente, amenintatï sâ piarzà totul, sïir-sesc prin a se impâca la umbra legiï, fârâ ca poiitia saü parchetul sâ stie ceva. * 4- * ln ce pri veste pe judecâtoriï sindicï, pozitia lor esté în adevâr penibilâ. In ajunul aplicâf-ii legeï, la 1 lulie, d. Al. Marghilomau a cerut un crédit extra-ordinar pentru plata judecâtorilor sindicï pe timp de treï lunï adicâ pinâ lajl Oc-tombre. D-sa spera, câ delà aceastà data judecâtoriï sindicï vor putea fi plâtitï din taxele ce se vor percepe din (alimente. Dar socoteala n’a esit bine, câcï delà 1 lu lie si pinâ la 1 Noembre, adicâ in timp de patru lunï, abia s’aü produs cite-va f alimente legale, asa câ taxele inca-sate sint foarte neinsemnate. Din aceastà cauzâ judecâtoriï sindicï, carï de allfel n’aü aproape nicï o treabâ, nu ’sï-aü luat lefurile pe lunile Octombre si*Noembre si nu-’sï vor lua pinâ in Ianuarie cînd ministruljustitieï, D. Eugen Stâtescu va cere un noü crédit extraordinar pentru a efectui plâtile. In acelas timp D-sa va abroga legea* cea noua, desfiin-tind pe judecâtoriï sindicï si in chiar cursul viitoareï sesiunï va prezinta un noü proect asupra falimentelor. Agio. Arestatit din penitenciarul din Focsanï, aü in-cercat sü evadeze. tJnil din eï aii réunit chiai- sa fugS din inchisoare. Soldap'ï aü reujit si jirindd pe totï evadatiï. D. Buricleanu a fost aies primai- al orasuluï T.-Sevenn in iocul d-luï Gr. Constant inescu. D-niï G. Strat si A. Rosetti, licentiatï în drept aï lacullâfeï din Paris, sunt numip atasatï de Lega-liune. D. Strat, avînd a-'?ï-face serviciul militar, reinine de o cam datà ata^at eu serviciul la Mini-sterul afacerilor Streine, iar d. Rosetti la Legatiunea din Paris, de oare ce ’çï urmézâ incâ sludiele la çcoala de stiinte politice. D. General Barotzi, actual comandant al corpuluï 3 de armatâ, este mutât pe ziua de 4 Décembre, sef al Mareluï Stat-Major. Apele Dunâreï s’aü umflat alita la Sulina, în cit aü inundat. partea de râsârit a orasuluï. I). General Hudistianu, ministrn de resbel, a dat o clrculara tutalor corpurilor de arinatü în care invita pe ofiterlî, de orï-ce frrad, së nu-jï exercite dreptn'rile de alegütori. Si cum. jnstiflcâ aceastâ mêsurâ arbltrarâ, inteligentul d. general Rii'Hstiaiiii în circutara d-sale i In mod foarte simplu? Otieeriï, zice d-sa, uepntênd merge la în» trnnlrile publiée ale partidelor, nu pot avea couvingerï polltîcc, nu pot sS aprecieze sitna-(iuuele politice . . . prin urmare sâ nu voteze» Aceastâ mësurâ a mlnistrnluî de resbel este o llugranta câlcare a coiistitufiunef si o al ingéré grava a drepturilor politice de‘care tôt de-a uua s’a bucurat corpnl oilpiresc. D. general Budisteanu, care a votât tot-de-a uua si a fost in mai inuite rîndurï meinbrn al parlamentului, este arbitrar cînd opreste pe cei-l’alfï de la exerci(inl unor drepturi de care d-sa s’â folosit tot-dea-uua si sub toate gn-vernsle. Partidul conservator a tinut erï o im-portantâ intrunire publicà în Caracal. Coleclivijtiï s’aü intrunit erï la T.-Jiu, unde dupà cite-va discursurï, s'aü proclamât candidafiï. La intrunirea colectivistilor din Buzüü, tinutà erï, a vorbit d. Dimitrie Sturdza. Vora citi si Voinja Naponalâ de asti-searà : «Intrunirea Gonservatorilor a fâcut un fiasco complect. Citl-va iiâejï de pràvâlie si citï-va lun-eponarï — dafï afarâ aü ascultat discursurile d-lor Lahovarï, Garp p Tache lonescu. Sala era scoalâ çi ahthul dupâ putere aü propàvâduit a pustiü. Reactinuea care cautà a’$i ridica din noü capul a primit o strajnicâ lecjie din partea cetâ{enilor carï nu s'aü dus la intrunirea, de la Orfeü. «In schimb, intrunirea partidulut liberal national, a avut un succès dcsàvirÿit. Mil de cetàjenï fruntaçï din Capitalà, tôt ce are oraçul mai distins iji eu greutate, aü ascultat eu religiositate eJoquen-tele discursurï ale d-lor Nacu, Theodorescu, Paladi, Costinescu. La un moment dat credeaï câ sala era sâ se prâbuijeascâ de alilea aplause. cMulfumim poporuluï care, insirat de la Rforie pinâ la Obor, a tinut sâ dea o lactic reactiuneïo. COTA CEREALELOR Cota cerealelor pe ziua de 12 Noembre, ce-reale s'aü cotât la GalaJÏ ast-fel : Secarâ 56 libre 6 Iel hecto slep Orz tâiat 52'/., »> 6,30 » 0 Magazie Porumb noü 591/, » 5,70 » » obor » vechï (il » G » » k) Orz 49‘/, » 4,90 « D D » «V* » 4,80 » D » TELEGRAME Kervi