ANUL IV No. m
MERCURI 15 (27) MARTIE 1889
NUMERUL Iii BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I Si 16 A FIE-CAREI LUNI 31 SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Hncuresel: La casa Administraţiunol. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL BANI NUMERUL ANUXCIUR1LE
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris : Ajjenee Ha vas, Place de la Bourse, > Anunciuri pe pa«- IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PAHIS: segâseslejurnalul culSeent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». Ser-raaiu, \o. H4.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
RED ACŢIUNE A
No. 3,—riatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA Ţ1UNEA No. 3.—1‘iaiza Episcopiei.—No. 3.
14 MARTIE
REFMt IHTUTIW!
_______________I
INC A 0 REFORMA j
O ACUZATIUNE NOSTIMA 1
SOCIALIŞTII
IN DECADENTA
14 MARTIE
A trecut un an de atunci!
Un an de când delegaţii tutulor judeţelor venind de la apus şi de la răsărit, adunându-se cu marea majoritate a locuitorilor din Capitală, s’au dus în faţa palatului şi au strigat cu toţii : „ Trăiască Ragelei Jos guvernul !
Trăiască Regele, căci 14 Martie era aniversarea proclamărel Regatului !
Jos guvernul, căci guvernul lui Ion Brătianu, care se zicea repre-sentantul poporului, avea nevoe sg fie păzit prin două şiruri de baionete ca să mal poată bea în sănătatea fără-de-legilor şi mişelii-lor sale.
A trecut un an de atunci !
Un an de când gendarmeria ne lovea cu patul puştel în întruni-rele publice, un an de când cel ce cădeau sub sabia maiorului Fă-nuţă, în loc să strige:	,Ertare*
găseau în vinele lor destulă putere, destulă virtute cetăţenească spre a striga >Dreptate ! Răsbu-nare!*
A trecut un an, domnule Fleva, de când d-ta, cuvântând în mijlocul mulţimel care ajunsese la paroxismul desnădăjduireî şi care te aclama, ziceai : ,Când vom fi siliţi să dăm piept, trebue să sdro-bim tot ce ni se va opune ! Nu mal putem suferi un guvern de gheşeftari !*
Dacă d-ta at uitat pe acel care ’ţl deshămaii caii de la trăsură şi te ridicau pe umerii lor pentru că erai duşmanul de moarte al co-lectivităţeî, dacă al uitat pe cel ce cădeau ascultând glasul d-tale, noi nu ’I am uitat.
Noi ne aducem aminte că sîn-gele nevinovat a curs pe stradele capitalei, şi că pe o zi care ar fi trebuit să fie zi de sărbătoare pentru toţi Românii, guvernul lui Ion Brătianu a aruncat la 1888 un zăbranic negru.
Noi nu uităm capetele sdrobite, coastele rupte, piepturile străpunse î 3 uriaşa luptă ce am Întreprins pentru nimicirea unul partid putred, condus de un bărbat şi mal putred.
Aii căzut mulţi şi inimele noastre aii plâns, glasurile noastre s’au ridicat ; dar această luptă sînge-roasă a dat roadele sale bine-fă-cătoare.
Suntem liberi, am sfărâmat lanţurile care ne încătuşau şi astă-zl putem striga cu inima voioasă :
Trăiască 14 Martie, aniversarea proclamărel Regatului !
Trăiască 14 Martie, aniversarea sdrobirel colectivităţel !
PARTEA EXTERIOARA
DEPESI
Turburari la Pesta
(Prin fir telegrafic)
Budapesta, 25 Msrtip. — Dupe întrunirea lucratorilor în care s'a discutat paragraful 25 din legea militară, o mare mulţime se străine in fata localului întrunire! si cu toate îndemnările politiei, mulţimea a înaintat pane la bulevardul i eresa, unde a fost împrăştiata de politia calare si de o eompanie de infanterie.
Se asigura ca mulţimea a voit se faca manirestntiuni in facia clubului partidului independent.
S’au Tăcut multe aresturi. Trupele s’au întors la casarma la 8 ore 1/2, de oare ce liniştea s’a restabilit.
O desmintire
(Prin fir telegr.)
Paris, 25 Martie.—Le Sticle des-minte ştirile dupe cari ar exista neînţelegeri ministeriale.
Generalul Iloulanger indispus
(Prin fir telegrafic)
Paris, 25 Martie. — Generalul Bou-langer cinând ieri cu mai mulţi prieteni la restaurantul Durând a simţit o slăbiciune, în urma căreia fu dus acasă ; dar această indisposiţie e fără gravitate.
D. Crispi indispus
(Prin fir telegr).
Roma, 25 Martie.—D. Crispi fiind indispus, n’a primit ieri pe diplomaţi.
Ministrul de finanţe al Serbiei la Berlin
(Prin fir telegr.)
Viena, 25 Martie.—Se anunţă că ministrul de fiuanţe al Serbiei va pleca In curâud la Berlin, unde ar avea in-tenţiunea de a se pune In legătură cu Cercurile financiare din acesi oraş.
Din Serbia
(Prin fir telegrafic)
Belgrad, 25 Martie. — Ştirea privitoare la o apropiată întrevedere a regelui Alexandru cu Ţarul este fără te-meifi.
De asemenea e falşe ştirea că regina Natalia va veni peste trei săptămâni în Serbia sau la Budapesta şi că ministrul Tauşanovici ar face demersuri privitoare la această sosire, precum şi că el ar fi In legături cu regina Natalia.
CESTIUNEA ZILEI
«Cartea Alba»—Afacerea Samoa, Ln consul desaprobat
S'a distribuit Cartea Albă asupra a-facerei Samoa. Se găseşte în acea căite mai întâiti un raport al consulului german de la Apia, datat de* la 31 Ianuarie 1889 şi privitor la situaţia din Apia la 1 Ianuarie.
Apoi urmează un raport al comandantului Adler, datat de Ia 31 Ianuarie, şi expunând de asemenea situaţia o-raşulul Apia de la i Ianuarie. Pe lângă acest raport se mal găsesc cinci documente printre care şi comunicarea făcută comandanţilor a două vapoare americane privitoare la starea de răs-bo u.
Cartea Albă sfârşeşte printr’o comunicare a prinţului de Bismarck către consulul gem-ral d. Sluebel, datată de la 9 Martie, de unde resultă ca consulul Kuappe nu era autorisat să declare resboiul sau să pro‘lame aceasta stare.
Resultă de sci ca în aceasta ocasiune consulul n’a arătat destul slnge rece şi destul calm necesar pentru relaţiu-nile internaţionale.
0 ACUZAŢIE NOSTIMA
Acuzaţia ca guvernul actual prote-jază pe colectivişti putea să aibă oarecare trecere pentru cel neştiutori,atunci când ea se înfăţişa sub o formă vagă.
Astâ-zl se poate vedea la ce se reduce şi această acuzaţie.
Dăună-zl la clubul conservator d. Kebapcea, un avocat, a învinovăţit pe d. Vernescu că a dat afară magistraţi
integri pentru a-l înlocui cu tot ce e mal colectivist.
Auziţi, oameni buni! Gazetele colectiviste fac o larmă până (la cer că tovarăşii lor sunt persecutaţi sistematic; în Cameră s’a vorbit tot pe tema >ceasta, şi un conservator acuza pa d. Vernescu că populează magistratura ţărei cu colectivişti I
Apoi Dumnezeii să ma înţeleagă I....
Toată lumea ştie, cu ;âtă sârguinta d. Vernpscu a căutat să iurete magistratura de slugarnicii Iul Stâtescu, toata lumea ştie câp vrăşmaşi şi a făcut ministrul justiţiei pentru a ta, şi... se găsesc unele personagii, ci ri să’l învinovăţească tocmai de contrarii!.
Să fim serioşL Şi când voim să acuzăm, să căutăm mai în.âiQ ca aceste acuzaţii să nu cada în ridicol.
IV
NOUA BEFORMN
Vorbind de legea vî îzăreî bunuri-or Statului, d. N. Bioesau zicea în Cameră: «Aceasta lege trebue se fie democratică sau se nu fie de loc». Vom zice despre reforma administrativă următoarele suvinte : «A-ceastă reformă trebuit se fie radicală, fundamentală, tau se nu se mai facă.»
Temelia instituţiilor cari au dat o formă nouă acestei ţări, datează încă de pe la 1859 şi, daca ţinem seama de modificările mici introduse de atunci, sunt peste 20 de ani, de când ţara se conduce dupe legile actuale.
Ei bine, o practică de aproape un sfert de veac ne mînăastă-zi la convingerea, că nu se poate merge înainta pe această cale.
Guvernul actual, v- nind la cîrma ţerei, s’a convins de iOfst fapt şi a căutat să facă mai grabnic un pro-ect de lege, prin care să se reformeze adine actualele legi.
In ce se rezumă economia generală a proectului elaborat de d. ministru de interne ? Iată :
1.	Desfiinţarea comitetelor permanente ale judeţelor şi trecerea atribuţiunilor lor la prefecţi.
2.	Desfiinţarea sub-prefecturelor în fiinţă şi înlocuirea lor prin ocoale reduse în întindere şi administrate de câte un funcţionar, care va lua numele de comisar de ocol.
3.	Descărcarea consiliilor comunale şi a primarilor de atribuţiunile privitoare la administraţia generală, cari trec la comisarii ocoalelor, şi mărginirea lor la interese curat locale.
4.	Despovărarea administraţiei centrale a ţerei de o mulţime de ces-tiuni locale ale judeţelor.
Aceste petru puncte, cari coprind toată economia generală a proectului, sunt, în adevăr, tot ce se putea face mai înţelept şi de natură a reforma în întregul el însăşi baza organizaţiei administrative a ţerei.
Proectul de lege desfiinţează dar mai inie u comitetele permanente.
Mai tot d’a una compus din persoane politice ori de favoriţi căpătuiţi, cari nu se pricep in administraţie, comitetul permanent este o piedică in administraţiune.
Pe lângă aceasta, prin suprimarea comitetelor permanente să realisează o mare economie.
Din aceste economii se vor putea face lucrări folositoare judeţului, şi credem că e mult mai bine aceasta, de cât să se dea lefuri cu totul inutile.
Remâne, deci, ca şef al administraţiei judeţene prefectul, care va fi ajutat de unul sau doi sub-prefecţi cu reşedinţa la prefectură.
Aceşti snbprefecţi vor avea datoria de a înlocui pe prefect în lipsă şi de a inspecta ocoalele.
Iată acum ce sunt ocoalele.
După articolul2 din proectulguver-nului, judeţele existente rămân neatinse în circumscripţia lor actuală. Comisariatele de ocol sunt nişte simple circumscripţii administrative, pe când j' d ţele şi comunele sunt persoane juridice.
Înfiinţarea comisarilor de ocol este absolut trebuincioasă. Mai îritâiu pentru că d*sfiinţâridu se sub-pre-fecţii, cari aveau o întindere prea mare de inspectat, ei trebuesc înlocuiţi prin alt funcţionar, care se poată inspecta zilnic o întindere mai mică. Apoi,primarul rural rămânând !
numai cu administraţia comunei, trebue înfiinţat un funcţionar, care fiind ultimul agent executiv al pu-terei centrale, se supravegheze mersul regulat al administraţiei.
Aceşti comisari vor fi numiţi de prefecţi. Salariul unui comisar de ocol se fixează la 250 lei lunar.
S’ar crede, că înfiinţarea comisariatelor de ocol va da naştere unui spor de ehrituelî pentru Stat. Ei bine, art. 117 din proect regulează şi această cestie in modul următor; Gomunele rurale vor contribui, conform dispoziţiunilor al. VI de sub art. 94 din legea comunala rurală, cu una din zecimile asupra contribu-ţiunilor directe către Stat, pe cari acele comune le incasează astă-zi pe temeiul legai maximului No. 85 de sub art. 2 din zisa lege.
Cum se vede dar, înfiinţarea comisariatelor de ocol este o reală îmbunătăţire administrativă şi fără nici o pagubă pentru bugetul Statului.
Punctul al 3-lea şi al 4 lea, din ceie 4 pe care le-am enumerat mai sus, sunt de ordine generală; ele reies din cele 2 puncte ce am analizat până aci.
Aceasta este în esenţă reforma guvernului, reformă pe care nu puti-m de cât s’o aprobăm şi care va fi menită, credem no', se pună capăt stă-rei desordonate in care ne aflam.
Amănuntele legei, atribuţiunile fie cărui agent administrativ în parte, punct cu punct, vor forma subiectul unor viitoare articole. Şi a-ceasta cu atât mai mult, cu cât în curând legea va veni în discuţia Senatului.
Negreşit nu aci se poate vedea tot mecanismul legei ce se va înf&ţişa; am voit se aratâm numai, precum am zis mai sus, economia generală a ei.
INCA 0 REFORMA
Erî, parlamentul a votat cu o mare majoritate o însemnată reformă, menită a îmbunătăţi posi-ţiunea ostaşilor : legea pentru pen-siunele militare.
Nu vom face aci o amănunţită dare de seamă a tuturor foloaselor ce se dau ofiţerilor prin această lege, dar vom arăta pe scurt u-nele dintr’ânsele.
Noua lege a pensiilor, permite ofiţerilor îmbătrâniţi în serviciu şi care doreau să se retragă din oştire, să poată avea acum cu ce susţine bătrâneţele lor, căci numai anevoioasa posiţiune în care’l lăsa legea cea veche ’l împiedica de a cere trecerea lor la pensie.
Astă-zl, se vor deşehide pentru ofiţerii cel tineri, mal în corent cu progresele ştiinţei militare, eşiţi din ş io!! superioare, un număr însemnat de comandamente, din car© vor cere negreşit să se retragă cel cu drepturi la pensiune.
Intr’un cuvtnt, generalul Mânu a făcut tot ce ’l a stat prin putinţă pentru a încuraja pe tinerii care voesc să îmbrăţişeze cariera militară, şi pentru a pune la adăpostul nevoelor pe cei ce părăsesc oştirea dupe îndelungaţi ani de serviciu.
Am spus că luarea în considerare a acestei legi a trecut cu o însemnată majoritate. Intr’adevăr, au fost numai câţl-va oposanţl sistematici care s’au crezut datori să voteze şi contra acestei reforme atât de mult dorită. Intre aceşti oposanţl era şi inevitabilul d-nu deputat Paladi.
Pe noi nu ne mâhneşte câtuşi de puţin această procedare; din contra.
Votul d-lui Paladi e un vot neputincios, care nu face de cât să-l discrediteze pe d-sa din zi în zi mal mult şi să dovedească valoarea d-sale politică.
SOCIALIŞTII
IN
D E C A DEN T A
Debandada socialista. — întrunirile socialiste. — O Is-bânda.— La Vaslui
Debandada socialista
Acţiunile socialiste au ajuns astă zi se nu mai facă nici o para. Măsurile luate în contrâ-le, cearta între radicali şi socialişti, calificativele ce d. Panu aruncă la adresa d lui Nădejde, invalidarea d lui Morţun, şi în fine articolul din proectul de lege privitor ia vânzarea bunurilor Statului în loturi, în care se specifică şi se pedepseşte faptul promi-siunei de pa merit, — toate acestea au făcut ca asta zi socialiştii se nu însemneze aproape nimic ca grupare politică.
Un semn foarte convingător al debandadei socialiste este şi încetarea aparitiunei zilnice a ziarului socialist Drepturile omului.
Se ştie ca acest ziar de o lună de zile nu apare de cât o dată pe sep-tămână.
Una din căuşele care au determinat pe d. Constantin Miile se nu mai scoată ziarul d-sale de cât hebdomadar, a fost şi refuzul d-lui V. G. Morţun de a mai da fondurile necesare pentru existenţa gazetei.
Intrunirele socialiste
Ca se nu se zică că gruparea socialistă s’a stins cu desăvârşire, socialiştii din Bucureşti, care se în-chee în dd. Miile şi Nădejde, convoacă în fie care Vineri seara întruniri de săteni şi de lucrători de pământ mărginaşi ai Capitalei.
Lucrătorii industriali, convocaţi în fie care Duminecă dupe amiază, nu mai respund la apel. Une ori se adună 10 oameni, alte ori nu se a-dunâ nici unul, aşa că de vre o două luni şi mai bine nu se mai ţine nici o întrunire Dumineca.
Socialiştii vor se profite de întru-nirele ce se ţin la Concordia de către d. Butculescu şi merg acolo se ’şi ţină discursurile pe care n’au prilejul se le d svolte la Cercul muncitorilor. La Concordia însă e un balamuc din care lucratorii nu Înţeleg nimic. Aşa, d. Urlaţeanu, ingineria gară, susţine proectul guvernului, d. Butculescu apără societatea cooperativă, d. Paladi face liberalism, iar d. U. Miile un fel de socialism, căci de socialismul teoretic nici nu se pomeneşte.
La întrunirile de Vineri seară cu lucrătorii de pământ, vorbesc d-nil I. Nădejde şi C. Miile.
Tema e vecinie aceiaşi: boerii, ciocoii, poporal, pământul, hectarele, talpa ţerei, albii, roşii, jefuitorii, etc. etc.
D Nădejde povesteşte ce isprăvi a făcut la Gameră, d. Miile spune ca are se facă.
Idei ? Teorii ? De unde 1
Dupe întrunire, ţăranii întreabă :
— Dar noi ce facem?!
Tablou
O isbânda
Am anunţat acum câte va zile, oă d. G. Miile a isbutit se înscrie în listele electorale 38 de socialişti.
Aceştia sunt mai toţi lucrători de pământ şi industriali. D. Miile nă-dăjdueşte se mai înscrie şi alţii, dar ei nu se presintâ.
Pasul e totuşi pe jumătate făcut; d. Miile vrea, — mai remâne se vo-ias -â şi lucrătorii.
S’a zis că d. V. G. Morţun, fost deputat socialist, nu se va mai pre-sinta la alegerile ce se vor face la Romm pentru colegiul al 2-lea şi al 3 lea.
Această afirmaţiuneeste inexactă. D. V. G Morţun se presintâ la amândouă colegiile.
D-sa, într’o scrisoare adresată socialiştilor din Capitală, pretinde că va reuşi se fie ales la ambele colegii, căci nici odată, spune d. Morţun, locuitorii din Roman n’au fost mai îndârjiţi în contra autorităţilor de cât acum.
Dar fostul deputat socialist mai are şi un alt proiect.
îndată ce va vedea că reuşeşte la colegiul al doilea, d sa va pune candidatura la al treilea a unuia din pro-
www.dacoromanica.ro
EPOCA. — 15 MARTIE
seliţii se?, fără mare greutate şi capacitate îose, de oare-ce d-lui Mor-tuu ’i e teamă se aibă un alt socialist în Cameră mii capabil de cât d-sa.
D. Morţun vrea se fie şef. Iată tot.
La Vaslui
Aci radicalii se luptă în contra socialiştilor, de şi, dupe noi, speranţele lor sunt absolut ilusori’. D. Constantin Miile este rivalul d-lui C. C. Bacalbaşa,redactor la Lupta.
Dupe d. Nădejde,candidatul socialist are multe şanse de isbândâ, de oare-ce, zice d-sa, s a făcut acolo o lucrare socialistă serioasă.
Acelaşi lucruîl pretinde şi d. Panu cu candidatul d sale d. C. C Bieal-başa.
Candidatul conservator este d. Rn-setti Solessu, care, dupe noi, va fi şi ales.
Socialiştii contează pe câte-va pe-tiţiuni ce au făcut sătenilor pentru
fiament, iar radicalii pe sprijinul oo-ectiviştilor.
Iată la ce li se reduc toate speranţele.
Cam slab!
P.
CONFERINŢE ŞTIINŢIFICE
la şcoala naţionalii de poduri
şi şosele
Precum am spus în nuraerul nostru de alal-tă-ieri, Vineri s’a ţinut întâia conferinţă ştiinţifică la şcoala naţional.! de poduri şi şosele.
Graba cu care elita societ. ţel bucureştene a rfspuns la invitaţia Direcţiune celui mai înalt institut de învfţâmfnt al României, dovedeşte cu prisos, cât de bine a fost inspirata aceasta organizând conferinţele.
Cu mult înainte de 9 ore, elegantul amfiteatru al şcoalel era plin de tot ce capitala are mai distins şi mai cult. Miniştri, membri al corpului diplomatic, profesor, deputaţi şi senatori, înalţi funcţionari şi un mare numfr de doamne şi domnişoare compuneau auditorul.
La 9 ore simpaticul director al şcoale", d. Vârnav, care se arată demnul succesiv al a-celuia Căruia şcoala ’i datoreşte regenerarea •1, a deschis şedinţa prin următoarele cuvinte :
Onorată Adunare,
Cu autorizaţiunea d Iul Ministru de lu-crâr! publice, începem astâ-zi o serie de conferinţe, a! căror scop este de a iniţia la progresele ştiinţelor persoanele csrora natura ocupaţiunilor lor obicinuite nu le permite se urmărească zi cu zi aceste progrese în toate amenuntele lor.
Aceste conferinţe sperăm a le continua regulat şi în cursul anilor viitori; de la buna voinţa a auditorulu1, pe care nu vom cruţa nimic pentru a ’l câştiga operei ce întreprindem, atârnă ca speranţa noastră se se realizeze.
Nişte asemenea conferinţe aQ intrat de mulţi an deja în obiceiurile populaţiunei culte a tutulor oraşelor celor mar din lume. Acolo înse ele se fac sub auspiciile unor a-sociaţium înfiinţate într’adins pentru vulgarizarea ştiinţelor şi care ca ast fel, dispun de toate mijloacele necesarii.
in lipsa unor asemenea asociaţiuni la noî, am crezut că şcoala naţională de poduri şi şosele trebue se ia locul lor, făcând s5 profite cât cu putinţa mai multă lume de resursele de care dispune |şi pe care le datoreşte atat munificienţe guvernulu', cât şi simpa tiei cu care întreg publicul român a sprijinit silinţele intemeetorilor şi conduc-lorilor el.
Dacă vom ajunge a realiza dorinţa de a v6 interesa pe toţ la nişte cestium de care nimfinui nu'l mai este permis asta-zi de a rămâne strein, vom fi Acut un pas mai mult spre ţinta ce ne propunem : s£ facem a se cunoaşte pe de o parte de toţi ce; culţi de la no pe ce temeli. solide este aşezata şcoala noastră de poduri şi şosele, graţie valorei ştiinţifice a corpului nostru profasoral; iar pe de alta parte sfi învederăm rolul ce această instituţiune este chemata a juca în viaţa noastră intelectuală, rol bine făcător, care sperăm ca se va Întinde şi peste hotarele ţsrei ducând şi la unit din vecin făclia ştiinţelor exacte şi a metodelor de investigaţiunt pozitive.
Acum că am arătat în trSsături generale îndoitul scop ce urmărim, trec cuvîntuld lut profesor d-r Istrati, ale cirul lucrări sunt atât de apreciate de lumea savantă şi al carul renume s’a întins şi în străinătate.
.* *
Luând cuvîntul, d. dr Istrati, ale c3ruf laude nu mai sunt de făcut, a încântat pe auditor vreme de vr o oră şi jum tate. Cla ritatea expunere sale, varietatea şi buna a legere a experienţelor, cu care sprijinea teoriile desvoltate, aU făcut ca, cu toată ariditatea subiectulu , chiar persoanele cu totul str> ine de înaltele speculaţiuni ştiinţifice sfi urmeţe cu un interes susţinut pe profesor, până la sfârşitul conferenţe sale.
• *
Dintr'o aruncătura de ochia am observat 1n auditor următoarele persoane : d. Al Marghiloman, d. Ştirbei cu d-ia, d. şi d-na Al. I-ahovary, d. şi d-na general Mânu, d. ge-
neral Florescu, d. Emil Ghica, d. de Cou-touly, d. M. Suţu d. şi d na I. Miclescu, d. şi d-na Em. Miclescu, domnişoarele I. Brătianu, d. general Barendel, d-nit N. şi G. Cercez cu doamnele, etc...
* *
Vineri seară va fi a doua conferinţă. Va vorbi d. Saligny, unul din cel mat distinşi chimiştf.
Vor asista şi M. M. L. L. Regele şi Regina.
Un loc.
DUMINECA ORTHODOXIEI
Doi foşti preoţi mireol, cart aii lăsat urme soandaloise în cuartierul latin din Paris, întovărăşiţi de un fost ecli-siarh al cathedralei mitropolitane, pe cât de rea credinţa p’atât de ignorant, au Întreprins o goană miselea-<câ prin mijlocirea Democraţiei colectiviste im-potriva 1. P. S. Mitropolit-Primat şi a-ce or-l’alţi Prea Sfinţiţi Ierarhi at României, cari se ostenesc a înfrâna patimă zavistnicâ.cu care nu pregetă acel clenci deşuchiaţt, a turbura pacea Sf. Biserici naţionale.
Ast-fel, agâţându-se de o mică dare de seama ce am făcut în numărul nostru de la 25 Februarie trecut asupra sf. lithurghii solemnele pontiflcatâ de I. P. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de soborul mitropolitan al Ungro Vlahieî, fac o crimă I. P. S. pentru actul acestei sf. liturghii, acuzându’l chiar de uneltiri antidinastice, neuitând negreşit a trage In aceasta ţesetură de calomnii şi pe Prea Sfinţitul Melchisedek al Romanului.
Credem de prinos, a maî ridica învinuirea de antidinasticism, întru cât dis-tincţiunea prea graţioasă şi constantă, cu care a onorat pururea M. S Regele pe I. P. S. Iosif ai U ig o V ahiei cum şi Prea Sfinţitul M-ichisedek al Roma nulul, Intru tot venerabilul decan a! Episcopatului nosiru, sunt cel mai strălucit respuns, la asemenea născociri, pe cât de ridicole p’atât de păcătoase.
Ne vom ocupa dar, tn puţine cuvinte, numai cu m adevărurile asupra lns*m-nataţei bisericeşti a acestei sărbători, ponegrită cu atâta orbire de aceşti nuot iconoclaşti! Intru cât nu e arhiereu or-thodox pe lume care să nu ţie ca o datorie de căpatenie a săr bători această aniversarea mărturisirei credinţei or-thodoxe, care e sărbătorită şi azî în toate bisericele orthodoxe chiar din Austria, precum şi în întreg rt-sâritul.
La noi, Dumineca Orthtdoxiel Căzuse în desuetitudine sub Dominatele Fanariote, cărora nu le convenea pomenirea virtuţilor Domnitorilor naţional şi ale mai marilor neamului românesc, ce s’afl ostenit pentru Biserica şi naţiunea română.
"Se înţelege, că în ziua de azî, s’au lăsat la o parte în toate Bisericele orthodoxe anathemele din vechime în potriva et rod icşilor, alcatuindu se râoduiala dupe cerinţele imprejurărilor locale şi ale legiuiri or moderne de car , Biieri-cele orthodoxe au ţinut tot d’auna o cumpănită şi înţeleaptă seamă.
Unde e deci răul, a se pomeni o data pe an iiustraţiunile m-amuluî românesc, dupe cum s’a urmit de fericiţii întru pomenire V-mamm al Moldovei, Dionisie Lupul întâiul Român ai Ungro-Vlahiei? D'aitminterf I. P. S Mitropo ltt Primat s’a mărginit estimp numai a celebra Sf. lithurghle, fără rândmala antică a Duminecei Orlhodoxiei, după cum a urm it tot d’auna fericitul Nifon şi chiar Mitropolitul Calinm, cari pe când se aflau sănătoşi, n’au lipsit nici o dată a sluji In acea zi Sf. lithurghie In persoana.
Trebue dar, să fia cine-va orbit cu totul de patimă, spre a incrimina pe un L-rarh O'thodox pentru ca S’rb toceşte mărturisirea Sf. sale credinţe. Şi pentru că iconoclaştii Democraţiei sunt din nenorocire chiar fi ţe bisericeşti, trebue să cred m, ca ’şi au pierdut minţile făcâtid aceasta, căci: Dumnezeii pe cine voieşte să’i piardă ’t ia mai InteiQ minţile; iar de a lor pierzanie vom avea no. grijel...
liaba-Xovak
ECOURILE ZILEI
Cu oc&sia zilei de az: M. S. Regele a bine-voit a acorda mai multe de-coraţiuni.
P intre cei decoraţi se află trei miniştrii şi mai mulţi ofiţeri su periori.
—x—
Eri seara un prânz diplomatic a avut loc la palat, la care a luat parte corpul diplomatic şi miniştrii cu doamnele lor.
—x —
Dumineca viitoare schimbul g»r delor se va face în pr>senţa M. S. Regelui în gradina Cismegiu.
—x—
D. ministru de externe, P. P. Carp, a lucrat eri seară cu M S. Regele. —x—
D. co’onel A’giu, prefectul poliţiei Capitalei a terminat proectui de reformă a diferitelor servieif de la prefectura poliţiei Capitalei.
—x—
D. general A. Le-nat, comandantul corpului al 2 lea de armata a fost tromiteri de M. S. Ragele căruia ’i-a presintat raportul de miş carea trupe.or în ultima septârnâna. —x—
Procesul colonelului Polizu se va judeca la 24 Martie,
Consiliul < > resbel e compus în modul urtnăRr:
D. genera] G. Anghelescu, preşedinte.
D-nii generali Cruţescu, Vlâdegcu şi coloneii Oto S ikelari şt Bâicoianu membrii.
Ca comisar special regal a fost delegat d. colonel larca.
—x—
La şcoala divizionară de la Bistriţa se vor schimba mai multe articole din regulamentul de studii, introducendu se unele studii ce lipseau până azi.
In acest scop d. ministru de resbel anumit o comsie, care îi va presenta cât mai în grabă regulamentul modificat.
—x—
Alaltăeri seara d. Maiorescu, Ministrul Cultelor şi Instrueţiuneî publice, a asistat la şedinţa consiliului Profesoral al Facultâţei de Medicina.
In această şedinţă d. ministru a rugat consiliul a’i presenta cât mat în grabă un proect pentru modificările ce trebuesc introduse pentru ameliorarea facultâţei de Medicină.
Aseară consiliul profesoral adu-nându se din nou a stabilit bazele noului proect de regulament cerut de d. Maiorescu.
—x—
înalta curte de casaţie şi justiţie, prin încheiarea sa din 8 Martie 1889, sub No. 1, a încuviinţat d lui preşedinte Grigore 1. Lahovari cong diu de 2 luni, cu începere de la 13 Martie 1889.
—x—
Comisiunea însărcinată cu alcătuirea bugetului comunal pe 1889 — 1895 şi a terminat lucrarea. Budgetul se echilibrează fără deficit. In primele zile ale septamânei viitoare el va intra în desbaterea consiliului comunal pentru a obţine aprobarea sa.
—x—
Curierul financiar, primeşte îmbucurătoare» ştire ca pedomenul coroanei, Gh-rghiţa,din Prahova şi Do-brovâţ din V-slu', s’nu făcut mart plantaţiunî de duzL Prin aceasta administraţia domeniului coroanei vo-eşte să dea o impulsiune pentru creşterea gândacilor de mătase şi pentru a ridica această industrie iarăşi la treapta de înflorire în care se afla odinioară.

Bqiosit unic la adininis. Epoca <
		CO
< ea	UE VENZARE	r n
0 w	CRONICELE	w ©
2 mi	LUI MAX	© >
«0		
	<».iod dSncpu as ajapuf niiuaj	
INTEMPLARILE zilei
DIX CAPITALA
Caleata.— 0 fetiţă de vre o 4 ani a fost calcatâ ert de un căruţaş, care mâna în goana mare pe strada Romană.
Arsa.— 0 servitoare de la un stabiliment de băuturi spirtoase din capitală, vrînd să toarne gaz într’o lampă, i s’afl a-prins hameie.
Ea a scăpat numaf cu mâinile arse graţie vecinilor, care \ ah venit tn ajutor.
Fara felinare. — Birjarul lanuş a fost dus ia secţie, pentru c’a umblat noaptea fără felinare la trăsură.
DIX JUDEŢE
In zapada. — In ziua de 20 Februarie trecut, f nueea anume llinca Racoceanu, din comuna Gutu, j deţul Mehedinţi, pe când mergea spre comuna Pruuişor pentru nişte afaceri familiare, a acoperit’o vis olul de zapadă şi tocmai, după 10 zile tu urma, s’a găsit moartă. Din investigaţiunile făcute neresullând nici un îuceput de bănuială, s’a dispus înmormântarea cadavrului.
Cu muchea toporului. — Tinerii Ena-che Ioana Văduva, în etate de 21 ani şi Mar n Stan Ion, în etate de 18 ani, din comuna Ftnta, jud. Dâmboviţa, în ziua de 7 Martie cor., a(lându-se la tăcere de stîn-jeni în pădurea Cojasca, s’au luat la cearta pentru un lemn de plop. şi cel d’întâl lovind pe cel de al doilea cu muchra toporului în cap, Marin a căzut fără cunoştinţă însă n’a încetat din viaţă. Pe de o parte pacientul s’a trimis în cura spitalului Cocoşu iar pe de alta, inculpatul împreună cu actele de constatare s’aQ trimes parchetului.
Proces crinii nul. — Sâmbătă s’a judecat iie curtea de ap<d din Galaţi procesul luî Gheorghe Timofti în etate de 18 ani şi a femeet Tudora soţia lui loniţa Dima, ambii din co nuna Pan hes, judeţ. Tulcea, cel întâi acusat că în seara de 9 Decembrie anul trecut a omorît cu puşca pe Iouiţâ Dima, bărbatul Tudorei, când acesta încarcă nişte stuf de la b<lti Femeia Tudora r fost acu'atn că ea având r«iaţiua, intime cu Gheorghe Timofti, l-a Îndemnat se comită crimi ca se scape de soţul ei şi apoi se iid- oarbat pe ttnfrul Gh orghe.
Acusâtul a mărturisit singur criminala lui faptă în faţa curţei şi curtea, zice Ga-latsii, a coudaiiiuat atât pe faplaşcât şi pe femeia caru l-a îndemnat la comiterea crimei la câte opt aul închisoare.
DIX STREIX VTATE
Moartea umil general. — Comandorul L-giuneî de onoare, g-norului de ia Faille fusele pustii poziţie de retragere la 1884.
El împlinise 43 ani de servicii! şi făcuse 17 campanii.
www.dacoromanica.ro
Unul din flit sel este acum sub-ofiţer de cavalerie la Dinan.
Generalul a murit zilele trecute la Morlai.
ŞTIRI MĂRUNTE
9
Guvernul german a comandat la Elbing se i se construiască şease-spre-zece torpiloare după perfecţionările moderne.
— Tribunalul de comerţ din departamentul Senei a pronunţat iichidareajudi-ciarâ a Societâţei metalelor.
INFORMATIUNI
Astă seară se ţin două întruniri : una a membrilor majorităţeî parlamentare la Otel Broft, şi alta a partizanilor d-lui Lascar Catar-giu la Otel Oteteleşeauu.
-Wffl-
E vorba ca Î11 locul d-lul colonel Budişteanu, comandantul pieţei capitalei, să fie numit d. colonel Gorjan.
-sas-
Contrauiu ştirel date de un confrate, nu se va face pe ziua de azi nici o aniversare de ofiţeri superiori.
*SA-
AzI s’a săvârşit la Mitropolie o ceremonie religioasă pentru a-niversarea proclamare! regatului. Au asistat dd. îheodor Rosetli, General Mânu, Ghermani, Marghiloman, Vernescu, un număr mare de prelaţi, mai mulţi ofiţeri superiori şi câţl-va senatori şi deputat!.
M. S. Regele n’a asistat. Dupe ceremonie toţi au mers la Palat pentru a se înscrie.
D. Alexandru Lahovari, ministrul Domeniilor, a fost numit mare ofieer al Stelei „României".
Citim în Curierul Financiar;
Abia s'a depus in Cameră proiectul de leg* pentru transformarea stokului de argint al Băncii în aur. şi iată că casa Torsch et Comp din Viena şî-a şi trimes representantul său in Bucureşti pentru a negocia cu guvernul român cumpărarea argintului. N -greşit că a-ceastâ afacere pentru casa Torsch este o frumoasă afacere, cu toate acestea prevenim guvernul de a nu se prea grăbi s’o încheie de greş â greş cu această casă, pentru motivele pe care le vom arăta la timp, ei se ofere afacerea pe cale de licitaţiu'ie, de oare-ce sunt.mai multe case din străinătate doritoare de a cumpăra argintul nostru, în condi-ţiunt mult mai favorabile de cum ar dori să ’l ia casa Torsch.
Fostul căpitan în retragere Mo-roiu e aproape însănătoşit. Din causa emoţiunilor ce a indurat suferă de tremurătură nervoasă. D. Moroiu, contra căruia astă-zl nu e nici o acusaţie, ci o simplă cercetare judecătorească pentru a se constata de nu cum-va a es- ; crocat pe cine-va, susţine că e vie- j tima linul rival al seu, d. Miller, j inspector financiar, care fiind şi dumnealui colecţionar, a vrut să’l bage în belea, denunţându-1 parchetului.
D-nu Dimitrie Brănişteanu, fost prefect şi deputat, este candidatul partidului liberal-conservator la colegiul al doilea de deputaţi din Roman.
-3«a-
Aventurierul P6rb Setz, sau mal bine Blagoslivieff, care a fost dat judecăţii pentru că a revenit în ţară de şi era expulsat, a fost condamnat eri de secţia întâia a tribunalului de Ilfov la 7 zile Închisoare corecţională.
El a fost depus la pen’tencia-rul Văcăreşti.
"IFEDiTlM
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 14 Martie. 1889
Li ora 2 şedinţa se des"hide sub preşe-lienţia il-im general Florescu fiind pie-zenţt 85dd. senatori.
Se tiid oilinesc obicinuitele formalităţi.
D. M. (jirceeunu întreabă, pentru cs moştenitorul tronului nu se afla tu Capitulă şi nue ti.scris intre senatori.
D. prim ministru răspunde câ până la vara A. S. va sosi în ţară.
D. Greceanu zice, câ astâ-zl fiind aniversarea proclamârel regatului, ar dori să vadă tn Senat pe prinţul moştenitor.
D. general Florescu citeşte decretul prin care sesiunea Corpurilor legiuitoare se prelungeşte până la 5 Aprilie.
La ora 3 dd. senatori trec în secţii.
CAMERA
Şedinţa de la 14 Martie 1889
Şedinţa se deschide la orele 1 şi 1/2 sub preşedenţia d-lul Pogor vice-preşedinte.
Respund la apel 102 dd. deputaţi.
Snmarul şedinţei trecute se aprobă.
Se îndeplinesc apoi formalităţile obicinuite.
Camera trece în secţii pentru două ore-
Şedinţa se redeschide la orele 3 şi 3/4-
D. general Mânu dâ citire unul mesagiO prin care se prelungeşte sesiunea Corpurilor legiuitoare până la 5 A^rilia inclusiv.
Camera intră tn ordinea zilei. Legea pen-siunelor militare.
Amendamentul d-lul G. Duca se respinge.	I
Art. 3, 4 se votează fără discuţie. Art. 5 se suprima iar art. 6 se votează cu modificările aduse de comisiunea delegaţilor,
D. G. Fuludi cere suprimarea articolului 7 ca ueputând avea loc tntr o lege asupra pensiunelor militare.
D general liana Ifimureşteacestarticol asupra căruia d. Paladi are îndoell şi zice că pensia nu e o restituire ci o recompensa morală. Această recompensă înlesneşte tridepl nirea scopului de a primeni oare-care grade din armată care nu mal sunt bune de serviciul militar şi care totuşi staă în armată pentru ca se ajungă a avea o pensie mat bună. Terminând d. ministru de resbel cere sf nu se suprime acest articol ci din contra se (ie votat astfel cum e în proectui guvernului.
Dupe câte-va cuvinte ale d-iul Paladi a-mendamentul d-sale e respins şi art. 7 e votat.
Art. 8 asupra; trecerel pensiei văduvei şi copiilor militarului pensionar. Se propune trei amendamente asupra acesLui articol.
Primul amendament e al d-lul D. K. Kosetti, care cere ca sf se redacteze articolul ast-lel ca se nu se înţeleagă câ i-mi diat la ajungerea la majorat al primului copil de văduvă, Statul iudatorează pe copil a susţine pe văduva mamă şi tae pensia ce o avea p&nâ acuma.
Intru cât priveşte reducerea pensiunel copiilor tn caz de căsătorie sati de moarte a văduvei militarului, oratorul susţine şi crede câ se va reveni asupra acestui punct. Trebue sf se ţie tn seamă cazurile de imposibilitate în care sunt puşi de multe ori copii d’a nu putea susţine pe mamele lor văduvă de militar. Terminând, d. D. R. Rosetli, susţine câ ce! puţin sf se lase pensia văduvelor până ia vârsta de 25 de ant a fetei Iu caz când aceasta nu se va căsători până la vârsta «ceasta.
D. Foenaru Dordea, întreabă ce se vor face orfanii unei văduve ce se mărită din noii şi care ar avea şi alţi copii din această căsătorie nouă. D. Poensru-Bordea întreabă cine-va lua pensia? Orfelinii sah mama remăritată.
D. llurghelea, cere ca băeţit sf iea pensia până ia majorat iar fetele până la căsătoria lor.
După câte-va cuvinte ale d-)u! Paladi spre a susfine amendamentul sfO, d. gen. George liana, ministru de rfiboiQ răspunde t tulor amendatorilor. D. general Mânu lămureşte sensul egel prezentate de guvern. D-sa ia pe rînd şi discută fie care amendament pe care declarâcâ nu le poate admite, de oare-ce cheltuelele ar deveni prea mari şi legea este făcută cu multă chibzuinţă ; nu crede câ aQ rfmas lacune. Terminând d. general cere respingerea aestor îmbunătăţiri pe care le aQ propus amendatonl prin amendamentele lor.
Se cere închiderea discuţiei.
D. C. Popovici (Racăciunl) vorbeşte contra închidere-, dar abătându-se de la închiderea discuţiei,elntrerupt de d. vicepreşedinte.
Discuţia se ’nrhide.
La orele 5 1/4 şedinţa continuă.
Arnendamenlu d lui D. R. Rosetti se pune ia vot cu bine şi votul sg declară nul.
Şedinţa se ricâ la 5 1/2.
Plaivaz
--------i ~ mi 111	.tiu rf ut ■■■» 11 m■■■■■■■
D E P E S I
Montenegrul si Serbia
(Prin fir telegrafic)
Londra, 26 Martie. — Se anunţă din Be'gmd ziarului Daihy-Nuvs că principele ai Muntenegrului a făcut cunoscut S-rbibî câ doreşte s<5 viziteze pe tânărul rege Alexandru pe la sfârşitul lui A-pril'e. Această propunere a fost bine primită.
Ziarele oficioase din Belgrad spun că Sârbii doresc amiciţia fraţilor lor muntenegreni.
D. general Florescu a convocat pe astă sear.1 la clubul conservator pe membrii comitetului executiv al partidului liberal-conservator.
D. Lascar Catargiu a declarat că nu va putea lua parte la această adunare.
%
Camera a lucrat azi până la 4 ore în secţiuni.
In maî multe secţiuni s’a hoţi rât ca tn privinţa adaosului de 3 zecimi, această ceştiune sg se amâne până ce comisiunea bud-getară, dupS ce va face toate economiile posibile, va constata la ce sumă sd ridică deficitul.
Una din secţiuni a aprobat proiectul guvernului însă, n’a admis de cât maximum douti zecimi adiţionale.
In Secţiunea Vl-a s’a rdspins proiectul.
*
Comisiunea budgetarît s’a ocupat azi cu budgetele Eforielor.
x
Azi s’a dat citire la Camera şi Senat unul decret regal prin care sesiunea Corpurilor legiuitoare se prelungeşte până la 5 Aprilie inclusiv.
X
Dd. magistraţi al tribunalului şi parchetului de Ilfov au primit a-puntamentele lor în aur.
De asemenea vor fi plătiţi în aur şi cel-l alţi funcţionari al Statului.
X
Proe tul d-luî Gheorghe Ver-nescu, ministrul justiţiei, asupra reformei ce va fi adusa în magistratura ţerel, nu e încă sfârşit.
In tot easnl d. Gheorghe Ver-nescu nu va presinta acest proiect Camerilor de cât în sesiunea toamnei.
X
Unele ziare, şi In special foile colectiviste, au afirmat ca o revolta ar fi isbucnit la Lipia Boj-danl.
Confraţii noştri mal adâogau că s’au trimes şi dou6 escadroane de cavalerie pentru ca sg potolească revolta în cestiune.
Pentru ca aceste ştiri sg nu găsească vre un credul, putem afirma că liniştea cea mal complectă domneşte la Lipia BojdanI, şi că aceiaşi linişte domneşte în tot judeţul Ilfov, locuitorii fiind cu o-cupaţil cu arăturile lor, iar nu cu încercări nenorocite precum au aerul se crează unii confraţi.
X
Azi Senatul s’a ocupat în secţiuni exclusiv cu proectul vînză-rel moşielor Statului în loturi. In mal multe secţiuni dupe citirea proectului aşa cum a fost votat de Cameră, el s’a luat în consideraţie şi s’a început discuţiunea pe articole.
Secţiunea a treia dupe ce a discutat puţin cele d’intâiu doug articole, le-a votat cu mare majoritate.
La secţiunea 5-a, la discuţiunea asupra luărel în consideraţie d-nu senator Nicolae Eleva, a combătut legea zicând că ea nu corespunde cerinţelor sătenilor. D-sa a cerut ca Statul se fie obligat de a vinde pământ ţăranilor, iar nu se aibe facultatea de a o face.
D. Al. Lahovari, ministrul domeniilor, a combătut zisele d-lul Nicolae Fleva, arătând inconvenientul ce ar decurge din propunerea oratorului oposant ca Statul se fie obligat de a vinde pământ ţăranilor.
D-nu Lahovari a adăogat, că prin aceasta nu se urmăreşte de cât subjugarea acţiune! Statului,
ceea ce ar îndemna pe ţărani se fie afară din cale pretenţioşi.
Dupe explicaţiile d-luî Lahovari, secţia cincea a luat în consideraţie legea ministrului domeniilor şi a continuat cu discuţiunea acestei legi pe articole.
La orele 5 Senatul continua discuţi unea aceasta în secţiuni.
X
In urma unei altercaţiunl întîm-plate între d. Hans Kraus, direc-toru ziarului german Rumaenischer Lloyd, siAd. Maeedonsky, scriitor, acest din urmă, a însărcinat pe doi din ami ii săi dd. Dimitrie Roco, redactor la ziarul România, şi Ciuculescu, redactor la l In-dependance Roumaine ca să ceară reparaţiune prin arme sau retractare d-lul Kraus.
Martorii d-luî Maeedonsky pre-sintându-se la d. Kraus, acesta le-a respuns că nu vrea se se bată ci cel mult se va adresa parchetului.
Dd. Roco şi Ciuculescu într’o scrisoare ce au adresat d-lul Ma-cedonsky comunică acestuia res-punsul ce au primit de la d-nu Kraus.
Domnii de mai sus considerând misiunea lor ca sfârşiţi, roagă în aceasta scrisoare pe d. Maeedonsky să obţie reparaţia prin calea ce i-ar conveni mai bine.
Causa acestei provocări este in-tervenţiunea insultătoare pe care d. Kraus a făcut’o într’o discuţie în care d. Maeedonsky arăta defectele austriacilor, în termeni cam aspri.
X
Aflăm cu părere de răii că unul din copii d-lui Nicolae Blaramberg se albă greu bolnav.
Ii urăm grabnică însănătoşire
TEATRU BULEVARDULUI
IN FIE CARE SEARA
IIEPRESE\T\T1H VARIATE
Acrobaţi, cântăreţi, gymnasticî, dănţuitori şi dănţuitoare internaţionale, Operete franceze şi germane, etc., etc.
MARELE CIRC SIDOLI
STKADA POLITIEI No. 7
ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS
MERGERI 15 MARTIE
A‘23 mi\m KEPRESEmTIU!
cu o nouă pantomiraa istorica «Exilul lui Mazpppa la stepele Urcainel», executata de 80 persoane cu 25 cai, în 3 acte şi li tablouri.
Avis. — Dumineca 19 Martie la ora 3 p. m. va avea loc dupe cererea general şi duoe succesul obtinut Dumineca trecută 0 Grande niatinăe cnf'uiiline în onoarea tutulor şcoaleior, copiilor şi onor. familii. Mare festival equestre în săr-barea jubiliara a 100-a representatie dată în Circul Sidoii, şi Spectacol extraordinar în beneiiciul atât aplaudatului câ-
EPOCA — Î5 MARTIE
l*reţ în miniatura, Theodoc Strakay de. 6 ani, minunea artei, cel mai mic artist din lume.
BIBLIOGRAFIA
A eşit de sub tipar şi se află de vânztre la d-nu A. L. Patin, Calea Victoriei ş la librăria SOIozi.
Dulce suvenire, polca mazurcă preţul 1 1. Mon plaisir pol â pr. 1 I. Ideal şi Real Vals 2 lei. Compas de Constantin G. Gber-man locotenent.
A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la librăria editoare Ig. Haiman Calea Victoriei 74:
De la nature de la mission consularie en gin erai tl speciale men'. de la positiou per-sonnelle des c muls Mrangcrs en Roumanie el des Consuls roum uns â i'itranger aupoint devue dudroit Civilei piuai, parM. George G. Flaişler, docteua en droit, juge au tribunal de Iassi.
AVIS IMPORTANT
La maison de M-me V. Mi hei, 3, rueVâ-ronâse, â Paris, dâsire se raeltrâ en rao-port avec des nâgociants en orodu'ts du pays serattachant aux eomestibles, beurre oeufs, volailles. Lui âcrire.
GRIGORE GRSBISTEANU
AVOCAT
Consultatiunl de la 8—11 a. m. strada Speranţei No. 19.	(1.40).
DOCTORUL THOMESCU
s’a mutat
No. 74 — Strada llionisie — No. 74.
Cosuultaţiuni de la 12—2 p, m. (1302)
DOGTORZUSMAN
Elev al profesorului Winternitz de la Viena
Direcloru! şi proprietarul substitutului medical Strada Vestei j\’o. O
Se ocupă cu tratarea boale'or cronic", precum; hoale'e S'ătemul 1 nervos (histeria, h s-tero epilepsie, hipochondria, melancolia, neurastenia, cherea, nevralgii şi paralezil de diferite naturî, iritaţiunl spiuale, m elite etc.); boalele aparatului dige-tiv (stomac, inte> tine, ficat); boaleie genito urinare a ambelor sexe; boatefe diatezice, (reumat sme, podagra, obe-sitate, scrufuloza, sifilis etc.).
Trate*za aceste boli mal cu seamă prin hy-drotheropie, aso istă unde este nevoie cu cura de maseiriu şi gimnastică medicală.
In tratamentul de liydrotberapie armează metoda profesorului Winternitz, în al carul stabiliment de la Kaltcnleutgeben a studiat şi lucrat ca medic practic sui» direcţia sa.
Priveghează zilnic toate tratamentele prescrise, atăt tn institutul seu medical precum şi rele ce le prescrie la dornic liul bolnavi or.
Orele de consultaţii de la 7—8 a. m. si S—S p. m.
Strada Vestei !\"o. <5
in dosul poştei
Institutul medical de kydroterapie
DE MMI ii DE Li SF. (1IIEOIUIH8
împreuna saă în parte:
I. Două prăvălii şi un apartament în faţă calea Victoria.
U Un apartament în fundul curţi' (calul I) Toate acestea tn Calea V coriei No. 23, între Otel Brol't şi OWu Ot«teleşanu.
IU 0 prava e de b«sanie. Calea Victoriei No. 100 (la Cişmeaua Roşie a se adresa la d Ion Lahovary Calea Victoriei 214 în toate dimine^ele.
o mmwrn
’şi a absoivit studiele, putend învăţa şi limba nemţească, ar dori se găsească un post într’o familie bună.
Adresa doritoare cea următoare: Domnişoara Eiisa Barthel, Turnu-Severin.
mi1 l/I/VltlM? saii închiriat casele
li lfj.\£iVlliJ clin Calea Pievnel No. 12. Aceste case au trei prăvălii cu odăile lor, dependinţe şi curte deoseb tă. Ca-ele se compun de 14 odăi mart sus, cameră şi bufet, Jos sunt 6 odăi de slugi, bucă arie, 2 pivniţi, grajd de cal, şopron de trei trăsuri, curte mare pavata, altă curte dosnică şi grădină Odăile de sus toate îmbrăcate cu hârtie. Gaz şi clopotele electrice lo toată casa. A se adresa, 12, Calea Pievnel, Constanţa Soutzo. (957)
nr IMPUIDIAT Casele din Strada Ul I l» L n I ii 1 A I Scaune 38 având 4 camere spaţioase, dependinţe, pimniţa boltite, gr.jd şi şopron şi casele din strada Polona 24 având 3 camere, bucătărie, pim-niţâ.
A se adresa la Şlefanescu care Locueşte chiar în casa No. 38.
DE ÎNCHIRIAT
ci e la 23 Aprilie 1889
Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zece o-dâi, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa.
A se adresa Sir. Pîlar-Mosu 5.
DOCTORUL DIWITROPOL
de la facultatea din Paris
stabilindu-se str. Academiei 29, dâ con-sultaţiuni în toate zilele de ia 4—6 p. m.
nc A DCMfUT Fabrica d fâină din Ut UntNUAl Slatina judeţul Olt, făcută tu 1884, după sist* mul cel mat nofl, care maciua 20 chile tn 24 ore, scoţând 8 cualiiaţl de fâinâ, se arendează pe termen de cinci ani, din causă de interese de familie.
Informaţiunile se dau de proprietar.
Vasde Thoma, S atina
Th. D. Costin
Calea Calarasilor, No. 1
BUCUREŞTI
V
-IRURI,
ALBE SI ROŞIIIJ
Specialitate exclusiva indigenă din plaiurile cele mal n-numite, şi In special din golu DRixci districtul Mehedinţi.
Puritatea garautata şi constatata prin analisa chimică chiar de către onor. Eforia Spitalelor civile.
l*< cturi foarte moderate
Se expediază franco la domiciliu in mari şi mici cantităţi, cu vad a, In butelie şi iu butoae de toate mărimele.	1086
■ A se adresa lad.Th.D. Costin Ca. Călăraşilor, t
DE ÎNCHIRIAT
Ooiie apartamente compuse ele cate patru octal, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz st apa situate in strada Siltidelor No. (i bis.
Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. O.
nc RDCMnRTdela23 Aprilie 1890, UL A ilLlI U A I moşia Pielrişu diu districtul Vlaşca, plasa Mărgini. Amatorii sâ se adreseze la sub-semnatul, Strada Romană 54.
Ioan N. Ale.vandrescu
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BARKATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare,dupâ experienţa de 17 ani. Specialist in boa-iele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea din caiea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
io n
BURSA DE BUCUREŞTI
13/25 Martie 1889
LA CÂINELE NEGRU
tlagasinul de Drogue, Coloniale si Delicatese
ION TETZU
Succesorul lut GEKSABEK-OVESSA
Sâmânţă de Trifoi adeverat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resitentă, asemenea semânţă de Iarba pentru nutreţul vitelor si înfrumuseţarea gradinelor
Reuşita şi producţiunea garantată A3PE MINERALE
diu toate sursele indigene şi streine Comande efectuez în ţoală România
HOTEL HUGlItS
DIN IIUCIJKESI1
Cu cea mat frumoasa posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din nofl arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu vert-ce Hotel din Capitală ; peutru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale.
Camere de la 3 let în sus.
RESTAURANTUL
prevâzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse.
Cabinete particulare pe tot timpul Carnavalului la disposiţia onor. Clientela. (869)	Administratiunea.
Caut un asociat ca pit aii st sau mare proprietar pentru Înfiinţarea unei lăptarii mari, care sâ prelucreze cu forţă de apă or abur cel puţin 1000 klgr de lapte pe zi.
Dr. G. Maior
Bucureşti, Fundătură Dreptului No. 1
o 0/0 amortisabila .
5	0/0 funciar rural. 7 0/0 funciar rural. 7 0/0 funciar urban
6	0/0 funciar urban
5	0/0 funciar urban
6	0/0 urbane Iaşi. . Raţiei Naţionale . .
Dacii.............
Construcţii. .	.	.
Naţionala asig . . Londra 3 luni. . . Londra cheque . . Paris 3 luni . . Paris cheque . . Berlin 3 Iutii . . . Berlin cheque .	.	.
Agio ......
8*2 1/2 97 3/4 96 7/8 104 5/8 104 1/2 102
94 3/8 82 944 .278 .160 . 258 1/2 125 22 ?J5 40 99 65 . 100 35 123 40 . 124 10 . 015 0/0
BURSELE DIN STREINATATE
BURSA DE VIENa
25 Martie 1889 Deschiderea
Napoleon .
Imperial . . . • l.ira turcensca .	•
Argint contra hărţi, [tub hăr. numerar Actiu. Cred.-Anslall Reala bâr. austriaca i aur austriac . » aur unguresc . » argint austriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la ved. » p. Anislerd. v. » p. Belgia la v. Bancnote italiene .
9
9
10
100
129
3*n
83
101
102
83
121
48
100
47 80
B H A DE PiRlS
25 Marte 1889
Renta franeesa i'4% IteriUfrancesa 3% II. româna per. 5% Italiana . .	.	.
Imprum. grec. 1879 lmprum. grec. 1881 Banca otomana. . Datoria Egvpl ■ 6% Sch. p. Londra la v. » p. Viena la ved. »p. Amsterd. lav. » p. Berlin la ved. » p. Italia la ved. » p. Belgia la v.
104 92 85 55 98 50 9(1 15 490 445 545 445 25 95 205 50 207 82 122 87 p.l/4 p.3/32

BURSA DE FRANKFORT S/M
25 Martie 1889
VALORI
I Cursu I zilei
Ren. rom. amor. 5% I 96 45
25 Martie 1889 închiderea
Napoleon
Imperial .	.	.	.
Lira turceasca .	.
Argint colilia hârli. Rub. hâr. numerar Actiu. Cred.-Anslall Renta hâr austriaca » auraustriac . • aur unguresc . » argint austriac Sch. p. Londra la v. » p. Paris la ved » p. Amslerd. v. » p. Belgia la v. Ranrnoie iiaPene .
9 61 9 90 10 90 100
129 65 3 4 15
83	50 101 60 102 20
84
121 95 48 15 100 60
47 80
BURS4 0- L0N0RA
2: Martie 1889
Consolid. engleze • Aci. Bancoi Românii Schimb p. Paris. . p. erlin . .
. p. Amsterdam.
98
8
25 52 20 62 12 04
BJRSa D B R IN
25 Martie 1889
Deschiderea
Rubla hârtie nume. 218 25 Disconto Gescllscha. 241 80
25 Martie 1889 închiderea
Napoleon .
Renta rom. amor. » rom. C.F.R. 6% » » » » Impru. Oppenheim » munici. Bucur. Disconto Gesellscha. Schimb p. Londra. 1	p,	Paris.	•	•
» p. Amsterdam. »	p.	Viena.	.	.
»	p.	Relgia	.	.
»	p.	Italia.	.	.
16 20
96 80 107 25 102 10 104 95 20 245 50 20 3.15 80 DO 168 65 167 25 80 45
FOIŢA ZIARULUI •EPOCA»
(2)
HECTOR IH A LOT
DREPTATE!
Partea I.
I.
{Urmare)
Cum se poate să aibă, Săniei, care f&r’tndoialâ e un om superior în multe privinţe, nişte cusururi aşa nedemne de dtnsul ? Ştii că am făcut cunoştinţă când el a venit la Paris; atunci era student în medicină, eâ eram Impiegat într’o casa de editură ; amîndoi, locuiam la otelul Senatului; am putut pe vremea cea sâ'i fsc mai multe îndatoriri m>jlocind ca sâ capete revisuirea şi comentariul maî multor cărţi clasice, din care a trăit câţi va ani. De acolo s’aâ născut între noi relaţiunî bune care afi mers păna la prietenie, nu numai cu mme dar şi cu femeia mea. Mal slaba de cât mine, femeia mi,a a avut destul de des nevoe de un doctor, şi acel doctor a fost, fireşte. Săniei, pe care s’a obişnuit să’l consulte pentru un da saii pentru un ba.
O apucă o durere de cap, nu mistue destul da bine, repede pune o pălărie, un şal care o fi, şi vine se şadă douâ trei ceasuri în salonul acesta. O dată, a băgat de seamă Săniei o primea cu răceală. Ea sâ Îngriji, căuta pricina a-cestei răceli, fără a o găsi. In sfârşit, văzând căfâr’indoială nu va ghici nici-
odată, Săniei i-o spusese: «De ce nu să îmbrăcă mai cochet când venia să’l consulte ?»
O uşă care se deschise întrerupse conversaţia: un om nalt, ţinâi d o carta de visita lu mâua să arata pe prag; el zise cu glas puternic :
D. doctor Ceriset 1
O mişcare se făcuse în salon, şi două femei să sculaseră, sperând că vor întră cele întâi de vreme ce veniseră înaintea tuturor; dar doctorul pe care’l chemase Săniei trecu pe dinaintea lor, urmat de un client pe care’l însoţi. Gând uşa să deschise iar, dupe un sfert de ceas, ele să sculară din nod, dar din nod Săniei rosti numele unui alt doctor.
II
Maî la urmă, băeţii care luptaseră mult timp privind pe mama lor cu o-chî desesperaţf, adormiserâ şi ea nu Indrâsmse să’l deştepte, de şi o supără mult lipsa aceasta de buna-cuviinţă.
Dar când îi veni şi ei rândul să [treacă în cabinetul de consultaţie, a carul uşă o deschisese S miel. ea le stinsese umărul cu o mână de-mierdatoare, şi îndaia ei fură In picioare, înţelegând ce li să cerea.
O dată intraţi în cabinet, rămaseră cam uimiţi sub privirea lui Siniel care’l ţinien.
—	Pentru unul din băeţiî, vreţi să mă consultaţi ? zise el.
—	Pentru, amîndoî, d-le.
Ea scoase din carnet o scrisoare.
—	Eităo scrisoare de la [d. Heline, notar la Senlis, care te va lamuri în ce condiţii.
—	E sănătos Heline ?
—	O svârlitura de cal ce a primit, a-cum câte va zile nu’l lasă să meargă ; alt fel ne ar fi întovărăşit precum ne înţelesesem ; n’arn putut aştepta să se îndrepte.
Dupe ce'şl pusese întrebarea, fără a
maî aştepta, răspunsul deschisese scrisoarea si o citea :
«Vechiule camarad.
«Iţi trimet una din clientele mele, d-na Ranson, care vrea să te consulte pentru fii sei ; e o mamă duioasa, iubitoare cu pasiune, care să spftimtntă lesne. Are sau nu dreptate ?
«Văduva unul bogat ii dustriaş care a câştigat o avere mare In exploatarea petroleurilor de la Bacu—pune vr’o 20 de milioane şi vei fi mal pre jos de a-dtvăr— a venit să locuiască în împ-e-jurimele Senilului la moaitea bărbatului şefi. Dupe ce’şi făcu averea In C .ucaz, d. Ra son voise să se bucure de ea In oraşul sefl de naştere, şi in biuroul med de notari t —ast-fel ne am cunoscut— a cumpărat castelul In parcul căruia să afla moara tatălui sed.
«Acest castel sâ numeşte Venette, adică a vlnătoriei ; de sigur această observaţie etimologică are puţină în-sâmnâtate pentru un latinist ca tine ; o fac cu toate aceste pentru a atrage băgarea ta de seamă asupra situaţiei sale într’un loc de vînat, lângă pădurea Halatte, care o apără contra vîn-turilor de la nord, având In faţă, drept spre me8ză zi, dinco'o de cursul No nettei, pe care’l domina cu 50 sad 60 de metri, pădurile Chanti y şi Pontar-me ; vei ved» a îndata pentru ce întru în aceste amănunte topografice.
«D. Ransoo cumpără acest castel a-cum patru ani; dar trebui să facă In-sămuate reparaţii. E e ţinură doi ani, şi, In momentul când d. Ranson sâ pregătea să se întOHrca In Franţa cu femeia şi fii seî, el muri in Gaucaz.
«De ce boală? dna Rtnson, dupe spusde de.ctorilor ruşî care ad îngrijit pe bărbatul el, crede c’aavut ftisn pulmonară. Să poate, şi ed n'am pretenţia de a fi priceput în m dieiriâ ; totuşi trebue să’ţi pun în vedere că nici unul diu Ransonil pe care’l cunosc sad l-am
www.dacoromanica.ro
cunoscut la Senlis, la Gorteuil, la diamant, la Aumont, n’a murit nici n’a fost atins de vr’o boală de inimă ; sunt nişte ţărani voinici, şi dara d. Ranson a fost omortt de turberculosâ, de sigur n’a moştenit’o : tatăl Iul a murit de un atac de apoplexie la 75 de ani ; mama lui s’a sfârşit viaţa la 70, din causa unei perhonite In urma unei răniri.
«Or-cum fie, d na R inson crede tn fti-sie, şi de la moartea barbatu ul el, fri-caca de tuberculosă pentru copii sei o nelinişteşte şi’i tulbură traiul. Sunt fii tatalui lor, maî mult de cât ai mamei lor, copii aceştia, ce’i drept: sunt delicaţi, capătă lesne guturaid, răguşesc şi mal lesne încă ; în sfârşit vezi că o mama cam fricoasă are de ce se se teama.
«Dupe ce muri bărbatul el, ea voi să se întoarcă îndată în Franţa şi să fugă din Ga ucaz, pe care nu’l poate suferi ; dar interese însămnate o ţineau pe loc: plecând le spunea în primejdie, şi de şi nu e o femeie de afaceri, fu silita se stea acoio aproape de doi ani, tot a-mânându-şi plecarea.
«Cum ajunse la Venette, mă chemă, şi îneredmtindu ml interesele sale materiale, tml spuse şi temeri'e ei asupra sanâtâţel copiilor seî, în timp ce mă consulta îo pri«inţa soiului de viaţă la care trebuie sâ'i supuie : are numai nişte rude la sud. şi acele a le soţului ei sunt, precum ţ’am spus, nişte ţaranl de tre-bă, de la care nu poate să aştepte nimic tn asemenea privinţă.
«Nu ştid ce ar fi respuns dacă i-ar fi consultat ; ed unul m’am fiat la o parte, dludu’i sfatul sâ te întrebe pe d ta ; căci sănătatea trece înainte de toate, şi cea ce sunt aceşti copil — tuberculos! sad netnbercu'oşt—trebue să hotărască de cea ce vor fi şi vor face.
«Tu dar hotărăşte dupe ce’l vei exa-j mina ; dacă crezi câ n’ar trebui sâ ! lntntre şcolile cele care fac aţâţa In-
firmi In toii aniî, ştii, prin cea ce ţ’am spus, că la Venetta, sâ vor afla în cele mai bune condiţii de trai material. D na Ranson va urma In tocmai sfatul d-tale.
«De n’aş fi fost rîuit la picior, ţ’aş fi spus ed singur aceste, fericit de a’ţl stringe mâna.
«Ileline»
In timp ce să cetise această scrisoare, băeţn stause in picioare lângă mama lor, unul la dreapta, altul la stânga, ne luându şi ochii de la Săniei de cât spre a preschimba o repede privire Intre ei şi a’şt împărtăşi impresiunile.
Gând, după sfârşirea citirei, Săniei îl privi din nod, ei remaserâ nemişcaţi, cu ochii plecaţi.
—	Ce vîrstâ ad tinsril? întrebă Săniei.
Cel mal mare Calixt. 14 snî şi jumătate ; cel mal mic, Valerian, un an mai puţin.
—	Heline îmi spune că doriţi să’I examinez ca sâ ştiţi dacă viaţa de şcoala le-ar strica.
—	Da, d-le, tatăl lor...
Săniei îi tăie vorba; sculându-se, deschise o uşă opusă celei a salonului şi zise către copii :
Intrat!, şi desbracaţi-vă; e cald acolo.
El închise uşa dupe ce intrară, trase o perdea greoaie, apoi revenind spre d-na Ranson :
—	De prisos să vorbiţi de tatăl lor fată cu dânşii, zise el cu jumătate glas, adică vo<d să spun de boala de care a murit. IT< beline Îmi scrie ca a fost fti-sia pulmonară, dar adaogă câ nici unul din membrii familiei Ranson, pe care o cunoaşte, n’a fost atins, n’a murit de vr’o boală de piept; sâ po ită dar, daca să admite ftisia, sâ fie întâmplătoare, nu din fire. Ce sănătate a avut d. Ranson de la căsătoria d-voastră ?
(Va urma)
4
EPOCA — 15 MARTIE
FOST CARACAS
BUCUREŞTI -- N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 -- BUCUREŞTI
-csaotaeaKK.
Restaura!, şi mobilat cu eleganţa din nod, situat In centrul Capitalei şi al Comerciulul, precum Camera şi Senat, Banca Naţionala, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o spleDdidâ Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din nod, ConsumaţiunI fine, şi preţuri moderate, mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţionala în toate serile, condusă de simpaticul artist Român Tache Tomescu.
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s’a Inc edinţat d ini Tasse tieorgiade fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitala,’şi care roagă pe Onorah sa clientelă al retncuraja, asigurându-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat în tot-d'auua probele cele mal frumoase.
M05	RCmâind cu toată stima T. G.
H. HONICH TAPETE SI PERVAZURI
bulevardul Ellsabeta-Doamna (Băile Eforiei)
Recomandă Vergelele de alamă pentru scări şi sticle pentru uşi (plaques proprătă).
PRETURILE FOARTE MODERATE
VECHIA CASA DE CEAPRAZARIE MILITARĂ
FONDATA IN ANLL 1SOO
ARON H. BUFTI
N°- iBIS CALEA VICTORIEI, N°- 1BIS (PROPRIA CASA)
Sub-semnatul aduc la cunoştinţa clienţilor mei d-lor Oficerî că mi-am asortat din noO Magasinul ru un bogat asortiment de equipamente şi mai cu deosebire FIRETURI DE UNIFORMA, aduse din cele mal renumite fabrici din Parit şi Lyon vdnzăndu-le cu 25 0/ mal eftia ca la ori ce ceaprazar.
Rog pe Ouor. Public a mă visita spre a se convinge de realitatea celor ce expunem aci.
Mal confecţionăm şi ori ce fel de comânzl în termen de 24 ore, făcute prin scrisori şi le expediam foarte prompt.
AROV H. BUFTI
CASA DE SCHIMB
612
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 2îi
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursu 1 Bucureşti
14 Martie 1889
	Cump.	Vend.
6 O'O Renta amortisabila	<•7 3/4	98 1/2
5 0/0 Renta perpetua	y8	98 1/2
6 0/0 Oblig, de Stat	100 t 2 tOi	
6 0/0 Oblig, de st. drum de fer		
T 0/0 Scris. func. rurale	104 1/2105	
5 0/0 Scris. func. rurale	06 3 4 97	
7 0/0 Scris. func. urbane	1(4	104 1 2
6 O/O Scris func urbane	tu2	i03
5 OjO Scris. Tune. urbane	94 1/4 94 3/4	
Urbane 5 0/0 iaşi	82	821 2
5 O/o împrumutul comunal	87 1/2	88
Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	240	250
împrumutul cu premie	50	i 60
Acţiuni bancei nation.	940	953
Acţiuni «Dacia-România»	270	280
» Naţionala	?6G	270
* Constructiuni	140	150
Argint contra aur	28	30
Fiorini austriaci	2t 9	211
Tendinţa fermă		
TVIî TWPUT13TAT Un apartament de cinci DC iii UniniA 1 camere cu salon, osebit		
cuhnie mare, mansardă, pod sistematic şi pivniţă.
Calea Vicctoril 72, în colţ vis-â-vis de Palatul Regal, a se adresa la proprietar în acelaşi acoperământ.
CASA DE SCHIMB 805
WIOSCU NACHMIAS
iVo- 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir.Lipscani, in facianoei clădi?- Bancei Nationali (Dacia-Ronuinial
Cumpără si vinde efecte publics si face ori-ct schimb de monezi
Bucureşti
Cursul pe ziua de li Martie 1888
4 % Kenla amortisabila b % Huma auiorllaalilla 6 %	,, româna perpetua
6 % Obligaţiuni da stat [Conv.rur.]
6	%	„	Municipale
10 Ir. ,. Casei pens. [300 L.)
7	% Scrisuri funciare rurale 6 % „
urbano
lasl
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri -mrnesti cu prime bonuri cu prime Emis. 1888 bonuri crucea roste Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Lssarl Basiiica bombau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francase „	ltaliane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit In aur
Cump. Vinde	
81 1/2	83
97 3/4	98%
98 H	.14%
100%	101
87%	88
138	242
104%	105
96 3/4	97%
104	104%
101	0)2
94	94 1/2
81 1/2	82 7/2
940	1)60
72%	76
J3%	14 1/9
.'50	33
42	45
30	33
19	22
00	bi
60	66
	60%
«ti»	21/
	126
lOO	100%
99	100
i«8	272
SINGURUL
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut ol reputaţie netăgâduitâ in faţa d-lor doctor! şi clienţi! ce I at constatat foldse surprimjătdre e
GUDRONUL ALESSANDRIU
«are se întrebuinţai cu succes contra durere! de piept, | tnael provenită în urma guturaiului, iritaţii'nl ale peptulul. astma, catar al băşicel udului.—Lipse! de poftă de mâr.-, care, «te.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o [ litri de apă formez! ape de Păcură, care se pdte da cu! mult succes la copil contra fiolelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa charatâ sad lapte dulce 2—3 or! pe cji. 2 lei fl.
Emplastura gudronat dis Fattvi Homine (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 left ruinul.
Pastile Gumdse-Codein-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de t«5tc celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminări! ce li s’aă făcut s’aii aprobat de onor. consilii medical superior, 1 lefi 50 bani cutia.
.a. ~xr 1 s
Preparaţiunea acestui viu, care pentru aut a devenit I ud cult e adesea denaturat de uni! relegi car! găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţinnl în locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a na primi de cit flaedne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DK
CUR. ALESS -A-TSTDEIU'
Farmacistul Curfil Regale
Etatea cea fragedă a copiilor ’l face a se îmbolnăvi i uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest j vin tuturor copiilor de la etatea de 6 Iun! In sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întă-resce <5sele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce Insoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei.
Capsule elastice ou ulei de Biolnă (Alessandriu).,—O dosă, cutia a 4 capsule I lefi, a 6 capsule I leu şt 25 bani, a 8 capsule 1 lefl şi 50 bani.
Sln&pismul Alessandriu, muştar In foi. —
Acesta preparaţiune esperimentatâ de autorităţile nostre medicale şi profesor! la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiun! streine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 leii 50 bani.
/ Vindecă / 3 din 10 ne | uralgiile fi mi-\grenele oele mai
impouiră- /, ^ ’VV Ure
Capsule oleo-balsamloe-santallne (Alessandriu).—Remedii sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pătă, sad orl-cât de Învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— ! Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce Insoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.
A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu v« debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra mandat postai în orl-ce localitate.
DE VÎNDASE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA. 1
l» localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Români BucscsmI fi oaatra mandat postai sspedisz in orl-ce localitate.
CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCi, (CFMtzUA ROŞIE)
E5SES
i*


GRABITI-VAI
600,000 FRANCI
de câştigat la 1 Aprilie st. n. la cea mai eflina si cea mai avantagioasa din ţoale loteriile din lume
mm LOTERII OTTOMM
la eare fte-eare nuiner trebue 86 căştige cel puţin 400 franci
Loteria permanentă: 6 trageri pe an, la flecare 2 Iun', 3,.0o loturi câştigând suma «norma de 4,00,000 fr.
TRAGEREA
Lu 1 Aprilie» st. n. 1389
tabloul câştigurilor:
1 lot de . . . 600,000 fr. . 000,000 fr.
1 lot	de.	.	.	.	60,000 fr.	.	00,000	fr.
I lot	de.	.	.	.	20,000 fr.	.	20,000	fr.
i lot de.	.	20,000	fr.	.	20,000	fr.
1 lot	de.	.	.	.	6,000 fr.	.	6,000	fr.
1 lot	de.	.	.	.	6,000 fr.	.	60,00	ir.
l lot	de.	.	.	.	6,000	fr.	.	6,000	fr.
1 lot	de.	.	.	.	6,000	fr.	.	6,000	fr.
1 loi	de.	.	.	.	6,000	fr.	.	6,000	fr.
I lot	de.	.	.	.	6,000	fr.	.	6,000	fr.
12 loiurl de.	.	j,ooo	fr.	.	a,000	fr.
28 Ioturi de	.	.	1,000	fr.	.	2t»,OoO	Ir.
500 loturi de	.	.	400	fr.	.	200,000	fr.
550 loturi pentru suma de. . . 1,000,000 Rambursarea loturilor este garantată de GUVFUiNUL Ilil’FItlAL Ol OMAN PREŢUL BILETELOR:
1 Bilet	.	.	.	Frcl. S
7 Bilete	.	.	.	Frcl. 34
25 Bilete	.	.	.	trei. 11»
IOO Bilete	.	.	.	trei. 465
1 bilet peutru 6 trageri numai 2S frânei
Lista oficială a tragerel se va trimite numai de cât franco fie-cârul cumpărător dupe fie-tragere.
Ori ce câştigător va fl înştiinţat prin telegrama chiar în zioa tragerel.
Tragerea va avea loc la Constantinopole, ia Palatul Imperial al monedelor.
Îndată dupe primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
Bilete de bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiure, sunt primite In plata fără orice dificultate, cu curs în aur.
Pentru a primi biletul sau biletele, trebue sfi ee eespedieze banii prin manda postai, chdque sau scrisoare recomandată laDirectorul
—Comptoir commeroial—
557, GRaNDE RUE DE Tr-Ktt, 557 COASlAM’lAOPOLE
nC IICN7E DC trei ca* CBltr|e
Ut VLIUArtL de t atru şi şase an',
talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 163.	(1166)
llli IICHIMT SI DE VMtRE “
Clemenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2.
DE MDIUTSI DEVEJIZARB 523S
Bulevaruul ElisabetaNo. 12. lu parte sau In total,
I1V TllUfrl) ONEST SI MUNCITOR cauţi un Ui* II ULII post de îngrijitor de moşie. A se adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64.	1109
E3SE33S93S&
CĂTRE DII. AliKMIASI El 1‘ltOI'iUETAIll EE MOŞII
CEBETI
caseiIOBN PITTS BUCUREŞTI
NUOILE
CATALOAGE ILUSTRATE
PENTRU
MASINE AGRICOLE
PRIMA FABRICA DE STICLĂRIA DIN MOLDOVA
BOGDANESCI (judeţul Bacm)
Această fabrică naţională recomandă produsele el, lncepănd de la articolele cele mal simple până la cele mal fine obiecte, precum: tot soiul de sticle, lampe. candelabre, vaze, sticlării pentru uzul farmaciilor, garafe, sticle pentru ape minerale etc etc, etc.
Toate comenzile se efectuează cu cea mai nlare exactitate şi promptitudine spre mulţâmirea onor. pubbc.
A adresa comânzile la
l'RIIIA FABRICA DE STICLĂRIA M HOLDOVA-BOGDAUSCI
GARA-ONESCII
Această staţiune a CAilor-Ferate Române primeşte şi expediţiunî de valoare precum şi telegrame. Pentru aceste din urmă este suficient a le adresa:
©
„NAŢIONALA
® SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. W
IDIN BUCUREŞTI	j|
CAPITAL DE ACŢIUNI
fi 3 MILIOANE LEI AUR fi
1	DEPLIN VEHSATE
$ Aducem la cunoştinţa publică, că am fi
• transferat biurourile noastre In palatul (4 Societâţel din Strada Doamnei No. 12. «
i	i
ia>726 Direcţiunea generala, w m».	«ta» ^-5 > a* t»». a?*
FU? XÎWI i III? casele din Calea Griviţa No. Ulii 1 Llli lill. 70, compuse din şapte camere. trei bui atari!, mal multe magazii, grâ dină îu fundul curţi etc.
Doritorii se vor adresa la d. avocat Athana-siad strada Manea Brutar No. 12.	(1153)
UI? \tV/U>r Calea VictorieTNoT 77 (e-ll£l I Ij Il VIui tagiul I). — Mobile oom-plecte peniru un cabinet elegant, făcute din stejar sculptat, aproape noue de tot: mobile pentru salon şi salâ de mâncare; servicifi de masă; bibliotecă, coprinzend 450 volumee trăsuri etc.
COMPANIA GENERALA A CONDUCTELOR DE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 47.—BIUROUL IN BUCUREŞTI, STR- BREZOIANU—No. 47.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE PA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
LUCRĂRI IN FER CU CIOCANU, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTORl HYDRAULICI, GÂZI, ROBINETE, SFREDELE DE FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE QAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, X U B U Fl I cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
977
i-'ms
STICLĂRIE GARA ONESC
nu

LICOARE
DE
MOLE-
este form tâ diu gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolulan şi vesc de brad. Se recomanda ca tămăduitoare tusei vecin, dureri de piept,, tusa, arsuri de stomac, nepoftâ de mâncare, catar al başicel urmare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA
sig îră tn vindecarea scursorel (Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Di-milrie G. Gberman, farmacist în Bu-z6fi, se găseşte de vânzare la principale farmacii din Bucureşti şi din ţară, en gros la drogheria Brus, Bucureşti.
Se se observe eticheta, etici mulţi fiu mneisti dau Gudron simplu, cu eticheta dumnealor iu loc dc Licoare de Gudrou-tolit-v£scat.
MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA
ALAVILLEDEVIENN
t-
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom
vis-d-vis de
IJb. Soeecl
Recomandam onorabilei noaetre clientele pentru ieitiuatate r «ollditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne şi Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Kumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de tino albe si colorate.
CiorapideDame si Domnide Fii d’liicosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, cămăşi şi isn.ene de lână după sistemul profesor. I)r. G. Jaeger. Guiure bi manşete de olanda ultimu lason. Maro asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. 7'rusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, ote-lut i si restaurauturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a sparut Oatalocfu. nostru ilustr-at, si va fl trimis ori-cui va face cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Calea Vicloriei, Palatul «Dacin-itomania» vis-â-vlg de Socec
Tipografia Ziorului „Epoca"
Tipărit ea cerneala Cb I.orIlleux>Cte Paris
Oiraxxt responsabil V. P. Gheorehlr
www.dacoromanica.ro