ANUL IV No. 985'*- A TREIA SDITIUNE VINERI i (16) MARTIE 1889 N'JMERUL 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI 8E PLATE3C TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Rncnrexei: La casa Administraţiunel. In Tara : Prin mandate poştale. Pentru, 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In sitrclnrtate: La toate ol'flciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢ1UNEA No. 3,—Platza Episcopiei,—No. îl GENERAŢIA DE LA 48 ERA NOUA COMISim BUGETARI EXPUNERE DE MOTIVE PAUL AMEXTARISMIL FAIIA CONTROL O parte din relele de care suferim să trage din această anomalie că practicând sistemul parlamentar, ne aflăm sub imperiul linul regim care presupune controlul vigilent al opiniei publice, şi tocmai acest control, care este de esenţa regimului parlamentar, a-dese-ori ne lipseşte. Ast-fel pornirile rele, ambiţiunile nelegitime nu sunt înfrânate prin controlul riguros şi de tot momentul al opiniunel publice. D’aceia vedem zilnic încheiăn-du-se coaliţiunile cele mai neaşteptate, sgvîrşindu-se împăcările cele mai stranii şi rupându-se legăturile cele mai sacre. Ce deosebire între ce să petrece la noi şi cele ce să petrec în ţările acelea unde opinia publică îşi exercită în permanenţă drepturile sale ! De pildă în Franţa, soarta oricărui guvern atârnă de atitudinea celor 180 de Monarhiştî, care coalizându-se la vot cu extrema 8tăngă pot orî-câud să restoarne ministerul. Şi de şi vrăjmăşia Monarhişti-lor în contra ori-cărui guvern republican ar fi lireas ă, totuşi Dreapta să fereşte a da un vot pe care nu l’ar putea justifica înaintea alegătorilor; ea nu restoarnă un minister republican, până ce acel minister nu s'a atins de principiile ale căror pază ’î este încredinţată, până ce el nu a atacat credinţele rel gioase, până ce el nu a slăbit, prin un act formal, principiul de ordine pe care dînsa îl represintă. Deputăţii monarhişti ştiu, în a-devăr, că daca ei s’ar lăsa a fi conduşi numai de dorinţa lor de a resturna ministerele, daca astfel bunul lor plac ar crea instabilitatea ministerială, daca prin o ast-fel de purtare ar lăsa interesele ţării în suferinţă, el ar pierde sprijinul alegătorilor lor, care ’i ar trage la răspundere. La noi această temere de răspundere nu prea există. D. Fleva să poate uni cu d. Ion Brătianu, şi-l poate declara omul cel mai cinstit după ce l’a tratat de tâlhar, fără ca alegătorii să se scan-daliseze. D. Lascar Catargiu, ales pe aceiaşi listă şi la acelaşi colegiu, în contra d-lui Dim. Brătianu, s’ar putea, dacă ar voi, foarte bine alia trei luni abia după alegeri, în luptă cu d. Th. Rosetti şi alături de d. Dim. Brătianu. Această stare de lucruri să rezumă în acăastă frasă nenorocită ajunsă axiomă ‘că la Români toate să pot, Dacă toate sunt cu putinţă la noi, causa e că ne lipseşte un control serios şi neobosit; că oamenii politici cei mal vinovaţi n’au a se teme de cât de o justiţie postumă, care sub formă de dare în judecată, să exercită numai după ce tot răul e făcut ; că infidelitatea la principii şi călcarea NUMERUL 45 RĂNI NUMERUL AMJXCIURILE DIN ROMANI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agem-e ilavn PlaccUe la Bouree, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani: anunciurl si reclame pe pag. III, 2 loT linia. L V FAKIS: se;-'asestejurnalul «o tS cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul Si. Ger-iiiain, ,\o. Hi. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DMIN/S TRAŢ1 UNEA No. 3.—l'iana Epiuoopiel.—No 3. angajamentelor sunt lipsite de sancţiune. Bărbaţii politici n’au, în genere, a răspunde de faptele lor, de cât înaintea propriei lor conştiinţe şi nu au de judecător de cât un jude prea comod, care este o morală adese-ori elastică. DEPESI DIN SERBIA Ilepina Natali».— O circulara diplomatica. — l'lecarea regelui Mi-laa. — 1‘rintzul l’etre liara-georgevici Noulati contrazicătoare (Prin fir telegrafic) Viena, 12 Martie.—S* asigură din sorginte bună eă regina Natalia a cerut la Belgrad, prin ministrul Austrie', autorisaţia den si întoarce în Serbia, dar că regenţa a refuzat. Belgrad, 13 Martie.—Contrariu ştirilor care vorbesc de întoarcerea regine! Natalia, se asigură într’un chip positiv că regina n’are intenţiunea de a se reîntoarce în Serbia. Serbia si Bulgaria (Prin fir telegrafic) Sofia. 13 M-.rtie.—D. Daniei,agent al Serbiei, a comunicat ministrului Atacerilor Străine, doctor Stransky, circulara noului minister şerb, care afirmă dorinţa sa, de a menţine bune ralaţinni cn Bulgaria. Sofia, 13 Martie.—Preşedintele Camerei care a. stat mai multe zile la Belgrad, a plecat la Filipopoli, pentru a da seamă principelui de im-presiuniie sale, şi a ’i confirma din partea guvernului şerb cele mai bune asigurări ale sale de a conserva bune relaţiune între cele două ţări. Serbia si Austria (Prin fir telegrafic) Viena, 13 Martie. — Fremdenblatt zice ca No'a circulară a ministrului Afacerilor Străine al Serbiei, în privinţa venirei la putere a noului cabinet, a fost remisă azi la amiazi. Ea coprinde un pasagiu adiţional care zice că guvernul se va socoti în deosebi fericit de a conserva rela-ţiuni amicale şi de bună vecinătate cu An8tro Ungaria, şi buna voinţa dobândită din partea suveranului său. Milan la Constantinopol (Prin fir telegr.) Constantinopol, 12 Martie.—Regele Milan a cerut de la Sultanul permisiunea de a veni în cel mai strict incognito la Constantinono! spre a-i presinta omagiile sale. El ar sta aci vre-o 15 zile, şi apoi ar merge la Ierusalim şi în Egipt. Temerile Sultanului (Prin fir telegr.) Constantinopol, 12 Martie. — Cu toate ştirile asigurătoare care vin din bulgaria, cercurile diplomatice şi otomane manifestează oare care temeri în privinţa consecinţelor e-ventuale ce noua fază politică creată prin abdicarea regelui Milan, poate să provoace în Bulgaria. Karageorgevicl la Cetinie (Prin fir telegrafic) Cetinie, 12 Martie. — Principele Petru Karageorgeovici, pretendent al tronului Serbiei, care era la Viena de mai multe săptămâni, s’a Întors aci la 8 Martie, spre a vedea pe socrul seu principele Muntenegrului. CONTRA LIGEI PATRIOŢILOR (Prin fir telegr ) Paris. 13 Martie.— Perchisiţiunile făcute lu domiciliul mal multor şefi al ligei patrioţilor ti’au adus nici o descoperire. Ştirea arestărel d lui D6-rouldde nu se confirmă. GENERATIV DE L\ ti si ERA NOUA ii Direcţia noua După ce sub titlul de Era nouă, d. A. G. Guza arată care a fost direcţiunea pe care Junimiştii au căutat să o creeze în politică, sub titlul de Direcţia nouă, d-sa descrie luptele pe care Junimea le-a purtat pe terenul literar, căci «între amândouă aceste mişcări ale criticismului modern, există uu paralelism complect.» «Cele mat dtntâiă începuturi ale litera-turel noastre, nu puleafl sa a;bâ alt scop, de cât acela de a trezi poporul român la viaţâ şi de acrea limoa, adică instrumentul orl-cărei produceri literare în viitor. Aşadar, nu crearea una! literaturi era a-luncl în cestie, ci numai cîi afirmarea naţionalităţii noastre tu lumea ideală, precum scopul tutu or mişcărilor politice, era asemenea, afirmarea naţionalităţii noastre în lumea reală.» «Intru câtă vreme fusese nevoe d’a ne afirma ca popor de viţa latină şi de a întipări adînc în sufletul Românului, că el nu avea nimic comun cu Grecii corciţi al Bizanţului şi nici cu Slavonii, exagerările în areastă direcţie, nu numai ca eraţi u-şor de înţeles, dir putem spune, că eraQ trebuitoare. Şi era firesc dar, că aceia cari începuseră opera de regenerare a poporului român sa nu (1 avut, în avânt 1 lor plin de. măreţ enLusiasm, spiritul critic neapărat trebuitor unei tem-mice organizări a producţiunel literare.» «De la lucrările Iul Micul. Şincai şi Maior, şi până la baladele Iul Bo'lintineanu şi la versurile inspirate ale Iul Mureşianu, întreaga mişcare literara în înţelesul el adevărat, sâ poate caracteriza prin însuşi cuvintele poetului : Deslenp>a-te Române ! Aceasta erea opera la care cu toţii colaboraţi. Acelaşi emusiasm îl căl'auza pe toţi, pe istoric', pe filosof', pe poeţi şi pe învăţaţi de o potrivă, şi avîntul lor era atât de puternic, în căţel nesocoteaţi chiar dr.-pturile adevărului, pentru a afirma cu mai multă tărie origina noastră. In fanatismul său măreţ, Petru Maior, pentru a dovedi că noi suntem descendenţi ne amestecaţi al Romanilor.susţinecăDacii aO fost cu totul exterminaţi de Romani, şi tot ei, pentru a arăta că limba noastră este limbă latină curată, as unde origina cuvintelor, falşifieând filologia Aceasta nu este de cât un singur şi ilustru exemplu din nenumăratele pe care le-am putea cita şi care loale dovedesc, nânâ la ce grad a-junsese naţionalismul în afirmările sale entusiaste». Dar aceasta stare de lucruri nu mai putea se dureze, dacă nu voiam se compromitem causa naţionalităţii noastre, tocmai din pricina unei dragoste prea ferbinte ce aveam pentru dânsa. «Incheiându-să dar misiunea unei genera-ţiunl prin realizarea desăvârşitâa scopului pentru care luptase, era n-:voe de o re»c-ţiune puternică, nu în contra spiritului naţionalismului, ci în contra ex*gerărilor acelui spp t. care devenea Ci primejdioase în f»za nouă în care Intram, mal ales că, în dosul naţionalismului, începuse a s6 adăposti mediocritatea şi şarDtania. Trebuia dar să revenim asupra activităţii noastre din trecut şi să o supunem criticei; era nevoe ca să arătăm, acum, când nu mal era în cestie afirmarea entusiastâ a naţionalităţi! noastre, pânâ la ce grad entusiasmul nostru greşise şi care anume erad caile, pe carede acum înainte trebuia se apucăm pentru a ajunge la organiz rea defiuitivâ a producţiunel noastre intelectuale.» «O nouă epocă începea dar şi în care cugetar aşi simţirea trebuiai! să iasă din serviciile îmedia'e ale causel naţionale, în care fuseseră pânâ atunci, pentru a deveni de sine stătătoare, căci numai aşa mal puteau astâ-zl săfie de folos naţiune!, căutând să producă opere de valoare ab-so ută, nu d“ valoare relativă şi trecătoare. Int ligenţa românească irebuia sâ se emancipeze, pentru a produce şi ea opere vrednice dea spori fondul ideal al omenire!, şi prin urmare, ea nu trebuia sâ mal aibă tu vedere, în faza în care tntrase, de cât numai valoarea ideală, internaţional*, nu valoarea practică, naţională, a operilor sale. Era nevoe dar, de a reveni asupra trecutului pentru ca din încercările sale adese ori greşite, să se scoată sâmburele adevărului şi se ni se arâte calea cea ne-merită pentru a ajunge şi noi la îndeplinirea scopului generaţiei noue, care era creareş uuel literaturi şi ştiinţl propria zise. «Din acest punct de v dere se impunea, ma întâia, de a combate pe acel care nu făceaOde câlseexag'-reze greşelele scoalel vechi, neţinând seamă că atunci aceste.exagerări era a Impuse de împrejurări, şi că astă-z1, tot împrejurările, ne impuneaa combaterea lor.» Această mişcare critică porneşte din rândurile societâţei literare «Junimea» din Iaşi şi prin organul e! «Convorbirile literere» iar sufletul şi directorul spiritual al acestei mişcări în fruntea căreia se aflau dd. Pogor, Theodor Rosetti, Carp, Iacob Ne-gruzzi, era d. Maiorescu care, venit nu de ■ mult din streinătate, ştiuse se afirme cu tărie, în ţară la noi, drepturile criticismului modern şi se facă şcoală. D. A. G. Guza descrie pe larg activitatea «Junimei» pa terenul literar şi în special lupta d luî Maiorescu în contra principiilor lui Bar-nuţiu, care nu erad de cât expresiu-nea teoretică a Intregei mişcări către naţionalism. «Aşa dar, generaţia nouă cercetând cu spiritul critic ce o oaracterisează, valoarea intrensecă a operilor s;rise sub im ul-siunea puternică a avântului către naţionalism, 1nd-p inise primul punct al programului sea, care fusese de a lămuri partea adevărata din lucrările anterioare şi de a ne arăta calea pe care tri buia să păşim către o desvoltare mal înalta.» Acest >a sunt meritele pe care le-a dobândit, cu purtarea sa energică, dar dreaptă pentru toţi, «Direcţia noue» în literatura noastră. Gu o nepăsare neobioînută pentru atacurile personale şi cu o statornicie, pe care o poate da numai credinţa în sfânta causâ a adevărului, «Direcţia noue» a mers înainte şi a triumfat. Din alăturarea acestor două activităţi deosebite, acea politică şi acra literară se poate vedea un paralelism, care prin luminele ce aruncă din-tr’un ordin de idei în cel-alt, sprijină conclusiile la care vrea se a-juogâ autorul. «In literatură un avânt puternic către naţionalism a isbucnit când fusese în cestie crearea limbel şi afirmarea originel noastre latine, şi apoi, dupe ce aceasta sâ dovedise şi entusiasmul nostru devenea vătămător, în fazi în care trebuia sâ intrăm, cugetarea rece revendica drepturile sale şi criticismul să ridica în numele adevărului pentru a pune capăt ab surilor ce se comiteul tn dosul naţionalismului. «Aceasta însă doved a ca o epocă sâ încheiase şi că o alta sâ începea, şi că prin urmare nimic nu ar fi putut împedica triumful «Direcţiunel nouă». «In p ilitică acelaşi entusiasm afirmă existenţa noastră ca popor de sine stătător, şi din ac»st avânt a eşit în sfârşit Statul român ast-fel precum el astâ-zi ec-sistâ. Crearea Statului român fiind însă vederata misiune a generaţiunel de la 48 şi aceasta îud*plin ndu-se astă zi pe deplin, putem spune ca o epocă s’a încheiat şi că suntem cu adevărat pe cale de a inaugura o «Eră noua». De aci resultâ însă, zice d. Caza, in mod neîndoios că «Era nouă» va triumfa şi în politică precum a triumfat în literatură, pentru că ea este cu adevărat o fază a desvoltârei noastre, o mişcare organică şi prin urmare fatală. GOMISIUNEA BUGETARA Suntem deja tn luna luî Martie şi până acum nu numai comisiu-nea bugetară uu a lucrat nimic, dar nici sub-comisiunile nu au activat în de-ajuns lucrările lor. Iu adevăr dintre diferitele sub-comisiunî care şi-aii împărţit bugetele diferitelor ministere, numai sub-comisiunea ministerului de finanţe şi-a sfârşit lucrările; iar cele-l’alte nici nu aii început să ia bugetele în cercetare. Ne mirăm foarte mult de această întârziere a lucrărilor comisiunei bugetare şi sperăm că ea se va grăbi a recâştiga timpul pierdut. In adevăr, bugetul trebue se fie votat la 1 Aprilie ; în interesul dar a unei discuţi uni mai largi, cerem ca comisiunea bugetară să se grăbească a sfârşi lucrările sale şi a desemna un raportor, care în termenul cel mai scurt să-şi depue raportul. EXPUNEREA DE MOTIVE la proeclul de lege pentru modificarea unor articole din legea instrucţiune! Constituţiunea de Îs 1866 prescrie în Art. 23, că o lege s iecisla va regula lot ce priveşte învăţământul public Deabia un an dupft punerea în lucrare a LJgiI asupra instrucţiunii decr.-tate la 25 No-emhrie 1864 se şi cerea schimbarea eî. Prima inc*rcare de a îndeplini această cei inţâ a Constituţiuni ,a făcut o subscrisul în 1874. Dar pro.setul săă de lege pentru reforma înveţsmânlulu public, depus la Cam-râ în Noembrie 1874, luat în cons derare şi desbătut pe articole în decursul sesiunii 1875 1870, a rămas zădărnicit prin cad-rea mmi«te-riului L. Gatargi si schimbarea situaţiei pontice în 1876. A mai prese.nt,t anoî m'nistrul V. Conta în sesiunea 1880—1881 un proiect de reformă a instrucţiuni1. Insă a-ca?t proiect a fost respins de majoritatea secţiunilor Camerei şi s’a retras. A oresentat tn fine d. ministru Dimi-trie S urdza in sesiunea 1885 -1886 ultimul «pro ect de lege asupra instrucţiunii publice elementare, primare, se-c ind >re şi superioare». Proiect il d lui Sturdza a deşteptat o vie mişcare în corpul profesoral. Majoritatea consiliului g-neral de instrucţiunei-a fost contrara; comitetul delegaţilorCamerel i-a propus schimbări fundamentale (vezi Raportul d lui A. V.zanti, 2 volum», 1880 ; Camera de atunci a esitat a Intra In discutarea legii, şi la căderea ministerului I. Brătianu în Martie 1888 proiectul d-lui Sturdza şi raportul d lui Vi-zanti nu erad ajunse în discuţia publică a Camerei. Ast-fel în momentul de faţă, după un cuart de secol, leg-a da la 1804 — cu toate încercările une reforme radicale — a rămas tocă lti v-go.re, modificată In câte-va articole, completată şi depăşită prin creaţiuaî budget e, dar păstrată în idei e ei fundamentale, în atribuţiile consiliului general de instrucţiune, tn funcţionarea consiliului permanent, tn judecare ■ membrilor corpului profesoral prin pairi, în admiterea internatelor, tn organizarea învăţământului superior, etc. In această stare dt lucruri, subscrisul nu crede că este bine a se mai presanta o reforma radicala a Învăţământului public şi a nu se ţinea seama de faptul important al unei aşa de lungi d-prinderi cu legea din 1864 tn ceea ce are ea adm'sibil. Adeseori o prudentă moi fi :are parţială a unei legi t xi sten te şi experimentată, este pref-rabiiă une! creatium cu d-săvârşire nouă, or cât da superioară ar fi a-easta in Uore. Cred dar a corespunde mai bine cerinţei articolului 23 din Constit ţ une, presentând , nu un proiect de reformă totală a Legii asupra instrucţiuni', ci numai un proiect de schimnare a acelora din articolele eî, cari s’«0 a-rătat neaplicabile tn practi a sad insuficiente pentru starea actuală a societăţii noastre. Proectul de lege ce am onoarea de a-1 supune d isbateruor parlamentare cuprinde mai ales următoarele modificări la legea In vigoare: I. Punerea In concordanţă a textului legii cu starea actuală a seralelor acolo, unde trebuinţei* sorht* ţii ad depăşit In fapt pr«a strimta prevedere a le-gif de la 1864 şi s’a consacrat prin alo-caţiuni budgetare constante această depăşire. Ast fel scoaieie primara urbane de băeţ au asta zî şi de mult timj 4 clase şi 4 institutori, pe rând legea prevedea numai 3 clase şi 2 institutori. In învăţământul secundar, funcţionează de mal mulţi ani scoa'ele normale pentru prepararea de învăţători şi institutori. care lipsesc din organismul legii vechi. Asemenealipsesc gimnasiile şi liceele reale, care exista astâ-zl numai prin budget, dar care, bine organizate, vor contribui la îndeplinirea unei trebuinţe de căpetenie a s ocietăţii noastre actuale, trebuinţa de a da aspirâri or unei părţi atinerimeio direcţie mai practică şi mai independentă şi de a pune o stavilă In contra funeţ'onarismului. In învăţământul universitar sunt a3-tfi-zi înfiinţate şi Facultatea de tt-o’ogie şi institutele speciale de îDa te cercetări ştiinţ flce, care nu sunt pravSzute în legea de la 1864. In aceste privinţe, proiectul alăturat consfiaţeşte progresul actual al scoa-lelor prin compiectarea disposiţibor 'e-gale. (\rt. 4 si 5 de la art. 1 ; erl. 45, 62 de ia art III: art.. 93 199 206 de la art. IV; a-t. 249, 250, 262 de la art. V; art. 278 - 293 de la art. VI). II. Modificarea acelor dispositi' ale legai asupra instrucţiune! de la 1864 şi ale legei pentru numirea profesorilor secundari de la 1879, care s’ail arătat defectuoase tn practică. Concursurile pentru învăţătorii rurali, aşa cum sunt prevâzute In vechea lege, nu corespund cerinţelor unei www.dacoromanica.ro EPOCA — 3 MARTIE SaSQEbUBM pregătiri speciale pentru acest învâ-mînt; iar juriele, complectate dupe art. 369 cu «inginerul sad medicul judeţului», adese ori nu se. pot constitui şi sunt lipsite de adevărata competenţa. Aceiaşi observare pent:u coneurs"-rile şi juriele institutorilor. Aici proectul alăturat propune ca e-lement hotarîtor la numirea acestor membrii numeroşi ai corpului uidaclic, atestatele absolutorii şi certificatele d ; pedagogie şi didactică de la şcoalele normaie primare, (art. 304, 305, 308,309 de la art. Vili). Reforma încercată prin legea de la 1879 pentru numirea profesorilor secundari, s’a arătat nepractică In funcţiunea ei. Publicarea isolatâ de concursuri pentru fie care catedra vacantă la toate epocele anului; nenumăratele trageri la sorţi a câte doi profesori de la facultăţile de litere şi de ştiinţe şi numirea unul al treilea membru din partea ministerului In ajunul fie-cărul concurs ; formalismul exagerat al diferitelor operaţiuni ale concursului, si! adus cea mai dăunătoare perturbare In această parte a administraţiei publice. Consiliul permanent şi divisia şcoalelor din minister sunt vecinie 0-cupate cu cereri de îascriere şi de dispense şi cu numiri de membrii ai juriilor «îo ajunul concursulu.»; In multe caşuri membrii numiţi şi traşi la sorţi îşi dau damisiadin aceasta ocupare a-nevoioasă, gratu'tâ şi consumatoare de timp ; juriele trebuesc formate a doua şi a treia oară ; durata concursului se prelungeşte prea mult; aspiranţii stau In nelinişte şi cu sacrificii pecuniare pe la locuri străine de reşedinţa lor, mulţi sunt siliţi aseretragedin aceastăcausă, multe concursuri se amână, ele. Spre a pune cnpet acestui rău, proectul propune comisii permanente, înconjurate de garanţiile posibile pentru imparţialitatea lor, o anume epocă de concursuri pe an şi, ca conseeiuţă neapărată, brevetele de capacitate (art. 31 1— 334 de la art. VIII). Pentru numirea profesorilor de Uni-versitat, proectul Introduce, pe lângă concurs, în prima linie recomandarea directă a candidatului din partea consiliului profesoral al facultăţii respective. Cu progresul ştiinţelor de astâ-zi, propunerea multora din ele reclamă studii şi capacităţi speciale, pentru a căror esaminare prin concurs nu se poate compune un juriu competent. De altminteri proectul de lege şi în alte disposiţii ale Iul se Întemeiază din princip pe încrederea în corpul profesoral şi pe micşorarea - putincioasă a centraiisâreî administrative, (art 338, 339 de la art. Vili; art. 25 de la art. II; art. 134 şi 205 de la art IV; art. 261 de la art V; art. 304, 308, 312, 314 de la art. VIII şi art. 390 de !a art. IX). Din acelaşi princip se Întinde inamovibilitatea şi dreptul de judecare prin pairi asupra tuturor profesorilor şi institutorilor definitivi şi se Introduce mai multă garanţie pentru învăţători, (art. 384, 385, 386, 343, 396 şi 398 de la art. IX). III. Ca modificări propuse în scopul de a înălţa Învăţământ, mal sunt de relevat : a) Sporirea timpului de studii! în liceele clasice cu un al optulea an (art 94). In toate statele europene mai înaintate In cultură sunt cel puţin 8 (In Prusia 9) clase de liceu. România nu poate şi nu trebue să rămâie înapoi. Pe de altă parte este astă-zi o cerinţă pedagogică generală de a nu se Încărca inteligenţa copiilor cu prea mult material deodată şi de a se împediea o învăţătură prea pripită. b) Disposiţia art. 301 de la art. VIII, prin care românii, care ocupă o catedră în învăţământul public al altnr State, să poată fi numiţi d'adreptul lao catedră similară în România. Pentru ca un român să fi putut a-junge a ocupa o catedră publică într’un Stat strein, trebue să fi dat dovadă de o capacitate extraordinară în specialitatea sa. Acest fapt îndreptăţeşte chemarea lui la o catedră similară In România. Iniţiativă luată în acest sens de ministerul precedent cu două numiri făcute la Facultatea de medicină din Bucureşti, să cade să fie urmată mai departe, evitându se însă inconvenientul unor legi personale. Acestea sunt considerările principale ce au motivat disposiţiile- eoprinse în alăturatul proect de lege. Ministrul instrucţiunel publice şi *t cultelor T. DIaiorescu. 27 Februarie 1889. ECOURILE ZILEI I. P. S. S. Mitropolitul primat a fost primit eri în audienţă de M. S. Regele. —x— Aseară M. S. Regina a asistat la representaţia d-iuî Rossi. —x— D. G. Vernescu ministrul justiţiei, a fost primit azi de M. S. Regele cu care a lucrat mai mult timp. —x— Consiliul sanitar superior al av-matei s'a întrunit a zi la ministerul de resael sub preşedenţia d-lul general Theodori. Consiliul s a ocupai cu examinarea actelor de recrutare, dresate de medici militari. — x— Lucrările pentru înfrumuseţarea gradinei Episcopiei bG început d* ja. Se ştie ca aceste lucrări se întreprind în socoteala Alheueuluî român. —x— Ministerul de interne a luat dis-posiţiunea salutară ca Iu fie-care lună institutul de Baotereologie se publice un buletin detailat asupra examinare! apelor din Bucureşti. Regulamentul interior al semina-rie or din ţară va fi modificat în curând. Asemenea d. ministru de culte şi instrucţie publica va Introduce şi u-nele cursuri ce lipsesc pentru corn plect» rea studielor bisericeşti. —x— Azi a trecut prin capitală d. Va-silievici însărcinat de regenţa sârbească ca se ducă o scrisoare regi nei Nathalia la Yalta. Primul secretar al legr-ţiei serbe din capitală îl aştepta la gară. D. Vasiliovici, a plecat direct cu trenul de Roman spre O lesa. —x— D. Al. Lihovari, ministrul dome-nielor a terminat cu proectul delege relativ la modificarea lege! silvice. Acest profet va fi în curând trimis corpurilor legiuitoare. —x— AtelieTile înfiinţate pe la penitenciarele militare vor li reorganisate primind o extensiune mai mare. In acest scop d. ministru de resbel a luat hotărârea ca cât mai în grabă această chestiune se fie bine studiat». de o comisiune specială ce va fi numită ad-hoc. —x— Az1 s’a început la Universitate concursul pentru ocuparea cathedreî de istorie şi geografie de la şcoala secundară de fete din Brăila. —x— D. dr. Varlam, a fost însărcinat de Comitetul naţional al expo3iţiei române la Paris, a merge la Brăila şi Galaţi, pre a complecta, din de-positele acestor mari pieţe, toate vs-rietiţile de cereale şi alte seminţe ce produce agricultura noastră. D. colonel Scheleti actualul nostru prefect, zice Poşta din Galaţi, a a-sistat eri la şedinţa consiliului ju-deţean. D. Scheleti într’o mică dar bine simţită cuvântare a declarat că din toate puterile d-sale ca fiu al Galaţulur va lucra pentru prospera-rea judeţului şi a marelui nostru port fluvial. —x— D. I. Georgescu-Deleanu (fost Flu-tureanu) ’şi a susţinut cu mult succes teza pentru doctorat în medicină şi hirurgie. Subiectul ce tratează d-sa este : Reflexul vorbire şi formele de amne-sie verbală. Această teza este, precum au a-firmat chiar membri juriului examinator, ur.a din rarele teze originale şi tratate cu un deosebit talent şi o competinţă vădită. Autorul descrie nişte forme de amnezie, cere pân’aeum erau înglobate în alte forme. Felicităm pe tînerul doctor şi îi urăm succesul cel mai desăvârşit în spinoasa carieră ce întreprinde. —x— Poşta află că, sucursala Bâncei României din Galaţi lichidează, în scop, se zice,de a înfiinţa o nouă sucursală în Braiia. —x— I). Ştefan Sturdza primarul o-a şuiul Bârlad, care îşi dedese demi-siunea, a fost încunoştiinţat de ministerul de interne, că guvernul nu ii poate priimi demi3iunea, după cum afla Tutova, cu următoarele cuvinte măgulitoare : «Văzând demisiunea ce aţi pre-sentat din funcţiunea de primar al comunei urbei Bârlad, am onoare a vă aduce la cunoştinţă, că ministerul în interesul admiuislraţiunei 0-raşului nu vă poate accepta această demisiune şi ve roagă, domnule, a continua cu îndeplinirea însărcina rei ce aveţi, măgulindu-se a crede că şi membri consiliului, pătrunşi de îndatorirele misiunei lor, vor pune interesele comunei mai pre sus de or-ce alte consideraţiuni şi ast fel recunoscând solucitudinea şi devotamentul d-v. pentru binele public, departe de a crea dificultăţi, se vor sili din contra a vă ajuta cu luminele şi experienţa d-lor şi a vă înlesni realisarea lucrărilor de progres a urbei». —x— In sala Băilor Eforiei să dau în fie care seară reprezentaţii variate de o trupă de gimnastici, acrobaţi, cântăreţe, dănţuitori internaţionali; operete franceze şi germane, etc. Prima reprezentaţie s’a dat Marţi cu mult succes. Lumea a aplaudat mult pe diferiţii artişti. Neagu din Regimentul 2 Artilerie ’şî a luat congediu de la răniţi şi a părăsit cazarma. A fost însă «condus» la comenduire- tir» scrumbii. — Soldatul Radu Gheor-ghe diu Regimentul 2 de Artelerie seîne-buneşte după scrumbii. Şi cum n’are noţiunea pronriet&ţel, decât ca «jusutendi et abutendi fără re sud), a încasat 25 peşti de soiul acesta de la băcanul Fenopol din strada ŞepcarI No. 4. La Secţia a doua se va fi convins de «intervenţia Statului». IHNJ .lUIJETE Doue babe de un -veac. — In comuna Târnauca din judeţul Dorohoifl, a încetat din viaţă femeea văduvă Naslasia IonChi-fu, în etate de 100 ani. Numita a lăsat în urmă o numeroasa familie şi a fost în stare mintala complecta până la moarte. La 22 Februarie trecut, a încetat din viaţă Maria Donţoae, tn etate de 103 ani, din comuna Valea-Seacă, judeţul Bacău. Mort de arsura. — Băiatul Marin Ni-coiae, din comuna Coroana, judeţul Vlaş-ca în etate ca de 12 ani, pe când voia se umple o lampă cu gaz, a luat foc gazul care, vărsându-se pe hainele sale, ’l a cau-sat răni grave, şi băiatul a încetat din viaţă. IHA STUELNATATE O căsătorie care costa milioane.— Căsătoria impăratulul Chinei costă 52 milioane de lei. Se pare că tesaurariatul imperial, neputând aduna aceastâ sumă, cu tot apelul adresat vice regilor, s’a luat hotârirea de a se adresa la un sindicat de bancheri englezi, care le-ah dat cu împrumut trel-zecl milioane de lei. INFORMA TÎUMI D. Emile Ghica, ministru nostru plenipotenţiar la Petersburg, a sosit eri în Capitală, venind de la Atena. -®3i- D. Ghermani, ministru de fi-nance, va readuce cât de curând la Cameră proectul de lege asupra băuturilor spirtoase, din cau-sa modificărilor pe care le-a introdus Senatul. -5SB- Ylădăşescu fost poliţaii! al lui Kiriţescu din Teleorman, dat în judecată pentru escrocherie, a fost alaltăeri admis ca membru al clubului liberal-naţional-colecti vist S’a zis de maî multe ziare că d. Ion C. Brătianu a rupt’o cu desăvârşire cu fostul seu prieten şi colaborator Radu-Mihaiu. Aceasta nu este nici de cum adevărat. Chiar acum câte-va zile fostul prefect al poliţiei colectiviste, Radu JVlihaiu, a plecat din Bucureşti împreună cu d. Brătianu la Florica si a stat acolo 10 zile. De altă parte ştim positiv că d. Brătianu a făcut cele mai mari sforţări pentru ca Radu Mihaiii se fie primit printre membrii clubului liberal-naţional, cu toată opu nerea tinerilor colectivişti de la Democraţia. — SBb - Acum câtc-va zile d. procuror Voinescu Boldur a rugat pe d. San-Marin se treacă pe la parchet pentru a ’l întreba dacă e adevărat că împreună cud. Moruzi, fost prefect al poliţiei capitalei, au bătut pe un domn Stoenescu fost 0-ţer de gardişti. D. San Marin a mers la parchet şi a dat explicaţiile cerute, dar nemulţumit pentru această chemare, a reclamat decanului a-vocaţilor pentru a protesta în contra procedărei d-lui prim-procu-ror. D. Petre Grădişteanu, a făcut o adresă primului procuror, căruia ’i cerea să ’i spue faptele şi pen tru ce d. San Marin a fost chemat la parchet. Adresa d-lui Grădişteanu a fost pusă la dosar de oare-ce decanul ÎNTÂMPLĂRILE zilei DIX CAPITALA Iii Vagabond. — La secţia 8 s’a trimis un came prins tn flagrant delict de vagabondaj. O stampila. — Sergentul constantines-cu a mers Iad. lsac Itastudin strada Riu-reanu No. 5 şi a dat se-1 facă o ştampilă ca pentru Regiment. Ce voia se facă cu ea? Secţia 5-a n’a putut încă rezolvi a-ceastâ problema de geniu. Un dezertor. — Soldatul Coşoveanu avocaţilor care nu ’l îşi aroga un drept pe are. -sas- D. Taohe Gianni, deţului Dâmboviţa, pe faţă contra art. asupra spirtoaselor prin care se scutesc depozitele de ţuică. Avis primarilor şi marilor proprietari din Dâmboviţa!... senatorul ju-a votat ieri 7 din Legea t 3‘ EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 2 Martie 1889 Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşe-denţia d-lul general Florescu. 92 Senatori faţă. D. I). Olani,Jinterpeleazâ guvernul asupra cestiunei d’a se şti, dacă Înţelege a guverna cu decretu diu 1864 asupra stâ-rel de asediu tn timp de pace, cum şi a-supra puterel ce crede câ ar fi competenta a o decreta I... D. Theodossiadi, da citire raportului comisiuneî tnsâmnalâa studia propunerea d-lul Ianov asupra tnlocuirel scrutinului pe o listă cu cel uninominal în alegerea consilielor comunale şi judeţene, conchizâud la admiterea reformei. D. I. Ciuliea, dâ citire raportului comi-siunel însărcinata cu studiul propunerel d-sale tn privinţa recunoaşterel dreptului la pensiune a stenografilor. Ambele, rapoarte se trimet la secţiuni. D. X. Fleva, păşeşte la desvoltarea in-terpelftrel sale asupra disposiţiunilor relative la starea dc asediO, prevăzute tn proectu de revizuire al codicelul de justiţie militară. Interpelantul face maî tntâiQ de la tribună, o revistă a ziarelor din capitală asupra cestiunei interpelărel ce desfăşoară şi analizează articolele din L’Indâpendanee Roumaine şi Epoca pe care o numeşte catolica şi luând la serms părţile ironice ale unul articol de fond al nostru. Apoi dupe obicinuitele tirade libertone, afirmă câ guvernul a voit pe tăcutele se obţie puterea de a declare starea de asc-diQ când ar fi voit şi citeşte disposiţiunile legiuirel din 1864 tn aceastâ privinţă spre a îngrozi mal bine lumea. Pentru care, nu se mulţumeşte cu declaraţia ministerului de resbel, că retrage acele disposi-ţiunl din proect şi cere garanţii, ca se nu se revie cu asemenea legiuiri; căci, sunt poate dorinţe între guvernamentali, care ar voi se nu mal poală vorbi Fleva poporului... (râsete , sgomot). Supărat , se plânge, câ e întrerupt până chiar şi de preşedinte !... D. general Florescu, preşedinte, fac apel la Senatul întreg, dacă am întrerupt pe orator. (Voci: nu e adevărat). Se vede că e foarte slab în argumente dacă aleargă la asemenea subterfugii. D. Fleva urmează, imperturbabil, a desfăşura cele mat fantastice închipuiri pe care le atribue guvernului, silindu-se să dovedească, că s’a urmărit obţinerea fa-cullăţel d'a declara starea de asediO. Dar faţă de declaraţia ministrului de resbel, să întreabă ce trebue să se înţeleagă tu a-ceastă privinţă stătu quo ante. Oare, în virtutea legiuirilor tn fiinţă se poate declara starea de asediQ ? Aceasta îşi propune a cerceta ; pentru care face o revistă retrospectivă a legiuirilor de la 1864 şi conchide, că toate disposiţiunile contrarii Constituţiei din 1866 nu pot avea putere de lege. Daca In urma Constituţiei s’au făcut legi, cum sepretinde în 1881, care ar aulorisa starea de asediO ele sunt neavenite, nefiind constituţionale. Mal departe analiseazâ expunerea de motive a ministrului de resbel şi face comparaţie textului francez al lege! din 1849 asupra stârel de asediO, cu disposi ţiunile codicelul nostru militar revizuit în 1881, silindu-se a dovedi, că legiuitorul român n’a putut urma cu reproducerea textului francez ca contrar Constituţiei noastre. In cât răQ face expunerea de motive referindu-se la textul francez, pe care a voit să’l Introducă tn proectul despre care e vorbă. In or-ce caz, daca se pomeneşte In codicele de justiţie militară a lu-fiinţa starea de asediu, aceasta nu va se zică nimic, întru cât nu e nici o putere îndrituită a o proclama. La un moment dat d. Fleva ia o posl-ţiune atât de dramatică, în cât caută a i mita pe Rossi cu tremurâturlt n Ludovic al Xl-acitândchiar cuvintele pe italieneşte: Ie Re va bene, voind prin aceasta a arăta, că guvernu se simte foarte slab, cu tot aeru ce ’şl dă 1... Pe aceastâ notă «marele tribun» caulă efect aruncendu-şl privirile pe tribunele publice şi termină, amenin ţend pe guvern, câ de va indrăsni a a-tinge libertăţile publice, câ e o putere de care se va zdiubi: dreptu de rezistenţă al poporului suveran I... (c.ite-va slabe a-plause însoţesc descinderea de la tribună a oratorului). Şedinţa se suspendă. La 4 1/2 ore şedinţa se redeşchide. D. General Mânu, ministru de resbel, la cuvintele cu care începe şi sfârşeşte interpelarea d-lul Fleva cum a cutezat gu vernu, crede, câ aceasta constitue o necuviinţă neertată către guvern şi speră, că Senatul va desaproba o asemenea procedare (aplause). Faţă de insinuările ce aruncă guvernului de a fi voit a face o lovitură de Stat crede, că d. Fleva, ar fi trebuit se-l fie re-cunoscător, că îl a dat prilej de a faee un discurs de paradă ; respinge Insă cu ho târâre asemenea insinuări necuviincioase precum şi cuvântu de cutezanţă întru cât a lucrat pe faţă înfăţişând Senatului proectu (aplause). Intru cât priveşte cestiunea tn sine do vedeşte, că se reduce lao simplă reproducerea unor disposiţiuul ce au existat tot-d’auna tn codui penal militar, pe care le-a retras tocmai pentru că eraQ indispen sabile. Cestiunea declarărel stârel de res bel e lăsată tot cum a fost chiar tn revizuirea ce se propune. Cestiunea Insă, declarărel unor oraşe tn stare de asediO, este articulată chiar tn codul militar din 1864 elaborat de generalul Adrian ministru de resbel cu d. Ion Brătianu. Aminteşte cum p’aluncl fiind deputat, ca membru al co misiunei căruia era supusă cercetarea codicelul militar de origină liberală, a emi-conclusiunea, că la noi nu se poate declara starea de asediO de cât faţă de inamicul strein în caz de resboiu, de oare-ce faţă cu ţara, starea de pace nu se poate întrerupe nici odată. Pronunţându-se d’a-tuncl categoric, contra or-câror încercări de lovitnră de Stat, ci tol-d’auna pentru cel mal desăvârşit respect al Constituţiei. Daca însă, este o controversă constituţională declararea stărel de asediO, ia a fost rezolvată la 1868 afirmativ de d. Ion Brătianu prin codicele militar şi mal cu seamă la 1877 când a obţinut o lege în urma căreia a lansat douâ decrete prin care insLituia justiţia militară in unele judeţe; decrete pe care le citeşte după Monitor Aşa dar prima încercare de stare de a-sediO se datoreşte tutulor matadori'or liberali Intre cari şi d. Fleva, cari habarna aOavut atunci de Constituţie, pentru care ’l traduce acum tn judecata publică Î11 z idarjcaclcetăţenii Capitalei ’l cunosc des tul de bine, că nu e în stare a călca legile ţârei, precum nu are obiceiu a sări eănd într’o parte când tntr’alta a taberilor po-lit ce (aplause sgomotoase). Mal departe codicele militar revizuit la I881 statorniceşte prescripţiunile existente a.-upradeclarării stărel de asediO or de rezbel; şi d Fleva, care Împreună cu ce! l'alţi liberali eraO aproape In unanimi tate tn Cameră,n’aO făcut nicl-o obiecţiu-ne,dovadă despre aceasta art. 32 şi 65 relative la cestiune ce aO fost priimite neatinse, consfinţindu-se ast-fcl dispozţi-unile asupra stârel de asediO. Arată apoi, mobilul cu totul inofensiv, al proiectului de revizuire al codicelul militar, tn care voind a Introduce douâ dis-pozitiunl salutare cu privire la judecarea militarilor; şi câ, comisiunea însărcinată cu lucrarea,’şl atntins opera şi asupraunor dispoziţiunl necoordonate dar cari exis-taO In codice asupra procedurel în materie de stare de asediO. Protestează deci, contra invinuirel de viclenie ce i se aduce, când a lucrat pe faţă şi corect, fârft nicl-un gând ascuns, cea ce nu e tn firea sa. (Aplause). Cât priveşte declaraţia ce a făcut, de a retrage articolele incriminate, a fâcut’o numai spre a scoate din discuţie cestiu-nea a se şti, de se poate declara starea de asediO la noi spre a lăsa cestia nedesle-gată. Dacă e vorba tnsă, să ’şl dea părerea, apoi nu se sileşte a declara că dupe Constituţia noastră, crede, că nu se poate declara starea de asediO ; cu toate, că a dovedit, cum d. I. Ion Brătianu n’a fost d’a-ceastă părere. (Aplause sgomotoase). Terminând, declară, ca nici prin gând verl-unul membru al guvernului nu’i a trecut a urmări obţinerea stârel de asediO, întru cât nu e în temperamentu lor ase! menea urmări, mat cu seamă, când se bucură de o mare încredere în ţară cum şi Parlament pe care când va vedea guverna, că o pierde nu va căuta a se menţine la putere cu asemene mijloace, ci va descinde liniştit de la putere lâsând’o acelora care vor avea majoritatea în ţară. Prin urmare interpelarea d-lul Fleva se reduce la o furtuna intr’un pahar de apa. (Aplause sgomotoase). Şedinţa se ridică la 6 ore anunţându-se cea viitoare pe mâine. CAMERA Şedinţa de la 2 Martie i 889 Şedinţa se deschide la orele i 1/2 sub preşedenţia d-lul Ilarifl Isvoranu vicepreşedinte. Respund la apel 116 dd. deputaţi. Se dă citire sumarului şedinţei precedente. Petiţiunile şi diferitele comunicări făcute Camerei se trimit la comisiunile respective. D. AI. Ştirbei, ministrul de interne, zice câ eri fiind ocupat la Senat, e gata azi să dea explicaţiunl asupra creditului de 200,000 lei cerut de d-sa. Ccmera hotărăşte să asculte aceste es-plicaţiuni dupe ce se va termina cu legea vânzăreî bunurilor Statului. D. Radu Stanian, depune la biuroul Camerei un proect al câtor-va colectivişti din Râmnicul-Vâlcea, în contra dărel în judecată a guvernului I. Brătianu. D. i’resediute zice câ comitetul delegaţilor n’a sfârşit încă examinarea amendamentelor propuse la art. 48, asupra lege! vânzăreî bunurilor Statului. D. M. Cogalniccanu anunţă o interpelare asupra chestiunel reformei magis-traturel. D. Caton G. Leca roagă Camera să treacă pentru un sfert de oră tn secţiuni pentru a se ocupa de câte-va puncte din proectul relativ la modificările ce sunt de făcut îu Statutele Creditului funciar urban şi rural. D. Leca sprijină trecerea în secţiuni prin exprimarea temerel ca să nu se mal întâmple şi la Creditul urban aceleaşi scandaluri ce s’aO petrecut la cel rural. Cererea d-lul fiind foarte justă e primită cu majoritate de Cameră şi dd. deputaţi trec în secţiuni. Şedinţa se suspendă. Şedinţa se redeschide la orele3 fără 1/4. D. D. C. Popescu, raportorul proectulul de lege al vânzăreî bunurilor Statului, a-nunţâ că comisiunea delegaţilor a respins toate amendamentele propuse la art. 48, şi modifică articolul In modul următor: ca cumpărătorii pământurilor să Înceapă plata lor din momentul In care vor fi puşi în stăpânirea pământului cumpărat. Art. 48 este primit cu noua modificare. D. Kocseneauu depune un articol adiţional care se respinge. La art. 48 devenit 49, se presintâ mal multe amendamente care sunt retrase a-fară de acel al d-lul Buicliu. D. Raportor citeşte noua redacţiune a acestui articol care e câ : Statul respunde de evicţiunl. D. Al. Laliovari, ministru al domenie-lor zice câ art. 48 devenit 49, din proectul actual al guvernului, există şi în legea veche şi trebue menţinut fiind-câ se aplică la tot ce se cumpără şi cumpărătorul cunoaşte clauza cu care cumpără. D. ministru al domenielor combate noua redacţie ce s’a dat articolului 49 şi zice câ Statul nu poate admite ca să se respunzâ de evicţiunl. D. Duicliu îşi susţine amendamentul şi combate redacţiunea articolului 49 din proectul de lege al guvernului care nu respunde de evicţium dar în acelaşi timp critică şi modificarea adusă de comitetul delegaţilor care zice câ în caz de evicţiunl, Statul trebue să resiitue sumele încasate. Venind, la amendamentul d-sale îl formulează în modul următor : Statul res-pun ie de evicţiunl după dreptul comun pentru loturile de 5—10 şi 25 hectare, al 2-lea, să restitue sumele ce s’aO încasat pentru loturile de 5 hectare. Oratorul este în definitiv pentru principiul contrar celui admis de Stat şi termină discursul sâO rugând Camera să voteze amendamentul d-sale fiind câ e în interesul chiar al lege!. (Aplause). D G. Vernescu, ministru al justiţiei, zice că ar 11 timpul să se lâse de discu-ţiunl nefolositoare, şi să se voteze art. 49 cu explicaţiunile dale de guvern. Intru cât priveşte aliniatul tntâiQ, d-sa zice câ e nediscutabil, de oare.ca existâ şi In legea veche şi se aplică foarte bine. D. Vernescu roagă s’* se priimească principiul din acest aliniat şi să sepriimeascâ şi principiul după cari cumpărătorul In cas de proces, poate cli^ma pe vînzător tn garanţie, adică pe Stai. Ast-fel numai se garantează drepturile şi ale cumpărătorului şi ale vlnzătorulul. (Aplause prelungite). Discuţia se închid 1. Amendamentul d-lul Buicliu pus la vot se respinge. Art. 18, devenit 49, se pune la vot şi se votează Î11 noua redacţiune co i-a dat comitetul delegaţilor. Art. 49 devenit 59 se votează Jârâ dis-cuţiune. La art. 51, d. Valerîan-Ursianu propune un amendament câ : loturile de 5 şi de 4 hectare să lle inalienabile, indivizibile şi să treacă ca moştenire celui mal mic din moştenitori. D. Vulcrian Ursianu desvoltându-şl a-mendamonlul zice că pr n propunerea d-salj se înlătură proletariatul populaţiilor agricole. D-sa se bazează pe date istorice şi economic şi citeşte din ziarul E-poca un articol economice de prinţul Lich- www.dacoromamca.ro tenstein din Camera Austriacă. Oratorul cere a se admite acest principia; al indivizibilităţi şi al neînstreinării loturilor de 5 şi 4 hectare, nu suspine însă modul cum e redactat amendamentul d-sale căci convine că s’ar putea redacta mal bino. Citeşte un articol din Codul Calimach şi e aproape se înceapă a citi şi pe Mommsen, dar Camera se impacientează şi cere închiderea discuţiei. D. Preşedinte anunţ că două amendamente ah fost retrase. D. Raportor D. C. Popescu anunţ că co-misiunea delegaţilor a respins amendamentul d-lul Ursianu. Camera, după ce e consultată, îl respinge şi dânsa. Amendamentul comisiuneî delegaţilor se votează. — Art. 51 se votează. D. Alex. Lahovary cere se se Introducă în noua redacţiune prescripţiunile art. 132 din constituţie relativ la inalienabilitatea pămînturilor. Art. 52, 53 sunt votate. La art. 54 d. Nădejde depune un amendament pentru suprimerea aliniatului a-daogat de comisiunea delegaţilor. D. G. rulade are cuvăntul pentru a spune că e 6 ore şi că Camera numai e în număr. Şedinţa deci se ridică la 6 ore. D E P E S I SULTANUL SI UN LEU (Prin fir telegr.) Tanger, 13 Martie.— Sultanul Marocului vizitând o mensgerie, era aproape să fie sfâşiat de un leu care scăpase din colivie. Un negru din escortă a fost ucis. Sultanul e bolnav de când cu acest accident. MOARTEA AMIRALULUI JAURES (Prin fir telegrafic) Paris, 14 Martie.—Vice-amiralul Jau-res, ministrul marinei a murit. D. Etienne, deputat al Oranulul, e numit sub-secretar de Stat la Colonii, cari s’afi alipit la ministerul de comerţ. SGOMOT NESMINTIT (Prin fir telegr.) Belgrad, i4 Martie.—Ştirile respân-dite de câte-va ziare vieneze asupra pretinsei morţi a regelui Milan sunt cu totul neîntemeiate. Regele Milan se bucură de cea mal perfectă sănătate. CONCENTRARE DE TRUPE (Prin fir telegrafic) Londra, 14 Martie.—Dupe corespondentul ziarului «Standard» la Budapesta, s’au dat ordine spre a se eşalona 20,000 de oameni pe granit» Sârbească. Purtarea viitoare a reginei Natalia preocupă mult pe Austria. AUSTRIA SI SERBIA (Serviciu special) Viena 2 Martie, 3 1/2 p. m. — Cercurile competinte declară, că ştirea cum că Austro Ungaria ar fi făcând preparative militare la hotarele Serbiei, lipsită de orl-ce temeid. Printre amicii d-lul Catargiu s’au stabilit doue corente. Unii vor ca se se facă tot posibilul pentru a se ajunge la o înţelegere. Alţii vor ca d. Catargiu se rupă pe faţă cu guvernul. Această din urmă părere e combătută de unii deputaţi, destul de numeroşi,care declară că nu se vor asocia la un a 'eseu e numit supleant pe lângă tribunalul Rtm-nicu-Sărat. D. V. Radu este numit substitut la tribunalul de Roman. D. Dancu supleant la Rîmnieu-Sărat este înaintat membru în locul d-lui Miclescu destituit. D. Caracaş este numit substitut la Tecuci. D. Panaitescu este numit supleant pe lângă tribunalul de R.-Velcea în locul d-lui Slăvitescu înlocuit. X E mare lucru prostia omenească! Democraţia de erî întreabă pe d. Maiorescu, ce are de gând se facă cu raportul d-lui doctor Nea-goe în privinţa pelagrei. Se-i spunem noi : Afacerea asta n’are nici un amestec cu d. Maiorescu, ministrul instrucţiune! şi cultelor ; ea priveşte pe ministerul de interne. Misiunea d-ruluî Nea-goe a fost publicată şi în Monitorul Oficial sub rubrica Ministerul de interne, scris cu litere cât capul deştepţilor de la gazeta colectivistă. Iar dacă pricepuţii colectivişti ţin numai de cât se ştie ce s’a făcut cu raportul în cestie, a’aii de cât se se adreseze la d. d-r Sergiu, şeful serviciului sanitar. X Parchetul din Caiacal a dresat un proces-verbal de ultragiu consilierilor judeţeni colectivişti pentru că lucrând după închiderea sesiuneî, au violat articolul 79 din legea asupra consilielor judeţene. Mâine vom publica o dare ,o ora ue ouuureşti, cu han o are pe şoseaua Olteniţei, casa de arendaş, m tgaz i; iuvoelile depuse şi priinit- de locuitori, care a 1 şi arat ni semănat in toamna trecuta mal multe pogoane. Doritorii se vor adresa 12, Calea Flev-ncl, canatauia Soutzo. (909) „NAŢIONALĂ SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI capital de acţiuni 3 MILIOANE LEI AUR DEPLIN VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre tn palatul Societăţei din Strada Doamnei No. 12. 726 Direcţiunea generala. «* FARMACISTUL 0RE<>ALE.A. il,itt1«W'>rT-rfi3Mr|»ăătr -jptp.ir. ■ a XL k JMILB,» ■ ■■ III ««■» »Xr » «»* ■ ■ paj m pa junajij l farmacia CHR. ALESSANDRIU română P SINGURUL Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o j reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori ţi clienţii ce j aă constatat foldse surprimjetdre e GUDRONUL ALESSANDRIU care se Întrebuinţară cu succes contra durerel de piept, I tusei provenită tn urma guturaiului, iritaţinnl ale peptulul. astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mân-l care, «tc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o J litră de apă formez! ape de Păcură, care se p6te da cu j mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron tn apă sa charată sad lapte dulce 2—3 ori pe Şi. 2 lei fl. Emplasture gudronat dls Pauvt Homrna (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 leă ruloul. Pastile GumOse-Godeln-Tolu (Alessandriu).— Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tote celebrităţile medicale. Aceste pastile în urma esaminăril ce li s’aă făcut s’aii aprobat de Onor. consilia medical superior, 1 lefi 50 bani cutia. _A_ "V" I S | Preparmţiunea acestui vin, care pentru ®me a deremit un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl tn locul acestui rin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a na primi de cit flacbne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DE CUR. ALESS A-TNTIDTrtlTT Farmacistul Curţii Regale Etatea cea frageda a copiilor 'I face a se îmbolnăvi 1 uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest ţ vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tine-relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, lntâ-resce <5sele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a | se vedea instrucţiunea ce Insoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei. Capsule elastice ou ulei de Siolnă (Alessau- drlu).—O dosâ, cutia a 4 capsule 1 lefi, a 6 capsule 1 leii şi 25 bani, a 8 capsule I lefi şi 50 bani. Slnapismul Alessandriu, muştar tu foi. — Acestâ preparaţiune espenmentati de autorităţile nostru medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-aite preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I lefl 50 bani,___________ f . . Vindecă \ ,A\ , g* (8 din 10 ne- \ - I uralgiile ţi ml- ' * nete mal \greneie impouird tire iV Capsule oleo-balsamloe-sautallne (Ales- saadrinj.—Remedii sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pătă, sai orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce Insoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii & lei. A se observa pe capacul cutiei semnătura, COidre roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantâză. Se trimite contra mandat postai în ori-ce localitate. DE VÎNDAB.E LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA. tm localităţile unde nu se găseeo aceste preparate cererile aă se facă la Farmacia Română Bucuretoi fi contra mandat postai expediez In ori-ce localitate CALEA VICTORIEI 77, BUCURFSCi, (CiQM£UA ROŞIE) A LATRE DI). ARENDAŞI SI PROPRIETARI RE MOŞII CEREŢI CA seiI0H\ PiTTS BUCUREŞTI KUOILE CATALOAGE ILUSTRATE PENTRU MASINE AGRICOLE BBfP.i Ou 1 r napoleoni in anr se gaseste cu imprumut la mit d-nu M. Constantinesou Strada ~ rece No. 62, Bucureşti. Putu cu apa H. HONICH CASA OS SCHIMB SOS MOSCU NACHMIAS No. 8, in palatul Principele Dimitne Q/iika Sir. Lipscani, in facta noei cladir //ancei Naţionali (Dacia-România) Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 1 Martie i888 Cump. Vinde 4 % Renta amortisabila 82 3/4 83V & * fteiua auzul uaanila 97 a/4 98)ţ 5 * ,, romana perpetoa Obligaţiuni de stal [Conv.rur.J .*9 6 * îoov 100 3/4 3 % ,, Municipale 87 «7 3/4 10 r. , Casei pens. (300 L.) J3 i 248 ■I % Scrisuri funciare rurale I04jf U*6 b % „ ,, urbane >7* 7 'X 101X 10* 2/4 6 ţ) 101 tot 5 ă n n t* 94 % 96 5 1 >■ ,, iaşi 82 K 83 Aciiuni Banca Naţionala 9j0 1000 i % Losuri aortiesti cu orime Ti% 7G Losuri cu printe Emis. 1888 13 14 Lo.bUi i Cl ucwa rusie nalia» a 58 30 n crucea roşie Austriaca cu prime 25 27 crucea roşie Ungar^ cu prime 40 44 Locuri tsusilica Douiuau <6 n lm Otomane cu prime 50 54 cu prime Buc. (20 leii 50 t5 Aur contra argint sau bilete 93 1 0 Florini Wal. Austriac ilO 212 Vlarci german» 124 126 Bancnote francese 100 toOţj italiane 99 100 „ Hubi« hârtie Nb. Caisul este socotit in aar 270 275 DE YEXZARE Calea Victoriei No. 77 (e-__________________■ isgiul I). -*■ Mobile complecte penu u un cabinet elegant, făcute din st-jar sculptat, aproape noue de tot: mobile peni.ru salon şi sala de mâncare; serviciu de masă; bibliotecă, coprinzfind 45t) volumee trasuri etc. [IV rrijHftn ONEST SI MUNCITOR cşută un LII I IJlLIl post de tngrijitor'de moşie. A se adresa la d lor No. 64. Heiurich Taitsch, strada Buzestl- 1109 DK liXCHIKUÎ $1 DBlMlRI». culevaruui EusabeiaNo. 12. Iu pai te sad In total. HEI CB RUT $1 DE Clemenţei No. 21. a se adresa Cs.- , Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2. ■ 000 e i BĂILE MITMSEWSKY \ | Strada Politiei, IVo. 4-G |jj Stabilimentul de băl este deschis In toate ‘jS a zilele de la o dimineaţa până la 7 seara. % ^ Pentru dame băile de vapori sunt des- |g jj chise In toate Marţile şi Vinerile de la 6 ta 8 dimineaţa până la prânz. £ Băile calde sunt tn toate zilele la dit- El ^^posiţia onoratului public. Direcţiunea.^® TfiPETESI PERVAZURI Bulevardul F.lisabeta-Doamna (băile Eforiei) Recomandă Vergelele de alamă 5 pentru scări şi sticle pentru uşi i (plaques proprâlă). PRETURILE FOARTE MODERATE i DE ARENDAT MOŞIA RACOVITZA Districtul Romanaţi, 20 minute depărtare de Gara lîalşiu, cu şosea. întinderea la 2,500 pogoane din care i,500 de muncă; restul de islaz. Se vor defrişa locuri noi; asemenea se vor clădi magasii noi. Mij oace foarte îniesnicioase pentru muncă. MOŞI A. BALE AS A Districtul Romanaţi trei quarturi de oră depărtare de gara Balşiu cu şosea. întinderea peste 700 pogoane muncitoare. Ecaretele toate noi. Mijloace foarte Îniesnicioase pentru muncă. Ambele aceste moşit sunt de arendat tn parte saO împreună. Doritori: se vor adresa la proprietarul Ii. St. Cesianu, în Bucureşti 3i Str. Batistea. MEDALIE DE ARGINT nmiOlHItllCA lî DUSE ii LIP Depositu, central tn farmaciile domnilor ALESSANimiU BUCUREŞTI şi 1*. LAZEAINU CRAIOVA /n detail la toate farmaciile din tzara — XJ N LEU RULOUL — Cel mal eficace remediu re se poate întrebuinţa contra tu t u I or d ureri I or reu m ali«m»I e precu nr. i/ui erea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podoiigra, dureri si iriiatiuni ale pieptului, Nevralgii tic. ele. Asemeni-a se mal poate w întrebuinţa cu succes la asuri, boatedre ic hi, con imuni, pj degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scriulilnri, luaturi, .1 buboae, bătături etc. etc. Fie-carui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata I] 1125 H TO^SSaUIa FOST CARACAS BUCUREŞTI - N. 4, STRJDft ŞELARI, N. 4 - BUCUREŞTI Restaurat şi mobilat ou pleganţâ din nod, situat în centrul Capitalei şi al Comerciului, precum Camera şi Ssnal, Banca Naţională. Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, ararjate din nod, Consnmatiunl (Ine, şi preţuri moderat’*, mai multe Jurn le streine şi locale, Muzica naţio alA In toate serile, condr sa de simpaticul artist FomânTache Tom* seu. Direcţiunea acestui II tp| şi Stabiliment s'a tnc emulat d in! Tasse Georginde fost director şi casier «1 principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roaga pe Onorab sa clientelă al retncuraja, asiRurindu-le promtitndinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat in tot-d’auua probele cele mal frumoase. 4105 Rftmâind cu toată stima X. G. Ehmm mmm COXSTHUCŢOH DE BIOIU BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMMR1K FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Alasini ele aburi, Turbine, i«o«le Iiydrauiiee, lieposil de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. IMetre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica, l-abricaliuue de curele de piele. (Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco) 1054 Xipogrrafla Ziarului „Epooa11 Tipărit cu cerneala Ch LoriUeux-Cle Paris Girant responsabil V. P. Gheorghlr www.dacoromatiica.ro