ANUL IV No. m
SAMBATĂ 11 (23) MARTIE 1889
N'JMERUL 15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Bneuretici: La casa AdministraţiuneL In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In titrelnetate: La toate offlciele poştale din Oniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei
MANUSCRIPTELE NU SE INAP*#AZA
----—----- 'Cs
BEDACŢ1UNEA f"'
No. 3,—Flatza Episcopiei,—No. 3
REFORMA ADMINISTRATIVA
De la un capăt la jilţul al ţărel, oe ridică de multă vreme un murmur general în rtotriva admi-nistraţiunilor locale Nemulţumirea eBto adâncă sub toate guvernele, cetăţenii de toate clasele sociale se tânguesc că n’avem administraţie.
Şi totuşi, dacă am lua tn de-a-proape cercetare ce s’a făcut de un şir îndelungat de ani pentru potolirea acestei nemulţumiri obşteşti, am găsi că nu s’a făcut nimic serios.
Puţinele modificări, introduse pe ici pe colo, sunt numai o cioplire a unor forme, iar nici de-cum o reformă generală, radicală, adâncă tn însăşi temelia administraţiei, îi wut complexul el de legi.
Negreşit, cetăţeanul care nu’şî dă per. tet seama de ceva sâ zică o lege şi ce aplicarea ei, care nu ştie până unde merge dreptul şi datoria unul funcţionar, găseşte ca unică pricină a relelor de care suferă, ne-gligenţa sau arbitrarul oamenilor însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a legilor.
Nu odată, nu de două ori ni s’a întâmplat fie-căruia dintre noi să auzim zicându-se : „legile sunt bune, dar n’are cine le aplica“.
Aceasta este adevărat numai până la un oare-c&re punct.
Căci chiar faptul că un funcţionar poate, are putinţa să nu a-plice o lege, este o dovadă că acea lege nu-I destul de desăvârşită.
Când o lege poate da naştere la şapte înţelesuri deosebite ; când ea nu strânge cu uşa pe funcţionar ; când ea nu-1 pune tn neputinţă de a o călca,—atunci acea lege are lacune, ea nu îndeplineşte condiţiunea cea mal esenţială, aceea de a fi aplicată cu or-ce preţ.
Noi credem, că pricinele adevărate ale nemulţumirilor ce de la un capăt la altul al ţărel se revarsă în potriva administraţiu-nilor, rezidă mal cu seamă în două puncte esenţiale:
1.	In lipsa aproape complectă de legi, care se stabilească clar atribuţiunile administrative propriu zise.
2.	In faptul că, acolo unde există legi, ele sunt nesuficiente or rele, sau cu alte cuvinte, a-colo unde atribuţiunile sunt pre-cisate, ele sunt rău împărţite.
Pentru a dovedi aceste două pricini de căpetenie ale tncurcă-turel în care ne găsim sub raportul administrativ, suntem nevoiţi să întreprindem o serie de articole. Aceasta e cu atât mal necesar, cu cât în curând va veni tn discuţia Senatului proectul de lege pentru reorganizarea administrativă.
D’ntru ’ntâiii cată să spunem un lucru: Legile tntr’o ţară nu sunt, cum s’ar părea, numai un fel de regulamente indispensabile administraţiei, satisfa^erel diferitelor nevoi. Ele mal au un rol însemnat, acela de a modifica chiar caracterul, natura intimă a unui popor.
In politică, de alt-fel ca tn toate ştiinţele, este o strtnsă legătură între causă şi efect. Legile sunt mal tot-d’a-una, şi chiar aşa treime să fie, oglinda moravurilor, a gradului de cultură, a temperamentului unul popor. Mal mult, fie-care lucrează reciproc, unul a-supra altuia : dacă caracterul unul neam lucrează asupra legilor ce’şl dă, nu este mal puţin adevărat,
A TREIA EMTIUNE
NUMERUL 15 B.WI NUMERUL
ANUXCIURILE
OIN ROMANI» SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
l.al*:iriN: Agenee ilavah, Placede la liourse, > ânunciurl pe pag. IV, lima 30 bani; anunciurî si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PAHIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S«. «er-main, iN’o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA Ţ1UNEA No. 3.—Flatza Episcopiei.—No. 3.
ESI
că şi acestea au o acţiune, poate pe nesimţite, dar puternică, asupra obiceiurilor şi temperamentului acelui neam.
Meritul unul om politic hotă-rtt a da legi folositoare ţărel sale, este ca acele legi să nu fie o haină prea largă ori prea strîmtă pentru acea ţară, şi ca tn acelaşi timp ele să albă o înrîurire sănătoasă, în bine, asupra moravurilor şi caracterului.
Fără aceste condiţii, legea e născută moartă, e menită să rămâie tn veci ne aplicată.
Nu ori-ce lege se poate potrivi ori-căreî ţări. Aceea ce ici poate fi bun, dincolo e posibil să fie imens de păgubitor. Aşa de pildă, dacă este o nebunie să te gândeşti a Introduce astă-zl cezarismul în Belgia, e tot aşa de absurd să bombardezi Rusia cu sufragiul universal.
Şi acum să ne întrebăm : câţi din oamenii noştri politici s’au gândit la aceasta, când au dăruit legi acestei ţări?
Avut-au oare în vedere starea culturală a poporului nostru, moravurile în care trăiserăm până atunci, nivelul de inteligenţă al a-celora ce erau chemaţi să supravegheze aplicarea astor legi ?
De loc.
Francesil, câcl de la el am copiat mal tot, au cutare lucru. Con-clusie : de ce u’am avea şi noi ?
Din întreciocnirea pe neaşteptate a formelor noastre bizantine cu cele importate din Occident, fatalmente a eşit aceea-ce vedem astă-zl: un haos, tn care omul cel mal luminat se rătăceşte.
F’a dat de pildă primarului nostru rural, care ştie numai să poarte muhiurul în scurtelcă, nişte atri-buţ:I pe care de-abia le ştiu avocaţii de la oraşe.
S’a încredinţat soarta unei comune pe mâna unul notar, care foarte rar poate pricepe că buzunarul lui nu’î cassa comunei şi cârciuma de-alături nu-I registrul de cheltuelî.
Şi aşa mal departe, după cum vom vedea, când vom analiza cu de amăruntul actuala stare administrativă, s’a făcut în mecanismul administraţiei acestei ţări o încurcătură de ne crezut, tristă, dar care fiinţează neclintită de a-tâta mar’ de vreme.
Pentru a eşi din acest labirint, căruia nu-1 mai dai de capăt, întocmai ca unei iscălituri de copist, trebuie schimbat tot, tăiat în carne vie, fără cruţare, dar cu dibăcie ; trebuie o hirurgie socială.
Cum ? Iată ce vom arăta tn nu-merile viitoare.
PARTEA EXTERIOARA
DEPESI
Din Paris
(Prin flr telegrafic)
Paris, 21 Martie.— Camera—D. Laur interpelează guvernul în privinţa cri-sei asupra aramei şi reclamă aplicarea legii in contra precupeţilor.
D. Rouvier justifică intervenirea sa în favoarea comptuarulul de Scont, zicând ca trebue sâ se întâmpine o crisă mat gravă.
Camera aplaudă cuvintele ministrului de finanţe şi adoptă cu 339 voturi contra 22 o ordine de zi presiutată de d. Thomson şi acceptată ie minister, şi In care se zice că Camera exprimă convingerea ca guvernul va lua măsurile trebuincioase pentru a cerceta respun-derile şi a f ice sâ se respecteze legea.
Chellueli militare
(Prin fir telegr.)
Berlin, 21 Martie.—Reichstagul a a-probat în a doua cetire creditul suplimentar pentru artilerie şi proiectul care modifică organisarea autorităţilor superioare ale marinei.
CESTIUNEA ZILEI
Noul cabinei italian facle cu Fran-cla si Germania
Ziarul parisian Gaulois, publică o depeşe confidenţială a d-lui Crispi, prim ministru al Italiei, datată din Roma în 9 Martie 1889 către Ambasadorul italian din Berlin.
In aceasta d nu Crispi ar spune : «Vă rog, a face toate silinţele putin-cioase, spre a împrăştia din cercurile curţel berlineze reaua impresiune ce a produs asupră’i prea marele loc ce s’a făcut liberalilor în noua noastră combinaţie ministerială. Opinia publică cerea cu hotârlre, daca nu încheierea unul tratat comercial, dar cel puţin Dn mo-dus vivendi cu Francia. Guvernul este nevoit a da satisfacere acestei dorinţe, dacă voieşte a realiza sacrificiele trebuincioase pentru desăvlrşirea inarraâ-reî. Producătorii italian! n’aU putut, cum nâdejduiau, afla ţinuturi nuoi de export. In cât cele mal producătoare izvoare de incasare se micşorară; din care cauza budgetul Statului suferea, lipsindu’i mijloacele pentru complec-tarea organizaţiei flotei şi a armatei, spre a corespunde obligaţiunilor încheiate cu cabinetele din Berlin şi Viena. De asemema, a fost cu neputinţă a se trece cu vederea nemulţumirile ostile provocate de criza economică a ţărel. Prin urmare linia de purtare a trebuit să fie schimbata, fără a vătăma politica diplomaţiei italiane.
Pentru care, a trebuit a se chiema în cabinet unii bărbaţi, cari să liniştească aţîţarea din ţară şi să facă cu putinţă un compromis comercial cu Francia. Seismitt Doda este bărbatul pentru a-cest rol transitoriu de pace; el trece de un amic al Franciei şi inspiră multă simpatie miniştrilor francezi. A fost dar, cu neputinţă a se sustrage acestui mijloc de eşire, spre a nu espune la primejdia, de a e nimici, în alegerile generale, întregul program al guvernului şi sistemul de alianţe, pe cari regele voeşte a le menţine mal pre sus de acţiunea partidelor.»
In această notă, Crispi asigură încă o dată, că rolul noilor să co'egl e cu totul trecător şi că, tn cazul când ar ceda portofoliul de Externe, urmaşul va fi neapărat un aderent supus al politicei regale inaugurată la 1883. Prin urmare nimic nu s’a schimbat în programul politic şi militar. Italia rămâne credincioasă tratatelor încheiate şi cugetă a le îndeplini cu punctualitate.
PENTRU D-NUTANU
Nu ’l-a plăcut d lui Panu articolul meQ de deunăzi asupra radicalilor şt socialiştilor d-sale. Mărturisesc că nu mă mir de loc. Când am scris, grija de a fi pe placul d-lul Panu me preocupa puţin. D-sa a şi început o serie de articole pentru a se justifica. Căci îi trebue o serie de articole pentru a se justifica. Aştept să treacă seria şi îl voi arăta ca degeaba se da în vânt: sunt lucruri ce nu se pot spăla.
Până atuncea sfi’ml fie ertat a respinge o insinuare ce, în lipsă de alta argumentare d-sa o aruncă la adresa mea în articolul de eri:
«Pentru a respunde acestui domn ('sic) ar trebui se’l descriu înaintea cit'torilor cine este şi nu cred ca publicul să fie curios să afle viata politică a d Iul Miclescu».
Insinuarea aceasta înv aduce aminte de insinuările cumarulut N’dejde care revoltă aşa de mult, de vr’o 3 zile încoa pe hahamul radicalilor. Nume supără de loc, şi o pun în socoteala relelor deprinderi cu care fatal s’o fi molipsit pe timpul nefericit, dar regretat, cât a petrecut în tovărăşie cu «şarlatanii şi escrochii» dupe propria’i expresie şi mărturisire.
Cine sunt ? Care ’ml-a fost viaţa politica? Te rog, d le Panu, arată. Descrie. Te somez. Te desfid.
Am început viaţa mea politică la 1881, intrând în oposiţiune contra guvernului I. C. Brătianu, şi oposant am fost, oposant dârj şi neîmpăcat, până lacăderea-I în 14-15 Martie 1888.
Iată toată viaţa mea politica.
Scurta. Palida. Dar curata.
Viaţa domniei-tale politică, domnule Panu, nu e mal lungă.
E mai stmucită. Oh! necontestat I
Dar oare e aşa de curată ?
A uitat scrisoarea vestita de prin 1882 a ministrului Conta în care se vorbeşte de fonduri secrete pentru «Liberalul» foaea colectivistă din laş1, la care colaborai ?
La 1882 micul «Constituţionalul» la care scriam in Botoşan-, trăia din jertfele mele şi ale câior-va prieten’. Ce e drept nu era reptil. Era lup, şi lup turbat.
Ai uitat faimoasele alegeri pentru came-rile de revisuire din Iaşi în 1883 ? Şti ca din aceste camere s'aO retras, dd. Catargiu, Lahovari, Cogslniceanu, BlarambRrg, etc.. pentru c > alegerile fusese infame. Apoi, d-ta în aceste camere 'ţi ai f»cut debutul paria mentar, scos de urechi din urna colegiului al4 lea din laş , colegiul minciună, de c tre ispravnicul D. Pruncu, de liberală memorie.
Ed la 1883, cuchiocu vaiO, puneam umerii cu prietenii din micii dar voinicii Bo-
toşani şi cu toţii scoteam deputat al colegiului I, pe Mihail Coglsniceanu, iar senator pe Alexandru Lahovari.
Vezi. N'ai nemerit cu insinuările dumi-tale. Cu mine nu se prinde. Nu ştia multe nici ea... şi ştii! câte ceva.
Vale et me ama. I. G. lUiclesou.
BETE IN ROATE
t	_____
Mai zilele trecute, un deputat îşi arăta părerea de reu şi nemulţumirea pentru că sergenţii de oraş împiedicau pe ţărani se asiste la şedinţele parlamentului.
Nu ştiu până la ce punct o fi dreaptă această tânguire, dar la raidul meu, am şi eu o adâncă părere de reu, o adevărată mâhnire de manifestat.
Regret din suflet că nu asistă zilnic la şedinţele Camerei cel puţin câte un alegător de fie-care colegiu şi din fie care judeţ.
Ar avea într’adevăr lucruri frumoase de văzut alegătorul care ar asista la toate şedinţele, lucruri de acelea pe care trebue să le vezi ca să le crezi şi cărora li se poate foarte nemerit cânta refrenul din canţoneta franceză «l’Invalide d la Iile de bois:»
II taut le voit, bour Le croire,
II vous dpâlera bourgeois Vinvalide <1 la tete de bois.
Rămâi într’adevăr încremenit când vezi purtarea desmeticâ ce au unii din onorabilii representanţi ai naţiune!, ca dd. D. Br&tianu, Paladi, Ceaur Aslan, etc..,.
Se Iii în oposiţie, să ataci pe duşmanul tău îti faţă, să cauţi să ’l râs-torni într'o luptă leală ; nimic mai natural, nimic inaî demn. Dar să te aşezi pe banca ta şi se latri într'una f&râ nici un rost ca un căţeluş la coiţul stradeî, care mârâie când te vede trecând, nimic mai prost.
Acesta e în realitate spectacolul ce ne dă o parte din opoziţie.
O vezi în şedinţele publice vărsând lighene de lâcrami în timp de ceasuri întregi—(picătură şi cu picătură face litră)—pentru că Statul nu reduce 20 de lei din leafa unui sărman uşier; o vezi discutând trei zile de a rîndul pentru a pierde vremea, In scop de a realisa o economie de o sută de lei, fără se ţie seamă că a-ceastâ discuţie copilărească costă densa singură peste trei mii de lei pe zi ! !
Alegătorul care ar asista la aceste şedinţe, ar mai vedea pe unii din deputaţi susţinând în comisiunele delegaţilor câte un proiect, şi apoi dându’şt în petec în cameră şi votând contra proiectului ce au susţinut.
In sfirşit, ca se nu înşirăm aci toate copilăriile la care recurge ades un oposant, toate josniciile unui 0-posant ce combate binele cu aceaşi inimoşie cu care ar combate răul, să mai cităm un exemplu :
Gând toate beţele putincioase au fost puse în roate, când a cerut cuvântul în chestiune de regulament, asupra punerei votului, contra închidere) diseuţiunei şi aşa mai na-inte, când în sfârşit n’a mai rămas absolut nimic de exploatat, oposan-tul de meserie, se abţine de la vot el personal şi mai face propagandă în acest sens.
Atunci, ce se întâmplă ? După ceasuri întregi de discuţie, atunci când aştepţi să vezi resultatul, te pomeneşti că votul este declarat nul.
Oposanţii au făcut socoteala că abţinându-se de la vot, Camera nu va fi în complect, resultatul nu sa va putea obţine, şi că se vor pierde ast-fel câte-va ceasuri de prisos.
A doua zi, legea se votează, dar 0-posanţii au cel puţin prosteasca satisfacţie că au pierdut o zi întreagă de geaba şi tot>eî se vor plânge apoi câ parlamentul nu lucrează.
De acea îmi exprim o adâncă părere de reu câ nu asistă zilnic la şedinţele Ci mere! cel puţin câte un alegator de fie-care colegiu şi din fie care judeţ.
Şi termin zieând încă o dată :
II faut le voir, pour le croire,
II vous (patera bourgeois..,
Dir în loc sâ isprăvesc prin Tin-valide d la ti te de bois, voi seri, cu o mica variantă : L’opposant d la tâle de bois.
Iutr'adever,trebue să fie cap delemn, acel al omului politic care cugetă şi lucrează ast-fel.
Tlbislr.
HOŢIILE CE LA SPITALUL GARLASI
SI
Frimcle reclamatiuni.— Comlslu-uea «le ancheta. — Hezullatul cercetărilor. — Hoţiile E-piscopului Inocciitie.— Itaporlul prefectului Fdcleanu
La ordinea zilei a Camerei este, şi va veni^n curând în discuţie, ojinterpelare adresată guvernului de d. deputat Ste-fâneanu relativă la abusuriie comise In administrata spitalului GârlaşiI din Buzeiî.
Chestiunea merită destul interes din punctul de vedere al demnitâţel clerului, pentru ca sâ dăm aci oare care a-mănunte în această privinţă, amănunte culese cu multă scrupulositate şi la is-voare foarte sigure.
Primele reclamatiuni
La 1878 procurorul Curţel de Comp-turi începe să reclame ministerului de Interne prin adresa cu No. 68 şi altele contra întârziere! adusă în înfăţişarea socotelelor Epitropieî spitalului Gârla-şiicare n’a trimis socotelele de la 1871 până la 1878, şi cere numele justicia-bilulul, când ministrul răspunde categoric ca justiciabilul este P. S. Episcopul Inocenţie de Buzeă.
La aceaşi epocă, d. d-r. Capşa, directorul serviciului sanitar şi d-nil doctori Theodori, Fotino, Felix, Polizu, pria-tr’un pruces-verbal constata că spitalul GârlaşiI e administrat numai de Episcopul Inocenţie în contra di^posi-ţiunelor testamentare, câ spitalul s’a închis de Episcop sub cuvlnt câ veniturile nu sunt încasate, câ s’aă comis a-busurl In acea administraţie şi cer numirea unei anchete.
Tot In acest interval, întregul consilia comunal de Buzeu prin încheerea No. 3352, protestă contra administratei Episcopului Inocenţie, şi’i cere să des-chiză spitalul, dar Sfinţia Sa nici nu’şl dă osteneală să răspunzâ.
Comisiunea de ancheta
Cu drept cuvîut îngrijat şi primind reclamaţiunî din toate părţile, ministerul numeşte o comisiune de anchetă compusă din d-nii P. Cazotti, C. Borâ-nescu şi d-ru! Demetrescu Severeanu, cu îndatorire să constate dacă administraţia spitalului a fost făcută In mod regulat şi’i cere un raport detailat asupra tuturor Împrejurărilor.
Resultatul cercetărilor.
Comisiunea terminându’şl lucrările, depune la minister raportul şed prin care precisează că Episcopul Inocenţie în contra testamentului a administrat singur averea, câ veniturile ad fost delapidate, şi o parte din avere în-streinata, ca budgetele nu s’ad în-cheat, socotelele nu s’ad predat; că E-piscopul Inocenţie a minţit când a spus câ a închis spitalul pentru că avea un deficit de zece mii lei, căci spitalul poseda din contra \in\escedent de 11,032 lei şi un venit de paste 33 000 lei.
Lucru ciudat, demn de înregistrat şi care dovedeşte culpabilitatea Episcopului Inocenţie în această afacere e faptul următor : Înainte chiar ca comisiunea să ’şl termine lucrarea, Episcopul protestează prin raporturile sale No. 63 şi 66 către Minister şi prin petiţie către Domnitor, spunând câ e persecutat. Ear ministerul nu pune absolut nici-o resoluţie pe aceste petiţii, care în realitate nu conţin nicl-un fel de scuză.
Hoţiile Episcopului Inocenţie
Trebue să citească cine-va toate actele din dosar, unul câte unul, ca să se convingă de neruşinatele hoţii comise de această faţa bisericească.
La 1875, d. Lascar Catargiu fiind ministru şi trecând prin Buzed constatase deja abusurile începute şi printr’o de-cisiune însărcinase pe prefect să recheme pe Sfinţia Sa la executarea testamentului.
Dar eată Intre altele câte-va constatări ale comisiune! de anchetă :
Moşia Cochileanca, averea spitalului, rămăsese la licitaţie asupra unul d. Leon Lmnidescu cu 16 610 lei pe an. Episcopul Inocenţie, personal, cu toate protestările primăriei,înapoeaza garanţia d lui L^onidescu şi prin bună înţelegere da a-ceaşî moşie unui d. I. Demetriadi, cu un sc&zâmâot de 5,000 lei în cinci ani. Inţe-legeţi tn acul pungă a Intrat diferenţa 1 Comisia mai constată că lipsesc bani din casa şi câ Episcopul s’a scuzat sub cuvîot că a împrumut it aceste sume unor persoane care au murit 1 Mi«ia Zârneştii care se da tn arendă cu 5 570 ei pe an, Episcopul a dat’o In regie cu 2907 lei pe an!
In sfârşit la toate acusftrile ce i se aduc, Episcopul nurăspunde nimic, ţine spitalul tot închis şi e nevoe de o insistenţa de trei luni a ministerului de interne, de ordine peste."ordine, ca să de8chiză spitalul şi sâ recheme doctorul în serviciu.
www.dacoromanica.ro
t
EPOCA — li MAUT1E
Adresa prin care recheamă pe do 'tor începe ast fel: Din forţa disposiţiunelor ministeriale, şi in contra Voinţei noastre, am decis să redeschidem spitalul, şi te chemăm la căutarea bolnavilor.
Raportul prefectului cleanu
Pâ-
Vorbirăm până acum de lucruri vechi, de lucruri de la 1871 şi 1878. Acum vom vorbi despre evenimente mal proaspete.
In dosarul acestei afaceri se găseşte un raport al prefectului guvernului actual d. Pâcleanu cu No. 8102 din 3 No embre 1888 către Ministerul de Interne. Raportul grăeşte ast fel în resumat: «Episcopul Inocenţie duce spitalul din decadenţa în decadentă şi în present chear toate disposiţiunele legei sunt nesocotite, cu toate ordinile Ministeriale ce a primit. Starea tn care se găseşte asta-zi spitalul c mai deplorabila de cât Iu 1878. Paturile s’au redus la zece, Episcopul se refuză la or ce control al Consiliului Comunal căruia nu’l presinta nici budgetul. El face economii din lemne, hrana, medicamente şi nici până acum n’a depus la Casa de depuneri suma de 11 fi,309 lei, conform somatiunel ce i s’a făcut prin sentinţa No. 05 din 88.»
Ce s’a făcut în urma acestui raport? Nimic. D. doctor Serghiu a pus reso-luţia «Se va înfăţişa d lui Ministru de Interne».
Se vede că de la 3 Noembre 1888 a dică în cinci luni—raportul tot nu s’a presentat d-lut ministru, de vreme ce S. S. Episcopul Inocenţie nu este încă dat In judecata sftntului Sinod!
Interpelarea va venitn Cameră mâine, poimâine şi ne va desveli încă multe alte frumoase sfinte fapte ale P. S. S. Episcopului Inocenţie de Buz6u, pe care le lăsăm astâ-zi la o parte.
RESPUNSUL D-LUI MILLE
Ca respuns la scrisoarea d-lui Miile pe care am înserat’o eri, publicăm următoarea rectificare a directorului Drepturilor omului, adr ogândcă vom fi fericiţi ca cercetarea judecătorească pecareînsuşi d. Miile a solititat’o se dovedească buna credinţa a confratelui nostru, pe care nu putem 6e o punem la îndoieli.
Stimate confrate,
Ca adversar politic, poate abusez de ospitalitatea ziarului d-tale. înţelegi însă uşor că JSpocaacuzându-mâ tot prin Epoca trebue să respund.
Aţi publicat e pretinsă scrisoare a mea în privinţa a unor pretinşi 800 lei luaţi de la nişte săteni pentru a le da pământuri. Am negat existenţa şi textul acestei scrisori şi d-v. singuri aţi recunoscut, aceasta, de oare-ce în numărul de aseară publicaţi deastâ-datăochitanţâ,numai de80. Textul acestei chitanţe iarăşi nu este exact şi tn totcazul, informatorul d-v. «uită» sădea şi data chitanţei şi «uită» în mod intenţionat cred eO.
Cred că în alt număr viitor vă veţi îndruma şi mal mult pe drumul adevărului şi atunci veţi vedea că nu eu sunt incorect, dar aceia care ai! voit să useze contra mea, de arme aşa de puţin leale.
Peutru a sfârşi Insă cu această invinuire, cred de datoria mea să dau publicităţei toate amănuntele acestei afaceri care nu are nici caracterul şi nici importanţa ce voeşte a i se da.
In anul 1886, la biuroul de avocat ce’l aveam tn tovărăşie cu d. B. Gănescu, ne ad fost recomandat un sătean care venise în Bucureşti, In numele unei comune din judeţul BacâCi ca se ceară de la ministerul domenielor scoaterea tn vânzare, parcelarea şi cele-l’alte proceduri pregătitoare, a unei moşii, pe care ministerul hotărâse se o vânzâ In loturi. Acest om neputând sta tn Bucureşti, ne-a Însărcinat pe noi, ca tn locul săti, să facem demarşele necesare pentru accelerarea acestei vânzări.
Câmpul de lucrare al oficiului de avocat e larg şi de sigur nu exclude şi accelerarea diferitelor lucrări de la ministere. De altmintrelea zilnic sălile ministerelor sunt pline de avocaţi care, tn schimbul unul onorar fac aceste servicii clienţilor lor.
Fostul med tovarăş B. Gănescu mal bine cunoscut ca mine, cu înalţii funcţionari al ministeriulul domeniilor, şi-a luat a-ceastâ însărcinare asuprâ-şi şi de sigur a făcut tot ce’l a stat prin putinţă pentru a-şl Îndeplini mandatul ce primise.
Acestea sunt faptele şi mă întreb, care este incorectitudinea ce i se poate imputa cui-va din toate acestea ? Şi aceasta cu a-tât mal mult cu cât cek povestite mal sus să întâmplat! in anul 1886, c&nd mişcarea socialistă nu strebâtuse în pâturele populare şi deci nu mi se poate aduce nici măcar imputarea că am profilat de o si-tuatiune politica pentru a copaia foloase băneşti. Contra unei asemenea acuzări protestez din toate puterile şi din compa-raţiunea datelor, se poate vedea uşor, că această incorectitudine nu mi se poate imputa, că nu pot fi acuzat că am profitat de naivitatea ţăranilor, care ar fi putut crede că suntem in stare se le dam pământ, şi în acest timp a le stoarce bani.
Săteanul în cestiune, venise la noi, ca la or-care alt avocat, peutru a’l face un ser-viciti real şi cu putinţă de îndeplinit, permis de lege şi nerefuzat de moralitate.
In toate acestea, unde se vede umbra unei incorectitudini, cumd.-v. aveţi aerul a o zice, căci alt-fel inlormaţiuuile d.-v. nu ar avea raţiunea de a fi ?
Şi dacă ast-fel sunt faptele, dacă onorariul luat de noi, nu era pentru a da pământ ţăranilor, ci pentru a accelera scoaterea tn vânzare a unei moşii pe care ministerul hotărâse sâ o vtrizâ, am dreptul se cred că nu am comis nici un fapt incorect.
De alminlrelea, ştiţi foarte bine că eâ singur am sesizat justiţia de acest fapt. llespunsul el va (i şi răspunsul meii. Şi din cele ce preced am dreptul să bănuesc care va fi respunsul parchetului şi al justiţiei.
In aşteptare, primiţi asigurarea stimei mele.
Comat. Miile
Avocat
TFSAIIUL DE LA PETROASA
In şedinţa de la 15 Martie st. n. a Academiei din Paris, d. O. Perrot a presin-tat o lucrare, care poartă titlul de Te-saurul de la Petroasa, Istoric, descripţie; studiu asupra giuvaergiel antice, tomul 1 de d. Odobescu, profesor de ar-heo ogie la Universitatea din Bucureşti.
Journal officiel de la Republique fran-tşaise, dând seamă de aceasta şedinţă scrie următoarele:
Printre toate antichităţile careau fost date de curând la lumină, puţine sunt care prin originea şi caracterul lor artistic, să ofere un mat mare interes de cât această colecţie de vase şi giuvae-run de aur, descoperită la 1837 de nişte ţaranl româui în una din cele mai necunoscute ramificaţii aleCarpaţilor. Greutatea şi bogăţia materiei, profu3iunea pietrăriilor, amănuntele ornamentârel, forma originală a fle-cărel bucăţi, aspectul ciudat al figurilor şi caracterelor gravate de douâ din ele, totul concura a face din tesaurul de la Petroasa o operă, ca să zicem aşa, unică In istoria ar-tei.jEste un adevărat monument de aur-faurârie antică, care se distinge tot a-tât de mult de tot ce ne-a lăsat civilizaţia greacă saQ romana, ca şi de. pro-ducţiunile atât de interesante şi de curioase ale vârstei de mijloc.
Mal IntâiQ acest tesaur se compunea din 22 bucăţi de foarte mare greutate şi de o foarte mare bogăţie de ornamente. Zece din aceste bueftţi au ferit; cele două-spre-zece, caro au mal rămas, de şi foarte ştirbite, represietâ peste 60,000 fr. de aur. Volumul care apare, conţine descrierea a trei piese. Indo rinţi-I de a pune aceste scule la locul ce le aparţine, d. Odobescu a fost condus s6 studieze loate obiectele similare, din care antichitatea ne a lăsat modele sail asupra cărora ne a transmis documente; de aci a rezultat un tratat a-supra giuvaergiel celor vechi, constituind istoria cea mai complectă a pro-cedeurilor sale şi a tipurilor ce ea a pus In lucrare. Ţavile şi inelele sunt acelea de care autorul se ocupă în primul volum, după ce povesteşte găsirea tasau-ruluî şi după ce citează toate publicaţiile şi menţiunile al căror obiect a fost.
Regele Românie' a procurat, d lui Odo bescu mijloacele de a’şl întinde ast fel planul s6u primitiv; nu putem s6 ne es-primâmdeclt o temere,acea că cu toată curiozitalea pasionată a autorului, cu toată ardoarea-i de lucru şi Întinsele sa>e cunoştinţe, sâ nu-I lipsească puterile, ca s6 ducă până In capăt o întreprindere atât de vastă. Poate că ar fi cam prudent s’o restrângă puţin, regulând ca s6 sfârşească cu volumul al doilea descrierea tesaurulu'.
Atunci ar putea sâ reia, Intr’o serie de memorii speciale, cestiunile secundare pe care ar crede câ nu le-a luminat destul de bine.
Printre desemnurile, gravate cu îngrijire, care ilustrează textul , e un mare număr din ele, care reprezintă nişte monumente or inedite cu totul, sad care n’au fost nici odată fidel reproduse.
O scrisoare a d-lul Odobescu adresată Academiei însoţeşte trimiterea volumului. I s’a dat citire de secretarul perp-tual, d. H. Wallon. D. Odobescu aminteşte şf derea-i In Franţa, primirea cordială ce a avut de la maeştrii arheologiei franceze, cărora le dato-reşte, adaogă d-sa, tot ce a câştigat mal bur. din aceste cunoştinţe.
D sa sfârşeşte declarând gratitudinea şi simpatia ce resimte pentru Franţa, al căreia prieten devotat şi credincios va rămâne tot-de-a-una.
ECOURILE ZILEI
D.de Buiow, Ministrul Germanie5, a fost primit eri de M. S. Regele în audienţa privată.
—x—
D. P. P. Carp a lucrat azi cu M. S. Regele.
—x—
Principele Alex. Stirbey, Ministru de Interne, e aşteptat diseară în Capitală.
—x—
D. general Fotino, a plecat azi la Craiova în inspecţie.
—x—
Se vorbeşte că Duminică d. Alex. Orescu îşi va da dimisiunea din preşedinte al clubului colectivist, ş; că în locul d-sale va jfi ales d. Dem. Gr. Ghika.
—x—
Nurnirea nouilor interni la spitale s’a făcut pe ziua de 1 Martie.
—x—
D-şoara Merişescu a reuşit eri la concursul de ştiinţele naturale ce s’a ţinut pentru catedra şcoalei secundare din Brăila.
—x -
D. colonel Vartiadi va pleca in curând din preună cu 2 ofiţeri info-rior şi cu un veterinar pentru a cumpăra din Rusia cai de remontă necesari artileriei noastre.
—x—
Regimentul al 3 lea de linie va face Duminecă un marş militar la Baneass.
—x—
Comisiunea consiliului leşin, compusa din d-nii consilieri comunali Th. Tautu, Se. Şiş ianu, Eoacache loan, Gh Grigoriu şi Gh. Irimiescu, a presentat consiliului comunul uri proect de regulament pentru înstrăinarea bunurilor comunei laş5, venite în proprietatea ei în virtutea legei din 13 Aprilie 1880 şi 27 Martie 1882.
Acest proect este textual reprodus dupe pro°clul de lege pentru înstreinarea bunurilor Statului, n-mendat de comitetul delegaţilor.
—x—
Gu ocasiunea ultimelor schimbări făcute in magistratură, am publicat că d. I. Miclescu a fost destituit din postul de judecător la tribunalul din Teouciu.
Monitorul No. 268 arată că d. Mi-clesou a fost înlocuit-, ne facem deci datoria de a rectifica în acest sens. —x—
Astă-zi 10 Martie la orele 9 s^ara precum şi la 17 şi 24 a. c. se vor ţine n şte conferinţe ştiinţifice în amfi teatrul şcoalei naţionale de poduri şi şosele din calea Griviţei No. 116 Prima conferinţă, care se va ţine astă-searâ, e3te a d lui dr. Islrati, profesor la această şcoală. D sa va vorbi despre rolul fisicei şi chimiei între cunoştinţele umane; diferenţa între fisică şi chimie; rolul lor in present şi în viitor.
Invitaţiunile sunt restrânse, amfiteatrul fiind mic.
—x—
In Focşani s’a înfiinţat un ateneu din iniţiativa corpului didactic al liceului Unirea şi a mai multor persoane iubitoare de cultură din localitate. S’au ţinut pane 5n present cinci conferinţe publice în fie-care Sâmbătă seara.
Au vorbit : D. Mihail Tipeiu, profesor de limba elenă, despre graţie în poesia noastră populară; D. Constantin I. Lupa, profesor de filosofie, despre raportul ce există între inteligenţă, simţire şi voinţă ; D Ionaşcu profesor de limba latina, despre sistemele ortografice în limba română ; D. Gristea, institutor primar, despre femeie la diferitele popoare; D. Doctor A. Lungu, despre vedere; şi d. Cireş, profesor de limba română, despre credinţe şi moravuri la poporul român.
Tema d-lui Cireş a fost desvoltatâ cu multă pătrundere.
D. Cireş a fost felicitat de public, care a rămas satisfăcut.
Pentru Sâmbătă, 11 Martie, este înscris a vorbi d. profesor N. Pană, despre studiul limbeî române în învăţământul secundar,iar pentru ziua de 18 Martie este înscrisă d-na institutoare Maria Verioescu, care va trata despre educaţiunea morală.
—x—
Societatea ştiinţifică-literarn, «Tinerimea romană» va ţine şedinţă publică în palatul Universităţei, Duminecă 12 Martie ora 1 1/2 p. m. în care d Rădulescu-Niger va vorbi despre: «încă unul disaârut (Ştefan R. Mihâcscu) studiu critic.»
Lunca viitoare vom începe publicarea unui roman nou
DREPTATE!
DE HECTOR MALOT
Acest roman va interesa, credem noi, pe cititori. El a obţinui un mare succes în Francia.
EXPOZIŢIA UNIVERSITARA DIN PAIUS
COMITETUL NATIONAL ROMAN A. V I S
Comitetul Naţional roagă pe toate acele persoane cave aii bine-voit sS se însărcineze cu adunarea de suhscripţiunl tn favoarea secţiunel române, şi prin urmare au luat se bine voi as că a comitet de rezul-
O fată de 4 ani şi un băiat de 2 ani ai! şi încetat din viaţă tn ziua de 1 Martie cor.
lti'icat împuşcat.— In ziua de 16 Februarie trecut, băiatul Paras»hiv Marin Ilie, de ani 14, din comuna Giurgenl, jud. Ialomiţa, umblănd cu o puşcă umpluta cu iarbă şi boabe de porumb, din nebăgare de seamă, slobozindu-se puşca a lovit pe băiatul GrigoreNicâ Duna, din acea comună, In piciorul drepl, unde boabele de porumb s’au poprit în carne.
Ars de vio. — In ziua de 24 Fevruarie trecut, Ilinca, fiica Iul Marin Nistor Pan-tazi din comuna Bălâneştl, judeţul Olt, în etate deduol ani, fiind singură tn casă, pe când şedea la vatra focului, s’a aprins rochiţa de pe dînsa şi, până când părinţii sel să prindă de veste, a ars până subţioară, ast-fei câ, dupe doue ore, copila a încetat din viaţă.
DIN STREIN ATATE
l'uritanismul american. —Horaţiu Onderdonk din Statul New-York, având trei safl patru milioane de dolari de lăsat la moştenitorii sel s’a apucat se ’şi scrie testamentul, care graţie modulul seQ de redacţiune a dat loc din naintea tribunalului din Poughkeepsie la numeroase dificultăţi de interpretare.
Rigidul testator a înserat In acest faimos testament Intre alte clause şi cea următoarea : «Daca vre-o dată zice dânsul vre-unul din moştenitorii mei safl legatari, va deveni leneşii!, beţiv, jucător de cărţi, netrebnic, hoţ, saQ ch ar cheltuitor; dacă de la 21 de ani şi până la 50 ani, nu se va scula, nu va fi dejunat şi nu va fi gata se meargă la slujba la 9 ore de dimineaţa, afară de Duminecă şi serbâtorea; dacă va fuma, sau sub ver-ce alt forma va bea vre’o băutură fermentată, daca va merge la alergările de cai, la vînat; dacă se va însura înainte de vlrsta de 25 ani, etc. etc. el va fi exclus de la or-ce revendicare a moştenire!. S6 sperăm Insă pentru moştenitori sel, câ judecători, vor fi mal puţin puritani de căt legatarul.
Un asasinat. — Gardul castelului de Chuignolles, aproape de Fontaine-les-Cap-py a fost asasinat mal noaptea trecută.
El a fost găsit scăldat în sînge şi cu capul dislipit de corp.
liste asuprâ-le, incunoştiinţa pe ţaţele obţinute.
Cancelariile comitetului sunt deschise în toate zilele în localul seu str. Mercur Nr. 11 bis.
ÎNTÂMPLĂRILE zilei
DIN CAPITALA
Un accident. — Un lucrător de la arsenal topind nişte plumb s’a ars foarte greii la mâini. Dânsul a fost dus de urgenţă la spitalul militar, unde ’I s’a dat primele îngrijiri.
Sacagii. — Eri nişte sacagii beţi morţi gonind mtr’un mod îngrozitor pe strada Doamnei &Ci trântit la pamtnt şi rănit pe doi olteni precupeţi.
Sergenţii postaţi pe acea stradă, alergând după el aQ reuşit se pue mâna pe unul din sacagii pe care l’aft condus ia secţia 4.
DIN JUDEŢE
“O baba de 129 ani. — In ziua de 22 Februarie trecut, a încetat din viaţă fa meea Macrina Bondareneo, din comuna S tu Gheorghe, judeţul Tulcea, tn etate de 129 ani aproape, care până tn ultimul moment al vieţel sale nu numai câ ’ş1 a păstrat Intri gim-a facultăţilor mintale, dar nici o-data tn viaţa el nu s’a servit de o-chelan; tn comună ea trecea de cea mat buna lucrătoarefn torturi de lână şi ’şi a profesat meseria aceasta până fn momentul decedarei; are un tiu mal mare tn viaţă, In etate de 80 ani anume Şt. Ivanov.
Copii arşi. — În ziua de 28 Februarie trecut, fn lipsa de la domicilii!, aiul Necu-lae Vintilă, din comuna Budeşti, judeţul Râmnicu-Sărat, copil ucestuia din întâmplare s’ail apropiat de foc şi s’ail aprins
D. Apostoliadi, fost locotenent-oolonel de intendenţă şi actualmente casier al casei de depuneri şi consemnaţiuni, şi-a dat demisia din acel post.
Consiliul de administraţie al a-cestuî institut a primit această dimisie.
Mal mulţi cetăţeni BrăilenI, ne roagă să publicăm următoarea scri-roare adresată d-lor deputaţi BrăilenI şi trimisă d-luî N. Blaram-berg.
Sub semnaţii cetăţeni şi comercianţi BrăilenI mulţumindu-vâ de iniţiativa luată, In Cameră, pentru desfiinţarea Licenţei, ca darea cea mal ne dreaptă care împiedică desvoltarea comerţului, şi pentru înlocuirea el cu o dare pe De-calitru, ca cea mal înţeleaptă măsură care Impacâşi înlesneşte interesele Statului şi desvoltarea comerţului. Salută In persoana d-v. pe curagioşi şi drepţi luptători pentru interesele generale ale ţârei.
Vâ rugăm a stărui din toate puterile pentru realisarea acestei reforme dorită de întreaga ţară, pentru care vom rămânea recunoscători.
T. Popescu, |G. G. Trandafirescu, II. II. Vrasah, St. Stoianovicl, Miteadopolus, G. N. Bruselie, V. Carajiu, C. D. Perşoiu, P. B. lonescu, I. Meculescu, T. Georgescu, T. Sâvescu, Gheorghe P. lonescu, Dumitru Panu, M. Bânescu, David Popescu, S. Ior-dânescu, S. I. Gorgonescu, G. G. Anghe-lescu, Vasile V. Vroişioanu.Lazâr Chirescu, R. D. Bălan, L. G. Beizadea, Gavrilă Marin, Radu I. Şeitan, S. Niţulescu, Al. Mi-hailescu.LeomdaA. Iliescu, Georg G. Pehk, loan D. Şeitan,D. Mihâiiescu.R. Daniilescu, G. I. lonescu, D. S. Sloean, IoanN. Râdu-lescu, Simion Niculae.
(Urmează încă 5 iscălituri nedescifrabile)
ŞTIRI MĂRUNTE
* ___________
Comisiunea comunicaţiilor din Budapesta a aprobat convenţia privitoare ia Canalul de Suez.
— Popularitatea generalului Boulanger e mult contrabalanţatâ prin cea dootn-dilă de d. Antoine.
— Camera da comerţ din Nancy a luat ho-tărîrea se roage parlamentul, ca sâ ia în considerare o propunere a d-lui Yves Gu-yot, tinzând la suprimarea taxei pe pline.
SPECTACOLE
Aseara la Eforie a fost reprezentaţie high liffe. Lumea oea mal aleasă îşi dăduse Întâlnire aci.
Artiştii au fost mult aplaudaţi. In special d-ra Aida Chak, Ana Fiori şi F. Ordossy.
Succesul acesta obţinut aseară de teatru de varietăţi, ne face să credem că publicul va încuraja de acum încolo mai mult pe artişti.
. * *
Amintim că Duminică se dă ,tl doilea
concert simfonic In palatul noului A-teneu.
*
Marţi 14 cor. d-ra M. Cornescu va da o representaţiune extraordinară la Da cia cu bine voitorul concurs al d nelor Amelia Nottara, Al. Alexandrescu şi Lucreţia St»fanescu şi al d-lor G. Not tara, C. Gostescu, i. Niculesce. I. Băi lesu Th. Petrescu, şi I. Brezeanu.
Iată programa :
Sărmanul artist (pauvre Jacques), dramă Intr’un act In care Costache Nottara va juca pe b&trtnul artist ; discursul lui Napolion Păunescu de d. D. R. Rosetti, zis de d. I. Niculescu ; Tolo la tata, comedie Intr’un act, jucată de d-ra M. Cornescu şi d. I. Bâilescu; «Văduva cu Camelii», comedie tntr’un act.
Preţurile : Stalul 1 5 lei, stalul 2 lea 3 lei, parter 1 leu, lojile câte 20 şi 15 lei.
D ra Cornescu e tînărâ cu talent şi fără pretenţii ; d-sa merită să fie Încurajată.
*
In curând va sosi David Poper, supranumit regele violonceliştilor, spre a da un concert. Peste câte va zile va apare programa cu toate amănuntele.
II FORMAŢIUNI
Mâine seară se va ţine o întrunire do acţionari al Bănoei naţionale la ministerul de finance. -sa#-
D. Ţuţuianu-Popesc.u,fost primar şi deputat colectivist, din Râmnicu-Sărat, a fost dat jude.-ilţeî pentru cumul de delicte.
D. major Lazărescu a fost delegat de ministerul de resbel pentru ca, împreună cu 13 din prefecţii de districte se stabilească circonscripţiile militare de pe lângă ocoale.
-sas-
D. Theodor Rosetti se allă a-cum mal bine, însă nu va putea cşi din casă* de cât Luni.
-«*-
1). Ministru de interne, Prinţul Ştirbei, s’a întors aii dimineaţă din Craiova unde a mers împreună cu d. Lupu Coslacbe, secretarul general al ministerului de interne, pentru a face o inspecţiune.
/Vmicul nostru d. Milone Lugo-mirescu ne trimte următoarea scrisoare pe care cu grabă dar cu regret o publicăm. Tot o dată ue facem o datorie de a adresa amicului nostru mulţumirile noastre pentru preţioasa sa colaboraţiune şi regretele noastre peutru încetarea eî.
Iubite domnule Filipescu,
Călăuzit deadâncele credinţe ceaQ fost sădite în inima mea de o creştere smerită dar sănătoasă, credinţe pe care le am mărturisit din cel d’întâl an) al tinereţel, cum o ştiă conscolaril mei dintre care cel mal nmlţl urcat deja cele mal înalte trepte a ie dregâtorielor publice; m’am aruncat sunt acum mal bine de zece ani pe câmpul publicităţei, spre a aduce ca ziarist o-bolul ostenelilor mele pentru izbânda credinţelor conservatoare, această cetate tare a soeietăţel creştine moderne.
In lupta crâncinâ ce am susţinut, cu toată vitregia soartel, ochii cugetului meă eraă aţintiţi către prea venerabilul câr-mac u al partidului neclintit la postul seă; iar auzul inimel mele tresărea la glasul i-lustrulul seă locţiitor, care ne conducea In luptă, din care am lăsat şi eQ modeste dar devotate urme In toate organele conservatoare, ce aQ apărut tn capitală cum şi tn unele din judţe tn curgerea celui din urmă lustru.
Spre cea mal mare mâhnire val, ’ml a fost dat dupe repunerea vrăjmaşului, să vâd azi rtdicându-se două tabere, cu organele lor, tri aceiaşi familie conservatoare.
Cum însă, înţeleg a păstra neştirbite credinţele ca şi cultul med, atât pentru gloriosul cârmuitor al partidului conservator cât şi pentru străluciţii seâ locţiitor, m'am vâzut nevoit a declina onoarea ce mi s’a făcut propunându-mi-se de a da modesta mea conlucrare ziarului Naţionalul, luând lot o dâtâ hotârtrea a mâ retrage de la Epoca, a cărei propăşire’ml a fost atât de scumpă. Pentru câ, e mai pre sus de puterile mele sufleteşti a lua opoziţiu-ne ca ziarist tn aceste doue tabere, prefer, ca un vechiu soldat,care a slujit cu credinţă un termen destul de îndelungat a mă retrage în rezervă, remâind pururea la dispoziţiunca şefilor, când vor crede de trebuinţa a mobiliza oastea conservatoare îmnotriva adversarului firesc.
Trist e acum pentru mine momentul, sâ ’mi fie îngăduit a o mărturisi, când mS despart de iubita noastră Epoca, dupe a-tâta nevoinţâ, de care însânu’mi ar părea reâ.de cât dacă te aş fi nemulţumit verl-o-datâ, iubite domnule Fdipescu, pe dom-nia-ta, care’ml aiarătat toată vremea atâta bună voinţă, dându’mi un sprijin adesa mărinimos, pentru care te rog, a primi expresiunea celor mal călduroase mulţumiri şi a unei dragoste neclintit recunoscătoare,
cu care rămân
al d-tale devotat serv şi prieten Milone Lugomirescu.
In 9 Martie 1889.
A 3* EDIT1UNE
www.dacoromanica.ro
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 10 Martie 1889
Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşedinta d-lui general Florescu.
92 Senatori faţă.
D. Greceanu (0 tu) ’şl desvoltâ interpelarea privitoare la şcoalele de Agricul-turft din ţară şi constatâ tntr’o expunere amănunţita şi foarte competentă, absoluta lipsă de organizare practică şi conformă trebuinţei socielâţel noastre a acestor aşezăminte de cu tură, care pftuâ a«um cu toate sacrificiele aduse, n’afl auroape nici dat un rezultat simţitor ,'pentru economia noastră naţională.
Şcoala superioară de agricultură s'a re-o-ganizal do nenumărate ori şi acum catedra el de agricultura e ocupată de un doctor în Filosofie, iar comptabilitate* 0-conomicâ se face în formă de conferinţă)
grafi' 'J
ceia ce nu s’a văzut nicăieri pa lume. La Striharet, nu e nici regulament, nici program; iar cel chiemaţî a propune învăţământul sunt absolut neştiutori de cele ce urmează a se preda la o şcoală de agricultură.
Oratorul speră terminând că acum cănd In capul Domeniilor se află un bărbat ca domnul Alexandru Lahovari, se va pune capăt acestor anomalii şi simulacre, cu care regimul trecut arunca praf tn ochii lumel. Ci, că, aşezămintele de învăţământ agricol se vor pune pe baze praotice înmulţindu-se pe cât cu putinţă prin toate regiunile ţârei şi că va Incuragia pe şcolarii ce se vor distinge, dându-le burse pentru a se desăvârşi în streinătate, spre a’l putea Întrebuinţa apoi atât tn funcţiunile superioare ale domenielor Stalului câtşi pentru şcoli. Aşa că, ca axioma fran-cesâ, cum că agricultura este doica Statului, să devie o realitate şi pentru tara noastră eminamente agricolă.
D. AL Lahovari ministru al domenielor, declara, că ’şl dă şi ’şl va da toate silinţele a încredinţa aşezămintele de agricultură bărbaţilor competintl. Cât priveşte şcoalele ’l-a lost cu neputinţă a se ocupa până acum de a lor reorganisare. Este foarte adevărat, că şcoalele agricole Înfiinţate de Barbu ŞtirbeiQ-Voda au dat la Început mal bune resultate, de cât mal In urmă când aQ început a devia de la a lor chiemare, dând tărel numai tcoreti-cianl mal mult sad mal puţin instruit!, care însă s’ad îndreptat spre funcţiunile publice, nefiind destoinici a întreprinde meseria agricolă pentru care ad fost destinat).
In privinţa şcoalel de la Herăstrăd constată, că a dat câtl-va foarte buni silvicultori, care aduc azi servicii bune Statului, în cât această însemnată parte a a-verel publice, va ii d’aci înainte mal bine păstrată tărel.
In privinţa şcoalel de la Striharet împărtăşeşte cele zise de d. Greceanu şi va căuta a aduce îndreptare.
In privinţa burselor nu poate preciza nimic, întru cât e vorba de finance, dar ’şl va depune toată buna-voinţă spre a corespunde trebuinţelor propăşirel învăţământului agricol atât de vital pentru tara noastră. (Aplause)
Interpelatorul se declară mulţumit.
Se dă cetire proiectului de lege, care autoriză pe guvern a întrebuinţa suma de un milion le) pentru pavarea stradelor din Galaţi, ce duc la port, sumă ce urmează a se lua din fondurile portului Galaţi.
D. A. Marghiloman ministru lucrărilor publice arată, că legea aceasta este în strlnsâ legătură, cu legea asupra porturilor,ce se va da în desbaterea Adunărel.
D. Eaciurea, în urma celor arătate de d. ministru al lucrărilor publice, e de părere a se amâna votarea acestei legi, pînâ Ia venirea în Senat a legel asupra porturilor.
Propunerea se primeşte.
Urmează desbaterile asupra legel pentru revizuirea codicelul de justiţie militară.
Art. 53 până la art. 140 se primesc fără discuţie.
La art. 141.
D. Colonel Logadi,propune un amendament ca în caz de recurs în casaţie, pentru incompelintă, hotărîrile consilielor de revizie să fie suspendate şi să nu se poată executa până la pronunţarea înaltei Curţi de Justiţie.
D. general Mânu arată, că du pe art. 74 al codicelul militar, nu poate nici un condamnat militar face recurs în casaţie, fără intervenţia ministrului Justiţiei, care singur e în drept a aprecia daca e caz de a se sesiza Curtea de casaţie cu o decizie a consiliului de revizie pentru călcări de lege.
D. colonel Logadi replică, că sunt cazuri când unii civili fiind loviţi de o ho-tărlre militară, aQ dreptu a face recurs în casaţie, în cât suspendarea execuţiu-nel se impune; de asemenea sunt cazuri în cari şi militarii aQ drept a face recurs In Casaţie.
D. general Mânu respunde, că ar fi de dorit să nu se complice cestiunilejcâcl, pe când art. 75 al codicelul militar admite şi prescrie modalitatea recursului în Casaţie pentru civili împotriva hotărîrilor militare; articolu 74 interzice militarilor recursul tn Casaţie lăsând aceasta la apre-ciarea ministrului de justiţie; în cât, nu poate fi admisibilă pentru acest caz, dis-pozitiunea suspendârel sentinţei condam-natoare.
Amendamentu se respinge primindu-se art. 141, cum e în proiect.
Art. 142 pînăla art. 268 şi cel din urmă se primesc fără discuţie.
Legea pusă la vot în total se primeşte cu mare majoritate.
Şedinţa se ridică la 5 ore, atunţtndu-se cea viitoare pe mâine.
CAMERA
Şedinţa de la 10 Martie 1889
Şedinţa se deşchide la orele 1 şi 1/2 sub preşedeuţiad-lul Pake-Protopopescu vicepreşedinte.
Respund la apelul nominal 98 dd. deputaţi.
Se îndeplinesc formalităţile obicinuite.
D. Poenaru-Bordea, adresează d-lul ministru al cultelor, o interpelare asupra geografii aproDate de d. ministru ca carte didactică. In această opera se zice că Ba-badag e port la Dunăre, Medjidie, port la Marea Neagră iar Basarabia e traversată de munt> Carpatl- Apoi d. Poenaru cere se nu se mal pue legea cumulului tocmai la finele sumarelor.
D. C. Kogalniceanu, cere se treacă Camera tn secţii pentru a se ocupa cu legea tocmelelor agricole care e mult mal importantă ca legea vânzârel bunurilor.
D. Caton Lecca, propune ca dupe votarea creditului pentru fondul de rezervă, Camera se treacă în sectn spre a se o-cupa de propunerea relativă ia suprimarea legaţiunilor de la Roma, Loudra, Bruxela şi Atena
Se pune la vot proectul de credit pentru fondul de rezerva la cade ferate şi se votează cu 64 bile albe contra 49 bile negre din 113 votant).
D. Stefaneanu, interpelează pe dd. miniştri de interne şi culte asupra administraţiei spitalului din Gârlaş).
D losif Orovcunu, îşi desvoltâ interpelarea asupra scandalurilor administraţiei cu ocazia alegere! de la 9 Ianuarie 1889 U-sa zice că judeţul R.-Sărat a fost tot-d’a-una dat pradă prefecţilor şi sistemul acesta colectivist e încă în floare în judeţ- Interpelatorul se întinde apoi asupra abuzurilor, Imtiilor de tot felul, atentări la onoarea femeilor şi fetelor locui-torijor. SaG dat slujbe acelor care sub colectivişti erab bătăuşi guvernului trecut. Venind la cele petrecute la alegerea de la 9 Ianuarie, d. Oroveanu dovedeşte cu acte
EPOCA — 11 MARTIE
ingerinţele făcute de administraţie pentru reuşita candidatului guvernamental.
D-nu AI. Ştirbei, ministru de interne, respunde că faptele ce i-aQ fost cunoscute ca rele le-a pedepsit, de oare-ce d-sa a destituit pe 2 funcţionari despre care s'a convins. La cele-l’alte fapte de la 1882 până la 1888 nu poate răspunde de oare-ce nu le cunoaşte dar roagă pe interpelator a’l comunica acele fapte şi d. ministru zice că ştie se facă dreptate.
D. Menelas Gherinuui, fiind pus în cestie de d. Oroveanu că adică ar fi Influenţat la alegerile de la R.-Sărat, răspunde cu indignare că este inexact. Gât despre d. A. Popes-u-Ţuţuianu, d-sa nu ia In serios aserţiunea ca a influenţat spre a'l alege. La 1879 d. Ghermani zice că a fost singurul care a făcut propagandă spre a nu i se vota împământenirea.
Se cere închiderea discuţiei.
D. Gr. Cozadini, vorbeşte contra închidere! zicând că guvernul e vinovat deci e nevoit se asculte toate aceste interpelări care consumă timpul Camerei.
închiderea discuţiei se pune la vot cu bile şi discuţia se închide cu 57 bile albe contra 56 bile negre din 113 votanţi.
D. losif L’roveana în chestie de regulament zice că d-sa avea drept se răspundă d-lul ministru. Apoi Invită asupra co-lectivitâtel de Îs Rîmnic Sărat cu care guvernul actual zice d. Oroveanu se face solidar.
D. Ministru ne mal respuuzându’l se trece la ordinea zilei care prevede interpelarea d-lul D. A. Sturza asupra îmbunătăţire! soarta clerului secular.
D O. A. Sturza vorbeşte însă despre administraţie, prefect', sub-prefect', despre faptul că nu are influentă în localitatea sa promite că va vorbi puţin şi vorbeşte mult.
D-sa spune că în judeţul d-sale se nedreptăţeşte clerul şi nu se tin în seamă jalbele ce se fac d-lu! ministru al cultelor. Citeşte câte-va nume de comune unde bisericile sunt fără subventiunl pentru tre-buiutele lor.
D. TRu Maiorescu ministru cultelor şi instrucţiuni publice, mulţumeşte inter-pelatorulul că a atras atenţiunea guvernului asupra stărel de lucruri delaTutova. D. ministru promite că se va face intervenţie pe lângă comitetul permanent spre a se prevede subventiunl şi pentru bise-ricele care nu aQ.
Discuţia se închide.
D. K. K. Dobreseu desvoltâ interpelarea sa asupra sistemului cum |se aplică legea instrucţiei publice.
Interpelatorul zice că această lege a fost violata în timpul ministerului Sturza care a numit profesori fără concurs. D. Do-brescu dovedeşte cu acte diferite flagrante abateri de la lege şi citează faptul numirel d-lu) Farchy la Lyceul de Ploeştl şi numirea în acelaşi an a doi profesori la Focşani şi Galat', care profesori căzuseră la concurs, fată cu d. Farchy. D. Do-bresou crede că aceste faple şi altele ce a citat în abondentă sunt călcări grave de la lege.
Oratorul arată maljmulte serii de fapte şi trece Ia o altă serie. Seria permutărilor şi schimbărilor în instrucţiune. Aici d. Dobreseu citează fapte petrecute sub actualul guvern. Laudă pe d. Maiorescu pentru îndreptarea cazului d-lul Moise Pacu; ast-fel şi-a inaugurat intrarea prin acest fapt lăudabil şi equitabil.
La 5 ore şi 1/4 şedinţa urmează şi d. T. Maiorescu are cuvântul spre a răspunde.
Plaivaz
D E P E S I
Culntoria Comitelui Herbert de Bismarck
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 21 Martie.—Corniţele Herbert de Bismarck a plecat az) dimineaţă la Londra. |După Gazeta Bursei, această călătorie are de scop să resolve, mulţumită unor explicaţiuni personale a-supra comunităţii intereselor celor doS naţiuni, cestiunile relative la o apropiere între Eoglitera şi Germania.
Acelaşi ziar zice că faptul chiar că nu e vorbă da cât de vederi divergente care pot fi aplanate prin explicaţiun! personale, justiflă speranţele In privinţa realisării unei alianţe anglo-ger-mane.
Manifeslatiele la Pesta
/Prin fir telegrafic)
Budapesta, 21 Martie — împăratul a primit pe d. Tiszs la amiazî.
Budapesta, 21 Martie. — Un duel cu pistolul a avut loc între deputaţii Kra-jtsik şi Polonije, dar fără resultat.
Budapesta,2i Martie.—Ministrul ins-trucţiunei publice, cu prilejul demons-traţiunilor din aceste din urmă zile, a ordonat Consiliului Universităţii să a-plice cu asprime regulamentul relativ la disciplină.
Budapesta , 21 Marte. — Demonstraţiile s’afi reînoit astă seară. Manifestanţii erau nişte băieţi din clasele inferioare ale populaţiunii: S’afi făcut 100 de arestări; liniştea s’a restabilit.
Veduva Mihail Obrenovici si d.
Mistici
(Prin fir telegrafic)
Viena, 21 Martie. — Se anunţă din Bnigrad Corespondenţei Politice că văduva prmcipelu' Mihail Obrenovici , principesa Arenberg, a adresat d lui Risticl o telegrugmă de felicitări pentru a doua eră a regenţei sale.
Desmintire
(Prin fir telegrafic)
Belgrad, 21 Martie. —Cercurile com-petinte desmint ştirile relative la nişte pretinse angajaminte ce există între ex-regele Mi an şi regenţa, In privinţa politicei interne şi externe a Serbiei.
Regenţa s’a pus pe un teren stricta-minte constituţional ea nu poate deci să intre In nişte angajaminte care sunt exclusiv de competinţa guvernului răspunzător.
Alegeri la Viena
(Prin fir telegr.)
Viena, 2i Martie. — La alegerile comunale care s'aQ făcut azi, au răuşit ! şeapte liberali şi 4 antisemiţi. E un ba I lotagiu.	|
Cartea albastra eugleza
(Prin fir telegrafic)
Londra, 21 Martie.—Cartea albas tră s’a distribuit parlamentului englezesc asupra afacerilor din Samoa. Resultă că litigiul a început In 1885 şi că guvernul englezesc n’a Încetat de loc de a merge de acord cu Statele Unite şi de a sprijini revendicările sale în privinţa Germaniei.
Marina militară germana.
(Prin fir telegr.)
Berlin, 22 Martie. — In timpul discu-ţiunil proiectului de lege privitor la marină, discuţiune care a avut loc ieri la Cameră, |d. de Erankenstein considerând că urgenţa reorganisftril nu s’a demonstrat, principele de Bismarck zice că separaţiunea propusă Intre co-mănduirea şi administraţia marinei n’ar deveni urgentă de cât daca sorţii actuali de a menţine pacea ar fi turburaţi.
Afacerile clin Ungaria
(Prin fir telegr.)
Budapesta, 22 Martie.— Pester Lloyd anunţă că ministrul lucrărilor publice, d. Baross, ar luainterimul ministerului de interne iar preşedintele consiliului, d. Tisza s’ar demite probabil în curând de portofoliul finanţelor şi ar relua pe cel de interne.
Budapesta, 22 Martie. — Ieri s’aQ făcut 94 de arestări. Cea mal mare parte din persoanele arestate sunt lucratori şi manufacturieri. Până la miezul nopţii s’aQ liberat 28 persoane.
Anglia st Germania
(Prin fir telegr.)
Londra, 22 Martie. — Corespondentul ziarmui Times la Berlin, desminte ştirea care anunţă ca comitete Herbert de Bismarck a plecat la Londra ca să negocieze In privinţa unei alianţe an-glo germane. Foia Cetăţii arată neputinţa aderamE igliterel la triplaalianţă, dar adaogă ca principele de Bismarck ştie ca vederile L!gei păcii găsesc un sprijin moral în Engiitera.
Londra 22 Martie.— Visita împăratului Wuhelm la Curtea Engliterel e definitiv fixată pentru sfârşitul lui Iulie.
ULTIME Ş0RMATI1I
Deputaţii şi Senatoi'ii au fost avizaţi, că la 15 Manie diurnele le vor fi plătite în aur.
E probabil că chiar săptămâna viitoare la casieria centrală, toate plăţile vor începe a se face în aur.
X
Comisiunea bugetară s’a întrunit azi şi a luat în discuţiune bugetul ministerului de interne.
S’au făcut în acest buget mai multe reduceri. Intre altele, s’au suprimat cărţile de liber parcurs care trebuiau, după prescripţtunile bugetului, să se dea gratis prefecţilor.
1
Până acum s’au discutat în şedinţă plenară bugetele domeniilor, justiţiei şi internelor, precum şi bugetul consiliului de miniştri.
Luni va începe probabil discu-ţiunea generală a veniturilor.
X
Ni se comunică următorul pro-ces-vcrbal :
Proces-Verbal
Sub semnaţii Eug. Ionescu şi N. Fi-lipescu martori ai d-lul I. Miclescu, Însărcinaţi fiind de clientul nostru pentru a cere explicaţiuni d-lul Panu, relativ la un articol din Lupta de la 10 Martie 1889, articol pe care d. Miclescu l’a găsit blesant pentru d-sa, ne am întâlnit cu dd. C. C. Arion şi M. N. Seu-lescu însărcinaţi de d. Panu a’l reprezenta.
Noi martorii d-luî Panu am declarat că articolul vizat nu conţine nimic care să poată atinge onoarea personală a d lui Miclescu şi nu depăşeşte limitele unei polemici, consecinţă a articolului d-lul Miclescu, apărut In Epoca de la 8 Martie; iar noi martoriid Iul Miclescu mulţumiţi de aceste leale declaraţiunl am recunoscut împreună cu martorii d-lui Panu că nu este loc a se da altă urmare acestui incident.
Bucureşti, 10 Martie 1889.
Din partea d-lul Miclescu :
IM. Filipescu
Eug. A. louescu.
Din partea d-lul Panu : C. C. Arion M. IM. Seulescu.
X
Astă-zî d. deputat Stefăneanu a adresat d-luî Ministru de Interne şi d-lul Ministru al cultelor o interpelare asupra abusurilor comise de Episcopul Inocenţie de Buzău în administrarea spitalului de la Gărlaşiî.
D. G. Dem. Teodorescu s’a a-sociat şi d-sa la această interpelare.
*
D. ministru al justiţiei G. Ver-nescu s’a reîntors din Craiova.
X
Proiectul reorganizare! ministerului de interne,va fi supus săptămâna viitoare consiliului de miniştrii, pentru a fi aprobat sau modificat.
X
Cercetările judecătoreşti In afacerea fabricărei timbrelor poştale continuă cu o mare energie. Eri toată ziua, d. judecător de instrucţie Papp, a stat la d. Moroi u a-casă pentru a descoperi clişeurile cu care confecţiona timbrele.
Moroiu întrebat unde avea ascunse clişeurile aceste a refuzat energic să spue, dar faţă cu dis-poziţiunea ce i s’a comunicat că va fi depus la Văcăreşti, a sfârşit prin a arăta locul unde le avea ascunse. Mergând la faţa locului magistraţii însărcinaţi cu ancheta au găsit mai multe sute de clişeuri foarte importante.
Cercetările continuând, d. Papp a putut descoperi o mare sumă de bani.
Azi după prânz d. Papp însoţit de d. procuror Voinescu au mers la monetăria Statului pentru a verifica falşificarea timbrelor făcute de fostul căpitan în retragere Moroi u.
X
Am spus tn întâia noastră e-diţiune că d. Alex. Popescu (Ţu-ţuianu) fost primar al Râmnicului-Sărat şi deputat colectivist de mai multe ori, a fost dat judecăţii pentru cumul de delicte.
Am omis să spunem că pe lângă d. Al. Popescu a fost dat judecăţii şi d. Ciochină, fost ajutor de primar colectivist.
Aceşti doi colectivişti au mâncat mai multe sume de bani, pe care le primiseră pentru a face mai multe lucrări ale comunei. Afară de aceasta prin acte simulate, au escrocat suma de 6000 lei comunei Râmnicu-Sărat, primind ;.pe comptul ei a executa mai multe^ contracte luate în licitaţie.
Procesul acestor doi colectivişti, va fi sorocit pentru ziua de 17 Martie.
Mâine vom publica ordonanţa definitivă a d-luî judecător de instrucţie Nicolau, privitoare la faptele lui Popescu şi Ciochina.
ORA 6 1/2
In urma interpelarei d iui Ii. Ii. Dobreseu, d nu T Maiorescu respunde Intr’un lung discurs prin care j espiiea rând pe rând toate faptele aduse de d. Do-brescu.
Şedinţa se ridica Ia orele 6.
Rusia si Austria in Balcani
(Prin fir telegr.)
Londra, 22 Martie.— Se anunţă din Viena că circulă ştirea In diferite cercuri că merele dace Vladimir e aşteptat săptămâna viitoare la Viena unde ar fi xutorisat să propună demascarea sferelor respective ale intereselor Rusiei şi Austriei In Balcani. Totuşi credinţa generală e ca această ştire e prematura.
Manifestaţie in Pesta
(Prin (ir telegr.)
Budapesta, 22 Martie.—Deputaţii Or-ban, Kaas blamează procedările guvernului şi ale politicei cu prilejul demonstrărilor de eri.
D. Tisza des întrerupt de oposiţiă pe când dreapta ’l aplauda, condamnă a-pelul la stradă; declara In nici odată nu va accepta supunerea majorităţii tiranie minorităţii; califică de atacuri fără precedent atacurile îndreptate In contra parlamentului şi In contra poliţiei care şlja făcut datoria.
Friguri galbene
(Prin fir telegrafic)
Geneva, 22 Martie. — Vaporul «San-Goltardo» care vin din Brasilia e ţinnt In carantină de oare-ce a pierdut In drumul seQ, trei din călătorii sal, morţi de friguri galbene.
TEATRU BULEVARDULUI
IN FIE CARE SEARA
Acrobaţi, cântăreţi, gymnasticT, dănţuitori şi dănţuitoare internaţionale, Operete franceze şi germaue, etc., etc.
MARELE CIRC SIDOLI
STRADA POLITIEI Mo. 7
ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS
REFRESEM4T1E EXTRAORDINARA
SAMBATA 11 MARTIE
A ll 6RIL4NTA REPRESENTATIUNE
HIGH-LIFE
cu mare festival In beneficiu aplaudatului jocheu Cezar Sidoli cu concursul nuoilor specialităţi indiane şi melomane, cu producerea noilor piese principale, pentru l-a oara Mare feerie fantastica de Strakay, e-xecutata de 60 persoane. «Triumful lui Kien-lung», safl «Serbarea fantastica din China» Iu splendida gradina Adija-Sing, cu tablouri, danturi. Great Trumbling etc cu focuri bengale.
IJne des Curiosites
NOUVEAUTES
A se cere
catalogul general ilustrat care coprinde 691 gravuri (modele inedite) pentru SESONUL de VARA şi care se trâmite gratis şi franco în urma cerere! francate adresată D-lor
JULES JALUZOT & C,e
IN PARIS
Se mal trămite franco mostrele de t<5te ţesăturile ce compun imensele asortimente ale magasiuelor PRlNTEMPS, specificându-se însă bine felul şi preţul.
Expediţiunile în tâte părţile lumei.
Catalogul arată condiţiunile de trămitere Interpreţi de tote limbele se află la disposiţia peisânelor car! doresc, a visita magasiuele n6stre
Casă de reexpediţiune în Bucu> resci, 39 Calea Victoriei.
B0ALELE SIFILITICE
i\EI»UTl\TA BAU BATE AS CA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare.dupS experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu IMo. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la S seara.
Loc separat d'aşteptare pentru flecare.
1047
BURSA DE BUCUREŞTI
9/21 Martie 1889
4 0/0 amortisabila . .	. 83 1/3
5 0/0 amortisabila . .	. 97 3/4
5 0/0 funciar rural. .	. 96 7/8
7 0/0 funciar rural. .	. 104 5/8
7 0/0 funciar urban .	. 104 1/3
6 0/0 funciar urban .	. 109
5 0/0 funciar urban .	94 1/4
6 0/0 urbane Iaşi. . .	. 82
Banei Naţionale . . .	.942
Dacii		.277
Construcţii		.150
Naţionala asig . . .	. 258 1/2
Londra 3 luni. . . .	. 25 15
Londra cheque . . .	. 25 22
Paris 3 luni . . .	. 99 65
Paris cheque . . .	. 100 35
Berlin 3 luni ....	. 123 40
Berlin cheque ....	. 124 10
Agio		. 30 0/0
BURSELE DIN STREINATATE
BURSA DE VIENA
22 Martie 1883 eschiderea
jleon ....
;rial .... turceasca . . nl contra hărţi, i.hăr. numerar u. Cred.-Anslalt ta hâr. austriaca aur austriac • aur unguresc . argint austriac , p. Londra la v. p. Paris la ved. p. Anistord. v. p. Belgia la v-cnote italiene .
22 Martie 1889 închiderea
Napoleon Imperial Lira turceasca . . Argint contra hărţi. Hud. hâr. numerar Acliu. Cred.-Anstall Itenta hâr. austriaca aur austriac aur unguresc argint austriac Scli. p. Londra la v p. Paris la ved p. Amsterd. v. p. Belgia la v. Bancnote iial'ene .
9 6t 9 95
IU 90 too 129 25 304 tS
83	50 101 60 101 80
84
122 05 48 17 100 80
47 90
B « A DE P RIS
21 Martie 1889
ltentafrancesa 414% 104 Bentafrancesa 3%	84	i
B. româna per. 3% 98 Italiana .	.	.	■ 9.4 l
Imprum. grec. 1879 490 Imprum. grec. 1881 430 Banca otomana 642 Datoria Lgvpt. 6% 442 Sch. p. Londra la v. 25 25
•	p. Viena la ved. 295 50 » p. Amsierd. lav. «07 02' » p. Berlin la ved. 122 87
•	p. Italia la ved. p.3/8 » p. Belgia la v. p. 1/16
w:amxuDu-3-.
BURSA 0 LONDRA
21 Martie 1889	
Consolld. engleze . Act. Rancei Românii Schimb p. Paris. . » p. crlin . . » p. Amslerdam.	981/16 8 26 52 20 64 12 04
BURSA D B R	IN
21 Martie 1889
Deschiderea
Rubla hârtie nume. 217 25 Disconlo Gesellscha. 241 70 21 Martie 1889 I n c l> i d e r e a
BURSA DE FRANKFORT S/M
21 Martie 1889
VALEURS
I Cur.su I zilei
Ren. rom. amor. 5% | 96 40
Napoleon Renta rom. amor. » rom. C. F.II. 6% ■ *	• - 5%
lmpru, Oppanheim .. mumei. Bucur. Disconlo Gesellsclia. Schimb p. Londra, p. Paris. ■ • p. Amsterdam, p, Viena. .	.
p. Relgia .	.
p. Balta. . .
16 ti
96 30 107 20 102 20 105 30 95 40 242 20 20 325 80 55 168 65 167 10 80 5» 80
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA - 10 MARTIE
CASA DE SCHIMB
612
I.M. F E R NI 0
Strada Lipscani. No. 23
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul B uouresti
/0 Martie 1889
t 0/0 Renta amortisabila l 0/0 Renta perpetua fl 0/0 Oblig, de Stat 8 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale l 010 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane
8	a/0 Scris func. urbane t 0i0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi
6 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-RomAma.
> Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaoi Tendinţa fermi
Cumpj Vend. F7 3,41 18 1/4 98 I 98 1/2 100 1,4,100 1 2
104 1/2 1043/4 16 8 4 97 1/8 IC 4 i 104 1,2 102	I1C3
94 1/4 913 4 82	8? 1/2
87 1/2 ,88
240
55
940
270
160
140
30
219
250 00 950 280 270 :150 I 60 211
Fondată tn anul 1840
„FABRICI) DE MASINEIUGSBURG"
IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe acţiuni de la 1 Decembre 1875
cu 2
JVEasine de Paohetat şi de Satinat Elevatoare pentru edificii cu mai multe etaje Instalatiuni de Transmisiuni de IVIasine cu Akmri şi de Turbine
IVIasine de tipar cu i cilindru IVIasine de tipar cu 2 cilindre Masine de tipar pentru a tipări de o dată culori
IVIasine de tipar cu cilindru ) funcţionând IVIasine de tipar fără cilindru ) peoal Instalatiune cu mecanismul cilindric al cernelci pentru nmsini simple si maşini pentru imprimat a 2 culori
MASINE DE TIPAR ROTATIVE
pentru a tipări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni, şi pentru a tipări de o-data cudoue sad cu mai multe culori. Cu Aparate de fdltuit după cea mai noua coustrucţiune cu titvă şi cu cuţite de faituit rotative.
Toate Maşinele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit cel mai mare tiragiu având tot-o dată o funcţionare sigura si fara sgomot.
Am furnisat până la Iannane i889: 3150 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului In Bucureşti, ş> un mare numer la cele mal însemnate Stabilimente typografice Iu România.
ltepresentanţi pentru România dd. KUBESCH & SIEGENS, BUCUREŞTI STR. SM ARD AN 53
Tot d’odată mai putem procura şi diferite alte Masine de tipo-litografie si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Cleiu şi ori ce alte utensilie pentru Tipografie din fnbricele cele moi renumite.
liUBESCH el SIEGENS

CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
jVo. 8, In palatul Principele Dimitrie G/tika Sir. lipscani, In facia noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România/
Cumpără 8i vinde efecte publice si face orl-ce schimb de monezi
Bu.ourest.i
Cursul pe ziua de 10 Martie 1888
Cump. Vinde
4	% Renta amortisabila
6	% Kenta amortisabila
5	%	„ româna perpetua
6	% Obligaţiuni de stat [Conv.rar.]
5	%	„	Municipale
10 fr.	Casei pens. [300 L.]
7	% Scrisuri funciare rurale
6
7	%	„	,, urbane
6
$pB
6 %	,.	.,	laşi
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri Serbesti cu prime Losurl cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roste Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prima „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica bombau „ Otomane cu prime im. cu prime Buc. [90 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiana
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotii In aur
81 1/4
98
87 g 240
to*S 96 314 104 101 94)4 81 3/4 940 79 g 13
98 43 96g
01 00 40 g |U8 (94 100
99 268
83	3/4 98 g 94g
101
68
248
105
97g
104 g
109
94 3/4 89 II t 948 76 14 3 i 46 97 22
84 86
«Og
11*
19*
lOOg
100
979
PHARMACIA CURTEI REGALE
FRITIÎ KONYA
JASSY
Medalie de aur
(
Viena 1883
RECOMANDA URMĂTOARELE PRODUCTE DIN PROPRIUL El LABORATORIU
1/ X DE QUINQUINA FERUGINOS CU MA-I‘-12 LAG \. Asociaţi unea ferului cu quin-quina constituo un agent therapeutic foarte
Erecios In vindecarea chlorosei, anemiei, oalelor de stomac 'a persoanele slabe şi convalescente, şi mal cu deosebire în diferitele boale a lemeelor şi fetelor tinere.
Este reuniunea a doua elemente din cele mal tonince şi întăritoare din materia medică.	Flaconul lol 3.
l/III DIGESTIV CU PEPSI N A.~ Acest vin 111" restabile-te digestiunea dificila sau in-complectâ, linişteşte durerile gastralgice, şi repară put-rile, favorizând asimilarea complecta a elimentelor.
Dosa: 1—2 păhăruţe de liqueur imediat după dejun şi masă. Pentru copii dosa jumătate.	Flaconul lei 3.
IIV DE LACTOPHOSPHAT DE CALCIUCU T Iii MALAGA. Phosphtî/1 de ralc u este substanţa minerala cea mal abondentâ din economia corpului şi cea mal necesară vie-ţel; el este indispensabil pentru formarea şi nutriţiunea oaselor, de aceia se întrebuinţează acest vin cu mult efect mal cu deosebire la copii slabi, racheticl şi scro-fuloşi.
Dosa: 2—3 păhăruţe mici pe zi; pentru copii, atâtea linguri de masa. Flac..lel3.
\]\X DE QUIUNQUINA CU MALAGA, se în-I lll trebuinţeaza ca tonic şi ca febrifug In dosa de un păhăruţ mic sau noua linguri de masă, cu jxmâtate de ora înaintea fiecărei mâncări. — Pentru copii dosa în jumătate.	Flaconul lei 3.
DE QUINQUINA CU COTNAR. se întrebuinţează ca tonic şi febrifug, în dosâ de un păhăruţ mic sau două linguri de masă, cn jumătate oră în intea fie cărei mâncări. - Pentru copii dosa în jumătate.
Flaconul lei 2.
TONI-NUTRATIV cu QUINQuTnĂ SI CU CACAO, DUPE BUGEAUD. Acest vin având pe lângă qmnqiunaşi principiile solubile a bobilor de Cacao, este tonic şi lot-o-dată si nutritif, de acea este recomandat persoanelor slabe si copiilor, mai cu deosebire inconvalescenţă.
Flaconul lei 3.50,
M) DE LACTOPHOSPIIAT DE CALCIU. Se iacasi vinul, convine mai cu deosebire copiilor sau persoanelor care nu pot suporta vinul. Flaconul lei 3.
|i|iu DE CONDURANGO. Acest vin prepa-I lll rat cu vin de Malaga si cea mai bună coajă de Condurango Malaverro, se Intre-bu nţeazâ după ordonanţele d-lor medici, cu cel mai bun succes la diferite boale de stomac si chiar la cancerul stomacului.
Floconul lei 4.
I If'IlfiDfl DE GUDRON DE NORVEGIA LluLUllU CONCENTRATA. Aceasta li-cuoare serveşte la prepaiarea imediată a apei de gudron limpede 2-3 linguri de masă ajung pentru un litru sau o linguriţă de cafea la un pahar cu apă.
Preţul 1 lefi 50 b.
Toate aceste medicamente suni /'acute cu cea mai mare îngrijire, cu materii de prima calitate Si CU Vininturi diu propriile sale pivniţe.
Expeditiunile postule in provincii se fac in toate zilele.
Deposit in Bueuresti: Farmacia Brandusa, strada Clementei 25, si I, Ooessa.
DENTALINA
Esenţa pentru gura
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
Ambele preparate cu acid pur, sunt remedii rădică e pentru durerea de dinţi, boalele gurei si a gingiilor. Ele conservă dinţii si dau gurei un mieos plăcut.
Preţul: 1 flacon dentalinâ, 3 fr.; 1 cutie cu pra uri, 2 fv.
Deposite In Bucureşti: F. IV. Zurner. I. Ovessa, Bruss, Stella si Brandusa.	1104
GRABITI-VAI
600,000 FRANCI
de câştigat la 1 Aprilie st. n. la cea mai eftina si cea mai avanlagioasa din toate loteriile din lume
m\l\ L0TEIII1 OTTOMM
la care fie-eare numea' trebue să câştige cel puţin 400 franci
Loteria permanentă: 6 trageri pe an, Ia flecare 2 luni, 3,;i00 loturi câştigând suma enormă de 4,00,000 fr.
TRAGEREA
La 1 Aprilie st. n. 1889
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
1 lot de . .	. 600,000 fr.	000,000 fr.
1 lot de. . .	. 60,000 fr. .	00,000 fr.
1 lot de. . .	zo.ooo fr.	20,000 fr.
1 lot de. . .	. 20,000 fr.	20,000 fr.
1 lot de. . .	. 6,000 fr.	0.000 fr.
1 lot de. . .	. 6,000 Ir.	00,00 fr.
1 lot de. . .	. b,ooo fr.	0,000 fr.
1 lot de. . .	. 6,000 fr.	0,000 fr.
1 loi de. . .	. 6,000 fr.	0,000 fr.
1 lot de. . .	6,000 fr.	0,000 fr.
iz loturi de.	5,000 fr.	3,000 fr.
28 loturi de	l,ooo fr.	284,000 fr.
ţoo Ioturi de	. 400 fr.	. 200,000 fr.
550 loturi pentru suma de.		. 1,000,000
Rambursarea loturilor este garantată de GUVEHIMUL lMPEitlAL OTOMAN
preţul biletelor:
9 Itiiet	.	.	.	Frci. 5
7 Bilete	.	.	.	Frci. 34
25 Bilete	.	.	.	Frci. 918
9 00 bilete	.	.	.	Frci. 405
9 bilet pentru O trageri numai 25 franci
Lista oficială a tragerel se va trimite numai de cât franco lie-cârui cumpărător dupe Retragere.
Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar In zioa tragere!.
Tragerea va avea loc la Constantmopole, la Palatul Impi-rial al monedelor.
îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
B lete de bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiure, sunt primite în plata fără orice dificultate, cu curs In aur.
Pentru a primi biletul sau biletele, trebue *ă se eespedieze banii prin mauda postai, chăq ue sau scrisoare recomandată la Directorul
—O oua pt o ir* o omilie roiul—
557, GRANDE RUE DE TlKe, 557
CtrXS i AXTIXOPOLE
MUIE DD. ARENDAŞI $1PROPRIETARI DE MOŞII
CEBETI
caseiIOIIM'ITTS BUCUREŞTI
WUOILE
CATALOAGE ILUSTRATE
pentru
MASINE AGRICOLE
DE ÎNCHIRIAT SI DEVENZAREffi£
Bulevardul Elisabeta N o. 12.1 n parte sad tn total.
CALEA MOŞILOR N. 40
^cSlTTP
LIP MISII N.40
MAG ASIN DE COLONIALE
fVIATACHE GEOHGESCU
„LA COROANA REGALA"
Avis importunt pentru. Menagiu
Recomand marele meu depou CU vin negru vechiu analisatsi garantat natural, cu preturi foarte moderate şi mai eftin ca ori unde fiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri vechi şi uoui prima calitate.
Vânzarea In vase sau pus Ia buteil şi transportat franco la domiciliu.
.Ilare cantitate de butoae goale de rom si cognae de la 5 păua Ia 22 vedre se desface si se vinde foarte eftiu.
Mari aprouisionârl cu toate articolele de băcănie, droguerie, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete.
Brânza, Caşcaval, şi Urda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine da tot felul; cărnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
Ciai colonial şi altele, Rom si Cognae veritabil, si tot felul de beutnri spirtoase si Liquoruri line; Miscuits si toate Articole m cesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mal mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatorl al Maga9inuluî meu se pot convinge de adevăr de la prima visitâ ce vor face.	1006
Cu deosebită stimă, MATACI1E GEOHGESCU
COXSTMJCTOR I)E MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Itonte hidraulice, Deposit de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1054
FOST CARACAS
BUCUREŞTI -- N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 — BUCUREŞTI
Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nod, situat în centrul Capitalei şi al Comerciulul, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din nou, Consumaţiuni fine, şi preturi moderate, mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica na-1 ţiooalâ în toate serile, condusă de simpaticul artist Român Tache Tomescu.
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s’a Inc edinţat d ini Tasse Georgiada fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorab sa clientelă al reîncuraja, asigurându-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe oare a dat tn tot-d’auua probele cele mal frumoase.
1105
Rămâind cu toată stima T. G.
MEDALIE DE ARGINT
HillTIE CHIMICA BEKBER1AND
Depositut central în farmaciile domnilor ALESSAXDUIU BUCUREŞTI şi P. l.AZEAXU CRAIOVA
In detail la toate farmaciile din tiara
— UN LEU FtULOUL —
Cel mal eficace remediu ce se poate întrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boale de retichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. etc.
Fie-carui Rulou este alaturata o instrucliume foarte detaliata
1196
URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE DE
FARMACISTUL -BUZEU-
Se găseşte în Bucureşti la d. Marin Ionescu frizer, hotel Union strada Academiei, precum şi la principalele magasinurl din România.
FRANCEZA, iiiiAjifiiiiii Care de curend ’şi a ahsoivit studiele, putend învăţa şi limba nemţească, ar dori se găsească un post într’o familie bună.
Adresa doritoarei cea următoare: Domnişoara Elisa Barthel, Turnu-Severin.
Apa dantrifrice
are proprietatea de a Întări gingiile, face se dispară roşaţa gingiilor şi sân-gerarea lor. Întreţine curăţenia şi lace se dispară piatra şi mirosul gurei; asemenea se recomandă ca gargară pentru durere de gât, anghina şi inflamaţiu-nile gurei. — Sticla costă un left.
Poniada de Chinina
impedica căderea părului şi ’l face se crească. — Borcanul 3 lei.
Poniada Virgine»
Borcanul 1 leti
Cosmetic Virgine»
Borcanul 1 ieti
Coldcream Virgini»
j-curâţâ pislrueie şi coşi', lumoae şi în-‘rumuseţeazâ tenul. —- Borcanul 1 lefi.
Eau de Cologne Virgini»
triplu deslilal 2 lei (lacouul
Prafuri albe si rose de dinţi
are proprietatea de a întări gingiile şi face se strălucească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2,50.
Apa de Chinina
curăţă şi tmpedicâ căderea părului. — Flaconul 1.50.
Pudra Virgini»
nu conţine nici o substanţa vatamatoare pentru facia si dantura, ndica sararde de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este răcoritoare. Albeşte si infrnmusetcza facia. Preţul 8 l.
Pusta pentru dinţi
are proprietatea a albi si a reda luciul smatului dinţilor. Cutia 2 lei.
Pudra anlisudorica
această pudră are proprietate d’a micşora nâiluşpală picioarelor şi a nimici urltul miros produs dc asudeală. Cutia 1 left 50 bani.
LICOARE
DE
IMOMOLHESCVr
este form- tâ din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutau şi vâsc de brad. Se recomanda ca tămăduitoare tusei vechi, dureri de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftâ de mâncare, catar al başicel urinare. Sticla 2,50.
IX<1 CC IIA GALBENA
sigură In vindecarea scursorel (Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Di-milrie G. Gh'-rmati, farmacist tn Bu-zeQ, se găseşte de vânzare la principale farmacii din Bucureşti şi din ţară, en gros la drogheria Brus, Bucureşti.
Şese «bserve eliebela, eâei mulli faunacisU dau Gudruu simplu, cu eticheta dumnealor iu loc dc 9.icoare de Gudron-tolu-vâscat.
I
«3
„NAŢIONALA**
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPL1X VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societâţel din Strada Doamnei No. 12.
k726
Direcţiunea (generala.
Stabilimentul de bit este deschis tn toate zilele de la b dimineaţa până la 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt deschise In toate Marţile ţi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt tn toate zilele la dis- IH posiţia onoratului public. Direcţiunea. ®
I	fi-


CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI
PORTRETE
MĂRIME NATURALA
PORTRETE
1x1
MĂRIME NATURALA
SE EFECTUEZA FORTE ESACT DUPE FOTOGRAFIA TRIMESA
ESECUTAREA IN CEL MULT DE LA 10-14 ZILE
Fotografia române neatinsa. Asemănare fidela se garanteaza.
La trimeterea fotografiei trebe alaturat si costul.
Atelier artistic premiat
SIEGFR.ED BODASCHER
Wien, 11 Grosse Pfarrgasse 6.
Tipogrofia Ziarului „Epoca*
1 iparlt cu cerneai» Cb l.orUleux-Cle Paris
Girant responsabil V. P. Gheorghlr
4
www.dacoromanica.ro