ANUL IV No. 991
A TREIA EDITIUNE
JOUI 9 (21) MARTIE 1889
N'JMERUL BANI NUMERUL
ABOXAMEXTELE
NCEP LA I 3116 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bnenresci: La casa Adrainistraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 Iun! 10 Iei. In Streinetate: La toate officiele poştale diD Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL la ISAM NUMERUL
AXL'XCUJRII.E
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
I.a Paris: Agroor Havan, Place de la Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS : segâsestejurnalul cu IK cent. numărul, la Kioscul din Bulevardul St. «er-inain, Au. SA.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
No. 3,—riatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
D "u VERNESCB SI OPOZIŢIA
PENSIILE MILITARE RADICALII SI SOCIALIŞTII
REORGANIZAREA
MINISTERULUI DE INTERNE
d. mmm si opositia
De cât-va timp oposijiunea sd preface a scompta o eventuală de-misiune a d-lul ministru de justiţie.
Nu ştim de unde provine tactica oposiţiuneî, câcî nimic nu justifică presupunerile el.
In adevăr, raţiunea de a fi a d-lul Vernescu în capul departamentului justiţiei stă în săvârşirea mare! opere a reformei magistra-turel, şi această reformă, dupe de-claraţiunile d-lul Vernescu, care vrea sS facă o lucrare matură şi complectă, nu e încă pe cale de a fi îndeplinită.
Dar când am presupune că d. Vernescu ar consimţi să părăsească portofoliul justiţiei, fără a lăsa îu-tr’un proiect de lege urme de trecerea sa pe la departamentul dreptăţii, tot ar trebui se constatăm că calculele oposiţiuneî sunt greşite şi că speranţele eî dovedesc o mare dosă de optimism.
In adevăr, dacă d. Vernescu ar eşi din minister, d-sa n’ar eşi în acelaşi timp din. majoritate; şi lipsa d-sale de pe banca ministerială n’ar fi un câştig pentru opo-siţiune.
Câcî cum îşi închipueşte oposi-ţiunea că d. Vernescu s’ar putea uni cu dânsa pentru a dărîma planul do lucrări şi de reforme a ministerului, la elaborarea căruia ministrul justiţiei a fost părtaş?
Toate proiectele care vor fi a-duse în discuţiunea Camerilor în actuala sesiune au fost discutate şi primite de întregul consiliu de miniştri, şi după cât ştim d. Vernescu a luat o parte activă la aceste desbaterl.
Va veni dar în discuţiunea Ca-meril, de pildă, pro:ectul de budget, pe care oposijiunea să pregăteşte a ’1 ataca. Combătând budgetul, oposijiunea isbeşte în opera d-lul Vernescu, care împreună cu colegii săi din minister, a echilibrat budgetul, ast-fel cum el a fost presintat Camerilor.
Cât pentru fortificaţi unî, cel care aii fost faţă la întrunirea co-misiunel parlamentare de 20 membri, la Senat, ştiu că nu numai d. Vernescu nu să opune la votarea creditului anual de 12 milioane cerut de ministrul de res-bel, dar că d-sa inclmă încă pentru a să da o sumă mal mare, în cât fortificaţiunile să se com-plecteze într’un termen mai scurt.
Asemenea legea tocmelelor agricole, fiind readusă în discuţiunea consiliului de miniştri, a fost modificată ast-fel, cum ea a fost pre-sintată acum Camerilor de însuşi d. Vernescu.
Cât pentru impositele cu care se va echilibra bugetul, noi ştim că d. Vernescu a emis părerea d’a se adăoga cele 3 zecimi cerute de ministrul de finanţe. D. Ghermani era partisan al unui imposit pe categorii, iar d. Vernescu a fost do părere ca în locul acestui imposit să se ceară un adaos de 3 Zecimi.
Este dar invederat că d. Vernescu părăsind banca ministerială n’ar putea trece nici într’un chip pe băncile oposiţiuneî.
D’aceia mărturisim că nu pricepem cum oamenii pricepuţi din oposijie nu ’şl dau seamă de a-ceasta şi stăruesc în erorile lor.
Pentru a pune capăt acestor interpretaţiunl greşite, d-nu Vernescu, în şedinţa Cameriî de Luni, a făcut o declaraţie din cele mai categorice, taxând de intriganţi pe acei care vor se creeze disenti-mente între d-sa şi colegii săi din cabinet, cu care a afirmat că să allă în perfectă înţelegere.
~ PARTLAEmRrom"”
DE PE SI
Deputntii urmăriţi Ia instrucţie
("Prin fir telegrafic)
Paris, 19 Martie. — DL L^guet-re, Turquet şi Laisant, deputaţi, au re-fusat de a respunde judelui de instrucţie declarând că sunt supuşi unor urmăriri politice ce n’au nimic de comun cu justiţia şi că se vor explica numai în faţa tribunalului, în faţa ţârii şi a opiniunel publice.
I)in Camera ungara
(Prin fir telegrafic)
Budapesta, 19 Martie.— (Camere). D. Eo^lvoes interpelează guvernul asupra unor pretinse beneficii ce resultâ pentru d. Tisza din construirea unul drum de fier în comitatul Bibar unde d. Tisza posedă bunuri. D. Tisza a respins în mijlocul aclamaţiunilor intusL aste ale întregel Camere acusaţia îndreptată In contra lui.
Ministrul lucrărilor publice d. Baross combătu de asemenea acusaţia ca constituind un fapt ne auzit Iu parlamentul unguresc.
La sfîrşitul şedinţei, d. Tisza fu obiectul unor ovaţiunl cordiale.
Un incident supărător avu loc In urma în vestibul, unde deputatul liberal Rohonczy, insultat de un student, trase un foc de revolver care răni uşor pe student la piciorul drept.
Mauifestalie la Pesta
(Prin fir telegr.)
Budapesta, 19Martie.- Nişte demonstraţii fără însemnătate s’au făcut In timpul serei în faţa Clubului liberal, în faţa domiciliului deputatului Rohonczy şi a clubului independent. Mauifestanţil în cea mal mare parte studenţi, în număr de o mie aproape, s’aQ împrăştiat fârfi incident.
Studentul rănit de d. Rohonczy va fi vindecat In vr’o opt zile.
Italia si Tripoli
(Pri fir telegr.)
Roma, 19 Martie. — Fanfulla zice că Paşa din Bengazi (Tripoli) comiţând o inconvenienţâ faţă de consulul italian, Italia a cerut Tripolisuluf satisfacţie, care i s’a acordat de către paşa din Bengazi, când «Duiiio» sosi în faţa coastei, şi «Dandolo» se pregătia se pornească de asemenea spre Bengazi.
Italia si Zanzibarul
(Prin fir telegr.)
Roma, 19 Martie. — (Camera). Res-punzând unor interpelări, d. Cnspi expune care sunt raporturile Italiei cu Sultanul Zanzibarului. El declară că guvernul se ocupă de executarea convenienţelor relative la concesiunea teritoriului Kissimajo făcută Italiei de defunctul Sultan al Zanzibarului; că protectoratul italian va avea o ţintă comercială ; şi că Italia va favoriza formarea unor societăţi comerciale şi industriale după cum o fac Englitera şi Germania.
Din Sinodul Grecesc
(Prin fir teler.)
Atena, 19 Martie. — Oposiţia Impută guvernului amestecul ilegal tn alegerea Mitropolitului. D. Papamikalopulo a calificat de mincinoase explicaţiunile ministrului cultelor. Un duel e inevitabil.
Doi membrii din S tul Sinod şi-ad dat demisia.
Un congediu
(Prin fir telegrafic)
Viena, 19 Martie. — «Corespondenţa Politică» constată că d. de Burian a primit un congediu de opt zile ce ’l va pe-trf ce 1n Ungaria pentru f.faceri private. Toate svonurile privitoare la nişte com-
binaţiunl relative la plecarea d-lul de Burian de la Sofia sunt cu desăvlrşire neîntemeiate.
Milan ta Viena
(Prin fir telegrafic)
Viena, 19 Martie. — împăratul a primit la amează pe ex-regele Milan. Audienţa ţinu 3/4 de cea?.
A cuie «Volkszoitung»
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 19 Martie. — «Gazeta Germaniei de Nord» constată că«Volkszeiturg» era organul democraţilor, dar că repre-sintă actualmiate doctrinele socialiştilor, cari ţintesc la resturnarea ordinel actuale In stat şi în societate; şi că astfel S8 justifică aplicarea ce i s’a făcut a legii asupra socialiştilor.
Conversiuni de renta
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 19 Martie. — Ministrul de finanţe a refusat Camerei să declare dacă guvernul va proceda la conversiuni ulterioare ale rentei, pentru ca specula-ţiunea să nu se servească de declara-ţiunile sale. Metoda urmată pân’ acum pentru aceste conversiuni este cea mal bună garanţie pentru viitor.
Exportul vitelor din itusia
(Prin fir special)
Odesa, 19 Martie. — Toate autorităţile porturilor ruse de la Marea Neagră au primit ordin s6 nu mal permită exportul vitelor la destinaţia Austriei. Asemenea ordine s’au dat administraţiilor drumurilor de Ier din Sudul Rusiei.
Circulă svomd, că cu începere de la / Aprilie, guvernul va stabili în toată rigoarea obligaţia paşaportului, mal cu seamă pe hotarele Galiţiel şi în toate porturile de debarcare.
CESTIUNEA ZILEI
Cheltuelile militare în Germania
Berlin, 18 M»rlie.
Reichstagul a discutat budgetul suplimentar al reorganisărel artileriei şi marinei.
Cu această ocazie generalul Bronsart de Schellendorf, ministru de Resbel, luând cuvântul pentru a respunde ob-jecţiunilor d-lor Bebel, socialist, şi de Windthorst, şeful partidului catolic, s’a exprimat In modul următor :
«E constant că arnaşamentele artileriei franceze sunt actualmente superioare acelor ce avem noi. la alte ţări, viaţa militară apasă şi mal mult asupra populaţiunel de cât la noi. Nimeni nu va avea curagiul In faţa acestor fapte, ca să ne îndemne a sta pe loc, ca ast fel se compromitem toate rezultatele glorioase obţinute de 30 de ani.
«Trebue casă ne aducem aminte de vechiul proverbi.
«A fi fără arme e a fi fără onoare.
D. Bebel replicând a zis : «Circumstanţele actuale sunt rezultatul pur şi simplu al anexiune! Alsaciel-Lorena.»
D. Richter a reprodus vechea d-sale argumentaţie, adică că se vorbeşte vecinie de armamentele Rusiei şi ale Fran-ciei eară nici o dată de acelea ale Italiei şi Austriei, ca cum Germania n’ar avea şi dtnsa aliaţii săf.
Ministru de Resbel, reaminteşte că a zis că date fiind înarmările sdro-bitoare ale tutulor statelor Europei, nimeni nu va avea curagiul de a spune că trebue să ne oprim, ca ast-fel se fim striviţi sub picioarele inimicilor.
Proectul de lege a fost In urmă retrimis la comisiune.
PENSIILE MILITARE
Zilele acestea, vor începe în parlament des’oaterile privitoare la pro-ectulde lege pentru pensiile militare.
Secţiunile Camerei şi Gomisiunea delegaţilor au îmbrăţişat cu atâta căldura interesele ostaşilor noştriî, în cât nu mai încape îndoială că proectul ast-fel cum a fo3t alcătuit de guvern va trece cu o mare majoritate.
Fie din pripă, fie poate din altă causă, îngrijirea ministerului deres-boiu, destul de părintească pentru ofiţeri, nu s’a întins cu aceeaşi mărinimie şi asupra urmaşilor acestor militari.	/
Soarta ce proectul de lege face copiilor militarilor, dupe moartea părinţilor, nu eşti satisfăcătoare.
Nu e satisfăcătoare în doue privinţe
Proectul asigurează viitorul fetelor orfane numai până la majoritate, şi nu conţine nici o disposiţiune specială pentru copii infirmi care a-semenea nu primesc pensiunea părintelui lor de cât tot până la majoritate.
E invederat că majoritatea nu poate fi un leac pentru copilul infirm şi că densul găsindu-se pus în absolută neputinţă de a’şi câştiga pâinea, legea trebue se c.onţie în privinţa infirmilor nişte disposiţiunl mai caritabile, care se’i pue la adăpostul miseriei şi al cerşetoriei.
Ar fi trişt lucru se vedem pe fiul unui fost căpitan sau unui fost colonel întinzend mâna la colţul unei strade din causă că e infirm şi din causă că Statul ’i a tăiat mijloacele de existenţă de la 21 de ani înainte.
Aceiaşi observaţiune, avem de făcut în privinţa dreptului la pensie ce se da fiicelor de militari numai până la majoritate. Termenul ar trebui prelungit până la mâritişiu, căci a tăia acestor copile or ce ajutor de la 21 do ani înainte, e a le a-runca în braţele prostituţiuneî.
Credem că în ziua când se va des-bate proectul de lege, se vor propune doue amendamente în acest sens.
RADICALI SI SOCIALIST!
(MORAVURI POLITICE)
Actul I.
Nădejde. Cine are să facă fericirea ţăref, mâ Panule ?
Panu Noi Nădejde.
Nădejde. Cine noi ?
Panu. Noi radicalil-socialiştf. Nădejde. Cine are sS salveze norodul, să dea pâmlntţeranilor, să mâ-nănce friptă burghezia, să scape România de peire, şi să dea ţăreî toate libertăţile ?
Panu. Noi, Nădejde.
Nădejde. Pentru cine votezi tu Panule ?
Panu. Pentru tine, Nădejde.
Dar tu Nădejde pentru cine votezi ? Nădejde. Pentru tine, Panule. Prin urmare cum lucrăm ?
Panu Noi radicalii, lucrăm mână In mână cu socialiştii In toate chestiile. Nădejde ! Noroc să dea Dumnezeii ! Panu. Noroc 1 Haide să bem In sănătatea partidului nostru.
Actul al II lea
Nădejde. «Acum e vorba să alegeţi un deputat. Trebue numai de cât să alegeţi pe d. Panu. Ei a luptat când s’o resculat ţăranii din Muntenia ; el o stăruit peDtru pământ; el o fost hojma a-părătoriul vostru ; el o să mă ajute la colegiul al 3-lea. Panu nu ’1 burghez, ci din partida muncitorilor, adică din partida unde sînt eu, Miile, Costache Bacalbaşa şi alţi prieteni».
Panu. «Ştiţi pentru ce ed vă cer să alegeţi pe Nădejde ? Iată :
Partidele vechi sunt neputincioase; nici liberalii nici conservatorii nu se interesează de marilechestileconomico-sociale. Noi mergem mână In mână cu socialiştii ln toate chestiile.
Şi când zic noi, Înţeleg pe mine, pe Nădejde, pe^Morţun, pe Miile, pe Lss-car Veniamin şi alţii care formulează noile principii economice.
La o parte deci cu vechile partide 1 Scăparea voastră nu poate fi de cât In elementele radica'o socialiste 1»
Actul al III-lea
Drepturile Omului. «Să nu vă Incre-deţi In Panu şi al lui, oameni cu două feţe, care umblă ln două luntre. Voeşte să aleagă pe un Bacalbaşa de care să vă feriţi. Voi veţi alege pe Miile care este de al noştri!».
Lupta. «De mult timp un domn Nădejde, cu câţî-va băeţl de pe la şcoală se dad de salvatorii norodului. Oameni de felul acesta nu pot fi de cât şarlatani».
Drepturile Omului. «Panu şi Bacalbaşa nu sunt de cât nişte calomniatori, oameni fără va'oare, fără dor de ţară».
Lupta. «Miile e un prost, care n’a inventat praful de puşcă. Veniamin e o med ocritate, o sluga & lui Nădejde».
Drepturile Omului. «Gel de la Lupta sunt nişte şarlatani».
Lupta. «Gel de la Drepturile Omului sunt nişte escrochl».
Moralitate
Şi corb la corb, îşi scoale ochii I
Tiblsir.
REORGANIZAREA
MINISTERULUI DE INTERNE
PROIECTUL PRINTZULUI ŞTIRBEI
Administraţia Interna, externa
si politia.—Sil naţiunea funcţionarilor. — ierarhia si competinta funcţionarilor. — Adniisibili-tateasi înaintarea în funcţiuni
De câte-va zile o însemnată activitate se desvoltâ la Ministerul de Interne.—Ministrul Ştirbei lucrează la un proiect de lege pentru complecta organizare a serviciilor administrative dependinţe de resortul seu.—Lucrarea îmbrăţişează de o dată administraţiuuea centrală, adminis-traţiunea exterioară sau judeţeană ; coprinzând Prefecturele cu ocoalele lor şi Poliţiile; în fine condiţiunilede admisibilitate şi înaintare, şi un sistem nou pentru a garanta funcţionarilor administrativi stabilitatea şi răsplătirea muncei lui.
Administraţia internii, externii şi poliţia
Administraţiuuea centrală a Ministerului de Interne, dacă se va admite proiectul prinţului Ştirbei,va Ii împărţita în doue mari Direcţiuni: una care se se ocupe numai cu ad-ministraţiunea propriu zisă, judeţeană şi comunală; alta care se se dedea numai la controlul şi adrni-nistraţiunea financiară a judeţelor şi comunelor. Serviciile şi direcţiunile astâ-zi existente şi detaşate de administraţia centrală,nu intra în cadrul legei, ele rămânând tot sub imperiul legilor ce le-au creat.
Iu administraţiunea exterioară se păstrează de asemenea organele astă zi existente, adică Prefecţii, directorii de prefecturi şi comisarii de ocoale în locul sub-prefecţilor, care desfiinţându-se, rămân numai câta unul pe lângă prefect spraa’l ajuta în inspecţiunea judeţului.
La poliţie s’a introdus o mare îmbunătăţire :
Mai întâiu s’a creat poliţii de stat în toate comunele urbane din ţară şi s’a admis ca poliţiile însemnatelor oraşe Graiova şi Galaţi, se fie ridicate la gradul de prefecturi de poliţie,ca şi laşul.—Cele-l’alte poliţii s’au împărţit în patru clase, care coprind, cele d’întâiu trei clase oraşele reşedinţe de, judeţe, iar clasa a patra, poliţiile celor-l’alte comune urbane din ţară nereşedinţe.
Situaţiunea funcţionarilor
S’a făcut o mare îmbunătăţire în privinţa salariilor tutulor funcţionarilor, stabilindu-se chiar, dupe dorinţa exprimată în întrunirile din urmă ale funcţionarilor, gradaţiuni siu avansarea pe loc a or-cârui Impiegat administrativ.
Dar nu numai atât — Ministrul Ştirbei a avut curajul se se desbrace de o mare prerogativă ce ’i dă starea actuală de lucruri : prin proiectul seu renunţă la dreptul ce are de a depărta sau destitui pe funcţionari dupe propria sa socotinţă.
Suspendările mai mari de 45 zile fără leafă,ca şi destituirele sunt pronunţate da un juriu compus din funcţionari şi presidat de un magistrat, cu dreptul de recurs la consiliul de miniştri. Cu chipul acesta cea mai mare stabilitate este garantată funcţionarului administrativ, şi el nu va mai avea a se teme că va fi asvârlit pe drumuri, el şi familia lui din causa schimbărilor de guvern. Pe de altă parte s’a admis o serie gradată de pedepse premergătoare suspendărei şi destituirei.
Ierarhia şi competinţa funcţionarilor
Un alt punct esenţial al legei este determinarea ierarhiei în toate ramurile administraţiunei şi mai pre sus de toate eompetiuţa de a instrumenta a fie-cârui funcţionar. Aceasta va fi un mare progres în materie administrativă. Gum stăm astâ-z>, cea mai mare anarhie domneşte în astă privinţă, ştiut fiind că toate puterile ce un funcţionar deţine sau exercită nu sunt în mare parte reglementate prin anume legi, ci mai mult prin us sau tradiţiune.
Mecanismul nouei organisări şe sprijineşto totuşi pe un personal cât
www.dacoromanica.ro
I
mai bine condiţionat— Ministrul a avut grijă ca se prevadă pentru a-ceasta şi condiţiunile de admisibilitate şi înaintare în funcţiunile administrative.
Admisibilitatea şi înaintarea în funcţiuni
In trăsuri generale admisibilitatea este bazată pe certificatele de studii. Până la funcţiunile de şefi de biu-rou inclusiv în sus, aceste certificate trebue se fie de la scoli superioare şi recunoscute dupe legea Instrucţiunea, în gradele inferioare, bacalaureatul sau cel puţin o şcoală primară complectă.
Pentru naintâri se cere stagiu în funcţiunile imediat inferioase. S’a preferat sistemul dubiu, adică titlul şi stagiul, ast fel că s'a.fâcut cu putinţă funcţionarului atingerea celor mai înalte trepte ierarhice in ramurile administraţiunel.
Pentru contingentul personalului, pe lângă acei cu diplome şi dedaţi carierei administrative, s’au utilisat încă doue mari ramuri aie activitâţei sociale la noi: Magistratura şi armata. S’a făcut o asimilare oare care între diferitele grade ale acestor ra-mure cu funcţiunile administrative şi s’a înlesnit trecerea din magistratură şi armată în administraţiune, a or cărui va fi făcut o scoală ro mână sau streină.
S’a mai făcut o parte largă şi experienţei celor care au trecut prin viaţa publică la noi, fie in diferitele funcţiuni aministrative, fie în Corpurile legiuitoare şi alte înalte demnităţi publice.
Sperăm că această importantă lucrare unică in felul ei până azi în ţară la noi, unde toate legile s’au făcut în vederea persoanelor iar nu a serviciilor şi a viitorului, care coprinde într’însa cea mai perfectă desinteresare sub punctul de vedere politic şi de partid, va fi cu căldură îmbrăţişată de toată lumea care doreşte se se pue odată capăt desordi-neişi anarhiei organisate, dupe propria expr< siune a primului ministru Rosetti, care domneşte în ţară la no; de atâta timp.
0 bună organisare administrativă va fi baza celei mai sigure prosperităţi publice a Statului nostru.
In curând vom publica şi expunerea de motive care e.ste un studiu complect al materiei administrative.
CRONICII TEATRALA
Repertoriul teatrului naţional, în cele opt zile din urmă, a fost foarte variat şi destul de atrăgător;—puţin a lipsit ca să fie cu deosebire interesant, dacă Millo putea sâ joace în Moştenitorii.
Cu o neobişnuită luare aminte se Întocmise câte va spectacole aşa cum s’ar cuveni să fie mai tot d’a-una; alt fel, numai cu încercări izolate şi mal ales intermitente, la intervale foarte lungi, nu se poate ajunge la nici un rezultat, căci lumea, odată răcită şi respinsă de lunga serie de spectacole rea alese, cu greO se hotăreşte a crede că s’ar putea întâmpla un spectacol la locul lui. Aşa se şi explica de ce, la ultimele repre sentaţiunl, sala a fost goală ca de obiceiQ, ba chiar mai goală, dacă se poate. Vadul e stricat estimp, şi e stricat rea; cauzele sunt multe ; unele din ele le-am aretat în deosebite rânduri. De aceia cu toate că pe afişele teatrului aO stat, la o representaţie, Fântâna Blandu\ie\ şi Kir Zuliariadis, iar la altă represintaţie Vicleniele Iul Scapin şi Noaptea Furtunoasă, am avut, totuşi de înregistrat şi de astă dată, ca de obiceia, că publicul este foarte îndărătnic şi neclintit în indiferenţa pe care, cu drept, or fără drept,—aceasta sâ ştie bine de cei în curentul lucrurilor,—o arată faţă cu ce se petrece la teatrul naţional.
Câte patru piesele acestea sunt cunoscute ; — unele, ca Fântâna Blanduţiel şi Noaptea Furtunoasă aa ajuns populare, iar alta, cum e Vicleniile Iul Scapin a fost re-presintatâ de câte va ori anul acestacât pentru Kir Zuliariadis, această producţiune de tinereţe a d-lul Alexandri, face parte din acea serie de piese care sunt readuse pe şcen# numai cu titlul de «arheologie drama -tică».
Nu dar din punctul de vedere al noutăţii am zis că spectacolele din aceste din urmă opt zile eraO variate şi atrăgătoare, ci, presupunând că am avea o şcenă ast fel condusă, în cât sâ nu lipsească de pe dânsa piesele noul, fie originale, fie traduse, re-presintaţium ca cele de Sâmbătă şi Duminecă ar putea servi ca modele de reluări bine alese şi nemerit combinate.
Ca observaţiuni n’aş putea formula de cât dou$: una privitoare la o modificare a vechel distribuţiuni din Fântâna Blandu\iel şi alta privitoare la traducţiunea comediei lui Moliâre, Vicleniele Iul Scapin.
Rolul Gette', creat şi necontenit jucat de d na Ar. Romanescu, a fost încredinţat, de astă dată, unei eleve a Conservatoru'u’,— d-na C. Jianu. Fără îndoială că e bun lucru Jntr’un teatru sâ se lase drum liber şi se se
EPOCA — 9 MARTIE
asgji'iCifiiisaBaî

procure ocaziunî de a se desvolta talentele ! tinere; această cale nu s’a prea urmat în teatrul nostru şi rea s'a făcut ; —de aceia, ori de câte ori estimp, de Yoe saO mai nemerit de nevoe, unii din cel tineri aa fost puşi la munca unor roluri mal sus de cât talia lor, bine s'a făcut, cel puţin dintr'un punct de vedere,— acela al speranţelor ce s’ar putea bănui cft dă cutare, saa cutare persoana. Dar, pe cât de bun lucru ar fi a-semenea încercări, este o măsura peste care nu se poate, nu e bine să se treacă. încercările acestea trebuesc făcute cu actori autentici, fie cât de tineri, iar nu cu elevi care n'aa terminat Conservatorul;—pe cât de folositoare sunt cu absolvenţi al celor trei ani, daţi cu tot dinadinsul carierii teatrala, asemenea încercări aO fost şi sunt primejdioase când sunt făcute cu elev! care abia ştia buchile. Dacă nu alt-ceva. dar resultatul e trist cel puţin din punctul, de vedere al ideii false ce un elev îşi poate face de el însuşi, când e ridicat d’odată acolo unde abia se cuvine să aspire, după ani de muncă. Ast-fel, fără a căuta să cercetez cum d na Jianu ne-a înfăţişat pe Getta, căci ar fi nedrept să cercetez şi crud să trag vr’o conclusiune, nume pot oprid’anu condamna, chiar în interesul elevei acesteia, pe a-cela care s’a gândit să ne dovedească însuşirile artistice, fie şi în mugur, ale d nel Jianu, luând drept piatră de încercare rolul Gette!.
—	Rolativ la traducţiunea piesei Vicleniile Iul Scapin, ar fi de făcut o întreagă şi amenunţita analiză, întinsă asupra tuturor traducţiunilor ce auzim pe scena teatrului nostru naţional, ca si se poată vedea apoi cât stăm de rea în această privinţă.
E trist lucru când se dă aşa de puţină atenţiune traducţiuniloi şi se rezolvă a-ceastâ afacere într’un mod aşa de uşor de către aceia care aO misiunea nu numai d'a afişa spectacole, ci a vedea puţin şi de lim -ba româneasca. Când în Parlament auzim o limbă mal rea de cât a avocaţilor, când presa în genere e nedomirită, când saloanele noastre alese vorbesc păsăreşte, ar fi de dorit ca cel puţin şcena se fie mai cu milă de limba noastră în traducţiunile pieselor, şi aceasta cu atât mal mult, cu cât de piese originale ferindu-ne DumnezeO foarte des, pe seama traducătorilor stă tot greul ca să ne facă s’auzim o limbă mai cinstită.
Nu ştia cum, cui şi în ce condiţiunl s’or fi dând anul acesta traducţiunile în teatrul nostru naţional. Unit spun că o companie de dou -trel traducetorl aa monopolizat totul ; poate că ar fi mal bine să se adopte alt sistem, mal ales când acel doul-trel, prin nimic nu legitimează favorile de care se bucură. N’am se fac personalităţi, dar a-ducâ-şi fie cine aminte de limba ce-a auzit la represintaţia piesei : O casă liniştită, am vezut ce s’a mal întâmplat aseară cu Bibliotecarul, eşită din pana—traducătoare a aceluiaşi român. Cât pentru Vicleniele Iul Scapin, afacerea e mai gravă. Piesa e din repertoriul cel mare; bietul Moliâre n’a fost Francez aşa de rînd ; — pe cât ’mi se spune, căci afişele noastre tac în astă privinţă, traducţiunea este făcută de un licenţiat în litere... Cu alte vorbe, totul anunţă o pregătire solemnă, - te aştepţi la ceva... când colo Vicleniile Iul Scapin face impre-siunca traducţiunilor turnate într’o noapte, ceasul şi actul.
înainte vreme, la direcţia teatrului şi în comitet eraO adesea oameni fără pretenţii literare, în mare parte ; staD acolo din pricina vîrstel şi mal ales a posiţiunel sociale. Acum, din fericire, şi directorul e om de condeie şi comitetul e plin cu vîrf de tineri ce fac sgomot în lumea noastră cultă, cu deosebire in anevoioasa critică; ar fi drept dar ca licenţiaţi ca traducătorul Iul Moliâre din anul acesta să se mulţumească cu pergamentul licenţe», fără a mal încerca să ’I învedereze valoarea.
—	In curînd, peste vr’o zece zile, se a-nunţă sosirea în Bucureşti a d nel Romanescu şi a d lui Gr. Manolescu, când vom avea ocaziunea să ’( vedem reluându-şl fiecare locul pe şcena de unde nu trebuia să lipsească nici odată.
D. R. Racovitza.
ECOURILE ZILEI
M. S. Regele a deschis sesiunea Academiei Române.
Printre academicienii sosiţi din streinătate citam pe d. Babeş.
—x—
M. S. Regina a vizitat eri Palatul de la Cotroceni şi momentul Principesei Maria.
—x—
D. general Dona comandantul Diviziei a 3-a de infanterie a inspectat eri regimentul 3 de Infanterie şi batalionul al 3 a de venatori —x—
D. gen. Mânu, ministru de resbel, a fost primit uzi de M. S. Regele, cu tare a lucrat aproape o oră.
—x—
Monitorul Oastei publică In nume rul seu trecut mişcarea care se va fne.3 printre mai multe corpuri din Capitală.
- x—
Aflăm că d. ministru de Culte şi
Instrucţie publică a casat concursul pentru ocuparea catedrei de p&tho-logie generala de la Facultatea de medicină din laşi.
—x—
D. prefect al poliţiei Capitalei a luat buna măsură a face se se interzică sistemul nenorocit de sam-sarlâc ce ’i făceau unit oameni asupra sătenilor ce aveau procese la tribunale şi cari îi exploata fără scrupul.
—x—
Mâine se va întruni din nou comisia antifiloxerică.
Se spera că în această şedinţă întreaga lucrare va fi sfârşită.
*	—x—
Proectul de lege privitor la modificarea unor articole din legea sanitară a armatei va fi depus zilele acestea pe biuroul Camerei.
—x—
Consiliul comunal al Capitalei e convocat pe mâine seară la ora 8. La ordinea zilei budgetul şi alte ces-tiuni importante.
—x—
Ministerul Domenielor a dispus înfiinţarea unui laboratoriu complect de fisiologie pe lângă şcoala veterinară din Bucureşti.
In acest scop d. prof. Locusteanu a fost însărcinat se meargă la Berlin, Viena şi Paris, unde va vizita diferiteleinstituteVeterinare,şi unde va comanda instrumentele şi aparatele necesare acestui laboratoriu. —x—
Dintre ziarele umoristice apărute Duminecă iu Capitală «Sfrânciogul Năciunal» se distinge de astă-dată, printr’o desopilantn revista asupra dârei în jodeeatăa guvernului colectivist; cine ’l o citi va avea de ce rîde 1...
—x—
Astă-zi toţi lucrătoriî-hamali, din portul nostru, zice Brăila Liberală, s’au pus în gravă; motivul acestei regretabile măsuri, este că dânşii cer o urcare de plata pentru descărcarea cerealelor din vagoane şi încărcarea lor pe bastimente cum şi a li se plăti timpul ce întrebuinţează cu operaţiunile panionului (aşezarea postamentului de rogojini pe fundul vaselor ce se încarcă) şi al panioru-luî (separaţiunea prin pânze a cerealelor din acelaşi bastiment) ce până acum nu li se lua în seamă, trecându-se acele operaţiuni în plata încărcărilor şi descărcărilor de producte.
Din această causă lucrările din port sunt suspendate.
Autorităţile în drept intervenind pentru restabilirea ordinei, până în momentul de faţă nu au ajuns la nici un resultat satisfăcător.
—x—
Camera de comerţ din Brăila fiind convocată în sesiune extra-ordi-nară, a autorisat pe biuroul ei a angaja doi advocaţi care se susţină la curtea din Galaţi, apelul făcut atât de parchetul local, cât şi de densa contra sentinţei tribunalului prin care, dupe cum ştim, achitase pe străinii care, contra legai burselor, profesează sarcina de mijlocitori în portul nostru.
—x—
La concursul ţinut pentru şcoala secundară de fete din Craiova a reuşit cu mult succes d. S. Nanuleseu.
Membrii comisiunei ’l au felicitat. —x—
Jn cursul lunei corente se va juca laTeatru Naţional, ultimapiesă noue din stagiunea aceasta : O noapte în carnaval, comedie în 3 acte locali-satăde d.V. Alexandrescu, dupe Les dominos roses de Haonequin et De-lacour.
INTEMPLARILE ZILEI
DIX CAPITALA
Un accident. — Eri seară, pe când o maşină manevra în gara de Nord, Niţâ Georgescu,de loc din Mizil, trecând pr’intre vagoane l’aft apucat două tampoane în peptşi ’n spate, de unde a fost scos mort.
Doue guste.—Decu Ştefan a furat doue gâşte pe calea Şerbaii-Vodâ. Pentru a-ceastâ ispravă, Decu a fost dus la secţia 3.
Un anti-diuastic. — Aflăm că mâine Adeverul\a avea un articol formidabil. Iată de ce:
Vizitiul Caşaschi de la Palat, a furat mal multelingurinle de aur din sofragena Palatului. Goşaschi a fost dus la secţia 6.
Adeverul e furios de modul cum sunt persecutaţi anti-dinasticil.
DIX STREIN ATATE
Un asasinat pe vapor. — Echipagiul unul steamer sosit la Dunlcergue aduce vestea că un asasinat s’a săvârşit pe bordul bastimentului Dnncaster.
Căpitanul acestui bastiment, William Connelly, a fos ucis fără provocare eu o lovitură de cuţit la gtt, de către bucătarul Gemton, care lovindu’l a zis : «Asta este o înţepătură d i a lui J.ick spintecătorul.»
Gempton, prins de mateloţi, a fost dus la Grimsby, unde acum e închis.
Un ca/, curios de letargie.— Un ciudat caz de letargie s’a întâmplat la Pâri-gneux. D-na C... răcise mal dâună-zl, aşa c’a fost silită s6 stea în pat. Dupe două zile a murit - aşa se părea — fără agonie. Un doctor fiind chemat, refuză de a da autorizaţia de tnmormtotare, de oare-ce nu găsi pe corp simptomele morţel.
Mal mulţi medici refusâde a se pronun-
ţa. Se pare totuşi, că se poate afirma, cum că d-na C... e mal mult.adormită adînc de cât moartă.
— Se anunţă, că faimosul «massor» o-landez Meizger se va duce la Roma, chemat de Leon XlII-lea. Papa e singurul om, I pentru care el consimte sâ se deranjeze. J împărăteasa Eugenia, împărăteasa Austriei, prinţii şi prinţesele, care au nevoie de dânsul, seduc toţi sâ’l gâseaccâ; regula e generală. Trebuie sâ adâogâm, că Metz-gor n’are decât un tarif pentru toţi. E curios lucru soarta acest! om, a cărui origină e mal mult decât modesta.
El e foarte inteligent şi foarte ambiţios.
nisterul Domeniilor ca sfi li se dea pământul trebuincios
drept care am dat aceasta. S'a mai primit prin un mandat poştal 20 lei.
Semnat
G. Miile.
A 3‘ EDITIUNE
SPECTACOLE
Aseară la Teatru National s’a dat Bibliotecarul, comedie în4actedeMoser, tradusă de d. A. C. Brâiloiu.
Lume mal multă, par’câ, de cât de obiceia.
Artiştii aa fost bine cu toţi, în specie Anestin, Nottara şi d-nele Ionaşcu şi Sarandi.
Mâine seară Joi se dă tot Bibliotecarul.
*
* #
Vineri 17 Martie se dă la Teatru Naţional o representaţie extraordinară de d şoara Alina D. Ananescu sub patro nagiul M. S. Regina.
Vor da bine-voitorul lor concurs d-nele L. Bruzzesi, Ana Manolescu, M. Ciucurescu, Z Ştefanescu şi dd. B. Pa-pasovicl, G. Nottara, A. Gruber, C. Costescu, I. Bajenaru şi E. Narice.
Iată programa :
Schînteia, comedie într’un act de Pailleron ; Strigoiul, versuri de Sihlea-nu, recitate de d. C. Nottara ; Solo pe ţiteră de d. A. Gruber; Una furtiva lagrima, romanţă din Elisir d'amore da Donizetti, cântată de d. I. Bajenaru; Să rularea, comedie tntr’un act; Romanţă cântată de d-nn Bruzzesi; Dormi iubito, versuri de Al. Vlahuţă, recitate de d-ra A. Ananescu; Solo executat pe vioară de d. B. Papasovici; Mărturisirea, dramă într’un act de Sarah Bernhardt.
Precum se vede, această represen-taţie promite un mare succes.
*
* *
La Eforie aseară spectacol variat.
Lume nu prea multă, dar nici prea puţină.
INFORMA TIUNI
Eri seară, s’au adunat în saloanele Otelului Broft, deputaţii şi senatorii din majoritate.
In această întrunire, s’au discutat cestiunile ce sunt la ordinea zilei în parlament, precum şi mijloacele d’a activa resolvarea ces-tiunelor mal însemnate, care nu pot suferi o întârziere, precum de pildă este bugetul.
-ss-
Tot eri, amicii d-lui Lascar Ca-targiu s’au întrunit la Otel Ote-teleşeanu şi s’au ocupat de atitudinea ce grupul trebue se păstreze cu ocazia interpelării de azî de la Cameră, a d-lui Caton Leca, privitoare la alegerea de la creditul funciar rural.
-»»-
D. Nicolae Blaramberg, căruia s’a oferit locul d-lul Dimitrie Ghica la Eforia ^spitalelor civile, ar fi dispus se primească această însărcinare.
-»
Comisiunea de informaţiuni a terminat cu cercetarea rentei de la ministeriul de finanţe.
D-nil Lambru Vasilescu şi C. MarcovicI însărcinaţi în special de a cerceta cum s’a emis renta Statului pâu’acum, vor face raportul lor în această privinţă.
De eri comisiunea de informaţiuni a început se lucreze la ministeriul lu rărilor publice.
Prima lucrare de care s’ati o-cupat membri comisiunei, a fost modul cum s’au făcut exproprierile pentru gara de Nord.
Se ştie că aceste expropieri s’au făcut pe timpul ministerului lui Radu Mihal.
D. Nicolae Blaramberg va lua azi cuvântul pentru a vorbi în sensul d-lul Peuceseu, care îşi va desvolta interpelarea privitoare la creditul funciar român.
-w-
SCRISOAREA D-LUI MILLE
Am vorbit despre o scrisoare a d lui Miile, prin care directorul ziarului Drepturile Omului recunoaşte că a primit bani pentru a stărui sâ se dea pământ locuitorilor din B căti.
Eri am publicat răspunsul d-lul Miile, la informaţiunea noastră.
Azi publicam textual chitanţa iscălită de d. Miile.
lata chitftnţa în cestiune :
80 lei adică opt-zeci lei am primit acont de la Vasiie Bejan pentru sătenii din Valea Mare Fa-raoani pentru a stărui la Mi-
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 8 Martie 1889
Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşe-denţia d-lul general Florescu.
97 Senatori faţă.
La ordinea zilei legea asupra revizuirel codicelul de justiţie militară.
D. General Florescu, preşedinte, a-rată că d. General Mânu, ministru do resbel, e ocupat azi la Cameră cu bugetul pentru care roagă Seuatu a’l scuza. Prin urmare propune trecerea în secţiuni.
Senatul încuviinţează şi şedinţa se ridică anunţâadu-se cea viitoare pe mâine.
CAMERA
Şedinţa de la 8 Martie 1889
Şedinţa se deşchide la orele 1 1/2 sub preşedinţa d-lul Pake-Protopopescu vicepreşedinte.
Respund la apel 92 d-nl deputaţi.
Se îndeplinesc formalităţile.
D. Cuton Lecca desvoitâ interpelarea sa asupra societăţilor de credit urban şi rural şi asupra modificărilor ce sunt de Introdus în Statutele acestor societăţi. Oratorul zice că o asemenea interpelare a mal adresat în sesiunea trecută. D-sa reproşează că miniştrii eraţi şi censorî şi guvernatori al acelor credite. «Controlatul nu trebue sâ fie şi controlator. Aceasta e inadmisibil.»
Interpelatorul citeşte mat multe articole din Statutele Societăţilor de Credit. D. Lecca venind la cele petrecute la creditul funciar rural cu ocazia alegerel dedâu-nâzi acuză pe comisar că nu şi-a făcut datoria şi nici nu putea face alt-fel de oarece e colectivist şi actualul guvern tot îl ţine la postul săh.
Interpelatorul zice apoi că preşedintele de la Creditul acesta este acel de la Eforie şi precum se ştie ce s’a descoperit la Eforie, e de bănuit că se petrec şi la Credit aceleaşi lucruri; sunt chiar denunţări nenumărate. Oratorul întreabă apoi pentru ce nu se numeşte o comisiune de anchetă pentru ca sâ ştie publicul şi acţionarii ce se petrece acolo.
«Creditele sunt o instituţie tînără la noi, — zice d. Lecca, — şi n’ar trebui ca să apuce pe o cale greşită în loc sâ progreseze.»
Terminând, oratorul zice că guvernul e dator sâ poată face îndreptările ce se cer la aceste societăţi de Credit, fiind-câ acest guvern e puternic, are o majoritate impunătoare. (Aplause lungi).
D. Menelas Ghermaai, ministru al fi-nancelor, cere sâ’şi desvolte şi d. Gr. Pău-cescu interpelarea sa fiind că e aproape identică cu a d Iul Caton Leca, apoi d. ministru va respunde.
D. Gr. Peuceseu declară că abuzuri şi ilegalităţi s’ah comis la Creditul funciar rural şi aduce douâ exemple că Creditul a lucrat în contra prescripţiunilor legel şi statutelor creditului. Dominaţia de sub regimul trecut a fost exercitată de consiliul de administraţie şi acuma. La ultima alegere de la credit sistemul colectivist era în floare. D. Pâucescu citeşte mal multe scrisori olografe şi cu titlul creditului semnate de dd. Sturdza, Stoicescu şi Tache Protopopescu. D.n aceste scrisori d. Pâucescu vede ca lupta era numai între reacţionari şi colectivişti. «E de datoria d-v. a guvernului a pune pe drum această societate care a fost deraliatâ de colectivişti. (Aplause prelungite).
1). Meuelas Ghermaai, ministru de finanţe, respunde ca sunt douâ acuzări ce se aduc guvernului: 1. Reaua administraţie a creditului funciar rural, 2. Că guvernul n’a luat nici o mâsurâ de îndreptare. Şi mal sunt şi alte douâ învinuiri: 1. Aceea că convocarea creditului pentru alegere a fost făcută la timp de mal puţin de 60 zile cum spun Statutele. 2. Gâ prin epistole şi manopere s’a exercitat presiuni.
D. ministru de finance procede la discutarea tie-căruî punct de acusare pentru ale respinge. Creditul are drepturi consacrate prin o lege speciala. Intru cât priveşte reaua administraţie, d. ministru, zice că n’a primit nici o denunţare de felul cum au zis interpelatorii. Denunţările de abu-surî nu s’ah produs pe toate moşiile hi-potecate; cel mult şeapte din aceste moşii a& fost expropriate din mal bine de 2000 ce sunt puse la Credit. Deci nu e nici o persecuţie politică. Bilanţurile creditului au fo^t regulat publicate în Monitorul oficial şi în broşuri ce s’aQ împărţit de sigur la toţi acţionarii. D. ministru de finanţe zice că este convins ca administraţia a fost bună şi cinstită. Chestiunea politică însă e o chestie de apreciare şi nu se poate discuta nici demonstra ca fiind exactă sau nu. Faptul că s’a comis imprudenţa d’a se scrie o scrisoare, două, asta nu însemnaazâ nimic; în loc de scrisoare s’ar li putut face vizite. In definitiv, respingând toate acusările, d. ministru cere acte positive, doveditoare. Recunoaşte convocarea n»iegalâ înainte de 60 zile dupe cum zic Stat utele, poate e imprudent modul corespondenţe), ia privinţa procure-ior în alb, d. ministru au acuza pe credit ci legea care permite aceasta. Deci toate acusările aduse nu sunt fondate.
Faptul celor 60 de z le este foarte interesant, d. Ghermaai citeşte articolele relative la aceasta. Cinee vinovat în această afacere? Comisarul guvernului? E vinovat fiind că a fost contra articolului din Statuie şi nu e vinovat fiind-câ ast-fel se urmează de 14 ani de zile. Intru cât guvernul are influenţă în această afacere, d. ministru promite că va interveni.
D. N. Itlurnmberg zice Că guvernul poate sâ pue capfit la cele ce se petrec la creditele în chestiune. D-sa dovedeşlo cu acte legallsate şi sentinţe că la Creditul urban s’aQ făcut abusurl, între altele a-celea că s’aO luat de douâ ori un câşt de la o proprietate. La Creditul rural iarăşi d. Blaramberg ştie că cheltuelile pentru procurele în alb s’ah trecut în registru în socoteala creditului. D. Blaramberg dă citire unul articol din ziarul România şi gă-
www.dacoromanica.ro
BfcSlTrt-il
EPOCA — 9 MARTIE
seşte că dd. Ion Ghica şi Dina- SLurdza membrii tn consiliul de administrare erau îndărăt cu ratele pe 2 şi 3 ani. Oratorul făcând requizitorul colectivităţi spune câ tncâ n’a terminat acest requizitor şi simţindu-se obositroagă a se suspenda şedinţa pentru câte-va minute.
Şedinţa se suspenda.
La redeşchiderea şedinţei d. Blaram-berg urmează discursul sâ\l şi citeşte textul legii creditului funciar relativ la comisarul guvernului pe lângă acest credit. Oratorul întreabă pe guvern dacâ are se institue o anchetă spre a constata cele spuse în articolul din România şi care e semnat de d. Pană Pencovici şi întreabă dacâ rezultatul acelei anchete va fl pus în cunoştinţa Camerei.
Apoi d. Blaramberg îşi desvoltâ interpelarea sa relativă la înfiinţarea unul credit funciar rural în oraşul Iaşi. Oratorul zice că în aceasta privinţa nu se pot în li i n ţa. monopoluri şi sprjină proectul sâfl pronunţându-se pentru descentrali-sare fiind că este singurul remediil spre a se îndrepta relele de care se plâng azi.
(Şedinţa urmează).
torvryifflray-w-—,i u-.-w;- avruxi,x.:^.-vnrgajrraaT. «v'. ii ■! i ■
DEPESI
Manifestaţie ovreiască
(Prin fir telegrafic)
Londra, 19 Martie. — In East End s’a făcut o manifestaţie de câtre o-vreii fără lucru.
Ei se plîngeau nu numai că nu găsesc de lucru, dar şi că atunci când au ce lucra sunt împovăraţi cu 18 sau 19 ore pe zi.
Ei au organizat o procesiune, la care au luat parte vre o 5—6 sute de ovrei cu un steag negru pe care sta scris: «Muncă pentru toţi sau pentru nimeni.»
Ducendu se la sinagogă, au fost nevoiţi se se retragă, de oare ce rabinul n’a voit se sinjască.
S’au ţinut mai multe discursuri socialiste şi apoi s’au depărtat cântând Marseileza.
Regele Alexandru si reg. Natali»
(Prin fir telegr.)*
Ktena, 20 Martie.— Fremdenblatt a-flă din Belgrad că regele Alexandru ar fi adresat reginei Natalia o scrisoare princare o roaga să nu vie în Serbia unde visita sa ar face posiţiunea lui mal grea, şi l’ar pune In neputinţă de a o visita în străinătate.
Regele Milan la Pesta si Viena.
(Prin fir telegr.)
Budapesta, 20 Martie. — Un prânz s’a dat ieri la Curte în onorea ex. regelui Milan. D. Tisza asista.
Viena, 20 Martie. — Ex-regele Milan a primit ieri visita Imperatului. întrevederea a ţinui jumătate de ceas.
La |sosirea sa la Vienaln timpul dirni-neţeî regele Milan a fost salutat la gară de către ministru Serbiei, d. Petro -nievicl.
Casatoria principelui AI. de Bat-teinberg
(Prin fir telegr.)
Paris, 20 Martie. — Figaro, zice că principele de Battemberg a decis pe primarul din Castellar să contracteze căsătoria prin asigurări inexacte; procurorul Republicel din Nice considerând purtarea necorectâ a principelui, ar avea intenţiunea să ceară tribunalului din Nice pronunţarea nulităţii căsătoriei, ca fiind celebrată prin ajutorul unor mijloace frauduloase şi prin violarea legilor franceze.

Sub comisiunea bugetară a ministerului de resbel propune o modificare însemnată de introdus în organizaţia armatei noastre.
Iată despre ce e vorba :
D. Ministru de resbel, graţie unor economii făcute la alte capitole, a propus ca fără nici un spor In buget, se se înfiinţeze 2 companii permanente la fie-care regiment de dorobanţi.
Sub-comisiunea bugetară vrea ca în loc de această inovaţiune şi cu aceleaşi resurse se se dea tu-tulor recruţilor de dorobanţi, o instrucţie de 6 tuni, în loc 60 de zile cât e azi.
Ministrul de resbel face propunerea sa, în scop ca peste cât-va timp, când bugetul va permite a-ceastă cheltuială, să se înfiinţeze câte un batalion permanent la fiecare regiment.
La rândul eijsub-comisiunea susţine că atunci când s’ar înfiinţa un batalion de fie-care regiment, s’ar putea, cu aceleaşi resurse ce ar priciţi ui înfinjarea unui batalion, să se dea tutulor recruţilor de dorobanţi o instrucţie permanentă de un an.
Mâine sub-comisiunea să va întâlni, pentru primajoară, cu d. general Mânu, pentru a discuta a-ceastă cestiune.
*
In ultima întrunire intimă a a-micilor d-lut Lascar Catargiu, s’a hotărât ca se se suprime cotisa-ţiunile, pe care le dădeau pentru susţinerea ziarului România, a-miciî d-lui Lascar Catargiu.
*
O foarte importantă mişcare diplomatică se va face peste câte-va zile.
*
D. Ministru de interne, întovărăşi t de secretarul general al a-cestul minister, pleacă astă seară în inspecţie, la Craiova.
X
După o versiune, e vorba de numirea d-luî Al. Sc. Ghica ca efor tn locul d-lui D mitrie Ghica, demisionat.
*
D. ministru de interne a cerut de la colegul său de la resbel să însărcineze pe un şef de serviciu de la acest din urmă minister ca să studieze şi să ’şi dea părerea în privinţa instalărei companiilor de armată pe fie-care ocol.
X
Ivâine se va judeca în apel la secţia a III de Ilfov procesul bătăuşului pus de către poliţia colectivistă să urmărească şi să maltrateze pe d. Hagi Petrescu, onorabilul şi curagiosul comersant caro
fiind jurat în procesul Oroveanu, 1 a ştiut se resiste ameninţărilor şi ademenirilor colectiviste şi să judece după conştiinţa sa. De atunci încoace el a fost victima unul şir neîncetat de persecuţii.
Pe lângă sute de procese de contravenţie ce i s’aii făcut pe nedrept şi care l’au ruinat pe jumătate, a fost atacat şi crunt lovit ; de un bătăuş sub ochii şi cu concursul poliţiei d-lui Moruzi.
Judecătorul de ocol osândi pe bătăuş la o luni închisoare şi 500 franci despăgubire.
Secţia III a tribunalului de Ilfov avu din nefericire slăbiciunea să s adă pedeapsa numai la 10 zile de închisoare şi 10 lei amenda.
Incuragiat de această indulgenţă, bătăuşul întâlnind pe d. Hagi Petrescu însoţit de soţia d-lui se repezi cu un ciomag asupra lui şi îi sparse capu umplându-1 de sânge.
Pentru acest al doilea fapt judecătoria de ocol a osândit iarăşi pe îndrăsneţul bătăuşi la 7 luni de închisoare.
Mâine, cum am zis, procesul vine în apel iar la secţia a Ill-a.
Sperăm că de astă dată printr’o aspră osândă justiţia va şti să puie capăt acestei infame persecuţii.
*
Vineri fostul general Anghelescu va fi pus în libertate de la penitenciarul Văcăreşti, ca împlinind pedeapsa ce i s’a aplicat.
X
In urma unei denunţări ce s’a făcut parchetului, cum că un domn M.. căpitan în retragere, ar fi falsificat timbre poştale, d. Voinescu-Boldur prim-procuror a mers azi dimineaţa în persoană la domiciliul acestuia pentru a face o anchetă.
Se pare că denunţarea era e-sactă, căci dupe prânz d. Voi-nescu-Boldur întovărăşit de d-nu judecător de instrucţie Papp, au mers din noii la domiciliul d-lui M.
D-nu M. pretinde că el fiind colecţionar de , timbre, pe care le trimite în străinătate, n’a făcut de cât să şteargă cerneala pecetei poştei, şi se le vopsească din noii pentru a le vinde tn străinătate ca absolut nuoi.
Mâine vom da amănunte interesante privitoare la această gravă descoperire.
X
In dosul unei case de la sosea s’a găsit un craniu de copil ca de 12 zile.
Se presupune că acest copil a fost lepădat acolo de vre-o mumă denaturată.
X
Un anume Wolff, ovreii! din calea Văcăreşti No. 36, îşi bănuia
nevasta şi se certa aproape zilnic cu dânsa de vre-o 20 de ani.
Astă noapte, pe când nenorocita dormea, Wolff luă un cuţit mic, o lovi în părţile genitale şi o spintecă.
La ţipetele victimei, vecini a-lergară şi în sferşit criminalul fu prins. El începu să strige : „Sunt Jack Spintecătorul 1“
Femeia, de şi grav rănită, nu e în pericol de moarte.
Wolff a fost Înaintat parchetului.
X
Azi Cuvtea cu juraţi din Capitală a judecat trei pi'ocese de presă.
Unul al redactorilor ziarului colectivist Democraţia, d-nii De la Vrancea, Taehe Protopopescu, Cu-loglu, acţionaţi înaintea curţii cu juraţi de către d. Vasile Serbă-nescu calificat de aceşti domni ca bătăuş.
Al doilea, al unui domn Catinu care în coloanele unei foi obscure din Capitală a atacat pe fraţii Sp iro.
Al treilea, al ziarului Lupta care într’un număr al său din 13 Aprilie,trecut a calificat pe o doamnă din Afumaţi că ar fi aţâţătoare la revoltă.
Curtea cu juraţi a achitat pe toţi preveniţii.
X
Sâmbătă seara, 14 Martie, tn palatul Universităţei, au depus primul examen de licenţă din studiile exegetice-istorice absolvenţii Facultăţeî de Teologie Ioan Po-pescu şi Gheorghe Protopopescu. Seriositatea membrilor comisiunei şi modul cum răspundeau candidaţii ne îndreptăţeşte a crede că tânăra noasli'ă Facultate va da roadele ce, cu drept cuvent, se aşteaptă de ţară. Pe lângă aceştia, au mai depus primul examen, în luna tx’ecută, absolvenţii Gh. C. Vântu şi Mateiu Dobresou.
BURSA DE BUCUREŞTI
4 0/0 amortisabila .	. . 82 1/2
5 0/0 amortisabila .	. . 98 0/0
5 0/0 funciar rural.	. . 96 7/8
7 0/0 funciar rural.	. . 104 1/2
5 0/0 funciar urban	. . 94 1/4
7 0/0 funciar urban	. . 104 0/0
5 0/0 urbane Iaşi. .	. . 82 010
6 0/0 urbane Iaşi. .	. . 104 3/4
Banei Naţionale . .	. . 945
Dacii		. . 275 1/2
Construcţii. . . .	. .150
Naţionala asig . .	. .258
Londra 3 luni. . .	. . 25 15
Londra cheque . .	. . 33 3/4
Paris 3 luni . .	. . 99 45
Paris cheque . .	. . 100 45
Berlin 3 luni . . .	. . 122
Berlin cheque . . .	. . 124
Agio		. . 50 0/0
ORA 6 1/2
In urma respunsului <1-1 ni Ministru «le finanţe se preslnta doa moţiuni foarte puiin deosebite una de alta si se cere urgenta pentru ambele o data. I). Puladl protestând, se suspenda şedinţa. La redes«*liidere fiind ora înaintata se cere prelungire care pusa la vot cu bile se respinge. Si şedinţa se ridica ia 6 si 1/4.
PRIM1RIA Miî BUCUREŞTI
REC UMOARE
In publicaţiunea No. 8739 inserată tn numărul 986 al Epoceî de la 4/10 Martie s'a trecut din eroare No. 2302 în loc de numerile 2 şi 302.
TEATRU BULEVARDULUI
IN FIE CÂRE SEARA
REPRESEWATill VARIATE
Acrobaţi, cântăreţi, gymnasticl, dănţuitori şi dănţuitoare întei naţionale , Operete franceze şi germane, etc., etc.
MARELE CIRC SIDOLI
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS
A îl MILITA REPRESENTATI01
HIGHEi-LIF’JE
JOI 9 MARTIE
REPIMMIE EXTRAORDINARA
In pregătire pentru Sâmbătă mare Fes-tiva-equestre în beneficiul atât aplaudatului jockeu-câlăre.ţ d. Cezar Sidoli.
DUMINECĂ 12 MARTIE
După cererea generală la orele 3 p. m. extraordinara şi brilanta matinâe High-life, dedicata copiilor şi onor. familielor, care nu poate profita de representaţiunl serale şi a admira cele noue specialităţi musicale şi indiano cu reproducerea atât aplaudatului «carnaval pe ghiaţă.
nr RDriUflflT Fabrica de făină din
Ut An £ PIUAI Slatina judeţul Olt, tăcută în 1884, după sistemul cel mal noO, care macină 20 chile în 24 ore, scoţând 8 cualitâţl de făină, se arendează pe termen de cinci ani, din causă de interese de familie.
Informaţiunile se daii de proprietar.
Vasile Thoma, Slatina
nr JlDCMn/lTde,a23 Aprilie 1890, Ut AntllUH I moşia Pietrişu din dislrictul Vlaşca, plasa Margini. Amatorii se se adreseze la sub-semnatul, Strada Romană 54.
Ioan ăi. Alexandrescu
Caut un asociat capitalist sau mare proprietar pentru inflinţarea unei lăp-tăril marf, care să prelucreze cu forţă de apă or abur cel puţin 1000 klgr de lapte pe zi.
Dr. G. Maior
Bucureşti, Fundătură Dreptului No. 1 bis.
IONTETZU
Succesorul lui GERSABEK-OVESSA
Sămânţă de Trifoi adeverat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resitentă, asemenea semânţă de Iarba pentru nutreţul vitelor si înfrumuseţarea gradinelor
Reuşita şi producţiunea garantată A F» E MINERALE
din toate sursele indigene şi streine Comande efectuez în toată România
GRIGORE GRADISTEANU
AVOCAT
ConsultaţiunI de la 8—11 a. m. strada Speranţei No. 19.(140
FOIŢA ZIARULUI •EPOCA»
(»)
MAYiXE REID
VI.
(Urmare)
Dar nuţeraă acolo! Numai feţele galbene saă negre a le le sclavilor saă a le Impiegaţilor gazpeî mele I
Apoi de o dată, un om îmi ieşi ’nain-te ţipând. La lumina flăcărilor, recunoscui pe vînător.
Fără a aştepta să’mi spui ce-va, îl strigai :
—	Unde sunt? Unde ’s stăpânul şi stă până d-tale ?
Plecaţi 1 plecaţi amlndol I o ! senio-re, ce grozavă nenorocire 1
—	Plecaţi ? Dar unde ? Ga foc ? Ce însamnă asta ?... Dar vorbeşte, spune mal degrabă !...
—	Pe D-zeâ, cavalere, nu pot 1 Nu ştia nimic eâ tnsumf. M’am întors a-casâ numai de o jumătate de ceas. Şi am găsit lucrurile In starea în care le vezi, afară numai că am fost de faţă când s’a prăvălit acoperemîntul şi s’ad dârtmat zidurile locuinţei Iul don Ma-riano. Am încercat să oprim propăşirea focului, dar nu mai era nimic de făcut. Totul e peruut.
—	Cum s’a întâmplat ? întrebăl ed fireşte. Cine a dat foc ?
Mi să părea că’mi va spune un nume pe care’l cunoşteam.
—	Pe legea mea, oamenii zic că soldaţii ad venit să aresteze pe stăpân, pentru că făcea parte din Asociaţia patrioţilor. Din fericire, plecase, precum ştiţi, de azi dimineaţă. Atunci, soldaţii s’au Întors farâ dlnsul. Mai târzid, când înoptase de un timp, au venit nişte oameni care nu erad soldaţi şi purtau maşte. El ad rlpit pe seniorita, foio-sîndu-se de desordinea aruncată printre sclavi de celelntăl licăriri ale focului ce aprinsese. Dăduse foc casei, care arde de atunci. Cât despre seniorita, nimeni nu ştie unde ad dus’o, nici ce vor să facă cu dlnsa.
Ed, aş fl putut să răspund celei Intăl Întrebări ; cât despre cea-l’altă, îmi umplu inima de o groază de moarte.
Nn mă mal îndoiam nici de cum de cea ce era sarcina dusă de Crocodil şi de Carrasco... De sigur era corpul logodnicei mele. Dar mal trăia, or o ucisese? De ce tn acest din urmă caz, o ducead în pădurea de paletuvierl ?
—	Doamne 1 Doamne ! strigai ed, simţind o durere care îmi străpungea inima ca un pumnar.
Dar slavă Iul D-zed 1 mă gândii îndată că nu era vreme de a mă tângui, şi relua!, vorbind lui Gaspardo :
—	Prietine, al curaj ? Vel pune negreşit viaţa d-tale In primejdie spre a scapa pe acea a senioritel sad onoarea sa, nu’l aşa?
—	Da, seniore. Ce să fac ? Spune-mi
fi pune-mă la încercare, vel vedeai...
—	Trimete să’ţl aducă calul şi puşca.
—	Sunt aice de când m’am întors.
Şi 'ml arăta, cu mâna un cal cu şeaua pe dînsul, legat de un gard, nu departe de noi.
—	Dar pumnarul d-tale ?
—	Eată’l.
—	Sue-te pe cal şi urmează-mă.
Dintr’un salt, vlnâtorul ajunse pe
şea ; dădurăm pinteni şi plecarăm, lăsând In urma noastră flăcările roşie, care începeau să scadă.
VII
Ne întorseserâm la mlaştina Zapa-tel. Un sfert de ceas mal târzid, ajungeam la locul unde îmi legasem, câtva timp în urmă, calul med, spre a a-lerga dupe flamand.
In câte-va secunde ne coborîrăm, a-poî legarăm amîndoi caii tot de copacul unde al meu mă aşteptase cu atâta răbdare, o parte din zi şi din noaptea trecută. Apoi le am pus botniţă, aşa ca să nu poată necheza. Cea ce voiam să împlinim cerea, în adevăr, curaj şi iscusinţă.
Pe drum povestisem tovarăşului med ce mi se întâmplase, împuşcătura mea, dibuirile mele în scop de a’ml găsi calea, şi chiar visul med, precum şi descoperirea ce făcusem deşteptându-mă. II arătai şi planurile mele şi cea ce aveam de gând să fac de îndată ; încurajarea lui 'mi mări hotărîrea.
Ne duceam să ne întâlnim cu doi duşmani curajoşi, puternici şi vicleni cel
puţin cât şi noi. Fireşte nu se vor preda fără luptă. Şi atunci ar fi o luptă de moarte, corp la corp, o luptă desperată. Le spusei aceste toate tovarăşului med; dar el nu slăbi. Văzul din potrivă că e tot atât de nerăbdător ca şi mine pentru a începe lupta aceasta, şi că mă pot bizui pe dînsul pănă la urmă.
Pe lângă dorinţa de a scăpa petînă-ra lui stăpână, îl mal îndemna vechia lui ciudă contra sclavului negru şi puţină ură contra lui Carrasco.
Această îndoită răsbunare ce urmărea m’ar fl asigurat de concursul lui, chiar când n’ar fi avut alte cuvinte de a mă însoţi noaptea acea.
Nu ml era frică, de almintrelea, că mă va părăsi o dată ce’mî făgăduise că mă va urma. Singurul lucru de care mă temeam, era de a nu găsi pe duşmanii noştri. Voi şti oare să regăsesc calea aeriană prin care venisem de la adăpostul negrului ?
Aceasta era chestiunea care mă punea pe gânduri. Când vorbisem de a-ceasta vlnătorulul, mă asigurase că poate se’ml arâte acel drum. Vorbea de dînsul parcă mal umblase pe acolo.
Iu plimbările mele prin prejurul colibei negrului, luasem seama de mal muie ori la un copac mal mare de cât ceM’alţl ; observasem că nu era un msnglier şi că el singur, în toată pădurea, nu era din soiul acela.
Pe lângă aceasta, era foarte apropiat de sus-zisa coliba, cel puţin pe cât îmi putuse da seama. Observasem
chiar acest lucru cu oare-care presimţire că ’mî va putea sluji mal târziii ca de un semn de recunoaştere, în caz de nevoe. Acest prilej mi să Infăţişază mal curând de cât crezusem. Vorbii dar şi de acest copac lui Gaspardo.
— II cunosc foarte bine, îmi răspunse el. E un bananier care a crescut a-colo nu se ştie pentru ce, poate pentru că o pasere a lăsat să cada în locu a-cesta vre-o sămtnţâ. Ml-aduc aminte chiar că am ucis aici un vultur de toată frumuseţa, care stătea pe cea mal naltă ramură. Dacâ acolo aa fugit rîpitoril, te voi duce de a dreptul, fără nicl-o şovăire, de şi sunt mal mulţi ani de când am ucis acea pasere. De altmintrelea, caută numai să găseşti capătul potecel pe unde al eşit, şi nu vom avea nevoe de acel copac spre a ne călăuzi. Gând un om a trecut prin acele drumuri, mă însărcinez de a’l lua urma, chiar la lumina stelelor. Nu te mal teme dar de nimic, cavalere, şi mergi naintea mea.
Ne uitaram dacă puştele noastre erau încărcate şi apoi ne furişarăm In desiş.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA - 9 MARTIE
PRIMA FABRICA DE STICLĂRIA DIN MOLDOVA
BOGDANESCI (judeţul Bacau)
Această fabrică nâţ onală recomandă produsele el, Începând de la articolele cele mat simple pănâ la cele mat fine obiecte, precum: tot soiul de sticle, lampe, candelabre, vaze, sticlării pentru uzul farmaciilor, garafe, sticle pentru ape minerale etc, etc, etc.
Toate comenzile se efectuează ru cea mat mare exactitate şi promptitudine spre mulţâmirea onor. public.
A adresa comănzile la
PRIVA FABRICA DE STICLĂRIA MIIOLDOVA-ROUDMSCI
GARA-ONESCII
Această staţiune a Gâilor-Ferate Romăne primeşte şi expediţiunî de valoare precum şi telegrame. Pentru aceste din urmă este suficient a le adresa:
STICLĂRIE GARA ONESCII
1149
(14TRE Dl). ARENDAŞI SI PROPRIETARI DE MOŞII
CER ETI
ca seiIOHN PITTS BUCUREŞTI
NUCULE
CATALOAGE ILUSTRATE
PENTRU
MASINE AGRICOLE
GRABITI-VA!
600,000 FRANCI
de câştigat Ia 1 Aprilie st. n. la cea mai eftina si cea mai avantagioasa din toate loteriile din lume
m\i\ LOTEIIII OTTOMANE
la care fie-eare numer trebue sC câştige cel puţin 400 franci
Loteria permanenta: 6 trageri pe an, la flecare 2 luni, 3,300 loturi câştigând suma enor-mâ de 4,00,000 fr.
TRAGEREA
La 1 Aprilie st. ix. 1889
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
i lot de . .		600,000 fr.	. <,00.000 fr.
l lot de. . .		0o,ooo fr.	«0,000 fr.
î lot de. . .		20,000 fr.	20,000 fr.
I lot de. . .		20,000 fr.	20,000 fr.
1 lot de. . .		6,ooo fr.	«.OOO fr.
i lot de. . .		6,ooo fr.	«0.00 fr.
I Iot de. . .		6,ooo fr.	«,000 fr.
i lot de. . .		6,ooo fr.	«,000 fr.
i loi de. . .		6,ooo fr.	«.OOO fr.
l lot de. . .		6,ooo fr.	«,000 fr.
12 loturi de.		j,ooo fr.	3,000 fr.
28 loturi de .		i,ooo fr.	28,000 fr.
ţoo loturi de .		400 fr.	. 200,000 fr.
550 loturi pentru suma de.			. . 1,000,000
.------------
CALEA MOŞILOR N.40
''cSlTlP
LUI MIŞUN.40
Rambursarea loturilor este garantatâ de GUVERNUL IMPERIAL OTOMAN
PREŢUL BILETELOR!
1	liilel . .	. Frci. 5
7	Bilete . .	. Frci. 34
25	Bilete . .	. Frci. 418
100	Bilete . .	. Frci. 4U5
MAGAS1N DE COLONIALE
MÂTACHE tiEORGESCU
„LA COROANA REGALA"
A vis important pentru. Menagiu
Recomand marele meu depou CU vin negru vechia aualisat si garantat natural,
cu preturi foarte moderate şi mai eftin ca ori unde (iind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri vechi şi noul prima calitate.
Vânzarea In vase sau pus la buteil şi transportat franco la domiciliu.
Marc cantitate de butoae goale de rom si cognac de la 5 până la 22 vedre se desface si se vinde foarte eftin.
Mari aprouisionâri cu toate articolele de băcănie, drogucrie, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete.
Brânza, Caşcaval, şi IJrda dc toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de tot felul; Cârnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
Ciai colonial şi altele, Itoin si Cognac veritabil, si tot felul de beutnrl spirtoase si Lfquoruri liue; Uiscuits si toate Articole necesare pentru menagiu.
Dorind a întâri si mal mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatorl al Magasinulul meu se pot convinge de adevăr de la prima visită ce vor face.	1006
Cu deosebită stimă, MATACI1E GEOItGESCU
cm
\ bilet pentru O trageri numai !Î5 franci
Lista olicialâ a tragere! se va trimite numai de cât franco fie-cârul cumpârâtor dupe Retrage re.
Ort ce câştigător va li Înştiinţat prin telegramă chiar In zioa tragere!.
Tragerea va avea Ioc la Gonstantinopole, la Palatul Imperial al monedelor.
Îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
Bilete de bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiure, sunt primite în plata fără orice dificultate, cu curs în aur.
Pentru a primi biletul sau biletele, trebue sfe se eespedieze bana prin ruanda: postai, châq ue sau scrisoare recomandată la Directorul
—Gomptoir commercial—
557, GRANDE RUE DE TlKe, 557 CONSs I ANTINOI’OLE
COMPANIA GENERALA A CONDUCTELOR DE APA
(SOCIETATE anonima) LA LIEGE (BELGIA)
NO 47—BIUROUL IN BUCUREŞTI, STR- BREZOIANU—No. 47.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE JPA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
LUCRĂRI IN FER CI CIOCANII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTORI HYDRAULICI, GÂZI, ROBINETE, SFREDELE DE FÂNTÂNI,
--GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
977
0
• H
■P
a
as
u
a
&
«H
a
as
CD
CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME
ÎK&Bât
PENTRU FAM1LLII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Aceste Maşine aii fost, graţie numeroaselor lor avantagii, premiate la toate esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase Îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot felul acesta, între care voiu cita: braţul lor înalt, care produce o mânuire uşoară şi comodă, suveica fara inii rare, aşezarea de sine a acului în adevărata sa posiţiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără nici un sgomot pentru care a şi fost numită cu drept cuvânt „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant
şi simetric.
Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile mişinel sunt lucrate In oţel cel mai fin ceea ce contribue la soliditatea şi durabilitatea el.
Deposit de maşine de cusut zise «de Lipsea» pentru cismarî; maşiuele «litania» şi «Ringschiffchen» pentru croitori; itWehler el Wilson» pentru fabricanţi de lingerie.
Sinaurui revresenlant l	BULEVARDUL ELISABETHA	)
MAX LICHTENDORF CASAGRAND HOTEL BOULEVARD	bucbkesti
ţ	---( UNDE SE AFLa ŞI DEPOSITUL GENERAL )----- )
Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco
0)
1&
P
H*
CQ
P
1
a>
p
ce
H-
0
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Str. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionali (Dacia-România)
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-cc schimb de mouezi
Eu o u i* e s t, i Cursul pe ziua de 8 Martie 1888
		Cump. Vinde	
4	Renta amortisabila	8i 1/4	83 %
6 !	Renta amorlisaDIla	97 SI4	98 y.
5 1	, ,, româna perpetua	97 S	94 *
6 (	Obligaţiuni de stat [Conv.rur,]	100%	100 3/4
5 <	„ Municipale	87	c7H
10	r. , Casei pens. [300 L.]	Î37	245
7 %	Scrisuri funciare rurale	104 %	105
5 '	„	96 314	97 M
•	, „ ,, urbane	104 %	104 3/4
8 1		101	lo2
6 1		94 H	94 T/4
6 !	i ,. ,, laşi	82	(2 3/4
ACI	luni Banca Naţionala	990	1000
3 % Losurl serbesll cu prinos		72	75
Leşuri cu prime Emis. 1888		13	14
Losuri crucea roşie Italiana		37	30
	crucea roşie Austriaca cu prime	40	44
	erucea roşie Ungara ca prime	25	27
Losuri Basilica Dom ban		16	20
	Otomane cu prime	50	54
Im	cu prime Buc. [20 lei]	50	f5
Aur contra argint saa bilete		50%	76%
Florini Wal. Anstrluc		219	211
Mircl germano		124	126
Bancnote francese		lOO	100%
	ltaliane	90	100
**	Ruble hârtie	268	272
NB. Cursul este socotit In aur
Fondată în anul 1840

„FABRICI DE MAŞINE AUGSBURG“
IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe acţiuni de la 1 Decembre 1875
Maşine de tipar* cu i cilindru	Maşine de Pachetat şi de Satinat
IVEasine de tipar* cu 2 cilindre	Elevatoare pentru edificii cu mai multe etaje
IVI a sin o de tipar* pentru a tipări de o dată cu 2 Instalatiuni de Transmisiuni de culori	Maşine cu Aburi şi de
IVIasine de tipar* cu cilindru ) funcţionând	Turbine
lVlasine de tipar* fără cilindru ţ p/ual
Instaiatiune cu mecanismul cilindric al cernelei pentru maşini simple si maşini pentru imprimat a 2 culori
MAŞINE DE TIPAR ROTATIVE
pentru a tipări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni, şi pentru a tipări de o-data cudoue sau cu mai multe culori. Cu Aparate de friltuit după cea mai noua construcţiune cu titva şi cu cuţite de faiţuit rotative.
Toate Maşinele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit cel mai mare tiragiu având tot-o dată o funcţionare sigura si fara sgomot.
Am furnisat până la Iannane 1889: 3150 Maşine de tipar dintre care 7 Maşine pentru Imprimeria Statului în Bucureşti, şi un mare numer la cele mai însemnate Stabilimente typografice îu România.
Representanţi pentru România dd. KUBESCH & SIEGENS, BUCUREŞTI STR. SM ARD AN 53
Tot d’odată mai putem procura şi diferite alte Maşine de tipo-litografie si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Cleiu şi ori ce alte utensilie pentru Tipografie din f&bricele cele mai renumite.
lilJBESCIl et SIEGENS
i.«jMaBB8aigaBiai8iBim.-g:.amasaBiiEaw«aBffii!fflB3aaBaa5BaBaăjaBBfea
CASA DE SCHIMB
!. IN. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 23
lumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
8 Martie 1889
	Cump.	Vend.
5 0/0 Renta amortisabila	97 3 4	68 1/4
5 0/0 Renta perpetua	98	98 1/4
8 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer	100 1,8	100 1,2
7 0/0 Scris. func. rurale	104 1/2	105
5 0/0 Scris. func. rurale	16 6 4	97
7 0/0 Scris. func. urbane	1041/4	104 3,4
6 Q/0 Scris func. urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	u)2	103
	94	941/2
	81 3/4	821/4
5 0/o Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	87 1,8 87 1/2	
	240	250
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	55	60
	940	1000
Vctiuni «Dacia-Romftnia.	270	280
» Naţionala	Î60	270
» Constructiuni	140	150
Argint contra aur	40	60
Fiorini austriaci Tendinţa fermă	209	211
MEDALIE DE ARGINT
UARTIE CHIMICA BEII BEII l.\Mi
Depositui central în farmaciile domnilor ALESSANUIUU BUCUREŞTI şi I*. LAZEANU CRAIOVA In detail la toate farmaciile din tzara I —UN LEU RULO UD —
Cel mal eficace remediu ce se poate intrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadyra, dureri si iritaliuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boalederc ichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, ta aluri, buboae, bătături etc. etc.
Fie-carui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata
1125
asraRffiramHBBBagsESsiaBisraagGra


FOST CARACAS
BUCUREŞTI - N. h, STRADA ŞELARI, N. 4 -- BUCUREŞTI
-tssssosaKssj-
Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nofi, situat în centrul Capitalei şi al Comerciulul, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urbau, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi ltestaurant comercial, ararjote din nou, ConsumaţiunI fine, şi preţuri moderate, mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţionala In toate serile, condusa de simpaticul artist Român Tacho Tonu scu.
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s'a inc cuiriţat d ini Tunse Ueorgiade fost director şi casier si principalelor Hoteluri din Capitala, şi care roagă pe Ouorab sa clientelă al relncuraja, asigurându-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat tn tol-d'auua probele cele mal frumoase.
4105	RCmâind cu toată stima T. G.
- I
A&BSBT BAVSft
CONSTRUCTOR DE MORI
BIUR0U TECMNIC, BUCUREŞTI STRADA C0LTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMMRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Muşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hidraulice, Poposii de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiuue de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1054
Tipografia Ziarului „Epoca1
Tipărit cu cerneai» Ch LorlUi* ux»Cle Parts
www.dacoromanica.ro
Oirant responsabil V. P. Gheorghlir