ANUL IV No. 988
A TREIA EDITIUNB
MARŢI 7 (19) MARTIE 1889
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bucuresci: La casa Administratiunel. In Tara : Prin mandate poştale.
Pentru t an *0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In 8trel»etate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢIUNEA
No. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3
A D O U A REFORMA TERANEASCA
OMUL CU NOROC
DOSARUL RADICAL- SOCIALIST
RAPORTUL
D-LUI
GEORGE I. LAHOVARI
iMPWff iiiiriiHriwifnriiiiMiiiiiiii'iivi m n i *
A DOUA
REFORMA TERANEASCA
Camera va sfârşi azi discuţiu-nea legii vânzării moşielor Statului, şi chiar azi, probabil, Senatul va Începe a lua tn cercetare proiectul de reformă administrativă.
Această lege de organizare administrativă, ale cărei efecte vor fi tot atât de utile şi mat generale de cât acelea ale legii vânzării bunurilor Statului, care ţinteşte mal ales pe sătenii lipsiţi de pământ, va da loc la nişte discu-ţiunl menite a face o diversiune fericită de la diseuţiunile ce s’aii urmat până acum privitor la partea agrară a cestiuneî ţărăneşti.
Antăietatea ce s’a dat, tn dis-cuţiunea reformelor ţărăneşti, legii pentru vânzarea bunurilor Statului, a aţintit atenţiunea mal ales asupra feţii agrare a cestiuneî rurale.
Şi noi credem că cestiunea ţărănească este o cestiune complexă, a cărei origină nu stă tn lipsa de pământ şi al cărei leac nu reşede tntr’o singură reformă, ci într’un complex de mâsurl menite a îmbunătăţi starea ţăranilor.
Printre aceste mâsurl, trebue sâ punem tn primul rând reforma ad-ministraţiunel şi prefacerea legii comunale.
Este ştiut că în timpul răscoalei din primă-vara trecută, sătenii s’aii dedat tn contra autorităţilor administrative şi în contra primarilor la nişte acte de violenţă, care dovedesc o nemulţumire reală care n’are nimic comun cu agresiunile tn contra proprietăţii, provenite din îndemnurile interesate ale socialiştilor.
Legea supusă Senatului de către guvern caută să tndrepteze aceste rele ale unei administraţiuni destrăbălate, şi lipsită de orl-ce lege care să statornicească drepturile funcţionarului şi atribuţiunile autorităţilor administrative.
Aceasta este fala noastră, că ta mijlocul pasiunelor deslănţuite de dorinţa d’a pune mâna pe putere, guvernul nu încetează d’a se tn-griji de nevoile superioare al ţârii.
La fie-care intrigă nouă urzită tn contra sa, guvernul răspunde cu un noii proiect de lege.
Acesta este mijlocul cel mal demn pentru guvern d’aşl resbuna pe vrăjmaşii săi.
NUMERUL Ml NUMERUL
ANUNCIURIIJE
OIN ROMANIA SE PRIMESC Dl R ECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris : Agence llava s. Place de la Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
LA PARIS: se gâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-maiu, So. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMIN1STRAŢ1UNEA No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 3.
KS
DEPESI
DIN FRANCIA
Moartea d-lui Sclu'-rer. — Generalul Houlangcr la Yours.—Noulminis-tru «le.marina.—Comtoarul «le Scont. — Dd. Laguerre sl Constans
Moartea <1 lui Scherer
(Prin fir telegrafic)
Paris, 10 Martie.—Scherer, Senator, a murit.
Generalul Boulanger la Tours
(Prin fir telegrafic)
Paris, 16 Martie. — Mâine generalul Boulanger va presidala Tours un mare banchet.
Paris, 17 Martie.—La banchetul de la Tours, generalul Boulanger a rostit un discurs în care a afirmat devotamentul său republicel neparlamentare care va da un guverna tare, republice! protectoare a slabilor şi care va respecta libertatea conştiinţei, şi la care vor adera conservatorii pe care coteria guvernantă artuală l-a depărtat printr’o politică e-goistă şi persecutoare.
D. Naquet, vorbind la rândul său, a făcut cunoscut inteaţiunea generalului Boulanger de a înapoia ţării pacea religioasă.
Noul ministru de marina
(Prin fir telegrafic)
Paris, 16 Martie. — Vice-amiralul Krantz e numit ministru al marinei.
Comtoarul de Scont
(Prin fir telegrafic)
Paris, 16 Martie. — Mai multe întruniri s’au ţinut erî şi azi, şi o altă întrunire se va mal ţine mâine de către directorii principalelor stabilimente de credit, la ministerul de finanţe pentru a studia mijloacele de a reconstitui Comtuarul de Scont.
Dd. Laguerre si Constans
(Prin fir telegr.)
Paris, 16 Martie.—Camera. — D. Laguerre interpelează guvernul şi impută d-lul Constans oare-care fapte relative la societatea financiară lioneză din 1882, al cărui preşedinte fu d. Constans.
D. Constans desminte laptele afirmate.
Ordinea de zi pură şi simplă este a-dopt&tă.
Liga patrioţilor
(Prin fir telegr).
Paris, 17 Martie. — Dd. Laguerre, Laisant, Turquet, Naquet, Deroulede şi Richard sunt citaţi a se înfăţişa Marţi în faŢa judelui de instrucţie.
DIN SERBIA
Plecarea lui Milan. — O «lesmlntlre.— Circulara câtre prefecţi
(Prin fir special)
Belgrad, 17 Martie, seara.—Ziarul oficial publică o notă, prin care Regenţa mulţumeşte persoanelor care, cu prilejul evenimentelor din urmă, au adresat omagiile şi felicitările lor regilor Milan şi Alexandru.
Astă-seară se va face o retragere cu torţe, organizată de locuitorii capitalei, In onoarea regelui Alexandru.
Regele Milan îşi va lua adio mâine Luni de la corpul diplomatic.
Belgrad, 17 Martie.—Azi s’a celebrat în toată ţară un serviciă divin tn onoarea regelui Alexandru. La Belgrad, a-sistau la ceremonie regele Milan, regele Alexandru, regenţii, miniştrii, corpul diplomatic.
După amiazi regele Milan a primit pe ofiţerii in audienţă de congediă.
Belgrad, 17 Martie. — Se desminte ştirea relativă la căsătoria apropiată a regelui Milan.
Berlin, 17 Martie.—«Boersencourrier» e autorizat să declare că ştirile după care regele Milan ar avea intenţiunea să se Însoare, sunt o curată născocire.
Belgrad, 17 Martie.—Consiliul de miniştri a resolvat cestiunea tratatului privitor la predarea tutunurilor.
Petersburg, 17 Martie.—D. SimicI, ministrul Serbiei la Petersburg, pleacă In congediu pentru afaceri private.
Viena, 17 Martie. — Se anunţă din Belgrad «Corespondenţei politice» că circulara d-lui TauşanovicI adresată prefecţilor e pătrunsă de o mare sinceritate In privinţa regelui Alexandru. Ministrul insista asupra acestui lucru l ca puntele cardinale ale politicei cabi-
netului sunt executarea legală şi strictă a prescripţiunilor Constituţiei în spiritul să£i, menţinerea ordinel, protecţiu-nea siguranţei personale ş’a proprietăţii, respectul dreptului, libera expre-siune a opiniuniî asupra afacerilor publice şi asupra gestiune! afacerilor de câtre organele Statului.
SERBIA, AUSTRIA Sl RUSIA
(Prin fir telegrafio)
Petersburg, 16 Martie. — Câte-va ziare sunt foarte iritate de ştirea dupe care Austria ar avea intenţiunea se ocupe Serbia. Cercurile oficiale sunt foarte liniştite; ele socotesc că conduita Rusiei, care evită tot-d’a-una se se amestece în afacerile interioare ale Bulgariei, obligă pe Austria se lucreze tot ast-fel în privinţa Serbiei.
DISCUŢIA ASUPRA BUGETULUI Sl LEGEA MILITARĂ
(Prin fir telegr.)
Viena, 16 Martie. — Camera deputaţilor. — Discuţiunea bugetului. Ministrul apărărei explică că noul proect de lege militară, adoptat prin patriotismul majorităţei şi al oposiţieî, tinde a înălţa nivelul inteligenţei la voluntarii de un an. Se va pretinde conoaşterea limbeî germane, ca limba armatei: dar se va permite ca cei ce nu sunt de origina germană se se exprime la examene tn limba lor maternă. Regularea tutulor acestor lucruri e de competinţa Coroanei.
AFACEREA SAMOA
(Prin fir telegr.)
Londra, 17 Martie. — Se anunţă din New-York ziarului «Standard» că dis-posiţiunele cunoscute ale rapresentan-tilor americani la Conferinţa din Berlin pentru afacerea Samoel, prevestesc neisbânda conferinţei, afară numai daca d. de Bismark va consimţi la autonomia complectă a arhipelagului.
ÎNTREVEDEREA REGINELOR
(Prin fir telegrafic)
Madrid, 17 Martie. — întrevederea reginei Engliterei cu regina regentă va avea loc la St-Sebastien la 27 Martie.
SUB-SECRETAR1 DE STAT
(Prin fir telegr.)
Roma, 17 Martie. — DD. Compans şi Diblasio sunt numiţi sub-secretari de Stat la Poşte şi lucrări publice.
OMUL CU NOROC
Democraţia, în ceasurile de odihnă ce’i lasă tipărirea petiţiunilor iscălite de unii cetăţeni ca protest în contra dârei în judecată a d-lui I. C. Brătianu — (dare in judecată ce ec-sistă numai în creerii colectiviştilor de oare-ce până acum Camerile nu s’au pronunţat asupra acestei chestiuni) — se ocupă despre oamenii cu noroc.
In special, Democraţia sa preocupă despre norocul d-lui Carp, care a a-vut norocul se se nascădin părinţi cu avere, a avut noroculse traducă pe Shakespeare, a avut norocul se critice fabulele lui Sion, a avut norocul se trateze la Viena chestiunea Dunărei şi aşa mai nainte.
Subiectul ne place şi noue. E foarte interesant lucru, de şi nu e tocmai greu, se scrii istoria contimporană punând toate faptele pe spinarea norocului. E un fel de sistem bun pentru babele ce dau cu cărţile şi spun : «De, maică, dacă ai noroc, o se se întâmple».
Dar, fie, primim şi acest soiu de a seri istoria şi lăsând la o parte norocul d-lui Carp despre care s’a preocupat alaltăeri De la Vrancea, se ne ocupăm astâ-zi despre norocul lui Ion Brătianu dupe sistemul Democraţiei şi se zicem şi noi :
«Acest om a avut o serie lungă de noroace şi din toate s’a ales cu o cădere ruşinoasă.
Când a ajuns la Paris, a fost a-mestecat într’un complot în contra vieţei împăratului Napoleon al III şi în loc se’i putrezească oasele în puşcărie, a avut norocul se i se dea un certificat medical că este nebun şi se scape ast fel de închisoare.
In ţară a avut norocul la 48 se înşele pe Magheru şi pe Teii şi se pue mâna pe putere, pe când cei ce luptase fugise amăgiţi de Ion Brătianu.
A avut norocul ca pe când el era ministru, Românii se iasă învingă-
tori dintr’un resboi în contra turcilor, precum a avut norocul se se proclame independenţa ţerei tot sub ministerul seu.
A avut, în sfârşit noroace peste noroace, căci ’şi-a bătut joc ani întregi de toate libertăţile şi el democratul a fost cel mai groaznic reacţionar».
Precum vedeţi e foarte uşor lucru se scrii articole peste articole de acest fel.
Dar fiind că Democraţia s’a apucat acum se dea cu bobii ca se ştie care e norocul omului, n’ar face rău se fie conştiincioasă—lucru greu pentru dânsa, nu zic ba— şi se se preocupe puţin şi despre nenorocul o-muluî.
Când va veni rendul să facă socoteala d-lui Ion C. Brătianu va fi datoare să zică : «Nenorocirea cea mai mare a Vizirului a fost că a avut de apărători pe nişte...
Alegeţi singuri epitetul.
DOSARUL RADICAL-SOCIALIST
Am anunţat, că o ceartă a izbucnit tntre)radicalT şi socialişti. Pricina acestei certe este mai cu seamă candidatura de deputat la colegiul al 3-lea de Vaslui, unde socialiştii propun pe d. C. Miile, iar radicalii pe d. Constantin Ba-calbaşa.
Iată cum stă gtlceavâ:
D. Ion Nădajde a trimis unor săteni din Vaslui o circulară, din care Lupta extrage pasagiile următoare:
«In curând are se fie alegerea ia colegiul «al III-lea de deputaţi din Vaslui în locul d-lui Sandu Râşcan.
«Dar mai înainte va fi alegerea de dele-«gaţi. Căutaţi se alegeţi delegaţi de bună «credinţă din partida muncitorilor sad so-«cialistă singura partidă oare lucrează «pentru fericirea voastră. Voi veţi alege «pe C. Miile care este de al noştri!.
«Se nu ve tncvedeti In d. Panu si ai Lui,
«oameni cu doue fetze (in unele care umbla «in doue luntre) care voeste se aleaga pe un «Bacalbasa, de care se ve feriţi.
«In curând ve dam gata legea pen-«tru pământ.»
Iscălit: 1. Nădejde
Iată cum comentează Lupta această scrisoare:
Neruşinarea trece orl-ce margini. Individul în chestie, Ion Nădejde, spune ţăranilor că în curând el şi socialiştii ve dăm gala legea pentru pământ-, va se zică, acest om, profitând de neştiinţa ţăranilor, îi induce în eroare şi ÎI face se creadă că tot ce parlamentul votează este opera lui, a pseudo-socialiştilorl... Aceasta este curată escrocherie politică.
Este timpul deci ca se fie demascat a-cest neruşinat, de aceea făgăduim cititorilor că Îndată vom începe o serie de articole, pentru a dovedi cine sunt aceşti domni care se intitulează socialişti, care e activitatea lor şi Ia ce tind. Se va vedea că nu au nici principii, nici convingere, că nu lucrează de cât pentru a înşela pe ţărani şi a se face deputaţi burghezi.
Ast-fel tratează Lupta pe d. Ion Nădejde în 3 coloane ale unul singur număr.
La rândul său, d. Nădejde nu se lasă. D-sa publică în Drepturile Omului de erî o scrisoare a d-lui G. Panu către un domn G... din Fălticeni.
Iată câte-va fragmente din aceasta scrisoare a d-lul Panu :
D-le G...
«Imî pare rău că din scrisoarea d-tale văd că nu eşti nici în corent, nici în corespondenţă cu amicii d-tale Nădejde şi Morţun.
«Dacă aî fi fost în corespondenţă nu al fi formulat la adresa noastră acuzări cu totul neîntemeate.
îmi pare rău că d-ta nu ştii că noî radicalii lucrăm mina in mina cu socialiştii în toate chestiele. Ma mir că nu cunoşti pe N. Ionescu şi l’al luat drept radical. AI văzut că Morţun a dovedit că pe când în Iaşi se dădea de radical, în Roman făcea pe guvernamentalul.
A acuza pe radicali cu exemplu d-luî N. Ionescu mi se pare prea tare... Gât despre d. C. Dobrescu să’ml arăţi un singur cuvânt în parlament unde s’a dat de radical. L’am somat de mal multe ori şi refuză sub diferite pretexte. Prin urmare nici a-cesta nu e radical de cât cu numele... In ceea ce priveşte că ne-am aliat cu conservatorii îmi pare răh că d-ta fac! deosebire între conservatori şi liberali... Efl te credeam mai purist şi cred că e o greşală din partea socialiştilor de a face o deosebire care nu există. De altmintrelea faptul că d. Nădejde a votat darea tn judecată a ministerului I. Brătianu dovedeşte că am avut dreptate sâ combat acel regim şi că a fost o rea tactică din partea socialiştilor de ase compromite cu un guvern cum a fost al colectiviştilor. D-ta mă întrebi care este tactica radicalilor? Eu te credeam mai perspicace; fiind că nu o vezi îţi voi spune-o în două cuvinte: Noi radicali avem interes în numele ideilor noastre de a combate şi compromite pe rând pe rând toate partidele existente. Prin urmare puţin mă interesează dacă astă-zl sunt alăturea cu liberalii şi mâine cu conservatorii.
Până acum lucrurile staă aci.
RAPORTUL
D-LUI
GEORGE I. LAHOVARI
Secretar general al societăţi geografice române către adunarea generala din 41 /ti Martie i889
Sire,
Onoraţi colegi,	^
Iacâ-ne adunaţi în astă-seâră în a 12-a Adunare Generală de la înfiinţarea societăţi şi vă cer voe a vă da în numele comitetului, seamă de activitatea Societăţi Generale Române In cursul anului espirat.
Situaţia noastră financiară este din cele mal mulţumitoare, avem un capital economisit asupra escedentelor bugetare de 14,000 lei In rentă de Stat 5 0/o depus la casa de consemnaţii, afara de suma de una mie lei care re-presintă două premiurî oferite şi ne-Impărţite încă.
Bugetul votat de d.-v. pentru anul trecut s’a soldat cu un escedent bănesc de 1841 lei, 73 bani, care s’a raportat la bugetul anului curent.
Socotelile societăţii pe anii trecuţi 1887 şi 1888 aii fost cercetate de comi-siunea verificatoare aleasă de d.-v. şi dupe ce veţi asculta raportul aceste! comisiuoî, vă rugăm se bine-voiţl a da quitus definitiv d-lui casier Basset pentru anii 1887 şi 1888.
Pentru anul 1889 biuroul vă presintă un buget echilibrat care se urcă la 7,800 lei.
Îmi permit a observa aci că societatea noastră, afară de cheltuelile sale ordinare anuale, a mal împărţit In aceşti din urmă cinci ani 2400 lei în premii la elevi şi 4000 lei ca premii pentru dicţionarele geografice pe judeţe.
Şi fiind că menţionai aci despre dicţionarele geografice, Îmi voiu permite a deschide o mică paranteză. Vă este tutulor d.-v. cunoscut că societatea noastră încă de la fondarea ei, ’şi-a luat drept misie Intre alte de a dota ţara cu
0	lucrare eminamente trebuincioasă, cu un mare dicţionar geografic ai României. Lucru nu era lesne şi dupe multe încercări naroditoare, stimatul nostru vice-preşedinte, d. general G. Mânu, avu fericita idee de a fonda pre-miuri băneşti pentru elaborarea de dicţionare geografice a cîte un singur judeţ lăsat la alegerea concurenţilor. D. general Mânu şi dete bunul exemplu oferind suma de una mie lei pentru acest scop ; resultatul fu din cele mai mulţumitoare şi aceasta încuraja şi pe alţi membri a urma pilda dată, ast-fel că în curs numai de doui ani societatea a primit lucrări pentru 17 judeţe şi a premiat opt dicţionare pentru opt judeţe.
Numai lipsa de fonduri ne-a împiedicat a premia mai multe lucrări meri-toare şi spre a obvia acestui inconvenient şi a grăbi realisarea dorinţei în-tregei societăţi, biuroul d.-v. şi-a permis a face un călduros apel la actualul titular de la ministerul cultelor rugân-du-1 ca pentru anul curent să prevazâ In bugetul său o mică subvenţie care să ne pue In posiţiune a înmulţi numărul premiilor de oferit pentru anul viitor. Nu ne îndoim că d. Maiorescu.care acum 15 ani a pus fundamentul acestei societăţi supuind la aprobarea Domnească statutele societăţi geografice române, societate pe care Măria Sa Domnul de atunci, astâ-zi victoriosul Rege, a bine-voit chiar de la început a o lua sub Augusta Sa protecţiune; nu ne Îndoim zic, că d. Maiorescu va avea şi de astă dată o solicitudine bine-voi-toare pentru această creaţiune a d-sale.
In aceiaşi ordine de idei, şi In dorinţa de a face cât se poate mal bine şi mal mult cunoscută ţara noastră nouă Inşi-ne, societatea geografică a luat iniţiativa şi a proiectat publicarea unei Însemnate lucrări asupra Patriei Române. Luând drept model o publicaţie analogă apăruta acum câţi-va ani asupra Belgii, sub titlul Patria Rel-gica, societatea noastră s’a adresat deja la mai toţi bărbaţii noştril însemnaţi spre a le cere concursul lor la edificarea acestui adevărat monument naţional. Din circularea ce biuroul nostru v’a adresat la începutul acestui an, Dv. cunoaşteţi planul general al acestei lucrări. Ea se va împărţi în trei mari j volume şi va coprinde :
1	Partea I. Geografia fisică şi matema-tiă.—Climatologia—Mineralogia—Geologia—Paleontologia—Botanica — Zoo-
j logia—Geografia agricolă—Mine şi cariere—Economia silvică.
Partea II. Etnologia—Statistica Po-pulaţiuni;—Geografia istorică şi politică—Geografia medicala—Spitale, Os-pice şi stabilimente de bine-facerl—Istoria politică şi intelectuala—Legislaţia—Armata—Lucrări publice — Geografia comercială—Finanţele şi institutele financiare — Dramuri de fer, telegraf şi postă—Dreptul convenţional , a) României.
Partea III. Biserica—Şcoala — Imprimeria—Istoria presei în România —* Literatura Română—Studii filologic Archeologia—Frumoasele arte şi cr«
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 7 MARTIE
r	i ’is -.. . '.u jga
chitectura—Numismatica—Heraldica— Costume naţionale—Musica—Obiceiuri şi datine naţionale.
In adunarea noastră intimă de poimâine seara, voiu avea onoare a v<5 propune oare care mSsuri menite a asigura o reuşită sigură şi neîntârziată a acestei folositoare întreprinderi.—Când aceste douâ lucrări vor ti terminate, când vom putea găsi In toate bibliotecile noastre «Mare dicţionar geografic al României» şi «PatriaRomână» Societatea noasLră geografică va ti bine meritat atâtdelaMajestatea Voastră, Sire, care tot timpul i-aţî acordat Augusta Voastră protecţie şi generoasa Voastră bună voinţă cât şi de la toţi dv., d-lor membrii, care aţi susţinut’o şi aţi a-vut încredere în vitalitatea el 1
Şi In toamna trecuta societatea noastră a anunţat concursul între elevii de licee şi gimnasil; concursul s’a ţinut în primele zile ale lui Septembre, şi juriul examinator a recomandat sprepre-miare
1) Pe domnişoara Smaranda Lerescu elevă din şcoala centrală din Bucureşti pentru premiul i u.
2,	Pe tînârul Dumitru Demetrescu, elev din liceulj de la Ploeşti pentru premiul al 2-a şi
3)	Pe tânărul George Bănescu, elev din"şcoala normala «Carol 1-u» pentru al 3 a.
Aceşti elevi aşteapta de la Mojestatea Voastră resplata ostenelilor şi silinţelor lor.
In anul ce a trecut, biuroul soc. a publicat buletinul său pe 4 trimestre cât şi două dicţionare geografice, acela a1 judeţului Iaşi şi acela al judeţului Argeş.
Biblioteca Soc., care astă zi numără 4500 debucăţq a fosttransferata In noul palat al Ateneului Siliţi fiind a ceda sala ce ocupăm la Academie, am găsit o bme-voitoare ospitalitate In noul A-teneii şi sperăm a ne putea instala a-colo In mod definitiv şi mulţumitor pentru extensiunea ce a luat şi ea societ. noastră geografică.
Bibliografia geografică Română s’a înavuţit şi In anul expirat cu mal multe manuale de geografie, dintre care putem semnala mai ales cursul de geografie pentru cl. I şi 11 secundare, prelucrat de doamna Ortensia Daviia, şi mai multe chârţl şi atlase Intre care se deosibescu lucrările cartografice ale d lui prof. Nic. Mihăilescu.
In Septembrie din anul trecut s’a ţinut la Londra al 4-a congres geaiogic internaţional, la care România a fost reprezentată prin d. (Irig. Stefanescu, preşedintele biuroului nostru geologic.
Un alt Congres al societăţilor savante din Franţa s’a ţinut In Muiu 1888, la Sorbona din Paris, la care au participat mal multe societăţi geografice francese.
La acest Congres, d. Verneau a făcut o comunicaţie etnografică asupra insulilor Canari unde d-sa a petrecut cinci ani. D. Verneau a insistat mal ales asupra unei particularităţi a locuitorilor din insula Gamera, care crez că vS va interesa şi pe d-v. — Locuitorii acestei insule nu vorbesc, ci se înţeleg între dânşii fluerând; şi această limbă fluerată nu se mărgineşte numai laoare-care semnale convenţionale, ci poate exprima ori-ce idee. D. Verneau a arătat că fiind bolnav, trimisese doui oameni să viziteze o peşteră, pe care dorea s’o exploreze. După două zi e piimbân-du-se cu gazda sa pe ţermul mării, auzi fluerând In direcţia muntelui. Tovarăşul său spuindu’i că aceştia er .il oamenii care se întorceau de la peşteră, d. Verneau 11 puse se 'I întrebe ce aduceau de acolo.
Aceştia răspunseră imediat fluerând de la o distanţă de 4 kil. şi deterâ lista tutulor, obiectelor, care se recunoscu exacta la sosirea lor.
Cum vedem un fel de telegraf vocal şi fluerator 1
Cu ocazia Exposiţieî internaţionale de la Paris, se va ţine în aceasta şi un mare congres geogrsfîc internaţional, la care a fost invitată şi societatea noastră a lua parte. Biuroul s'a grăbit a comunica tutulor membrilor societăţeî noastre programa şi condiţiile pentru participarea la Congres. Mal mulţi domni membri s’au şi înscris ca mem -brii aderenţi şi au şi priimit diplomile respective.
Congresul se va ţine în zilele de la 5 până la 11 August 1889, în otelul so-cietăţel geografice din Paris (Bouievard Saint-Germain 184,/, o singură şedinţă solemnă se va ţine In sala Trocadero.
Lucrările Congresului sunt Împărţite în 7 grupuri şi sunt puse în studiu 92 de cestiunî, pe care nu le pot enumera aci, fiind prea obositor, dar care se vor publica la timp în Buletinul Sociebţel noastre.
Afară de aceasta, comitetul organizator al Congresului a cerut de la fiecare societate geografică, pentru ţara sad regiunea ce represinta o expunere sumară de călătoriile şi de publicaţiile care au contribuit mai mult la progresul ştiinţelor geografice în secolul al XIX. — Aceste expuneri sumare se vor remite unei comisiuni speciale însărcinate de a le coordona şi a forma un op întreg, adevărat monument al istoriei geografiei în secolul al XIX. Pentru România, sub-scrisul a fost însărcinat de Comitet cu această lucrare, pentru care am început a strlnge materialul necesar.
Nu pot defini mal bine spiritul care a predomnit la organisaţia acestui Congres ştiinţific internaţional, de c*t reproducând cuvintele rostite da d. de Les&eps In adunarea genera'ă a socie-tăţel geografice francese din 7 Decembrie trecut: «La Sociâtă de geographie «de Paris, a zis dânsul, la plus ancien «ne de toutes, a constamment donnâ «l’exemple de la confralernitâ qui doit «unir, sans exception, Ies savanta de
«toute nationalităs; elle adonc le droit «de rappeler que la science est etran-«gbre aux questions politâques qui pas-«sionnent et divisent le.s peuples 1»
La acest CoDgres internaţional nu va fi alipită nicl-o exposiţie geografică; a-semenei exposiţil vor fi coprinse ia palatul exposiţil în pavilioanele fie-câriî teri. — Acolo vom expune şi noi charta Dobrogiel, prelucrată de marele nostru Stat-major, charta geologica a ţeril prelucrată de biuroul geologic şi diferitele publicaţiunl ale Societăţii de la fundarea ei până astă zi.
Nu’ml rămâne acum de cât a aminti In treacăt nişte mari fapte din întinsul domeniu al ştiinţelor geografice şi care nu pot de cât a interesa societatea noastră : Este puţin timp da când o co-misiune internaţională anglo-francezâ a aprobat proiectul unul pod pe. Manche Intre Calais şi Douvres. Acest pod va avea 37 kilometri lungime şi 50 metri Înălţime «i’asupra nivelului mării şi şease-zecl pilaştri cu travee de câte 550-600 m- tri. Pilaştri vor fi de zidărie şi de fer şi fie-care din el va avea câte un phar electric.
O altă Întreprindere colosalăjesteacea de a uni prin un canal marea Neagră cu marea Caspică. Acest canal ar avea 85 kil. şi ar costa 160 milioane de franci. S’a şi format la Odesa o societate în acest scop.
Asemenea In America de Sud se lucrează cu mare activitate la drumul de fer care pe3te puţin va lega Oceanul Atlantic cu Oceanul cel-mare. Plecând de la Pernambuco (în Brasilia) va trece la Buenos-Ayrs (tn republica Argenli-ne) şi de aci traversând Andele occidentale va ajunge la Valpareso (InGhili).
Când această cale ferată va fi terminata, va putea merge cine-va din Europa In Ghili tn 14 zile ; în adevăr de la Lisbona la Pernambuco vapoarele pun 9 zile şi de aci la Veiperaiso, cu drumul de fer, se va putea călători In 5 zile. Neapărat că costul acestor Iu crări se cifrează cu sute de milioane.
In fine trecând de la regiunea antarctică la regiunea arctică, voiu menţiona că pentru anul viitor 1890. se pregăteşte în Norvegia o expediţiune la polul Nord, sub direcţiunea cunoscutului explorator d r. Nansen. Această expediţiune compusă exclusiv de norvegieni, care sunt cei mai apţi pentru a putea suferi asprimele regiunilor arctice, va pleca de la ţara Franz lo3ef şi se va sili a ajunge chiar la Pol.
Nu pot termina mal bine acest lung raport, Sire, de cât semnalându-vă însemnatul act severşit acum câte va Iun' In marele imperiu latin din cea-Valtâ emisferă adică: desfiinţarea definitiva şi integrală a sclavagiulul In tot imperiul Braziliei. In adevăr în ziua del Maiu 1888, Princesa Imperială Regenta de Brazilia, Comtesa d’Eu, In lipsa Maj. Sale ImperatuluT Dom Pe-dro, semnă cu o pana de aur ce i se o-feriseprin subscripţie populară, decretul sancţionând legea votată In ajun de Corpurile legiuitoare din Rio de Janiero, prin care se da libertatea la 723,500 de sclavi 1 Astăzi sclavia şi comerciul de sclavi, aceasta ruşine a omenirii, nu mal există de cât In Africa Centrala şi acolo chiar este înverşunat combătut de marele puteri Europene.
Mal ales Germanialn înţelegere şi cu participarea Angliei şi a Portugaliei, a întreprins un adevărat resboid sacru pe coastele orientale a le negrului continent In contra acestui comercifl infam şi diabolic. Nouă vase de resboiuale Germaniei, opt vase engteseştl şi opt portugheze biockează actualmente tot litoraml Zinzibarului şi al Mozambicu-lul, şi este de sperat că nu se va încheia acest secol de lumină şi de libertate fără ca sclavia, această crimă de lâse Dumnezeire, să nu fi dispărut, şi pentru tot d’a-una, dupe suprafaţa Întregului glob.
Bucureşti, 4/16 Martie i88<».
Secretar general G. Lahovari.
ECOURILE ZILEI
tau atât în nutrimentul bolnavilor cât şi în diferitele ramuri administrative ale aşezămintelor Domniţei Bălaşi.
—x—
D. ministru de interne va primi azi sau mâine delegaţia veterinari-narilor însărcinată cu studiul ultima! epizotii.
Comisiunea va înmâna cu această ocasie raportorul şi desideratele co-misiunei pentru a preveni în viitor o asemenea epizotie.
—x—
Consiliul comunal al Capitalei s’a întrunit Sâmbătă seara pentru a începe discuţia bugetului.
Consiliul se va întruni mâine din nou pentru a continua discuţia.
—x—
Direcţia căilor ferate a luat măsura ca locurile create din nou la gară pentru serviciul magazinele’ de victuale se fie ocupate prin concurs.
—x—
Ni se scrie din Câmpina:
Apele Prahovei au început se crească într’un mod simţitor.
E temere ca dacă ele vor continua a creşte, se nu pricinuiască o inun-daţiune şi întreruperea liniei ferate.
Măsuri se iau pentru a se preveni or-ce pagube.
—x—
D. Moruzi, fiul fostului primar al urbei Galaţi, zice Poşta, d. Moruzi căruia i să datoresc atâtea îmbunătăţiri în localitatea noastră s’a numit poliţaiu, în locul d lui Voenescu. D. Moruzi a depus azi jurământul. —x—
Balul de Sâmbătă seara de la d-na Zoe Slâtineanu a fost unul din cele mai reuşite ale anului acesta. La o-rele 7 dimineaţa ultimul cotilion a fost compus din 60 dănţuitori şi dănţuitoare.
—x—
Azi se va da de către secţia Il-a a Curţii de Casaţie, sentinţa în afacerea moşiei Boldu din judeţul R.-Sârat. Părţile adverse în această a-facere de un milion şi jumătate, sunt dd. Fraţi Lupescu şi Solomon Sibalis.
—x—
Aseară s’a făcut logodna d-lui d r N. Atanasescu, profesor de chimie a facultatea de medicină din Bucureşti, cu d-şoara Maria Manolescu-Mlădianu, gentila soră a d-nei Na-talia Budişteanu, una din elegantele representante ale înaltei societăţi Bucureşteoe.
—x—
Studenţi în medicină să întrunesc astă-zi la 7 1/2 seara în localul so-eietăţei lor pentru a discuta asupra îmbunâtâţirei învăţământului medical.
—x—
Trupa de varietăţi de la Băile E-foriei continuă reprezentaţiile în flecare seară.
Pân’acum lumea, obosită poate din timpul carnavalului, n’a început să vie în număr mare, dar se speră că va începe a asista la aceste reprezentaţii care au mult succes.
Am putea cita între cei mai buni pe d. St. Felix, un escelent dănţuitor internaţional de la Alcazar din Paris, pa d. Donner, un minunat ventrilog şi alţii.
Intre cântăreţe sunt de observat d-rele Fr. Ordossy, Pasqualina, surorile Reichmann şi altele.
Brolher Meilors fac un trio grotesc 9plendid.
In genere se poate petrece bine la Eforie, mai cu seamă că alte distracţii lipsssc.
Vom reveni mal pe larg.
I»IN JUDEŢE
Naştere împătrita. — Femeea Maria, soţia lui RuţaMariuşiu, dincomuna Brân-coveni, judeţul Romanaţl, a nâccut tn noaptea de 24 — 25 Februarie trecut, patru copil: trei fete şi un băiat, care toţi sunt In viaţă şi sănătoşi ; mama lor Insă este grefi bolnavă.
DIN STREIN ATATF,
O explozie.— 0 teribilă explozie s’a întâmplat tn minele de laBrynmallyaproape de Wrexham, la nordul provinciei de Galles.
Două-zecI de mineri aii fost ucişi.
Păn’acum aQ fost scoase trel-spre-zece cadavre.
Unii din eî aQ murit din asfixie.
M. S. Regele a vizitat erî de dimineaţă palatul de la Cotroceni.
—x —
Consiliul de Miniştri s’a întrunit azi la 9 ore la Ministeriul de Interne sub preşedinţia d-lui Th. Rosetti.
—x—
Eri a avut loc 1 iul Concert simfonic ai societăţeî Filarmonice.
M. S. Regina a bine-voit a asista,
Sala noului Atheneu era plină, la casă nu sumai găsea un singur bilet.
Exfccuţumea n’a lăsat nimic de dorit şi unele bucăţ', ca Walkyria de Wngner , tu întrecut aşteptările multor cunoscători în musicâ. Fie care bucată, de altmintrelea, a fost subliniată de numeroase aplause.-—x—
D. En. Vâcnrescu, ministru plenipotenţiar la Belgrad, obţinând un congediu de 10 zile va sosi peste câte-va zile in Bucureşti pentru inter-se de f milie.
— x—
1). general G. Anghelescu, coman daritul corpului 1 de armată, ce se afli în Capitula, s’a întors azi la Graiova.
D. G. D icb, directorul general al căilor ferate a decis ca or ce comanda să nu mai poata ti efectuata fără cousimţimântul unei comisiuni compusa din toţi şefii de serviciu şi sub preşedenţia directă a d-sale —x —
Efori: spitalelor Brâncovem şti au luat o mulţime de măsuri bunepen tru a remedia la neregulile ce exis-
STLRI MĂRUNTE
9
La consiliul comunal din Neapole a fost o şedinţă din cele mal furtunoase tn privinţa celor 180,000 fr. cheltuiţi cu serbările făcute când cu vizita Iul Wilhelm II-lea.
Discuţia a fost foarte violentă, mal mulţi consilieri găsind că suma a fost râft întrebuinţată.
Unii erau aproipe să se bată tn duel.
—	Dupe o statistică oficială din 1888, în anul acela 636 străini aii fos expulsaţl de pe teritoriul german. Intre aceştia figurează 58 Francezi.
—	Familia imperială rusă pleacă Mer-curl la Gatcina.unde vasta pănă la Paşti.
—	D. Anton, deputat în Reichstagul german, ’şl a dat demisia.
INTEMPLARILE zilei
DIN CAPITALA
Sinucidere. — Un ttnăr T... M... stu-dent tntr’uu licevi din.capitală s’a sinucis erl bând o cantitate destul de mare de a-cid prusie.
Dus la spitalul Colţea medicii nu aQ putut constata alt ce-va de cât că nu se mal putea face nimic. Inlr’adevăr dupăcâte-va miuule acest nenorocit şi muri.
Asupra mobilului care l'a determinat la această tristă rezoluţiune nu s’a putut a-fla nimic.
T. M. şedoa cu fratele se& în Intrarea Rosetti îutr’o mică odăiţă cu luna.
Calcat de carata. - Un copil de 6 ani anume Ghiţă Ionescu a fost călcat de o căruţă ce mergea în goana mare.
Destul de greQ rănit, copilul a fost dus la părinţi sei.
Cât despre căruţaş el s'a făcui nevăzut.
INFORMA HUNI
Mâine seară Marţi, membrii majorităţii Camerii şi Senatului vor ţine o mare întrunire la Otel de France.
-S«B-
D. Cancea ne trimete spre publicare o desminţire la adresa ziarului Adevărul. Nu avem obiceiul de a da desminţiri Adevărului şi regretăm că d. Cancea a cheltuit vre-o 10 franci pentru o telegramă având de scop de a desminte acel ziar.
Pentru a satisface însă dorinţa
1
d-lui Cancea, publicăm telegrama ce ne adresează, lat-o:
Redacţiei jurnalului «Epoca»
Bucureşti.
Bine-voiţî ca în jurnalul d-v. să publicaţi această telegramă :
In ziarul Atleverul 5 Martie în articolul de fond semnat d. Beldiman se afirmă că prin arătările făcute tribunalului am căutat se atenuez gravitatea declaraţiunilor deja făcute prin ziare şi se uşurez culpabilitatea inculpatului Simeon Mihalescu; că toate acestea le am făcut dupe stăruinţa Majestăţei Sale ! aceste afirmaţiunl sunt calomnii. Rog ped. Beldiman de şi nu am onoarea a’l cunoaşte se reproducă textul cuvintelor ce am aretat la tribunal şi care sunt consemnate în procesul şedinţei (şi pe care din nou zilele astea le void publica ear) şi se va vedea că nu .sunt In contradicţie cu cele arătate prin presă ! I Este adevărat că în Ianuarie trecut cerând audienţă, am fost primit la Palat.Majestatea Sea mi-a'vorbit despre cheiul din Calafat şi monumentele din bateriile Elisabetha şi Carol.
Pentru ca opiniunea publică se nu fie indusă în eroare în faţa unor necugetate calomnii, am fost ţinut se dau aceste desluşiri.
devotaţ
Constantin Cancea. -1*9-
D. preşedinte al Camerei, Const. Grădişteanu este cu desăvârşire însănătoşit.
D-sa a făcut erî o preumblare la şosea în trăsură închisă.
-*»-
De vre-o lună de zile ziarele co lectiviste umple coloanele lor—în l'psa unei mai bune materii—cu proteste din diferite localităţi ale ţereî, în contra dăreî în judecată a lui Ion C. Brătianu. N’ara căutat pâu’acum a dovedi, ceia ce era foarte lesne, că acei care au iscălit protestele în cestiune, sunt sau colectivişti sadea sau oameni a cărora iscălitură a fost smulsă prin diferite tertipuri necinstite.
Dar prea marea îndrăsneală a co? lectiviştilor ne forţează azi să e-şim din reserva ce ne impusesem, pentru a publica o parte din scrisoarea unui domn N. Ştefănescu din R.-Vâlcea, al căruî nume figurează în protestul colectiviştilor din acel oraş.
Se va vedea că colectiviştii nu se sfiesc a comite şi faptul de înşelăciunea cea mai murdară, pentru a răuşi în iutreprinderile lor necinstite.
lată ce zice d. N. Ştefănescu, care precum ne spune în scrisoarea pe care o păstrăm, nu face politică şi că politica lui este exploatarea pământului:
,lm fost surprins văzându-mi sub-semnătura, căci eu nici o dată n am iscălit un asemenea protest, ci In una din zilele trecute pe când venisem în oraşul R- Vâlcea, m’am întâlnit cu d. Alecsiu, fostul Primar, şi m'a rugat se iscălesc o petit iune către Cameră pentru ÎIl-flinţarea unul Gimnaziu, şi litrii mi o citeascsX, m’a dus în prăvălia unul comersant zicân-
du’mî: ai încredere în mine şi iscăleşte, şi Jiind grăbit am sub-
Alaltă-erîd.judecător do instrucţie Stătescu, a făcut o foarte importantă 'captură. D-sa în urma unui denunţ ce primise a arestat un individ care a participat în mal multe tâlhării importante.
Individul în cestiune a mărturisit totul.
M. Pa Regele a presidat şedin-ele societăţeî geografice erl şi a-altăeri.
Mâine vom începe sâ publicăm o serie de articole foarte importante, asupra conjonclivileî granutoase, datorite penel eminentului nostru o-culist dr. Manolescu.
fi 3* EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 6' Martie
1889
semnat şi an, plecat, fără se preced că d. Alecsiu voeşte a 'mi întinde o cursă.*
Se vază cetăţenii cinstiţi cu ce matrapazltcuri necinstite lucrează colectiviştii.
Şedinţa se deschide la 2 1/2 ore sub preşedenţia d-lul general Florescu.
90 senatori faţă.
Se voteazâ împământenirea fraţilor Dra-galină români din Banat.
D. Willner citeşte o propunere pentru un proect de lege spre a se scuti de taxa de înregistrare conversiunea titlurilor de 7 0/0 în 5 0/0 ale obligaţiunelor creditelor funciare.
D. Al. C. Niculescu raportor, dâ citire raportului şi proectuluî de lege pentru organisarea corpului telegrafo-postal.
D. Gh. Mârzescu constată, că acest proect de lege întruneşte simpatia atât a majorităţel cât şi a minoritâţel, în cât discuţia generală nu va avea loc.
Legea se ia în consideraţie în unanimitate.
Art. 1—17 se voteazâ fără discuţie.
La art. 18:
D. Colonel I.ogacii observă că vârsta de la 18—25 ani pentru admisibilitatea In corpul telegrafo-poştal, este în contradicţie cu legea militară, care Interzice accesul funcţiunilor publice pânâ la 21 ani, dupâ ce se vor satisface obligaţiunile ser-vicielor militare.
D. A. Niculescu raportor, crede că elevii telegrafiştl nu sunt tocmai funcţionari publici, pe cât sunt şcolari.
D. Al. Lahovari ministrul domenielor, admite dreptatea observaţiei d-lui colonel Logadi, cu reserva Insă, că o lege poate modifica alta în caşuri speciale cum e cel de faţă unde este de interesul Statului a recruta pentru serviciu telegr.-postai elevi de ia versta de 18 ani, care nu sunt a se privi la început tocmai ca funcţionari, ci ca ucenici ce se prepară pentru această carieră. De altminteri legea de faţă nu scuteşte pe nimeni de serviciul militar, obligator pentru toţi românii.
Cu aceste desluşiri se voteazâ art. 18.
La art. 19:
D. Gh. îllârzescaî şl face reservele sale în privinţa dreptului de înaintare al femeilor.
D. AI. Lahovari, ministrul domenielor, roagă pe d. Mârzescu s& nu creadă, că ministerul voeşte a’i escamota cestiunea d-sale, însă nu e locul la aceste articole a se vorbi de drepturile şi admisibilitatea femeilor. De altminteri declară de mal nainte, că nu împărtăşeşte nici de cum vederile d-sale asupra dreptului femeilor la toate sarcinele publice, despre care este vorba în romane şi alte scrieri fantastice, dar pe care nu ie-a admis nici un Stat din lume.
Art. 19 şi 20 se primesc.
La art. 21, ce prevede înaintarea femeilor. deja admise în corp, numai pânâ la oficiant cl. Ii,
D. Daniileseu, susţine articolul aşa cum e înfăţişat, întru cât e inandmisibil ca o femeie sâ devie şeful unul oficia In care funcţionează 10—20 de bărbaţi care nu i se vor supune nici odată cu serio-sitate.
D. Al. Lahovari, observă, că admiterea femeilor până la gradul cel of. cl. Il-a este maximum ce li se poate acorda, şi care nu li s’a Încuviinţat In nici o ţară din lume. In principia crede chiar, că n’ar fi bine a se îngrămădi funcţinile publice rezervate bărbaţilor; Intru cât aparţine bărbaţilor a îngriji de hrana femei şi a casei sale; iar nu femeia se cade se întreţină pe bărbat.
D. Gh. Mârzescu, zice, că cestiunea e-galitâţel publice a femei şi a bărbatului este foarte agitată astă-zl tn toate ţârile, tinzându-se treptat a se sustrage societatea de sub învechita doctrină romană atât de dragă d-lul ministru al domeniilor, care de sigur n’ar Indrâsni sâ o desfăşoare Într’un salon elegant populat de femei frumoase! (râsete).
Oratorul susţine admiterea femeilor în corpu telegrafo-postal, cu toate drepturile şi prerogativele de înaintare ale bărbaţilor, fără nici o restricţiune. Dorind dar a ajunge la o comună înţelegere cu guvernu în această privinţă cere a se suspenda şedinţa, spre a se chibzui asupra cele! mal bune redacţiunl pentru admisibilitatea şi înaintarea femeilor. Şedinţa se suspendă.
La redeşchiderea redinţel.
D. Gh. Mârzescu, resintă un amendament la ari. 2i, dupe care femeile pot fi admise In corpul teirgrafo-postal cu un certificat de absolvire., a 4 clase secundare şi în condiţiunile prevăzute în lege şi vor putea înainta până la oficiante de gradul al Ii-a (inferior) prevâzut în proect, întocmai ca şi bărbaţi.
D. AI. Lahovari, declară, că guvernu primeşte numai partea privitoare la admisibilitatea în principia a femeilor. Nu li se poate încuviinţa însă, egalitatea la înaintare cu bărbaţi, neputându-li-se da de cât numărul de locuri desemnat ca servicii! auxiliar. Şi aceasta pentru con-sideraţiunl particulare fire! femeeştî, ce o pun tn neputinţa a da serviciele ce le poate da un bărbat, în cât ar fi o nedreptate a I) admise a concura pre bărbaţi; în cât ar fi fost mal logic se nu fie admise de loc, aşa că, concesiunea acordată deja de a fi admise este destul de considerabilă.
Ministru Domenielor, respunzând imputărilor ce-I a făcut d. Mârzescu, că ar fi adversar al femeii, declară că e pe nedrept
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 7 MARTIE
3
învinuit, întru cât a recunoscut tot d’a-una cualitâţile superioare în multe privinţe ale femeii asupra bărbaţilor. Aşa d’o pildă crede, că educatiunea şi instrucţiunea copiilor până la o oare care vîrsiâ dată de femei, ar fl mult mal bine-fâcă-toare pentru societate de cât a bărbaţilor; şi fâgădueşte, că la vreme când va fi în discuţie reorganizarea învăţământului public, va interveni pentru admiterea cu preferinţa a femeilor ca învăţătoare.—Intru cât priveşte serviciul tele-grafo-posta), este constatat, printr'o practică incontestabilă în toate statele, că femeile nu pot corespunde greutăţilor serviciului şi prin urmare nu se pot pune pe un picior de egalitate cu bărbaţii.
D. Gh. Mâr/escu e tn vervă, şi ’şl susţineamendamentu altrgdnddupe duh... producând o mare veselie în matura a-dunare.
Senatul respinge amendamentu d-lul Mârzescu.
Art. 21 se votează cu un amendament al d-lul Negri, admis de guvern.
La art. 22, d. Al. Lahovari observă, că acest articol priveşte onorariele corpului telegrafo-postal s’a mal înfăţişat întru cît e copiat dupe legea în fiinţă deja V0’ latâ de Cameră. In cât, sporirile făcute de comitetul delegaţilor, nu se pot vota de Senat înainte de a (1 trecut prin Cameră. D’altminterl, sporirea propusă e atât de considerabilă în cât nu ne poate admite d’o cam dată de guvern.
D. Mîrzescu replică, că argumentu produs de d. Lahovari, nu e admisibil, întru cât sunt şi alte legi depuse în deliberarea Senatului în care se prevăd onorariele funcţionarilor. Susţine deci, sporirea propusă în favorul funcţionarilor te-legrafo-postall, cari merită toată îngrijirea lărel, căreia aduc servicii reale şi foarte grele, fără a li se fi îmbunătăţit soarta de multă vreme.
D. Al. Lahovari, răspunde că o lege nouă poate să aibe anexat şi statul personalului, cum este cazul cu organizarea administrativă, cea ce nu va să zică, că guvernul nu ’l poate retrage. Contestă însă, că Senatul să poată spori o cifră bugetară în lucrare, mal ’nainte dea fi fost admisă de Cameră modificarea. Intru cât priveşte sporirea pe care o susţine cu atâta foc d. Mârzescu, pentru o deşartă popularitate, guvernul care are răspunderea gestiunel flnancelor ţârei,nu poateadmite un spor de chieltuell ce presupun noul dări. D’altmin-trelea, leflle corpului nostru telegrafo-poş-tal sunt relativ cu alte ţări,destul de bune.
D. Bratosanu se uneşte cu părerea d-lul ministru şi cere a se respinge, sporirea propusă.
Amendamentu d-lul Mârzescu, cât şi al comitetului delegaţilor se respinge ; iar art. 22 se primeşte aşa cum a fost propus de guvern.
Se urmează votarea fără discuţie pănă la art. 26, aşa cum aă fost propuse de guvern. Dupe care se constată, că Senatul nu mal e în numer.
Şedinţa se ridică la G ore anunţându-se cea viitoare pe mâine.
CAMERA
Şedinţa de la 6 Martie 1889
Se deşchide la orele 11/2 sub preşeden-ţia d-lul Ilariu Isvoranu, vice-preşedinte.
Respund la apelul nominal 93 dd. deputaţi.
D. Ulyse Boldescu dă citire sumarului precedentei şedinţe.
Se citesc apoi petiţiunl şi diferite comunicări care se trimet la comisiunile respective.
D. Virgil Poenaru, zice că se aduc în discuţiunea Camerei proecte de lege care nu sunt cunoscute de dd. deputaţi.
D. Al. Lahovari, respunde că se poate schimba or când de Cameră ordinea zilei şi fiind că d. Poenaru vrea se facă aluzie la proeclul d-lul ministru al domeniilor asupra pădurilor Statului, d. Lahovari spune că acest proect a stat la ordinea zilei 15 zile şi d-sa nu s’a simţit câtuşi de puţin jenat.
D. Lascar Catargiu, cere ca la finele fle-căre! şedinţe să se anunţe ordinea zilei pentru şedinţa viitoare.
D. Preşedinte, respunde că acest lucru l’a făcut şi Sâmbăta trecută, de cât dd. deputaţi erau ocupaţi cu căutarea pal toanelor ca se plece.
D. I. Epureanu, (femeia lui Ţezar/cere o pensiune viageră pentru d-şoara Agri-pina Lerescu, fiică a profesorului Scarlat Lerescu.
D. I. Nădejde, anunţă o interpelare d-lul ministru de interne cu privire la tratarea barbară a lucrătorilor de la imprimeria SLatulul.
Se votează legea asupra pădurilor Statului cu 56 bile albe contra .22 negre.
D. Caton Leca, are cuvântul spre a’şl desvolta interpelerea sa asupra creditelor funciare, dar interpelatorul spune că d. ministru de finanţe luând înţelegere cu d-sa, d. Leca amâna interpelarea sa pe ziua de Mercurl.
D. Gr. Peucescu, amână şi d-sa interpelarea sa asupra scandalului de la alegerea de dăună-zl de la creditul funciar rural.
D. Gr. Co/.adhii propune ca d-nil deputaţi să treacă în secţiuni pentru a studia legea tocmelelor agricole, care este tot aŞa de importantă ca şi legea vînzăril bunurilor Statului cu care e în legătură strînsă.
D. M. Cogalniceami îşi desvoltă interpelarea sa asupra reformei judecătoreşti. D-sa întreabă pe d. Ministru al Justiţiei dacă are de gând sâ dea în des-baterea Adunârel proeclul pentru reforma magistraturel, în sensul inamovibilitâţel. D-sa aminteşte că la 1832 în regulamentul organic s’a prevăzut ca cel mult după cinci am, să se introducă inamovibilitatea în magistratură.
Prin programul de la Mazar-Paşa, zice că a cerut d. Cogălniceanu şi cu d. Ver-nescu acest lucru combătînd guvernul Catargiu. Sub regimul trecut acelaşi lucru a fost promis de d-nil Giani, Nacu, Stătescu şi alţii şi s’aă propus fel de fel de proecte în acest sens.
D. M. Cogălniceanu, termină zicând că acum când sunt adunate toate elementele ar trebui să se pue în practică promisiunile făcute de atîta timp.
D. G. Vcrnescu, ministru al Justiţiei, respunde că nu este aşa uşor a se tranşa chestiunea inamcvibilităţel principii! pe care d-sa l’a admis de mult şi ’l admite şi acum. Trebue sâ se facă o lege de organizare judecătorească mal nainte d'a face magistratura inamovibilă. E curios că a-cel ce ad împărtăşit puterea tn decurs de 12 ani nu s’afl gîndit la acest lucru pe câtă vreme îl cer de la d-sa care e venit la ministerul Justiţiei numai decîte-va luni. D. ministru declară că va prezintă un proect de lege asupra inamovibilitâţel parţiale a magistraturel şah chiar
a inamovibilităţe! generale, dar mal nainte de toate, fiind că d-sa are toată răspunderea, trebue să se gîndeascâ U organizarea judecătorească. Trebue ca, a-plicând principiul inamovibilitâţel. Statul să se îngrijească a avea cu ce sa asigure poziţiunen magistraţilor în viitor.
D. N. lonescu, cere d-lul ministru un respuns categoric dacă va aduce sau nu în această sesiune proiectul pentru inamovibilitatea magistraţilor. Pentru a spune aceste câte-va cuvinte, d. N. lonescu, face un discurs care abia va încăpea în-tr’un număr din Monitor.
D. G. Vernescu, declară încă o dată că e pentru principiul inamovibilitâţel dar trebue sâ i se dea timp spre a veni cu legea organizârel judecătoreşti şi apoi să vină cu proiectul pentru inamovibilitate câcl înainte d’a se gândi la asigurarea po-ziţiunel magistraţilor trebue s6 se gândească la posiţiunea justiţiabililor.
Mal departe, d. ministru de justiţie respunde la nişte cuvinte atingâtoare ce i-a adresat d. N. lonescu.
Spre a termina, d. G. Vernescu, zice că voeşte se facă inamovibilitatea pentru magistraţi buni şi acestor magistraţi să le asigure o poziţiune onorabilă. Dar dacă adunarea crede că se poate găsi un alt ministru care s6 facă mal răpede această lege n’are de cât acele sâ vie a’I lua locul.
Se cere închiderea discu ţi unei.
D. ML Cogălniceanu, zice că n’a vorbit de mult şi voeşte să ’ş! iea revanşa. Pentru aceasta face un lung discurs, vorbind despre toate, certându-se şi făcând cestiunl personale cu d. lonescu Al., d. Cogâlni-ceanu sfârşind prezintă o moţiune.
D. G. Vernescu repetă declaraţia sa şi impută d-lul Cogălniceanu puţina sa dis-creţiune şi că se ceartă cu toţi acel din jurul d-sale. D-ta, d-le Cogălnicene, nu mal vorbeşti de inamovibilitate ci de 1805, când eQ am destituit o curte întreagă, aceea de la Iaşi, care a dat absoluţie unul criminal care s’a dat singur de vinovat şi erau toate probele contra lui.- Respinge acusarea ce i s'a adus, că declarându-se independent în minister ar fi ofensat pe colegi. «Nu d-ta vel fi acela care ne vel judeca, noi singuri, eh şi colegii mei, suntem judecători în asemenea situaţiunl. In ţara noastră trebue să facem legi care să ni se potrivească nouă iar nu să deschidem prima carte streină şi sâ copiem lucruri care nu se potrivesc de loc cu ţara noastră. Nu mă iartă conştiinţa să vă promit că voia face aceasta. Cred însă că proectul de lege îl voiu presenta chiar în sesiunea aceasta, şi daca el nu se va vota va avea timp şi presa sâ ia cunoştinţă şi să se pronunţe şi ea în această privinţă. Dacă sistemul de a îndepărta pe cel răi şi a sprijini pe cel buni, nu e bun şi plăcut, Camera să ’ml-o supue. Impută d-lul Cogălniceanu că se sileşte a băga intriga între d. Vernescu şi colegii săi precum şi cu Camera. D. Vernescu termină cerend răbdare pentru ca să facă această lege, căci este o lege care va coprinde de la judecătorii de ocol până la Casaţie, şi trebue studiată cu maturitate.
Discuţia se închide.
D. Al. Cogălniceanu citeşte o moţiune pe care o retrage în urma declaraţiunel d-lul ministru că va aduce în sesiunea a-ceasta un proiect de lege asupra inamovibilităţi magistraturel-
D. IV. lonescu propune următoarea ordine de zi: «Camera luând act de declaraţia d-lul ministru al Justiţiei, trece la ordinea zilei.»
D. G. Palndi zice că regulamentul nu permite retragerea unei moţiuni.
D-sa cere urgenţa asupra acestei moţiuni care trebue se întrunească două treimi.
Rezultatul votului
Bile albe pentru................45
Bile negre contra..............62
Volanţi.......................107
Moţiunea se trimite la secţiuni.
D. AI. Cogălniceanu are cuvîntul în
chestie personală.
La ordinea zilei interpelarea d-lul Ca-tou GI». Leca asupra scandalurilor de la Eforie şi la achitarea lui Simion Mihă-lescu.
D. Caton Leca nu vrea se aprecieze sentinţa tribunalului care achită pe Mihă-lescu. Interpelatorul citeşte o scrisoare a d-lul prim-ministru câtre preşedintele Eforiei pentru buna regulă ce a găsit la o inspecţie ce a făcut la spitalele pendinte de Eforie. D. Caton Leca se miră cum d. prim-ministru e mulţumit de modul cum merg lucrurile la Eforie, de oare ce eraă cunoscute de toată lumea potlogăriile co mise de d. Simion Mihailescu ca preşedinte al Eforiei.
Interpelatorul nu este de părerea d-lul Th. Rosetli care zice în ultima parte a scri-sorel că ar dori ca toate instituţiile din ţară să fie în starea bună în care se află Eforia Spitalelor civile.
D. Lecca întreabă şi aşteaptă răspunsul d-lul Ministru tn ceia ce priveşte această afacere Mihâlescu, precum şi asupra sentinţei date, care zice onorabilul interpe-lator, a scandalizat ţara întreagă.
D. G. Vernescu, ministru al justiţiei, răspunzând d-lul Caton Lecca zice că Ministrul nu este competent să se amestece între cel judecat şi judecător. In cazul de faţă sentinţa nu este definitivă ; procesul Mihălescu este acuma la Curtea de Apel. Şi dacă a fost o greşalâ, această greşalâ se va îndrepta. D. Ministru nu poate să răspunză de rezultatul procesului şi nici nu poate influenţa justiţia. In ceia ce priveşte faptul că trebue să urmărească pe cine-va, d. Ministru zice că nu poate face aceasta de oare-ce n’a primii nici o denunţare.
D. Caton Leca zice căd. ministru a interpretat răh cuvintele d-sale. D-sa n’a voit să zică că Preşedintele Consiliului a influenţat justiţia. In tot cazul e un vinovat şi acela trebue urmărit. D. Leca întreabă pentru ce Eforia nu s’a constituit parte civilă pentru pagubile ce a suferit prin hoţiile lui Mihâlescu.
D. Vernescu Gh. respunde că afacerea e de competinţa justiţiei iar nu a ministerului.
D. Gr. Crissenghi combate interpelarea d-lul Lecca şi spune că ministrul de justiţie ti’are atace în această cestiune.
Interpelările d-luî Nădejde şi Chr. Nego-escu se amână ne fiind faţă d. ministru de interne.
D. Milliades Tzoui raportor dă cetire proeciuluî de lege relativ la un credit de 10 milioane cerut pentru cumpărarea de material rulant pentru căile noasLre ferate.
Acest credit a fost redus do comitetul delegaţilor la7 milioane 840000 lei.
Se votează pe rînd articolele Creditului Creditul în total se pune la vot cu bile.
Rezultatul votului
Bile albe pentru	73
Bile negre contra	5
Votanţi	78
Prin urmare creditul se votează.
La ordinea zilei cererea de credit pentru un fond de rezervă pentru căile ferate române. D. Tzoni raportor.
D. Palade combate acest proect de credit zicând că se lasă acest fond la discreţia direcţiune! C. P. R.
D. Al. Margliilomad ministru al lucrărilor publice respunde că această cerere texista o inovare la noi, dar în toate ţările Occidentale. D. ministru dă ex-plicaţiunl convingătoare asupra necesitatei acestui i fond de rezervă. D-sa spună că sunt lucrări care se strică safl amerin-ţă ruină şi ele nu se pot reface sad repara până ce nu se cere un credit suplimen-iar. Cât despre întrebuinţarea creditului de 6 milioane ce’l cere d. ministru zice că va fl controlată de minister şi de Înalta Curte de Compturî. Aceasta e o lege de prevedere şi de aceia d. ministru cere votul Camerei.
Şedinţa se ridică la orele 51/2.
Plaivaz
DEPESI
MIŞCARE DIPLOMATICA
(Prin fir telegr.)
Berlin, 17 Martie. — Gonsilieru de legaţiune, baron Doernberg, e permutat de la Tokio la Bucureşti.
Primul secretar de ambasadă la Madrid, Comite de Tattenbach, e numit ministru reşedinţe la Maroc.
O ŞTIRE DESMINT1TA
(Prin fir special)
Londra, 18 Martie.—Corespondentul ziarului Standard la Berlin declară că e absurdă ştirea după care Sir Malet, întorcendu-se la Berlin, ar fi adus aderarea Engliterel la tripl&alianţă.
O MANIFESTAŢIE IN BELGRAD
(Prin fir telegr.)
Belgrad, 18 Martie.—Seara, o preumblare cu torţe s’a organisat de câtre bur-ghesime în onoarea regelui Alexandru. Toate asociaţiunile de cânt aupar-ticipat,. Regele Alexandru şi tatăl săti sad arătat pe balcon în presenta regenţilor şi a miniştrilor. Răspunzând unul discurs al primarului, regele Milan a mulţumit în numele fiului său, a rugat fierbinte naţiunea se se unească în iubirea sa pentru tînărul rege pentru respectul legilor şi al regenţilor.
O GAZETA SUPRIMATA
(Prin fir telegr.)
Berlin, 18 Martie. — Jurnalul Volk-zeitung a fost suprimat în virtutea legii asupra socialiştilor. Publicarea relativă la această decisiune e aşteptată azi. Ediţiunea de erl coprinde un articol de frunte în amintirea lui 18 Martie a fost confiscată.

Amicii d-luî Lascar Catargiu s’ati întrunit erî seară la.Otel Capsa.
In această adunare s’a hotărât ca se nu se mal aştepte răspunsul d-lui Vernescu şi ca grupul să se constituo sub direcţiunea unică a d-luî Lascar Catargiu.
In consecinţă, conducerea grupului din afară de Cameră, şi maî ales din Cameră, s'a încredinţat unuî comitet dirigent, compus în modul următor :
Lascar Catargiu, Preşedinte.
Apostoleanu, Vice-preşedinte.
C.	Olănes iu ş'. V. Vlădoianu, Secretari.
G. Em. Lahovari, Questor.
*
Tot în adunarea de erî seară s’a hotărât ca chiar în săptămâna aceasta să apară ziarul Naţionalul.
X
D.	M. Sturdza, prefectul judeţului Bacău, a pus mâna pe o scrisoare a socialistului Gonst. Miile, directorul ziarului Drepturile O-mului, adresată unuî locuitor din Bacău.
D. Miile zice tn^aoea scrisoare:
Am primit cei 800 de f ranci pentru a stărui pe lângă Ministerul Domeniilor ca se vi se dea pâmeniuri.
Această scrisoare s’a depus la parchet.
x
Azî comisiunea de informaţ'unî instituită pentru a găsi elementele de culpabilitate în contra cabinetului Ion Brătianu, îşi a reînceput lucrările.
Comisiunea a lucrat azî la mi-nisteriul de resbel, unde a cercetat mai multe dosare de furnituri.
X
D. M. Kogâlniceanu, a fost prii-mit ieri dimineaţă de Regele în audienţă.
X
E vorba ca în locul proiectului
www.dacoromanica.ro
de imposit prin percepere de zecimi, să se presinte parlamentului un proect de lege asupra imposi-tulul prin înfiinţarea unei prime de export.
Se ştie că cu acest imposit se va acoperi deficitul de fi milioane care exista în bugetul Statului şi această ca consecinţă a destraba-latei administraţiunî colectiviste.
*
Se zice că regina Nathalia va sosi peste câte-va zile în capitală venind din Rusia.
*
Azî era să se judece procesul sub-locotenentuluî Iviriţescu, aeu-sat de batae, dar d. Fundăţeanu care fusese bătut, desistându-se, s’a închis acţiunea.
X
D. prim-procuror Voinescu-Bol-dur a făcut o adresă d-lui ministru de interne, prin care îi atrage atenţiunea asupra marelui inco-venient ce se presintă cu trimiterea bolnavilor la spitale, unde se refuză de a-î primi.
Iu această adresă d. prim-procuror citează cazul întâmplat Sâmbătă cu femeia Niţa Iordache, care, expediată la spitalul Filantropia, intendentul a refuzat se o admită.
Această femee a murit.
X
Astă-seară d. Nicolae Kirilov, membru al camerei de comerţ, va face în şedinţa acestei camere, o propunere prin care se cere “ca lefurile funcţionarilor ei se fie scăzute, de oare-ce sunt cam prea ridicate.
Afară de aceasta, un mare număr de comercianţi au adresat d-lul ministru al agricultureî, domeniilor şi comerţului, un protest în care se ridică în contra îu-cheerei camerei de comerţ care a votat lefuri grase unor colectivişti, adăpostiţi acolo de d. Tache Protopopescu.
n
Se comunică din Belgrad, că Sinodul Bisericeî autocefale a Serbiei, a cărei reunire plenară a fost împiedicată în timpul din urmă, se va întruni în curend conform Sf. canoane. Si că, o dată cu constituirea sa, d. Pi.iocianaţi, avocatul reginei Natalia, va sesiza sacrul corp cu un recurs împotriva edictului de divorţ pronunţat de Mitropolitul Theodosiu; întru cât se ştie că în orthodoxie infailibilitatea spirituală aparţine numai Sinoadelor episcopale cari aii puterea a judeca chiar pe Pa-triarchii oecumenici. Se crede că, Sinodul Serbiei va pronunţa nulitatea edictului de divorţ, întru cât n’a fost luat potrivit dispozi-ţiunilor canonice prin ascultarea ambelor părţi, dar că, tn faţa împrejurărilor de fapt, suprema autoritate bisericească va menţine separaţi un ea do corp a pereche! regale.
X
In conferinţa sa de mâine (Mercur!) 9 ore seara d. Profesor dr. Babeş, va urma la institutul de Bactereologie, conferinţa începută tn săptămâna trecută asupra diph-therieî, precum şi prevenirea a-cestel boale.
x
Din statistica lunară al tratamentului antirabic la institutul de bacteriologic reese, că tn luna lui Februarie s’au tratat 22 oameni muşcaţi de animale turbate, între care 5 copii, mai mulţi indivizi presentând muşcături grave. Doui sunt muşcaţi de lup turbat. In 12 caşuri turbarea animalului era documentată prin experiment la institutul de bacteriologic.
Şi în luna aceasta au sosit la institut mai multe rapoarte asupra stărei în deplină sănătate a persoanelor tratate până acum, şi nici în luna aceasta nu s’a primit ştire despre veri-un deces. Până acuma toţi indivizi muşcaţi de câini turbaţi şi trataţi la institut s’au vindecat pe când s’a putut constata în luna aceasta moartea a 2 indivizi muşcaţi şi netrataţi.
x
Aflăm că d. dr. Mi novici a fost primit erî în audienţă do M. S.
Regele cu care a vobit mult timp asupra Medicinei legale în ţara noasti-ă. Majestatea Sa a exprimat dorinţa de a vodea şi la noi în ţară această parte a Medicinei a-tât de importantă pusă la înălţimea la care se găseşte în alte ţări şi a angajat pe d. dr. Mi novici de a lucra cât va putea în acest scop*
Studenţi Români din Anversa au durerea de a anunţa amicilor şi cunoscuţilor perderea iubitului lor compatriot şi coleg
D. G. CIONEA
din Craiovaa, în etate de 19 ani decedat în Anvers înziua de 2/14 Martie, în urma unei scurte suferinţe. Rugaţi-ve pentru densul 1
TEATRU BULEVARDULUI
IN FIE CARE SEARA
[{EPRESEVrATIEAI VARIATE
Acrobaţi, cântăreţi, gymnasticl, dănţuitori şi dănţuitoare internaţionale, Operete franceze şi germane, etc., etc.
MARELE CIRC SIDOLI
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS
I-iul debut a celebrei trupe melomana d-lul Federico Bozzo care a excitat cel mai mare entusiasm în toate capitalele lumei.
Pentru a 3-a orâ după aplausele frenetice. Indianul original «Fast Virl-Vind de la Dakosta în Sioux şi Jaques Davâ de la Texas, representând viaţa selbaticâla Lla-nos de America. La fine: pantomima istorică Marco Bottzare.
MAR ŢI 7 MARTIE
Gu consursul nouilor artişti indiani şi melomani.
AVIS IMPORTANT
La maison de M-rae V. Mi hei, 3, rueVâ-ronese, â Paris, dâsire se meltre en rap-port avec des negociants en produits du paysserattachaut aux comestibles, beurre mufs, volailles. Lui âcrire.
Caut un asociat capitalist sau mare proprietar pentru infiinţarea unei lăptarii mari, care să prelucreze cu forţă de apă or abur cel puţin 1000 klgr de lapte pe zi.
Dr. G. Maior
Bucureşti, Fundătură Dreptului No. 1 bis.
DE ÎNCHIRIAT
Doue apartamente compuse de câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz si apa situate in strada Silfidelor No. 6 bis.
Doritorii se vor adresa strada Siliîdelor No. 6.
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BARBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi împedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigrata No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultalii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
1047
_ LA CAI N ELE NEGRU~
Mngusiiiiil de Drogue, Coloniale si Delicatese
ION TETZU
?
Succesorul lui GERSABEK-OVESSA
Sămânţă de Trifoi adeverat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resitenlă, asemenea semânţâ de Iarba pentru nutreţul vitelor si înfrumuseţarea gradinelor
Reuşita şi producţiunea garantată A F* E MINERALE
din toate sursele indigene şi streine
Comande efectuez în toată România
DE ÎNCHIRIAT
ele la 23 Aprilie 1889
Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zeee o-dâi, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa.
A se adresa Str. Pitar-Mosu 5.
DOCTORUL DIMITROPOL
da la facultatea din Paris
stabilindu-se str. Academiei 29, dă consulta ţiunl în toate zilele de la 4—6 p. m.
MARTIE
CASA DE SCHIMB
612
I. M. F E R M O
Strada Lipscani, .\'o 23
Compara si vinde efecte publice si fa.ce or-ce schimb de monezi
C u r tj u L Bucureşti
6 Martie 1889
i 0/0 Renta amortisabila	Cump.	Vend.
	bS	28 1/2
5 0/0 Renta perpetua	98	98 1 2
6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer	100 1.2	100 3/4
7 0/0 Scris. func. rurale	104 1/2 105	
5 0/0 Scris. func. rurale	96 3 4	971/5
7 0/0 Scris. func. urbane	104 1/2	105
6 0/0 Scris func. urbane 6 OţO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 I&si	102	103
	94	94/12
	82	821/2
5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob-1	87	871/2
	240	250
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	50	60
	980	1(00
Acţiuni «Dacia-România»	275	2S0
> Naţionala	160	270
» Constructiuni	140	150
Argint contra aur	75	1 10
Fiorini austriaci	75	110
Tendinţa fermă		
Chocolat Menier
LA PLUS GRANDE FABRIQUE DU WIO^DE
DIPLOMES	D’HONNEUR A TOUTES LES EXPOSITIONS
veste de	mmm so,#oo kilos par m
S E TROUVE PARTOUT
MAGASIN DE COLONIALE
MATACHE GEORGESCU~
„LA COROANA REGALA“
Avis important pentru IVÎenacfiu
Recomand marele meu depou cu vin negru vechia nnnlisat si garantat natural,
cu preturi foarte moderate şi mai eftin ca ori unde Iiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri vechi şi nuni prima calitate.
Vânzarea în vase sau pus la buteii şi transportat franco la domiciliu.
Marc cantitate de butoae goale de rom mi cognae de la 5 pana la 88 vedre se desface si se vinde foarte cltin.
Mar! aprouisionârl cu toate articolele de băcănie, drogueric, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete.
Brânza, Caşcaval, şi trda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de tot felul; Cârnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
Ciai colonial şi altele, Horn si Cognae veritabil, si tot felul de beutnri spirtoase si Liquoruri line; Uiscuits si toate Articole necesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mal mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatorl al Magasinulul meu se pot convinge de adevâr de la prima visitâ ce vor face.	1006
Cu deosebiţi stimă, MATACHE GEOUGESCU
EFORIA
BISERICII KliETZCLESCE
La 15 Martie anul curent, se va tine licitaţie la orele 4 p. m. în Cancelaria Eforiei din Curtea Bisericei Kretzulescu, precum si la primăria Comunei Dudu plasa Serbanesti judeţul Oltu pentru darea în ta-ere a padurei cu zavoaie dupe moşia Plaviceni din zisa localitate.
Doritorii pot vedea condiţiile si planul în Cancelaria Eforiei în toate zilele de lucru de la orele 1, până la 5 p. m.
CASA DE SCHIMB «05
MOSCU NACHM1AS
No. 8, In palatul Principele Dimitrle GMka Sir.Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionali (Dacia-România)
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Bucureşti
Cursul pe ziua de 6' Martie 1888
4	% (tenia amorlisabila
5	% henia amortizabila
5	S „jj, româna perpetua
j 5 Obligaţiuni de stat [Conr.rnr.] °	..	Municipale
l°Jr- ,, Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciar» rurale ®	•»
' %	„	„ urbane
6	*,	,, laşi
Acţiuni Banca Naţionala
3 % Losuri Serbestl cu prime Losuri cu prime Kmis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime ,, crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica bombau ,, Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei]
Aur conlra argint sau bilele Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	Italiano
„	Ruble hârtie
Nit. Cursul este socotit in aur
Cump. Vinde
83 1/4 37 3/4 97% 100% 87 237 104 %
98	314 104 %
101
94*
82
990
72
13
27
40
25
18
50
50
00%
1*4
,00
99
,68
83% 9854 94% 100 3/4 87% 24»
105 97% 104 3/4 102
94 3/4 82 3/4 1000 76 14 30 44 27 20 54 56 90%
211 126 1W% 100 272
mu DU. ARENDAŞI SI PROPRIETARI DE MOŞII
CEREŢI
caseiIOBN PITTS BUCUREŞTI
WUOILE
CATALOAGE ILUSTRATE
PENTRU
M A SINE AGRICOLE
3BBH9
swBra

CONSTRICTOR DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI 49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Hoaţe bydrauHce, Depuşii de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot , felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Tabricaliune de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1054
SBBk
MEDALIE DE ARGINT
HÂRTIE CHIMICA HEHBEHIAMl
Depositul central în farmaciile domnilor ALESSAiMDHlU BUCUREŞTI şi I*. LAZEAMJ CRAIOVA In detail la toate farmaciile din tzara
— TJ N LEU RULOUL —
Cel mal eficace remediu re se poate întrebuinţa conlra tutulor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadyra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate tntrebuinţacu succes la asuri, boalede renichi, conlusiuni, degeraturi, plăgi scrofutoase, răni, scrmtitnri, tataturi, buboae, bătături etc. etc.
Fie-carui Rulou este alaturata o instrucliume foarte detaliata
1125
msaa--	,
URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE DE
FARMACISTUL
mmmm o. mmm hm
-BUZEU-
Se găseşte în Bucureşti la d. Marin Ionescu frizer, hotel Union strada Academiei, precum şi la principalele magasinurl din România.
Apa dantrifrice
are proprietatea de a întări gingiile, face se dispară roşaţa gingiilor şi sân-gerarea lor. întreţine curăţenia şi face se dispară piatra şi mirosul gurel; asemenea se recomandă ca gargară pentru durere de gât, anghinâ şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla costă un led.
Poniadn de Chinina
impedică căderea părului şi T face se crească. — Borcanul 3 lei.
Pomada Virginea
Borcanul I leu
Cosmetic Virginea
Borcanul 1 leit
Coldcream Virginia
curăţă pistruele şi coşii, îumoae şi înfrumuseţează tenul. — Borcanul 1 lefl.
Eau de Cologne Virginia
triplu desliiat 2 lei flaconul
Prafuri albe st rose de dinţi
are proprietatea de a întări gingiile şi face se strălucească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2,50.
Apa de Chinina
curăţă şi împedicâ căderea părului. — Flaconul 1.50.
Pudra Virginia
nu conţine nici o substanţa vatamatoare pentru facia si dantura, adica sararde de plnmb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este răcoritoare. Albeşte si infrnmusetcza facia. Preţul 3 l.
Pasta pentru dinţi
are proprietatea a albi si a reda luciul smatului dinţilor. Cutia 2 lei.
Pudra antisudorica
această pudră are proprietate < d'a micşora năduşeală picioarelor şi a nimici urîtul miros produs de asudeală. Cutia 1 leu 50 bani.
0 DOMNIŞOARA care de curând
’ş! a absolvit studiele, putând învăţa şi limba nemţească, ar dori sfe găsească un
DE VENZARE
trei cai de călărie
de Lalru şi şase ani, talia 15 şi 16.—Cafea Victoriei 163.	(1166)
POMI RODITORI ALTOITI
DE DIFERITE SPECII
DIN CELE MAI RENUMITE CALITATI SI DIFERITE SPECII
SE AFLA DE VENZARE LA
jrâdina Numita BRASLEA
Sub. Icoana Str. POLONA 104.
Pentru maî multe calităţi de diferite fructe, între care şi noile varietăţi de pere numite:
Regele României, Regina României, Mihal-Bravu, Stejan-cel-mare, etc., am fost premiat cu următoarele recompense de l-a clasă:
3 Medalii de aur de la Exposiţia de horticultura din anul ISIS 3 Medalii de la comiţiul agricol de Ilfov din anul 1881 şi 1883 1 Ordinul Coroanrl României pentru horticullură şi pomol. 488S 1 Diplomă de onoare el. I de la Expos. Coop. României din 488;
4 Brevet de furnisor al Curţel Regale din anul 4885.
:u po
artă, am avut şi am dorinţa statornica, d’a vedea întreaga Românie Înzestrata cu ceie mal bune fructe, pentru ca Ea să ajungă a se mândri vis-a-vis de cele-l’alte State In privinţa calităţel fructelor.
Pentru realisarea acestui scop, pe lângă ostenelile şi sacrificiele băneşti ce am făcut, am hotărât a reduce şi preţurile pomilor ia jumătate din cele prevăzute în catalog, ca prin aceasta eftinătate să ’şl poată procura orl-cine din toate speciele ce ar avea dorinţă.
Asemenea am făcut o Însemnată reducere de preţ şi pentru alte Iţ specii de pere, productiunl noi, ce nu se văd tn catalog, adică : REGELE ROMÂNIEI, REGINA ROMÂNIEI, MIHAI-BRAVUL, STE-FAN-CEL-MARE, etc. — Acestea se vindeau cu preţ de IO lei bucata şi acuma vor fi numai 3 lei.
D-nil amatori din Capitală şi din districte, cari vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi a se adresa prin epistole la zisa grădini şi îndată li se vor trimite.
Iscăliturile rugăm a fi cât se poate de descifrabile.
Timpul plantatului pomilor pentru toamnă fiind sosit, d-nil sunt ru-trimiterea comandelor d-lor, de oare-i
Sgaţf .
Ivor planta mal de timpuriu, cu atât este mal bine.
pomii se 559
■kimmMaaiiiJiafBMaBWBaaBWaK8SHBMF *
ffiSX
FOST CARACAS
BUCUREŞTI -- N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 -- BUCUREŞTI
-e*3ae.36rss&-
Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nou, situat In centrul Capitalei şi al Comerciului, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre’ concurenţa tuturor
Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din nou, ConsumaţiunI fine, şi preţuri moderate, mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţională în toate serile, condusă de simpaticul artist Român Tacite Tomescu.
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s’a încredinţat d-inî Tassc Georgiade fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorab. sa clientelă al reîncuraia, asigurându-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe ii' ■ J i ‘ot-i"
care a dat tn tot-d’auua probele cele mal frumoase. 1105
RSmâind cu toată stima T. G.
smsm
■HM
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom
MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA
A LAVILLE DE VIENNÂ
vis-ă-vis de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnatitfc «I soliditate următoarele noutăţi:
RuTarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape do pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolarn frantzuzoec de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Cior&pideDame si Domnide Fii d’Ecosse, de bumbac, do lâna si de m&tase.
Flanele, cămăşi şi ismene de lână dupâ sistemul profesor, llr. G. «Jicger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Triivouri complecte pentru nunti, Trusouri pentru pensionate, oteluri si restuuranturi.
EFORIA
liieiiTI KliETiîlMSLl)
Se scoate din nou în licitare pe zioa de 20 Martie cur. închirierea apartamentului întreg din calea Victoriei, ocupat asta-zi de d-na Briol conform publicaţiei inserata in ,,Monitorul oficial“ No. 229 Ianuarie espirat, precum si o prăvălie de desubt de la 23 Aprilie 1889.
Licitaţia se va tine in cancelaria Eforiei din curtea Bisericei Kretzulescu la orele 4 p. m.
Condiţiile se pot vedea in toate zilele la cancelaria Eforiei.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a sparut Cataloau nostru ilustrat si va fi trimis ori-oui va face cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Cnlen Victoriei, Palului uDaciu-ltomunia» vis-u-vis dc Socec
LOfOMOBILK (]« PUTERE DE H SI 1# CAI
Bune de încălzit cu lemne, cărbuni şi paie, lucrate In fabrica de maşini a căilor ferate ale Statului regal unguresc, făcute după sistemul cel mal nod, foarte practice şi în toate privinţele încă ne-întrecute, recomanda
NIKOLAUS FEHER
Agentul general al labricel de maşini pentru căile ferate ale Statului unguresc Uudupest, Llloeslrusse ÎÎ5 „Koztelek"
0 DOMNIŞOARA
’şî a absolvit studiele, putend învăţa şi limba nemţească, ar dori se găsească un post într’o familie bună.
Adresa doritoarei cea următoare: Domnişoara Elisa Barthel, Turnu-Soverin.
I|\t TîV'f’R ONEST SI MUNCITOR caută un Ui» IlilLil post de Îngrijitor de moşie. A se adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64.	1109
Sili1 l/r\74RP rasele din Calea Grivtţa No. DEJ VEilt/j \IlEJ 70, compuse din şapte camere. trei bucătării, mai multe magazii, grădina îu fundul curţi etc.
Doritorii se vor adresa la d. avocat Athana-siad strada Manea Brutar No. 12.	(1153)
DE ÎNCHIRIAT SI I VENZARE KE
Bulevardul Elisabeta No. 12. In parte sau In total.
CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI
PORTRETE
IUL
MĂRIME HI Tll IU LI
PORTRETE
~*r	’.îTC
“ !-t î
jfpfej MĂRIME NATURALA
SE EFECTUEZI FORTE ESACT DUPE FOTOGRAFIA TRIMESA
ESECUTAREA IN CEL MULT DE LA 10-14 ZILE Fotografia remtme neatinsa. Asemănare fidela se garanteaza.
La trimeterea fotografiei trebe alaturat si costul.
Atelier artistic premiat
SIEGFRIED BODASCHER
Wien, 11 Grosse Pfarrgasse 6.
Tipografia Ziturului „Epoca1
Tipări! cu cerneala Cta. Lorllleux-Cie Paris
www.dacoromanica.ro
Girant responsabil V. P. Gheorghlr