ANUL IV No. 998
A TREIA EDITKTNB
VINERI 17 (29) MARTIE 1889
NUMERUL 8A\1 NUMERUL ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
Io Koruresci: La casa AdminiatraţiuneS. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate ot'Hciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN ROMÂNIA SE PRIM ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris : Agenee Havas, Place de laBourse, < Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. HI, 2 lei linia.
LA PAKIS: segâsestejurnalul cu 15 ceai. numerul, la Kioscul din Bulevardul S«. fier-înain, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
No. 3,-PiaUa Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DMINIS TRA ŢI UNEA
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
COMBINAŢII OII PBIMClPli?
A G I O
IAR A SCRIS!
întrunirea
DE LA
CLUBUL LIBEIUL-COYSERYATOR j
»Nu vi’em puterea, zic unii conservatori, vrem numai să scăpăm onoarea partidului !*
Noi nu ne explicăm de loc pentru ce cuvânt onoarea partidului e compromisă de dd. general Flo-rescu, Th. Rosetti, G. Vernescu, Al. Lahovari, Gen. Mânu, Carp, Maiorescu, Ştirbei, Păucescu, loan Lahovari, etc, şi pentru ce dd. A-postoleanu, Gonst. Kogălniceanu, Nucşoreanu, Popovici, etc, vor să se tmproviseze salvatori ai onoa-rei partidului conservator.
Dar dacă ar crede d-lor că o-noarea partidului e compromisă,am înţelege ca d-lor sg refuze a lua răspunderea actelor ce le displac, ca d-lor sg facă o oposiţie de îndreptare şi sg ’şî ia rolul comod de a participa numai la măsurile populare pe care le-ar săvârşi guvernul.
In loc de aceasta, asistăm la nişte întruniri clandestine, la combinaţii de culise, la tot felul de planuri care sg rezumă în a cere o dată două portofolii, altă dată preşedenţia consiliului cu ministerul de interne, or majoritatea în consiliul miniştrilor.
Mai zilele trecute la o întrunire ţinută la clubul liberal-conserva-tor, d. Apostoleanu, luând cuvântul, zise că primeşte a se amâna luarea unei resoluţiuni privitor la combinaţiunea ministerului, însă ultimul termen până la care să poate amâna această hotărâre e începutul discuţiuneî bugetului.
Ştiţi ce însemnează aceasta ?
Aceasta însemnează în alţi termeni următorul lucru :
,Să nu dăm guvernului bugetele până ce n'om vedea de cădem la învoială. Dacă ne mai acordă vre-un minister-două, atunci slobod ! Dacă nu, obstrucţionism !*
Ei bine, obstrucţionismul acesta ajunge revoluţionar ! A te tocmi asupra bugetului e ceva fără pereche în analele parlamentare. Căci chiar o oposiţie de principiu, nu refuză de cât în caşuri extreme bugetul.
Iată ce ne scandalizează, iată pentru ce nu putem crede în dreptatea cauzei opoziţioniste de astăzi.
Daca e vorba de principii, bucuros. Stăm la vorbă. Dar dacă nu e în joc de cât o nenorocită tocmeală, apoi atunci nu putem de cât să regretăm asemenea tactică.
Culisele, micile intrigi, culoarele, întrunirile clandestine nu merită onoarea de a ne ocupa de ele.
PARTEA EXTERIOARA
D E PE SI
Plecarea expediţiei Wessinann
(Prin fir telegr.)
Hamburg, 27Martie.—Vaporul Marta care e însărcinat sg transporte pe coastele Africel Orientale expediţia dirigiatâ de căpitanul Wessmann şi-a întins pin-zele azi dimineaţă, în mijlocul mani-festaţiunilor patriotice ale echipagiu-lui şi ale publicului.
Noul împrumut grecesc
(Prin fir telegr.)
Atena, 27 Martie.—D. Tricupis a înfăţişat Cameriiun proiect de împrumut de 80 milioane, menit construire! unei linii internaţionale de la Pireu la La-rissa.
O mare catastrofa la Mexic
(Prin fir telegrafic)
Mexico, 27 Martie.—Un v-por încărcat cu turişti s’a înecat In lacul Şapala, !d Mexico. 50 de cadavre s’au scos ping acum din apă.
întrevederea celor doue regine
(Prin fir telegr.)
St.-Sebastien, 27 Martie.—întrevederea anunţata Intre regina Engliterel şi regina regentă a Spaniei a avut loc azi. Ea a fost foarte cordială.
Casatoria principelui de Uatten-
berg
(Prin fir telegr.)
Paris, 27 Martie.—In urma svonuluî ce a circulat în privinţa intenţiunii ce ar avea guvernul francez sg provoace anularea căsătoriei principelui de Bat-tenberg, ca mânjită de fraudă, principele a rugat pe unul din prietenii săi sg lumineze presa franceză asupra acestui punct.
Din explicaţiunile primite de Figaro reiese că neregularităţile comise în celebrarea căsătoriei, care se făcu la 6 Februarie, sunt resultatul necunoaşte-rei disposiţiunilor legii franceze de către prietenii pe care principele ’l însărcinase sg negocieze cu primarul din Casteilar, şi că nici o manoperă necinstita nu se întrebuinţa.
Ex-initropolilul Ylihail din Serbia
(Prin fir telegrafic)
Belgrad, 27 Martie. — Ex-mitropoli-tul M hail a adresat din Moscova d-lul Ristici o telegramă prin care felicită pe regele Alexandru cu ocasia urcării sale pe tron.
întoarcerea d-lui llitrovo
(Prin fir telegrafic)
Viena, 27 Martie.—Se anunţă din Pe-tersburg că d. Hitrovoafost primit de Ţarul zilele astea dinurmă, în audienţă de congediu, şi că va pleca la Bucureşti în cursul săptămânii viitoare.
--- ------
CESTIUNEA ZILEI
Calatorii» contelui de Rismarck
la t oudra.— Situatiunca Angliei falia cu Germania
Londra, 27 Martie.—Ziarele urmează cu cercetările lor asupra scopului ce ar avea călătoria contelui Herbert de Bismarck la Londra; întru aceasta urmează exemplul dat de jurnalele germane. Printre toate cele-l’alle presupuneri şi închipuiri, ia loc şi sceia privitoare la înţelegerea de luat pentru viitoarea călătorie a Împăratului Wil-helra la curtea Angliei. Toite presupusurile sunt neexHcte şi cea din urmă cu totul imposibilă, da vreme ce regina se află acum la Biarriţ.
Calatoria cont-lui de Bismarck rg-mâne deci, de vreme ce nici chiar interpretarea de ballon d’essai ce i s’a dat nu s'a prins, ca o simplă călătorie privată.
Dar In privinţa tutulor coniecturilor ce s'au făcut, Morning Post declară în-tr’un articol de fond, că fiul cancelarului este bine venit Intr’o ţara ale cărei interese se potrivesc, de obiceitl, cu a-celea ale Germaniei.
Relaţiunile sale personale cu lordul Salisbury îl vor ajuta mult a potoli greutăţile care s’aâ ivit ta unele părţi ate globului intre ambele ţări.
Dar aceasta, zice Morning Post, nu îndreptăţeşte câtuşi de puţin sgomotul misterios despre stabilirea unei alianţe anglo germane mal strânse, de şi se cuvine să se felicite cancelarul că a băgat de seamă, de şi cam târziii, că Anglia este un factor de prima ordine tn gruparea puterilor europene.
Dar nici o împrejurare nu s’a ivit care să împingă pe lord Salisbury să schimbe atitudinea sa de bine-voitoare independenţa faţă cu alianţa Centrului. Nu este tot asemenea În privinţa Germaniei, şi Anglia trebue sg se ferească de darurile Germaniei, precum Troianii de darurile Grecilor.
După ce examinează situaţiunea actuală a Germaniei şi după ce arată dificultăţile ce’i se fac acum de Franţa, de Rusia şi chiar de Austria şi Italia, Mor-ning Post recunoaşte că este un cuvlnt în schimbarea limbagiulul Germaniei; momentul, însă, nu e bine ales pentru ca Anglia să easfi din atitudinea sa.
Morning Post crede că dacă arisbucni un resboi european, Anglia ar fi nevoită să intervie, şi atunci nici o personalitate pe lumea astan'ar putea săîm-pediceca alianţa tacită dintre Germania şi Anglia să devie şi mat strînsa. Dar când vin zisrele germane şi spun ca ridicând d. de Bismarck numai degetul cel mic, va sili pe lord Salisbury să ’şî schimbe atitudinea prudentă şi amicală, se cade să ne amintim că nu în a-cest moment se poate exercita o asemenea putere. Primul ministru engles trebuie să consulte demnitatea şi interesele ţărel sale, înainte de a respun-de la nişte propuneri basate pe vicisitudini continentale.
Morning Post conchide ca, pentru a-cum, Anglia este mulţămită de Înţelegerea cordială care a permis diplomaţiei eng'ese şi germane ie a lucra în bună armonie în două afaceri grele.
Este probabil ca şi d. H. de Bismarck a fost la Londra ca să vorbească despre aceste chestiuni, dar impre-siunile ce se daţi pe faţă acum în Gerul mia, în privinţa strtngerei legaturilor cu Anglia, sunt premature.
AGIO
De câte-va zile ministerul de finanţe face plăţile sale în aur şi ivirea pe piaţă a acelor lire, despre care publicul nu mai avea de cât o vagă şi depărtată amintire, a produs o adevărată sensaţiune ; efectul n’a fost tocmai spre binele regimului trecut, nici spre îndreptăţirea tutulor prezicerilor pesimiste a celor ce făceau din agio până şi un principiu, la spatele căruia trebuia să se ascundă risipa, desordinea şi sărăcia.
In cele ce avem de spus astăzi, nu vom apuca şi noi calea savan-tisimelor discuţiuni în care se încurcă adversarii guvernului actual; nici sistemele nu le vom cerceta, nici autori nu vom cita, lăsând ca, măcar de astă dată, disertaţiile comparative asupra bi-metalismuluî şi monometalismului se serve de consolaliune celor pe care faptele, văzute şi pipăite, îi arată învinşi şi doborâţi. Nici chiar cifre nu vom adăoga la cuvintele acestea ale noastre ; ne vom mulţumi cu singura enunţare a avantagelor ce isvorăsc din mania,—căci s’a zis şi aceasta, — celor de la guvern; dacă le place adversarilor noştriî, vom da şi noi o porecle miniştrilor, ii vom numi agiofagi.
Ne vom mulţumi, am zis, cu enunţarea avantagelor căpătate : a câştigat Statul, cu scăderea repede şi dispariţiunea agiului, a câştigat şi publicul tot ; aceasta nu se poate contesta :	milioanele
de plătit în străinătate ca anuităţi ale' datoriilor şi milioanele, mal numeroase încă, de trămis tn alte ţări, pentru transacţiunile de ori-ce natură, nu mai au după dânsele codiţa aceia, foarte neplăcută, de 18-20 la sută, câştig bun al speculanţilor.
Numai plata datoriei publice tn străinătate, în aur, pricinuia o cheltuială anuală de vre-o 8 milioane.
Graţie dibăciei guvernului, Statul realisează un beneficiu anual de vre-o 8-9 milioane, iar consumatorii câştigă din scăderea agiului zecimi de milioane.
Dar speculanţi! au pierdut ? Aşa este, ne-o fi părând răii; măr-turisească-se, inse, că sunt mai puţin interesanţi de cât noi toţi şi chiar de cât Statul, care, la urma urmei, tot noi suntem.
Sfârşim zicând, simplu şi în puţine cuvinte ; făgăduelile făcute s’au îndeplinit, agio nu mai este, moneda de aur a redevenit curentă. Socotească ori-cine şi cifreze avantagele şi câştigurile, şi facă o comparaţiune între ceia ce este astă-zî, şi ceia ce era acum un an, tn această zi de 16 Martie.
IAR A SCRIS!
Iancule, Iancule, pentru ce nu te as-tâmperl ?
Iar te al apucat de scris, Iancule ; şi iar al scris guguminil.
Dol-spre-zece ani ne-al asurzit cu nişte discursuri alandala, în care amestecai pe Napoleon al III cu Ludovic al XIV, pe Voltaire cu Al. Dumas, şi noi am fost nevoiţi se te ascultam, eftet erai prim-ministru Iancule I
Doi-spre zece ant, poşta şi telegraful aa respândit proza ta necioplita, proza ta copilăreasca şi umflată.
Astâ-zi însă, nu mai eşti prim-ministru ; eşti vierul de la Florica.
Ar trebui s& te îngrijeşti de pământ, de viţe, de săpături, şi se laşi în colo literatura cu care ai trăit pururea foarte prost.
Iar al scris, Iancule I
Ziarele colectiviste de ert seară publică urmetoarea telegramă pe care afl primit’o de la Florica cu ocazia banchetului dat pentru aniversarea fundărei ziarului Democraţia :
Redacţiei jurnalului «Democraţia»
Noi cel de la 48, nu am avut de şef de cât patria, care, intrupată ast-fel în fie-care din noi, a putut sg ne ridice la o putere ce şeful de carne şi de oase nu ar ii putut face-o. Cum dar în numele ei şi pentru dânsa vg adunaţi, inimele tuturor Românilor sunt in mijlocul vostru şi strigă ca şi mine: sg trăiţi ca sg faceţi şi mai bine de cât noi 1
I. C. Ilratianu.
Dacă tu de la 48, viei s6 stai puţin de vorbă cu noi de Ia 1889, al sS vezi că al scris copilărit,—ca se nu zic gugumlniţ— Iencuţule.
Aide se începem.
Zici: «Noi cei de la 48, nu am avut de şef de cât patria, care, întruoată astfel în fie care din noi, a putut s6 ne ridice la o putere ce şeful de carne şi de oase nu ar fi putut face-o».
Ce însemnează «întrupată ast-fel» Iancule? Nu s’ar putea se ne spui şi noue? Acum las ia o parte, «şeful de carne şi de oase» (o fi starostele măcelarilor) şi me o-presc la cuvintele : «o putere ce n’ar fi puiul face-o».
A ridica pe cine-vala o putere ce şeful de carne n’ar fi putut face-o 1 Ce naiba se fie încurcătura asta Iancule ?
Se trecem înainte.
Zici : «Inimele tutulor Românilor sunt in mijlocul vostru şi strigă ca şi mine ; Se trăiţi ca se faceţi mai bine de cât noi I»
Am auzit glasuri care strigă Iancule, dar inime care strigă, n am auzit încă. Spune’ml tu pe unde le este resufiâtoarea ?
Sfârşeşti urând celor de la Democraţia, s6 facă mai bine de cât tine. Acelaşi lucru le urez şi eQ ; şi crede me, că nu e grea. Patru clase primare sunt de ajuns.
Şi acum, «şef de carne şi de oase, a cărui inima strigă că te ai ridicat ia o putere ce nu ai fi putut face-o», salutare şi frăţie ca la 48 1
Tiblsir.
ÎNTRUNIREA
DE LA
CUBUL LMEItlLOlYSniYlTOR
Compunerea adunării. — Deschiderea şedinţei.— Cuvântarea d-lui I Lahovari.—
Disrursul d-lui I.ascar Catargiu. —
Propunere de moţiune — Discursul d-lui Vernescu—Cuvânta rea d-lui gen. Florescu.— Hcsolutiune uula.
Compunerea adunării
Eri seară a avut loc adunarea provocata de d. Lascar Catargiu, a deputaţilor, senatorilor şi comitetului central ai partidului liberal-conser-vator.
Erau presentî vre-o 62 de membri din comitet şi 32 deputaţi şi senatori.
Deschiderea şedinţei
Deşchizendu S8 şedinţa sub preşedenţia d-lui Lascar Gatargiu se dă rând pe rând cuvîntul d-lor Sandu-lescu-Nenoveanu, Brătăşanu, G. Mar-covici, Costa-Foruşi I. Grâdişteanu.
Cuvintarea d-lui IonLahovari
După aceşti domni, se dă cuvîntul d-lui Ion Lahovari, care rosteşte un discurs întrerupt adese-ori prin a-plause.
D sa face istoricul situaţiei actuale, zicend că la deşchiderea Cămărilor, nici-un partid n’ar fi putut guverna în afară de partidul hberal-conservator, care era cel mai numeros în Parlament, dar că nici partidul liberal-conservator n’ar fi avut o mBjoritate suficientă pentru a sta la cârmă singur.
Iu asemenea împrejurări alianţa cea mai naturală ce îi se oferea era aceia a Junimiştilor, care sunt tot atât de conservatori ca şi noi.
Partidul a hotărît această alianţă, şefiii au sfătuit peRage se cheme po d. Th. Rosetti Astă zi el trebue se remâe fid-fi hotarîrelor sale, iar nu se acuze pe acei ce 12 ani au rămas statornici în oposiţie, că au Intrat în minister de dorul puterii.
Discursul d-lui Lascar Ca-targiu
D. Liscar Gaiargiu fără a răspunde la cea ce a zis d. Lahovari, eum-eâ d-sa a recomandat Regelui pe d. Th. Rosetti, declară că nu poate susţine guvernul. Motivele sunt aceleaşi pe care lo-a repetat şi în alte întruniri: Colectiviştii sunt încă în slujbă; nu s’a schimbat nimic în administraţie, nici injustiţie; nu să fac economii; partidul liber&l-conser-vator are majoritate în Parlament şi el trebue să aibă majoritate şi în consiliul miniştrilor.
Propunere de moţiune
D. col. Roznovanu, propune o moţiune prin care partidul liberal conservator declară că nu poate da sprijinul său guvernului actual, care nu ţine angajamentele sale, care risipeşte batiii, etc.
Discursul d-lui Vernescu
D. Vernescu, adresându-se la d. Lascar Gatargiu, zice că recriminările sunt inutile, că chiar dacă relele de care să vorbeşte ar fi adevărate, răspunderea ar fi a tutulor, şi mai ales a acelora care au creat situaţia actuală şi au contribuit a forma ministerul actual.
D sa a intrat în minister după îndemnul partidului liberal-conservator, şi se va retrage când partidul liberal-conservator îi va cere retragerea.
Până azi a auzit vorbindu-se de somaţiuni, însă n’a văzut nici-o ho-tărîre legală a majorităţii liberal-conservatoare din Cameră şi din Senat, căci comitetul central din Bucureşti n’are calitate pentru a des-lega situaţiuni parlamentare.
Cuvântarea d-lui general Florescu
D. general Florescu, zice că e ceva ne mai auzit ca nişte comitete extra-parlamentare să resolve o situaţie parlamentară.
Acesta e un procedeu anti-con-stituţional.
Ce ar zice d. Gatargiu, cândisbutind a veni pe o asemenea cale la putere, a doua zi. membrii vre-unui comitet văzând că nu se realisează dorinţele lor, 1’ar sili să se retragă din
www.dacorornanica.ro
EPOCA — 17 MARTIE
R£M£&£23B!£BI
minister, de şi ar avea majoritatea
în Cameră şi în Senat.
D-sa pricepe că părerile comitetelor pot presinta un interes, pot presimţi pulsul ţârii; admite ca aceste comitete se exprime dorinţe şi se dea sfaturi. De aceia el ar ruga pe m noimi presenţi se îndemne pe d. Ca-targiu se caute a se înţelege. Dar nu poate admite ca comitetul şedea un vot căruia Camerile se se supue.
Resolutiune nula
D. colonel Roznovanu reciteşte moţiunea.
Se declară de mulţi membri că ei nu pot lua parte la vot, căci re-soluţiunea ce se propune nu atârnă de competenţa comitetului.
Totuşi d. Lascar Catargiu pune la vot resoluţiunea d-lui Roznovanu.
Din 62 de membri ai comitetului şi 32 deputaţi care fuseseră înscrişi la apelul nominal, şi care au fost chemaţi se voteze, au votat pentru 39 şi contra 1.
Aceasta hotărâre nu are dar nici o valoare lege.ln, căci du pe art. 13 din statute, trebue ca or-ce hotărîre s€ se voteze cu majoritatea membrilor presenţi; ta nu are nici o valoare morala căci au luat parte la vot 39 de membri, dintr’un comitet compus diu 115 membri şi toţi deputaţii şi senatorii liberali-conservator , care, fiind dat că partidul liberal-conservator ara majoritate în parlament, trebue se fie în număr de ctl puţin 93 deputaţ' şi 60 senatori, care represintâ jumătate pius unul din numărul total al deputaţilor şi senatorilor.
CURIERUL ŞTIINŢIFIC
Despre Diphtherie
Ridicarea şi pro3ptrarea naţiunel indigene Române este condiţiunea şi principala, de a ajunge la aspiraţiunile ţârei; ca organismul, desvoitarea şi so-lidificarea simţului patriotic, se înceapă Iaca din copilărie. Chiar România, faţă cu colonisarea cea mare dinidiferite ţâri, trebue să se gândească la sporirea po pulaţiunei sale pe aceasta cale. Şi tocmai acest fact vital este periclitat prin boala despre care vom vorbi.
Diphtherie, adaogă mai departe d. prof. Babeş In savanta sa conferinţă, ţmuta Joia trecută din naintea M. S. Reginei, este boala cea mai fatala pentru desvoltarea şi imulţirea populaţiu-nei României. Dar şi pentru particulari, pentru fericirea şi interesul familiei, diphteria e un desastru. Aproape fle-care familie are suvenir! dureroase, perderi neuitate,şi de multe ori urmează chiar destrucţia a întregei familii.
Nu voesc, zice d. Baueş, se intru în aceste triste re flexiuni pe cari le am a-mintit numai pentru a arata importanţa imensa ce există pentru ţara şi familie, în cercetările exacte asupra a-cestelboa e, asupra prevenire! şi vin-deeârei sale.
Să fim recunoscători dar, acelora cari fără pretenţium au sacrificat viaţa lor pentru prepararea cercetărilor, a terenului pe care generaţia viitoare a a-juns la resultatele practice. Fără ştiinţa de laborator. Medicina nu poate Înainta, şi laurii medicilor practici sunt datoriţi scrutătorilor de laboratoriU. Viaţa Întreaga a unul medic pract c cu toate experienţele sale, nu poate face ?e Înainteze ştiinţa medicala, pe cât poate să o facă un experiment bine pregătit şi reuşit, descoperirea unei bacterii pa-thogene.
Fără Indoeală, înainte de a fi fost cunoscut faptul că microbi cauzez boalele, o cantitate imensa de forţa intelectuală şi de experimente, s\m pierdut în aparenţa, arătând numai atât că calea pe care a mers ştiinţa era greşită, rătăcită. S’a descris foarte bine acea ce se vedea cu microscopul, în organe, în fa ringe şi lariBge, dar nu s’aii priceput cauzele acestor leaiunb Un medic Francez Breîonneau a constatat cel dlntâiu că diphtheria este o boala infecţioasâ; avea multă bază pentru a afirma aceasta.
Densul a constatat că dacă un copil a suferit de astă boalfi, şi alţi copii aă fost în contact cu dînsul, mal ales dacă copilul bolnav tuşeşte în faţa lor, el capătă boala.
S’a mal constatat că dacă Intrăm o-raş sau Într’un spital copii cu diphthe-retă zac alături de alţii, aceşti din urmă căpătau şi el boala.Dacă într’o localitate se iveşte diphtheritâ, ea vine de multe ori de la un copil sosit dintr’alta parte unde exista boala aceasta, care acolo a fost In contact cu copii bolnavi chiar adulţi cari Îngrijesc copii diphthericl aCi căpătat boala, dacă au fost în contact intim cu productele diphtheriei; spre exemplu : s’aă îmbolnăvit medicii cari facândjtracheotomil prin aspirare, au căutat seixtragâ membranele din larynge.
In urmă aâ fost mulţi cari aâ căutat microbi în membranele acestea di-phlherice, pe cari în urmă i-aii şi găsit.
Ştim că gura e toată plină cu bacterii dintre care unele sunt care causez boalele cele mal frecuente ale omului. Daca prin procesul diphtheriei se distruge mucoasa faringealâ şi laringeala; bacteriele gurel ocupă ţesutul distrus, şi se înmulţesc acoloîntr’un mod rapid. Vedem dar că dacă autorii ah aflat la diphtherie multe bacterii, acestea nu eraţi căuşele diphtheriei.
Klebs, fostul asistent al lui Wirehow a fost cel dintâiQ rare dupe multe cercetări rătăcite a văzut şi descris bine unul din aceşti microbi, care precum
vom vedea, este acela care produce diphtheria.
A fost lusS rezervat discipolului Iul Koeb, iui Loffler, de a documenta în anul 1884 câ bacilul descris de Klebs esteîutradevăr causn diphtheriei.
LofUer ca un adevărat savant era aşa de circumspect şi aşa de reservat în expunerile sale, că nici maestrul său Koch nici alţii n’au recunoscut importanţa şi valorea acestor cercetări.
D. prof. Babeş dupe Loffler, cel din-leiu care a publicat cercetări asupra diphtheriei confirmând resultatele ssle şi adaogând câ şi Laryngita erupoasâ şi diphtheriele secundare care se nasc dupe scariatină şi pojar, depinde de el, precum şi o boală fără gravitate la a-dulţt: o anumită angină produsă de a-celaşi microb.
Insă aâ trecut încă doi ani fără ca să se fi publicat ceva în această chestiune. Numai în «nul trecut un medic din Viena, Hoffman, sub-direclorul institutului Pasteur, Roux. şi Yersin au publicat cercetări din care reese că au aflit acelaşi lucru ca şi Loffler şi d. prof. Babeş. Datorim şovinismululfrun-ces câ aceste din urmă cercetări fă ceau sensaţie tn toată lumea, pretinzea-du-secâ la institutul Pasteurs’ar fi descoperit microbul diphtheriei. In acelaşi timp, d. dr. Babeş nu a perdut dia vedere această, boală importantă, Insă desfacerea institutului d-saledin Budapesta, instalarea d-sale la Bucureşti şi alte cestiunî importante şi uecontenite, l’au Impedecat urmărrea acestor cercetări. Acum Insă dm nod ’şl concentrâ la institutul dm Bucureşti toată activitatea şi forţele sale intelectuale pentru a înainta pe calea începută. Sperăm câ vom rămâne la adăpost de atacurile şi intri-gele care tmpedecându’l In lucrare, In prima linie lovesc în interesele ţârei.
De regulă sunt 2 feluri de bacterii, un microb rotund turtit, formând lanţuri, un streptococ,şi un baccil lin cu umflături la extremităţi, puţin mal mare de cât acela care causeaza tuberculosa.
Daca luăm cu toate precauţiunile an tiseptice din membranele diphtheriei şi daca semănăm bacteriele care se află pe acesta, pe substanţe a căror compunere se apropie de corpul omenesc, (este important de a constata câ micro bul du trâeşie în afară de corpul omenesc) se desvoltâ douâ feluri de puncte fine, coloniele streptococului şi acelea ale bacilelor.
Forma colonielor e diferită; în cât le isolâm cu uşurinţă, alegând câte o colonie şi Insemânţind’o pe altă substanţa.
Dupe câte-va zile avem culturi izolate, iidicâ prima condiţie nentru a constata tot cea ce convine microbului, şi cea ce ’l face să fie distrus. Făcând acest studiu d Prof. Babeş a. aflat câ dacă spălam suprafaţa substanţei Înainte de a inocula microbul cu anumite liquide, putem Împiedica desvoltarea sa.
Vedem că In contra părere! lui Roux şi alţii,făcând experimentul aşa cum se petrece în gargarism, nici sublimatul cel mal puternic antiseptic, nici acidul fenic, nici iodolormul, nici hyperman-ganatul de potasa sau acidul salyeilic, nici salolul.nici acidul acetic,nici acidul boric nu opresc desvclîarea baccilului. Din contra, d. Prof. Babeş din preunâ cu asistentul d-sa e d. dr. Eremia, ad aflat câ nişte acide slabe şi plăcute de luat : acidul citric 1/10 şi acidul tactic 5 0/0 împiedică cu totul desvoltarea baccilului.
Experimentele acestea în epruvete de sigur că nu sunt îndestulătoarele-bue căutat dacă microbul este într’ade-văr în stare să producă diphtheria.
Intr’adevâr LoefTierinoculând baccilul a produs pe mucoasele epurilor sau a purcelului de India tot d’a-una falşe membrane, şi câte o dată animalele au şi murit. Dacă deasul a inoculat baccili aceştia sub piele, purceii de India au murit după o zi.
„/Dacă însă se inoculează un alt baccil, streptococul se naşte o roşeaţâ şi animalele mor câte o dată cu o boală generală febrilă.
Baccilil nu intră Ininîeriorulcorpuluî şi nici la copil nu se află de cât în faU şele membrane diphiharice. D. Prof. Babuş a constatat Insă că streptococul intră şi In interiorul corpului.
Roux a arătat câ un liquid în care se desvoltă baccilul devine toxic şi o-moarâ animalele, chiar dacă baccilul e eliminat prin filtrare.
Porumbeii inoculaţi capătă boala pe când găinele şi şoarecii sunt resistenţi.
Daca vedem ca un copil mic până la 10 ani căpătă febra şi o stare generală foarte deprimată, chiar dacă nu se vaită de dureri de gât sau la înghiţit, trebue examinat şi dacă afl tm placi albe sad galbene, pe o bază roşie, aderente pe amigdale şi In gât pe omuşor, trebue chemat medicul şi început un tratament, căci numai la început există speranţe de a scăpa copilul, mal târziu dacă s’a desvoltat o inflamaţie intensă, febra falşă şi mai cu seamă slăbiciunea pulsului şi a respiraţiei nu mal există multa speranţă.
Atunci nici o substanţă medicamentoasă nici chiar tracheotomia nu mal poate avea succes sigur.
Vedeţi, zice d. Prof. Babeş, cum la preparaţiuriea aceasta membranele albicioase, alherente. înconjurate de o zonă roşie se întind de la rădăcina lim-bel pânâ In profunzimea laringelui şi trachee1, astupând şi bronchil; mal departe se produce de multe ori şi o pneumonie şi tul burări grave In organele interne.
Avem dar semne sigure pentru a putea judeca, dacă boala care se produce prin microb este safl nu diphlheria;vom vedea, atiaog:) terminând Prof. Babeş, în conferinţa viitoare, la ce ne folosesc experimentele făcute cu acest microb şi cum vom puba lupta în contra a-cestel terib le boale, bazându ne pe lucrările făcute în laboratoriu.
X.
V
ECOURILE ZILEI
D. P. P. Carp, ministru de externe a lucrat azi cu M. S Regele.
—x—
D. grneral Cernat, a fost primit eri de M. S. Regele.
—x—
Azi d-nii generai! Pencovicî, Dun-ca, Vlădescu şi Budiştoanu, au fost la ministerul de resbel unde au luat parte ca membrii, la lucrările ce se întreprind pentru schimbarea cen-trurilor diferitelor divizii din ţară. —x—
Consiliul sanitar superior al ar matei s’a întrunit azi la ministerul de resbel.
—x—
Consiliul comunal va ţine astâ-seară şedinţă pentru a discuta mai multe cestiunî importante.
—x —
D. primar al Capitalei a mers azi în piaţă unde a vorbit cu măcelarii grevişti, înndemnâc.du’i a se supune măsurilor luate. Se crede ca ei sa vor supune şi ca de mâine îşi vor relua lucrul.
—x—
Ziarele Naţiunea şi Lupta anunţă că anul trecut la 12 Iunie, elevui Cosicscu Ion «a fost bătut la conservatorul de musică şi câ consiliul profesoral ’l a dat afară tot pe bătut, în urma relaţiunilor d lui Ed. Wach-man, care e interesat în causâ».
Această informaţiune este dupe cum aflăm cu totul neexaotâ.
Elevul numit, în verstă de 40 ani, n’a fost nici bătut, nici nimic. Iar dacă consiliul profesoral ’l a elimi nat, pricina este câ numitul ajunsese prea departe cu indisciplina.
Calomniile ce se aruncă asupra distinsului profesor Ed. Wachman şi a altora sunt organisata de o gaşcă de intriganţi, incapabili de altceva de cât de ştafete mincinoase.
Această gaşca, care ar trebui spartă, serveşte unor ziare neadevăruri de felul celui de mai sus, graţie unui domn deputat de la Prahova, care e interesat în causă, de oare-ee are un cumnat surd, care ar voi se monopoliseze toate catedrele de musică.
II	sfătuim se înceteze, pentru câ lucrurileauînceput se bată la ochiu. —x—
All im ca plăcere că d-nu Iones-eu-Gion, a foit decorat ca medalia Bene Merenti cla3a 1, pentru scrierile sale istorice şi literare.
—x—
Societatea studenţilor universitari «Unirea» ’şî-a constituit ast-fel comitetul pentru anul 1889 90 :
«Preşedinte : D. U. Radub-scu, Vi«e-preşedinte : d. N. S iveanu şi Geo^ge Dragu.
«Casier : D. A. Teodoru.
«Bibliotecar: D. Auastases iu.
«Secretarii ; D-nii C. Calmuschi şi George Adameseu.
—x—
Aseară s’a dat la teatrul naţional balul studenţilor universitari ai so-cietăţeî «Unirea».
MM. LL. regele şi regina au luat parte.
A fost multă animaţie, de şi, din cauza ploeî, n’a fost lume prea multă.
—x—
D. prefect al poliţiei Capitalei a inspectat alaltă eri culoarea de Albastru al căreia inspector este d. G. Creţu.
D. prefect a rămas pe deplin mulţumit de punctualitatea cu care se execută serviciul circunscripţiei d lui Creţu precum şi de ordinea perfectă cu care sunt conduse toate secţiile poliţieneşti din culoarea de Albastru.
Dircc,iunea bitirouluî geologic, ca răspuns la calomniile aruncate a-supra activitâţel serviciului, în nişte pamflete ale unui domn Drăghiceanu, publică îutr’o broşură, lucrările e-fectuate pane acum, care în rezumat sunt studiarea complectă a ţe-rei întreg şi publicarea hărţilor geologice a 12 judeţe.
Recomandăm această broşură tu-tulor care au citit acele pamflete spre a vedea ce valoare au atacurile aduse biuroului Geologic.
ŞTIRI MĂRUNTE
*
Incidentele din dieta ungurească au dat naştere la o mulţime de dueluri. Ast-fel Polonyi Geza, Golacsy Gyula şi br. Kaas Ivor ad provocat la duel pe Krajcsik. Belfer Lâszlo, prin deputaţii Lulcacs Gyula şi Horvalh Adâm.îtică In decursul şedinţei a cerut satisfa-ţiune de la Pulszky Karoly. Pe lângă aceştia se vorbeşte, că şi colone-lul de Husari Elek Guszlav pretinde a ’l se da satisfacţia cavaleria^că din partea lui Polonyi, din causă că acesta în mod necuviincios a vorbit în d etă despre cestiu-nea ivita între el şi între ministrul de honvezi; ba se zice că şi contele Andrassy G. a provocat, în dietă, pe Polonyi la duel.
— In 1888 aii emigrai din Germania prin porturile ge-maue în ţările transmarine 80,071 Germani, precum spune raportul comisarului imperial. Numărul emigranţilor a fost cu 1198 mal mare ca in 1887. Cel maî mulţi emigrează din Prusia, Posen, Pumerania, llauovera, Schleswig-lfolstein, llessen-Nassau, Silesia, Sa.xonia, Ţările ra-nane, Vestfalia, Bavaria, Wurtemberg,
www.dacoromanica.ro
Mecklemburg-Schwerin ş. a. Părţile în care imigrează sunt: Statele-uniteale Americel de nord, America de nord engleză, Mexico, America centrală, India vestică, Brasilia, Argentina, Peru, Ghili, Africa, Australia şi Polynesia.
—	Novoie Vremia, vorbind de a douăzeci si cincia aniversare a ziarului Vnr-chavsky Dnevnic, aduce mal multe laude ziareior poloneze din Rusia. Numitul ziar constată, că acest» fol sunt atât de bine redactate şi aşa de interesante, câ chiar Ituşii, care locuesctn provinciile poloneze sunt abonate la ele.
Presa poloneză, zice ziarul rus, are o semnificaţie foarte serioasă pentru ţară căci ea se ocupă cu cele mal grave cestiunî economice ce sunt la ordinea zilei.
—	Regina Belgiei Maria Henrieta şi principesa Glementina ah plecat la Miramar, ca se visiteze pe Principesa de Coroană văduva Stefania.
INTEMPLARILE ZILEI
IMN CAPITALA
Cuini cu tinicheua’n coada.— Gărzii comunali ah prins la bariera Rahovel doi câni cu câte o tinichea legată de coadă.
S’a descoperit câ aceşti câni, proprietatea a doi contrabandişti, erah aşa dresaţi, în cât se duceaţi drept la stăpânii lor. Tinichelele erah pline cu gaz.
O muma denaturata.— Intr'un sat a-prospe de Bâueasa s’ah găsit două cadavre de copil noti născuţi. Ei erah pe jumătate mîncaţl de câni. Se crede că sunt gemeni şi câ ad fost lepădaţi de vre-o femee fără de suflet.
Moarte subita. — Gheorghe Ion, calfă de pantofar, mergând eri pe stradă, a căzut jos şi a murit pe dată.
Gadavru-1 a fost transportat la spital.
DIN JUDEŢE
Viata lunga.— In ziua de 7 Martie curent, a încetat din viaţă femeea Muşa Cârstian, din comuna Beleţi, judeţul Muscel, în etate de 120 de ani aproape, şi care, în acest interval, nu a fost nicl-o-dată greh bolnavă.
îngropat. - In ziua de li Martie curent, Petra Marin, din comuna Gâciulaq, judeţul Ilfov, pe când săpa într’o groapă de pâmînt împreună cu servitorul seh Du-mitrache Petre,s’a dârîmat pamînlul paste dînsul şi ’l a acoperit; ast-fel câ din groapă a fost scos mort.
Un hot. — In privinţa hoţului Alecu Rimniceanu, pe care am anunţat după Posta din Galaţi, câ poliţia îl a prins, iată ce amănunte mai dă numitul ziar :
Acest hoţ e de origina lui din Râmnicul-Seral şi prin faptele lui a nenorocit omul-ţime de lume. Eatâ unele fapte al căror autor este :
La 5 Marte a furat unul negustor care venea cu vaporul companiei austriace de la Orşova, 400 lei; a furat un ceas de la fiica d-lui Louis Meudl.
Alelu N. R muiceanu are un trecut de tot pătat.
A fost (condamnat la un an închisoare de tribunalul Tutova ; la doi ani de zile închisoare de tribunalul de Brăila pentru spargere şi jâfuire ; a fost condamnat şi pentru deşertare din armată.
Eri 14 Martie a fost pornit Rămniceanu la Bârlad unde i să impută şi tâlhării la drumul mare şi în care tâlhării ’i dah de gol mal mulţi din foştii lui tovarăşi de nelegiuiri şi care sunt prinşi.
DIN STREIN ATATE
Ceasul morţii — Git Blas dă următoarea informaţiune imporlautâ: Asistenţa publica a făcut o curioasă anchetă, pentru a şti ctre sunt oarele în care mor cel mai mulţi bolnavi.
S’a constatat, câ mortalitatea par’că ar începe între oarele 7 şi 11 seara ; deci începând de la această oră, numerul e foarte mare al morţilor. După credinţa poporală, mortalitatea e foarte mare între orele 4-6 dimineaţa.
O data 4.—Se scrie din Erlau, că la 20 I. c. a născut o femee din acel oraş 4 copil de o dată, doi bâeţl şi două fete. Atât mama cât şi născuţii, se află bine.
SPECTACOLE
Astă seară se dă la Teatrul Naţional «O noapte în carnaval,» comedie în trei acte, localisatâ de d. V, Alexandrescu, «Paraponisitul în slujbă şi fără slujba», executat de d. M. Millo.
*
# •
La Eforie nu s'a jucat aseară din causa ploeî.
*
* *
Prima Representaţie Extraordinară pentru plecarea la Exposiţia din Paris a d-lor Mocianu şi Velescu cu trupa, se va da în Circul Sidoli Vineri 24 Martie 1889 când toţi artiştii Circului vor esecuta cele maî frumoase producţiunt între care se vor distinge şi elevii .Români atât In dan-ţurî cât şi în gimnastică.
ÎMFORMATIUNi
Se ştie că de vre-o 15 zile s'a început la Banca Naţională a se preda ministerului de finanţe biletele ipotecare care vor eşi din circulaţie in urma împrumutului de 32 milioane.
Acum aflăm într'un mod posi-tiv, că la Banca Naţională—imperiul colectiviştilor—lipsesc multe din biletele ipotecare care ar Ji trebuit se se afle în tesaur.
Această lipsă se constată pe fie-ce zi, cu ocazia predării lor ministerului de finanţe.
Este întrebarea de cine s'a sus-tras acele bilete şi cine le va plăti1
Suntem siguri că numindu-se o comisiune de anchetă, se va găsi cine e autorul acestui fapt.
*
Din sorginte autorizată, aflăm că A. S. R. Principele Ferdinand de Hohenzollern va sosi în Bucureşti la 3 Aprilie st. vocliiu.
Consiliul de miniştri a semnat decretul pentru disolvarea consiliului judelian din Romanaţl.
Comisia bugetară, de sigur în necunoştinţă de cauză, a suprimat creditul de bOOO lei noî, ce erea prevăzut în bugetul ministerului de interne, pentru susţinerea şi a-ducerea în Bucureşti a oamenilor muşcaţi de vite atinse de rabie.
Faţă cu rezultatele strălucite obţinute zilnic tn tratamentul a-cesteî boale, ne prinde mirarea, şi ne întrebăm care au putut li motivele care au silit pe comisia bugetară a face sus zisa suprimare. Fără de îndoială comisia, a le cărei bune inlenţiunî faţă cu institutul de bactereologie nu pot fi puse la îndoială, presupune că judeţele respective vor acoperi a-ceste spese.
Până acum însă s’a dovedit, în anul trecut, că de şi autorităţile judeţene ereau prevenite de mi-nisteriul de interne, că vor 11 ţinute a face sus zisele cheltuell, nici săraci din Bucureşti, nici cei din judeţo n’au fost sprijiniţi, din care cauză mulţi au fost expuşi pericolului de a deveni turbaţi, fără ca institutul din Bucureşti se ti poată scăpa.
Noi suntem siguri că comisia bugetară care, încă odată, n’a ştiut cum stau lucrurile, va cere restabilirea sus zisului credit.
Greva măcelarilor
Eri pe seară măcelarii din capitală s’au pus în grevă.
îndată ce s’a aflat aceasta, si crezându-se că s’ar putea ivi tur-burări, d. prefect al poliţ:ei capitalei a mers în persoană la faţa locului cu o companie de jandarmi pedestri comandaţi de d. locotenent Mihălescu.
Atitudinea măcelarilor fiind liniştită, de şi unii din ei au arătat sentimente ostile primarului capitalei care venise şi d-sa la faţa locului, şi graţie spiritului foarte conciliant al d-lui colonel Algiu, care cu blândeţă a vrut sâ astâmpere lucrurile, nu s'a întâmplat nimic, greviştii mărginindu-se a cere oare-care îmbunătăţiri.
Iată cauza grevei:
Mai Intâiii măcelarii spun, că au fost nedreptăţiţi de primăria capitalei cu ooasiunea licitaţiei pentru barace de la Hala Ghica.
Nişte precupeţi fără a depune garanţia cuvenită, precum şi jumătate din chiria baracelor, cum fac măcelarii, concurau la licitaţie oferind preţuri enorme de oare-ce la urmă se pot retrage.
Ast-fel unii măcelari erau în neputinţă de a putea concura la licitaţie, necum de a închiria ba-racele de care aveau trebuinţă.
A doua cerere a măcelarilor constă în faptul nepricepere! doctorilor de la abatoriu, care fără a examina amenunţit sănătatea vitelor pe care le inspectează, scot ca bolnave 15-20 vite din tăere în fle-care zi.
Şi tn fine măcelarii cer ca intendentul abatoriului, un anume fiul lui Popa Lazăr de la Obor sg fie eliminat, de oare-ce din cauza enormelor sale pretenţiunl nu pot veni la abatoriu de cât pe la orele 10 liind-că aşa voeşte d. intendent.
Acestea sunt tn scurt cererile măcelarilor, conduşi mai mult în această mişcare do fraţii Culea, cunoscuţi pentru simpatiile lor pentru d. Nicolae Fleva.
Măcelarii sunt încântaţi de atitudinea prefectului Capitalei pe care l’au şi aclamat eri.
Primăria Capitalei pentru a nu lăsa Capitala fără carne, a luat măsurile necesare pentru ca să funcţioneze măcelăriile comunale.
Se speră căprin concesiuni reciproce—în cas când măcelarii vor avea dreptate—se va ajunge la liniştirea spiritelor.
EPOCA — 17 MARTIE
3
A 3* EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 16 Martie 1889
Şedinţa se deschide la orele 2 şi 35 sub preşedenţia d-lul gen. Florescu. Presezi 92 senatori.
Se aleg d-nil Flondor, Vilner, Milu, Ro-setti şi Şoimescu în comisia pentru a transforma în proect de lege propunerea d-lul Vilner, relativă la scutirea de laxă pentru convertirea obligaţiunilor de 7 0/0 în 5 0/0 a caselor de credit.
Se votează legea prin oare se acordă guvernului un credit de 7,848,800 lei pentru cumpărare de vagoane, etc.
Sfe votează legea prin care se adaogă un aliniat la art. 6 din legea pentru înfiinţarea ministerului domenielor, eto.
S6 aprobă rapoartele relative la socotelile chesturel.
Se votează legea relativă la reducerea anilor pensiei In ce priveşte pe stenografi.
La ora 4 şi 1/2 şedinţa se ridică.
CAMERA
Şedinţa de la 16 Martie 1889
Şedinţa se deschide la orele 11/2 sub preşedinţa d-lul V. Pogor, vice-preşedinte.
Răspundla apelul nominal 113dd.deputaţi.
Diferite petiţii şi comunicări sfe trimet la comisiunile respective.
D. Radu Staniun depune un protest al câtor-va cetăţeni din R.-Sărat contra dărel în judecată a lui Ion Brătianu şi consorţii.
La ordinea zilei Statul casei pensiunilor militare.
Se pune la vot amendamentul d-lul Pa-ladi care se declarase erl nul, neliind Camera în număr.
Amendamentul d-lul Paladi se respinge cu 58 bile negre, contra 53 bile din 11 votanţi.
Se pune apoi la vot Statul personalului şi bugetul pensiunilor militare şi se primeşte cu 72 bile albe, contra 24 bile negre din 96 votanţi.
D. Gen. Gh. Mânu zice că mal mulţi din deputaţi ah exprimat dorinţa d’a vizita stabilimentele militare din capitală, de a-ceia d. generai Mânu se pune la dispoziţia d-lor deputaţi spre a ’I face se viziteze Sâmbătă la orele zece, Arsenalul militar din Dealul Spirei. (Aplause).
D.M.Cogâlniceanu, îşi desvoltă interpelarea sa asupra podului de peste Dunăre şi întreabă pe d. ministru dacă e sad nu hotărât sfe construiască acest pod pentru care s’a votat suma trebuincioasă, s’ad făcut studiile de către inginerii Harlley, Voisin-bey şi alţii, pe câtă vreme avem şi noi ingineri în cari putem avea toată încrederea, de exemplu ped. inginerSaligny, care, zice d. Cogalniceanu, este o autoritate europeană recunoscută. Interpelato-rul zice că neconstruindu-se podul peste Dunăre care sfe lege România de Dobrogia, se lasă această provincie sfe ajungă intr’o stare mal de plâns de cât Basarabia, atât în privinţa administraţiei, cât şi a cultu-rei. D. Cogâlniceanu da legirei printr’un pod aRomâniel cu Dobrogia, o importanţă economică şi politică.
D. P. P. Carp, recunoaşte împreună cu guvernul întreg importanţa economică a podului de peste Dunăre. D. Carp respunde d-lul Cogălmceanu că guvernul va face podul între România şi Dobrogea. Studiile neflind încă guta cu desăvârşire d. ministru de externe nu crede că podul se va putea începe în vara aceasta. Podul peste Dunăre are ca complement debuşeul esenţial adică portul Constanţa. In tot cazul trebuesc cinci sad şease ani pentru ca sfe se poată face o lucrare de însemnătatea ce are acest pod. Reînoind declaraţia sa, d. Carp, zice că guvernul are de gând sfe construiască podul peste Dunăre.
D. M. Cogalniceanu, se declară mulţumit cu respunsul d-lul ministru, observă însă că nu se cere numai de cât sfe se facă podul şi chelfueliie pentru portul Constanţa. Terminând d. M. Cogalniceanu roagă pe guvern sfe vie cu un credit de 1 milion pentru a se putea începe lucrările de construcţie de la anul viitor.
La ordinea zilei legea cumulului.
D. Virglliu Pocnaru, dă citire rapor-
tului comitetului delegaţilor şi proectulul ţ de lege.
Ne luând nimeni cuvântul spre a com- ' bate concluziunllc raportului, proeclul se ia în consideraţie.
Se dă citire articolului 1 care e următorul :
«Nimeni nu coate fi învestit de cât cu o singura funcţiune retribuită deStat,judeţ sad comună or de stabilimentele publice puse sub controlul Statului cu leafă, diurnă sad or-ce altă indemnizarc».
D. I*oenani-lior<iea, susţine articolul. D-sa propune un amendament în sensul ca cumulul se nu lie permis nici pentru funcţiunile ocupate prin consurs sad prin alegere.
D. I>. Alexantlrescu cere amendarea articolului în sensul că un funcţionar care are numai o sută de lei de exemplu sfe nu fie oprit de a cumula şi o altă funcţiune care ’i ar mal aduce o altă sumă tot aşa de mică.
D. Cara-Costea depune un amendament pentru a se redacta ast-fel art. 1. «Nimeni nu poale fl învestit de cât cu o singură funcţiune retribuită de Stat, judeţ sad comună».
D. Moise l’acn cere sfe se adaoge la Anele ai t. 1 şi cuvintele «si pensiune».
D. Poenaru-liordea cere sfe se adaoge în art. i şi cuvintele «in acelaşi timp» şi «fa institutele de credite».
D. Paladi combate redacţia articolului ca nefiind bine lămurită. D. Paladi susţine sensul amendamentului d-lul Poenaru-Bordea.
D. IV. loneseu susţine articolul ast-fel cum e redactat. D-sa zice că guvernul tre-bue sfe fie stăvilit în împărţirea funcţiilor căci cu cât va putea da unul funcţionar mal multe funcţii cu atât îl are mal supus şi mal nedemn servil. I). N- loneseu terminând, cere respingerea tuturor amendamentelor de oare ce articolul e foarte bine redactat.
D. O. C. Arion cere de la d. raportor explicări mal lămurite. De alt-fel d. Arion e pentru amendamentul d-lul Paladi.
Şedinţa se suspendă pentru ca comitetul delegaţilor sfe se pronunţe asupra a-mendamentelor propuse la art 1.
La redeschidere d. Virglliu Poenaru anunţă că comitetul delegaţilor a respins toate amendamentele propuse. D-sa dă apoi diferite explicări şi adaogă în redacţia articolului si cuvintele : «de Credit».
D. G, Paladi se declară mulţumit cu explicările d-lul V. Poenaru, precum şi cu introducerea făcută în articol.
Amendamentul d-lul Cara-Costea care cere suprimarea cuvintelor «şi stabilimentele publice şi de Credit», se respinge.
Articolu 1 se votează.
La art. 2 d. lacob Negruzzi propune un amendament : «Profesorii superiori şi secundari pot ocupa încă o funcţiune de specialitatea lor.» D. Negruzzi citează e-xemplele cu directorii do la Muzee, cu im spectoril şcolari, cu directorii de labora-toril, etc.
D. Gh. Dem. Theodorescu cere să se facă o modificare în art. 2 şi anume : că Profesorii facultăţilor de medicină pot A medici de spital si {in loc de sau) membrii în consiliul sanitar.
La fiecare aliniat,afară de acel al Archi-tectilor, d. Gh. Dem. Teodorescu,cere modificări care sfe dea drept la doufe funcţiuni profesorilor din diferite clase de învăţământ, mi itarilor, profesorului devenit ministru, profesorilor, de drept etc.
D. Moise Pacu propune un amendament în sensul celor zise de d. Gh. Dem. Theodorescu.
D. Caracoslea e de părere că nu e tnbuincios ca profesorii de drept sfe fie şi magistraţi. D-sa cere suprimarea aliniatului g : «că profesorii de drept sfe nn poată ocuua funcţii în magistratură în localitatea îu care ’şl exercită profesoria.»
D. C. Otanescu cere o mal bună redacţie a aliniatu ul e privitor la Ingineri şi Architecţi, care se poată ocupa în specialitatea lor doufe funcţiuni.
D. I’oenaru-Bordea propune un n-mendament pe care zice că ’1 retrage şi apoi că ’şl rezervă dreptul a vorbi asupra lui.
D. Gh. Tocilescu, combate amendamentele şi susţine ca profesori superiori se poată ocupa şi funcţiunile de director de arhivă, director de muzee, inspectori şcolari. D sa presintă un amendament în acest sens.
D. dr. Auustasescu propune unamen-dament pentru a modifica aliniatul c din art. 2.
D. IV. loneseu care suprimarea alin. d
din art. 2. Depune un amendament în
acest sens.
D. dr. Severeanu face declaraţie că va vota legea contra cumulului.
D. Nădejde propune un amendament prin care profesorii facultăţilor sfe nu poată 1 fi directorii arhivelor, bibliotecelor şi mu- ' zeelor.
Discuţia rfemâne deschisă.
Şedinţa se ridică la fi ore.
Plaivaz
D EPESI
O d e s ni i n 11 r e
(Prin Ar telegr.)
Petersburg, 28 Martie. — Corespon- i denţa Politică se face ecoul unor ştiri cari anunţă ca trupele ruseşti esecutâ mişcări In dealungul graniţei afgane.
Aceste ştiri nu sunt de loc Întemeiate. Ele trebue sfe fie considerate ca o manoperă a unor speculatori doritori de a pricinui daună Împrumutului rusesc.
Din Bulgaria
(Prin Ar telegr).
Sofia, 28 Martie.—Principele Ferdi-nand s’a întors la Sofia-
Sofia, 28 Martie. — Ştirea privitoare la apropiata demisie a d-lul TonctfT, ministrul dreptăţii, nu e de loc întemeiată.
Calaloria regelui Milan.
(Prin fir telegrafic)
Belgrad, 28 Martie. — Ziua plecării ex regelui Milan la Constantinopol nu e Încă Axată.
D. ZankoiT la Belgrad
/Prin fir telegrafic)
Belgrad, 28 Martie.—D. ZankofT a sosit aci. El a visitat pe ministrul Rusiei, d. Persiani. E probabil ca d. ZankoiT va prelungi şederea sa la Belgrad.
Trei din secţiunile Senatului au terminat cu discuţiunea legeî ven-zîireî bunurilor Statului în loturi. Au mal rămas două.
Secţiunea a doua a făcut un a-mendament prin care nu se acordîl sătenilor de cât 5 hectare. De a-semenea a suprimat cei 600 de lei daţi ca avans.
Secţiunea a cincea a admis a-vansurile, dar nu acordă do cât 5 hectare.
Gele-l’alte două secţiuni au admis proiectul aşa cum a fost votat de Cameră.
Mâine se va alege raportorul comitetului care pună Sâmbătă îşi va face raportul.
u
Legea asupra cumulului a fost luată în consideraţie fără discuţie, cea ce dovedeşte că Parlamentul actual, în care se pot găsi persoane ce ocupă chiar două funcţiuni, nu dă exemplul interesat al Camerilor colectiviste.
n
Azi comi8iunea bugetară a în-
ceput cu discuţiunea bugetului ministerului de finanţe.
*
Greva măcelar Hor a încetat.
ft
Cugetarea unul opozant:
Astă-zl pe când chest ra plătea In aur diurnele deputaţilor, un oposant de meserie zicea:
Auzi merit mare că se plătesc diurnele în aur. Aş fi înţeles să se plătească în aur când era agiu, dar când nu mal o agili, ce mal procopseaiă !
*
Declaraţia d-lul Lascar Gatar-giu cum că nu va lua nici odată în minister cu d-sa pe d-nil N. Ceaur Aslan şi Gh Mârzescu, a produs mari desilusiunl în unele cercuri.
*
Parchetul din Bacău instituind o comisiune rogatorie pentru d. Miile, d-sa a fost interogat, dar numai ca simplu informator, asupra chitanţei ce s’a găsit la nişte săteni din numitul judeţ şi în care declara că a primit bani de la a-ceştia pentru a le acorda pământuri.
In urma explieaţiunilor date parchetului din Bacău de către d-nu Miile, afacerea nu va avea nici o urmare.
n
Următoarea cerere a fost adresată d-lul ministru de justiţie Ghe-orghe Vernescu :
Domniile ministru,
Este foarte departe de noi ideea d’a impune Majestăţeî Sale, graţia ori cărui individ; ştim că această Înaltă prerogativă are dreptul a o exercita din propria iniţiativă şi fără a cere vre un avis de la vre unul din miniştrii Sfeî.
Cu toate astea, sub-semnaţiî, cari am cunoscut pe nenorocitul Miulescu Înainte de crima care a motiv tt cortdim-naţiunea sa, care 'l ştiam om bun şi o-nest, ceea ce ne dă certitudinea că tn-tr'adevfer a fost victima condamnaţiu-nei, respectuos vă rugam, domnule ministru, ca se bine-voiţi a so ici ta de la Majestatea Sa, iubitul nostru Rtge, graţia complectă a Iul Miulescu.
Suntem siguri că In bunătatea inimeî d-v. veţi consimţi la rugăciunea ce vă adresăm.
Bine-voiţî, vă rugăm a primi asigurarea distinselor sentimnnte ca vfe conservăm.
Această cerere este semnată de un număr de aproape 100 cetăţeni, dintre care cel mal mulţi mari proprietari si comercianţi.
n
D. Constantin Miile, redactorul ziarului săptămânal Drepturile O-mului, pleacă Sâmbătă la Vasluiu unde se ştie că îşi a pus candidatura la colegiul al treilea de deputat.
Alegerea se face Mercurea viitoare.
n
Un furt foarte însemnat s’a comis la creditul agricol din Roman.
S’aii furat de către nişte necunoscuţi următoarele valori în bonuri :
Două obligaţiuni muni< ipale ale primăriei laşi de 6 0/0 No. 8,011 şi 8017 a bOO lei, două scrisori ale creditului urban din Iaşi 5 0/0 No. 9131 a 1000 lei şi 9123 a 500 lei, o scrisoare funciară rurală 5 0/0 No. 31,224 a 1000 lei, cupon 1 Ianuarie 1889.
"teatru bulevardului
IN FIE CARE SEARA
Acrobaţi, cântăreţi, gymnasticl, dănţuitori şi dănţuitoare înte■ naţionale , Operete franceze şi germane, etc , etc.
MARELE CIRC SIDOLI
STRADA POLITIEI NIo. 7
ASTA SEARA LA OBELE 8 PRECIS
REPHESEmilE EXTRAORDINARA
SÂMBĂTA iS MARTIE
MARE REPRESENTATIUNE
Pentru l-a oară «Furtul copilului sad Ţiganii la psdurea negră», mare panto-iniina fantastică în 2 acte.
BURSA DE BUCUREŞTI
16/28 Mat tie	1889
4 0/0 amoriisabi/a .	. . 8:i? 7/8
5 0/0 amortisabila .	. . 98 1/4■
3 0/0 funciar rural.	. . 97
7 0/0 funciar rural.	. . 104 5/8
7 0/0 funciar urban	. . 104 1/2
0 0/0 funciar urban	. . 10L2
5 0/0 funciar urban	. . 94 1/4
6 0/0 urbane Iaşi. .	. . 82 7
Banei Naţionale . .	. . 950
Dacii		. .277
Construcţii. . . .	. . 148
Naţionala asig . .	. . 258
Londra 3 luni. . .	. . fii25 20
Londra cheque . .	. . ”25 80
Paris 3 tuni . .	. . 99 70
Paris cheque . .	. . 100 25
Berlin 3 luni . . .	. . 123 80
Berlin cheque . . .	. . 124
Agio		. . 025 0/0
BURSELE DIN STREINATATE
BURSA DE VitNa
27 Martie 1889 Dese lii derea
Napoleon .
Imperial . . . . Lira turceasca . . Argint contra hArti. Rub har. numerar Actiu. Crert.-Anstall Renta hâr. austriaca » aur austriac . » aur unguresc . >. argint aoslriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la ved. » p. Amsterd. v. » p. Belgia la v. Bancnote italiene .
9 61
9 96 IU 69 100 129 60 3».< 76 84 20 101
1(12 90 S» 17 121
59 65 100 66
47 90
27 Martie 1889
I ii e h ! d crea
Napoleon .... Imperial . . . . Lira turceasca . . Argint contra hArti. Rob. hâr. numerar Actiu. Cred.-Arislall Renta liAr. austriaca » auraustriac . * aur unguresc ■ » argint austriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la ved » p. Amsterd. V » p. Belgia la v. Ranrnoie italiene .
9 60 9 94 10 88 100 129 35 3 4 25
83	80
101	40
102	30
84	'0 121 70
48 12 100 55
47 80
BOX A DE PsRIS
27 Martie 1889
BURSA 0‘ LONDRA
2i Martie 1889
Rontufrancesa f>'4% Renta francesa3% R. romAna per. 5% Italiana . . .	.
Imprum. grec. 1879 Imprum. grec. 1881 Banca otomana.	.
Datoria Egvpl. 6% Sch. p Londra la v. » p. Vienala ved. » p. Amsterd. la v. » p. Berlin la ved. » p. Italia la ved. ■> p. Belgia la v.
104 82 85 85 98
96 40 491 446 548 448 25 85 205 75 207 50 122 87 p.5/16 p.3/32
BURSA DE FRANKFORT S/M
27 Martie 1889
VALORI
Cursu
zilei
Ren. rom. amor. 5% | 97 —
Consolid. engleze . Act. Bancei Românii Schimb p. Paris. . p. erlin . .
• p. Amsierdam.
986/10
8
25 54 20 62 12 04
BURSA 0 B R IN
27 Martie 1889
Deschiderea
Rubla hArbe nume. 218 Disconto Gesellscha. 246 25
27 Martie 1889 închiderea
Napoleon Renta rom. amor. » rom. C. F. R.
MM	» M 5%
Impru Oppenheim » muniei. Bucur. Disconto Gesellscha. Schimb p- Londra. »	p.	Paris.	.	.
» p. Amsierdam. »	p.	Viena.	.	.
»	p.	Belgia	.	.
»	p.	Italia.	.	■
16 22 97 50 107 60 102 30 10 . 20 95 50 247 10 20 33 80 >I0 168 60 167 50 80 45 80 10
FOIŢA Z'ARULUI «EPOCA»
_
HECTOK MAI.OI
DREPTATE1
Partea I.
III.
(Urmare)
—	La Pantheon ? De ce ?
—	Ga sfe vedem Parisul, pe care nu’l cunoaştem ; tata |ne spunea că de la Pantheon 11 vezi foarte bine In Întregul Iul.
—	Bucuros.
—	Valeriane, strigă o trăsură, de graba.
îndemnul era de prisos ; Valerian şi făcuse un semn şi o trăsură descoperită sfe alăturase de marginea trotoa ruluî.
—	Vorbeaţi cje un program, zise ea când sfe văzu tu trăsură, cu Galixt lângă dtnsa şi Valerian !n faţă.
—	Poate crezi câ vei scapa numai cu Pantheonu! 1
—	După Pantheon ?
—	Vom prânzi la 'restaurant.
—	L i Maison d or ; nu lntr’un cabinet, In sala cea mare.
—	Pentru ce in sala cea mare ?
—	Pentru că e mal plăcut; vrei tot sfe ne ascundem : atunci par-câ am sta la masă acasă.
—	Şt dupe masă mal e ce-va pe program ?
—	E o serată la Comedia francesfi, ca sfe vedem pe D nu de Pourceaugnac.
—	Şi cum ne vom întoarce ?
—	Am prevăzut şi asta; ne vom opri la cel Intăf biurod telegrafic şi vel depeşa ca sfe ne aştepte la gara de la ChantiUy la un ceas şi 36 minute.
—	Dar macar ştiţi bine ca sfe joacă D nu de Pourceaugnac astă seară, zise ea, căutând să se împotrivească.
—	Şi tu, răspunse Valerian, ştii de ce am venit azi la Paris ?
—	Pentru că azi e zi de consultaţie la doctorul Săniei.
—	Ba pentru că azi sfe represeută D-nu de Pourceaugnac ; şi Marţi era zi de consultaţie la doctorul Săniei, şi tu al vrut sfe vil Marţi; dar atunci nu sfe juca Pourceaugnac, şi de acea Calixt s’a îmbolnăvit; ast-fel că am rămas pe loc.
—	Sunteţi nişte demoni.
—	Atunci ne-am Înţeles 1 Birjar, la Comedia francesă 1
—	Nu vfe pot refuza nimic.
Era sfe zică : «azi»; dar reţinu la vreme acest cuvînt care, arătând bucuria sa, ar fi tradat temerile ce o bântuiaâ Înainte de consultaţia doctorului Săniei : ştiai! prea mult şi aşa, precum o dovedea cuvintele lui Valerian «bolnavi ca tata»; nu sfe cuvenea sfe deschidă ea uşa unor cugetări care mergeai! atât de departe.
Trăsura sfe opri peste puţin naintea Teatrului francez ; atunci ei cerură sfe meargă cu mama lor la casă, ca sfe capete locurile ce doreai!: «O lojă de rangul I, bună, unde mama să stea In faţă cu Calixt», zicea SValerian ; apoi, după ce ’şî luară biletul, trecură piaţa ca sfe trimită o depeş» şi sfetocmeascâ trăsura care sfe vie sfe ’i aştepte seara la Chan-lilly; şi apoi porniră din noi! spre Pan-theron.
—	Ei bine, acuma, zise d-na Ranson, vreţi sfe răspundeţi la întrebarea ce v’am pus: sunteţi mulţumiţi ?
—	Mulţumiţi de tine ? 01 cred şi efl, zise Galixt.
—	Cum poţi întreba aşa lucru, urmă Valerian ; nu faci tu tot pentru fericirea noastră ?
Şi, luându-î mâna, o sărută pe braţ, pe când Galixt sfe strângea cu dragoste de dânsa.
—	Nu vorbesc de mine ; ci de direcţiunea ca va da această consultaţie vie-ţel noastre, asigurându-ne că vom sta mered împreună, până ce veţi ajunge mari de tot.
—	Crezi că te voii! părăsi când voi ajunge mare de tot? zise Velerian.
—	Voî sfe spun, când vfe veţi însura, când veţi avea copil.
—	Dar oare castelul nu’I destul de mare pentru ca sfe putem trăi toţi împreună: tu, femeia lui Galixt, a mea, copii noştri? Nu ştiu că nj-am Înţeles cu Galixt, sfe nu ne despărţim nici-o dată ?
—	Atunci, de sigur v’aţl bucurat când aţi auzit pe d. jSăniei regulând viaţa voastră ca şi cum i-aţî fl suflat cuvintele.
—	Dacă î-aş fi suflat eu, te asigur, zise Calixt, că ar fi vorbit alt-fel.
—	Şi ed, zise Valerian.
Ea ’I privi mirată :
—	Ge vi sfe pare greii sad supărăcios în cea ce v'a ordonat ?
—	Vrea se ne culcăm noaptea cu ventilaţiele deschise sad cu plăci de sticlă. . mecanisate.
—	Ca sfe vfe deprindă.
—	Dându ue gutural.
—	Dar cele doufe ceasuri la tăiatul lemnelor I Ţi sfe pare nostim sfe faci din fiii tfei nişte lemnari ?
—	Ge bine o sfe petrecem, tăind lemne doufe ceasuri !
—	El nu sfe îngrijeşte de cea ce vfe va fi plăcut sad ba...
—	Tocmai.
—	... Ci de acea ce vfe va putea întări ; şi înţelegi câ nu e un exerciţid mal bun de cât acela pentru a desvoltă
www.dacoromanica.ro
plămânii.
—	Aşa să fie, respunse Valerian ; dar de ce se ne taie părul ? Fiind câ n’am sfe tal părul lui Calixt, nici el pe al meu, nu’l un exerciţid care ne va desvolla plămânii.
—	Ce, eşti cochet ca o femeie ?
—	N’am cochetărie pentru mine, şi nu mfe întreb dacă lml va şedea mal bine tuns de cât frisat ; dar sunt în drept de a o avea pentru Galixt, nu’i aşa? Et bine Galixt e foarte frumuşel cu părul seu lung frisat care’f face un cap pe care toată lumea ’l admiră, tu mai mult de cât or-cine. Cum îi va sta ras ?
—	Cine îl peaptănă, dimineaţa şi seară, părul nostru ? întrebă Galixt.
—	Eu, răspunse d-na Ranson.
—	Şi, pe cât îmi aduc aminte din trecut, tu al făcut’o tot d’a-una. chiar când tata era foarte bolnav şi nu’l mai părâsaî.
—	Asta’I bine, întrerupse Valerian, trecând cu gândul înaintea cuvintelor fratelui sed.
—	Şi ce sfe petrece pe când ne pep-teni ?
—	Vfe peptăn, şi alt nimic, răspunse d-na Ranson, voind sfe isprăvască cu vorba.
—	Ne întrebi despre tot ce vrei sfe ştir, zise Valerian ; Iţ! cerem cea ce dorim ; vorbim, te sărutăm ; ne dis-mierzi, par-câ am şi acum copii mici; asta ’1 partea cea mal bună a zilei.
—	Şi doctorul vrea sfe ne lipsască de aceste ceasuri plăcute ?
—	Vread sfe recunoaşteţi cât e de buna prescripţia lui pentru toţi; pentru nedesparţirea noastră, intimitatea noastră ; pentru sanatatea şi educeţiu-nea nonstrâ, a cărei desvolUre va merge paralel cu desvoltarea voastră flsicâ, fără ca una să strice alteia, aşa ca sfe ajungeţi nişte oameui desăvlrşiti, voinici, la trup, deştepţi la minte ; Voi
sfe fiţi fericiţi că aţi dat peste un om ca doctorul Săniei, atât de înţelept, de iscusit, căruia poţi să’i încredinţezi viaţa d tale şi a celor-l’aiţî cu deplină siguranţă. Nu ştiu cum se mulţumesc d-luî Heline că ne-a trimes la dînsul.
—	Cum vorbeşti de el I zise Galixt.
—	Cu emoţiunea recunoştinţei.
Valerian îi întrerupse : în acel moment suiad o stradă întunecoasă, ţer-murită de mari clădiri negre, ruinate şi posomorite, care pâread a închisori, căci birjarul lor căruia nu’i plăcead şinele tranvaiuluT, în loc de a apuca pe bulevardul St.-Michel, luase pe strada St.-Jacques; şi, ajungând la o mică piaţă, Valerian citise de (asupra unei uşi mari : «Liceul Ludovic cel mare.»
—	Şi vrei sfe ue faci să credem câ ne ai fi pus acolo ? zise el. La vârsta noastră nu ne mai putem speria aşa uşor.
IV
D-na Ranson hotârtse să meargă, chiar de a doua zi dimineaţa, la Senlis ia notarul Heline, spre a’l ruga sfe caute un profesor; dar tn dimineaţa acea să sculară târziu şt toaleta copiilor, Iu tot-d’a-una lunga fiind câ era întretăiată de vorba şi de jocuri, nu sfe mal sfârşa.
Serata din ajun le dădu-se ca nişte friguri; tn vagon, la întoarcere, vorbiseră numai de D-nu de Porceaugnac, care era cea tntăi piesă pe care o văzuseră ; şi îndată ce sfe deşteptară li veni In gând sfe repete scenele care’i mişca-se mai mult. Jucând tocmai scena cu şpiţerul, Valerian deşteptase pe frate-sed ; încins cu şorţ alb, cu o batistă albă împrejurul fruntet, cu o coala de hârtie resucitâ In mâna drept glistir, sfe apropiase încet de patul lui Galixt şi’I zise la ureche cu gl«s piţigăiat :
—	D-le, iala o do tone bunicica, o docto ie bunicica pe care trebue s’o luaţi, dacă bine-voiţî, dacă bine-voiţî.
(Va urma)
EPOCA — 17 MARTIE
OBSaE’SaKEZ Z3B*rw:mnB*amm
!wgBBaatag> jggEir: xsm
FOST CARACAS
BUCUREŞTI -- N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 -- BUCUREŞTI
H. HONICH
Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nou, situat în centrul Capitalei şi al Comerciulul,
firecum Camera şi Senat, Banca Naţionala. Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta cen-rala etc Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor
Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendida Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din nod, ConsumaţiunI fine, si preţuri moderate, mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţionala tn toate serile, condusa de simpaticul artist Fomân Tacite Tomescu.
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s a Inc edinţat d ini Tatswe Georgiade fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, .şi care roagă pe Onorah sa clientelă al relncuraja, asigurăndu-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe oare a dat In tot-d’auua probele cele mal frumoase.
4105	Rfimâind cu toată stima T. (i.
TSPETESI PERVAZURI
1 tute Yardul Klisabe ta-Doamna (Băile Eforiei)
Recomandă Vergelele de alamă pentru scări şi sticle pentru uşi (plaques propr6t<§).
PRETURILE FOARTE MODERATE

r--. tem* * —|i iMllillliliilMHWgWMHMM«Ka8MBMB
1 VECHIA CASA DE CEAPRAZARIE MILITARĂ
IOM) TA L\ A\LL ISO!)
| ARON H. BUFTI
l No. 1bis CALEA VICTORIEJ^N0- lBls (PROPRIA CASA)
Sub-semnatul aduc la cunoştinţa clienţilor mei d-lor Oficerl că mi-am asortat £ din noO Maeasinul ru un bogat asortiment de equipamente şi mai cu deosebire ^ FIRETURI DE UNIFORMA, aduse din cele mal renumite fabrici din Paris şi Lyon (8 vânzându-le cu 25 0/ mal eftin ca la ori ce ceaprazar.
Rog pe Onor. Public a mă visita spre a se convinge de realitatea celor ce expunem aci.
Mal confecţionăm şi ori ce fel de comănzl !n termen de 24 ore, făcute prin scrisori şi le expediăm foarte prompt.
AHOV II. BUFTI
CASA DE SCHIMH
012
1. M. F E R M 0
Strada Lipscani, IVo. 23
Cumpera sivinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi
Curs u 1 Bucureşti
16 Martie 1889
5 0/0 Renta amortisabila	Cump. 97 3,4	Vend. 98 1 4
5 0/0 Renta perpetua	ys	98 4/2
6 0/0 Oblig, de Stat	100 3/4	101 1/2
6	0/0 Oblig, de st. drum de fer 7	0/0 Scris. func. rurale	104 i/2 104 3 4	
5 0/0 Scris. func. rurale	96 3, 4 97 1/8	
7 0/0 Scrie. func. urbane	104	,104 12
6 o/0 Scria func urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi	iu2	ilG3
	94 1/2 95	
	82	821/2
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (leilOdob.)	87 12	88
	240	250
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	50	60
	940	950
Acţiuni «Dacta-România»	270	280
• Naţionala	Î60	270
» Constructiuni	140	450
Argint contra aur	25	50
Fiorini austriaci	209	210
Tendinţa fermă	1	
„FABRICI DE MASINE AUGSBURG"
IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe acţiuni de la 1 Decembre 1875
IVEasine de Pachetat şi de Satinat Elevatoare pentru edificii cu mai multe etaje Instalatiuni de Transmisiuni de Masine cu Aburi şi de Turbine
Fondată în anul 18i0
IVIasine de tipar cu 1 cilindru IVXasine de tipar cu 2 cilindre A/Easixxe de tipar pentru a tipări de o dată cu 2 culori
IN/Easine de tipar cu cilindru ) funcţionând IVlasine de tipar fără cilindru ) pedal Instalatiune cu mecanismul cilindric al ccrnelei pentru maşini simple si maşini pentru imprimat a 2 culori
MASINE DE TIPAR ROTATIVE
pentru a tipări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni, şi pentru a tipări de o-data cudoue sau cu mai multe culori. Cu Aparate de faltuit după cea mai noua construct'une cu titvâ şi cu cuţite de faltuit rotative.
Toate. Maşinele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit cel mai mare tiragiu având tot-o dată o funcţionare sigura si fara sgomot.
Am furnisat până la Ianuarie 1889: 3150 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului în Bucureşti, şi un mare numer la cele mal însemnate Stabilimente typografice la România.
Representanţi pentru Româniadd. KUBESCH & SIEGENS, BUCUREŞTI STR. SMARDAN 53
Tot d’odată mal putem procura şi diferite alte Masine de tipo-litografie si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Cleiu şi ori ce alte utensilie pentru Tipografie din fabricele cele mai renumite.
KUBESCH et SIEGEXS
CASA DE SCHIMB *05
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie OMka Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-Pomdnia)
Cumpără si vinde efecte publice si faoe ori-ce schimb de monezi Bu. cur eşti Cursul pe ziua de 16 Martie 1888
———— U
Cump. Vind.-
Renta amortisabila Renta aiuorusatnta „ romana perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] Municipale Casei pens. [300 L.) 7 % Scrisuri funciare rurale
5	%.....................
7 %	„	,, urbane
6
5 „ JP	■ ,
5 %	,.	„	„ lan
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri serbesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica bombau „ Otomane cu prime im. cu prime Buc. [Î0 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiane
„	Ruble hârtie
NI!. Cursul este socotit in aur
8i 1/î
97	3/4
98	*
too*
338
104*
96 3/4 104 101 94 81 1/2 940 7î*
«54
30
42
30
19
50
50
25*
2f»
124
l00
99 268
83 98 g 94 * 101 88 242 108 97* 104* 102
94 1/2 82 II2 950 75
45
33
22
54
55 50*
*1/
126
100*
100
272
PRIMA FABRICA DE STICLĂRIA DIN MOLDOVA
BOGDANESCI (judeţul
Această fabrică naţională recomandă produsele el, începând de la articolele cele mai simple până la cele mai fine obiecie, precum: tot soiul de sticle, lampe, candelabre, vaze, sticlării pentru uzul farmaciilor, garafe, sticle pentru ape minerale etc, etc, etc.
Toate comenzile se efectuează cu cea mat mare exactitate şi promptitudine spre mulţâmirea onor. public.
A adresa comenzile la
PRIMA FABRICA DE STICLĂRIA DIN iîOLDOVHIOCDAilSCI
GARA-ONESCII
Această staţiune a Câilor-Ferate Române primeşte şi expediţiunl de valoare precum şi telegrame. Pentru aceste din urmă este suficient a le adresa:
STICLĂRIE GARA ONESCII
1149
EFORIA
BISERICII KilETZDLESClI
La 27 Martie cor., se scoate în licitaţie arendarea moşiei Pesteana de jos si parte de sus, plasa Jiului judeţul Gorjiu, de la 23 Aprilie viitor înainte.
Licitaţia se va tine în cancelaria Eforiei din curtea Bi-sericei Kretzulescu la 3 ore p. m. cu oferte închise.
Doritorii pot vedea condiţiile in toate zilele de lucru de la i—5 ore seara.
18S9 Martie 6/18
flATISE D». .HIEMI tSI $1 PROPRIETARI DE MOŞII
CEREŢI
caseiIOHN PITTS BUCUREŞTI
NUOILE
CATALOAGE ILUSTRATE
PENTRU
MASINE AGRICOLE

EFORIA
IIISERICEI KHETZliLESfll
Se scoate din nou în licitare pe zioa de 20 Martie cur. închirierea apartamentului întreg din calea Victoriei, ocupat asta-zi de d-na Briol conform publicaţiei inserata in „Monitorul oficial'4 No. 229 Ianuarie espirat, precum si o prăvălie de.desubt de la 23 Aprilie 1889.
Licitaţia se va tine in cancelaria Eforiei din curtea Bi-sericei Kretzulescu la orele 4 p. m.
Condiţiile se pot vedea in toate zilele la cancelaria Eforiei.

Chocolat
LA PLUS GRANDE FABRIQUE DU MONDE
DIPLOMES D’HONNEUR A TOUTES LES EXP0SIT10NS
VENTE DEC&OCOFAt meniurV 1)0,000KILOSPliUOlR
SE TROUVE PARTOUT
III1 lt\7 4 DF case*e din Calea Griviţa No.
Ufj V LllMlifi 70, compuse din şapte camere. trei bucătării, mal multe magazii, grădină In fundul curţi etc.
Doritorii se vor adresa la d. avocat Atbana-siad strada Manea Brutar No. 12.	(1153)
lir 1T\ 71 DC Calea Victoriei No. 77 (e-l)L ILMAIiL *agiul I). — Mobile complecte pentru un cabinet elegant, făcute din stt-jar sculptat, aproape noue de tot: mobile pentru salon şi sală de mâncare; serviciâ de masă; bibliotecă, coprinzând 450 volumee trăsuri etc.
UE lICniRHT SI DE VETOE
Clemenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2.
DEUIRMTSIDEVUtRE tateadin
Bulevardul Elisabeta No. 12. In parte sad în total.
0 DOMNIŞOARA
’şi a absolvit studiele, putend învăţa şi limba nemţească, ar dori se găsească un post într’o familie bună.
Adresa doritoarei cea următoare : Domnişoara Elisa Barthel, Turnu-Severin.
URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE DE
FARMACISTUL — BUZEU
Sa găseşte în Bucureşti la d. Marin Ionescu frizer, hotel Union strada Academiei, precum şi la principalele magasinurl din România.
Apa danlrifrice
are proprietatea de a întări gingiile, face se dispară roşaţa gingiilor şi sân-gerarea lor. întreţine curăţenia şi (ace se dispera piatra şi mirosul gurel; asemenea se recomandă ca gargară pentru durere de gât, anghină şi infiamaţiu-nile gurel. — Sticla costă un lefi.
Pomnria de Chinina
impedică căderea părului şi ’l face se crească. — Borcanul 3 lei.
Pomada Virgine»
Borcanul 1 led
Cosmetic Virgine»
Borcanul 1 leQ
Coldcrenm Virgini»
.-curăţă pislruele şi coşii, înmoae şi în-rumuseţează tenul. — Borcanul i led.
Unu de Cologne Virgini»
triplu destilat 2 lei (laconul
Prafuri albe si rose de dinii
are proprietatea de a întări gingiile şi face se strălucească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2,50.
Apa de Chinina
curăţă şi tmpedică căderea părului. — Flaconul 1.50.
Pudra Virgini»
nu conţine nici n substanţa vatamatoare pentru facia si dantura, ndica sararde de. plnmb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pud'ele,. Este răcoritoare. Albeşte si infrnmusetcza facia. Preţul 3 l.
Pasta pentru dinii
are proprietatea a albi si a reda luciul striatului dinţilor. Cutia 2 lei.
Pudra nntisiidnrica
această pudră are proprietate d» micşora năduşeală picioarelor şi & nimici urîtul miros produs de asudeală. Cutia 1 leu 50 bani.

„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENEUALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPLIN VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
726 Direcţiunea generala. .
ITIJ Tllt'J) ONEST SI MUNCITOR caută un Uli 11IILiII post de îngrijitor de moşie. A se adresa la d. I-Ieinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64.	1109
DE VENZARE
irei cai de călărie
de i atru si şase an>, talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 163.	(1166J
/‘*4*ass”!=‘»!S
np VLV74DL1 sad ÎNCHIRIAT CASELE 19L TLIilAIICJ din Calea Pievnel No. 12.
Aceste case au trei prăvălii cu odăile lor, dependinţe şi curte deosebită. Casele se compun de 14 odăi mari sus, cameră şi bufet, Jos sunt 6 odăi de slugi, bucă arie, 2 pivniţl, grajd de cal, şopron de trei trăsuri, curte mare pavată, altă curte dosnică şi grădină. Odăile de sus toate îmbrăcate cu hârtie. Gaz şi clopo-ţele electrice în toată casa. A se adresa, 12,
Calea Plevneî, Constanţa Soutzo. (957)---------------------------------------------------
lip i ni-Vh 1 T de la Aprilie 1889, MOŞIA Ulii iUltlîUA 1 POPEŞTI CO.VDORATO, o
ora de Bucureşti, cu han mare pe şoseaua Olteniţei, casă de arendaş, magazii; Invoelile depuse şi primite de locuitori, care au şi arat. ni semănat în toamna trecută mal multe pogoane. Doritorii se vor adresa 12, Calea Plev-. nel, Canstanţa Soutzo.	(959)
«£• *£ >,« *£ S.CJ
■
8
BĂILE
00
Strada Politiei, IVo. 4 U
O
i
Stabilimentul de băl este deschis In toate zilele de la o dimineaţa pânâ la 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt deschise tn toate Marţile şi Vincrile de la 0 dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt In toate zilele la dis-posiţla onoratului public. Direrlimica-
COMPANIA GENERALA A CONDUCTELOR DE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 47—BIUROUL IN BUCUREŞTI, STR- BREZOIAN'J—No. 47.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE PA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
LUCRĂRI IN FER CL CIOCANII, ATELIERE DE CONSTRICŢIE
MOTORI HYDRAUL1CI, GÂZI, ROBINETE, SFREDELE DE FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPARGETOM DE COKE, POMPE CV GUDRON
încălzire cu aburi, T U 13 U FI I cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
977
• -iAV-.'.,.^A3w..sW;	' V ' Iii ii 'h imriln'fmHITWMii
Tipografi» Ziajrulu.i „Epoca'
tarii cu cernu»!» Ch Lorlllrux-Cle Paris
Oiraut responsabil V, P. Gheorghir
www.dacoromanica.ro