ANUL IV No. 995 A TREIA EDIT1UNE MARŢI U (26) MARTIE 1889 NUMERUL IU U4[\] NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE Io Hucuresei: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetale: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei, MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL lî) BAM NUMERUL ANUXCIIJHILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris : Agence Havan, Place de la Bourse, î Anunciurl pe pag. IV, linia 30 baiu; anunciuri si reclame pe pag. 111, 2 lei linia. LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. (ier-main, \o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA No. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢIDNEA No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 3. REFORMA ADMINISTRATIVA INC’O CEARTA CIRCUMSCRIPŢIILE MILITARE ÎNTRUNIREA DE LA CLUBUL CONSERVATOR ADUNAREA GENERALA DE LA CREDUL FUNCIAR IMN III AGENŢII ADMINISTRATIVI Am arătat în No. trecut, că n’avem legi care se reguleze atri-buţiunile propriu zise ale agenţilor administrativi ; ne rămâne deci pentru astă-zî să trecem la a doua pricină, care face din administraţia acestei ţări o întreagă zăpăceală. Am zis că această a doua pricină este faptul că raporturile d’iutre diferitele instanţe administrative sunt rău şi incomplect stabilite. Ia să cercetăm, în adevăr, care sunt, dupe actualele legi, atribu-ţiunile principalilor agenţi administrativi. începem cu primarul comunei rurale. Sarcinele ce legea dă primarului rural sunt imense ; nu-i vorbă, ele întrec de multe ori inteligenţa şi capacitatea unui primar rural. In i'apt însă, regulatorul afacerilor comunei, marele fac-totum e notarul. Ce sunt notarii o ştim. Lacomi, de-abia ştiind să scrie şi să citească, perverşi, foşti sergenţi furieri în armată, ei sunt numiţi a-colo, numai pentru că trec la ţară de „tobă de carte“. Notarii dau ministerului notiţele trebuitoare pentru statistice ; notarii sfănţueso pe locuitori pentru cele mai mici treburi ; notarii sunt în sfârşit alfa şi omega, eî tae şi spânzură dupe bunul lor plac. Cui să se plângă sătenii ? Par’c’aud zicându-mi-se: subprefectului ! A, da. Uitasem că avem şi sub-prefecţi. Am arătat în articolul precedent, cum sunt numiţi aceştia. Acum e timpul să spunem, că foarte rar sătenii cunosc ochii a-cestui celebru funcţionar. Ne inspectându-şi nici o dată ţinutul său, ne făcând nici un raport autorităţilor superioare, adesea locuind departe de sediul sub-prefecturei, toată grija zapciului nostru e lăsată în spinarea supleantului, un fel de slujbaş plătit cu vre-o 100 de lei pe lună. Aceşti supleanţi sunt mai tot-tTa-una foşti notari. Nişte ignoranţi fără pereche, nişte viţioşî de calitatea I-a, vecinie abuzivi, etern părtinitori, ei au abonamente fixe de Ia primari, despre cari fac tot-d’a-una raport că totul merge strună. De alt-fel sub-prefecţii sunt o belea gratis. Căci când locuitorii au să se plângă de ceva, ei daii fuga drept la prefect, care bine înţeles nu face nici o dreptate, pentru că nu poate sta numai pe drumuri. El trimite plângerea la sub- prefectură, unde cade pe mâna supleantului, căci „domnul sub-pre-fect e dus în inspecţie....* Nu egzistă sarcină mal grea, rol mal ingrat, în tot rotagiul administrativ, de cât acela al prefectului. Dacă vine în capul judeţului cu gândul de a face binele, vede îndată că socoteala de a acasă nu se potriveşte cu cea din târg. A doua zi după ce a intrat în stăpânirea funcţiei, vizitele curg droae. Rugăminte, ameninţări, intrigi, recomandaţii de slujbaşi, cereri de escludere a altora, toate acestea îi iau timpul pentru o ocupaţie înţeleaptă, folositoare. Să nu le asculte ? Opoziţia devine formidabilă,şi el să poate duce de unde a venit. Dar dacă încă e şi prefectul ales pe sprânceană, apoi halal de judeţ ! Atunci, să înfiinţează sistemul lui Simulescu, lui Tache Anastasiu, oral lui Kiriţopolu. In asemenea condiţii, a cere de la un prefect administraţie cu minte, este a nu ţine seamă nici de oameni nici de împrejurări. Iată dar, cât se poate de pe scurt, cum stăm. Să rezumăm în câte-va rîuduri cele spuse pân’aci. Pentru ca ţara se nu se mai plângă de starea haotică în care se găseşte astă-zi,avem nevoe de legi potrivite cu gradul de cultură al celor chemaţi să le aplice. A-ceste legi trebue să hotărască clar şi precis atribuţiile fie-căruî agent administrativ. O reformă adâncă în sistemul de administraţie se impune. Alt-fel, putem da şi o sută de pogoane de pământ săteanului, el va fi tot nevoiaş, tot nedreptăţit, şi în scurtă vreme ’l vom vedea redus la starea în care se găseşte astă-zî. Şi cu aceasta am sfârşit partea negativă, critica actualului sistem şi actualelor legi administrative. Cum trebue se fie viitoarea reformă, ce trebue suprimat, ce modificat şi ce adăogat în legile administrative, vom începe a arăta cu numărul de mâine. PARTEA EXTERIOARA DEPESI Legea asupra presei în Germania (Prin fir telegrafic) Berlin, 23 Martie. — Dupe ziarele de seară, guvernul prusian apresintatconsiliului federal o propunere privitoare la modificările disposiţiunilor actuale ale codului penal relative la legea asupra presei. O noua victorie electorala glacl-stoniana (Prin fir telegrafic) Londra, 23 Martie. — D. Mather, candidat gladstonian, a Cost ales deputat cu o majoritate dubla de cât aceea ce obţinuse la alegerea precedenta Schimbări administrative in Serbia (Prin fir telegr.) Belgrad, 23 Martie.— Jurnalul oficial va publica ieftine mari schimbări printre personalul administraţiunel şi al poliţiei. Toţi oamenii capabili, fără distincţiune de partid, vor fi menţinuţi. Calatoria miniştrilor bulgari (Prin fir telegrafic) Sofia, 23 Martie. — D. StambulolT, preşedintele consiliului, însoţit de ministrul justiţiei, a plecat la Filipopoli. Ministrul de flnance a plecat la Bur-gas, pentru a studia cestiunile privitoare la construirea cheiurilor. Iu prânz politic la Belgrad (Prin fir telegr.) Belgrad, 23 Martie. — D. Persiani ministrul Rusiei, dă azi un prânz la care vor asista regenţii, preşedintele consiliului, general Gruici şi d. Tauşanovicl. Din Sudan (Prin fir telegrafic) Cair, 24 Martie. — Dupe raporturile lut Mohamed Beravi, care vine din An-durmana, Şeikul Senoussi ar fi cucerit Darfur şi Kordofan, expulsftnd pe dervişi. Aceleaşi raporturi asigură că Emin-Paşa, bătuse în Iulie trecut, pe 6000 de mahdişti luându-le vapoarele şi muniţiile. Împrumuturile cu Ioturi in Austria (Prin fir telegr.) Viena, 23 Martie.—Corepondenţa politică zicea ieri că a aflat din sorginte autentica efi nu împrumutul cu loturi greceşti, ci primejdia care poate să re-sulte pentru piaţa austriacă din sub-scripţiunile de acest soiu, a provocat depunerea unei legi, de mult pregătită, avend de scop să statueze că e cu neputinţa dea admite vr’o escepţie In favoarea obligaţiunilor străine cu loturi, pentru că, pentru toate subscripţiunile analoage, s’ar emite pretenţiunl care ar face ilusoriu proiectul de lege care vine ia ordinea de zi a Camerei. Azi, Camera deputaţilor a acceptat fără modificare esenţiala legea care o-preşte emiterea în Austria a obligaţiunilor străine cu prime. Ministrul de finanţe a insistat asupra marei trebuinţe a acestei legi; el a dat să înţeleagă că guvernul făcuse cunoscut de mult timp Statelor străine intenţiunea sa. Temerile exprimate de câţi-va deputaţi care spun ca această lege ar irita Grecia, nu sunt deci justificate. Losurile serbestl (Prin fir telegr.) Viena, 23 Martie. —«Unionbank,» a-nunţa că subscrierea la losurile sârbeşti nu se va face. Torpilorii dupe lipul i\o. 110 (Prin fir telegrafic) Paris, 23 Martie.—Camera— Amiralul Krantz, ministrul marinei, respun-zând unei interpelări zice că există 50 de torpilori după tipul No. 110, care e pierdut. Ei declară că se vor lua măsuri pentru a lecui defectele de construcţie a acestor torpilori. Ordinea de zi pură şi simpla se primeşte. Representantii bulgari in strei-natate (Prin fir telegr.) Viena, 23 Martie. — Corespondenţa Politică retnoieşte declaraţiunea sa că Austro Ungaria nu recunoaşte Bulgariei dreptul de a avea representanţl diplomatici, dar se înţelege că Bulgaria poate să trimeaţă în Capitalele europene oameni de încredere cu un caracter cu totul privat pentru a ocroti interesele bulgare. CESTIUNEA ZILEI O sedinla oragioasa in Camera Daliei Procesul de calomnie ce se desfăşoară la Piacenza, a produs alaltaerl în Adunarea deputaţilor din Roma un incident dureros. Sub secretarul de stat general Cor-vetto scrisese acum 12 ani din Palermo, câtreun prietendin Vt rona o scrisoare, in care stigmatisa starea d’atuncî a so-cietaţei sici liane; iar primitorul scrisoare!, n’a găsit alt-ceva mai bine de făcut, de câta publica scrisoarea prin gazete. Cea ce provocă atunci In Sicilia un scandal îngrozitor, având de urmare mal multe duele între oficerl şi cetăţeni, în cftt Corvetto, care era p’a-tunci colonel, spre a readuce liniştea în spirite, declară, în înţelegere cu corespondentul său, că scrisoarea în cestie nu fusese concepută de nici un oficer. Întâmplarea aceasta Insă.revenijpe tapet cu prilejul procesului de calomnie din Piacenza, şi deputaţii radicali se folosiră de împrejurare, spre a înfăţişa pe Corvetto ca un om desonorat. Deputatul Cavallotti anunţă ministrului de rezbel o interpelare în această privinţa Toată lumea se aştepta, ca generalul Bertole-Via'e sa respundă îndată la interpelare; însâ, spre cea mal mare Încremenire a Camerei, Ministrul de rezbel, ceru a se amâna interpela- rea până dupâ sfârşirea procesului de calomnie. Cavallotti strigă atunci, foarte surescitat: Eîte vorba de moralitatea armatei, nu de generalul Corvetto I Nu e vina noastră, dacă procesul de calomnie din Piacenza află pe generalul Cor-vetto la locul săCi, pe când era dator să se retragă. Generalul Corvetto rugă pe ministru să răspundă îndată, .iar acesta ’I răspunse : Nu pot! — Atunci Corvetto a-dresându-se Adunărel zise: «In caşul acesta, să’mi permită Adunarea, a observa, că acea scrisoare a fost foarte confidenţială şi câ d’altmin-teri, am denunţat ca falşe coprinderea alterată In cara a fost publicată. EQ iubesc Sicilia cu o duioşie copilărească». Cavallotti, întrerupând, strigă: generalul Corvetto minte! Generalul Corvetto, adaose; Servesc ţ»ra mea de 43 ani; conştiinţa mea e curată, şi deci n'am fost nevoit a mă retrage, fiind că sunt nepătat. Cavallotti, cu glasul ridicat, zise: Voiu dovedi câ generalul Corvetto a minţiţi cea ce provocă In Cameră un tumult indescriptibil. Dupe ce se mai restabili liniştea, generalul Corvetto, revenind, declară că d. Cavallotti a trecut ori ce mărgini... la care Cavallotti întrerupând II strigă: Taci d-le, 'mi e scârbă de d ta ! De asta data izbucni un zgomot infernal ce nu se putu linişti de cât prin ridicarea şedinţei şi care avu de urmare duelul dintre generalul Corvetto şi deputatul Cavallotti. Epilog Roma, 24 Martie.— In urma incidentului ce s’a întâmplat Vineri la Cameră, un duel a avut loc latre deputatul Cavallotti şi generalul Corvetto. Generalul Corvetto a fost rănit la obraz şi la braţ. D. Cavallotti n’a fost atins. INC’O CEARTA Fulgerul din Iaşi, organul d-lul Mâr-zescu, constatând câ d. G. Panu stă în relaţiunlrele cu toate partidele politice, se întreabă cu cine va merge d. Panu ia viitoareie alegeri. Supărarea Fulgerului vine de aco lo, că d. Panu «ar voi s$ surpe puţin câte puţin popularitatea d-lui Mârzescu, dupe cum singur se laudă». Supărarea e legitimă. De aci, Fulgerul trage încheerea, câ nici un partid politic nu va mai da sprijin d-lui Panu, care tinde «a compromite pe rând toate partidele». Atunci cum se va alege ? Cu partidul radical ? Cam greu 1 Or-cum, afacerea e nostimă. D. Panu surpând pe d. Mârzescu şi d. Mârzescu coprins de îngrijare, nu e puţin lucru, mal cu seamă dacă ţinem socoteală, că tot-d’a-una au mers împreună. De sigur d. Panu va respunde ceva la această «întrebare prietenească». Ce va răspunde,vom vedea. Nu cum-va conflictul cu socialiştii va avea o a doua ediţie ? Atunci întrebăm şi noi ca Fulgerul: Cu cine va merge d. Panu la viitoarele alegeri ? Numai cu radicalii ? Cam greu! CIRCUMSCRIPŢIILE MILITARE Monitorul de astă-zî publică decretul prin care se modifică circumscripţiile militare teritoriale. Iată cum vor fi acestea în viitor : Corpul 1 de armata, cu reşedinţa la Cra-iova, va coprinde teritoriul judeţelor : Mehedinţi, Gorj, Dolj, Râmnicu-Vâlcea, Olt şi RomauaţI. Corpul II de armata, cu reşedinţa la Bucureşti, va coprinde teritoriul judeţelor : Argeş, Muscel, Dâmboviţa, Teleorman, Vlaşca şt Ilfov. Corpul III de armata, cu reşedinţa la Galaţi, va coprinde teritoriul judeţelor: Prahova, BuzCO, Ialomiţa, Râmnicu-Sârat, Braila, Putiia, Tecuctfl (alara de plâşile Zeletinu şi Berhecifl), Covurluia şi plasa Troluşu din judeţul BacâiT. Corpul IV de armata, cu reşedinţa la Iaşi, va coprinde teritoriul judeţelor : Do-rohoiu, Botoşani, Iaşi, Suceava, Neamţu, Roman, VasluiO, Faiciu, Tutova, Bac&a (afara de plasa Trotuşu) şi piaşile Zeietiuu şi Berhecia diu judeţul Tecucid. împărţirea acestor teritorii pe divizii, brigăzi şi regimente va fi iarăşi modificata. Această disposiţie va intra tn vigoare de la 15 Aprilie viitor. ÎNTRUNIREA DE LA CLUBUL CONSERVATOR Compunerea adunării. — Scopul inlrunirei. — Durerea d-lui Triaudaiil. — Sfârşitul in-Irunirei.—Nu se ia nici-o resolutie. Compunerea adunării Erl seară fuseseră convocaţi de d. Lascar Catsrgiu, membrii comitetului central precum şi senatorii şi deputaţii partidului liberal-conservator. Erau presenţi cu totul 76 de persoane. Dupâ Statutele partidului, pentru a sâ putea lua o hotărtre trebue sâ fie presenţi jumătate plus unul diu diferitele comitete convocate. Comitetul central fiind de 115 membri ; socotindu-se şi vre-o 100 deputaţi şi vre-o 70 de senatori (câcl,cum a zis d. Lascar Catargiu, partidul liberal-conservator e In majoritate In parlament) aceste trei cifre ia un loc fac 285. Ar fi trebuit dar, pentru a să putea lua o hotărlre să fie presenţi cel puţin vre-o 143 membri. Din causa micului număr al celor presenţi, adunarea nu putea lua nicl-o hotărlre şi d’aceia s’a urmat un schimb de vederi care n’a putut da nici-un re-sultat. Printre membrii comitetului absenţi putem uita pe d-nii gen. Plorescu, Geor-ge Vernescu, Al. Lahovari, gen. Mânu, Al. Stirbey, Men. Ghermani, Pache Pro-topopescu, Ioan Lahovari, Răceanu, etc. Scopul intrunirei D. Alecu Catargiu, luând cel d’Intâiâ cuvtntul, expune scopul convocării, zicând că de mult n’a fost convocat comitetul central şi câ membrii acestui comitet voiau a fi puşi In corentul ultimelor evenimente. D. Lascar Catargiu face istoricul celor întâmplate de la ultima întrunire. Comitetul hotârlse, mal întâiu ruperea coaliţiunel şi apoi Intrarea în minister a trei membri din partidul liberal-conservator. Insă aceşti trei membri nu sunt tn majoritate în consiliul de miniştri şi trebue să facem ca partidul liberal-conservator să dispue de majoritatea portofolielor. Părerea d-lui Triandafil D. Gr. Triandafil, zice că şi d-sa a cerut ca să se convoace comitetul, însă nu pentru a să rupe cu guvernul, cum vor unii, ci pentru a să înţelege cu dânsul. D. Triaudafil zice ca voia să aibă explicaţii tn privinţa unor hotărâri luate de unii membrii In afară de linia de purtare a partidului, precum sunt unele moţiuni de scisiune şi fundarea unul ziar nou. D. N. Raccviţă, sfătueşte pe adunare d’a lucra la o înţelegere între o fracţiune a partidului liberal-conservator şi guvernul. D. Lascar Catargiu, răspunde d-lul Triandafil arătând ca nu face oposi-ţie sistematică, şi nu pentru motive personale urmează această linie de purtare. Daca s’a Înfiinţat o gazetă nouă, causa e că România nu numai nu-1 susţine, dar îl şi atacă. D-sa a mers de două, trei ori la d. Vernescu să se plângă de această atitudine, însă d. Vernescu n’a făcut nimic. D. Al. Catargiu, întrerupând zice că România e organul d-lul Pache Proto-popescu. D. Apostoleanu critică administraţia şi gestiunea financiară a guvernului. D-sa conchide cerând ca adunarea să autoriza pe d. Lascar Catargiu să avi-seze la mijloacele de a curma neajunsurile situaţiuneî actuale. D. Chebapcea combate întreg guvernul şi în special pe cei trei miniştri li-berall-conservatorî, care «ne-aa aruncat mănuşa, despărţindu-se de noi şi urmând o politică absolut identică cu a-ceia a colegilor lor. D. Lahovari şi d. Vernescu aii atacat în oposiţie magistratura colectivistă, şi azi d. Vernescu înaintează în funcţiunile judecătoreşti numai pe colectivişti». D.Gr. Pâwcesci/susţinecăîntr’un partid să manifestă în tot d’a-una diferite tendinţe, şi prin urmare nu e de mirat dacă azi în partidul nostru unii tind oare cum spre socialismul de stat şi alţii sunt partizanii unei şcoale economice mal liberale. Nu e nimic mai firesc de cât ca şi unii şi alţii sâ lupte pentru ca ideile lor să fie primite de partid. Dacă în unele privinţe ne deosebim de unii membrii din guvern, sâ ne dam osteneala d'a ’i convinge câ ideile noastre sunt mal juste, dar să facem tot posibilul pentru a nu ajunge la o ruptură. Sfersitul intrunirei.—Nu se ia nici o resolutie După câte-va cuvinte zise de dd. Ian-covescu şi Sandulescu-Neuoveanu, unii membrii cer & să vota o resoluţie, www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 14 MARTIE 228£g&2*3K3 Mal mulţi membri?să împotrivesc la idea de a să lua o hotârîre, de oare ce rămăsese foarte puţina lume, abia vre o 40 de persoane. D. Vasile Vlădoianu declara că daca chiar 1n acea seara nu se ia o hot&rtre, d-sa nu va mal veni la nici o altă Întrunire viitoare. Procedându-se la vot, să hotărăşte a nu să lua nici o decisiune şi a s6 ţine o alta Întrunire Miercuri seară. ADUNAREA GENERALA DE LA Compunerea ErI s'a ţinut adunarea societarilor Creditului funciar urban. Ca şi la Întrunirea creditului rural, colectivişti sunt In mare număr aci. Printre asistenţi zărim pe dd. Nacu, Fânuţfi, Populeanu, Vilacros, Vasile Lascar, etc. Intrebănd care sunt candidaţii la locurile vacante din consiliu de administraţie, aflăm că sunt d-nii Triandafîl, gen.Cernat, inginerul Rămniceanu, Ar-vanezu şi d.Nicolae Blaramberg, acesta din urmă propus de vre o 20 societari. Deschiderea şedinţei La ora 1 1/2 d. preşedinte ocupă fotoliul s6fl,iar lângă dânsul stau dd. co Ionel Poenaru, Culoglu, Lupascu, membri In consiliul de administraţie, şi Bâi-coianu. directorul creditului. D-nii MiIoş şi Ioanidi suDt proclamaţi ca scutatori iar d-nil DobrovicI şi Culoglu ca secretari. D. Băicoianu dă citire dării de seamă privitoare la exerciţiu anului trecut. D. Baicoianu e des Întrerupt de asistenţi, care să plâng că nu li s’a trimes acasă de mal multe zile acea darea de seamă pentru a o putea studia. Preşedintele respunde ca dările de seamă s’afi trimes societarilor. In privinţa citirel lor propune s6 se citească numai bilanţul. D. Băicoianu citind bilanţul,e din nod întrerupt. Inginerul Rămniceanu. De geabă citi ţ d-le Baicoianu. Ne trebuesc şase săptămâni pentru a studia darea de seama pe care o citiţi acum, ar fi bine după mine să numim ocom:siunede ancheta. (Tathe Protopopescu urla In mod fu-rio- la auzul acestei propuneri.) D.Petre Grădişteanu, luând cuvântul susţine gestiunea creditului. Toate s’au făcut in deplină regulă, spune domnia-sa. Se cere Închiderea discuţiei. Se pune la vot Închiderea şi se primeşte prin ridicare de mâini. Propunerea de amânare a d-lul inginer Râmniceanu nu se pune la vot. Se urmează cu citirea bilanţului. Propunerea d*a se înfiinţa un fonti de rezerva D. Maior Sorescu, face o propunere de a se forma un fond de rezervă pentru a plăti ratele proprietarilor sărăci care nu dispun tot-d’a-una de bani. Acest rond se va face priu micşorarea cheltuelilor administraţiei. Propunerea d-Iui Sorescu ne fiind pusă la ordinea zilei, se respinge. Punerea Ia voi a bilanţului Se pune la vot bilanţul şi se aprobă prin ridicare de mâini. D. Râmniceanu se declară in contra acestui sistem de votare. Cu ridicarea mâinilor, spune d nu Râmniceanu, nu se ştie cine ara majoritate, căci se Întâmplă că unit aii 10 voturi şi votează contra şi alţi aii numai două sad trei voturi şi votează pentru, cu drepturi egale. D. Râmniceanu propune deci a se vota cu acţiuni. D. P. Grădişteanu, combate propunerea d-lul Râmuiceanu. Se dă citire bugetului. Reducerea lefurilor D. Maior Sorescu, propune a se face mal multe reduceri ln lefurile funcţionarilor superiori al creditului. D, inginer Bolea, vorbeşte ln acelaş sens. D. Boţea mal propune ca numărul şedinţelor consiliului de administraţie se fie reglementat de două ori pa săptămână şi să se dea câte 20 de franci de jeton de presenţâ. D. Grădişteanu combate pe prropi-nenţi susţinând că nu trebue făcută nici o reducere. D. avocat Leovcanu arată neregula cu care se urmează desbaterile. N’«m putut Înţelege nimic din des-baterl. Tot s’a făcut ln deplină neregulă. Aş vrea să ştiu unde e fondul de reservă al creditului,unde sunt socotelile excedentelor ? Trebue să cerem uu control serios, căci altmintrelea am avea aerul că suntem nişte păpuşi.... (Aplause). D. Cariadgi presintâ apărarea consiliului de administraţie, spunând ca tot s’a făcut lntr’un mod corect. Se închide discuţiunea. Propunerea d Iu! Boţea pentru reducerea cheltuelilor nu se pune la vot. Alejerea membrilor consiliului La orele 4 se procede la alegerea a doi membri ;n consiliul de administraţie ln Jocul d-lor general Gernat şi Arvanezu. I.ji orele 6 se despoaie scrutinul. //Sunt aleşi : d. fir Triandafil cu 1700 voturi, si d. general Cernut cu ÎOOO. D. Arvanezu a obţinui 080 voturi, d. Râmniceanu 550, iar d nu \ico1ne Blaramberg care nu era candidat, dar pe care l’an susţinui unii societari, 280. CATE-VA CUVINTE ASUPRA (Urmare) SUNT INCREDULI IN GRAVITATEI CONJUNCTIVITEI GRANULOASE? Da! Şi din nenorocire mulţi; şi unii sunt dintre aceia care ar putea face mult în centra intinderei acestei maladii I Intretncredullln seriositatea conjunctivitei granuloase sunt: a). Mulţi părinţi al copiilor îmbolnăviţi in scoale. Am văzut In adevăr, cu durere, pe mulţi dintre aceştia protestând In contra eliminârel din clasă a co pilului lor infectat de conjunctivită gra-nuioasă, sub cuvânt că copilul ’şi perde învăţătura; am mal văzut pe alţii alergând după intervenirl chiar, ca se reuşească a ’şl reintroduce copilul în şcoală Încă nevindecat. Această atitudine a unora din părinţii şcolarilor îmbolnăviţi de conjunctivită granuloasă, este In adevăr o piedică la măsurile ce trebuesc luate. Ei fac de sigur aceasta pentru ca nu cred In seriositatea maladiei. De altă parte cunosc pe unii părinţi care regretă amar că n’au ascultat la timp consiliul ce li s’a dat. b). Intre asemenea Increduli sunt mulţi medici, cari de sigur n’au urmărit nici o dată un granulos sau cari se Întâlnesc rar cu granuloşî. Incredulitatea acestor confraţi In seriositatea boalel este periculoasă, ca toate ideile greşite, In asemenea materii, cari pleacă de la medici. Gând asemenea idei se aruncă ln public de către medici, ele induc In eroare şi pe autorităţile, cari dacă şt-ar ţda seamă de gravitatea răului ’şl-ar face datoria. Un exemplu de asemenea Incredulitate, ne aiatl, Intre alţi, d. d-r. Şerbâ-nescu, madic militar da divizie cu reşedinţa In Piteşti. D. d r. Şerbâneseu 1) !n Incredulitatea sa ln seriozitatea maladie ’si a Inoculat în ziua de 25 August 1888, ln o-chiul seu cel stâng, materie de la un soldat granulos din Regim. 5 de artilerie. Prin acest fapt d. dr. a voit se dovedească că boala nu se transmite de i cât prin contact şi că nu este gravă. Pe cât priveşte punctul întâi, el nu este de loc luminat prin esperienţa personală a d-lui dr. Şerbânescu; căci dacă d-sa a dovedit prin inoculaţia ln ochiul său, lucru alt-fel dovi dit de mult timp prin inoculaţie pe animale şi prin inoculaţii accidentale pe om, că boala se transmite prin contact mediaf, transmisiunea prin contact imediat sau prin aer, rămâne tot nedemonstratâ, aşa precum d-sa o crede. In cât priveşte seriositatea boalel, pare că acum o admite şi d. d-r. Şer-oanescu; căci după ce ’şi a inoculat o-chiul stâng se plânge câ a făcut o imprudenţă şi o crimă. In adevăr inocuiându-se la 25 August, la 31 Septembrie regretă întreprinderea, căci ochiul întră în stare a-menintatoare; la 6 Octombrie merge spre bine. Cum va fi acum? nu ştiu. D. dr. Şerbânescu, alt-fel, aprinzând focul n’a lipsit a’l observa şi a se îngriji de mijloacele cu care se’l iocaliseze şi se’l stingă. Gu toate acestea d. d r. Şerbănescu tot se pare Incredul în seriositatea boalel, căci In raportul săQ scrie mai departe, vorbind despre tratamentul gra-nulaţiunelor conjunctivale : «am văzut vindecându-se conjunctivitele, de 20 ani de când sunt In armată medic, fără se se dea alarma actuală care este mal rea de cât cum ne am găsi ln Epipt, focarul oftalmiilor, şi cu toate acestea acel popor nu este orb, prin urmare şi la noi această panică trebuelnlâturata». Această părere a d lui d-r. Şerbânescu, evident este combătută prin Înseşi Încercările d-sale ce spui mal sus; dar eacă d-sa doreşte se se convingă despre starea în care ajung mai târziii granuloşiî^în special soldaţii îmbolnăviţi, n’are de cât se bine-voiasca a’şl da osteneala şi se vie la consultaţiile de ochi civile, unde el, liberaţi din armată, după ce se agravează, cer ajutor; d sa se va mai convinge câ toţi foştii soldaţi infectaţi de granuiaţiunl In armată, u-şor bolnavi sad chiar fără turburârl de ori se se plângă mult, In timpul serviciului, ajung toţi, după cât va timp, mal multe luni, chiar ani In unele caşuri în stare de suferinţa mare, iar alţi chiar complect erbî. Armata are un medic special In maladiile ochilor, singurul ce recunosc competinteln asemenea materie, d. dr. Petrescu Gr.. Ştiu părerile d sale asupra acestei boaie, dar este bine să le ştie de la d-sa şi publicul şi autorităţile superioare,cu atât mal mult cu cât confraţii puţin esperimentaţi In Oftalmologie .nu găsesc bine că se divulgă răul, care dacă nu ne-a adus In starea Egiptuiu-, Insă ştim câ a adus alte ţări ln acea stare şi din care ele n’aQ eşit de cât sacrificând sute de milioane, pe lângă suferinţele de boală ale popula-ţiunel In curs de mal multe decenii de ani. Se ştie cât dB greu este în ţară la noi, unde politica lupregneazâ totul, unde inferiorul adesea nu scapă nepedepsit, dacă este în oposiţie de cugetare cu superiorul, ca cine va, dacă nu este independent, să 'şl spună verde părerea sa. Gu toate acestea faţă cu o situaţiune nenorocit*,care tinde a Înmulţi infirmi', ori-cme, care poate să ajute, cel puţin cu o idee, devine culpabil, stând ne- 1) Progresul medicul român No, 5.1889 păsător sad ascunzându-se sub protecţia superiorilor. Ei cred dator pe d. dr. Petrescu Gri-gore să 'şl spună părerea sa asupra se-riosităţel acestei boaie, şi a căuşelor cari o nutresc, când un coleg al săli, cu posiţie In grad mai superioară In armată,pune pe hlrtie păreri,permită-mi expresia, eronate. d) între incredulii In seriozitatea conjunctivitei granuloase se numără, ln fine, autorităţile superioare, şi înţeleg numai pe cele din Capitala. Intre aceste autorităţi, trei sunt cari aii sarcina să ia măsuri ln contra unei asemenea boaie : primăria Capita- lei, Ministerude Culte şi cel de resboiu; Aceste autorităţi se bucură deo independenţă relativă faţă cu ministerul însărcinat şi cu pâzirea sănatâţei generale, sad cu ministerul de interne, şi dacă ele ar crede în gravitatea conjunctivitei granuloase, măsurile lor singurear pu tea să mărginească epidemia. Primăria Capitalei n’are un medic special pentru inspectarea, cum o reclamă o epidemie a şcoalelor, unde conjunctivita granuloasă ’şl alege focarul. Era 8cum un an un medic însărcinat cu această supraveghere, el Îmi dăduse, mie mal cu seamă, mult de lucru, căci ’mî trimetea în fie-care zi, la spital, mulţi elevi bolnavi, care nu mal rein-trau In şcoală până nu se vindecat!.— Ştiu stăruinţele medicului şef de a se menţine acel medic, Insă ele aii fost zadarnice. Ed însumi am arătat unor dd. consilieri răul ce se face cu suprimarea a-celul medic, cel puţin atât cât epidemia ne urmăreşte. După părerea mea, economia ce s’a făcut cu suprimarea medicului respectiv a fost greşită. Sunt încredinţat că ln şcoale sunt elevi granuloşî şi judec aceasta după cazurile care se prezintă la spital. Ministerul de Culte are, sigur, ln şcoalele sale mai multe sute de granu-loşl; iar măsurile ce să iau sunt ale unui Incredul In seriozitatea maladiei. Voii! vorbi de aproape când voiu face istoricul epidemiei din Asii şi din alte şcoale. Ministerul de resbel este tot incredul, căci alt-fel nu seexplică persistenţa epidemiei de conjunctivită granuloasă In armată de doui ani. Voia vorbi mal departe, cu statistică. — Lipsa de măsuri serioase in contra conjunctivitei granuloase contractată ln armată, vom continua a o arata prin statistica foştilor soldaţi, Îmbolnăviţi In armată şi veniţi mal târziQ în stare grava să ceară ajutor la spitalele civile. ( Va urma). D-r IV. Manotescn profesor de maladii de ochi la Universitatea din Bucureşti. --------.-----o—-... ■ ECOURILE ZILEI Consiliul de miniştri s’a înt-unit azi de dimineaţă sub preşedenţia d-lui Th. Rosetti, la ministeriul de interne. —x— M. S. Regele a vizitat er! lucrările ce se întreprind la piroteenia armatei. —x— M. S. Regina va citi Vinerea viitoare dinaintea unui număr însemnat de doamne din societate o dramă noue destinată a fi publicată în curând în limba franceză. —x— Vinerea viitoare M M. L. L. Regele şi Regina vor asista la şedinţa publică ce se va ţine la Academia Română. —x— D. general Mânu, ministrul de resbel, a primit azi de dimineaţă la ministerul de resbel, pe ofiţeri superiori ai garnizoanei. —x— D. general Stef. Fălcoianu, şeful marelui stat-msjor va pleca în curând dimpreună cu o comisie de o-fiţeri de stat major, pentru a alege locul unde se vor face viitoarele manevre de toamnă. —x— Consiliul sanitar superior al ar-metii se va întruni Joi pentru a discuta mişcarea ce va avea loc la 1 Aprilie printre medici militari superiori. —x— De la 1 Aprilie va fi distribuită în capitală numai apa filtrată, fii trele de la Bâcu fiind reparate. —x— D şoara Merişescu e numită profesoară la catedra de ştiinţe de la şcoala secundară de fete din Iaşi. —x— Iată mişcarea probabilă ce sa va face printre medicii militari superiori : D. locot.-colonel Petrescu, va trece Ş*f de serviciu la spitalul militar Central. D. locot.-colonel Dimitresnu la ministerul de resbel. D. Io iot.-colonei Vasiliu la divi sia 3 a. D. locot. colonel Şsrbănrscu în Dobrogea, iar d. locot.-colonel Pâr-vulescu la Graiova. —x— M. S. Regina a asistat erî la concertul simfonic da la Ateneu. —x— Sâmbătă seara în saloanele clubului militar, d. colonel Kiriţescu, a ţinut înaintea M. Sale. conferinţa asupra manevrelor din Germania. www.dacoromanica.ro Un mare număr de oficerî superiori au asistat la această conferinţă. —x— D. general PencovicI, comandantul corpului al 3 lea de armată, a sosit azi în Gapitală. —x — Conferinţa d-lui prof. Babeş care va trata despre «infecţiunea şi de-sinfecţiunea plăgilor» în septămâna aceasta în Joc de Mercuri va avea loc Joi la orele 9 seara. Din causa agiomeraţiuneî prea mari a publicului la aceste conferinţe s’a luat dispositiunea ca intrarea se se facă cu bilete ; persoanele care doresc a asista la aceste conferinţe se bine-voiascâ a se adresa pentru bilete la Institutul de Bacterio-logie Lunea, Marţea şi Mercurea de la 9—12 a. m. şi de la 2—6 p. m. Persoanele care nu vor avea bilete vor putea intra numai cu 5 minute înaintea începere! conferinţei dacă vor fi locuri goale. —x— Mercuri seara mare bal al studenţilor universitari la Teatru naţional. Vor asita la acest bal şi MM. LL. Ragele şi Regina —x— Societatea studenţilor universitari «Unirea» ’şi-a constituit ast fel comitetul pe 1889 90 : D. C. Râdulescu, preşedinte. D-nii N. Sâveanu şi G. Dragu, vice preşedinţi. D. Al. Teodoru, casier. D. I. Anastasescu, bibliotecar. D nii G. Adamescuşi G. Gal muşchi secretari. INTEMPLARILE ZILEI DIN CAPITALA Cearta.— Doi italieni care lucrează la fortifica ţii luându-se la ceartă unul din el a lovit pe cel alt cu un ciomag frângăndu-I o mână. Acest din urmă a fost adus la spitalul Colţea. DIN JUDEŢE Foc sî apa.— In noaptea de 6 Martie cor., s’a aprins un bordeid al unor sârbi grădinari, ce era construit la marginea rîulul Tesluid, tu raionul comune! Dobro-sloveni, judeţ,ul Romanaţl, şi care a fost distrus cu totul. Unul dintre grădinari, Ioşca Stan, pe când bordeiul ardea, a voit a trece Tesluiu! şi s’a înecat. Cadavrul nu s’a găsit încă. Carne putreda. —Poliţia din Botoşani a descoperit o cantitate însemnată de cărnuri şi uscături ajunse în putrefacţiune şi puse în consumaţiune de comerciantul Ariton Ustur din acest oraş. Marfa stricată în cantitate de aproape 3600 kilograme s’a constatat de către o co-mislune medicală ca vătămătoare sânătâ-ţel şi deci s’a supus regimului poliţiei sanitare. Culpabilul s’a dat judecăţeî, zice Vocea Botoşanilor. Proces crimiual.—Erî s’a judecat la curtea cu juraţi diu Galaţi procesul Iul Huseim Aii, care a omorît pe Nicolae Alexe. Ambii eraţi în serviciul ciamulul «Râul». Faptul s’a petrecut ast-fel, după cât povesteşte ziarul local Galaţii. In ziua de 19 spre 20 Noembrie 1888s’ati dus la o cârciumă din portul Galaţi, unde a băut împreuna. Nicolae Alexe reîntorcându-se la caic a lăsat pe Huseim Aii singur. După cât-va timp se întoarce şi Huseim la caic şi, dâodu-i 3 cuţite mortale, a pronunţat cuvintele «ce m’aî lăsat singur între ghiaurl!?» Curtea la condamnat Ia 5 ani închisoare. DIX STREIN ATATE Asasini familii Lespezeanu. — In 20 şi 21 1. c. s’a ţinut una dintre cele mal interesante pertractări finale la tribunalul din Sibiu zice Tribuna, care a fost compus din juzii: Phleps ca preşedinte; Văn şi Mi-hâly votanţi; Csampa notar; iar domnii Foeikl, Arz şi Nemeş ca apărători şi Hat-faludy procuror. Pe banca acuzaţilor stăteau Samoil Popa, Dlonisie Morariu şi Nicnlae Nedelcu din Ohaba. Aceşti 3 monştrii, dimpreună cu alţi 3, care fiind prinşi pe teritoriul României, sunt încă de mult condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, au ucis precum se ştie la 31 Decembrie 1887 pe soţii Lespezeanu. Pe Samoil Popa, care în decursul cercetării s’a dovedit câ e autorul crimei ’l-ad condamnat la închisoare corecţionalâ pe viaţă pe Dionisie Morariu la 15 ani, iară pe Nicolae Nedelcu la 10 ani. SCANDALELE DIN LONDRA Gererea de despărţenie a marchizei de Donnegall, făcută Camerei divorţurilor, contra soţului sed, s'a judecat la Londra In ziua de 21 Martie. Marchiza se plânge că soţul seu marchizul de Donnegall o maltrata, ba încă, că îi era necredincios. Marchizul nu se mulţumea însă cu atâta numai, dar încă lntr'o zi aduse 2 oameni în casa sa lâsându-I singuri cu femeia sa. in urma acestei infamii, soţia se decise s6 sa despartă, şi să părăsească căminul conjugal. Puţin timp dupe această hotărlre constată că soţul şefi trăia ln concu-binagiu cu o femee anume Louria ! Wright, cu care avea chiar copil. Marchiza II întâlni ch ar lntr’o zi cu această fimee pe Regent Street. O scena violentă urmă, câteşi-trel Intrară într'un restaurant, unde marchizul Donnegall d clarA că nu cunoaşte pe soţia sa, adiogând tot de o data Că adevărata sa soţie e Louisa Wright. Alte detalii şi maiăscandaloase au fost citate de marchiz In susţinerea cere-rei sale. Pa de altă parte marchizul acuză pe marchiză de a fi întreţinut o corespondenţă foarte lungăcu mai mulţi tineri. El pretinde încă că marchiza ar fl a-vut relaţiuni culpabile cu groomul seU. Dlnsul neagă de a fi lovit vre-o dată pe soţia, constată Insă că dtnsa a fugit In Octombrie 1872. Ambele părţi aU fost trimise îndărăt acasă la dlnşii, remâind ca cheltuielele procesului s6 fie plătite de barbat. SPECTACOLE A seară la Teatrul National s’a jucat «Othello« cu d. Notta a. Cum a eşit ? Cam dureros de spus. Nottara n'a fost Rossi, dar a fost bine. A avut scene mult mal slabe de cât ale celebrului italian, dara avut şi părţi unde a ajuns pe maestru. Dar numai cu o floare nu se face primă-vară. D-na Jianunu seamănă a Desdemona, cum nu seamănă caşcavalul cu chibriturile şi iaurtul cu sardelele. Ar fi bine sfi mal amâne asemenea roluri pentru... mal şpeter. O notâ bunăd-lul Costescu—Cassio. Restul se le fie de bine. La Circ, Sâmbâlâ seară a fost beneficiul lui Cesar Sidoli. Lume multă. Beneficientul ne a speriat. Atâta forţă şi siguranţă pe cal e uimitoare. La Eforie lumea a’nceput se vie. Trupa de varietăţi continuă spectacolul variat în fie-care seară. Se ride mult acolo. IHFORMATIDHI Mâine seara întrunirea ma-joritatei din Camera si din Senat in saloanele hotelului Broft. La întrunirea de eri seară a partidului liberal conservator s’a hotărîl a se ţine o nouă întrunire Miercuri seara, la care s6 fie poftite şi căpeteniile partidului care toate, afară de d. Lascar Catargiu, n’au participat la întrunirea de eri. E probabil că aceşti domni nu vor respunde la invitaţiunea ce li se va face. -SSB- D. Radu Mihai se află greii bolnav de pneumonie. Colectiviştii în întrunirea lor de Sâmbătă seară au hotărât să combată reformele propuse pentru modificarea bănceî naţionale precum şi pentru stabilirea etalonului de aur. Pentru acest scop unul din deputaţii colectivişti va lua cuvântul în această privinţă în Cameră, atunci când legile de mai sus vor fi aduse pentru a fi discutate. încercarea de sinucidere a fostului capltau Moroiu Eri căpitanul în retragere Mo-roiu, acuzat că ar fi falşiiicat timbre poştale, a încercat se se sinucidă, ingerând o cantitate foarte minimă de arsenic şi de sulfat de cupru. Fenomenele intoxicaţii însă ma-nifesteudu-se, d. locotenent Bădu-lescu a fost însărcinat ca tn grabă se aducă un medic. D. Bădulescu, achitându-se de misiunea sa, a adus pe medicul regimentului 3 de infanterie care a constatat că d. Moroiu luase o cantitate inofensivă de otravă. Dupe primele îngrijiri date de d. medic, d. Moroiu ailându-se mai bine a făcut următoarea declaraţie : — Am vrut să mă omor, luând arsenic în doze repetate dar foarte mici, văzând însă că după prima doză, otrăvirea Începe a se manifesta prin simtome uşoare, am renunţat de a comite această prostie. -es- Astă seară mare prânz diplomatic la Palat. Toţi membrii corpului diplomatic cu soţiele lor precum şi toţi miniştri vor lua parte la acest prânz. -*B - lată încă un protest al mal multor cetăţeni din Tecuci care fără ştiinţa lor au fost iscăliţi într’o adresă care s’a publicat în ziarul Democraţia şi prin care se protesta tn contra dărel în judecată a d-lul Ion C. Brătianu. Acest protest trimis ziarului colectivist n’a fost publicat. lată ce spun cetăţenii din Tecuci. Domnule redactor al Deinocratzlel In ziarul d-v. Nr. 279 de la 4 Martie văzându-ne subscrişi îutr’o protestare contra darii în judecată a d-lul I. C. Brătianu şi fiind că suntem cu totul străini de această protestare,de oare-ce EPOCA 14 MARTIE suntem subscrişi fără voinţa şi ştiinţa noastră, ceva mal mult că poate suntem pentru darea In judecată a aceluia ce un şir de ani a batjocurit instituţiile ţărei şi nesocoti toate drepturile noastre, vă rugăm să bine-voiţl d-le redactor a Insera In ziarul d-v. aceste rânduri. Bine-voiţl a primi asigurarea osebitelor noastre consideraţiunl. V. Constantinescu, Manolachi Sava, N. Galeru, Stratulat M. Dumitriu, I. Crişan. N. Costinescu. Tecuci, 8 Martie 1889. 1 3‘ EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 13 Martie 1889 Şedinţa se deşchide sub preşedenţia d-lul V. Pogor, vice-preşedinte. 102 dd. deputaţi presenţl. D-nu Ulise Boldescu, secretar, dă citire mal multor comunicări care se trimet la comisiile respective. La orele 1 şi 3/4 dd. deputaţi trec In secţii pentru 2 ore spre a studia diferitele legi la ordinea zilei iar comisiunea bugetară se întruneşte pentru a se ocupa cu studiarea bugetelor. Şedinţa se redeşchide la orele 3 şi 3/4 sub preşedenţia d-lul V. Pogor, vice-preşedinte. La ordinea zilei proectul de lege asupra pensiunilor militare. D. Ulise Boldescu, raportor, dă citire proectulul de lege. D. Macrldescu, (d-r) susţine proectul de lege presentat de guvern şi zice că nu trebue se fim avari cu militari ci să Ii recompensăm pentru toate serviciile ce a-duc tn timp de pace cât şi de resbel. D. IV. Voinov declară că nu este contra legel actuale a pensiunilor militarilor, dar zice că nu este just a da acest privilegii! numai militarilor ci a se da dreptul lor şi celor-l’alţl funcţionari al Statului. D. Lascar Catargiu roagă pe d. ministru a’i spune ce sumă poate să coste această lege. D. general G. Mânu, ministrul de res-boifl, e surprins cum d. Voinov interpretă această lege pe care caută a o face odioasă şi pe care în acelaşi timp n’o desa-probâ. După ced. Micescu susţineşi d-sa proectul, se votează luarea in cousiderare cu 58 bile albe, contra 5 negre.din 63 votanţi se procede apoi la votarea legel pe articole. Art. 1, 2 se votează. La art. 3, d. Gh. Buca propune un a-mendament relativ la proporţiunea reţinerilor. Dupe o mică discuţie între dd. Gh. Duca şi general Mânu, amendamentul se pune la vot cu bile şi votul se declară nul ne-fiind Camera în număr. Şedinţa se ridică la 6 ore. Plaivaz ULTIME NFOMIATiil Azi s’a afişat la Cameră un a-vis iscălit de d. vice-preşedinte Pache Protopopescu , prin care membrii majorităţii sunt invitaţi la o întrunire extra-parlamentară, mâine seară la Otel Broft. D. general Florescu va face la Senat aceiaşi comunicare. X Camera Şa lucrat azi tn secţiuni. S’aii discutat legile privitoare la Banca Naţională, legea pentru unificarea imposituluî funciar, legea pentru suprimarea a patru lega- ţiuni în străinătate, şi legaa prin care să înfiinţează 3 zec.mi noul asupra imposituluî funciar. Una din secţiuni a respins propunerea de unificare a imposituluî funciar şi altă secţiune a respins cele 3 zecimi. X In secţiunea 6-a, nici una din legile privitoare la Banca naţională care au de scop stîrpirea a-giului şi care sunt din cele mai urgente n’a fost luată în discu-ţiune, pe când toate cele l’alte secţiuni au sfârşit cu aceste legi. Causa acestei întârzieri este că în acea secţiune să află dd. Lascar Catargiu, Dim. Brătianu şi Pallade care fac obstrucţiune în secţiuni ca şi in cameră. Mai ales d. Pallade şi-a propus ca în mod sistematic să împedice camera de a lucra. Mai mulţi membri indignaţi de această atitudine care n’are de scop de cât a pierde timpul şi a risipi banii ţării, aii vrut să părăsească secţiunea şi n’au consimţit se ră-mâe de cât în urma făgăduelii că după o s uită discuţiune generală asupra legii tocmelelor agricole, care nici nu fusese începută în secţiunea VI, să vor lua în cercetare legile finanţiare. In realitate secţiunea VI n’a început azi discuţiunea nici unuia din proiectele finanţiare. X Comisiunea budgetară a continuat azi cu discuţiunea budgetului ministerului de interne. X Naţionalul de Sâmbătă batjocoreşte în Cronică pe dd. Th. Bo-setti, Carp şi Stirbev. Azi Naţionalul făgădueşte că atunci când (?) patronii sei vor veni la putere vor da afară de la primărie pe d. Pache. Şi Naţionalul n’a ajuns de cât la al 4-a număr ! X Azi Ia ministerul de hnance toate plăţile s’uu făcut in aur. Afiam ca ministerul de iinance aveud nevoe dc bilete de banca pentru a plaţi biletele ipolecure, ia Banca Naţionala na putut găsi hârtie suficienta. X Azi Senatul n’a ţinut şedinţă publică. Toţi Senatorii fără deosebire de culoare politică au fost chemaţi a lua parte la o întrunire intimă pentru a li se face o comunicare. Dd. Senatori întrunindu-se, d. Al. Lahovari, ministrul Domeniilor, luă cuvântul. D-sa a zis că votarea legei a-supra vânzărei moşiilor Statului în loturi se impune imperios.--Pentru acest scop a şi rugat pe d. prim-ministru să amâe până la votarea acestei legi, discuţiunea asupra re- organisărei administrative.D. prim-ministru, adăogă d. Lahovary, a consimţit la aceasta. De acea dar, zise d-sa,-ad e-sându-se către d-nii senatori, aţi putea face amendamente la această lege, eu nu vă voiu opri, dar cel puţin toate acestea să se facă cât mai curând posibil, căci deja săteni ştiu că li s’au acordat pământuri, cu plată bine înţeles şi ar fi se continuăm o stare de lucruri cam anormală. Sfîrşind d. Lahovari, mai roagă o-dată pe dd. Senatori să voteze cât de grabnic legea vânzărei bunurilor Statului. D. Gheorghe Mârzescu a recunoscut justeţa observaţiunilor d-lui ministru al domeniilor, şi tu cea ce îl priveşte pe d-sa, a zis, că va vota legea aşa cum este, căci votarea ei se impune grabnic. “\D. Ştefan Greceanu, senator din Prahova, a căutat să arate răul ce ar decurge prin votarea grabnică a legel în cestiune. D. Greceanu ca exemplu a adus legea împroprietărirei de la 1864 care, după d-sa, fiind făcută cu grabă-n’a putut fi complectă şi pe deplin folositoare. Prinţul Grigorie Sturza, a fost de opiniunea d-lor Lahovari şi Mârzescu, adăogând că s’ar fa e mare rău daca s’ar tărăgăni cu discuţiunea şi votarea acestei legi. S’ar putea, a zis prinţul Sturza, să isbucnească vre o revoluţie, care ar aduce mari pagube siguranţei ţârei. După aceasta mai mulţi Senatori au cerut mai multe explica-ţiuni ministrului Domeniilor privitoare la legea în chestie. X Azi s’a ţinut un consiliu de miniştrii, care a durat până la o-rele 12. Toţi miniştrii aii luat parte la acest consiliu. X Comisiunea bugetară a sfârşit cu discuţiunea bugetului ministerului de interne. X D. Al. Beldiman, directorul ziarului Adevărul s’a certat cu fiul fostului domn Cuza. D. Cuza nn aprobă atitudinea luată de ziarul Adevărul, şi prin urmare nu vrea să mai recunoască pe d. Beldiman ca representant al său. X Dd. Gr. Vulturescuşi Adolf Stern societari la creditul funciar urban, au votat la alegerea de eri tocmai dupe ce biuroul a proclamat închiderea votărei şi se începuse despuierea scrutinului. Această procedare a biuroului e contra disposiţiunilor statutelor creditului. X Azi Curtea de casaţie chemată a judeca recursul fostului căpitan Stănciulescu, a făcut divergenţă de păreri. Ast-fel recursul se va judeca din noii de către secţiunile unite ale înaltei Curţi. X Sâmbătă s a făcut la Vaslui a-legerea delegaţilor pentru colegiul al treilea de deputaţi din acest j udeţ. Toţi delegaţii sunt favorabili guvernului. îTep'esI Anglia si Germania (Prin fir telegr.) Londra, 25 Martie.— Ziarele oficioase desmint că ar fi vorbă de aderarea En-gliterel la tripla alianţă; această putere va continua a păstra o atitudine amicală dar reservatâ In privinţa triplei alianţe. Corniţele Herbert de Bismarck n'a venit la Londra de cât ca să se înţeleagă asupra cestiunel Samoael şi a Zan-zibarulul. ROMANIA PRIMARII COMUNEI BOTOŞANI PUBLICATIUNE Se publică termen de licitaţie la 15 Martie 1889 pentru darea în întreprindere a construire! de trei locale de Scoli primare în oraşul Botoşani, dupe planurile, seria preţurilor, caetul de însărcinări şi cele alte piese atingătoare de aceasta in-treprindere, aprobate de Consiliul Comunal, Consiliul Technic superior de pe lângă Ministerul Lucrărilor Publice şi Ministerul Instrucţiune!. Termenul pentru săvârşirea lucrărilor se fixează la două timpuri de vara. In vara anului curent şcoalele vor li construite din roş şi acoperite, iar în vara anului viitor 1890 vor trebui să fie cu desăvârşire terminate cel mult până la finele luneî Iulie 1890. Costul lucrărilor esecutate, se va răspunde Întreprinzătorului în numerar, la linele fie-căria luni, dupe situaţiele de plată ce se vor întocmi de inginerul-şefal comunei. Garanţia provizorie, pentru a concura la licitaţie va fi de 5 la sută din costul total al lucrărilor, ar garanţia definitivă de 10 la siutl din valoarea lor. Condiţiuni pentru ţinerea licitaţii sunt condiţiunile pentru in-treprinderî de lucrări publice ale Statului. Licitaţia va fi una şi singură, şi se va. face prin oferte sigilate. Se pune în vederea concuren- ţilor, de a se conforma tn totul disppziţiilor copriuse tn articolele 40—57 din legea comptabilităţei generale a Statului. Planurile, caetul de însărcinări, seria preţurilor, ante-măsurătoare şi estimaţia lucrărilor, precum şi toate lucrările atingătoare de a-ceastă întreprindere se pot vedea la grefa Primăriei în toate zilele, orele de lucru. p. Primar, S. îtlnicanescu Secretar, G. 1. Vrănceanu No. 1653. 1889 Martie 10. PRIM4BIA COMŞEI BUCUREŞTI PUBLICATIUNE Noul regulament pentru servitori, votat de Consiliul Comunal, tn şedinţa de la 20 Ianuarie 1889, aprobat prin Decretul Regal No. 579, din 24 Februarie, şi publicat In «Monitorul Oficial» No. 266 din 4 Martie 1889, prevede câ de la decretarea Iul, în termen de două luni, toţi servitorii trebue se ’şl primeascâ de la Primărie certificate In puterea cărora pot fi servitori In capitală. Aceste certificate se liberează ne. baza paşapoartelor în regulă pentru streini, şi pe baza unei garanţii a unul proprietar pentru români. In aceste certificate se va arăta felul serviciului şi de câţi ani face pe servitorul şi ce anume servicid îndelineşte. Petiţiunile servitorilor pentru a obţine asemenea certificate se primesc tn toate zilele la Primărie, de la ora 11 dimineaţa până la ora 5 dupe ami tzâ, unde un biroă special este însărcinat cu asemenea lucrări. Acest regulament se pune In aplicaţie la 1 Aprilie viitor. De la această dată nici unul servitor nu ’i este permis a fi la stăpân f'ârâ condicuţă. Art. 7 din acest regulament zice : «Stăpânii cari vor primi servitori în alte «condiţiuni de cât cele de mal sus, şi ser-«vitoril cari se vor abate de la aceste con-«diţiunl, se vor pedepsi conform art. 385 «din codul penal.» Primăria roagă pe toţi d-nil cetăţeni se ia notă de acest regulament şi să se conformeze iul pentru bună ordine. p. Primar, loan M. Rdmniceanu Secretar General, C. Zatreanu No. 951 1889, Martie 7 TEATRU BULEVARDULUI IN FIE CARE SEARA REPRESEWATIIM VARIATE Acrobaţi, cântăreţi, gymnasticT, dănţuitori şi dănţuitoare internaţionale, Operete franceze şi germane, etc., etc. MARELE CIRC SIDOLI STRADA POLITIEI iVo. 7 ASTM SEARA LA ORELE 8 PRECIS BRILANTA REPRESENTATIE in beneficiul renumitei familii Lecusson MARŢI 14 MARTIE REPRE8ENTATIUNE EXTRAORDINARA Cu concursu celor renumiţi artişti specialitate indiane şi celebrilor Paveurs Me-lomanes la fine pentru a doua oră. Triumful Iui Zien-Luug; In grădina superbă de Ad‘ja-Sing feerie fantastică chineză esecutatâ de 80 persoane. ne I ftl P U I D I fi T Casele din Strada Ut I H L II 1111 A I Scaune 38 având 4 camere spaţioase, dependinţe, pimniţă boltite, grajd şi şopron şi casele din strada Polonă 24 având 3 camere, bucătărie, pimniţă. A se adresa la Ştefânescu care locueşte chiar în casa No. 38. FOIŢA ZIARULUI •EPOCA» (1) IIECTOIt SI A LOT DREPTATEI Partea I. I. Stând într’unjeţ bun pus Intre fereastră şi soba vestibulului, cu poalele hainei sale cu îngrijire aduse pe coapsele lui, cu un număr al Iul Petit Journal In mână, feciorul doctorului Săniei aştepta sosirea clienţilor care veneau să consulte pe stăpânul sed. Când suna timbrul, să scula liniştit, îşi punea ziarul pe o masă şi deşchidea uşa mai mult sao mai puţin degrabă, dupe cum sgomotul paşilor pe scarafi arătase cine era : un client obişnuit al doctorului ; unul dintre al sei, sad un nod venit; şi rare-orl să lnşăla, căci un obiceid lung făcuse educaţia ure-chel sale. Cu clienţii stâpănuiul seu întrebuinţad o încetineală demnă şi o scurtă închinăciune din cap ; fără nicl-un cuvlnt le deschidea uşa salonului celui mare. Cu noii veniţi, încetineala era aşa de mare că părea a fi menită sâ’f scoată din fire. Din potrivă, cu clienţii sef, adică cu acei pe care’I ocrotea In schimbul unei cuvenite resplâţl, să arăta hine-voitorşi grăbit: iute deschidea uşa, şi să închina respectuos surîzând cât putea mal dulce. — Multă lume azi ? Zlmbetul să lungea luând o expresiu-ne de simpatie întristata : — Salonul e plin ; nişte noi veniţi care ’l vor ţine mult. — Am numai un cuvlnt de zis. — Nu să poate azi ; d. doctor s’a supărat dăunăzi când am Introdus pe doamna Înainte de a’i fi venit rândul. Totuşi până la urmă să înduioşa. De sigur, o persoană ca doamna nu trebue să aşfepte nicăerl. Şi, dacă doamna furişa cinci franci In mâna lui pe care o ţinea cu sfială îndoită înaintând’o pe jumătate, el deschidea uşa sufrageriei; daca era un napoleon, uşa bibliotecef. Timbru răsună, dar nainte de a’l fi atins cine-va, era singur câ nu veneau nişte obişnuiţi ; paşi uşori şi nesiguri pe scară ; In antret, nehotărlre, şoapte de la mai multe voci limpezi, fără îndoială, o femeie cu copil. Dupe ce deschise uşa cu o maiestoasă încetineală, văzu câ nu să Înşelase: era In adevăr o mamă cu doi fii; mama, îmbrăcată In negru, cu doi sau trei ani mal mare de trel-zecl de ani, dar tlnă-râ Încă, ca înfăţişare, de o frumuseţă regulată, elegantă In toaleta el simplă şi corectă ; băeţii, în vlrstâ de 13 pană la 14 ani, îşi sămănafl ca doi gemeni: aceleaşi trăsuri, acelaşi port, aceiaşi ochi albaştri, amândoi cu pielea albă şi fină, cu părul blond şi frisat, ce le cădea In şuviţe lungi pe umere; cel mal mare menlancolic cel mal mic vesel şi hotărlt. — D. doctor Săniei ? — Nu s’a întors încă. Putea să creadă or-cine că dacă a-ceasta nouă clientă ar şti un mijloc de a nu aştepta, l'ar plaţi bucuros. Dar cât ? Cinci franci ? Două-zecl de franci? Era dar înţelept de a nu sconta viitorul şi de a nu jertfi două-zecî de franci pentru a căpătă cinci. Când va fi aflat prin experienţa câta nerăbdare şi frâ- mtntări sunt In aceste cuvinte : «voi aştepta,» pe care aţâţa clienţi le rostesc fără multă socoteală, va ghici de la sine ca e un drum mal scurt de cât a-cel al salonului şi va şti să facă să i să deschidă, — trecând prin bibliotecă poate mal bucuros de cât prin sufragerie ; clientă de 20 de franci nu de cinci. Era un adevărat salon de doctor, a-cela In care Intra ea, luminos, cu trei ferestre mari dând pe strada capucinilor, dar banal prin decorsţiunea lui alba şi mobilierul sed decatifea verde. Eâr’ndoială acela care’l alesese cu aşa desăvlrşit dispreţ pentru eleganţele lumeşti nu să bizuise pe concursul tapi-sierulul săd spre a uimi pe clienţi, şi pe luxul seu mal mults.u mal puţin artistic pus In vedere, spre a dovedi câ e bine plătit. Tablourile animate pe păreţi, tapiseriele care acopereaii câteva mobile, bronzurile care încârcad căminul, mesele şi perdelele, spuneau, din contra, câ odinioară doctorul sta destui de slab, pentru ca clienţii lui recunoscători să se creadă Îndatoraţi a plăti pe acel care’i îngrijase şi'i lecui-sei alt-fel de cât cu bani. Toate aceste bronzuri erau răspândite la întâmplare fără niclun gust. Dupe ce Intrară băeţii, cel mal tî-năr In frunte, să îndreptară către o masă plină de jurnale cu desemnuri, urmaţi de mama lor, care mergea cam tulburată din pricina privirelor curioase ce o ţinteau ; dar nu le trebui mult ca să se convingă că speranţa lor de distracţie nu să va împlini : numere fără pereche, ziare vechi, albu-murl de oraşe de bai : atâta tot să găsea In salonul doctorului. Revistele şi cărţile cu gravuri frumoase erad păstrate pentru bibliotecă ; în salon trebuia să ţi se urască cum să cade. Văzăndu se înşelaţi tn speranţele lor du-şî mâinele, cu ochii în tavan, cu fetele lungite, să supusese la aceasta îndatorire. Totuşi, din timp In timp, uşa să deschidea şi veneau visitatorl noi, cea ce mal deştepta din amorţire pe primii sosiţi: apoi tăcerea să restabilia îndată, tulburată numai de câte-va suspine de urlt care, fără de grijă de a păzi buna-cuviinţâ, ar fi ajuns cascărl, şi prin ceva şoapte de la conversaţiile ce să urmaţi cu jumătate glas Intre cei care să cunoştead. Dupe vr’o jumătate de ceas, băiatul cel mal mic, care, de mal multe ori, dăduse semne de nerăbdare, să plecă spre mama lui şi’I zise încet, ca un copil alintat; — Ştii, mamă, că nu mal pot; oare mult o să mai aşteptăm ? Ea să uita la ceasornic : — Nu sunt încă două ore, şi nu suntem cel Intăi. — Atunci să mergem ; spune, vrei ? — De vreme ce am venit până aici, să mai stăm. — Vom sta pănă diseară. — Eu cad de somn, zise cel mal mare, intervenind la rândul seu. — Cum I Calixt, nu eşti mai cuminte de cât Valerian ? Nu rostise ea cu tărie aceste cuvinte, ci cu un ton de mustrare duioasă. La spatele el, să Începuse o convorbire care o interesa fiind că era vorba de Săniei. — Vrei să consulţi pe Săniei ? — Am venit să’i cer să presideze şedinţa anuală a societăţi laptagiilor din Auvernia, al cărei vice-preşedinte sunt ed. — Asta’l nostim. — De ce ? Săniei e din Auvernia. — Să poate ; dar e şi doctor al spitalelor, profesor la facultatea de me- dicină, membru al Academiei de medicină, president al nu mal ştid câte societăţi de învăţaţi sad de bine-facere, şi nu ştiu ce ad a face toate aceste titluri ştiinţifice cu Societatea laptagiilor. — E onorific. — Asta poate fi un cuvînt pentru dtnsul. — Cel mal bun ; nu să dă nici-o-dată In laturi când e vorba de a să pune In ivialâ. — Intre noi— glasul să coborî— asta mă miră, căci oamenii med ocri vor să se amestece aşa In toate şi, Săniei nu e mediocru. — Da, Insă cu toate că situaţia lui e frumoasă, ea nu e încă la înălţimea ambiţiune! sale, nu’I da superioritatea la care crede câ are drept. Viaţa lui a fost grea la Început ; n’a răsbit prin mulţime de cât dtnd pumni, şi a dat mulţi, dar a primit şi mai mulţi. Siliţi de a’i recunoaşte meritul, confraţii sei nu’l iubesc ; acel care nu sunt jeloşî de dlnsul 11 urăsc, şi istoria succeselor sale e curioasă de studiat, mal cu seamă In luptele ce avu de susţinut. Reclama ce să bănueşte că face poate e un răspuns din partea sa : «Vedeţi că toată lumea uu ’I ca d-voastrâ.» (Va urma) EPOCA - 14 MARTIE . ..îZ'iSîflBîtt CASA DE SCHIMB M. FE Strada Lipscani, No. Campera. sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 13 Martie 1889 ă 0/0 Renta amortisabila Cump. Vend. 97 3,4 98 1/4 6 0/0 Renta perpetua 93 98 1/4 6 0/0 Oblig, de Stat fl 0/0 Oblig, de st. drum de fer 100 1 2 101 1 7 0/0 Scris. func. rurale 104 1/2 105 5 0/0 Scris. func. rurale 96 7 8 97 1/8 7 0/0 Scris. func. urbane 104 104 1,2 6 o/O Scris func. urbano 6 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi U>2 103 94 1/4 94 3 4 82 821/2 5 0/o împrumutul comunal Oblig. Casei pene. (lei 10 dob.) 87 1/2 38 240 250 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 50 60 940 95) Acţiuni «Dacia-Romlnia. 270 280 • Naţionala 160 270 » Constructiuui 140 150 Argint contra aur 25 50 Fiorini austriaci Tendinţa fermă 219 210 1/2 Fondată în anul 1840 „FABRICA DE MASINE MJGSBUSG" IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe acţiuni de la 1 Decembre 1875 ]VTu.si.iae de PacHetat şi de Satinat Elevatoare pentru edificii cu mai multe etaje Instalatiuni de Transmisiuni de IVtasine cu Afc>uri şi de Turbine IVIasine de tipar cu 1 cilindru IVIasine de tipar cu 2 cilindre IVIasine de ţipai'pentru a tipări de o dată cu 2 culori IVIasine de tipar cu cilindru ) fanettonând IVIasine de tipar fără cilindru ) pedal Instalutiiine cu mecanismul cilindric al ccrnelel pentru maşini simple si maşini pentru imprimat a 2 culori MASINE DE TIPAR ROTATIVE pentru a tipări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni, şi pentru a tipări de o-data cudoue sau cu mai multe culori. Cu Aparate de fiiltuit după cea mai noua cons-tructiune cu titvâ si cu cuţite de faituit rotative. Toate Muşinele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit cel mai mare tiragiu având tot-o data o funcţionare sigura si fara sgomot. Am fundat uânâ la Ianuarie i889: 3 1 50 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului In Bucureşti, şi un mare numer la cele mal însemnate Stabilimente typografice în România. Representanţi pentru România dd. KURESCH & S1EGENS, BUCUREŞTI STR. SM ARD AN 53 Tot d'odatâ mal putem procura şi diferite alte Masine de tipo-litografie si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Cleiu şi ori ce alte utens lie pentru Tipografie din fubricele cele mai renumite. K.UBESCH et SIEGENS CASA DE SCHIMB 805 WIOSCU NACHMIAS No. 8, in palatul Principele Dimitriţ Qhika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancex Naţionale (Dacia. România) Cumpără ai vinde efecte publice ai face ori-ce sohimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 13 M artie 1888 Cump. Vinde 4 % Renta amortisabila 6 % Renta amomsaoila 5 % ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni deslat [Conv.rur.] 5 % „ Municipale 10 Ir. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 % „ urbane ,, Usl Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri SerDesti cu prim» Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica bombau „ Otomane cu prime im. cu prime Buc. [20 lei] Aur conlra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francase „ Italiano „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotii in aur 82 1 /* 97 3/4 98X 10054 87X 138 10454 98 3/4 104 101 94 81 1/2 940 7954 13)4 30 42 30 19 SU 60 28S 209 124 100 99 *88 83 98)4 9454 101 88 *4* 10* 3754 104)4 102 94 1/2 82 7/2 9*0 76 14 1/2 33 45 32 22 54 6* 5>»X *lf 126 100)4 100 272 1 CĂTRE DD. ARENDAŞI SI PROPRIETARI DE MOŞII CEREŢI ca s eiIOHN P1TTS BUCUREŞTI 3NUOILE CATALOAGE ILUSTRATE PENTRU MASINE AGRICOLE EFORIA BISERICE1 KRETZULESCE La 15 Martie anul curent, se va tine licitaţie la orele 4 p. m. în Cancelaria Eforiei din Curtea B.isericei Kretzulescu, precum si la primăria Comunei Dudu plasa Serbanesti judeţul Oltu pentru darea în ta-ere a padurei cu zavoaie dupe moşia Plaviceni din zisa localitate. Doritorii pot vedea condiţiile si planul in Cancelaria Eforiei în toate zilele de lucru de la orele 1, pana la 5 p. m. CALEA MOŞILOR N. 40 ^cSlTlP LUIMISUN.40 ■ MAG ASIN DE COLONIALE MATACHE GEORGESCU „LA COROANA REGALA" .Avis important pentru IVLenacjiu Recomand marele meu depou cu viu uegru vechiu aualisat si garantat natural, cu preturi foarte moderate şi mai eftin ca ori unde fiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri vechi şi noui prima calitate. Vânzarea In vase sau pus la buteil şi transportat franco la domiciliu. Ilare cantitate de butoae goale de rom si cognae de la I> până la 88 vedre se desface si se vinde foarte eftin. Mari aprouisionâri cu toate articolele de băcănie, droguerle, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete. Brânza, Caşcaval, şi Urda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de tot felul; Cărnuri şi Pescărie afumate şi conservate. Ciai colonial şi altele, Kom si Cognac veritabil, si tot felul de beutnrl spirtoase si Lii|uoruri line; Biseuits si toate Articole necesare pentru menagiu. Dorind a întări si mai mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cele mai moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator. Onor. visitatorî ai Magasinului meu se pot convinge de adevăr de la prima visitâ ce vor face. 1006 Cu deosebită stimă, MATACHE GEORGESCU CONSTHUCTQH I)E MORI BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Hoaţe hydraullce, Reposit de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiuue de curele de piele. (Cataloage şi Preţuri corentela cerere gratis şi franco) 1054 I VECHIA CASA DE CEAPRAZARIE MILITARĂ FOND .TA IX AXUL 1800 ! n ARON H. BUFTI N°. iBis CALEA VICTORIEI, N°• iBls (PROPRIA CASA) Sub-semnatul aduc la cunoştinţa clienţilor mei d-lor Oficerl că mi-am asortat din nou Magasinul c,u un bogat asortiment de equipamente şi mai cu deosebire FIRETURI DE UNIFORMA, aduse din cele mat renumite fabrici din Paris şi Lyon vânzăndu-ie cu 25 0/ mai eftin ca la ori ce ceaprazar. Rog pe Onor. Public a mă visita spre a se convinge de realitatea celor ce expunem aci. Mai confecţionăm şi ori ce fel de comănzl în termen de 24 ore, făcute prin scrisori şi le expediăm foarte prompt. AHOV H. BUFTI MEDALIE DE ARGINT CUARTII CB i Hi Ci BERBERUND Depositu! central în farmaciile domnilor 'i ALESSAMtlUU BUCUREŞTI şi P. LAZEANU CRAI0VA In detail la toate farmaciile din tzara — UN LEU RULOUL — Cel mal eficace remediu ce se poate întrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate Întrebuinţa cu succes la asuri, boalede renichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, taxaturi, buboae, bătături etc. etc. Fie-carui Rulou este alaturata o instrucliume foarte detaliata 1125 0 DOMNIŞOARA SLT’JSSi ’şi a absolvit studiele, putend învăţa şi limba nemţească, ar dori se găsească un post într’o familie bună. Adresa doritoarei cea următoare: Domnişoara Eiisa Barthel, Turnu-Severin. $ i D klJih TEUii$ Q CT D’INDUSTRIES r ^ gSCIES-MfiCANIOUES, pin b 50 mltiM