ANUL IV No. 999
A TREIA EDITIUNE
i .... ;.	ea
SÂMBĂTĂ 18 (30) MARTIE 1889
N'JMERUL 15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA 1 SI 16 A FIE-CAREt LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Rucuresci: La casa AdministraţiuneL In Tara : Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetatn: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL Jo BAlVI NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris : Agrnce Ha vas, Place de la Bourse, 3 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-iuain, A o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ţj	RED ACŢIUNE A
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMmiSTBAŢWNEA No. 3.—l*latza Episcopiei.—No. 3.
CONTRA CUMULULUI
VORBE LATE ONORARIELE EPISCOPATULUI CEARTA CONTINUE
cest argument, ne reserv&m ca cu acte şi cu nenumărate discursuri şi articole de ziare, emanate chiar de la acel conservatori disidenţi, să nimicim această acuzaţiune atât de puerilă cât este de jignitoare pentru onoarea partidului liberal-conservator.
PARTEA EXTERIOARA
CONFERIM! D-Llll COL. KiniTESOJ
ONOAREA PARTIDULUI
Când oposiţia a atacat pe guvernul actual că e guvern personal, conservatorii do toate nuanţele au protestat şi au răspins, ca o insultă adusă lor, această acuzaţie.
Când azi un numer do conservatori care aii pretenţia de a salva onoarea partidului conservator, vin, la rîndul lor, şi aduc guvernului aceiaşi învinovăţire pe care alături cu noi o respingeau eri, noi protestăm cu energie în contra a-cestuî ultragiti adus onoarei partidului conservator.
Cum ! Noi ne mândrim că avem în Corpurile legiuitoare o majoritate conservatoare, noi ne lăudăm că această majoritate este expresia fidelă a ţării, şi apoi noi însuşi ne aducem această învinovăţire gratuită, că am întemeiat în ţară regimul personal ?
Cum ? Guvernul de la Martie cu care am fost aliaţi în alegeri, erea după părerea noastră a tutulor, un guvern perfect constituţional, şi din zioa când el s’a reformat după sfaturile d-lorLascar Catargiu şi gen. Fiorescu, când el s’a complectat cu miniştrii delegaţi de partidul liberal-conservator, când, după expresia d-lui Carp, »ne având majoritate el s’a făcut al majorităţii*, din acel moment el a încetat de a fi constituţional ?
Noi protestăm în contra atacurilor ce să aduc de unii pretinşi conservatori d-lor gen. Fiorescu şi Lascar Catargiu, cum că la 12 Noembrie ei au întemeiat în ţară guvernul personal!
Noi, geloşi de origina noastră nepătată, protestăm în contra a-taeurilor ce se aduc corpurilor legiuitoare.
Parlamentului actual, ÎI se poate aduce orî-ce învinuire, cea ce însă nu se poate contesta e că el este eşit din alegeri libere, şi prin urmare e o calomnie de a susţine că el nu represintă voinţa ţării, or o prostie de a afirma că un regim personal s’a putut întemeia pe nişte Camere liber alese.
Pe lângă cele-l’alle, afirmaţiunea că guvernul actual nu e constituţional, este, din partea eonservato-lor de care ne ocupăm, şi o colosală nedibăcie, care ar impune acestor conservatori, când cum-va ei ar veni la putere, obligaţiunea de a disolva parlamentul, pentru a reintra în legalitate.
De aceia, nici n’am văzut până azi vre-unul din fruntaşii oposi-ţiunei conservatoare afirmând că guvernul actual este personal, şi până aci numai unii gazetari au riscat câte-va inofensive variaţiuni pe tema guvernului personal.
Pentru acest cuvînt nici nu dăm multă atenţiune acestei puerile a-cuzaţiuni, adusă guvernului.
Când însă o personalitate marcantă din partid îşi va însuşi a-
D E P E S I
Moartea d-lui dolin Bright
(Prin fir telegrafic)
Londra, 27 Martie. — John Bright, fost miaistru de comerţ, a murit. înmormântarea va avea loc Dumineca. Moartea lui pricinueşte un doliu general In Englitera.
Generalul Boulanger
(Prin fir telegrafic)
Paris, 27 Martie. — Generalul Bou-langer se află mai bine; astă zi el ’şi va relua ocupaţiunile.
Legea militară
(Prin fir telegr.)
Budapesta, 28 Martie. — Camera deputaţilor a adoptat mal multe articole din legea asupra armatei.
Discuţiunea a fost liniştită.
Regele Milan si Sultanul
(Prin fir telegrafic)
Belgrad, 28 Martie.—Ex regele Milan va pleca mâine la Constantinopol unde va fi oaspele Sultanului.
Un dejun de gală s'a dat azi în onoarea ex-suveranulul la ministrul Turciei. Printre invitat! se aflai! regenţii, preşedintele Consiliului şi reprezentanţii puterilor străine.
CESTIUNEA ZILEI
Moartea Iui John Bright
Pace şi libertate I Aceasta era programa bărbatului care a închis azi o-chiî dună o lungă şi grea suferinţa.
Sunt 64 de am de când a intrat John Bright in viata politică. Oraşul Durham îl trimise la 1843 în Camera Comunelor în care isbucnise atunci lupta pentru taxele asupra cărbunilorjsusţinu cu putere desfiinţarea acelor taxe şi lui se datoreşte in parte mare isbânda căpătată In această privinţă. Nu cu mal puţin foc luptă el pentru emanciparea evreilor. Numele săă deveni cunoscut şi afară din Anglia, căci în sesiunea următoare a Parlamentului , în care intră ca representant al oraşului Man-chester, se luptă pentru liberul schimb şi înfiinţă cu Cobden şcoala de la Man-chester, ale cărei învăţăminte conduc şi astâ-zî politica comercială a Angliei.
Dar vederile Iul politice nu aă fost tot atât de largi şi de întinse în privinţa cestiunilor politice ; făcu o crâncenă o-posiţiuDe cu prilejul intervenim Angliei în resbelul din Orient. El fu atunci părăsit chiar de alegătorii săi, care arseră portretul său în piaţa publică la Man-chester. Aceste manifestaţiuni nu ’l speriară, dar suferinţe grave II siliră să se depărteze de ori ce afaceri şi nu reapăru în Cameră de cât în August 1857, ca representant al oraşului Bir-mingham.
De atunci, acţiunea sa fu mai mult politică şi numeroasele volume de discursuri ale sale arată şi dovedesc acea acţiune.
John Bright avea mare dragoste pen tru popor, pentru lucrători, şi sentimentele acele de dragoste eraţi mal sincere şi mai folositoare de cât simţirile multor sociall-democraţî de azi. Semăna mult Intru aceasta cu italianul Sella Ca şi acesta, eşit d’Intr’o fabrică pentru a intra în Parlament, era vrăjmaş al frasei, dar şi mai mult încă vrăjmaş al celor care fâgâduescfe-ricirea poporului, care asmuţă masele pentru a trage ei foloase, al acelor tartufi care prin înfăţişări înşelătoare caută să'şî cumpere o popularitate e-ftină. Era hotărât în părerile sale şi nu se temea de a lupta în contra curentului opiniunel publice, când a-ceasta, dupe părerea sa, luase o direcţie greşită. Adesea ori i s’a dat denumirea de tribun, dar în bunul înţeles al cuvîntului, tribun din timpul Romei vechi, iar nu In înţelesul cel rău care se dă acum acestei denumiri. Nu voia să asmuţă, ci să îndrepteze, nu voia să dărâme, ci să clădească; positiv, ca toţi englezii, ţinta spre care tindea era tot-d’a-una bine determinată.
De aceea ’i-a fost dat ceea ce la puţini oameni publici s’a întâmplat, adică de a vedea realisarea acelor lucruri pentru care luptase.
CONTRA CUMULULUI
Toată lumea ’şî aduce aminte cât sgomot a făcut în timpul domniei colectiviste cumulul, exercitat pe o scară foarte întinsă de fruntaşii acelui partid, şi cum n’a fost chip sub acel guvern se se pună capăt abuzului acestuia.
Astă-zî suntem fericiţi să anunţăm, că Adunarea deputaţilor în unanimitate a luat eri în considerare proectul de lege în contra cumulului.
Probabil că în curând această lege va fi votată ş; de Senat, şi atunci cumularzii vor dispare, oameni ca d. D. Sturza, d-r Sergiu şi alţii nu vor mai beneficia de a-tâtea şi atâtea slujbe grase.
Legea în contra cumulului este o stavilă gheşeftarilor şi nu putem de cât să ne bucurăm văzând cum ea a trecut fără nici-o discuţiune.
CEARTA CONTINUE
Fulgerul din Iaşi, organul autorisat al d-lor G. Mârzescu şi N. Ceaur-Aslan, s’a supărat şi mai rău pe d. Panu, care — zice numitul ziar — nu’i-a răspuns categoric ce are să facă la nişte viitoare alegeri.
De aceea organul d-lor Mârzescu şi N. Ceaur-Aslan întreabă încă odată pe directorul Luptei:
D. Panu care tinde a compromite toate partidele politice cu care este intr’o duşmănie mai mult sau mai puţin accen'uato, ce va f ace daca o campanie electorala ’l va surprinde cu aceasta atitudine politica ostila tuturor partidelor ?
Cu cine se va presenta in alegeri ?
Cu partidul radical din Iaşi, va Unea piept tuturor partidelor?
Cam greu.
Nu ştimcevarespunde d. Panu. Constatăm un singur lucru : că lucrurile se încurcă.
Atât mai bine, atât mai bine !
«NOItAltlELE EPISCOPATLXLI
Denunciareaabuzurilor comise în administraţia spitalului Gftrlaşil din Bu-zefi, imputate Episcopului Inocenţie.aă revoltat într’atâta unele cercuri parlamentare ale Camerei, în cât, după cum aflăm cu părere de rău, un număr relativ destul de insemnat de deputaţi, aO hotărtt r depune o propunere la desbaterea budgetului cultelor, pentru reducerea onorarielor servite de Stat Mitropoliţilor şi Episcopilor ţ&rel.
Trecând peste nedreptatea strigătoare, de a se face responsabil un corp întreg, şi din cele mai Înalte a le Statului, pentru retâcirea or delictele de cari s’a putut face vinovat, ca om, unul din membrii sei, credem că o asemenea măsură nu e de demnitatea acestei Adunări şi cu atât mal puţin de a regatului.
Intr’adevăr, onorariele Episcopatului nostru naţional, sunt fixata prin art.
7	al legei constitutive a Bisericei naţionale române, în cât, reducerea lor cu ocaziunea budgetului, ar fi cel puţin nepoliticoasă, dacă nu chiar neconstituţionala.
Apoi. s'a dat foarte rău de administraţia Statului caracterul de leafă acestor onorarii-, iar Episcopatul nostru, printr’un respect, d’altminterl lăudabil, dar exagerat, a priimit, tăcând, a i se opera reduceri pentru pensiuni din onorariele ce i se servesc de Tezaur. Intru cât, toate legiurile de la secularizarea bunurilor Statului, au înţeles nu a face o leafă Episcopatului naţional, ci a ’I servi o dotaţiune din bunurile sale pe care le lua Statul asupră'şi. Şi nici că se putea alt-felifi, pentru că un Mitropolit or Episcop român, nu e unfunc-ţionar al Statului, ci un înalt demnitar al Naţiune!, instituit prin graţia lui Dumnezeii şi prin chintezanţa suveranitate! naţionale ; iar decretul regal de învestitură nu numeşte pe Episcop, ci aduce participarea Coroanei, unul din factorii suveranităţi naţionale, la actul alegerel Adunărilor suverane a le Natiunei.
Aşa dar, onorariele Episcopatului nostru naţional sunt o dotaţiune, ce nu f poate fi supusă fluctuaţiunilor budge-tare, şi fiind aşezată printr’o lege organică a Statului, nu poate fl atinsă de cât prin concursul tutulor organelor suveranităţi naţionale.
Dar chiar fondul milelor pus numai j la disposiţia celor do, Mitropoliţl şi care din scădere în scădere a ajuns !a cifra de 4000 lei, ar fl meschin a se reduce. Intru cât, ar fl nedemn a se pune în trista posiţiune capii Bisericei naţionale, ca să nu poată ajuta, mâna mizeră
www.dacoromanica.ro
ce li se Întinde zilnic, din imensele fun-datiuni pioase a le Bisericei secularizate de Stat. Or-ce s’ar zice de răti-voi-torî, celui mai econom episcop, îi e cu neputinţă a se sustrage de la miloste-niele ce trebue să facă la anumite oca-siunl, prin străvechea năzuinţa a poporului nostru când e bântuit de nenorociri, d’a se adresa Episcopiei ţinutului săd. Arhivele private ale Mitropoliţilor, gem de cereri de ajutoare unele mal vrednice de compătimire de cât cele-l’alte. De se întâmpla în jurul episcopiei vr’o nenorocire publică, cel d’ân-tâid chemat a auzi strigătul de durere e Episcopul. Aşa s’a Întâmplat an la Roman, când cu revărsarea Moldovei; populaţia inundată, a năvălit dis de dimineaţă în curtea Episcopiei cerând pâine; iar Prea Sflinţitul Melchisedek, a dispus a se împărţi îndată câte-va sute de pâini şi alte merinde celor flămânzi., viind ast fel în ajutorul celor bântuiţi mat înaintea tutulor organelor administrative. Tot aşa s’a întâmplat în alte ocasiunî la Vâlcea, la Argeşiix şi la Huşi. De unde reese, că onorariele actuale ale Episcopatului nostru, suat d’abea îndestulătoare pentru existenţa demnă a Ierarhilor noştri; şi trebue să o spunem, că acesta onorarii, sunt mai prejos de cât chiar dotaţiunea servită de tesaurul austro-ungar, Episcopatului ortodox român de peste munţi.
Ne place deci a crede, că în faţa desluşirilor ce am dat, se va retrage propunerea pentru reducerea onorarielor Episcopatului şi că adunarea deputaţilor va lăsa neatinsă în buget cifra înscrisă conform lege! organice a Bisericei, cu atât mal mult, cu cât economia ce ar resulta pentru Stat din a-ceastâ reducere e chiar ridicolă.
VORBE LATE
E grozav lucruse te fi obicinuit toată viaţa cu vorbe late, cu frase sforăitoare, ne simţite şi asvărlite numai pentru a orbi lumea.
Asta e şcoala roşilor de odinioară, care nu puteaO să’ţi zică bună dimineaţă fără sâ ţie un discurs întreg. în care amestecai! libertatea cu egalitatea şi fratei nitat ea.
Asta e şcoala d lui Ion Bratianu care şi acum la bătrâneţe, scria alaltă eri Democraţiei «că e şeful de carne şi de oase şi că inima sa strigă».
Pe lângă vorbe late, colectiviştii care aO moştenit limbagiul roşilor, aQ adoptat şi o-biceiul de a’şi trage mereO cu cădelniţa pe la nas şi de a lăuda în toate ocaziile partidul lor.
S’aQ răscumpărat drumurile de fier ? Tra-ge’i discursuri, scoate steaguri, striga «Ural» fă manifestaţii cu masalale pe strade ! S’a ridicat o clădire In piaţă pentru a se aşeza într’ănsa o şcoala ? Trage'l ear discursuri, trage tunuri în dealul Spirei, da banchete, bee în sănătatea lui Ion Brătianu care a creat România.
Aşa de mult s’aQ deprins colectiviştii cu acest tâmbâlăd, în cât îndată ce se îndeplineşte vre o reformă însemnată, îndată ce se săvârşeşte un fapt mare, fără obicinuita şi ticluita parada din vremea Vizirului, eî să supără şi te învinovăţesc că eşti nesimţitor, că 'ţi baţi joc de lucrurile cele mal respectabile.
Nu mai departe de cât Joi, Voinţa Naţională, într’un articol de fond care se o-cupa despre sosireaprincipelu moştenitor în ţara şi despre înscrierea A. S. printre mem brii Senatului român, se exprimă ast fel : «Cum au procedat conservatorii în această ocasiune ? Mişcarea nu a pornit în mod spontaneO de la majoritatea maturului corp. Acest fapt, căruia guvernul şi Senatul ar fi trebuit sâ'l dea o însemnătate neobicinuita, să’l consacre cu o solemnitate deosebita, s’a săvârşit fara entusiasm !»
Asta e adevărat. Aşa este. Guvernul şi Senatul aii procedat în această împrejurare alt-fel de cât ar fi procedat colectiviştii.
Guvernul şi Senatul aO anunţat săvârşirea acestui act însemnat cu seriositate, cu demnitate, fără sgomot mare, fârâ tobe şi trîm-biţe. Colonelul Algiu n’a fost însărcinat să îmbete o suta de pacinicl cefdtenL dându-le misiunea de a sbiera pe bulevard, în faţa Senatului, cum ar fi făcut Radu Mihal dacă ar mal fi în capul Poliţiei. Guvernul n’are la disposiţia sa nici un Dimancea în Cameră saOîn Senat ca să ţie discursuri alandala, şi să se rostocoiească sub mese la sfârşitul banchetelor,
In puţine cuvinte, a trecut vremea derbedeilor, a panglicarilor şi a şarlatanilor politici, care zapaceao spiritele cele slabe prin vorbe late, a trecut vremea dantiştilor de târguri, care hgâduesc câ scot măselele fără durere şi apoi îţi sfărâmi toata falca.
Astă zi avem altă devisă : «Mal multă treaba de cât vorbă I»
Aga.
CONFERINŢA
D-LUI
COLONEL KIRITESCU
Sâmbătă seara în saloanele clubului militar, d. colonel de cavalerie Kiri-ţescu a ţinut o foarte interesantă conferinţă asupra manevrelor din Germania dm anul 1886, când a fost trimis de guvern ca să asiste la aceste manevre.
D. colonel KirRescu a fost vid felicitat de M. S. Regele pentru reuşita conferinţei sale.
Ne putând da in extenso această conferinţa, ne mărginim a rezuma părţile el esenţiale.
Iată acest resumat:
In anul 1880 spune d. colonel Kiriţescu,am,fost însărcinat să asist la exerciţiile de toamnă de cavalerie din Germania, eserciţil cari în acel timp pre-sintad o însemnătate cu totul excepţională, prin faptul că s’au aplicat atunci în mod definitiv diferitele modificări Introduse în regulamentele tactice ale acestei arme.
In ajun de a adopta şi noi în regulamentele noastre acele modificări şi inovaţiunî, eram negreşit interesaţi de a vedeape teren aplicarea lor şi în acest scop, ajuns în Berlin, am fost autorisat să asist la exerciţiile divisiel cavaleriei de gardă, cari au consistat în evoluţii de brigada, în evoluţii de linii şi în manevre speciale cu dublă acţiune.
D. colonel Kiriţescu spune câ va vorbi în special de partea strategică a exer-ciţiilor divisiei, mârginindu-se la oarecare consideraţiunl generale asupra manevrelor sale speciale.
D. colonel Kiriţescu a fost ataşat pe lângă brigada a treia de sub comanda principelui Prederic de Hohenzollern.
Divisia de cavalerie de ga'-dă a executat evoluţiile sale de linii de la 2—3 şi 4 Septembrie numai, precum si manevrele sale speciale de la 8 la 13 Septembrie inclusiv,numai cu 6 regimente a 4 escadroane fle-care.
Două baterii călăreţe din al 3-lea regiment de artilerie de gardă eraii ataşate la divisie şi au manevrat împreună cu dânsa.
Pentru executarea manevrelor speciale, divisia s’a împărţit în 2 detaşamente, In scop de a opera unul In contra altuia.
Detaşamentul numit de Est se compunea din 3 regimente şi o baterie că-lăreaţă, detaşamentul ae West din 4 regimente, din care însă două erad formate pe un rlnd, de o baterie câlăreaţă şi de un detaşament de pionieri.
In seara de 7 Septembre brigadele se gâseall cantonate, cea de Est la Konig-Wusterhausen aproape la 30 kilome-tre la Sud-Est de Berlin şi cea de Vest la Po3tdam.
Ideea generală a manevrelor executate tn aceste 6 zile era :
«0 armată de Est bătută în Havelland «s’a retras spre Berlin. Capetele coloa-«nelor armatei de Vest care o urmăreai! «s’ad oprit înaintea întăririlor de la «Spandau şi s’au făcut stăpâne pestetre-«catoarea dupe Havel lângă Potsdam».
Din ideile speciale date în fle-care zi la fle-care brigadă, reeşea că armata de Est gonită din Berlin să retrăgea spre Est spre a seurn cu nişte ajutoare ce aştepta din Frankfort pe Oder şi din. Kotbus.
De altă parte armats de Vest care ocupase Berlinul pornise în urmărirea armatei de Est.
Aceste două armate trimiseseră pe flancurile lor câte un detaşament tare de cavalerie pentru a le eclera.
D. colonel Kiriţescu nu vrea se a-tingâ de-o-cam dată de cât Gestiunea curat teoretică, reservându’şl ca cu altă ocasiune să insiste asupra mişcărilor de trupă şi asupra altor amănunte foarte importante.
D. colonel va spune acea ce ne interesează pe toţi, adică modul cum cavaleria germană procedează în executarea manevrelor de cavalerie.
Ajungând la serviciul şi atribuţiunile fle-căruia din ofiţerii superiori de cavalerie In timpul manevrelor, arată că înainte de a se face aceste manevre, se comunică comandanţilor de detaşamente următoarele puncte :
Idea generală a manevrelor sad a campaniei.
Idea specială.
însărcinarea ce se va da detaşamentelor a-doua zi de manevre sau de luptă.
Numirea comandantului detaşamentului, care precum se ştie, se schimbă în fie care zi.
Numirea trupelor ce compun detaşamentul.
Desemnarea locului şi orei la care detaşamentul îşi poite împinge patrulele şi fixa ora.
Aceste puncte,d. co'onel Kiriţescu le analiseazâ cu multă claritate. Ele con-stituesc începutul manevrelor cavaleriei germane, şi formează baza pe care
2
EPOCA — 18 MARTIE
■BXKEUK3K£ li.
vor face comandanţi detaşamentelor manevrele cu care sunt Însărcinaţi.
Dupe ce face analiză acestor puncte, conferenţiarul constată că indipendenţa şefilor de detaşamente rămâne neatinsă In privinţa modului de a proceda, In privinţa mijloacelor şi a incurilor ce el întrebuinţează pentru a’şl Îndeplini Însărcinarea. Directorele nu indică de cât direcţia In care urmează să opereze şi ţinta la cure trebue să a-jungă fără a lnlanţui câtuşi de puţin i-niţiativa şi independenţa lor.
Apoi d. colonel examinează modul de procedare al comandanţilor de detaşamente.
Indata ce primeşte comunicarea directorului manevrelor, comandantul ambelor părţi, dă un ordin-tip pe brigadă, care are la amândoi aceleaşi trăsuri caracteristice şi care stabileşte punctele următoare:
Idea generală.
Idea specială dată detaşamentului şi din care se vede situaţia inamicului şi proectele ce armata amică îşi propune să execute.
însărcinarea ce are detaşamentul pentru a doua zi.
Ora şi locul de întâlnire.
Numărul patrulelor de ofiţeri ce tre-buesc alcătuite, ora la care pornesc şi itinerariele ce trebuesc să urmeze.
Ora plecărel şi itmerariul ce va urma atât coloana principală cât şi cele laterale, dacă sunt.
Determinarea fracţiune! care trebue să acopere şi să eclereze flancul, dacă este necesitate, precum şi itinerariul ce trebue să urmeze.
Locul şi ora la care grosul bagajelor se pune In marş, şi escorta ce trebue să aibe.
Locul unde raporturile vor găsi pe comandantul detaşamentului In timpul zilei.
Împărţirea trupelor care este In ace-laş timp şi ordinea de marş.
D. colonel Kiriţescu analisează cu de-amănuntu! aceste puncte.
După aceasta d sa arată cum ofiţeri germani studiază planul de manevre care li se impune, ast fel că prin acest mod se face desvoltarea lor intelectuală In afacerile milităreştl.
In fine onor. conferenţiar ajunge a-supra executare! manevrelor pe teren.
Prin descripţia amSunţită ce face d. colonel, demonstră că a muncit şi a muncit Intr'un mod inteligent şi reuşit, căci dânsa e făcută cu multă compe-tinţă.
La sfârşitul conferinţei sale, d. colonel Kiriţescu aduce mal multe laude, dupe no! cam exagerate,calităţilor eminamente, dupe d-sa, ale cavaleriei germane, uitând onor.; conferenţiar ca a-fară de cavaleria germană, mal există şi alte State care întrec mult această cavalerie care, zice d-sa, a biruit pe francezi In anul 1870. Voim să vorbim de cavaleria rusească mal lntâiu şi apoi de cavaleria franceză care sunt şi mai numeroase şi mal bine organisate de cât cavaleria germaniei.
Regretăm că prin acest resumat foarte incomplect, am trunchiat părţi foarte interesante ale conferinţei d-lui Kiriţescu.
P.
CATE-VA CUVINTE
ASUPRA
CONJUNCTIVITEI GR MILOASE
(Urmarel
ESTE MARE NUMERUL GRANULOSILOR IR [TARA 7 SE ÎNMULŢEŞTE NUMERUL LOR ?
îmi este cu neputinţă să răspund cu cifre la aceste Întrebări şi nimeni nu poate răspunde, de oare-ce statistică din acest punct de vedere nu avem. Eu nu posed de cât statistica de la spitalul Brâncovenesc şi Colţea. Această statistică dacă nu poate da un răspuns precis , Insă oare care probabilitate ne va arăta.
Nu void da aci de cât statistica spitalului Colţea pe anii 1886—1889 Martie.
Am direcţia serviciului de och; laspi-talulColţea din anul 1884.—Chiar dina-cest an atenţiunea ’ml a fost atrasă a-supra maladiei numită conjunctivita granuloasă, prin numărul mare al suferinzilor de această maladie şi In special prin condiţiunele sociale In care se găseaţi acel pătimaşi. Vedeam mulţi granuloşl, relativ cu suferinzii de alte boale, şi printre ei mulţ', şi chiar cel mai mulţi, fiind ţărani de la etatea de 25 ani In sus. — Unii suferind singuri, alţii Împreună cu câte cine-va dm familia lor.
Cercetând trecutul orl-căru! granulos care se prezenta, am dovedit că cel mal mulţi ţărani granuloşl eraţi foşti soldaţi şi am luat de normă să notez In registre pe granuloşii foşti militari.
Mă credeam dator că faţă cu o boală aşa de grava să cercetez şi să denunţ o-rigina el.
Mă credeam cu atât mal mult dator să atrag atenţiunea asupra origine! a-cestei boale, cu cât este vorba de ţărani care, să ştie, cât sunt d8 indiferenţi In ori ce caz de suferinţă, şi care trâesc In aşa condiţiuul In cât, pe d’o parte extensiunea conjunctivitei granuloase este din cele mai lesne, iar pe de alta extirpaţiunea el este foarte grea.
Din statistica ast fel întocmită In registrele spitalului resultă :
Iu anul 1886,din 3637bolnavi de ochi, 130 ad fost granulosi.
In anul 1887, din 5002, bolnavi 209 ad fost granulosi.
Ia aoul 1888 din 3,847, bolnavi 442 au fost granuloşi.
In Ionele Ianuarie şi Februarie 1889 din 717, 159 ad fost granuloşl.
Bolnavii granuloşl Împărţiţi dupe'na-ţionalitate sunt:
In 1886 români 78, israeliţl 36, unguri 12, alte naţioualitâti 4.
In 1887 români 134, israeliţl 57, unguri 7, alte naţionalităţi 11.
In 1888 români 256, israeliţl 150, unguri 10, alte naţionalităţi 17.
In Ianuarie şi Februarie 1889 români 168, israeliţl 42, unguri 7, alte naţionalităţi 2.
Bolnavii granuloşl împărţiţi dupe sex, şi aceasta o voiu face numai pentru români în parte, sunt:
Români granuloşl din 1886 sunt 65 bărbaţi si 13 femei.
Români granuloşl din 1887 sunt 129 bărbaţi şi 15 femei.
Români granuloşl din 1888 sunt 194 bărbaţi şi 62 femei.
Români granuloşl din Ianuarie şi Februarie 1889 sunt 57 bărbaţi şi 51 femei.
Granuloşi români bărbaţi, împărţiţi dupe condiţiunile sociale în care sau îmbolnăvit sunt:
Iu anul 1886 din 65 bărbaţi 35 sunt foşti militari şi îmbolnăviţi In armată, iar 3 sunt şcolari.
In anul 1887 din 129 bărbaţi 45 sunt foşti militari şi îmbolnăviţi In armată, iar 24 sunt şcolari.
In anul 1888 din 194 bărbaţi 68 sunt foşti militari, iar 34 sunt şcolari.
In anul 1889, Ianuarie şi Februarie, dintre 57 barbaţi 21 ad fost militari, iar 83 elevi şi eleve.
Un punt stat slic care presintă Încă un oare-eare interes ar fi să vedem granuloşi! din ce localităţi sunt. Fac a-ceasta numai pentru anul 1888.
Statistica din acest punct de vedere, ne va da o ideie generală despre Împărţirea granuloşilor între diferitele o-raşe şi Intra acestea şi sate. Un lucru serios şi asupra căruia atrag cu dinadinsul atenţiuneaeste că granuloşi sunt şi prin sate.
Iu trecere pot afirma că cel care ad dus acolo granulaţiunele se pot socoti, în prima linie, foştii militari îmbolnăviţi în cazarme, în a doua linie israe-liţii, şcolarii şi unii institutori, în parte unii dintre cei care ad studiat în şcoala societăţei pentru învăţătura poporului român.
Bulgaria
Rusciuk	4
Şumla	3
Silistra	1
Lom-Palanca	4
Suma totală:	442
Granuloşl
a
«
«
Din cifrele statistice ce preced rezulta că granuloşl In ţară sunt mulţi; că numărul lor se înmulţeşte repede de doi ani, că cel mai mulţi sunt în oraşe şi în parte în Bucureşti; că In sate granuloşii nu lipsesc; că cel mal mulţi gra-nuloşî sunt barbaţ'; că focarile principale de unde radiază molipsirea în familii, fie la oraş, fie la sate sunt multe, de oare-ce fle-care granulos este un focar, dar cele mai puternice sunt cazărmile şi scoalele.
Trebue se notez că scoalele, ca focare de granulaţiunl, din statistica ce am dat, nu prea rezultă; Insă afirm aceasta prin anticipaţiune până se va vedea din statisticele speciale ce voi da.
Va urma).
D-r X. Manolescu
profesor de maladii de ochi la Universitatea din Bucureşti.
ECOURILE ZILEI
Şcoala militară superioară va fi trecută zilele acestea în revistă de M. S. Regele.
—x—
D. Alex. Lahovari, ministrul do-m6nielor, a lucrat azi cu M. S. Re-gole.
—x—
M. S. Regele a primit eri în audienţă pe mai muiţ din membrii Academiei, ce locuesc în streinătate.
—x—
Aflăm că d. dr. colonel Demos-tene va fi numit chirurg primar al armatei.
Granuloşii împărţiţi dupe lo calitate, pe unui 1888
Oraşe mari
Bucureşti.	338 Granuloşl.
Iaşi.	2	«
Galaţi.	3	«
Ploeştl.	6	«
Giurgiu.	3	«
Focşani.	2	«
Râmnicul-Vâlcel.	1	«
Râmnicul-Sârat.	1	«
Piatra.	1	«
Huşi.	2	«
Brăila.	2	a
Bacău.	3	«
Piteşti.	•>	«
Buzău.	2	«
Fălticeni.	î	«
Tulcea.	i	«
Oraşe mici		
GăeştI	3	«
MoineştI.	1	«
OdobeştI.	1	«
Olteniţa.	i	a
Vârciorova-	1	a
Suliţa (Botoşan).	1	«
Curtea de Argeş.	2	«
Târgul Neamţu	1	a
Câmpina.	1	«
Corabia.	1	«
Cernavodă.	1	«
Alexandria.	1	«
Comarnic.	1	«
Târgul-Ocneî.	1	«
Suma,	387	
Comune rurale in Judeţul Ilfov		
Dascăleştl-Creaţa.	1 Granuloşi.	
Bercenl.	1	«
Hotarăle.	1	«
Afumaţi.	1	«
Grecii.	1	a
Dudeştt.	1	a
Tâncâbeştt.	i	«
Dascal,	* 1	«
Măriuţa.	1	«
Cotrocenl.	1	«
Ghenciu	1	«
Sardaru.	1	«
Broştenil-nol.	1	a
Pitească.	2	«
GăldâruşanI.	1	«
In Judeţul Dâmboviţa		
Brezoaia.	1	«
Serdari.	2	«
Bolovani.	î	<t
BrâiloI	i	«
Cătun.	i	«
Crovu.	i	a
In Judeţul Ialomiţa		
Slobozia-Ciincenî.	i	«
Dor mărunt.	i	«
Ialomiţa	i	«
Câlăraşil-Vechl.	i	
Grindu	i	«
Suma,	415	
In judeţul Vlaşca		
Lfctea-Nouă	1 Granuloşl	
Cireşi-Cacaleţl	i	a
Obislavi	1	«
In judeţul R.-Sărat		
Slobozia-Cioara	1	
In judeţul Gorji		
ŞomăneştI	1	«
In judeţul Buzeu		
Vintileanca	1	«
Comune diverse care nu ştim din ce		
judeţ fac parte		
Tesila	1 Granuloşl	
Poiana lungă-de-sus 1		fi
TâmpenI	1	«
Colibaş	1	«
Podul-Berbecuiuî	1	«
Boldu	i	a
GiureştI	i	u
GiureştI	1	«
Comune nedescifrabile 1	«
Eri a nins foarte mult la Buşteni, Azuga şi Px'edeal.
—x—
Greva măcelarilor sfârşindu-se, azi toţi îşi au reluat posturile în hală.
—x—
1). locot. colonel Gorvin va fi numit director al serviciului sanitar de la minisleriul de resbel.
—x—
D. colonel Costescu, va cere din cauză de boală retragerea sa la pensiune.
—x—
Aseară membri Academiei au asistat la conferinţa d luî d-r prof. Ba-beş. Printre cei de faţă era şi P. S. S. Episcopul de Roman.
—x—
O mare serbare de copii se va da în curând la Palat.
Toţi copiii cari vor fi invitaţi la această serbare vor fi costumaţi în costume din secolul al 16.
—x—
Poimâne 19 Martie, d. G. Mari-nescu va ţine la societatea studenţilor în medicină o conferinţă despre «Delir», iar d. Proca va prezenta analiza făcută asupra tezei d-lui I. G. Deleanu.
ŞTIRI MĂRUNTE
9
—	Mama prinţului Alexandru de Batten-berg, mâhnită de mesalianţa ce a încheiat fiul seQ, luând pe cântăreaţa d-ra Lei-singer, s’a retras la o mănăstire.
—Vaporul Amim, care s’a întors în portul Hamburg, a adus un mare balon, pe care ’i-a întâlnit plutind pe mare aproape de insula Heligoiand. Acest balon, care e nod de tot, nu mal avea nici nava, nici frânghii, şi este de fabricaţie irancezâ.
—	Dupe Neio-Yorlc-Herald, un sindicat englez ar fi pe cale de a se forma, pentru a lua tn mâna toate fabricile de ţigări de Havana.
—	Un ziar din Viena face socoteala datoriilor regelui Milan. Postul rege al Serbiei ar li datoriud 260,000 lei Bancel din Viena; 80,000 lei per ouai directorului a-cestei Banei; 300,000 lei Bancel din Pesta;
160,000	lei ia doi naucheil din Pesta. Afara de acestea, ar mai fi datorind pentru diferite furnituri 89,000 iei la Viena şi 40,000 de lei la Pesta. Total «aproape un milion».
—	Serbarea anexării Triestului la Austria. Alalta-erl la ameazl s’a desveiit la gara din Triest în mod solemn monumentul pentru aducerea aminte a auexârel Triestulul la Austria ce a urmat acum sunt 500 de ani. O depeşe din Triest spune, câ în ziua premergătoare, imediat înaintea plecării trenului curier din Viena, a explodat o petardă pe locul dinaintea gării, unde avea sâ se întâmple festivitatea. Un detectiv a fost rănit-
—	Universitarii catolioi şi ovrei din Budapesta. Faţa cu împrejurarea, câ aproape toţi conducătorii demonstraţiunilor de studenţi în Budapesta sunt ovrei, studenţi catolici n’au putut se stea nepăsători. El s’au adunat şi s’ail sfătuit se ia o atitudine contra acestui adevăr. Universitatea budapestauâ are 3576 studenţi, dintre care 11 5 sunt ovrei, iar la politechuie dintre 578 ascultători sunt 2ol ovrei. Dintre profesorii universităţii 3 părţi din 9 sunt o-vret ori creştini de origine din Palestina. De oare-ce Ovreii In Ungaria fac numai a cincia parte a poporaţiuuil, la universităţile maghiare el sunt intr’o preponderanţâ uimitoare.
—	in anul acesta Rusia ’şl va mări şi întări efectivul marinei intr’un mod extraordinar Numai spre acest scop guvernul Rusiei va cheltui 1.0 milioane de ruble.
—	Comisiunea financiara a casei deputaţilor din Pesta,după o desbatere lunga, a primit In urmă proectul de lege pentru concesiunea Înfiinţării unei căi ferate Dej-Zălati şi proectul de lc-ge pentru regulare» datoriei pendinte a căii ferate so-meşene.
www.dacoromanica.ro
INTEMPLARILE ZILEI
DIX JUDEŢE
Subt mal.—Femeea Arghira, soţia d-luî Ghiţă Constantin Bâcanu, din comuna Po-deni-Vechl, judeţul Prahova, în etate de 32 ani, în ziua de 8 Martie curent, voind a lua nişte pământ dintr’o groapă pentru lipit, a căzut malul peste dânsa şi a fost scoasă moartă.
O soacră... victimă ! — In ziua de 12 Martie curent, femeea Andreiţa Nâslase Creţu, din Târgovişte, luând o câtime oarecare de arsenic, s’a otrăvit; dar In urma tratamentului medical acum se afiâ mal bine. Motivul otrăvirei a fost din causa unul ginere, care a isgonit pe fiica sa de la domiciliul conjugal şi n’a voit a ’1 restitui zestrea.
Căsnicie...—In ziua de 13 Martie curent, Enache Grigore Lixandru, din comunaBra-niştea, judeţul Dâmboviţa, în urma unei certe ce a avut cu femeia sa, a eşit afară, a pus foc casei şi a dispărut îndată. Focul, cu ajutorul dat de săteni, a fost localisat, arzând numai învelitoarea şi ca o chilă porumb.
Eliade-Galali. — Procesul d-lui Eliade cu comuna Galaţi a tnceput|a se judeca de Luni înaintea Gu’rţel de apel secţiunea I.
Fulgerul din Iaşi organul d-lui G. Mâr-zescu şi N. Ceaur-Aslan, zice câ d. Eliade, este representat de d-nit avocaţi P. Grâ-dişteauu, G. Boerescu, M. Cornea şi Gr. M. Macry, iar comuna Galaţi este apâralâ de d-uii avocaţi Gr. M. Buicliu, P. Missir şi G. Ressu.
Carne putreda.— 0 mare cantitate de cărnuri şi uscaturi ta putrefacţiune, pusă î u consumaţie de către fabricantul de ghiu-demuri Anton Ustjr dm Botoşani, a rost descoperită Vinerea trecuta şi denunţată pr mariei, de către poliţia urbei. 0 anchetă medicală, compusa dm d-nii d-ri Leonescu şi Jorgandopol, constatând faptul, marfa stricata, zice Curierul român, în cantitate de vr’o 4000 chilograme, a fost confiscata şi îngropata afara dm târg, iar culpabilul a fost dat judecâţei, spre a’şl iua cuvenita pedeapsă.
DIX STUEIXATATE
Catastrofa pe mare. — Vasul american Vandalia, trecând noaptea prin canalul La Msnche, s’a isbit de steamerul englez Duke-o/'-Bucelench. Amândoue vasele s’ail stricat. Acest dm urma s’a cufundat cu cel 4o de oameni care’l avea pe el şi dm care nici unul n’a scăpat. Bărcile şi o mulţime de butoae cu petroleuaiiiost aruncate de valuri lângă Littehamploii.
13 pescari înecaţi. — 0 barca cu 13 pescari s’a resturnat in golful Algerului pe coasta Africel. Vasul italian Speranţa a mers în ajutorul nenorociţilor pescari, însă n’a putut sâ scape de cât pe doi din ei; cel-l’alţi s’au înecat.
Barba cea mai lunga din lume o poarta un sculptor Louis Goulon, locuitor în Montluson. Barba iul măsoară 2 metri şi 32 centimetri şi cu toate câ este căruntă tot mai continuă să crească. EI poartă barba sa, sad înfăşurată împrejurul braţului, sad împrejurul gâtului în formă de şal. Până acuma a primit diferite propuneri de la impresari, pentru ca sâ se expue la vederea publicului, el însă tot-d’a-una a refusat.
Panica in «Carltlieater» din Viena.—
Dumnecâ seara la o representaţiune în «Carlibeater» din Viena a căzut o lumină aprinsa dih etagiul înteiîn parchet. Jumătate din public a alegat la uşi cu strigăte desperate; s’a făcut un învâlmâşeagmare. Gel care ad rămas, liniştiţi fiind de regi-sor, ad ascultat piesa mai departe până la sfârşit.
Darămarea unui pod. — Din Timişoara se scrie, câ podul numit Aranka, aşezat pe drumul de ţarâ.Gbichinda-mare-Ada, s’a darâmal alaitâerl dimineaţa întreg cu un vuet grozav. Numai cu i5 secunde înainte de dărâmare a trecut peste pod un car cu persoane.
Lupii in Kusia. —In anul trecut lupii din Rusia ad mâncat 439 ca!, 1,517 mânji, 313 vaci, 1,158 viţel, 1,510 porci, 7,674 oi, 3,347 păsări, toate in valoare aproximativă de 200,000 ruble.
SPECTACOLE
A seară la Teatru Naţional s’a dat «O noapte în carnaval», comedie în irel acte localizatâ.de d. V. Alexandrescu.
Piesa e o farsa groasă iar ca localizare lasă de dorit...
Succesul sârel a fost al d-nel Frosa Sarandi şi ai d-lui Anesiin.
S’a mal dat «Paraponisitul» şi «Paraponisitul in slujba», două monologurl zise de d. M. Millo.
Beninul artist a avut momente, în care ’ţl a-ducea aminte, cât de strălucit a fost odinioară.
Salve de aplause ’1 aU rechemat după amîndouâ monologurite.
La Eforie a fost a-searâ representaţie «High-Lilfe».
Sala era plină. S’a rîs mult şi s’a petrecut de minune.
Astă seară se dă concertul d-rel Alina Ananes-cu sub patronagiul M. S. Regina. Represeniaţia promite mult succes, având în vedere variaţii a spectacolului.
Vor da concursul d-nele L. Bruzzesi, A. Ma-nolescu, M. Ciucurescu, Zoe Ştefănescu şi Dd. B. Papasovicl, C. Nottara, A. Gruber, C. Costescu, 1. Bajenaru şi G. Narice.
INFORMA TIUN!
Peste clouă zile va veni tn deliberare la consiliul de miniştri, proiectul de lege privitor la re-organisarea ministerului de interne, proiect elaborat do prinţul Ştirbei.
M. S. Regele a priimit din partea Regenţei Serbiei notificarea abdicare! M. S. Regele Milan.
—SBB—
Mai multe persoane din capitala au adresat consiliului de miniştri o petiţie, tn caro spun ca sunt fara mijloace şi cer a servi Statul.
Minisleriul do interne caută a lua informaţiunî asupra trecutului lor, pentru a le îndestula tn mă-
sura putincioasă cererea, tn cas de a întruni condiţiunile necesare.
Prinţul Grigore Sturdza, a atacat tn nenumărate rânduri In Senat pe colectivişti făcând tn contra lor cele mai energice rechisi-toril.
Clin se face că la Huşi, unde s‘a presintat la alegerea de deputat, d-sa a primit sprijinul colectiviştilor, precum acela al d-lul Cişman şi alţii ?
Nu se prea potriveşte.
-as-
Onor. Senator d. Ştefan Gre-ceanu, a adresat ieri o interpelare de cea mal Înaltă gravitate guvernului în privinţa nenorocitei urmări a Prefectului de Bacău, care a tăiat pănă şi mizerabilele onorarii ale preoţilor români ortodocşi prevăzute până acum tn budgetele comunale. Şi ce e mal dureros, aceiaş prefectură, menţine ba chiar sporeşte lefile preoţilor streini şi papistaşl, acea ce e o desfidere adusă clerului naţional, împotriva căreia protestăm din toate puterile noastre şi cerem o grabnică îndreptare.
D. Eliseiu Donicî,alesul Fălciulul va ocupa azi tn Cameră fotoliul său de deputat.
S’a zis că fostul comandant al jandarmilor, faimosul Fănuţă,a fost dat judecăţii şi că procesul său s’a sorocit nu ne mal aducem aminte când.
Ştirea este eronată cu desăvârşire. Pân’acum nu s’a făcut nici rechisitoriul tn aceastăa facere.
Afară de aceasta, precum am putut afla, d. comisar regal va conchide în rechisitoriul săli cerând neurmărirea lui Fănuţă.
-«s-
D. Nicolae Fleva pregăteşte o întrunire publică, în care va explica puparea sa cu d. Ion C. Bră-tianu şi cu cel-fialţl colectivişti.
Pentru acest sfârşit, d-sa a expediat prin mahalale agenţii săi, care merg din casă tn casă şi invită pe cetăţeni să se ţie gata a veni când vor fi convocaţi.
Bine înţeles că cel mal mulţi din agenţii d-lui N. Fleva sunt foşti agenţi colectivişti cunoscuţi şi sbirl de al regimului trecut.
D. Miller, inspector financiar, desminte tntr’o scrisoare ce ne trimite, ştirea—pe care am repro-dus’o după afirmaţiunile d-lui Mo-roiu,—cum că d-sa ’l-ar fi denunţat parchetului, şi aceasta tn scop de a’l face concurenţă.
CUTIA CU_SCRIS0RI
Bucureşti, 16 Martie 1889 Domnule Redactor,
In numărul ziarului d-voastră de la 15 Martie, dând seamă de incidentul ce am avut cu d-nul Kraus. afirmat! că a-cesta s’a iscat dm cauză ca tntr’o discuţie aş fi arătat defectele austriacilor In termeni cam aspri.
Mă simţ dator d’a vă ruga să rectificaţi această informaţie In sensul că nici nu m’am gândit a dafini defectele austriacilor, căci n’aveam nici un zor. Cauza pentru cared nul Kraus, a cărui obrăznicie e egală cu laşitatea, a intervenit faţă cu mine In mod grosolan, a fost câ discutând cu un prieten, am susţinut câ nimeni, nici chiar Germania, nu se poate Încrede In Austria, a cărei politică este nu se poate mal perfidă. Aceasta nu putea fi o insultă la adresa Austriei sau a austriacilor, căci politica esteroâ a unei ţări ca dânsa este condusă esclusiv de câte-va persoane şi nu implică solidaritatea între-gel naţiuni. Nolînşi-ne, lntr’o ţară d’o sută de or' mal liberală ca Austria, n’am strigat oare pe toate tonurile In timp de doi spre-zt re ani câ politica guvernului Bratianu ora cea mal mizerabila politica? — Cu aceasta insultat-am no! propria noastră patrie? Ferească DumnezeO.
Dar ce sâ mal stafi de vorba cu voi-i nicosul Doctor Kraus, care după ce se poze zi ca campionul Austriei, când b provocat tn duel se ascunde subt protectoarele aripi alo parchetului I Faptul c’am făcut p’un aprig apărător al politicei austriaca, să caute un colţ spre a se ascunde de frica unui glonţ sad a unei împunsături de floreta, e o satis-facţiune îndestulătoare pentru prostească insultă ce ’ml a adresat.
Rugându vă să bine voiţi a publica In stimatul d-v ziar aceste câte-va rânduri, primiţi, domnule Redactor, şi Încredinţarea deosebitei mele stime.
Wlatllmir A. Ilacedousky
EPOCA — 18 MARTIE
3
:-tkzja
( 3' EDITIUNE
CORPURILELEGIUITOABE
SENATUL
Şedinţa de la 17 Martie 1889
La orele 2 1/2 şedinţa se deschide sub preşedenţia d-lul general I. Em. Florescu, fiind presenţi 95 ad. senatori.
Se Îndeplinesc obicinuitele formalităţi.
Se pune la vot proectul de lege privitor la dreptul la pensie al stenografilor, care ad Îndeplinite 25 ani de servicid.
Legea se primeşte cu 61 bile albe contra 17 negre.
D. general Mana anunţă d-lor senatori, ca aceia dintre d-lor, care ar voi să visileze măine arsenalul armatei, pot s’o facă. D-sa li se pune la dispoziţie.
Se procede la numirea unei comisiunl, care sfe cerceteze proectul de lege pentru acordarea unei pensii viagere de 120 lei lunar unul sergent, care ’şl-a perdut a-mândouă braţele In campanie.
Votul e nul şi se procede adoua oară.
Se aleg dd. Gâlcâ, Brătăşanu, Marocnea-nu, Economu si Deşiiu.
Se citeşte proectul de lege privitor la prelungirea încă pe 7 ani a termenului pentru exploatarea pădurilor Statului.
Se votează fără discuţie luarea în considerare.
Legea tn total se primeşte cu 65 bile albe, contra 3 negre.
Se citeşte proectul deiege, prin care se stinge datoria unui donai Z. Mivromati.
D. Camarasescu vorbeşte contra a-cestel transacţil. Aven destule datorii, zice d sa, la ce să mal lâm banii pe fereastră ?
D. II. Hacotta susţine transacţia.
D. Gussi spune, că icest domn Mavro-mati are avere; iar tul să nu ne facem galantoml cu punga ţfrel.
D. Al. Lahovari declară că această transacţie e cerută de Stat numai pentru că e o necesitate. Dată nu se va stinge astă datorie, Statul \a piei de mal mult.
D. Itratasauu se nirâ cum d. ministru se teme ca va pierde mai mult. Statul are agenţi prin care să rrmâreascâ pe d. Ma-, vromati. D-sa declaiă, că secţiunea din care face partea resoins acest proect.
D. G. Mârzescu titreabâ pe d. Al. Lahovari, dacă a cercetat sail nu ce avere are acest domn Mavromati.
D. Al. Lahovari răspunde că, dupe toate scriptele comptabilitâţel, d. Mavro-mati n’are avere sesisabilă.
D. Mârzescu declară că va vota acest
Eroect, în urma explicaţiei d-lul Al. La-ovari.
Se procede la vo. care se declară nul, netnlrunind majoritatea absolută.
La ora 51/4 şedisţa se ridică.
CAMERA
Şedinţa de la 17 Martie 188 9
Şedinţa se deschide la orele 1 şi 1/2 sub preşedinţa d-lul V. Pogor, vice preşedinte.
Respund la apelul nominal 113 d-nl deputaţi.
După îndeplinirea formalităţilor obicinuite,
D. P. P. Carp roagă Camera să treacă pentru o oră în secţii pentru studiarea proiectelor financiare. D. ministru de Externe zice că mal cu seamă secţia a 6-a este în urmă.
D. G. Paladi protestă contra celor zise de d. Carp pentru secţia a 6-a de oare ce sunt proiecte trecute prin această secţie şi cari înaltele secţii n’au ajuns.
Camera trece în secţii la orele 1 şi 3/4.
Şedinţa se redeschide la orele 4.
D. Virgiliu Poenaru anunţă că Comitetul delegaţilor respinge ameudamentele propuse la aliniatul a de la art. 2. A-ceste amendamente în număr de trei se resping şi de cameră. Redacţiunea comitetului se admite.
La aliniatul b sunt cinci amendamente care sunt respinse de Comitetul delegaţilor şi de Cameră, iar redacţiunea aliniatului b se primeşte.
Amendamentele de la aliniatul c se resping iar redacţia alianiatulul c se primeşte.
Aliniatuj d se modifică ast-fel : «Militari ■pot fi profesori sau directori la scoalele militare sau la şcoala de poduri si sosele.» — Amendamentele propuse la acest aliniat se resping.
Aliniatul e e păstrat neschimbat de comitetul delegaţilor.—Amendamentele se resping.
Aliniatul f se păstrează neschimbat. Amendamentele se resping.
Textul aliniatului g se admite; amendamentele se resping.
La aliniatul h nu e nici un amendament dar se face modificarea că: medicii pot fi
?i profesori de şcoală. Camera admite astei modificat aliniatul.
Cel din urmă aliniat, i se modifică: clericii pot fi şi institutori, învăţători sad profesori. Ast-fel modificat aliniatul se admite. Ua amendament asupra articolului 2 se respinge şi articolul 2 se votează.
Asupra art. 3d.IV. Blivraniberg zice că e un articol de favoare. D-sa afirmă că trebue sfe se facă o lege contra cumulului iar nu pentru sad asupra cumulului. Pentru aceea d. Blaramberg cere suprimarea articolului 3 din lege.
D. I*. 1*. Carp zice că temerile d-lul Blaramberg nu sunt fondate. Misiunele pe un timp anumit sunt foarte trebuincioase pentru supraveghierea diferitelor comande ce facem în slreinătate, de exemplu, sad pentru alte diferite trebuinţe.
De alt-fel, d. ministru de externe zice că nu s’a făcut un prea des uz de asemenea misiuni şi că nici de acum înainte nu crede că se va face abuz.
D. IV. loaescu cere s6 se specifice în lege natura misiunelor şi însărcinărilor de care vorbeşte art. 3.
D. IV. Illaramberg cere din nod suprimarea articolului sau cel puţin să se redacteze articolul tn mod mai explicit.
D. I*. I*. Carp repetă că nu se poate face nici un abuz cu ac-.ste misiuni. D-sa ex-pl că că numai poliţiaşi mini-Ierul de externe ad fonduri secrete. Aceste din urmă sunt întrebuinţate pentru plata de telegrame, de imprimate, etc In ori ce caz un trimes sad un delegat nu poate se nu fie şi alt-fel de funcţionar căci gred se găsesc. In cazul acesta nu se poate să se dea acestui trimes numai plata de drum, ci trebue se ’l se dea şi cheltuelile ce le necesita şederea sa în oare-care misiune",.
D. C. C. Arion susţine amendamentul d-lul N. Blaramberg.
D. Gr. Chrissenghi, combate amendamentul d-lul Blaramberg, zicând că tocmai oănd se va suprima art. 3, se va da
ocazie de abuzuri. Oratorul susţinând redacţia articolului zice că trebue s6 se dea o indemnizare funcţionarilor trimişi în misiune. Ar fi o nedreptate a nu se a-corda această indemnizaţie. Terminând d. Ghrissenghi susţine articolul ca trebuind se prevină abuzurile.
D. Lascar Catargiu, zice că dd. Blaramberg şi Arion ad pus destul de bine cesliunea suprimirel art. 3. D. Catargiu susţine că dacă t nevoe de o misiune, Camera trebue ss aprecieze şi să acorde creditul suplimentar trebuincios. D. Catargiu este pentn suprimarea articolului.
D. !V. lonescu vorbeşte contra supri-mărel articoulul.
D. P. P- Carp declară că primeşte a-mendameniul d-lul N. lonescu.
Amendamentul d-lul Blaramberg e respins; iar al d-lul N. lonescu care formează textul articolului 3 se primeşte. Prin urmare articolul 3 se admite.
La ora 5 1/4 şedinţa se suspendă pentru 10 minute.
Plaivaz
D E P E S I
Taxele vamale asupra secarei si fainei de secara
(Prin fir telegrafic)
Paris, 28 Martie.—Camera a adoptat un proect de Lge care îndoeşte taxele de vamă asupra secarei şi care stabileşte o taxa de cinci franci de fle-care quintal (una sută chilograme) asupra fainei de secară.
Prânz Ia ambasada engleza
(Prin fir telegr.)	,
Berlin, 28 Martie.—împăratul şi împărăteasa s’afi dus aslâ-searâ la palatul ambasadei englezeşti spre a asista la prânzul dat în onoarea Majestatilor Lor.
La acest prânz asistau şi principele moştenitor cu principesa de Saxa-Mei-ningen, principele şi principesa Fride-ric de Hohenzollern.
Cesliunea Luxemburgului
(Prin fir telegr.)
Viena, 28 Martie.—Dupe Extrablatt ducele Adolf de Nassau pleacă astă seară la Luxemburg spre a lua regenţa în posesiune.
Împrumuturile cu loturi
(Prin fir telegr.)
Viena, 28 Martie.—Camera Seniorilor a adoptat fără discuţiune proectul de lege care opreşte emisiunea împrumuturilor cu loturi de sorginte străină.
Urmăriri în contra generalului Boulanger
(Prin fir telegr.)
Paris, 29 Martie.—Ştirea că se vor face urmăriri în contra generalului Bou-langar ia oare care consistenţă.
Presa al cărui director e d. Laguerre, şi care este unul din principalele organe ale bulsngismulul, zice că dd. Clemenceau, Bovier-Lapierre şi Arăne, deputaţi, s’au dus erl se ceară d-lul Constans, ministru de interne, să dea ordinul să se aresteze generalui Bou-langer.
Ducele de Nassau
(Prin fir telegr.)
Viena, 29 Martie.—Ducele de Nassau a plecat într'adevăr, după cum a anunţat «Extrablatt» Dar In loc să meargă direcţia Luxemburg, se va opri mal în-teiu la Francfort. De aci va merge la Castelul Koenigstein unde va aştepta evenimentele ce ar putea să se ivească, în urma stării de sănătate a regelui Olandei. Iar în caşul foarte probabil când regenţa s’ar proclama în curend în Olanda, ducele ar merge îndată la Luxemburg, ca să ia regenţa în posesiune.
Calatoria regelui ţii Iau.
(Prin fir telegrafic)
Sofia, 29 Martie.—In urma dorinţei exprimate într un mod formal de către ex regele Milan nu va fi nici o recep-ţiune la trecerea sa prin Bu'garia.
Împrumuturile cu loturi în Austria
(Prin fir telegr.)
Viena, 29 Martie. — Gazeta Oficială publică legea care opreşte em terea pe piaţa austriacă a împrumuturilor cu loturi de origine străină.
II I
Comitetul delegaţilor a aprobat azi proiectul de pensie pentru d-na Petre Mavrogheni şi a ales raportor pe d. Mihal Kogălniceanu.
&
In urma iniţiativei luate de guvern, aflăm că să va înfiinţa în Bucureşti, o agenţie naţională telegrafică.
*
In întrunirea de Miercuri de la clubul liberal-conservator d. Lascar Catargiu a adus guvernului între alte învinuiri şi aceasta :
D-sa a zis că comercianţilor din capitală li se face o mulţime de şicane la vamă,tn scop d’aisili
sg se adreseze la nişte expeditori care singuri aii acces pe lângă funcţionarii vamali.
*
Comisiunea bugetară a luat de-cisiunea ca şcolile comunale din Galaţi, întreţinute£.de comuna a-cestui oraş, sg fie trecute în bugetul Statului.
*
Astă-zi se termină înaintea cur-ţei de Apel din laşi procesul dintre comuna Galaţii şi d. Gr. Eliade pentru eanaluri.
Comuna a fost representată de dd. avocaţi Buicliu şi Misir şi de primarul ei, d. Ressu.
Pentru d. Eliade au pledat dd. Boerescu , Grădişteanu, Cornea , Giani şi Gr. Macri.
Hotărârea, credem, se va pronunţa peste câte-va zile.
*
Comisiunea bugetară a suprimat postul de ajutor de la biuroul de statistică pe lângă direcţiunea sanitară a ministeriului de interne.
Comisiunea a mai redus la 10 lei, din 20, diurne ce să acorda fie-care şedinţă membrilor consiliului sanitar şi tn fine a redus apunta-mentele directorului serviciului sanitar.
*
Până acum s’au ridicat de la Banca Naţională şi s’au depus la casa de depuneri şi consemuaţiuni pentru 10 milioane bilete ipotecare perforate.
*
In adresa de protestare tn contra dărei în judecată a d-lui Ion C. Brătianu din Râmnicu-Sărat, sunt iscăliţi dd. Al. 1. Popescu (Ţuţuianu) şi Ciochina.
D. Popescu e dat judecăţi pentru cumul de delicte, iar d. Ciochină pentru delictul de escrocherie.
*
Pentru ziua de întâiii Aprilie se vor face permutări importante în personalul ofiţeresc superior din ţară.
Aceasta în urma punereî în a-plicaţiuue a legeî nuoilor circumscripţii militare.
*
Erl am anunţat că s’ar fi descoperit la Banca Naţională o lipsă în fie-care pachet de bilete ipotecare. Faptul este absolut exact.
Lipsesc bilete de Bancă, dar nu în număr mare, ci numai pentru suma de 580 lei.
Un confrate a întrebat erl cine va plăti lipsa constatată.
Răspunsul este lesne de făcut: Banca Naţională.
X
Prefectul poliţiei capitalei a mers eri seară, împreună cu măcelari grevişti, la primărie pentru a aplana diferendul ce exista între aceştia şi comună.
Primăria a revocat pe intendentul akatoriuluî contra căruia reclamau măcelari grevişti şi va dispune schimbarea doctorului veterinar care, dupe zisele măcelarilor, îşi călca datoria.
Cu aceste concesii, măcelarii au fost mulţumiţi şi au reînceput lucrul lor.
#
Tocmai dupe votarea, de către Cameră, a bugetului Eforiei Spitalelor Civile, va numi d. ministru de interne pe înlocuitorul d-luî Dimitrie Ghica.
Pâi’atunci, s’a decis a nu se face nici o numire în personalul superior al acelei instituţiunî.
u
Comisiunea de informaţiuni pentru darea în judecată a guvernului d-lul 1. C. Brătianu, se ocupă actualmente, precum se ştie, cu cercetarea socotelilor diferitelor ministere, socoteli care se află la curtea de Compturi.
Comisiunea a putut constata că siluaţiunea bugetară a anului 1882 nu este nici de cum exactă. Patru-spre-zece milioane de lei au fost trecuţi ca rămăşiţe ale anului precedent, cea ce, după cercetările făcute, s’a constatat că nu este exact.
Se înţelege că trecerea acestor 14 milioane tn bugetul Statului n’a-vea de scop de cât să mărească
www.dacoromanica.ro
veniturile şi să acopere în mod factice chieltuelele.
Deosebit de descoperirile de mai sus,să mai constată că nu există nici un dosar şi nu s’a predat nici o socoteală, relativ la rechisiţiile făcute pe timpul resboiului din 1877-1878.
Curtea de Compturi cerând a-cum doi ani aceste socoteli, mi-nisteriul de resbel n’a bine-voit a le înainta, şi aceasta pentru binecuvântatul motiv că nu le avea.
ORA 6 1/2
Camera încă n’a terminat legea contra cumulului. Mâine tliseu-tiuuea va urmii.
TEATRU BULEVARDULUI
IN FIE CARE SEARA
[{EPUESEWMI VARIATE
Acrobaţi, cântăreţi, gymnasticl, dân-.uitori şi dănţuitoare mtei naţionale, Operete franceze şi germane, etc., etc.
MARELE CIRC SIDOLI
STRADA POLITIEI i\o. 7
ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS
MARE REPRESENTÂTIUNE
SÂMBĂTA 18 MARTIE
A U BRILWT4 REPRESEXTATIUJSE
HIOH-LIFE
beneficiul iubitului călăreţ saltomortalist şi artist malabar d-1 Giorgio Francisco Si-doli cu mtervenirea misicei militară reg. 2 de Linie sub conducerea personala a ca-pelmaistrului Tomas lonescu.
Avis. — Dumineca 19 Martie la ora 3 p. m. va avea loc dupe cererea general şi dune succesul obţinut Dumineca trecuta o Grande matiuâe enfauline în onoarea tutulor şcoalelor, copiilor şi onor. familii. Mare festival equestre în sâr-barea jubiliara a l()0-a representaţie dată în Circul Sidoli, şi Spectacol extraordinar în beneficiul atât aplaudatului călăreţ în miniatura, Theodor Strakay de 6 ani, minunea artei, cel mai mic artist din lume.
Atragem atenţiunea lectorilor noştri asupra anunciulul stabilimentului .lokey.
IIP |\]fiI|l)||T grajd, şopron DlJ .ulllllhl şiodaede servitori în strada Colţeî No. 60. A se a-dresa hi curte.
DE ÎNCHIRIAT
Doue apartamente compuse de câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz si apa situate în strada Silfidelor \o. 6 bis.
Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. G.
nr IMPUiDIRT Casele din Strada Ut mirii nl A I Scaune 38 având 4 camere spaţioase, dependinţe, pimniţă boltite, grajd şi şopron şi casele din strada Polonă 24 având 3 camere, bucătărie, pimniţă.
A se adresa la Ştefănescu care locueşte chiar în casa No. 38.
BOALELE SIFILITICE
\EPUTL\TA BARBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare,dup6 experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigraţii IVo. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii ae la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
io a
HOTEL HUGHES
DIN BUCLKESTI
Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nislraţiune, din nod arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poală concura cu verl-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale.
Camere de la 3 lei în sus.
RESTAURANTUL
prevăzut cu o bucătărie escelentâ română şi franceză. Preţuri foarte reduse.
Cabinete particulare pe tot timpul Carnavalului la disposiţia onor. Clientela. (869)	Administratiunea.
TJne des Curiositâs
NOUVEAUTES
A se cere
catalogul general ilustrat care coprinde 691 gravuri (modele inedite) pentru SESONTJL de VARA şi care se trămite gratis şi franco în urma cerere! francate adresată D-lor
JULES J1LUZ0T & C"
IN PARIS
Se mal trămite franco mostrele de tdte ţo-sătnrile ce compun imensele asortimento ale magasinelor PRINTEMP8, specificându-se însă bine felul şi preţul.
Expediţiunile tn tâte părţile lumei.
Catalogul arată condiţiunile de trămitere Interpreţi de tdte limbele se află la disposiţia personelor cari doresc a visita magasinele ndstre
Casă de reexpediţiune 3n Bucu-resci, 39 Calea Victoriei.
DOCTOR ZUSMAN
Elev al profesorului Wintermlz de la Viena
Se ocupă cu tratarea boalelor cronicp, precum; boale’e siătemulal nervos (histeria, his-tero epilepsie, hipochondria, melancolia, neurastenia, cberea, nevralgii şi paralezil de diferite naturi, iritaţi<inl spiuale, m elite etc.); boalele aparatului digestiv (stomac, intestine, ficat); boalele genito urinare a ambelor sexe; boalele diatezice, (reumatisme, podagra, obe-sitate, scrufuloza, sifilis etc.].
Tratează aceste boli mal cu seamă prin hy-drofherepie, aso iată unde este nevoie cu oura de masiegiu şi gimnastică medicală.
In tratamentul de hydrotherapie armeazâ metoda profesorului Winternitz, în al carul stabiliment de la Kaltenleutgeben a studiat şi lucrat ca medic practio sub direcţia sa.
Priveghează zilnic toate tratamentele prescrise, atât în institutul seri medical precum şi cele ce le prescrie la domiciliul bolnavilor.
Orele de consultata de la 7—8 a. m. si 3—s p. m.
Strada Vestei IVo. 6
in dosul poslei ‘ Institutul medical de hydruterapie
BURSA DE BUCUREŞTI
1/2
1/4
DE ÎNCHIRIAT
cl e la 23 Aprilie 1889
Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Vietoriei 82), doue-spre-zece o-dâi, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa.
A se adresa Str. Pftar-Mosu 5.
LA CÂINELE NEGRU~
Magasinul de Droguc, Coloniale si Delicatese
I0H TETZU
Succesorul lui GEHSABEK-OVESSA
Sămânţă de Trifoi ndeverat do Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resitentă, asemenea semânţă de Iarba pentru nulreliil vitelor si înfrumuseţarea gradinelor
Reuşita şi producţii!nea garantată APE MINE ALE
din toate sursele indigene şi streine Comande efectuez In toată România
17/29 Martie 1889 0/0 amortisabila ... 83 0/0 amortisabila ...	98
0/0 funciar rural.	.	.	94
0/0 funciar rural.	.	.	104	1/2
0/0 funciar urban . . 104 1/2 6 0/0 funciar urban .	. 102
5	0/0 funciar urban	.	.	94
6	0/0 urbane Iaşi. ... 82 Banei Naţionale .... 946
Dacii.................277
Construcţii...........148
Naţionala asig .... 258
Londra 3 luni............25 15
Londra cheque	.	.	.	.	25	75
Paris 3 luni	.	.	.	.	99	70
Paris cheque	.	.	.	.	100	25
Berlin 3 luni.........123	15
Berlin cheque.........124
Agio..................... 045 0/0
BURSELE DIN STREINATATE
BURSA DE VIENc
49 Martie 1889 Doscliider
Napoleon .... Imperial .... Lira turceasca . . Argint contra hărţi. Rub har. numerar Acliu. Cred.-Anslall Renta liăr.austriaca » aur austriac . » aur unguresc .
» argint ausiriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la ved » p. Amsterd. v.
. p. Belgia la v. Rancnnle italiene .
o n
9 59 9 91 10 87 tOO!. Ii9 I 309 75 83 80 101 <0 104 90 St îO 141 50 59 45 100 *5
47 80
Bo» A DE P-RlS
48 Martie 1889
Renta francesa 4'/% Renta francesa J%
R. romana per. 5% Italiana . . .	.
Impruin. grec. 1879 Imprum. grec. 1881 Banca otomana.	.
Datoria Bgypl. 6% Sch. p. Londra la v. » p. Viena la ved. » p. Amsterd. la v. » p. berlin la ved. » p. Italia la ved. > p. Belgia la v.
——...
104 77 85 70
98
99 494 30 448 549 448
45 55 475 50 407 50 144 81 p.5/16 p-1/8
9* Martie 1889 închiderea
Napoleon .... Imperial . . . . Lira turceasca .	.
Arginl contra hărţi. Rub. băr. numerar Actiu. Cred.-Anslall Renta liâr. austriaca aur austriac . aur ungurosc . argint austriac âch. p. Londra la v. • p. Paris la ved » p. Amsterd. v. » p. Belgia la v. Bancnote iialiene •
9 59 9 91
10 87 100 149
3 >3 75
83	80 101 40 104 9?
84	<0 141 60
59 45 100 15
47 80
BURSA 0- LONDRA
43 Marlio 1889
Consolid. engleze . Act. Uaneei Românii Schimb p. Paris. . ■p. orlin . . p. Amsterdam.
98 1 4
8 ' 4’> 51 50 64 14 04
BURSA D- B!R' IN
41 Martie 1889
Deschiderea
Rubla hârtie nume. 417 45 Uisconlo GosiTisclia. 946 10
BURSA DE FRANKFORf S/M
98 Martie 1889
VALORI
I Cursa I zilei
Ren. rom. amor. 5% i 97 65
48 Martie 1889 I n e li I d e r e a
Napoleon'.
Renta rom. amor. » rom. C. F. It.
Impru. Opjtenheim » mumei, bucur, bisconto Oesellscha. Schimb p Londra. • p, Paris. . •
>	p. Amsterdam. » p. Viena. . •
>	p. Belgia . . » p. Halta. . .
t6 19
98
108
109 40 10- 40 OU 75 417
40 34 80 60 168 60 167 75 80 50 90 1$
EPOCA — 18 MARTIE
zisamm ... isssam
w*m
STABILIMENTUL „JOCKEY”
«O, STRADA CLOPOTARII, «O
Sub-semnatul reînoeste comunicarea ca, operatiele stabilimentului seu pentru: Primiri de cui spre întreţinere (2 lei pe zi) şi Desfaceri vânzări în comision, de cal trăsuri, hamuri, etc. au dat cele mai satisfăcătoare resultate celor ce s’au servit de interventiunea stabilimentului seu.
In ori ce moment se gaseste de vânzare cu preturi moderate, cai, trasuri, hamuri, etc.
In cazuri de convenienţa, sub-semnatul face cumpărări definitive.
Bucureşti, Martie 1889.	LANGOSY
CASA DE SCHIMB
612 i
!. M. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 'i\t
umpera si vinde efeote publice si tace or-oe schimb de monezi Cursul Bucureşti i 7 Martie 1889
CALEA MOŞILOR N. 40
COLTU LU MIŞUN.40
5 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
6 0/0 Oblig, de st. drum de fer î 0/0 Scris. func. rurale
6	0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane 6 o/O Scris func urbane 6 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie \cciuni bancei nation.
Acţiuni «Dacia-România*
» Naţionala • Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa hausse
Cu mp.
1-8
98
100 3/4
Vend. 98 1/2 98 1/2 101 1,2
MAGASIN DF COLONIALE
MfcTACHE UEORGESCU
„LA CORO/NA REGALA“
A vis important pentru Menagiu
Recomand marele unu depou CU vin negru vechia nnnlisat Si garanta* natural,
cu preturi foarte mod*rate şi mai eftin ca ori unde fiind producţiune proprie din
104 1/2 105
97
104
1(32
94
82
,97 1/2 1104 12
1103
1/2 94 3/4 821/2
via mea, asemenea şi vinuri verhi şi noul prima calitate.
1 *■ teii “* ‘------ ...
_ .e
desface si se vinde foartr eftin,
Vânzarea tn vase sau [Tis la buteil şi transportat franco Ia domiciliu.
1 <
87 3/4 88 1 4
240 50 940 270 260 140 25 20 9
250 60 945 280 270 150 I 50 210
Mare cuutitate de buto.c goale de rom si cognac de la 5 ptkna 1» 22 vedre se lesface si se vinde foartr eftin.
Mari aprouisionârl cu toate articolole de bacante, droguerie, delicatese şi conserve de prima calitate şi Ut-d’a-una proaspete.
lirănza, Caşcaval, şi Ijrdade toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de tot felul; Cărnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
Ciai colonial şi altele, li om si Cognac veritabil, si tot felul de beutnri spirtoase Si Lii|uoriiri line; Itiscuits si toste Articole n cesare pentru menagiu.
Dorind a tntâri si mal mult imensa mea clientela, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatori al Magasinului meu se pot convinge de adevăr de la prima visita ce vor face.	1006
Cu deosebită, stimă, MATACHE GEORGESCU
MEDALIE DE ARGINT
(MARTIE CHIMICA liEItli Eli IAN Ii
Depositul central tn farmaciile domnilor ALESSAMtHIU BUCUREŞTI şi P. LAZEAIVU CRAIOVA | In detail la toate farmaciile din tzara — UIST LEU RULOUL —
Cel mal eficace remediu ce se poate întrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boalede re.- ichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. etc.
Fie-carui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata sjj
1125
DE IMIIIIillT SIDRltMESK.
Bulevardul Elisabeta No. 12. In parte sau în total.
DE VENZARE
talia 15 şi 16.
trei cai de călărie
do t atru şi şase ani, Calea Victoriei 163.	(1166)
4»

to i&m
CONSTRUCTOR DE MORI
BIUR0U TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA C0LTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hidraulice, Deposit de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiuue de curele de pieie.
(Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1054
POMI RODITORI ALT0ITI
DE DIFERITE SPECII
DIN CELE MAI RENUMITE CALITATI (I DIFERITE SPECII
SE AFLA DE VENZARS LA
Pentru maT multe calităţi de diferite fruct*, între care şi noile varietăţi de pere numite:
Regele României, Regina României, Mihal-Brtvu, Stejan-cel-mare, etc., am fost premiat cu următoarele recompense le I-a clasă:
2 Medalii de aur de la Exposiţia de horticUtură din anul 1868 2 Medalii de la comiţiul agricol de Ilfov din anul 1881 ţi 1882 1 Ordinul Coroanrl României pentru horticuiură şi pomol. 188f 1 Diplomă de onoare cl. I de la Expos. Coop.Româniel din 188)
1 Brevet de furnisor al Curţel Regale an anul 1886.
Ghete Şaten, Gems, Be. zetzuri tic lei 11, 12, 13
STRADA ŞELARI r 9
LA
Ghete «Ie vaes de V’er-înnti:..fasoane englezeşti Ni chinezeşti de lei IO, 11, 12.
ADEVARATA STEAOAALBASTRA
1027	Cu stima, D. MESCHKLSOHX
Sunt )2 de anî de când mă ocup cu pomologi», desvoltând această artă, am avut şi am dorinţa statornica, d'a vedeaîntreaga Românie înzestrată cu cele mal bune fructe, pentru ca Ea să ajungă a se mândri vis-a-vis de cele-l'alte State în privinţa calitgel fructelor.
Pentru realisarea acestui scop, pe lângă osttnelile şi sacrificiele băneşti ce am făcut, am hotărât a reduce şi preurile pomilor la jumătate din cele prevăzute în catalog, ca prin actastă eftinătate să ’şT poata procura orl-cine din toate speciele ce ar ivea dorinţă.
Asemenea am făcut o însemnată reducere de preţ şi pentru alte 15 specii de pere, producţiunl pol, ce nu se văd în -.atalog, adică: REGELE ROMÂNIEI, REGINA ROMÂNIEI, M1HM-BRAVUL, STE-FAN-CEL-MARE, etc. — Acestea se vindeaO cu preţ de IO lei bucata şi acuma vor fi numai 3 lei.
D-nil amatori din Capitală şi din districte, cari vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi a se adresa prin epistole la zita grădină şi îndată li se vor trimite.
Iscăliturile rugăm a fi cât se poate de descifrabîe.
Timpul plantatului pomilor pentru primă-vară fliid sosit, d-nil sunt rugaţi a grăbi trimiterea comandeior d-lor, de oare-ce, cu cât pomii se vor planta mal de timpuria, cu atât este mal bine.
659
CATItE Dl). ARENDAŞI $1 PROPRIETARI RE MOŞII
CER ETI
caseiIOHN PITTS BUCUREŞTI
NUOILE
CATALOAGE ILUSTRATE
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie tthika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Nationalt (Dacia-România) Bucureşti Cursul pe ziua de 17 Martie 1888
PENTRU
MASINE AGRICOLE
4	% Renta amortisabila
5	% Renta amorusanlla
5	%	„ româna perpetua
6	96 Obligaţiuni de stat [Conv.rur.]
5 %	„	Municipale
10 Ir. ,. Casei pens. [300 L.]
7	% Scrisuri funciare rurale
urbane
...	..	„ lasl
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri .ierDestt cu prime Rosuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana.
„ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungaro cu prime Losuri Basitica bombau „ Otomane cu prime im. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint san bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese .. italiane
NB. Cursul este socotit in aur
Cump. Vinde
DE ARENDAT
MOŞIA RACOVITZA
Districtul liomanaţî, 20 minute depărtare de Gara Bal şi îi, cu şosea.
întinderea la 2,500 pogoane din care i,500 de muncă ; restul de islaz.
Se vor defrişa locuri noi; asemenea se vor ciădi magasiî noi.
Mijloace foarte Iniesnicioase pentru muncă.
MOŞIA BALEASA
Districtul Liomanaţî trei quarturi de oră depărtare de gara
BalşîU cu şosea.
întinderea peste 700 pogoane muncitoare. Ecaretele toate noi. Mijloace foarte Iniesnicioase pentru muncă.
Ambele aceste moşii sunt de arendat în parte sad împreună.
Doritori: se vor adresa la proprietarul K. SI. Cesiunii, în Bucureşti 31 Str. Batistea.
PLUGURI DUBLE SI TRIPLE
SAMANATORI IN LAT SI IN RENDURI
GRAPE DIAGONALE SI FLEXIBILE
BOTOZE DE PORUMB CLAYTON
■
L0C0M0BILE SI BATOZE BE TREERAT
Sistemul cu 2 fusuri curbate si acel cu mişcare exentrica, ambele pre-vezute cu noul aparat de scuturat cu furci.
’Mi permit a atrage atenţiunea onor. agricultori asupra noilor Loco-mobile si Batoze de treerat din fabrica
RUSTON PROCTOR & C°- LINCOLN
care sunt din nou perfecţionate si prevezule cu noi modilicnri practice
Aceste maşini vor Ii expuse la vedere de la 1 Februarie viitor la
Depositul meu din Strada Bibescu-Voda 6, si la Sucursala mea în Braila, Strada Bulevardul uza, 114.
Domnii amatori de maşini Flustou Proctor sunt rugaţi a-mi transmite oomandele d-nealor mai din vreme sjare a le putea efectua la timp.
SECERATOARE AMERICANA „DAISV
SECERATOARE
CU LEGAT SNOPI CU SFOARA Mc CORMICK
DIN NOU PERFECŢIONAT
W. STAADECKER
Bucureşti. — Str. Smnrdnn,
Tipografia Ziarului „Epoea1
Tipărit cu cerneai» Ch Lortlleux-Cte Paris
www.dacoromanica.ro
Girant responsabil V, P. Gheorghlr