ANUL IV No. 986
A TREIA EDITIUNE
IlFli WTJriMi - • v & c‘îUiR^MOE!MfflSfl&£SEX
SÂMBĂTĂ 4 (16) MARTIE 1886
NUMERUL !5 BANI NUMERUL ABONAMENTELE
NCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'A-UNA ÎNAINTE
In Bncaresci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Mtreinetate: La toate ofttciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
' NUMERUL |a BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN RO MANIA 8E PRI M ESC Dl RECI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
Lu Paris: Agencr llavas, Place de la Uourse, S Anunciurl pe pai?. IV, linia 30 bani; anunoiurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PABIS: segâseslejurnalul cn 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-•	uialn, \o. SI.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
BEDACŢ1UNEA
No. 3,—I* lat za Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMimSTRAŢlVNEA No. 3.— Piatza. Episcopiei.—No. 8.
LIBERALII
SI STAREA DE
---------
ASEDIU
LIBERALII
STAREA DE ASEDIU
Lovitura pe care d. Fleva a vrut b’o dea eri guvernului, cu prilejul interpelăriî sale privitoare la starea de asediu, s’a Întors în contra d-sale şi a partidului său.
Pe când d. Fleva căuta să tragă conclusiunl greşite din tălmăcirea jesuitică şi advocăţească a unor cuvinte înscrise în noul proiect de lege de justiţie militară, d. general Mânu, cu francheţa şi lealitatea-i obicinuită, a dovedit cu fapte că nu numai guvernul nu s’a gândit a se atinge de vre-una din libertăţile constituţionale, dar că liberalii şi d. Fleva au reînviat legea din 1864 asupra stării de asediu, şi aii aplicat’o, în fapt, în 1877, prin un simplu decret domnesc.
Să refacem, pentru a lămuri ces-tiunea, tu .câte-va cuvinte, istoricul stării de asediu.
In 1864 să face de cîltre liberalul d. Kogdlniceanu, o lege care reguiameutează starea de a-sediu, şi care stabileşte că această stare de^sediu să poate proclama prin decret domnesc.
In 1866 făcându-se Constituţiu-uea ac/'Lă să născu astă întrebare: Dreptul. .fi acordate Şefului Statului fiind prevăzute tn Constituţie nu exclud ele orl-ce alt drept ? şi, ca consecinţă, starea de asediu or de împresurare ne fiind prevăzută tn Constituţia de la 1866, nu se află, în mod implicit, abrogată legea de la 1864 asupra stării de asediu ?
Această controversă fiind adusă pentru prima oară în desbaterile Cameril în anul 1873, cu ocazia discuţiunel codului de justiţie militară, conservatorul general Mânu exprimă-credinţa sa că starea de împresurare nu e compatibilă cu prescripţiunile Constituţiunel de la 1866.
In 1877 însă, partidul liberal tranşează controversa în sens contrar şi recunoaşte că poate ecsista starea de asediu, că legea din ÎS64 nu e abrogată şi că starea de împresurare să proclamă prin decret domnesc.
Este ştiut că starea de împresurare constă mal ales în faptul că judecarea delictelor trec de la tribunalele civile la tribunalele militare.
El bine, la 26 Aprilie 1877, când resbelul cu Turcia nici nu era declarat, să promulgă o lege, al cărui art. III sună ast-fel :
Art. III. Epoca la care începe şi la care încetează pentru fle-care circumscripţie judecătorească starea de res-bel, de ocupaţiune SAU DE ÎMPRESURARE se va statornici, pentru fle-care localitate, de către guvern, PRIN-TR’UN DECRET DOMNESC, publicat în «Monitor,.
Această lege a fost presintată corpurilor legiuitoare de I. Câlll-piucanu Şi poartă iscălitura preşedintelui Cameril C. A. ltoscttî şi a preşedintelui Senatului d. i)im. Brătianu.
A luat parte la discuţia acestei legi, între alţii, d.NÎCOlae Fleva.
Precum să vede, toţi fruntaşii liberalismului au participat la a-
ceastă lege care stabileşte că ee-sistă o stare de împresurare şi că starea de împresurare sau deresbel să proclamă prin decret domnesc.
La 25 Maiu 1877 apare în Monitor un decret, în coprinsul următor :
Articol unic. In toate judeţele ţării afară de Dorohoiu, Botoşani, Neamţu, Hâmnicu-Vâlcei şi (lorj, autorităţile militare sunt competente a urmări pe toţi indivizii preveniţi ca autori sau complici a vreunei crime sau delict comis in contra siguranţei armatelor şi a operaţi linelor militare, şi a’I traduce înaintea consiliclor de resbel,spre a fl judecaţi conform codului de justiţie militară.
PENTRU TOATE CELE-ALTE CAŞURI, cetăţenii vor continua în acele localităţi a s6 bucura de toate drepturile lor garantate prin Constitu-ţiune.
Acest decret e contra-semnat de ministrul de resbel de atunci, d.
general Cernat.
Pentru a complecta acest istoric, vom adăoga că în 1881 s’a presintat camerilor liberale de către d. general Slăniceanu, un proect de lege pentru modificarea codului de justiţie mililar.i.
Această lege tranşează în mod definitiv controversa relativă la starea de asediu, stabilind că ec-sistă o stare de asediu şi că legea din 1S64 (singura care reglementează starea de asediu) e încă în vigoare.
Capitolul IV, al acestei legi, poartă următorul titlu :
Despre consiliile de resbel în comune, în judeţe şi în pieţele de resbel, puse in stare de asediu sau învestite.
Iar articolul 39 al acestei legi, sună ast-fel:
Art. 39. Când una sau mal multe comune, unul sau mal multe judeţe s6 declară in Stare de asediu, consiliul de resbel permanent al circumscripţiu-nei teritoriale, de care ţin aceste comune sau judeţe, pe lângă a-tribuţiuniie lor ordinare, judecă crimele sau delictele la care le dă dreptul codicele de faţă şi legea asupra stării de asediu.
Articolul 65 al aceleiaşi legi mai zice :
Art. 65. Rcgulele de compe-tinţă statornicite pentru consiliile de resbel în armate sunt observate în circumscripţiunile teritoriale care sunt declarate în stare de resbel, prin un decret al Regelui.
Această lege a avut de raportor pe d. C. NacU, şi din comitetul delegaţilor făcea parte d. Ni-
colae Fleva.
Nici d. Nieolae Fleva, nici vreun alt liberal n’a luat cuvîntul a-tuncl pentru a combate fie articolul 39 şi articolul 65, sau vreun altul.
Aşa dar partidul liberal a stabilit :
Că legea din 1861 nu e a-brogată;
Că starea de asediu e înscrisă în legile noastre;
Că starea de asediu şi chiar
de resbel să proclamă prin decret regesc;
De fapt ei a şi proclamat, in 1877, starea de asediu prin decret domnesc.
D. Fleva nu dovedeşte de cât că este un şarlatan politic, când să preface că vrea să apere Constituţia în contra d-lul gen. Mânu, care în 1873, înainte de interpretarea liberalilor,a fost de părere că nu mal poate exista legea din 1864; care în codul sau actual a reprodus pus şi simplu articolele din legile liberale şi care, tn fine, a declarat că eu bucurie retrage aceste articole, îndată ce a văzut că liberalii renunţă la legile lor şi revin la intrepretarea pe care d-sa a dat’o tn 1873, privitor la abrogarea legii din 1864.
Convingă-să dar, încă o dată, domnii liberali, că în cea-ce priveşte respectul legilor, a Consti-tuţiuneî şi a libertăţilor publice, el nu să pot potrivi cu noi; câcî noi am contribuit în mare parte a dobândi acele libertăţi, noi le-am înscris în Constituţie la 1866, şi noi am ştiut vecinie să le respectăm ou sfinţenie, pe când ei necontenit le-aii călcat în picioare.
de^pesT
DIN SERBIA
Tractatul comercial serbo-bulgar— Sosirea lui Pasici
(Prin fir special)
Belgrad, 15 Martie, seara. — In urma manifestărilor amicale care au fost in Bulgaria pentru Serbia, gu vernul sărb a dispus a relua in curând negociaţiunile cu guvernul bulgar pentru închierea unui tractat de comerciu.
Pasici e aşteptat pe Sâmbătă. A-micii lui îi pregătesc o primire splendidă.
Calatorla regelui Milan—Memorlele asupra domniei sale
(Prin fir special)
Belgrad, 15 Martie. — Regele Milan are de gând să visiteze Curţile Europei occidentale.
El să va întâlni cu regele fiul său la Paris în timpul Exposiţiunei universale.
Regele Milan va sct'i nişte «Memorii» asupra ultimelor luni a le domniei sale.
LIGA PATRIOŢILOR
(Prin fir telegr.)
Paris, 14 Martie.—Seualul avotat urmăririle cerute ile guvern în contra d-Iui Naquel. Ile asemenea, Camera a votat urmăriri iu contra d lor Laguerre.Laisant si Turquet.
Discutiunea a fost foarte furtunoasa la Camera.
BANCA IMPERIULUI GERMAN
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 14 Martie.— împăratul a adresat cancelarului imperiului un ordin de cabinet In care zice că a luat act, cu o mare satisfacţie, de raportul privitor la cârmuirea Băncii Imperiului In timpul anului 1888 ; raport care demonstra însemnata desfîşurare a afacerilor, mulţumită administraţiei energice şi concursului plin de zel al tutulor amp'oia-ţiior. Cancelarul a fost însărcinat să exprime tuturora satisfacţia împăratului.
SERBIA, AUSTRIA SI RUSIA
(Prin fir telegrafic)
Petersburg, 14 Martie. — Cu pri-
lejul ameninţării ziarelor ungureşti că Serbia va fi ocupată milităreşte, tn caşul când ea ar modifica relaţiunile cu Austria, «Novoie Vremia» declară că Serbia, ca regat neatârnat, n’ar putea fi obiectul vre unei violări de teritoriu, or care ar fi politica guvernului său, şi că poate să conteze pe simpatia şi sprijinul Rusiei câtă vreme nu va crea ea insăşl de bună voe pretexte pentru amestecul străinului.
TRAEASCA CANALIA!
Să trăească canalia, domnilor 1
SS fii om cinstit, om care te ţii de cu-vtnt, care ştii ce voeştî şi faci ce făgă-dueştl, e lucru prost; dar să fii canalie de la cap până la picioare, să desfaci seara cea ce al făcut dimineaţa, să vrei unaastâ-zi şi alta mâine, acolo e meritul.
SS trăească canalia, domnilor !
Dacă al spus unui om verde In faţă : «eşti un talhar» pentru că al avut dovada că el e un tălhar, dacă al voit să ’1 îngropi la nouă stânjeni adâncime, câcî ’ţl era frică că alt fel chiar rămăşiţele sale ar putea se infecte aerul, şi dacă te ai ţine de cuvînt, la ce resultat politic practic ajungi ?
La nici unul?
De acea, trăească canalia, domnilor, canalia care uită de !a mână până la gură!
Priviţi pe d. N. Blaremberg, o bucată de oţel care se poate frânge dar nu se Incovoae, priviţi pe N. Ionescu, care nu se închină nici la Dumnezeu nici laDra-cu, la ce sunt buni?
Nimeni nu’I ascultă, nimeni nu’î ia !n seamă, nimeni nu aleargă după braţele lor, nici râmneşte Ia buzele lor. Si sunt consideraţi ca vizionari, spirite bolnăvicioase C8 n’ad căutare.
Dar când eşti canalie, oh! când eşti canalie, să schimbă treaba ! Atunci eşti cotat ca odinioară acţiunele Băncel Naţionale care de la 500 lei, ajunsese la
2,000	lei.
Trăească canalia, domnilor 1
Să fiicin8tit? Mare dobitocie; te faci de rlsl SS fii drept? Mare gugumănie; mori In pustiii!
SS al prieteni şi să nu'l înşeli, să al principiurî şi să nu le calci In picioare, să ai o conştiinţă şi să nu stal turceşte pe dânsa, e culmea neroziei, domailor 1
Trăească canalia 1
Când ţi al dat cuvântul de onoare, să') respecţi, când ai scuipat In obrazul duşmanului tăii să nu’l lingi pe urmă, ce mal treabă, ce mai isbândă ? Dar să te târeşti de-a buşile până la jeţul celui puternic, să te şerpueşti prin toate no-roaele, şi să te svârcoleşti In toate porcăriile, asta e meritul.
Trăească canalia, domnilor.
Cine e giugiulită,cine e răsfăţată,des-merdată, lăudată, în ceruri ridicat»? canalia şi numai canalia 1
Unde pui bucuria fără seamăn pe care o resimte omul când ştie că pe cât se arată mai ticălos, mai fârâ de lege şi fără de suflet, cu atât e mal mult iubit, mal mult dorit.
Erasme a 3cris «lauda nebuniei» şi a arătat cât e de fericit omul care ’şl-a pierdut minţile şi trăeşte In nori. Unde e Erasmul colectivitaţei care să Inhaţe o lyră mlădioasă spre a ne cânta lăuda canaliei ?
Deşteptaţi-vă, barzi al colectivităţei, şi daţi drumul inspiraţiei voastre. Priviţi In dreapta, priviţi In stânga, şi dacă muza nu vă ajută în de ajuns mal cereţi şi ajutorul prietenilor de astăzi, care v’aii fost duşman: până la moarte eri.
Ei vă vor spune cum trebue să potriviţi cuvintele, cum urmează să luaţi diapazonul, cum e bine să vă schimbaţi portul,ca să intonaţi imnul :
Trăiască canalia, domnilor 1
flbisir.
AFACEREA
SI IVI EON MIHALESCU
MOTIVELE DE APEL
Iată care sunt motivele pentru care d. prim procuror Voinescu Boldur a făcut ap«l tn contra sentinţei d-lui Iulian, care a achitat pe Simeon Mihalescu.
Domnule pri/n-preşedinte,
Referindu-mă la apelul interjetat de noi In contra sentinţei Trib. Ilfov secţia I cu No. 173 din 23 Februarie 1880, prin care se achită Simeon Mihalescu de delictul de mituire ce i se impută, am o-noare a vă expune următoarele :
Instrucţiunea în unire cu conclusiu-nile noastre a stabilit că Simeon Mihă-lescu, directorat Eforiei, cu ocasiunea arendărel moşielor Eforiei a luat mită de la arendaşi, iar faptul fiind calificat mituire s’a dat caz de urmărire pentru delictul prevăzut şi penatde art. 144 c p.
Dupe art. 144 sunt două condiţiunl constitutive ale delictului de mituire:
î. Să fie vorba de o admiuistraţiune publică;
2.	Autorul delictului se fie un funcţionar public, sau un agent, sau un însărcinat al uneiadministraţium publice.
Că Eforia este o administraţiune publică, se dovedeşte prin termenele legel din 17 Octombre i864 şi al Regulamentului din 26 Iunie 1868 (v. art. 14), şi însuşi Trib. recunoaşte aceasta.
In ceea ce priveşte a doua condiţiune Trib. argumentează dupe cum urmează:
Simeon M haleseu însărcinat fiind de prinţul D. Gbica să arendeze moşiile Eforiei, nu a avut o investituri legală, de oare-oe regulamentele Eforiei prevăd că Eforii nuni ace; care daţi în a-rendă moşiile E.oriel şi semnează contractele, şi Regul. din 1868 prevede câ toate corespondenţele Eioriei trebuesc să fie semnate de cel puţin do’ E ori.
Trib conchide, câ Simeon M haleseu nu era însărcinat cu arendarea moşielor Eforiei.
Noi recunoaştem In acord cu Tribunalul că Simeon Mihaiescunu era funcţionarul titular având misiunea de a arenda moşiile Eforiei, dar vedem In Simeon M haleseu un însărcinat &1 a-cestel funcţiuni.
Toată chestiunea consistă a »e şti daca, însărcinarea cu carea fost îmbrăcat S. Mihalescu, este sad nu insaroi-narea de care vorbeşte art. 144 c. p.
Art. 144 vorbeşte oare de o însărcinare legală ? Nic1 de cum, căci tn acest caz cuvântul «însărcinat» s’ar confunda cu cuvântul funcţionar public; funcţionarul public, adică titularul, este aceia care are însărcinarea legala ; art. 144 adăogând cuvintele «ori însărcinat» a vrut prin aepste cuvinte să înţeleagă alt-ceva de cât ceea ce este coprins îa cuvântul «funcţionar public»-, legiuitorul a vrut să pedepsească nu numai funcţionarii titulari care se mituesc, ci şi pe delegaţii aceior funcţionar , şi aceşti delegaţi sunt denumiţi îa art. 144 prin cuvintele «or ce însărcinat» D. Fnustin Hâlie comentând cuvintele «Tont fonc-tionnaire public, agent ou prepose din art. 174 şi 177 care cuvinte s’afi tradus la noi prin cuvintele iver ce funcţionar public, or agent, or însărcinat» arată deosebirea care există între funcţionarul titular al unul servicid şi însărcinatul, adică, acela care lucrează In virtutea delegaţiuneî primită de la funo-tionarul titular (V. Thâorie du Code Penal de Faustin Hâlie I, II , 814).
Rămâne să vedem In ce caz se poate zice câ cine-va a fost însărcinat cu cutare servicid, a fost delegat de către funcţionarul titular.
Mal întâiei vom observa că art. 144 nu specifica vre o condiţiune specială pentru însărcinarea de care vorbeşte.
Este dar natural să dăm acestui cuvânt înţelesul săli ordinar si să zicem câ de câte ori un delegat al unul funcţionar public va 0 lucrat tn puterea unei delegaţiunl valabile al acelui funcţionar, el va fi pasibil de art. I44 c. p.
Or, poate cine-va nega ca S. M hâ-lesou a lucrat în virtutea unei delegaţiunl valabile ?
Din toate contractele încheiate de S. Mihălescu în numele Eforiei, fo^’a vre unul alacat fie de Eforie, fie de arendaşi, sub cuvânt câ S. Miha'escu nu ar fi avut calitate pentru a le încheia?
Ce importa, că delegaţiun^a nu a fost d it* de cât de unul din E'on Prinţul D. Ghici, de oire-ceS. M hâlescu, lucra cu consimţimântul tacit al c lor-I'&lţi? Delegaţiunta data lui S. Mihălescu nu este ait-ceva de cât un mandat. şi mandatul este un contract consensual. Mal muH- S. Mihălescu ar fl
www.dacoromanica.ro
*
putut să lucreze fără mandst expres,
!n calitate de gerant de afaceri, ( onf. art. 986 şi urm. c. civ.) şi încă ar ti fost pasibil de art. 144 de oare ce s'ar fl putut zice, ca a fost însărcinat, ci ’i incumba sarcina de a arenda moşiile E-foriel. Cu alte cuvinte denumirea de însărcinat al art. 144 indica o situaţiune de fapt; art. 144 a avut să atingi şi pe acela care ţine puterea sa de la funcţionarul titular, prin delegat'une fle scrisa, fie verbală, fie chiar tacită, şi C8re abuzează de încrederea ce publicul a trebuit să aibe în el, văzăndu-1 1n locul titularului.
Să nu ni se objecleze,că toate contractele, chiar acelea încheiate definitiv de
S.	Mihalescu să văd iscălite şi de E-forl, căci odată contractai încheiat de S. Mihalescu In virtutea delcgaţiunel sale, semnătura E orilor pusă în urmă. nu mal are de cât valoarea unei formalităţi de cancelarie, unei ştampile autografe.
Tribunalul în minuta sa citită în şedinţa de la 23 Februarie, declară ca co idiţiunile art. 144 nu sa află întrunite şi deci fără a se preocupa de fapte, a chită pe S. Mihătescu.
Aci Trib. a perdut din vedere o regula esenţiala a dreptului nostru penal. In adevăr Trib. odată seaisat d i cunoştinţa unul delict, are deplina putere de a eximina faptele, şi d’a le califica, a-dica de a cerceta daca ele constituesc, un d-iiet pedepsit de rodul penal (vezi art. 157, 158, 159, 187 pr. c. p.) Vezi mal cu seama art. 10 pr. c. p., care ordonă tribunalului : Se absolve când faptul imputat inculpatului, şi a cărui fiinţă este constatată, nu cade sub previsiuntle nici unui text din lege.
Aşa dar, dupe acest text de lege, trib. nu trebuia să se mărginească a declara că elementele art. 144 nu sunt Întrunite şi că Iu consecinţă, fără a se mai preocupa de fapte, achită.
Tribunalul trebuia mal înainte de toate să cerceteze faptele.
Dacă flinta faptelor era constatată, trebuia să cerceteze dacă faptele cădeau sub previziunile vre unui text din lege, şi numai la caz cAnd nici un text din j lege nu s’ar fi părut aplicabil, trinu- : nai putea nu să achite, ci se absolve (art. i 10 pr. c. p.)
Tribunalul pare ca şi-a dat ssamă în i urmă la aceste grave abateri de la principiul dreptului nostru pena', căci când a venit momentul de a desvolta minuta sa din 23 Februarie,a crezut de cuviinţă să discute şi ade texte de lege, care ar fi putut fi ap icabiie, spre exemplu art. 146 şi 334 c. p.
Insa pentru a justifica omisiunea sa Trib. zice câ ministerul public nu i a semnalat srt. 146 şi 334.
Această judificare nu este alt-csva de cât o abdicare în mâinele Mmisteriu-lui public. Judecătorul de Instrucţie şi Parchetul daă faptelor calificarea ce li sa pare exacta. Dar acenstă calificare nu leagă oe Tribunal. O dată afacerea înaintea Trib. judecătorii pot da faptelor alta calificare, fârâ ca ministerul public să aibă nevoie să’şi modifice re-chisitorul sed : art. 10 Pr. G. P. pune judecătorului îndatorirea d’a examina toate articolele din legea penală sub care putea să cază faptele ; judecătorul poate condamna chiar în cazul când ministerul public ar cere achitarea ; ceia ce dovedeşte, până la evidenţă, că calificarea faptelor aparţine Tribunalului. Cât pentru faptul, câ apărarea nu a avut în vedere art. 146 sad 334 ca să se poată apăra, argumentul nu are nici o valoare, de oare-ce nu era vorba de fapta noi, ci de aceleaşi fapte, alt-fel califi cate, şi dacă apărarea care poate spune tot ce crede că ar putea fi în interesul săd, nu a crezut de cuvi nţ:ă de a discuta calificarea, ce în mol subsidar Trib. putea da faptelor, aceasta nu împiedica pe Trib. d’a trage calificarea faptelor din art. 146 şi 334 0. P.
Adăogăm că, Trib. discutând în hotărârea sa art. 146 şi 334 pe care omises ? d’ale d scuta în minuta, s’a dedat unei discuţiunl postume şi zadarnică.
In adevăr, dacă în Camera de deliberare Trib. s’a oprit, îndetâ ce ’i s’a părut ca art. 144 nu se poate aplica, şi nu a găsit de cuviinţa a se mai prencupa de fapte şi a discuta srt. 146 şi 334, o dată eşit din Cambra de delibernre, Trib. nu mal era liber d’a hotărâ, dacă articolele sus citate ersO sau nu aplicabile; căci o data eşit din Camera de deliberare Trib. nu mal poite reveni a-supra hotărâre! din minutâ, pronunţată în şedinţa publică, nu mal poate aplica un articol pe care ’l pierduse din vedere, nu mal poate co damna. Aşa dar discuţiunea postuma a art. 146 şi 334, nu putea să ajungă la altâ oonclusiune de cât câ art. 146 şi 334 sunt tot atât de inaplicabile ca şi art. 144 C. P.
Noi însă, de şi suntem de părere, după cum am cercat să demonstrăm mal sus, ca faptele întrunesc elementele art. 144 din C. P. adâogâtn însă, câ nu vedem cum ar putea prevenitul să se strecoare între articolele 144, 146 şi 334.
In adevăr,dacă recunoaştem că flinta faptelor este constatată că S. Mihi-lescu a primit mită, atunci din trei lucruri, unu! :
Ori Irebue să consiuderăm, câ a primit bani în calitate de însărcinat cu a-rendarea moşiilor E'.orieî. (Art. 146).
Ori trebue să vedem In el un simplu particular, care a primit bani pentru a interveni pe lângă Efori (art. 140).
Ori în fine a primit bani făgăduind ceia ce nu avea la dispositia ss, f .când să creaza într’o putere închipuita, şi a-tunci a comis o escrocherie (art. 334
C.	P).
Pentru aceste motive rugăm pe onor. Curte, să bine-voiască a inflrima hotărâre# Trib. şi făcând ceia ce nu a făcut Trib. să cerceteze faptele şi să’i placă a decide că faptele imputate luî S. Mi-h&leaou, oăzu sub aplicaţiunea art, 144
safi în tot cad sub aplicaţiunea art.
140 şi 334 C. P.
Primiţ , d-le Prim-preşedinte, asigurarea prea osebitei noastre considera-
ţiunl.
Prim-Procuror G. Yoiticaeu lioldur.
CURIER LITERAR
«VERSURI» IDE SIVE AR A
Nu-î nici un picat să fii tînăr ; nici o crimă nu I s6 fii amorezat. Aceea ce e păcat inşi, este ca s6 ’ţl aşterni simţirea în versuri, atunci când n’ai nici un dram de talent.
Ca sa publici un întreg volum de poezii, nu se cere obligatoria nici se fii tinfir, nici sC al un «aht» la inima ; dar se cere numai de cât »un car de minte». Şi aceasta se impune ma. cu seama atunci, când acest volum nu ’l dai de cât pe 4 (cetiţi patru) lei. A, dacă Tai da gratis, calea-valea.
*
¥ *
Nu ne putem plînge, că la noi în ţară a-par prea multe volume de versuri.
Din nenorocire, toată activitatea noastră poetică se m rgineşte în câte-va reviste, care apar când da DumnezeQ şi care publică vre-o câte-va bucăţele menite a dispare o dată cu apariţia altui număr.
Nenorocirea cea mare însă este, că din puţinul cât apare, foarte mult nu merită osteneala de a’ţi pierde o seară cetindu-le.
Am putea împ rţi poeziile ce răsar pe la noi în trei categorii : unele—foarte rare— care sunt bune, altele nişte prostit banale, de care nu poţ1 rmcar rîde şi în sfîrşit cele de al treilea de care rîzl cu toată pofta posibila.
*
• *
Tocmai am pe masa un volum de versuri intitulat «Din pana suferinţe » şi datorit penel d-nei Smara.
In adevăr, biata pană trebuie să fi suferit mult de tot, ca să scrie tocmai 94 de file.
Dar cum sa clasez aceste versuri (mal mult saD mal puţin) ale doamnei Smara ?
înainte de a veni cu doveţf, trebue să le daa scurt şi neted calificativul de banale.
Şi iată pentru ce :
In 94 de pagini nu-I o idee nouă, nu-I măcar o rima nouă. Toate ideile sunt «o juna abandonat?», toate rimele sunt de calibrul acestora : iubire cu simţire, amor cu dor, nepdsaie cu supărare ş. a.; umpluturi ca ah, căci, eâ. etc. se găsesc cu duiumul, iar metrul e foarte adesea fără nici o socoteala. De gramatică nu mat vorbesc : ea ar da autoarei nota 3 în clasa 3-a primară. Mai puneţ pe lângă toate acestea unele construcţii anapoda, şi veţi vedea ce-î de zis despre un asemenea volum.
Când dar n’al idei, n’al rime nouă, n’al metrul observat, n’al gramatică, n’al construcţii cura se cade, dar al umpluturi berechet, nu se mal cade să faci versuri.
* *
Nu cunosc pe autoare, n’am nimic în potriva direcţiei literare din care pare că face parte ; însă nu pot scrie de cât părerile mele, bune sad rele, drepte saa nedrepte, dar sincere.
Am de alt-fel un adânc respect pentru toţ cei care sufăr... Dragostea nu 1 apana giul poeţilor şi nu sunt de loc dispus sa le daU numa lor dreptul de a iubi. Când cineva a fost în stare sa cugete atâta timp, in cît să scrie 94 de file pentru dragostea unul om, acel cine va a câştigat dreptul la compătimirea mea.
Versuiile lui Heine, că «iubirea e o poveste veche, care pururea rămâne noua», sunt pentru mine un adevăr sfânt. Şi de a-ceea, daca aşi ma tr&i un milion de ani, încă n’aş numi banala poezia erotica.
Cine n'a iubit r1 Cine nu va iubi ? Cu drept cuvânt sad scris despre Amor versurile următoare :
Qui que tu sois, votci ton maltrc :
U Cest, le ful, ou le doit fire !...
Totuşi, dacă simt cea mal adâncă milă pentru cei nenorociţi din dragoste — boala atât de rară în veacul acesta de scepticism — ş dacă asta-I poate singura chestie unde nu- ml permit să fia zeflemist,— apoi nu pot se nu rămân rece în analisa pur literara a versurilor, orl-câta dragoste ar transpira din ele.
•
* ¥
Aşa stînd lucrurile, se via la d-na Smara.
Am spus, ca n'are nici o idee nouă.
lata:
Din stejarul vectniciel Suntem fol picate jos Şi'n potriva vijeliei Ne luplăm far' de folos.
De cate ori nu s’a vorbit de nimicnicia o-mului comparată cu a trunzelor I Şi încă mai cu talent,
Pretutindenea ideile sunt vechi în cele 94 de file ale d-neî Smara.
Am mai spus câ rimele-f sunt uzute. lată:
Drag ceasornic In spre tine Neincetat eO tot privesc;
Dar prea aspru către mine E0 acuma te găsesc.
Şi dacă aţi lua orl-caredln poeziile d sale tot rime de acestea găsiţi... Nimica noOl
Spuneam apoi, câ sre umpluturi cu ghiotura. Cetiţi;
EPOCA — 4 MARTIE
Spune-ml ahl din toate una...
saa :
Te-al dus. Ah! fard a-ţl aminti...
Şi acest ah! îl întâlnim de o mie de ort. In versurile de mal sus «drag ceasornic» găsim pe cit de două ori fără nici o socoteala.
Vroiţi să vedeţi cum ştie Smara gramatică? Ascultaţi:
Se parca câ toţi murise
saa :
Dungi d’adănca suferinţa peste frutea mea s'aşterne şi încă:
Doamne n'asculta supuşii care o clipa te huleşte Nu mal citez şi alte.
Mal adăogam că are nişte construcţii a-landala. Iată un specimen:
Să s’acopere poteca unde aveam noi întâlnire Cu mohor şi pâlâmidâ şi cu erburl de urît...
Ar crede cine-va că Smara avea ’ntllnire cu... mohor şi palfimidâ... Curios rcnde\-vous!
Dar asta:
Spus-am Uimei 7 am tot spus Că cu ochii m’al supus;
Spun şi astdzl tutulor Ca sunt vecinie roabă a I011...
A cui roaba? A tutulor? Cam mult. Şi 'mi permit aci se recomand autoare! maxima ce singura a scris la sfârşitul volumului : «Viaţă destrăbălată, fruct al dulcamarel: dulce, dar omoară»...
*
• *
Şi acestea zise, mă întreb:
Nu era mai bine se nu mal fi scris nimic?. Ea cred că da.
Ab.
ECOURILE ZILEI
Un consiliu do miniştrii s’a ţinut azi sub preşedenţia d-lui Th. Rosetti. —x—
D. general Mana, ministru de resbel, a luat disposiţiunea salutară ca procesele ce se judec la consi-liele do resbel se fie resolvate cât mal în grabă
—x—
D. general Severin a plecat la Iaşi unde va inspecta spitalele militare.
—x—
D. primar al Capitalei, a fost primit eri în audienţă de M.S. Regele. —x—
D.	general Cernat a inspectat eri regimentul 3 de infanterie.
—x—
Eri au fo3t interogaţi de preşedintele Curţei cu juraţi inculpaţii omorului din calea Moşilor, care vor fi judecaţi în curând.
—x—
E.	S. d. de Bulov, ministrul Germaniei, a fost primit eri de M. S. Regele.
—x—
D. ministru do culte şi instrucţie publică a terminat eri cu bugetul ministerului seu, pe care l’a şi trimis la tipar.
—x—
Consiliul comunal e convocat pe Vineri la 8 ore seara.
—x—
Institutul de Baotereologie ce se afla sub dependenţa ministerului de Interne & trecut de la I u Aprilie sub acea a Ministerului Cultelor şi Instrucţiune: publice.
—x—
Eri seară M. S. Regina însoţită de d şoarele Davila şi Văeărescu a a-sistat la Institutul de Baotereologie, la conferenţa d lui doctor profesor B^beş.
Peste 500 de persoane erau de faţă, printre cari cităm pe d ni' general Mânu cu doamna, d. Maio-rescu, principele Ştirb' y, Em. Gră dişteanu, M.Sutzu, G. Fiiitis, colonel Gorjan, etc.
D nele P. P. Carp, Olga Duca, Sâvescu etc. etc.
După conferinţă M. S. Regina s’a întreţinut mai mult timp cu d. prof. Bsbeş pe eare l’a felicitat Iu termenii cei mai vii.
—x—
Mâine Sâmbătă 4 Martie, la 8 ore seara, se va ţine o conferinţă publică în una din sălile Noului Ateneu, despre «Lucrul manual în şeoalele primare», eu care ocazie se vor expune şi unele obiecte manuale.
—x—
In localul socieDţei studenţilor în medicină se va ţine la 5 Martie, o conferinţă a d-lui Tâlâşescu, despre starea psihică a copilului ; pe lingă care d. Marticatidi va presenta un bolnav atins de mielită cronica, falş sistematizată.
—x—
Primim din R. Sărat o dare de seamă a creditului agricol de acolo, pe care o publicăm pe pagina a IV şi din care reese câ beneficiul net al acestui credit pe anul espirat a fost de lei noi 34.006.
Ori cine poate dar să se convingă cât do utile sunt aceste institute, care încredinţate unei bune admi-nistraţiuni, ca acea a creditului a-gricol din K. Sărat, pet aduee foloase enorme atât ţârii cât şi persoanelor ce recurg la ajutorul lor.
—x—
Peste vr’o zece zile ese de sub presă primul volum din Operele postume ale luliei Hasdeu, carele—pe
www.dacoromanica.ro

lângă două portrete, o scrisoare autografa in facsimile şi o ariâ musi-calâ coprinde şeapte-zeci şi cinci poesil ;
BOURGEOXS D’AVRIL
Fantaisies et reves, avec une intro-duction par le Comte Angelo de Gu-bernatis.
Volumde300 pagine hârtie velină: Lei 5. Deposit pentru Bucureşti la librari şi la Redacţiunea Revistei Nouă, strada Regală 16.
—x—
Duminică 26 curent a avut loc în grădina monumentului un duel cu sabia, zice Mesagerul Brăilei, între d-nii căpitani Gheorghiu din Dorobanţi şi Paladi din Artilerie.
Căpitanul Gheorghiu a fost greu rănit în trei iocurl, la picior, la mînă şi la cap.
Onoarea deci a fast pe deplin satisfăcută prin curgerea sângelui /
—x—
Sentinela este numele unuî nou organ de publicitate ce va apare în Buzeu Joia şi Lunea. Urâm noului nustru confrate viaţă lungă şi izbânda.
—x—
P re şed in lo al Consiliului general s’a ales d. I. Marghiloman.
Vice Preşedinţi ( Ştefan Borănescu (I. loachimescu
Membrii Comitetului permanent : Preşedinte Gr. Stătescu.
Membrii f Ghiţă Gheorghescu ( Nicu Sareţeanu ( Dineă Vernescu
Suplianţi ( Gosticâ Stamboliu şi ( Cimitrie Ghennan
Societatea pentru învetetura poporului roinâu
(Secţiunea centrală).
La 12 a le luneî Martie curent ora 2 p.m. fi nd ziua hotarltâ pentru întrunirea adunării generale a societăţii spre a se lua dectsiuni în privinţa mal multor cesliunî puse la ordinea zilei, d-nil membri ai acestei societăţi cu 0-noare sunt invitaţi a lua parte la a-ceastâ întrunire.
Gestiunile puse la ordinea zilei sunt:
1)	. Votarea budgetului pe ezerciţiul anului financiar 1889 1890.
2)	. Lucrări de întreprins în cursul a-nuluî viitor.
sori d. Panu este tratat tn termeni puţin cuviincioşi.
D. Panu va respunde az! prin Lupta.
Azi la ministerul de interna a
fost un consiliu de miniştri.
In ziua de 14 .Martie cu ocasia proclamăre! regatului României, se vor face înaintări importante tn armată avansându-se mal mulţi ofiţeri superiori.
Comisiunea însărcinată cu cercetarea abusunlor şi hoţiilor săvârşite de guvernul colectivist, a primit grave denunţări tn privinţa unul Însemnat gheşeft comis de d. Radu Mihaî pe când regula lucrările publice.
E vorba despre construcţia a două bacuri pe Dunăre, a căror primire a fost refuzată de o co-misiune pentru că erau cu patru metri mai scurte de cât se prevede tn contract. Totuşi, tn contra decisiunei comisiunel, d. Radu Mihaî le-a primit.
înţelegeţi pentru ce...
Primarul capitalei a făcut Mer-curi la camera de comerţ, o expunere a modulul cum doreşte a se face orânduirea impositelor comunale şi refoimarea multor ces-tiuni în interesul capitalei.
Peste vre-o două zile, o şedinţă publică se va ţine la camera de comerciu , unde se vor discuta măsurile propuse de primarul capitalei.
-w-
Proectul de lege al d-lui general Mânu, privitor la înaintările tn armată, a fost remaniat de către d-sa tntr’un mod important schim-băndu-se mal multo disposiţiunî în textul proectulul de lege.
INTEMPLAfiiLE ZILEI
DIN CAFITALA
Fuga... cu efracţie.— NăstaseMiu a fugit din serviciul d-lui lorgu Buzelovicl dia Strada Verde No. 2 furlttd şi mal multe o-biecte.
A fost prins şi dus la secţia 8.
Ce inai treaba !.—Iancu Ion a fost dus la Secţia 7-a pentru câ a furat trei lemne din via d-lul Gherase din soseaua Basarab.
Scandal. — La secţia li a fost dus Mi-haiti Bulea pentru că, beat fiind, a făcut scandal în curtea d-lui M. I. Mihâescu din Calea Dorobanţilor No. 115.
Accident.— Un soldat de la Pyrothec-nie ascuţind nişte tuburi de cartuşe îşi a strivit degetele medii de la mâna dreaptă.
Dânsul a fost imediat condus la spitalul militar.
Călcat de caruta. — Un copil de vre-o patru am jueându-se eri pe şoseaua Co-letiL na a fost călcat de o căruţă a unul brutar.
Destul de greu rănit micul pacient a fost condus la spitalul Golţea.
DIN JUDEŢE
Talharîe in Braila. — In cursui coptei de 23 spre 24 între orele 12—1 zice Me-sageru, făcători de rele armaţi cu revolvere s’aQ Introdus în curtea d-lul Stan To-mojOiQ după strada Ştefan cel Mare. No. 159 şi colţul stradei Albina, în momentul când ace.-ta eşise ca s& închizâ porţi;e ce correspund în ambele | strade. Trei din-tr’înşii ab sărit asuorâ-i, ’l-aQ trântit jos, ’l-au astupat gura cu petice,’l-ad rupt hainele după el eautându-1 de Pani,’l-au lovit în faţa cu picioarele rupându-l trei dinţi din gura; iar alţii aQ intrat In casă unde aQ găsit pe muma sa, aă trântit’o jos a-runcându-î o plapoma peste dîusa şi ame-niuţând’o să tacă. Căutând prin tot baga-juldiu casă au luat 9 napoleoni tn hârtii care erau In 2 port-monede, una câciulâ-astrahan şi un inel de aur. Iu acest timp fiind simţiţi de un chiriaş din curte, a sărit asuprâ-leşi cu ciocan de fier a dai două lovituri In capui unuia dintre autori. A-ceştia văzând oâ s’a dat alarma, aQ început a fugi pe slrada Albinei care. este cu totul Întunecoasă, trăgând focuri asupra chiriaşului fâra Insă avl răni.
Din urmârirele făcute s’a descoperit au-lorul lovitlacap, elsenumeşte Ion Dedian. Acesta a mărturisit faptul în unire cu Co-man Ion, Iliaş Scumfeleanu şi Irimia Bâr-bâteseu asupra carora s’a găsit banii şi ob-jectele furate, precum şi armele cu care s’aQ servit.
Aceştia se cred câ compun banda de tâlhari care de cât-va timp a comis mal multe spargeri şi tâlhării.
-------- » ...............
IN FORMAŢIUNI
Astă seară mal mulţi membri
J
din partidul liberal-connservator se întrunesc la Hotel de France.
Azi la Cameră, d. Gh. Pana era foarte indignat asupra d-lul Nădejde câci Prefectul de Vasluiu, a pus rnâna pe trei scrisori ale d-lul Nădejde adresate ţeranilor din acel judeţ şi prin care scri-
Mâine Sâmbătă, la orele 8 1/2 seara tn sala şedinţelor Senatului din palatul Universităţii, prima şedinţă din cele trei anuale ale so-cietăţei geografice române, sub preşedinţa M. S. Regelui.
Se va citi darea de seamă anuală a d-lul secretar general, iar d. Io-nescu-Gion va citi o conferinţă despre Geografia în Cronicarii Români. La fine d. Mateiu Dră-ghiceauu va vorbi despre studiele geologice şi miniere în România.
Ni se comunică din Ploeşti, că consiliul comunal ar fi suprimat subvenţia de 5,000 lei anual ce se acorda ca onorarii preoţilor oraşului. De va fi adevărat, n’avem cuvinte a protesta impotriva acestei neomenoase necuviinţe şi cerem ministerului de interne se răspingă aprobarea budgetelor, cu obligaţiune pentru comună de a înscri sus zisa sumă, cu atât mai mult, cu cât preoţii Pioieştulul sunt podoaba clerului nostru mirean.
Actualul guvern, pe lângă reformele economice, s’a hotărât să îmbunătăţească starea ţăranilor şi din punct de vedere sanitar.
Ast-fel, de la venirea luî, solicitudinea serviciului nostru sanitar pentru clasa rurală e manifestă.
Actualul director al acestui serviciu, pe lângă regulamentarea locuinţei ţărăneşti din punct de vedere igienic, a făcut un important raport în care se arată rezultatul anchetei ce s’a făcut asupra pelagrei.
Prin acost raport arătându-se absoluta trebuinţă a studiere! pelagrei la faţa locului, în comuna şi în locuinţa ţăranului, pentru a se putea găsi adevăratele cauze ale boalei şi prin urmare cele mai eficace mijloace de a o combate, d. ministru de interne a Întocmit o comisiune de medici.
Această comisiune pentru stu-diarea^pelagrei, se compune din dd. d-ii Calendero şi Stoicescu clinician!; Felix, igionist; Babeş, bac-teveolog şi Mmovjcî, chimist.
Domniile'-lor se vor întruni Luni spre a decide asupra mijloacelor de a procede în această anchetă.
amammautai
Din rauza abundenţei de materie, vom publica mâine numai importantele amănunte pe care le a-vem, relativ la isprăvile colectiviste din Romanaţî.
A 3‘ EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 3 Martie 1889
Şedinţa se deşchide la 2 1/2 ore sub preşedinţia d-lui general Florescu.
90 senalorl fapt.
D. T. Maiorescu, ministru al Cultelor, depune proiectul de lege de revizuire asupra legel Instrucţiei publice. (Aplause).
D. d-r. Frum iscuuu, anunţa o interpelare ministrului finanţelor, asupra păsuirilor făcute sub guvernul trecut mal multor persoane influente la dările către Stat, pâgubiodu-se ast-fel fiscu cu sume însemnate, cum şi dacă agenţii vinovaţi de aceasta vor li datl judecatei.
D. IV. Fleva are cuvântul In replică la interpelarea sa. Mal In âiQ, se justifică de unele învinuiri personale ce i s’aQ făcut, asupra peregrinagelor sale politice şi a-firmâ, că a fost tot d’a-uua corect In acţiunile politice. Regretă, că văzând pe banca ministerială de azi ^pe d. general Mânu, a trebuit să’şl modifice părerea ce o avea de ortodoxismul d-sale couserve-tor, Intru cât a părăsit pe şeful partidului conservator, spre a se uni cu junimiştii, despre cari altă dată nici că voia să audă.
Venind la cestie zice, că or ce lege, care nu e în conformitate cu Constituţia ţârei constitue o cutezanţa din partea guvernului, prin urmare era tn drept să cualiflce ast-fel urmarea guvernului la introducerea proiectului de revizuire a codicelul militar.
Tâgâdueşle apoi, că guvernul don Bră-tiani ar fi rezolvat într’un sens afirmativ controversa constituţională a declarârel stârel de asediu, pentru că legea din 1877 era pentru starea de rezboid în care se afla ţara. De asemenea tâgădueşle, că liberalii s’ar fi contrazis elaborînd codicele militar din 1868,cum şi prin admiterea re-vizuirel din 1881 când s’ad articolat dis-pdziţiunile(relative la starea de rezboiu or de asediu.
Cu toate asestea se declară mulţumit de declaraţia d-lul general Mânu, că conform cu Constituţia, nu e posibilă declararea stare! de asediQ la noi, pentru care ’l adresează sincerile felicitări, căci s’a ridicat mai mult prin o asemenea declaraţie, de cât ar fi câştigat o bătălie pe câmpul de resboiQ, Drept care, nu mal crede de trebuinţă a înfăţişa o moţiune.
D. O. Gianl (Jupiter tonante al Voinici d'alta data) găseşte că ministrul de resbel a fost prea înaintat declarând, că nu se poate declara nicl-o-datâ starea de asediU, pe câtă vreme Constituţia prevede cazul pe timp de resboiu.
Mai departe crede, că nu poate exista nici o controversă asupra dec arărei stânei de asediu, întrucât Constituţia a abrogat toate legiuirile ce ’i sunt contrarii şi prin urmare şi decretul cu legea asupra stârel de asediQ din 1864. Tagadueşte, că dispos t unite legiuirilor liberale din 1877 şi 1881 autoriza declararea stârel de asediQ în or-ce împrejurare.
Conchide declarâudu-se deci, mulţumit pe declaraţia d iul general Mânu, că nu se va declara nici odată starea de asediQ şi că n’a urmărit guvernul aşa ceva.
D. Th. Uoseiti Prim-ministru, relevând esclamatia d-lul Fleva, că tara s’a crezut tn ajunul unei lovituri de stat, ’l pare rău, că interpelantul însărcinându-se a linişti opinia publică, nu a făcutonoarea membrilor cabinetului al judeca după trecutul lor, care este garantul şi al presentulul şi al viitorului acestui guvern,întru,cât membrii săi nici că aQ conspirat veri-o data, nici că s’aQ rezvrâtit pentru ca să se gândească măcar la măsurile ce i le atribue d. Fleva. Aşa că, îngrijirea d-sale,pare a fi de prisos, afară numai dacă nu s’a gândit a se pune din vreme la adăpost, tn vederea unor intreprinderf proprii temperamentului d-sale. (Aplause).
In privinţa controversei declarărel stârel de asediu, cestiunea la noi este foarte asemănată cu starea de lucrări tn această privinţă din Belgia. Intru cât constituia belgiană cât şi a noastră, care ’l aproape în întreg copia sa fidelă, nu prevede absolut nimic nici pentru nici contra declarare! de asediQ.
Cu toate acestea, printr'o ciudată ano-. logie, tn Belgia a rămas până azi în vigoare legea imperiului francez din 1810 relativă la starea de asediu, care ’şlaafiat chiar aplicarea în zilele noastre; cea ce însă nu s’a întâmplat la noi cu legea din 1864.
Făcând apoi o revistă retrospectivă a legiuirilor noastre In această materie, constată, că codicele militar elaborat în 1868 de un guvern liberal, a fost admis de Camele conservatoare din 1870—72 şi sancţionat de un guvern conservator, prin urmare cu conlucrarea tuiulor partidelor.
De asemenea este ineont-stabil că, cu tot patriotismul şi înţelepciunea poporului român, căreia trebue să ’l facă omagiQ toată lumea, pe timpul rezboiului din urmă a trebuit cum se ştie, a se lua unele dispoziţiunl exlra-constituţionale şi bine s’a făcut căci ar fi criminal să se îngădue In momente supreme pentru existenţa u-nel naţiuni, a se lăsa câmp liber, d'o pildă unor reporteri fără temperament, a ’şl exersa gusturile ştirilor sensaţionale ce ar pune în cheg'.ie viata a mii do oameni. O asemenea stare de lucruri n’ar putea-o tolera de sigur nici un guvern românesc. (Aplause).
Cu toată tăgăduirea, dar a d-lor Fleva şi Giani, este incontestabil, că guvernul n’a introdus absolut nici o inovaţiune tn disposizitiunile codicelul militar în fiinţa care e opera regimelor liberale, afară numai de coordonarea unor paragrafe şi îndreptarea unor frase. De unde răsultâ că este o adevărată cutezanţă, a se acuzi guvernul de cutezanţa şi a se împrăştia tn public ştiri sensaţionale de lovitură de Stat.
Respinge dar insinuările neleale făcute contra guvernului de a voi sfi dea lovituri piezişe Constituţie', or a atenta la libertăţile publice.
Rrsultă deci, că s’a făcut de două zile odiscuţiune zadarnică; căci, fiind controversă ea nu se poate resolva pe calo legislativă ordinară, ci printr'o constituantă; şi astă-zi avem alte treburi de cât să ne ocupăm de aceasta.
k»
Cu toate acestea, dacă se dorea a se afla părerea guvernului, generalul Mânu a daţ erl cele mal lămurite şi leale desluşiri. Nu uol vom atenta vr’o dată la libertăţile publice ale acestei naţiuni. Trebue să declar însă, că dacă guvernul îş, face un cult diu desăvârşitul respect al legilor, cu atât mal mult respect le datorează un celâtean. Daca dar cine va ar Indi âsiii a silnici legile în fiinţă, nu ne vom da înapoi de la trista dar neşovâita datorie de a doborî or-când or-ce turburare, pentru că vom avea pururea curagiul res-pundereî actelor noastre (aplause prelungite).
Incidentul se închide.
La orele 5 Senatul neftind tn număr se ridică şedinţa.
CAMERA
Şedinţa de la 3 Martie 188 9
Şedinţa se deşchide la 1 1/2 sub preşedinta d-lul lsvoranu, Vice-preşedinte.
Respund la apelul nominal 114 d-nl deputat!.
D. Ministru preşedinte roagă Camera să admită amânarea interpelărilor, ce sunt la ordinea zilei de oare ce şl inter-pelatorii aQ convenit a se amâna pînâ Luni, în interesul legel asupra vîuzârilor bunurilor Statului.
D. Ctttou Lecca, convine a amâna interpelarea d-sale dar pretinde ca Luni să fie ultimul termen de amânare.
D. ministru de finanţe depune pe biuroui Camerei mal multe proecte între care şi acela modificat de Seuat şi care este relativ la schimbarea unor dispozi-ţiunl din legea spirtuoaselor.
Urgenţa se admite.
D. Stefaneanu adresează din noQ reproşuri direcţiei Monitorului [oficial, care ia schmbat iar sensul uuel petiţii prezin-tatâ de d-sa din partea unor locuitori din judeţul Mehedinţi.
Se trece apoi la ordinea zilei.
D. G. Faladi are cuvintul cel dtntâiQ, combate redactarea aliniatului 2 din art. 53 devenit 54 şi dupe mal multe cuvinte cere suprimarea acestui aliniat.
D. G. Panu vorbeşte in sensul d-iulPa-ladi şi printr’un amendament cere şi d-3a suprimarea aliniatului.
D. Raportor, »>. C. Popescu zice că în întrunirea Comitetului delegaţilor, d-nu Seulescu este acela care a cerut introducerea acestui aliniat combătut cu aşa în-vierşunare de radicali şi socialişt’. (Ilaritate).
D. Popescu anunţă, că retrage aliniatul 2 de la art. 54.
D. Tocileseu, prezintă un amendament prin care cere pedepsirea acelor ce ar încerca să înşeie pe săteni şi este în contra aliniatului retras. Oratorul cere să ştie care este părerea d-lul Ministru al Domeniilor.
Şedinţa se suspendă pentru ca comisiu-nea să se pronunţe asupra amendamentelor propuse Ia art. 54.
La redeşchidere.
D. raportor l>. C. Popescu, comunică camerei că comitetul delegaţilor cu majoritate a redactat alt fel aliniatul 2 din
art 54.
D. G. Paladi, constată că amendamentul comitetului a fost retras şi deci în urma unui rezultat dat nu se poate re-veui. Faţă însă cu două păreri ale camerei, d-sa roagă pe biuroQ ca să se pronunţe care rezultai e primit.
D. Al. Laliovaid, ministru al domeniilor, ia cuvântul şi zi e că d. Paladi se combate singur, combătând şi acum aliniatul cum a fost modificat de comitetul delegaţilor, de oar«-Cî acest aliniat astfel modificit este şi amendamentul propus de d. Paladi.
Gestiunea este, zice d. Lahovari, dacă menţinem acest aliniat cu modificarea ce i s’a adus. Suni. trei ani de zile de când o mână de oameni merg de cutreerâ comunele şi satele şi spun ţăranilor se ceară pământuri. Aceşti oameni aQ de scop tur-burarea ordinel şi a spiritelor, sunt pescuitori e ncau trouble cum zice francezul. Ei nu arata, aceşti speculatori, ţăranilor care sunt drepturile lor hotărâte de legi. Toţi ţărani cer pământuri şi cu drept şi fără drept; unii petiţionari nici nu sunt ţărani şi nu aQ drept ia pământ; alţi sunt cârciumarl saQ mici proprietâraşl care aQ pus mâna pe pământurile ţăranilor şi acum pentru a scăpa de el, 11 împing se ceara pământ pe alte moşii. Sunt oameni fără căpaiâiu, avocaţi fără procese, jurnalişti ale câror jurnale nu se vînd. Pe fie care zi vin la minister mii de petiţiunl cu sute de mii de semnături, cea mai mare parte din acele petiţiunl sunt scrise de aceiaş mâna.
Adevăratul 1 man e această lege. Petiţiile sunt scrise ast-fel pe 30 bani de iscălitură, nu pot fi luate ca serioase. [Aplause vii), întrebaţi pe d. ministru de justiţie câte denunţurUcurg pe lie-care zi la minister, cum că cutare advocat a luat 6J0 Ir. de la teranl pentru a stărui sâ li se dea pământuri. Am văzut astă primâ-varâ rezultatele triste ce au dit aceste procedeurl. Fie mâna unul român care lucreazâ ast-fel, fie aceia a unul strein, ea trebueşte înfrânată, trebueşte pedepsită. (Aplause prelungite). Am vrut a face o lege pozitivă pentru un fapt pozitiv, pentru ca să nu dea loc la Interpretări diferite.
D. Lahovari sj uneşte cu d. Paladi In a-ceia că trebuesc pedepsiţi acel ce trag un folos bănesc instigând printre ţeranl. Legea această e grea şi se va aplica greQ; ea va pune tn mişcare spiritele, nu se va putea aplica fiind că trebuesc lucrări de parcelare.
In acest timp va fi o epocă de aşteptarel de nerăbdare ; se vor găsi, printre aceşt, aşteptători, şi nerăbdători şi instigatori,
D. A. Lahovari, termină importantul săQ discurs prin cuvintele strălucite: Mi-am făcut datoria, ca tot-d’a uua către Cameră, către Ţară, de am făcut această lege, din care articolul 54 cu aliuiatul săQ esie bun ast-fel cum o în proectul guvernului. (A-plause nesfârşite).
D. G. Panu s ridică cu energie contra noului aliniat unde se zice: «ceia care în vederea unu folos vor promite pâmint», d-sa propune un amendament. D. Panu zice câ această lege este făcută în contra ni-hiliştilor, şi a fost aplicată asupra românilor.
D. G. Vernescu, ministru al justiţiei, zice ca sunt multe iVluri a combate o lege. Felul onest şi acel ne eal, nedrept. Acest articol nu are de siou de cât a pîdepsi pe ace! excrool care pentru parale şi pentru interese meschine mtluuţează pe teranl şi'i împinge a;cere pamînturi. Aliuialul de asemenea este pentru escroci şi’l găseşte bun cum e în proectul guvernului.
D. Tocileseu în uiijiocul unu' sgomot, m ire, strigă că aceasta Cameră o reacţionară dacă va vota amendamentul propus de Comitetul delegaţilor.
EPOCA
4 MARTIE
Discuţiunea sâ închide dupe cererea guvernului.
Serespinge amendam ntul d-lul Nădejde.
Se pune la vot cu bile, amendamentul d-lul Panu.
Rezultatul voiului
Volanţi	113
Bile albe pentru	40
Bile negre contra	73
Amendamentul s’a respins.
Toate cele-l’alte amendamente s’aQ respins.
ArL 54 se votează cu ultima modificare a comitetului delegaţilor.
La art. 55 d. G. Pulaili, propune un a-mendament care se pune la vot cu bile.
liesullatul votului
VotantI 87
Bile albe pentru	38
Bile negre contra	49
Amendamentul d-lul Paladi se respinge.
Articolul 55 se votează.
Art. 56 se votează iarăşi fără discuţie.
D. Ituieliu, propune un amendament la art. 57.
D. AI. Lahovari, ţine a face o declaraţie. . .
Amendamentul d-lul Buicliu fiind redactat tn mod mal juridic de cât art. din lege, d. Lahovari declară câ tl primeşte.
D. Ituieliu prin amendamentul d-sale este contra dreptului particularilor dea se erigea tn acusatorl publici.
D. Al. Lahovari, primeşte şi amendamentul d-lul G. Paladi.
D. raportor declară că comitetul delegaţilor a primit amâudouâ aceste amendamente.
Art. 57 se votează precum şi art 58. Se votează art. 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71.72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80. 81, 82, 83.
Aplause prelungite primesc votarea ultimului articol.
[Şedinţa urmeaza).
D E PESI
CONCENTRARE DE TRUI*E
(Prin fir telegrafic)
Londra, 14 Martie.—Dupe corespondentul ziarului «Standard» la Budapesta s’afi dat ordine spre ase eşalona 20,000 de oameni pe graniţa Sârbească. Purtarea viitoare a reginei Natalia preocupă mult pe Austria.
AUSTRIA SI SERBIA
(SorviciG special)
Viena 2 Martie, 3 1/2 p. m. — Cercurile competinte declară, că ştirea cum că Austro Ungaria ar fi făcând preparative militare la hotarele Serbiei, lipsită de orl-ce temeiQ.
CENSURA ZIARELOR STRĂINE IN SERBIA
(Prin fir telegrafic)
Belgrad, 14 Martie. — Ministrul de interne a ordonat să censur^ze ziarele străine Intr’un sens mai liberal.
PREPARATIV E MILITARE
(Prin fir telegr.)
Londra, 15 Martie. — Coresponden-dentnl ziarului «Standard» la Budapesta menţine cu toată desminţirea din Viena ştirea câ se fac pregătiri de către Austria pentru a eşelona eventualminte trupe pe graniţa Serbiei.
ANIVERSAREA REGELUI
(Prin fir telegr.)
Roma, 15 Martie. — Gu prilejul zilei Regelui, d. Gnsoiadatun mare prânz ca de obiceiu. Decanul corpului diplomatic, baronul Uphull-Syllenbandt, ambasadorul Rusiei, a ridicat uu toast In sănătatea regelui, iar d. Grispi In o-noarea suveranilor şi a şefilor naţiunilor aliate sad amice, pentru fericirea lor şi a popoarelor lor.
ANIVERSAREA DE LA 5 MARTIE.
(Prin fir telegrafic)
Budapesta, 15Mari,ie.—Serbarea pregătită de studenţii Universităţii cu oca-sia aniversării lui 5 Martie a avut loc azi. Asistenţii erad foarte numeroşi. S’a intonat cântecul naţional «Szbzat». Apoi adunarea se Imprăştiă. Ordinea a fost perfectă. Nicl-o demonstraţie nu s’a făcut In contra guvernului sad In contra legif armatei.
PORTUL TRIEST
(Prin fir telegr.)
Viena, 15 Martie.—Camera.—Guvernul a depus un proiect de lege relativ la intrarea portului Triest tn liga vamală.
REGINA NATALIA
(Prin fir telegrafic)
Londra, 15 Martie. —Corespondentul din Berlin a lui Standard, constată că Serbii vor face reginei Natalia o primire entusiastă.
Un articol al aceluiaşi ziar starueşte asupra ne^esitâţei pentru Austria să iee precauţium trebuincioase la cas de neorendueli care ar putea sâ se ivească la Serbia.
DUPE AUT3RISAREA URMLR1RILOR
(Prin fir speciei)
Paris, 16 Mantie, seara. — Majoritatea care a votat urmăririle tn contra d lor Laguerre, Laisant şi Tur-guet numiră 317 republicani. Minoritatea se compune din 162
www.dacoromanica.ro
conservatori, 17 Bu/angişti şi 35 re putdicanl. Au fost 49 de abstenţiuni. Nici o arestare nu s’a făcut până a-cum. Ziarele republicane aprobă ur-mărirele, organele conservatoare reproşează republicanilor, că au rupt cu principiele tor, cele butan giste spun că ziua e bună. Platforma contra parlamentarilor e complectă.
Sub-comisiunile budgetare au terminat cu cei'cetarea budgetelor ministerelor de finanţe,de externe şi de justiţie.
S'au admis câle-va mici reduc-ţiunî asupra fondurilor secrete.
X
Sâ zice că d. N. Blaramberg va fi numit Efor al Spitalelor civile în locul Prinţului Dim. Ghica, a cărui demisiuue s’a primit.
X
D. Nădejde a trimes sătenilor din Vaslui o mulţime de circulărî prin care anunţă populaţiuueî rurale, că în curând d-sa va da gata legea vânzării bunurilor Statului şi îndeamnă pe ţărani sâ nu dea încredere de cât partidului socialist, care singur vrea binele sătenilor.
D-sa mal îndeamnă pe alegătorii colegiului ai lll-lea se nu voteze pentru candidatul radical C. Baealbaşa, câcî el e partizanul d-luî Panu, care e taler cu doue feţe.
X
D. Nicolae Fleva s’a pupat azi si cu Dimancea.
X
Contrariu ştireî date de confraţii noştri! de la România nu s’a repartizat încă Ia ce secţie a curţii de apel se va judeca apelul făcut în contra sentinţe! d-luî Iulian, care a achitat pe Simeon Mihălescu.
X
Seoţiunile Camerei au primit fără a introduce vre o modificare proectele financiare presiutate de către d. M. Ghermani alăltăeri la Cameră şi privitoare la modificarea bănceî naţionale, la stabilirea etalonului de aur, etc.
x
D. Mihail Kogălniceanu s’a abţinut azi de la vot când a fost vorba de a se vota amendamentul d-luî Panu, privitorla acel care promit ţeranilor pământuri.
X
Contrariu celor spuse de LTnde-pendance Roumain întrunirea de astă seară a deputaţilor n’a fost convocată de d. Vernescu.
însuşi d. Vernescu a declarat a-ceasta.
X
Evî şi azi d. Inspector financiar Constantinescu a făcut o inspecţie minuţioasă la casa de pensiuni, o-prind de a se plăti mandate la pensionari până la verificarea complectă a gestiune! aeesata case.
Verificaţiunea acestei coroborează cu intenţiunea d-!ui ministru de finance de a desfiinţa casa pensiunilor.
X
D. procuror general Burada, a făcut apel în contra sentinţei care a condamnat pe d. Vasile Rădu-lescu la închisoare pentru escrocherie.
Dacă s'a făcut apel în contra sentinţei care a condamnat pe Ră-dulescu, ce trebue făcut în contra sentinţei care a achitat peSimeon Mihălescu !
X
Se afirmă că si ceî-l’alţî doui Efori al spitalelor civile şi-au dat demisiunele lor şi că ele au fost primite de d. ministru de interne.
ORA 6 1/2
S'nu votat articolele 45 si 1(5.
IM ton Lahovari propune no a-niemtainent care este: Guvernul este în drept se seada preţul loturilor pana la j|uuietate si se’l ridice cu un sfert.
Coniisiunea delegaţilor chemata a se pronunţa asupra acestui amendament, amâna aceasta pe mâine.
3
PRIMARII COIMI BICIRESTI
PUBLICATIUNE
Se aduce la cunoştinţa generală că numerile obligaţiunilor 5 0/0 comunala ale împrumutului de 16 milioane iei e-mis în anul 1884 eşite la sorţ! la a 9-a tragere din 1 Marte. a. cor. sunt următoarele:
48 obligaţiuni a 500 tei
No. 2302 1850 1883 2188 2420 2510 2781 3725 4091 4462 4580 4715 4821 4901 5407 5673 5782 5901 5981 0082 0130 6593 6927 7214 7216 7527 8217 8340 8387 9592 9633 9964 10776 10922 11261 11301 12552 12939 12999 13276 13770 13788 14152 14337 15239 15328 şi 15994.
10 obligaţiuni a 2500 lei No. 16052 16517 16521 16579 16705 17155 17571 17638 17753 şi 18532.
Plata acestor ob igaţiunl precum şi a cuponului de 1/13 Mai 1880 se va face cu încdoere de la 1/13 Mii viitor prin Banca Naţională din Bucureşti, p. Primar: N. N. Soimescu • Şeful div. oomptabilitâţe!: Andricu No. 8739	2 Martie 1889
MARELE CIRC SID0LI
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS
Mare serată debeneflciQ a trupei americane profesorului Antonio.
SĂMRaTA 4 MARTIE
HIOH-LIFE
Avis. — Sâmbătă debutul interesanta lui Virlwind adevăratul indian de la Da-kosta în Sioux şi Jaques Daivâ de la Texas representanţil vieţei selbaticăa Indianilor occidentali. — Debutul d-lor Paveurs Melo-manes de Paris. «Trupa Bozza».
NoQ şi până acuma nevăzut în România, şi ca,re aQ excitat cel mal mare entusiasm în toate capitalele Europei.
TEATRU BULEVARDULUI
IN FIE CARE SEARA
Acrobaţi, cântăreţi, gymnasticî, dănţuitori şi dănţuitoare internaţionale, Operete franceze şi germane, etc., etc.
AVIS IMPORTANT
La maison de M-me V. Michel, 3, rue V6-rouăse, â Paris, deşire se metlrâ en rap-port avec des nâgociants en produits du pays serattachant aux comestibles, bsurre oeufs, volailles. Lui âcrire.
LA CÂINELE NEGRU
Mngasinul dc Urogue, Coloniale si Delicatese
ION TETZU
5
Succesorul lui GERSABEK-OVESSA
Sămânţă de Trifoi adeverat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resitentă, asemenea semânţă de Iarba pentru nutretnl vitelor si înfrumuseţarea gradinelor
Reuşita şi producţiunea garantată
AF*E MINERALE
din toate sursele indigene şi streine
Comande efectuez tn toată România
DE ÎNCHIRIAT
cl o la 23 Aprilie 1889
Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 88), doue-spre-zeee o-dâi, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa.
A se adresa Str. Pitar-Hosu 5.
DE ÎNCHIRIAT
Doue apartamente compuse de câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz si apa situate în strada Sillîdelor No. G bis.
Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. G.
HOTEL HUGUES
DIN BUCUREŞTI
Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din noQ arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale.
Camere de la 3 lei în sus.
RESTAURANTUL
prevăzut cu o bucătărie escelentă români şi franceză. Preţuri foarte reduse.
Cabinele particulare pe tot timpul Carnavalului la disposiţia onor. Clientela.
(869)	Administratiunea.
împreuna sau în parte :
l. Doue prăvălit şi un apartament în faţă calea Victoria.
li Un apartament în fundul curţii (catul I) Toate acestea în Calea V coriei No. 23, între Otel Firoft şi Ob-lu OlHaleşanu.
III 0 prăvâle de băcănie. Calea Victoriei No. 100 (la Cişmeaua Roşie a se adresa ia d. Ion Laliovary Calea Victoriei 214 tn toate dimineţele,
4
EPOCA — 4 MARTIE
xzeunrc .-ss
ACTIV
CREDITE AGRICOL Dl\ JUDEŢUL R1MNICB-SARAT
BILANŢUL OPERATIUNELOR AjNULUI 1888
CASA DE SCHIMB
61

Administratoru, I. Barbuceanu.
Vărsâmântul din acţiuni		Rest de incasat	59325			
Vârsământul din acţiuni		Rest de incasat	73525			
Vârsământul din acţiuni		Rest de incasat	78500			
Vârsâmăntul din acţiuni		Rest de incasat	_ 78875		290225	
Cassa 		Saldu Comptulnl			5917	88
Oeposit la C&ssierie		Numerar în păstrare			12361	80
Împrumuturi pe emanet		Ne ajunse la scadenţă	063812			
împrumuturi pe emanai		Ajunse la scadenţă şi neachitate	23213		687025	
Împrumuturi pe semnături ....	Saldu Comptulu!			5870	
Banca Naţionala		Saldu C- tulul			698	34
Efecte publice		Depuşi la Casa de dep.			3276	65
Agio		Agio/acomp.efecte.			543	65
Mobilieru		Mobilieru Biurourilor			2154	87
Scomptul pe 1889 ........	Scomptul datorat de anul viitor			1035	07
Chiria pe 1889 .........	Pro-rata chiriei 1889			320	
C-tu Imprimatelor şi registre pe 1889.	impr. neusate pe 1889			1167	
încălzitul şi Iluminatul		Mat.de tneăh in fiinţă			100	
'iTc rr: x ra	Total. .			1010695	26
					
PASIV
Capital pe acţiuni		Val. a 4000 acţiuni a 1000 lei			400000
C-tu Ministerului de Finance. . • ■	Suma datorată Stătu.	236816	J5	
» Jud. Râmnicu-Săralu		« casei j. R.-Sărat	53402 05		290225
Fondu de reservă		Fondul adunat până			
	la31 Decembrie 1887			3735
Deposit de economie		Depuşi de diverşi			61361
Efecte negociate		Creanţe neg. Ban. N.			194564
Dividende din anul 1885		Dividende neridicate	607	07	
» » 1886		» »	914	04	
» » 1887		» »	1631	69	3152
Asig. Dacia Romania	 DobînzI datorate deponenţilor. . .	Saldu comptulul	1233	14	72 23577
Dobînzl pe 1889		Dob. transmisă a. vii.	22343	90	
Profit şi perdere		Sald drept pro. pe 1888			34006
				
				1010695
Secretar-	! Comp labil: Gh. S	Alexa	nd	rescu
26
. Bl. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 28
’umpera sivinde efecte publice ai face or-oe schimb de monezi
Curau 1 Buouresti
3 Martie 1889
i 0/0 Renta amortis&bila
5	0/0 Renta perpetua 8 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig, de »t. drum de fer
7	0/0 Serie. func. rurale
5	0/0 Scris. funo. rurale
7	0/0 Scris. funo. urbane
8	o/O Scris func. urbane
6	0i0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pene. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Rom&nia»
» Naţionala • Constructiuni Argint contra aur Fiorini auetriaci Tendinţa fermi
Cump.
bl
bS
100 1,8
10* 1/2 an 10* 1/2 l02 »*
82
87
2*0
50
980
274
280
1*0
74
74
Vend.
91	1/2
92	1 2 100 3/*
105 97 1/* 104 108 9* 1/2 82 12 87 1/2 •50 80 1009 2*0 279 150 1 10 1 19
nm	lI)P casele din Calea Gri viţa No.
UI/ YE/llMItEi "0, compuse din şapte camere. trei bucătării, mal multe magazii, gradina tn fundul curţi etc.
Doritorii se vor adresa la d. avocat Athana-siad strada Manea Brutar No. 12.	(1153)
CĂTRE DD. ARENDAŞI Si PROPRIETARI M MOŞII
CEREŢI
caseiIOHNPITTS BUCUREŞTI
MUOILE
CATALOAGE ILUSTRATE
PENTRU
MASINE AGRICOLE
CASA DE SCHIMB *05
MOSCU NACHMIAS
Eîu o u r e s t i
Cursul pe ziua de 3 Martie 1888
i		aa*aaTJ»inTî -irmi, n Cump. Vinde	
	* % Renta amorlisabila	8t 3/4	83 X
p	5 % Renta aoiorusauiia	37 3/4	98 K
EJ	5	% „ româna perpetua 6	% Obligaţiuni de stal [Conv.rur.]	98	99
		luon	100 3/4
	6 % ,, Municipale	87	07 3/4
§2	10 fr. Casei pens. [300 L.)	338	248
	7 % Scrisuri funciare rurale	t04^	105
	6 %		 7 % „ ,, urbane	07	37 V,
IM		104«	104 3/4
	6 %	101	108
	5 %		36
ei	5 % ,, laşi		S3
li	Acţiuni Banca Naţionala	990	1000
	3 % Losuri cerneşti cu prime	py,	76
	Losuri cu prime Emis. 1888	13	14
	Losur* crucea rusie ilaliai a	28	30
p	„ crucea roşie Austriaca cu prime	33	27
	,, crucea roşie Ungar.* cu prime Losuri bazilica Douinau	A0	44
M		’C 50	19
K	„ Otomane cu urime lm. cu prime Buc. [20 lei]		54
		50	ii
	Aur contra argint sau bilete	9J	1 0
	Florini Wal. Anslrluc	i\0	il*
y	Mărci germano	1*4	1*6
	Bancnote trancese	l00	100*
O	., tlaliane	99	tot)
1	„ Ruble hârtie RB. Cursul este socotit iu aur	470	875
'"’calEa"^ MOŞILOR N. 40
''777DFTP
LUI MISU 1.40
MAGASIN DE COLONIALE
MÂTACHE GEORGESCU
„LA COROANA REGALA"
Avis important pentru IVIeiaa.cjiu.
Recomand marele meu depou cu vin nrgru vecbiu nnalmnt si garantat natural,
cu preturi foarte moderate şi mai cftin ca ori unde fiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri veebi şi noul prima calitate.
Vânzarea In vase sau pus Ia buteil şi transportat franco la domiciliu.
Marc cantitate de butoae goale de rom «ii roguac de lut» pâua la 22 vedra aa desface ai se vinde foarte eftin.
Mari aprouisionarl cu toate articolele de bnrnuie, drognerie, dalieatasa şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete.
Brânza, t ascaval, şi Urda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi străine du tot felul; U&rnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
Ciai colonial şi aitele, Rom si Cognac veritabil, si tot felul de bentnri spirtoase si Liqnoriiri line; Uiscuits si toate Articole n cesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mai mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cele mal mode.raie preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatori al Magasinulul meu se pot convinge de adevăr de la prima visitk ce vor face.	1006
Cu deosebiţi stimă, MATACHE GEORGESCU
fWSfefc&S»ROI
[BIROUL
STRADA SMARDAN N. 8
DEPOUL
STR. ST1RBE1V0DA N. 6
BUCUBESCI
. »	,	T ^ ■* T''.-rŞŢT~-~
- -	li
frM
LOC0M0BILE SI BATOZE DE TREERAT
Sistemul cu 2 fusuri curbate si acel cu mişcare exentrica, ambele pre-vezute cu noul aparat de scuturat cu furci.
’Mi permit a atrage atenţiunea onor. agricultori asupra noilor Loco-mobile si Batoze de treerat din fabrica
RUSTON PROCTOR & C°- LINCOLN
care suni clin nou perreclionnte si prevezule cu noi modificări practice
Aceste maşini vor Ii expuse la vedere de la 1 Februarie viitor la
Depositul meu din Strada Bibescu-Voda 6, si la Sucursala mea în Braila, Strada Bulevardul uza, 114.
Domnii amatori dl© maşini Ruist-on Proctor sunt. rugaţi a-mi transmite oomandele d-nealor mai dLin vreme spre a le putea efectua la timp.
MORI SIMPLE DUBLE SI TRIPLE
pe postament de fer diu fabrica şi pe postament de lemn din fabrica
CLAYTON SCHUTTLEWORTH
cu pietre franţuzeşti de !I6 şi 42 ţolurl
PIETRE DE MOARA FIUNTMSCI
DIN
LA FERTfi SOUS JUNARRE
formate din 5—6 bucăţi întregi de la periferiâ până la mijloci
Toate dimensiunile se găsesc în depositul meu
W. STAADECKER
Bucureşti.—Str. Smftrdan,
aggnsraiBssB


M AGASIN DE LINGER1E LA ORAŞUL VIENA
ALI
Recomandam onorabilei noaBtre clientele pentru leftlKfcttite »i soliditate armatoarele noutăţi:
Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. Iir. G. J«*ger. Gulere ei manşete de olanda ultin.u lason. Mare asortinieiit de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complcc’ e pentru nunii. Trusourl peiiiru pensionate, ote-lui I si reslaurunturi.
Rnfarie pentru Doamne ei Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe ei colorate.
ClorapideDamesiDomnide Fii d’Ecosse. de bumbac, de l&na si de mat&ee.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Cataloou nostru ilustrat si va fi trimis ori-oui va face cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Culei* Victoriei, Pulului «Dacia-ltomiuiia» \Is-ă-vis de Soccc

REDESCHIDEREA
IIOTELELEI MERCUR
F3STUL HOTEL LABES
STRADA LIPSCANI », BUCUREŞTI
Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor cal torlşi foştilor mei clienţi, câ am redeschis sus numitul hotel, situat tu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Camerile de la 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau fsrâ pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni cotnis-voiajori preţurile sunt es-cupţioiiale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de a mă ouora cu vizitele d-lor si sper câ vor li pe deplin satisfăcuţi.	(1028
Cn stimă, 11, Wt-inhcrgrr fostul antreprenor al hotelului Englitera.
PRIMA FABRICA DE STICLĂRIA DIN MOLDOVA
BOGDANESC1 (judeţul
Această fabrică naţ onală recomandă produsele eî, Începând de la articolele cele mal simple până la cele mal fine obiecte, preci tn: tot soiul de sticle, lampe. candelabre, vaze, sticlării pentru uzul farm iciilor, garafe, sticle, pentru ape minerale etc etc, etc.
Toate comenzile se efectuează cu cea mai mare exactitate şi promptitudine spre mulţumirea onor. public.
A adresa comănzile la
Pitim FAIIIIICt DE STICURIt DIN HOLDOVHJOGDANESCI
G AR A-ONESCII
Această staţiune a Căi'or Ferate Române primeşte şi expeditiunl de valoare precum şi telegrame. Pentru aceste din urmă este suficient a le adraaa:
STICLĂRIE GARA ONESCII
1149
Tipografia Ziarului „Epoca"
Tipărit cu cerneai» Ch l.orllleux-Cte Paria
O ir aut responsabil V. P. Gheorghlc
www.dacoromanica.ro