ANUL IV No. 987 A TREIA EDITIUNE DUMINECA 5 (17) MARTIE 1880 NUMERUL \§ BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA (SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'A-UNA ÎNAINTE In Bacurewei: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an *0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In rttreinetate: La toate orilciele poştale din Uniune, prin mandate postate. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 BANI NUMERUL ANUNCIUHILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI l.a Paris : Agrnre Ha vas. Place de la llourse, » Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segăsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. tier-înnin, A o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA No. 3,-Platza Episcopiei,—No. 8 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. DISIDENTA ESCROCHERIA SOCIALISTA URMĂRILE LEGEI BUNURILOR STATULUI ÎNTRUNIREA DE LA OTEL DE FRANCE STAREA DE ASEDIU DISIDENTA _____5 Amicii d-lul Lascar Catargiu, deliberând erî seară asupra situa-ţiunel, aii crezut de cuviinţă d’a face o disidenţă tn sinul partidului liberal-conservator. Credem că cuvtntul de disidenţă e la locul lui aci, de oare-ce d-lor sunt acel care ies din organizarea partidului şi o rup cu hotărârile sale. Iar noi rămânem fideli deci-siunelor solemne ale organelor legale ale partidului liberal-conservator, decisiunl care au creat situaţia actuală, si rămânem cu toţi fruntaşii partidului conservator, (ex-ceptându-se d. Catargiu) cu d-nu Vernescu, unul din leaderiî partidului liberal-conservator, cu d-nu General Floresou, expresiunea legală a unul Senat a cărui conservatism nu s’a contestat de nimeni, cu dd. Al. Lahovari şi gen. Mânu, stâlpi neclintiţi al partidului liberal-conservator, cu dd. Th. Rosetti, Carp, Maiorescu, etc., al căror conservatism s’a contestat de unii, dar nu e contestabil. Nu putem de cât să exprimîim adânca noastră părere de rău pentru hotărârea, dupe credinţa noastră, nechibzuită, a d-lul Lascar Catargiu, şi In momentul chiar al despărţirii, avem încă o mângâere: aceia de a crede că chiar In afară de rândurile noastre d. Catargiu va lupta pentru binele şi mărirea partidului conservator. Daca, nemulţumit de unele fapte ale guvernului, d. Catargiu a crezut de cuviinţă d’a să pune în o-posiţie, nu ne Îndoim că oposiţia sa va fi o oposiţie luminată, a-vând de scop îndreptarea greşale-lor ce am putea comite, şi că d-sa, vigilent păzitor al principiilor conservatoare, va căuta se ne readucă pe calea cea dreaptă când cum-va II să va părea că ne-am abătut de la dânsa. Altă luptă nu credem să întreprindă d. Catargiu în contra gu-vornulul, şi chiar de ar întreprin-de-o noi nu o vom primi. Poate să aibă d. Lascar Catargiu cuvinte de nemulţumire tn contra amicilor săi cel mal devotaţi şi mal statornici ; putem şi noi să avem un necaz momentan tn contra d-lui Catargiu, şi mărturisim că avem necaz mare pe d-sa; nu putem însă nici unii nici alţii să uităm luptele purtate tn comun în trecut şi nu putem pierde din vedere viitorul. Am străbătut timpuri grele alături de d. Catargiu, şi la vreme de nevoe tot alături de noi va lupta d. Catargiu, şi tot sub densul vom lupta şi noi. DEPESI UN DUEL LA BELGRAD (Prin fir special) Belgrad, 15 Martie. — Un conflict personal între regentul general Be-limarkovici şi generalul şef al Statului major al armatei Mişkovicî a a luat proporţiuni atât de mari, în cât Mişkovicî a provocat pe regent la duel, pe care caută a ’l împiedica acum cele mai influente personage ale regatului. CUIRASATE ENGLEZEŞTI LATANGER (Prin fir telegr.) Targer, 15 Martie. — Patru cuira-sate englezeşti au sosit la Tanger. Consulul englez s’a dus pe bord. A-cest eveniment produce o mare sen-saţie. MINISTRUL AUSTRIEI LA BELGRAD (Prin fir telegr.) Viena, 15 Martie.—Dupe Fremden-blatt ştirea privitoare la pretinsa chiemare a ministrului Austriei la Belgrad, d. Hangelmueller, nu găseşte confirmare în cercurile compe-tinte. ARTILERIA FRANCEZA SI GERMANA (Prin fir telegr.) Berlin, 15 Martie.—Reichstagul a trimes din nou comisiunei bugetare, cererea creditului suplimentar formulată de guvern. Mmistrul de războiu declarase că condiţiunile atelagiului de artilerie în armata franceza sunt mai bune de cât ale armatei germane şi că nimeni n’ar avea curagiul se admiţâ ca Germania se piarză desvoltarea glorioasă a acestor din urmă zecimi de ani. UNIONISTII ENGLEZI Adunarea prcsidata de lordul Derby. — Chestiunea irlandei. — Politica partidului (Prin fir special) Londra, 15 Martie.—Erî a avut loc la Charing Cross Hotel, o întrunire a aso-Ciaţiunei liberale unioniste din Kent, presidată de lordul Derby. După ce s’a vorbit de scopul ce aso-ciatiunea ’şl a propus să urmărească, lordul Derby a amintit că sunt deja 3 ani de când chestiunea «homme-rule» a fost ridicata pentru prima oară. Din momentul ce d. Gladstone a ridicat această chestiune nu îi a Intrat nimenui în minte se presupue că dificultăţi e din Irlanda ar putea fi resol-vate de un proect atât de nedrept ca a-cela ce a fost supus în urmă în parlament. Era sigur, a adaos oratorul, că ces-tiunea Irlandei, odată ridicata, nu va întârzia a pune tn planul al doilea pe toite cele l’alte; cu toate acestea partidul unionist n’a Încetat d’a menţine principiul fundamental al politicei sale, bazat pe unirea imperiului. Adunarea a votat o resoluţie aprobând scopul urmărit de asociaţie şi dupe un vot de mulţumire către preşedinte, şedinţa s'a ridicat. ESCROCHERII SOCIALISTA Nu se mulţumesc socialiştii cu fă-gădueli mincinoase făcute în ajunul alegerilor în mijlocul cetelor de sărmani săten1', care’i ascultă cu gura căscată, crezând în simplicitatea lor că Dumnezeu a trimis pe Mortzun şi pe Nădejde pe pământ spre a da picioare ologilor şi vedere orbilor. Nu se mulţumesc cu sfânţueala ţăranilor,” cu iscălitura petiţiilor, ei s’au pus acum pe tărâmul escrocheriilor şi au început să se laude cu opera altora. Lupta de erî seară reproduce, între informaţiile sale, o scrisoare către satpnii din judeţul Vaslui iscălită de d- I. Nădejde, prin care acest tolbaş socialist invită pe ţărani se nu ’şi pue încrederea de cât in partidul muncitorilor sad socialiştilor. Scrisoarea se termină ast-fel : Să nu vă încredeţl în d. Panu şi al lui, oameni cu două fete... In curând vfe dăm gata legea pentru pământ. Va răspunde d. Panu ce va voi şi cum va şti mai bine şarlatanului Nădejde, care să crede in drept se judece el pe alţii, să numească talere cu două feţe pe alţii, tocmai el care nu este de cât cea mai murdară o-glindâ a fiinţei ce mănâncă din toate castroanele. Noi însă avem altă socoteală de râfuit cu acest patriot nespălat şi ciufulit. D. Nădejde obicinuit cu minciunele, zice sătenilor: ,când Camera a sfârşit discuţiunealegii vînzâriî moşiilor Statului, proiectul de reformă adminis-trativădepus pe biuroul Senatului,va fi bine primit,căci acest proiect face parte din complexul măsurilor menite a îmbunătăţi soarta sătenilor. Deci, aşteptăm ca prin această lege, se vedem îndreptându-se gre-şelele din trecut, să vedem cum, cu o părintească îngrijire, se vor schimba mai cu deosebire moravurile, procedura de a administra, metoda de aplicare a legilor ce avem, care până acum au fost mai mult pentru folosul administratorilor de câta administraţilor. Pentru aceasta să impune înainte de toate o prefacere radicală în personalul administrativ, cel ce e mai de aproape în a-tingere cu săteanul. Când sub prefectul şi primarul de sat vor înceta de a fi agenţi electorali sau tovarăşi ai arendaşilor ori aî proprietarilor, când preotul va fi un adevărat povăţuitor sufleteseal consătenilor săi,când învăţătorul sătesc, prieepându-şî rolul, va răspândi elementele unei instrucţiuni sănătoase, când justiţia va fi îndemânatică şi procedeurile potrivite cu nevoile traiului de ţar», când printr’o îngrijire salutară se vor întemeia spitale rurale şi simţul unei stări igienice oare-care sa va deştepta în ţăran, a-tuncî cu adevărat se va putea însemna că legea venzărei bunurilor a fost o bine-fncâtoare şi bine venită reformă, iar speculatorii ignoranţei şi ai nenorocire! rurale, vor fi lapidaţi chiar de către ace’ printre care vor se ’ş: întindă propovâduirea lor nefastă. ÎNTRUNIREA DE LA. OTEL DE FRANCE Scopul întrunire!. — Opinia d-lui general Florescu. — Declaraţia d lui llariu Isvoranu.— Partisanii rupturei. — Moţiunea. — Dupe Întrunire Scopul întrunire! Eri seară mai mulţi deputaţi şi senatori aparţinând partidului liberal-conservator s’au întrunit la Otel da France. D. Lascar Catargiu luând cel d’in-tâiu cuvântul a spus că scopul acestei Întruniri este ca dupe atâtea a-mânâri, se se ia în fine o atitudine categorică atât iaţă cu guvernul cât şi faţă cu d. Vernescu. D sa a rugat pe d. Vernescu se vie la această întrunire, dar vede că d-sa nu a venit. D. Al. Lahovari zice că se anunţase o întrunire a partidului liberal-conservator şi ca membru din acest partid a venit la această întrunire, la care însă vede că nu participă de cât un singur grup. D. Lahovari sfatueşta pe adunare să nu ia resoluţiuni precipitate şi să nu provoace desbinâriîn partid. D. Ernest Sturdza pronunţă un discurs violent atât în contra guvernului cât şi în contra d-lui Vernescu şi să pronunţă pentru ruptură. Opinia d-lul general Florescu D. general Florescu să pronunţă în contra ori cărei rupturi cu guvernul, punându-se din punctul de vedere al angajamentelor luate. In înţelegere cu toţi s’a format ministerul actual şi este o datorie pentru toţi d’al susţine. D-sa mai adaogă că se înţelesese chiar în zilele din urmă, cu d. Catargiu, ca toţi patru împreună, a-dica dd. Th. Rosetti, Catargiu, Vernescu şi d-sa, se aibă mai multe întrevederi, în care să se discute situaţia până ce se va putea stabili o înţelegere. Preşedintele Senatului se miră dar ca azi să se vorbească de ruptură. Declaraţia d-luî II. Isvoranu D. llariu Isvoranu zice că Înainte d’a se gândi la interesele partidului să gândeşte la interesele ţării. În împrejurările actuale,dar, când avem atâtea reforme de săvârşit şi atâtea legi însemnate de votat, precum bugetele, legile ţărâneşt’, forti-fieaţiuntle o scisiune în partid ar fi funestă ţării. Trebue să continuăm a da sprijinul nostru acestui guvern, pe care am contribuit a T forma, pentru a realiza reformele pe care ţara le aşteaptă de la noi. Guvernul actual e foarte bun şi nu avem nici un cuvânt de a’l combate. Această declaraţie a d-lui llariu Isvoranu e viu aplaudată ded. Pake Protopopescu şi de amicii d-lui Vernescu presenţi la întrunire. Partisani! rupturei D. Ion Grădişteanu. critică guvernul,administraţia actuală, şi în special administraţia din R.-Sărat, şi se pronunţă pentru o ruptură cu ministerul. D. C. Kogăhiiceanu, zice că nu se mai pot prelungi negociaţiunile cu d. Vernescu. Trebue să ajungem la o situaţie limpede şi aşa dar să rupem cu d. Vernescu. La nevoe ne am putea uni, zice d. Kogălniceanu, cu junimiştii, însă cu d. Vernescu nici o dată nu vom mai putea pactiza. D. Aug. Pessiacov, să pronunţă pentru ruptura şi cu guvernul şi cu d. Vernescu. Moţiunea D. Ernest Sturdza propune o moţiune concepută cam în termenii următori : «Sub semnaţii, membrii ai partidului liberal-conservator, invităm pe d. Vernescu, unul din leaderiî a-cestui partid, d’a să retrage din minister şi însărcinam pe d. Lascar Catargiu se comunice această so-maţiune d-lui Vernescu». «In caz când d. Vernescu n’ar voi se se retragă din oabinet, declarăm www.dacoromanica.ro ! EPOCA — 5 MARTIE că vom remâne strâns uniţi, în jurul d-lui Lascar Catargiu, şi că îl vom urma pe viitor exclusiv pe d sa, recunoscendu-1 de şeful unic al partidului libşral-conservator. Pe de altă parte ne rezervăm deplina noastră libertate de acţiune faţă cu guvernul». Această moţiune a fost iscălită de 20 membri. Căţi-va deputaţi, printre care d. Nicolaidi, au refuzat se iscălească a-eeastă moţiune. Dupe întrunire Dupe ce s’a ridicat ş-dinţa, dd. C. Kogălniceanu, Ernest Sturdza şi alţi s'au apropiat de d. Lascar Catargiu şi îi au declarat că nu-1 mai urmează pe d sa dacă nu va rupe categoric cu d. Vernescu. «Dar mai încape îndoială? res punse d. Catargiu. Nu vedeţi că d. Vernescu nici n’a venit la această întrunire!» Adunarea s’a despărţit pe la 12 ore. TREI DEPUTAŢI URMĂRIŢI Şedinţa sgoinotousn la Camera Paris, li Martie. Desbaterile autorizârel de urmărire contra a trei deputaţi, dd. Laguerre, Laisant şi Turquet aQ fost foarte furtunoase la Cameră. Generalul Boulanger a apărut tn A-dunare şi a luat loc la extrema stâng*. Preşedintele Măline s'a văzut nevoit de mal multe ori a pronunţa censura şi mai îritâifi, pentru că deputatul Se-vaistre zise, că Republica, precum a spus Tliiers, va sfârşi In nebunie, termen pe care i-l reproşă preşedintele, căruia Ii răspunse Sevaistre, tn mij ocul unui sgomot asurzitor al dreptei, în-tr’un chip atât de violent, în cât fu chemat la ordine. In numele boulangiştilor a vorbit d. Laguerre; iar In al repub'icanilor d. raportor Arâne care apostrofă cu violenţă pe general. Boulanger se ridică şi Întrebă necăjit, cum Indrăsneşte Arâne a’l ataca merefi personal. Atunci isbucnira strigăte In Centru: la tribună! cea ce provocă un tumult şi o cârtă ce durară clte-va minute Intre partide şi pe care Boulanger le privea cu braţele încrucişate In picioare , dar ) fără a mal vorbi. Apoi, fu pronunţată censura contra boulangistului Ls Hă- j risse pentru sgomotul ce făcea. Csssagnac ţinu o lungă cuvântare şi provocă pe Goblet, strigându-î, ca are pe conştiinţă vărsarea de sânge de la Chate&u-neuf şi a bombardamentului de la Sagalo, care provoca un mare tumult, în cât cuvintele iui Goblet care ripostă Îndată, se pierdură In sgomot. Cassagnac desfăşură apoi toate ipotezele putincioase asupra lui Boulanger, dacă lucrează pentru dânsul, pentru rege or pentiu împărat. Lucruri pe j care le asculta generalul liniştit, înve-selindu-se adesea, fără Insă să fi crezut de cuviinţă a răspunde. In sfârşit, când era să vorbească An-drieux, s’a cerut şi priimit închiderea discuţiei. Cu toate acestea desbaterile nu se Incheiarâ din causa amendamentelor ce se propuneau. La ameninţarea lui Laguerre, că d’acum Înainte începe era răspunderilor personale,ministrul justiţiei, răspunse, că guvernul este pătruns d’aceasta şi de aceia o reclamă. Mal mulţi republicani luară cuvlntul spre a inflera boulatigismul, declarară Insă, că nu pot vota urmărirea. Pe ix Pyat zise, că nu va vota nici o dată urmărirea pe temeiul unor decrete atât de vechi; iar dacă ar trebui să fie cineva urmărit pe temeiul dreptului comun, acesta e Boulanger. Legea în total, care autoriză urmărirea deputaţilor Laguerre, Laisant si Turquet fu priim tâ de Camera cu 324 voturi contra 227. D’o dată se ridică Boulanger în picioare, iar deputaţii ce ’l înconjuraţi ridicară mâinile strigănd: Trăiască Republicai Cea ce produse un zgomot in Stânga. După care bou langiştil părăsiră Camera. DE-ALE BUCUREŞTILOR Sâmbătă 4 Martie ItiS'J. «Nu sunt împrejurările sub mâna omului» zice un bfitrln scriitor român, «ci bietul om sta sub împrejurări». La acestea cuvinte ne gândeam când telegraful ne vesti abdicarea Regelui Milanal Serbiei, un om tânîr a carul soartă în Moldova, la Paris şi la Conacul-piinciar Întâi, regal pe urma — de la Belgrad,ne înfăţişează atâtea contraste violente, neaşteptate, batându-se în cap unele cu altele. Copil crescut la moşia, elev liber Duminica şi într'alte zile în cartierul latin al Parisului, principe şi rege la Belgrad, Milan e una din figurile care intrupeaza mat mult într’o viaţa de nici patru decenie tot ceia ce se poate închipui mat nepotrivit, mat neprevăzut, şi deci mal bizar. • l • Pleacă din Belgrad pentru a se lua de mâna cu o celebritate apusa, cu principele Alexandru de Baitemberg, a c*rui domnie in Bulgaria şi a carul odisea pe Dunăre, la Ren: în Basarabia, la Lemberg în Galiţia, la gara de Nord în Bucureşt1 şi la Rusciuk In Bulgaria este încă presintâ în memoria tutulor. Şi acesta s'a dat lâ fund. Azi e corniţele de Harunau, insurat cu o artistă, In ciuda poate a unor frumuseţi române dintr’a noastră demi-monde, — frumuseţi ale căror caletorii frecuente la Sofia şi la Rusciuk le autorisatt poate a spera o căsătorie morganatică, sad cel puţin nişte injustae nupliae care adeseaorl sunt mal tari In legătură de cât cele juste şi legiuite pe cale civilă şi pe cale religoasă. * • • Astăzi, Alexandru de Baitemberg, comite de Hartenau, se plimbă în pajistele în-cânutoare şi îmbălsămate din Monte-Carlo, Monaco, Nizza şi Cannes, pe acea celebră cale, cunoscuta în toată lumea sub numele de Roule de la Corniche, —drum unic, csci pe dânsul se duc de la Nizza la Monaco şi viceversa, milionarii pentru a se reîntoarce storşl până şi de ultimul napoleon şi sărăcii pentru a se reîntoarce după 5 — 6 ore de joc la ruleta şi la absorbitorul Trente-et-Quaranlt, bogaţ: cu $0 sad 80,000 de lei, cum fu anul acesta studentul italian care Intrat la ruletă cu 40 de franc: eşi seara cu 80,000 pentru a lua trenul şi a fugi în Italia. * 9 • Monte-Carlo 1 Ce suvenire 1 ce scrişnirl de dinţi, ce paliditate lividă, ce buze vinete şi ce ochi a-prinşi ca cărbunele ţinta pe bobul ruletei care va scoate câştigul sad paguba. Ear prin aleiele Casinulul câte răgete de mânie de la cei cu totul dicavis, ramaşi lefter cu dese-vârşire de la acel joc nemilos al lui Trenle-el-Quatante. Un întreg concert de patimi care se pre-sinta memoriei mele, dar pe d’asupra carul concert răsună mai puternic o nota pe care ve voi spune-o. Mâ’ntorceam din Italia şi mă oprisem la Nizza, de unde î ntr’o zi, cu trăsură, plec Ia Monte-Carlo. Seara mă re-întorceam pe faimoasa Roule de la Corniche când de o data dintr’un boschet de pe marginea drumului aud cea mal formidabila înjurătură româneasca, spusa pe curat româneşte c’un accent inse cam moldovinesc. N'auzisem de mult dulcea limba a patriei şi de şi era cam ciudat s’o aud în nota acelei de-tunâtoare şi colosal de espresive înjurături, ve jur ca lucrul ml a făcut plăcere. Compatriotul care o profera in contra soartei jocului, singur în tăcerea mărel şi a cerului, nu’şt putea închipui că un Român este pe aproape pentru a’i înţelege ahtul ini mei, perderea complectă la joc şi prin urmare osânda de a se reîntoarce pe jos de la Monte Carlo acasă la Nizza sad ma aproape. Ori de câte ori de atunci e vorba de Monte Carlo, esplosiunea di cuore a compatriotului tmi revine in memoria. * * 9 Dar câte şi câte nu revin în memoria o-mulu:! Fără reamintiri, şi de binele şi de rOul trecutulu1, omul ce legături ar mai avea cu viaţa?l A’ţl aduce aminte e poate cea mal frumoasă, cea mat curată plăcere. Eacă, disearâ, la Teatrul Naţional, joacă Millo pentru prima oară în aceasta nenorocită stagiune. Millo 1 — e un nume, nimic de cât un nume, şi cu toate acestea în acest nume se insumează astăzi întreaga, cu desevfirşire întreaga istorii a artei dramatice în ţările române. Când îl vezi pe uliţă, purtând cel puţin în ochi vioiciunea vieţe. de altă-datâ—o veselie care s’a prelungit: în timp de 50 de ani— când ’l vezi, zic, pe drum, îţ vine să’l araţi co-piilorde 10—12 an şi s6 le spui: adu'ţl aminte că acum în 1889 at văzut pe unul din făptuitorii, sau mai bine pe Lptuitoiul unei arte în România ; când la 1960 vei .avea 70 de ani şi vei citi vr’un traciat de istoria artei dramatice române, adu’ţ: aminte ca ai vezut pe Millo născut la 181 j, azi în vârsta de 76 ani, şi ast-fel îţi va fi dat să legi de visu pe 1815 cu 1960 şi se priveşti pe aceia care va umple o jumătate de secol şi mai bine cu activitatea lui artistica. « * * Si înti adevăr, ce temperament 1 ce însuşiri a avut Millo! Nu se nasc mulţi de felul acesta in lungimea unui secol. Demonul i artei la chinuit saQ mai proprio l’a făcut să trăiască din frageda copilărie şi până azi. «Eo când nu joc — zice el — eO când nu joc sunt bolnav ; când joc ’ml e bine, sunt mai uşor ca o pană — sfârşeş te el cu unul din acele gesturi, azi tremurătoare, care odinioară zugr&veaO o întreagă, situaţiune şi electrisaO o sală. In tinereţea luT Millo, artiştii electrisaO sala; azi, saO ma' proprio anul acesta, electricitatea există încă în Teatrul naţional; e în sala, prin culoare, pe scenă, mal alaltaerl aO pus'o şi pe piaţa Teatrului în superbe lampe Jablocoff, dar nu mal este electricitatea lui Mill.o, electricitatea artei. * 9 9 Nu se poate zice că la Roma electricitatea artei nu a existat în artiştii Teatrului Argentina, In fruntea cărora a stat ca superbi şi iresistibila electrisitoare Elena Theodorini, şi totuşi impresariul Canori a f.-icut faliment şi a închis teatrul. Se şice că şi diva noastră a perdut ceva din preţul angajamentului s60. Plecase la Napoli dupe triumfalele repre 1 sentaţiuni ale Ughenoţilor Ia Roma. Acum ! s’a reintors şi va fi angajată la teatrul Cos- tan\i de impresariul Sonzogno care ÎT va da săcânteunadin operile lui Massenet.Le Cid, daca va găsi un tenor care să poată replica unei artiste de valoarea Elenei Theodorini. * 9 9 Şi nu e uşor lucru a da replica, a te ţine in isonul unul oare cine saQ unul oare-ce mare de tot. Bunioară, ce gazetă, nu numai din ţară, dar din toată lumea ar putea să întreacă, saO cel puţin să se ţină pe aceiaşi linie cu Universul şi anunţurile lui matinale ? Sunt unele care se presintă ca enorme cap d’opere prin n sdrăvânia lor. Las la o parte declarările de resbol între Franţa şi Germania pe care ţi le serveşte de cel puţin trei ori pe săptâ-mână ; las la o parte pe Bismarck pălmuit, dar voiO se citez o rubrică care m’a pus pe gânduri. Unul din aceste afişurl conţinea în litere mari următorul titlu: O soacră atenuantă. O soacră atenuantă ? ce o fi, ce o fi putând se fie ? Aceasta înfrăţire de cuvinte e maî adâncă în ciudăţenia ei de cât or-care controversa de drept. «O soacră atenuantă» lasă îndărăt de tot faimoasa controvesă juridică: dacă adulterul comis sur le mur miloyen (pe zidul de vecinătate) poate fi considerat ca comis în domiciliul conjugal. E foarte tare Universul cu a sa «soacră atenuanta» şi cu ale sale afişe pe care foarte rar le întrec afişurile Circului Sidoli cu a lor limbă românească de grajd 1 — «ţ cal admirable dresaţi, călărite în to&tepăsurile.» Păsuri şi păsuiri multe vor avea să mal îndure limba şi bunul simţ românesc 1 Lir. ECOURILE ZILEI M. S. Regele a vizitat eri nouile lucrări ce se întreprind la Pirothe-nia armatei. —x— D. general G. Anghelescu, comandantul corpului I de armată a sosit în Capitală în virtutea unui congediu. —x— D. T. Maioreseu, ministrul cultelor şi instrucţiune! publice a lucrat azi cu M. S. Regele. —x— D. general Stef. Fâlcoianu, şeful marelui Stat-major, a presentat deja M. S. Regelui planul complect al manevrelor cars vor avea Io? în cursul anului acesta. —x— Consiliul profesoral al Facultăţei de medicină, a început se se ocupe de Joi cu discuţia programului de vară al acelei facultăţi. — x— Direcţia generală a căilor ferate române va primi în curând un nu-mer nou de vagoane, închiriate pentru facilitarea comercianţilor. —x— In curend vom începe a pub'ica o serie de articole scienţifice asupra conjunctivitei granuloasedatorite penei d-lui profesor dr. Manoleseu, de la Facultatea de medicină din Bucureşti. Chestiunea conjunctivitei granuloase fiind la ordinea zilei, credem că va interesa foarte mult pe cetitorii noştri. —x— Aflam cu plăcere că d. d r Thiron care a reuşit la concursul pentru cathedra de Pathologie generală de la Facultatea de Mediciua din laşi, a fost un felicitat de juriul examinator şi recomendut ministerialul. Noi felicităm la rândul nostru pe tînerul doctor, urându’i succes în cariera sa profesorală. — x— Consiliul comunal al capitalei a luat deriziunea ca se se cumpere lemne şi se se împarţa pe la scoalele ui do o lipsa. —x— Ni se scrie dia Râmnicu-Vâlcel: Ve comunic cu mulţumire logodna d-lui căpitan Dimitrescu cu d-şoara M. Calmescu, fiica simpaticului nostru primar d lui Se. Calinescu. —x— Societatea ştiinţifică literară Tinerimea română va ţine în palatul universitaţei Sâmbăta la 4 Martie ora 8 p. m. şedinţă publică in care d. N. G. Rsdulescu-Niger va face o conferinţă asupra unui studiu critic intitulat «Încă unul dispărut (Stef. R. Mihâescu). ŞTIRI MĂRUNTE 9 O depeşă din Zanzibar anunţă ziarelor Francez# că şease misionari germani şi o damă care afl fost prinşi de Arabi sunt acum doufe luni de zile aO fost puşi tn libertate, în schimbul unei sume de 6 00 de rupi, precum şi la rest ţiunea a 12 sc avi care fuseseră capturaţi de cui-rasatul «Leipzig». — AtchinolY care plecase la Port-Said pe corabia rusă Zabiaca va fi debarcat la Sebistopol, de unde apul va 11 internat în Ga ucazi a. Ş fui religios al expediţiuneî Arhimandritul Paisie va reintra în Rusia. — O lege promulgată ia St. Petersbourg autoriză exp otlarea minelor din zona situată între Prusia şi Austria pe o întindere de 1 kilometru şi 68 m tri. In orl-ce caz pentru sreaţia viitoarede nuoî mine în această zonă.Va fi nevoe de o autorizare imperială speciala. L’Evencment din Paris anunţă trista stare în care se găseşte sănătatea marelui avocat Lente, care ar fi la ultimele momente. INTEMPLARJLE ZILEI DIN CAPITALA Accident. — Eri o femeie anume Anica Ion vrând se scoată apă dintr’unadin f'ăn-tânele ce sunt situate jos în albia Dâmbo-viţeî, venindu’lrăfl a căzut jos rânindu-se la cap de parapetul cheuiui. Biata femeie a fost dusă de îndată la spitalul Brâncovenesc. Contrabanda. — Doi contrabandişti anume lancu Stan şi Simion Nae din calea Rahovei, vrând a tntroduce o cantitate de spirt tn Capitală, frustrând comuna, afl fost prinşi de guarzii comunali. DIN JUDEŢE Omucidere. — In ziua de 26 Februarie trecut, de către primarul comunei Murgim din judeţul Tutova, s’a găsit mort, într’o rîpa de lângă drumul Raiu-Falcifl, un individ necunoscut, In vâ slă ca de 35 ani, având statura mijlocie, faţa roşcovană şi mare, mustăţile şi barba spânatice, pârul capului mare şi creţ, Îmbrăcat cu cămaşă albă de america, cu iţarl albi şi cu opinci dubite. Din cercetările urmate s’a constatat că numitul a fost ucis de doul indivizi, care, între altele, ’l-afl spart capul In partea stângă pe unde chiar ’l-afl eşit creerit. S’a luat măsuri pentru descoperirea autorilor. Omorî! do tren. — In ziua de 23 Februarie trecut, ttnârul Ghiţă Ganea din comuna Ţeou, judeţulTecucifl, tn etate de 15 ani, ducâudu-se la lucru tn gara Ber-hecifl, pe când se arangiafl vagoanele pe linii, din imprudenţa sa a căzut Intre şine, şi, trecând vagoanele peste el, a remas pe loc mort. Gasul s’a comunicat parchetului. DIN STREIN ATATE Febra galbena la Rio de Janclro.— După o dep.se sosită din R(o, febra galbenă s’a manifestat cu o violenţă ne 0-biclnuitâ. Se vorbeşte de mal multe cazuri fulgerătoare. Toţi lucratori şi locuitori părâ-sese oraşul. Naufragiu în Sena. —Un pod deplutâ încărcat de baloturi de bumbac aparţinând socletaţet purtătorilor de la Marna, S’a scufundat tn Sena la Intrarea portului insulei Louviersîn faţa cheului Primăriei. Lucrările pentru scapare afl început i-medlat. Ele se fac de pompieri şi de echipagiul plutei. Se speră că vasul va putea fi scapat. Perderile sunt simţitoare. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 3 Martie 4 889 (Urmare) Şedinţa se redeschide la orele 5 şi 1/4. L). Tocilescu pro june un articol adiţional şi final, 84 care zice câ : acel ce se vor simţi nedreptăţiţi prin aplicarea acestei legi afl dreplui a se adresa tribunalelelor ordinare, conform dreptuiul comun. Amendamentul se respinge ca inutil. Camera trece la discuţia asupra articolelor 45 şi 46 remase tn suspens şi relative la Dobrogea. D. D. u. 1‘opescu citeşte textul articolului 44 devenit 45 ast-fel cum a fost redactat din nod la comitetul delegaţilor. D. Kogttiniceuuu, recunoaşte uimta-tea legei şi tn ceia ce priveşte Dobrogea. D. Al. Lahovari aminteşte onor. Ca-merl ca a recunoscut tncâ o dată starea tristă tn care se afla Dobrogea ; repeta ca din 60,000 persoane ces’adtuscris lapămlnturl In Dobrogea de abia vre-o 3000 ad plătit ratele, aşa că anul acesta In buget a fost nevoit sâ prevadă numai suma de 300,00J lei ca trebuind sâ’I încaseze, de unde era înscrisă până acum suma de 1.600,000 lei. D-sa a făgăduit câ va îmbunătăţi starea din Dobrogea. Un hectar, zice d sa, se vinde cu 90 lei şi pentru acei ce cumpără mal puţin de 10 hectare sâ se plătească în 20 de ani, iar acei ce ad cumperat mai mult de 10 heet. sâ se achite de Stat la 15 ani. T. ebue ca situaţia din Dobrogea sâ înceteze o data. Trebue o data ca acel ce deţin pamlnturiie Stalului sâ fie siliţi a plaţi anuit iţile sad sâ se rezilieze cumpâratoa-rea. (Aplause). D. 1‘alatll vorbeşte contra închiderel discuţi unei. D. Cost. Cogalniceanu pentru închidere. Se consultă Camera şi discuţia se închide. Art. 45 şi 46 se votează. Amendamentul depus de d. I. Lahovari e primii de d. ministru al Domeniilor. Ac> st amendament este : Guvernul e în drept să scadă preţul ioturilor până la jumătate şi sâ’l ridice cu un sfert. Se votează prelungirea şedinţildupe cererea d-lui iacob Negruzzi ia care se uneşte îrtreaga Cameră. D. preşedinte zice căcomitetul delegaţilor nu se poate pronunţa de cât mâine a-supra amendamentului d-lui ion Lahovari ş i şedinţa se ridică la orele 6. IR FORMAŢIUNI D. Lascar Catargiu a trebuit să întâlnească azi dimineaţă pe d. Vernescu, peutru a ’î notifica so-maţiunea d’a să retrage d:n minister, votată tn întrunirea de erî seară de la Otel de France. I). Vernescu comunicase erî seară d-iui Lascar Catargiu că nu va merge la întrunirea la care fusese convocat la Otel deFtance, de oarece trebuia să fie vorbă, tu acea adunare, despre d-sa şi că prin urmare nu vroia sd fie faţă la a-cea adunare. D. ministru de interne, a admis disolvarea consiliului judeţian din Romanaţî, aceasta tn urma unei cereri a mal multor membri din consiliul judeţian acum disolvat. Lupta de erî seară califică pe deputatul socialist Nădejde de escroc şi şarlatan. D. Gheorghe Panu, promite în numărul ziarului seu de erî, că se va ocupa mal pe larg de d. Nădejde pentru a califica precum se cade apucăturile acestui domn. D-nu Dimitrie Orbescu ne trimite spre publicare următoarea convocare ce face d-lor detentorl de scrisuri funciare urbane: Sub-scrisul roagă pe toţi dd. detentorl de scrisuri funciare urbane din toată ţara se bine-voiascâ a veni în ziua de 12Martie curent, zi când are loc Adunarea Generala a proprietarilor asociaţi, la ora I post-meridiaue, In Bucureşti, strada Doamnei No. ... tn localul creditului funciar urban, pentru a proceda la eserciţiul drepturilor ce le acordă secţiunea 4-a din legea şi statutele societăţii Creditului Funciar Urban din Bucureşti prin articolele 64, 65, 66 şi 67 ; adică : Dreptul detentorilor de scrisuri d’a se aduna Î11 fie-care an la reşedinţa societăţii în timpul sesiunii adunârel generale a proprietarilor asociaţi spre a alege pe membri comitetului detentorilor de scrisuri funciare. Acest comitet trebue se fie compus de noue membri numiţi pentru 3 ani. Fie-care detentor spre a putea lua parte la alegerea comitetului va trebui se aibe depuse scrisuri funciare d’o valoare de 10,000 fr. Comitetul acesta este însărcinat d’a a-lege un delegat care va funcţiona tn permanenţă lângă direcţia societăţi cu glas deliberativ d’a alege un delegat care se asiste la tragerea la sorţi a scrisurilor funciare şi se constate anularea celor e-şite ia sorţi ,--d’a cerceta darea de seamă anuală a societăţi proprietarilor şi operaţiunile acestei societăţi, cu drept d'a face observaţiuniie sale; d’a comunica obser-vaţiunile saletn privinţa adminislraţiunel afacerilor societăţi, atât direcţiuni cât şi adunărel generale a proprietarilor nu mal puţin şi comisarului guvernului. Aceste drepturi nu s’aO exercitat nici odată de ia înfiinţarea Creditului Funciar Uroan, adică de la 1873 până azi, din care cauză s’a şi putut face cu înlesnire nere-gularitâţl culpabile. Poftiţi dar la lucru, d-lor detentorl! ISPRAVA COLECTIVISTA Ziarele colectiviste publică de vre-o două zile depeşi din Romanaţî, adresate M. S Regelui, şi prin care parti-sani co ectivitâţel din acest judeţ protestă I41 contra unei închipuite ingerinţe comise de administraţia de acolo. Colectiviştii din RomaDaţi în loc de a se arăta victime precum aii aerul de a se face, ar fi făcut mai bine mult mal bine chiar, să tacă, căci ei aii greşit iar nu administraţia. Avem pentru a demonstra aceasta probele cele mal evidente. Iată mal întâi pe scurt istoricul faptelor. Colectiviştii la alegerile judeţene, aă pus In listele lor şi persoane care a-parţineau partidului Uberalj conservator şi aceasta de sigur pentru a înşela pe alegători. Cu acest şiretlic câti-va colectivişti candidaţi la alegerile judeţene su putut sâ reuşească. Dar ne lDtrunind majoritatea cerută de lege, s’a făcut o contestaţie de estre mal mulţi alegători. Această contestaţie a fost recunoscută ca reală şi justă de către preşedintele biroului electoral. Biuroul Insă n’a admis’o. Venind ziua de 27, ziua convocărel membriloraleşl, colectivişti temându se ca contestarea era să fie valabilă, a fi găsit de cuviinţă să contesteze şi eî colegiul al treilea judeţan compus de partisani noştri. Contestaţia aceasta nu era băgată, pe nimic pe nici o probă, pe nici-un motiv. In ziua veriflcărel titlurilor, şi când era sâ se hotărască asupra contestaţiu-niloc,colectiviştii ca să fie siguri de reuşita au cerut să se pue la vot o dată ambele contestaţiunl, a partisanilor noştri şi a lor. Aceasta pentru ca mun-brii.contestaţi din consiliul judeţan să nu ia parte la vot. Membri conservatori s’afi opus la a-ceasta, spunând cu drept cuvînt că contestaţia colectivistă trebuia să fie respinsă de drept de oare-ce n’avea nicl-o aeriositate. D’aci a început scandalul. Membri colectivişti au vrut chiar să scoale de pe scaunul seu pe preşedintele d. Mih. Prejbeanu. In special acel care părea a fi mal turbat de cât toţi ceM’alţi colectivişti era fostul prefect Mih. Demetrian, care ca un epileptic vocifera şi dădea cu pumnii In masă. Membri conservatori faţă cu această turbare naţională liberală, s’afi retras. A doua zi colectiviştii se sfâtuesc Intre dtnşii ca să vie lu biurou consiliului şi nea>-ând majuri’atea trebuincioasă pentru a se ţine şedinţa, căutafi să a-tragâ partisani deal noştri. Încercarea aceasta a durat pănă la 6 1/2 ore seara. — Pân’a^ncî colectivişti a fi fost iăsati în linişte, de şi se gas^afi In sala consiliului fără a fi convocaţi. Cum Insă membri colectivişti nu pă-răsafi sala şi afl început să facă scandal prefectul a venit acolo şi l-a întrebat ce caută ? — Vrem să ţinem şedinţă, respun- seră colectivişti:. — Dar v’aţl descomplectat de eri şi nu puteţ' veni de cât la o a doua convocare, şi nu prin surprindere, replică d. prefect. Vociflcârile Încep din nod şi d. Ce« www.dacoromanica.ro EPOCA — 5 MARTIE 3 sianu faţA cu acest scandal declară că In virtutea articolului 35 ai legel asupra coosilielor judeţene, sesiunea e închisă. După aceasta ’i invită să părăsească sala. Atunci domni colectivişti indignaţi încep a huidui pe d. prefect şi a face un sgomot infernal. Faţă cu această lurburare, procurorul chemat, a evacuat sala şi a dresat un proces-verbal de rebeliune membrilor Consiliului judeţean, autori al scandalului de mal sus. Iată In scurt care aă fost isprăvile foştilor agenţi ai Iul Radu-Mihai cari In loc să se ascunză în gaură de şarpe, s’ad obrâsnicit până a insulta pe reprezentantul autorităţel. Ne închipuim ce ar fl strigat colectivişti dacă partizani noştri ar fi comis turpitudinile nenorocite a colectiviştilor din Caracal. A 3‘ EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 4 Martie 1889 Şedinţa se deschide la 3 ore sub preşe-denţia d-lul general Piorescu. 96 senatori faţă. D. G. Gâloa întreabă din nod ce măsuri s’au luat pentru îndreptarea administraţiei şi stftrpirea abuzurilor la funda-ţiunea Rosca-Codreanu din Bârlad. De şi că ar fi mal multe proecte do legi la ordinea zilei, Senatul dispune a se urma potrivit hotărârel sale de la începutul sesiunel, care consacra Sâmbăta pentru cercetarea petiţiunilor şi a indigenatelor. împământenirea d- lui Filipport Taut-schlander, pastor protestant din Capitală se respinge, neîntrunind douâ treimi de voturi. împământenirea d-lul H. Bolomâe (elveţian) şi recuuoaşterea cualităţel de cetăţean român a d-lul V. Georgescu se votează. De asemenea se primeşte împământenirea d-lul Eugen Lustig şi a d-lul Chr. Lazâr (din Macedonia). Recunoaşterea cualităţel de cetăţean român a d-lul dr. E. Puşcariu se primeşte cu mare majoritate, de asemenea aceea a d-lut C. Talâşescu. Şedinţa se ridică la 5 ore anunţându-se cea viitoare pe Luni. CAMERA Şedinţa de la 4 Martie 1889 Şedinţa se deşchide la oral 1/2 sub preşedinta d-lul Ilariu Isvoranu, vice-preşe-dinte. Răspund la apel 120 d-nl deputaţi. D. Gh. Ulm. Theodorescu, secretar, dă citire, sumarului şedinţei de la 3 Martie. D. Saulescu, ia cuvtnlul asupra sumarului şi spune ca d. raportor d. G. Popes-cu, a spus că d. Sâulescu ar 11 Introdus a-liniatul 2 de la art. 54. D sa zice ca d. La-hovari Alex. a Introdus acel aliniat şi cere prin urmare rectificare. Se citesc apoi mal multe petiţii şi comunicări care se trimet la comisiile respective. Ordinea zilei. D. d-r Anastasescu, depune la biuroO o petiţie a mai multor cetăţeni din Cra-iova prin care cer reîntoarcerea d-ruiuî Assaki. D. Chr. Negoescu, depune o interpelare. D. Iancovescu, face două interpelări d-lul ministru al agricuiturel dacă es'e legală şi dreapta măsura luată de fostul guvern cu privire la pădurile particulare în puterea unor articole din codul silvic şi prin un regulament de aplicate al acestui cod şi dacă crede că se poate folosi de penalităţile prevăzute acolo în contra proprietarilor de păduri care ati contravenit. A doua interpelare: Dacă crede că poate continua cu punerea în aplicare treptată a legel pentru organizarea lnvăţămtntulul agricol şi ce măsuri a luat pentru anul acesta. D. Balanolu, raportor'Ak cetire cerere! de un credit de 200,030 lei pentru îexerci-ţiul 88-89 pentru plata remizelor cuvenite perceptorilor fiscali la încasările de con-tribuţiunl directe. Dupe o mica discuţie la care iau parte d-nil Grig. Cozadini şi d. ministru de finanţe se propune amânarea care e combătută de d. C. Bobeica, din cauză că, zioe d-sa, cestiuneaeste destul delămuritâ. Amlnarea se respinge. Sa pune la vot luarea în consideraţie a creditului de 200-000 lei cerut de d. ministru de finanţe. Rezultatul votului Votanţi 108 Bile albe pentru 74 Bile negre contra 34 Creditul deci s’a luat în consideraţie. Legea so pune în total la vot cu bile. Rezultatul votului Bile albe pentru 65 Bile negre contra 29 Deci legea este votată. Creditul de 200.000 lei pentru construirea de spitale rurale prezintat de d. Ministru de Interne se votează cu 69 bile albe contr 3t negre; 100 de votanţi. Se deschide discuţia asupra tabloului de preţuri. Se înlătură un amendament al d-lul Do-brescu-Arges, nefiind presiute ca să ’l susţie. D. Raportor I). C. Popescu dă seamă de ceia cela lucrat Comisiunea delegaţilor In privinţa tablourilor de preţuri. D sa spune că comisiunea delegaţilor a respins toate amendamentele ; în acelaşi timp nu admite nici tabloul guvernului, de oarece, neexistând date statistice asupra va-learel pământului din diferite regiuni ale ţârei, nu se poate stabili preţurile pe nectare. De aceea în unire cu guvernul, comitetul delegaţilor a redactat un articol adiţional care impune guvernului sa facă cercetările trebuincioase, sa adune datele slatisticu şi în sesiunea viitoare a Camerei se le aducă în discuţiune. Legea pentru vînzarea bunurilor Statului se pune la vot prin apel nominal. Rezultatul votului / 39 votanţi Pentru lege 127 Contea, 2 D-nil N. Ceaur-Aslan şilV'lcolae Io-neseu aii votat contra. D-nil M. Kognl'.ieeunu, I. Nădejde, Itudu Pal&rlugeanu şi Tocilescu votează peutru cu reservă. Adunarea a votat legea. (Aplauze nesfârşite). D. N. lonesca,vorbind în cestiune personală zice că d. Al. Lahovari a zis despre d-sa tntr’o precedenta şedinţă că n’« făcut nimic pentru ţărani. D. lonescu zice că va explica camere! şi alegătorilor săi pentru ce a votat contra legel. D. Al. Lahovari, zice că nu s’a adresat celui mal ilustru şi celui mai vechia re-presentant al oposiţiei permanente sub toate guvernele. D. ministru al domeniilor zice că a critica este uşor şi gred a face ceva. D-sa, făcând legea venzarel bunurilor Statului, a fost expus la tot felul de critice, vorbe rele, manifestări ostile. Reproşează d-lul Nicolae lonescu că sub guvernul trecut nu a criticat această lege. Am însă, d-lor, zice d. Al. Lahovari, o mare satisfacţie sufletească că toţi acel care aQ criticat şi combătut această lege aCi votat’o. Bunul e relativ în această lume şi nu se poate face de cât treptat. A-ceaslâ lege este făcută în unire cu toţi şi d-sa, ca ministru al domeniilor, o va a-plica făcând apel la toţi cel competinţl. In aceste momente solemne şi de bucurie, voeşte, precum e obiceiul, se tranşeze ceia ce d. lonescu crede că e un diferend, şi-l roagă pentru aceasta se-1 ierte de tot ce a putut zice râd în focul discuţiune!. In urma a încă câte-va cuvinte numai ale d-lul N. lonescu, şedinţa se suspendă. La redeschidere d. Ceaur-Aslan voeşte s6 dea explicărel Camerei pentru ce a votat d-sa contra legel, dar d. Preşedinte îl spune că în regulament nu e articol în această privinţă. D. Ceaur-Aslan cere atunci cuvântul în chestie de regulament. D-sa spune că a votat contra pentru că această lege e insuficientă. D-sa intrând în discuţia generală e vid întrerupt de Cameră care’l roagă sâ motiveze numai cuvântul contra. D. Ministru ai Domeniuriior roagă Camera să ia în discuţie proiectul de lege ce a fost depus de d-sa de vre-o 15 zile la biurou şi care se rapoartă la vânzarea pădurilor Statului. D. G. I'aladi zice că acest proiect nu s’a studiat fii nd-că au fost ocupaţi culegea precedentă; de alt-fel, d. Paladi, zice că proiectul în chestie nu e la ordinea zilei. D. Ceaur-Aslan cere sâ se procede la votirea de indigenate. D. Raportor 1. Radulescu dă citire proiectului prezentat de d. Ministru al Domeniilor. Discuţia generală e deschisă. Discuţia generală e deşohisă. Proectul de lege presentat de d. ministru al domeniilor este că: se prelungeşte până la anul 1897 legea actuală autorizând pe ministerul domeniilor a exploata pădurile Statului. D-nu G. Paladi, combate proiectul de lege care nu e la ordinea zilei şi a cărui presentare e o surprindere. Intrând în fondul cestiunel critică legea în întregimea el. D-nu Al. Lahovari, zice că d. Paladi a dovedit că poate se improvizeze un discurs chiar asupra pădurilor, de şi spune că n'a studiat proectul presentat. In cea ce priveşte proectul propus, d. ministru, zice că este o cestiune foarte simplă şi importantă. Proectul e în interesul general şi invită pe d Paladi se-1 voteze şi d sa fără a se închieta că nu’l va lăsa conştiinţa se doarmă. Se cere închiderea discuţiei care sâ şi p ura ş'.e şi se pune la vot luarea în cons.-deraţi; a proiectului de lege. Legea sâ ia în consideraţielcu 54 bile albe şi 21 negre din 75 votanţi La discuţiunea generalăd. Iancovescu are cuvântul şi propune un amendament pentru a sustrage pădurile particulare de la regimul stabilit de codul silvic. D. Al. Lahovury ministru domeniilor răspunde d-iul Iancovessu zicând că teoriile sale asupra codului silvic,sunt greşite. D. Lahovari, zice că ţăranii ce ’l a-pârâ sad se face că ’l apără d. Iancovescu sunt victimele exploatatorilor şi a societăţilor de Exploatare. Ast-fel s’a petrecut în Bulgaria şi alte ţări unde nu mal enicl un lemn. Dacă vrea d. lancovesa i să ajungem la aceiaşi stare trebue sâ desfiinţăm dispoziţiile codului silvic. In Vâlcea, judeţ pe care şi d. Lahovari îl cunoaşte fiind că la cutreerat din cap in cap, toate pădurile sunt devastate. AQ venit soc. de exp oatare care au devastat tot, şi plânge inima ori cui trece prin acest judeţ atât de frumos. Respingeţi acest amendament care favoriseazâ o stare de lucruri păgubitoare pentru proprietari necunoscâtori de ce aă. Proectul guvernului vrea o exploatare inteligentă în interesul proprietarilor şi apărărel ţârei. (Aplause) Se cere închiderea discuţiei. D. G. I'aladi combate închiderea şi argumentele d-lul A. Lah vâri. D-sa vrea ca ceea ce Statul cere pentru dâusul sâ fie şi pentru particolarl. D. Caracostea vorbeşte pentru închiderea discuţiei care se primeşte. Amendamentul d-lul Paladi nu întruneşte 5 dd. deputaţi. Se pune la vot amendamentul d-lul Iancovescu care se respinge cu 52 voturi contra şi 27 pentru din 79 votanţi. D. M Cogaluiceanu vor beşte în chestiune de regulament şi se miră de d. Ca-racostea care cere închiderea discuţiei în mijlocul discuţiei. D-sa este contra închi-derel discuţiei imediat dupe ce vorbeşte sad răspunde ministrul. D. Caracostea ia cuvântul pentru a respunde unei acuzări grave. D-sa se a-pără de acusârile d-lul Cogâlniceanu şi dă explicări cum s’afi petrecut lucrurile. Art. unic al legel se votează. Legea în total se pune la vot. Votul se declară nul din cauză că nu e Camera în număr. Şedinţa s ■ ridică la 5 1/2 ore anunţându-se cea viitoare pe Luni. Plaivaz. Mal mulţi amici al d-luî Ver-nescu, au declarat azi la Cameră, că d. Vernescu refuză a să supune somaţiunel pe care ti au făcut’o amicii d-lul Lascar Catargiu. X Să vede că hotărtrea luată erl seară la *Otel de France» de către amicii dl-u! Lascar Catargiu, d’a rupe cu guvernul, nu este definitivă, eâcl aflăm că mai mulţi amici al d-lul Catargiu vor să ceară convocarea Comitetului central al partidului liberal-conservator, p' litru a să mai discuta cestiuno-a rupturel. X Azi s’a votat cu apel nominal pe faţă legea asupra vânzărel bunurilor Statului In loturi. Au votat pentru 137 iar doi contra. Aceştia din urmă sunt dd. Nicolae lonescu şi N. Ceaur Aslan, ambii deputaţi al laşului. Dd. Dimitrie Brătianu, Paladi, Cozadini, Fătu şi în fino toţi par-tisanil d-lul Dimitrie Brătianu, aii votat legea. D. Mihail Kogălniceanu a votat pentru, dar cu reservă a zis d-sa. De asemenea a votat pentru şi cu reservă deputatul socialist Nădejde. D. Gheorghe Tocilescu a spus că votează această lege în lipsa unei alte mal bune. In fine şi d. Gheorghe Panu care a combătut cu atâta violenţă legea d-lui Lahovari, a votat’o. * Se dă ca foarte probabilă ştirea că guvernul va prelungi încă ptnă la 1 Aprilie sesiunea camerilor. * Azi d. Dimitrie Ghica a fost la Eforia spitalelor civile, şi a comunicat Eforilor şi personalului superior al acestei administraţiunî, că îşi a dat definitiv demisia sade Efor, şi că a fost primită de d. ministru de interne. După aceasta d. Ghica îşi a luat de la toţi adio şi a părăsit Eforia. X Erl seara în saloanele otelului Mânu, a fost o întrunire a liberalilor disidenţi din grupul d-lul Dimitrie Brătianu. Au fost la această întrunire 6 deputaţi numai. In locul unei diseuţiunî politice, s’a vorbit de scamatorie şi apoi partisanil d-lul D. Brătianu s’au retras fără a lua vre-o hotărâre. X S’a hotărât a se da satisfacţie dreptelor cereri aled-lul M.Cesianu, prefect al judeţului RomanaţI, care va schimba, ameliorând’o cu desăvârşire situaţia din acest judeţ. * Agitatorul sârbesc Zetz, care a fost expulsat din ţară, revenind pe teritoriul românesc, a fost prins şi dat judecăţii. X D. Apostoleanu, ca preşedinte al comisiunel bndgetare ne trimete următoarea întâmpinare la un en-trefilet apărut în ziarul nostru, pe care noi însusî l,am rectificat erl în parte. Ne grăbim totuşi a publica scrisoarea onorabilului preşedinte al comisiunel budgetare. Domnule director, Articolul d-voastrâ apărut In nume-rul de eri 3 Martie sub titlul «Comisiunea budgetarâ» cuprinde afirmaţiunl eronate In privinţa el. In interesul adevărului lmî permit, domnul meu, a vă arăta că budgetele imprimate a le diferitelor ministere nu s’aă distribuit Comisiunel şi Camerei decât în ordinea următoare : La 8 Februarie, al ministeriulul de finanţe. La 10 Februarie, al ministeriulul lucrărilor publice. La 13 Februarie a le ministeriilor : de resbel, interne, externe, consiliul de miniştri şi datoria publică. La 14 Februarie, al ministeriulul de agricultura, comerţ, industrie şi do-meniă. La 16 Februarie, al ministeriulul justiţiei. Comisiunea aleasa de Cameră se împărţise în sub-comisiunl încă de la 17 Noembrie trecut şi îndată dupe distribuirea budg*-M jr, a decis ca acele sub-comisiunl se'şl înceapă lucrările, ceea ce s’a şi făcut. Mai mult încă : la 10 Februarie, preşedintele comisiunel, a invitat pe membrii sub-comisiunilor a’şi activa lucrurile. Sunt cam aproape două săptămâni de când Camera este ocupată cu desba-terea publică a legel pentru vînzarea In loturi la săteni a moşiilor Statului, şi la desbaterea unei aseminealegi toţi membrii Parlamentului aâ voit a participa; cu toate aceste sub comisiunele budgetare au şi studiat budgptele ministeriilor de : resbel, interne, justiţie, finan'e, externe, datoria publicaşi consiliul de miniştri. întârziere dar, daeft întârzieare este, nu previne din partea comisiunel budget Te ; dovadă de aceasta poite servi faptul că budgetul imprimat al miuis- teriulul cultelor şi instrucţiune! publice nici până astăzi nu s'a distribuit Camerei. In speranţă, domnule director, că veţi bine-voi a imprima aceste linii în ziarul d-voastrâ, spre a se cunoaşte a-devărata stare a lucrurilor şi ast-fel a nu se aduce invinuire nimănui pe nedrept, vă rog să primiţi asigurarea prea distinsei mele consideraţiuul. Preşedinte, Gh. Apostoleanu. X Democraţia colectivistă, calomniază aseară din noii pe Prea Sfinţitul Melchisedek al Romanului spunând între altele, că a fost a-meninţată astă-vară prin Epoca, că va fi dată judecăţel; a minţit ca tot d’auna; întrucât nici o dată nu’l a trecut prin minte întru tot venerabilului Decan al Episcopatului nostru, a se măsura cu un păcătos de treampa celui ce spumegă în teascurile foaiel colectiviste. Adevărul este, că într’un articol amănunţit Baba-Novak a nimicit, o dată pentru tot d’auna, toate calomniile de fapt aruncate impo-triva Episcopului de Roman, confundând pe calomniator,care o ştim, se îndeletniceşte cn bună ştiinţă la această mârşavă meserie; ca unu ce printr’o inexplicabilă ironie a soartel, se găseşte pe ogorul brăzdat cu sudoarea frunţei de Prea Sfinţitul Melchisedek, vede însuşi măsura infam el sale prin lipsa de-sevârşită a celei mal mici dovezi ce ar întemeia câtuşi de puţin ca-lomniele ce le născoceşte cu dia-volică patimă. Ne pare răii numai, că nu suntem autorizaţi a demasca pe acest cleric înrăutăţit în păcate, dar ’i făgăduim, că nu va pierde aşteptând !... D EPESI VICTORIA GLADSTON1ANA (Prin fir telegr.) Londra, 16 Martie. — Cartierul Ke-nnington a ales pe d. Beaufoy gladsto-nian, cu o majoritate de 600 voturi contra cureatului săă conservator, pe când ac-laşî conservator fusese victorios în 1886 cu o majoritate de 600 voturi. Acest resultat confirma marele reviriment ce s’a făcut In opinia publică din Eaglitera In favoarea d-lul Glad-stone. SERBIA SI BULGARIA (Prin fir telegrafic) Sofia, 16 Martie. — Se speră că In curând se vor relua negocierile pentru tratatul de comerţ între Serbia şi Bulgaria. — -.— - SPETACOLE Duminica 5 Martie orchestra dirigeată de d. Eduart Wachmann va da în palatul Noului Ateneu primul concert simfonic. începutul la 2 ore p. m. * * * Luni 6 Martie 1889 d. Melidis supranumit fermecătorul Orientului va da în Teatrul Naţional ultima representaţiune magico feerica de adio. Programul foarte variat. RO MANIA PRIMĂRIA COMUNEI ROTOSAM PUBLIC ATIUNE Conform votului Consiliului comunal din şedinţa de la 27 Februarie 1889, se publică termin de licitaţie la 4 Mal 1889,pentru darea în întreprindere a construirel de trei kilometri strade fără trotuare în oraşul Botoşani, după planurile, seria preţurilor şi caietul de însărcinări întocmite de inginerul Comunei la 8 Iulie 1886 aprobate de ministerul de Interne prin oficia No. 11,087 din 1886 şi cu modificările Introduse de Consiliul tech-nic superior prin jurnalul No. 279 din 1886. Sistemul după care se vor construi stradele compuse din pavarea canivelelor pe lângă borduri pe 1.00 m. lăţime de fie-care parte, împetruirea în corpul stradel pe 5.00 m. lăţime şi borduri de piatră cioplită. Costul lucrărilor de esecutat se urcă la suma aproximativă de 150.000 lei. Termenul pentru săvârşirea lor se fixează la un an de la data recepţii provizorie. Costul lucrărilor esecutate se va respunde întreprinzătorului în numerar la finele fie căreia lum după situaţiile ce se vor întocmi de Inginerul-şef al Comunei. Garanţia provizorie pentru a concura la licitaţie va fi do 5 la sută din valoarea lucrărilor, iar garanţia definitivă de 10 la sută din această valoare. Condiţiunile pentru ţinerea licitaţiei sunt condiţiele pentru Întreprinderile de lucrări publice ale Statului. Licitaţia va fi una şi singură şi se va face prin oferte sigilate. Se pune în vedere concurenţilor de a se conforma în totul dis-poziţielor cuprinse în articolele 40 până la 57 din legea comptabili-tăţel generale a Statului. Caetul de Însărcinări, seria preţurilor şi toate lucrările atingă-toare de această întreprindere, sa pot vedea la Grefa primăriei în toate zilele, orele de lucru. p. Primar, S. Muieanescu Secretar, G. I. Vrănceanu No. 1521. 1889 Martie 2. TEATRU BULEVARDULUI IN FIE CARE SEARA HEPRESEWATIH VARIATE Acrobaţi, cântăreţi, gymnasticl, dănţuitori şi dănţuitoare internaţionale, Operete franceze şi germane, etc., etc. MARELE CIRC SIDOLI STRADA POLITIEI No. 7 ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS A10 lîltIMMA imESEVriTIlSE HIGH-LIFE Debutul foarte interesant adevăratului indian «Fast Virl-Vind de la Dakosta tn Sioux si J-ques Davă de la Texas, repre-sentând viaţa selbatică la Glanos de America. Indianal la vânatul cailor sburdal-nic. Tragerea cu arcu—prinderea cailor cu Laţu şi mai multe cserciţil indiane escen-tricitate de tot noua. Specialitate interesantă şi grotesci a-tracţiune, pentru prima oară tn Bucureşti. DUMINECA 5 MARTIE 2 MARI REPRESENTATIUNI Prima la 3 p. m. a 2-a la 81/2 ambele cu debutul Indianilor. luni 6 martie MARE REPRESEXTOT1 DE MODA B0ALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BAUBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi împedicare.după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. 10<7 DE ÎNCHIRIAT Bone «parlamente compuse de cate patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz st apa situate iu strada Silfidelor No. 6 bis. Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. G. AVIS IMPORTANT La maison de M-me V. Mi hei, 3, rue Vă-ronâse, â Paris, dăsire se mettrâ en rap-port avec des nâgociants en produits du pays serattachanl aux comestibles, beurre ceufs, volailles. Lui ăcrire. Caut un asociat capitalist saă mare proprietar pentru Înfiinţarea unei lăptarii mari, care să prelucreze cu forţă de apă or abur cel puţin 1000 klgr de lapte pe zi. Dr. G. Maior Bucureşti, Fundătură Dreptului No. 1 bis. HOTEL HUGUES DIN BUCUREŞTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind tn fata Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din itofl arangiat; a stabilit preturile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preturi esceptionale. Camere de la 3 lei în sus. RESTAURANTUL prevăzut cu o bucătărie escelentâ română şi franceză. Preţuri foarte reduse. Cabinete particulare pe tot timpul Carnavalului la dispositiaonor. Clientela. (869) Administratiunea. DE ÎNCHIRIAT ele la 23 Aprilie 1889 Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei doue-spre-zece o-diti, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa. A se adresa Str, I*itar-Mosu 5* www.dacoromanica.ro EPOCA MARTIE HEEacrraai CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No. 8, tn palatul principele Dimitrie Ohika Sir ■ Lipscani, In (acta noei cladir Dancei Naţionali (Dacia-Romăma) Cumpâri si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 4 Martie 1888 Cump. Vinde * % Renta amortisabiia 6 % Hema auiurtisanila 8 % ,, româna perpetua C % Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] 6 % „ Municipale 10 fr. Casei pens. [300 L.) 7 % Scrisuri funciare rurale 6 7 % „ ,, urbane 6 t 6 X lagl Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri sernesll cu prime Losuri cu prime iimis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana ,, crucea roşie Austriaca cu prime ,, crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basllica bombau „ Otomane cu prime lm. eu prime Buc. [20 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Hârci germane Bancnote francese „ ltaliane ,, Ruble hârtie Ni;. Cursul este socotii in aur st Ş/4 97 1/4 98 IvOX 87 233 104 X 97 104 a m 94 H 8»K 990 33* 13 28 *5 40 16 80 80 90 ilO 124 100 Sil *70 83X 38 X 09 100 3/4 o7 3/4 248 tOB 37 S 104 3/4 102 96 83 1000 76 14 30 27 44 19 54 56 1 10 21* 1*6 100 275 Fondatâ tn anul 1840 „FABRICI DE MASINE AUGSBURG IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe acţiuni de la 1 Decembre 1875 Masine de IPaclietat şi de Satinat Elevatoare pentru edificii cu mai multe etaje Instalatiuni de Transmisiuni de Masine cu Alo uri şi de Turbine Masine de tipar cu 1 cilindru Masine de tipar cu 2 cilindre Masine de tipar pentru a tipări de o dată cu 2 culori IVîasine de tipar cu cilindru ) funcţionând Masine de tipar fără cilindru ) pedal Instalatiune cu mecanismul cilindric al cernelei pentru maşini simple si maşini pentru imprimat a 2 culori MASINE DE TIPAR ROTATIVE pentru a tipări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni, şi pentru a tipări de o-data cudoue sad cu mai multe culori. Cu Aparate de f ltuit după cea mal noua construetiune cu titvă si cu cuţite de fa 1 tu 11 rotative. Toate Maşinele noastre sunt de constructiune cea mâi solida; permit col mai mare tiragiu având tot-o data o funcţionare sigura si fara sgomot. Am furuisai pânâ la Ianuarie 1889: 3150 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului In Bucureşti, şi un mare numer la cele mai însemnate Stabilimente typografice în România. Representanţi pentru România dd. KUBESCH & SIEGENS, BUCUREŞTI STR. SM ARD AN 53 Tot d’odată mal putem procura şi diferite alte Masine de tipo-litografie si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Cleiu şi ori ce alte utensilie pentru Tipografie din ibricele cele mai renumite. KCBLSCH et SIEGENS UMiiimnn CASA DE SCHIMB 612 I. NI. F E R NI 0 Strada Lipscani, No. 23 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 4 Martie 1889 f 0/0 Renta amortisabila b 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat ® 0/0 Oblig, de st.drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scrie. func. rurale 7 0/0 Scria. func. urbane 6 o/O Scrie func. urbane 5 OiO Soris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi 8 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pene. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni b&ncei nation. âctiuni «Daoia-România» > Naţionala » Constructiunl Argint contra aur Fiorini auetriaci Tendinţa farmâ Cump. 91 98 100 1,8 Vend. 88 1/2 98 t 2 100 3/4 104 i/f105 9* 8 4 97 1/5 &C4 i/e i " 1O8 94 88 87 !40 50 9(0 875 Î80 140 71 75 105 1C3 194/11 891/2 1871/2 250 00 R'OO 280 270 150 1 10 110 CĂTRE UD. ARENDAŞI SI PROPRIETARI DE MOŞII CEREŢI casei I01IX P1TTS BUCUREŞTI NUOILE CATALOAGE ILUSTRATE PENTRU MASINE AGRICOLE mmapmBmmB:. 0 DOMNIŞOARA ZZC*Z* ’şi a absolvit studiele, putend învăţa şi limba nemţească, ar dori se găsească un post într’o familie bună. Adresa doritoarei cea următoare : Domnişoara Elisa Barthel, Turnu-Severin. Iir VIWIiDF Calea victoriei No. 71 (e-UL (EjllIfilltL tagiul I). — Mobile complecte pentru un cabinet elegant, făcute din stejar sculptat, aproape noue de tot: mobile pentru salon şi sală de mâncare; serviciu de masă; bibliotecă, coprinzfind 450 volumee trăsuri etc. im i'.ch iuit si umm DE IM llllil tl SI UE\t\l\U tateadin bulevaruul Elisabeta No. t2. In parte sau In total. Casele Clemenţei No. 21. Ă se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2. HC 1/ C W 7 fl DC trei cai de călărie Ut V LIHh nt de t alru şi şase an', talia 15 şi 16.—Calea Victoriei 163. (1166) COMPANII GENERAL.! ! CONDUCTELOR DE IPA (societate anonima) LA LlâGE (belgia) NO. 47—BIUROUL IN BUCUREŞTI, STR- BREZOIANU—No. 47. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE APA SI DE GAZ PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil. LUCR1RI IN PER CU CI0C1NU. ATELIERE DE CONSTRUCŢIE MOTORI HYDRAULICI, CiAZl, ROBINETE, SFftEDELE DE FÂNTÂNI, ---GURI DE FOC--- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE G^Z SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 977 grvnwir ----(-) Vânzare n rate lunare si septa m â. n a 1 e (-)- CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME ^___(MU ^ QAUnU&k^a CktMM (9 6 PENTRU FAM1LLII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI Aceste Maşine ab fost, graţie numeroaselor lor avanlagiî, premiate la toate espositfile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot felul acesta. Intre care voib cita: braţul lor înalt, care produce o mânuire uşoară şi comodă, suveica fara întlrare, aşezarea de sine a acului în adevărata sa posiţiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără nici un sgomot pentru care a şi fost numită cu drept cuvent „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant şi simetric. Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşinel sunt lucrate îu oţel cel mat fin ceea ce contribue la soliditatea şi durabilitatea el. Deposit de maşine de cusut zise ude Lipsea» pentru cismarl; maşinele «Titania» şi «Ring schiffchen» pentru croitori; zWehler et Wilson» pentru fabricanţi de lingerie. c. . , , ( BULEVARDUL ELISABETHA maîucSdoef CASA GRAND HOTEL BOULEVARD 1 bucureşti ţ --( UNDE SE AFLa ŞI DEPOSITUL GENERAL )- Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco ---(•) Maşinele vechi se pri m e so in s o li i na Ia PRIMA FABRICA DE STICLĂRIA DIN MOLDOVA BOGDANESCI (judeţul Această fabrică naţonală recomandă produsele el, începând de la articolele cele mal simple până la cele mai fine obiecte, precum: tot soiul de sticle, lampe, candelabre, vaze, sticlării pentru uzul farmaciilor, garafe, sticle pentru ape minerale etc. etc, etc. Toate comenzile se efectuează cu cea mai mare exactitate şi promptitudine spre mulţămirea onor. publis. A adresa comftnzile la PRIVA FABRICA UE STICLĂRIA U1N MOLDOYA-BIHMESCI G AR A-ONESCII Această staţiune a Căilor Ferate Române primeşte şi expediţiun! de valoare precum şi telegrame. Pentru aceste din urmă esle suficienta le adresa: STICLĂRIE GARA ONESCII nî? ITY74 Wf saa închiriat casele UIj iLA/jIUEj din Calea Pievnel No. 12. Aceste case au trei prăvălii cu odăile lor, dependinţe şi curte deosebită. Casele se compun de H odăi mari sus, cameră şi bufet, Jos sunt 6 odăi de slugi, bucă ârie, 2 pivniţl, grajd de ; cal, şopron de trei trăsuri, curte mare pa-| vată, alta curte dosnică şi grădină. Odăile de ! sus toate îmbrăcate cu hârtie. Gaz şi clopotele electrice în toată casa. A se adresa, 12, jalea Pievnel, Constanţa Soutzo. (957) nr UirVIRT de Ia Aprilie 1889, MOŞIA DL AllUllU.ll HOPESri-CONDORATO.O ora de Bucureşti, cii han n are pe şoseaua Olteniţei, casă de arendaş, magazii; învoelile depuse şi primite de locuitori, care au şi arat ni semănat In toamna trecută mal multe pogoane. Doritorii se vor adresa 12, Calea Plev-nel, Canstanţa Soutzo. (959) I1V TIYTII ONESTEI MUNCITOR caută un Iii 11.11,11 post de Îngrijitor de moşie. A se adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64. 1109 casele din Calea Griviţa No. 1111/ 11IEJ 70, compuse din şapte camere trei bucătării, mal multe magazii, grădină în luudul curţi etc. Doritorii se vor adresa la d. avocat Athana-siad strada Manea Brutar No. 12. (1153) DE ARENDAT MOŞIA RACOVITZA Districtul lîomanaţî, 20 minute depărtare de Gura Balşiu, cu şosea. întinderea la 2,500 pogoane din care i,500 de muncă; restijl de islaz. Se vor defrişa locuri noi; asemenea se vor clădi magasii noi. Mij oace foarte îniesnicioase pentru muncă. MOŞIA BALEASA Districtul Romanaţi trei, quarturi de oră depărtare de gara Balşiil cu şosea. întinderea peste 700 pogoane muncitoare. Ecaretele toate noi. Mijloace foarte îniesnicioase pentru muncă. Ambele aceste moşii sunt de arendat In parte safl împreună. Doritorii se vor adresa la proprietarul Ii. SI. Cesianu, In Bucureşti 31 Str. Batistea. MEDALIE DE ARGINT lURTIE CHIMICA BERBER UM! Depositul central în farmaciile domnilor ALESSAXbllIU BUCUREŞTI şi I». 1.AZEANU CRAIOVA In detail la toate farmaciile din tzara — UNJ LEU RULOUL — Cel mal eficace remediu re se poate întrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: ti ut er ea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii tic. etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boaledere ichi, coniusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrinlilnh, ta aluri, buboae, bătături etc. etc. Fie-carui Rulou esle alaturata o inslrucliume foarte detaliata 1125 I FOST CARACAS BUCUREŞTI -- N. 4, STR8DA SEURI, «. 4 -- BUCUREŞTI -tS5**âSSK£S~— Restaurat şi mobilat cu eleganţă din noii, situat In centrul Capitalei şi al Comerciului, precum Camera şi Senat, Başca Naţională. Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor. In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din noii, Consumaţiunl fine, şi preţuri moderat», mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţională tn toate serile, condusa de simpaticul artist 1-omân Tacite Tomiscu. Direcţiunea ace>tui Hotel şi Stabiliment s’a Inc edinţat d ini Tunse Grorglnde fost director şi casier «1 principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă po Onorab sa clientela al retncuraia, asigur,tudu-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat In tol-d'auun probele cele mal frumoase. 1105 RiSmâind cu toată stima T. G. Tipografia Ziarului „Epoca' Tipărit cu cerneala Ch. Lorllleux-Cle Parts www.dacoromanica.ro CONSTRUCTOR DE DORI BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Itontc bydranlicc, Deposll de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. IMelre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Cabriculiune de curele de piele. {Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco) 1084 O ir aut responsabil V. P. Gheorghtr