DUMINECA 26 FEBRUARIE (10 MARTIE) 1889 ANUL IY No. 992 A TREIA EDITIUNE NUMERUL 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEF LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'A-UNA ÎNAINTE In Ruenre*tcl: La casa Administra(iuQel. In Titra: Prin mandate poştale. Pentru 1 an *0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 îel. In Strelnetate: La toate ofHoiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL |5 RAM NUMERUL ANUXCIUBILE DIN ROMANIA SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Asjeuce Ha vns. Placide la Bourse, S AnunciurI pe pa*. IV, linia 30 hani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segisestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». Ger-inain, \o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA Ne> 3,—Platza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADM IN IST RAŢIUNEA No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 3. STAPENI LA NOI traiasca justiţia ÎMBUNĂTĂŢIRE V SOARTEI CLERULUI MIREAN DOUE ÎNTRUNIRI DE ALE BUCUREŞTILOR STAPENI LA NOI Firul telegrafic ne-a transmis eri un resumat al unul articol din ziarul Novoie Vremia, privitor la România. Foaia rusească în cestiune zice că abdicarea Regelui Milan e-ite consecinţa tnvrăjbirel sale cu Rusia. „Dupe principele de Batten-berg este rândul Regelui Milan, şi e cu putinţa ca In curând să fie rândul Regelui Carol ale României,. Trebuo să nădăjduim că organele ruseşti mal autorisate de cât Novoie Vremia se vor însărcina de a da răspunsul cuvenit articolului în cestiune, şi vor îndrepta necuviinţa şi lipsa de tact a organului liberal. In adevăr, nici un incident de natură a sdruncina bunele noastre relaţiunl cu imperiul vecin, nu s?a produs, în cât să poată autorisa un limbagiu atât de atingător pentru amorul nostru propriu naţional. Avem şi voim a avea cu toate puterile fără distincţiune relaţiunl de o potrivă cordiale; aceasta însă întru cât vom fi plătiţi cu reciprocitate de acele puteri şi întru cât ele să vor abţine de orî-ce fel de amestec în afacerile noastre interne. Ziarul Novoie Vremia sub cuvânt de a să plânge de o închipuită învrăjbire şi având aerul de a dori ca Rusia să cultive cu România relaţiunl cordiale, caută tocmai a Înăspri bunele relaţiunl existente şi a da un nou aliment unei oare-oare prese, fără ecou la noi tu ţară, care vede pretutindeni mâna Rusiei. Asemenea procedeurî, tind a înstreina simpatiele noastre pentru vecinii noştri!, şi fie încredinţat organul rus că toţi Românii, fie chiar rarii noştri! antidinas-ticî, vor fi de acord pentru a protesta în contra nechibzuitei şi injurioasei sale pretenţiuni de a schimba, prin influenţe străine, forma de guvernământ în România. Nu trebuo însă să ne exagerăm lucrurile. Elueubraţiunile ziarului Novoie Vremia, caro nu e un organ oficios, nu angajează de cât pe redactorii săi şi nu dovedesc din partea lor de cât o absolută necunoştinţă a stării lucrurilor din România. Pentru a răspunde acestor Insanităţi, va fi suficientă protesta- ţiunea energică şi, suntem siguri, unanimă a presei române, care va dovedi organului liberal rus, că să înşală amar când compară România cu Bulgaria. DEPESI EDUCAŢIA NOULUI REGE (Servicii! special) Belgrad, 8 Martie, seara. — Ex-regele Milan a declarat, că vrea si exercite în totul puterea de a da o direcţie educafiuneî regelui fiul siu. In snopul acesta, el va sta adesea în Serbia. ABDICAREA LUI MILAN (Servicifl special) Budapesta, 8 Martie, seara. — In general, lumea e puţin satisfăcută de abdicarea regelui Milan. Această abdicare va permite Serbiei si se sustragă de la nişte obligaţii politice contractate cu Austro Ungaria, ceea-ce n’ar fi fost cu putinţă, dacă regele Milan ’şî ar fi păstrat Tronul. OPINIUNEA D-LUI Zi NKOFF ASUPRA ABDICAHEI REGELUI MILAN (Prin fir telegrafic) Viena, 8 Martie.—D. Z»nkotT, primind la Prag* pe redactorul ziarului Narodni Listy, s’a declarat puţin satisfăcut de evenimentele din Seibia. El nu se încrede tn d. Ristici care s’a Înclinat tot d'a-una între Austria şi Rusia. După d. Zmkuff. ab licarea regelui e mat avantagioase Austriei, pentru cft o fantoma de rege ca regele Milan era o anata In care cine va nu putea să se încreadă. Menţinerea dinastiei Obre-novicilor atârn* acum de atitudinea regenţi or. D. Zinkoff a fost primit de principele Libanul!. E. va merge In curând la Belgrad. DUCELE DE AUMALE AUTORIZAT A Sl INTOARlE IN FRANŢA (Prin fir telegr.) Paris, 8 Martie.— Ministerul a decis se autoriseze reîntoarcerea ducelui de/tumale în E rancia. PRESA GERMINA Sl ABDICAREA LUI MILAN (Prin fir telegr.) Berlin, 8Martie. — Gazeta Germaniei de Nord vorbeşte In termeni simpatici de evenimentele din Serbia. Ea vede în intenţiunea ce a mariifastat’o d. Tiusanovici de a reduce bugetul resboiulul, o garanţie ca guvernul regenţilor se gândeşte serios sa concentreze activitatea sa tn desvoltarea re-surselur economice ale ţării. Ast fel ca Serbia care pân’acum şi a îndep.init tntrunmod conştiincios ob igaţiumle internaţionale, va proba ca se fereşte de or ce ambiţiune resboinica. JUBILEUL MAREŞALULUI MOLTKE (Prin fir telegrafic) Berlin, 8 Martie —Cu ocazia jubileului săfl, mareşalul Moltke a pr.mit felicitările personale ale pereche! imperiale. împăratul i-a remis bustul săfl de bronz; împărăteasa Augusta, o statua mică a Iul Wilhelm I. Impărâteasa Fre-deric i a transmis felicitările sale; ma-rele-duce de Baden i-a rămis el Însuşi ordinul credinţei. Mareşalul a primit de asemenea felicitările împăratului Aust'iel ale tutulor principilor germani, ale Statului-mejor austriac si celui bavarez, şi adrese din mal multe oraşe. UN AVANS DE 100 MILIOANE (Prin fir telegrafic) Paris, 8 Martie. — Barca Franciel a consimţit să înainteze 100 de milioane contuarului d* Scont, in urma Întrunirii şefilor principalelor stabiiiminte de credit care afl garantat creanţa.ce e de altmintrelea pe deplin zâlogită de portofoliul contuarului de Scont. TRAIASCA JUSTIŢIA! Pe ziua de astă-zi, sunt mulţumit. Sunt mulţumit pentru că pot se strig şi eu din preună cu Simeou Mihălescu : «Se trăiască justiţia !» D voastră, care sunteţi nişte gugumani—vorba lui Carp, — credeţi că e lucru lesne justiţia, că e lucru de nimic, că densa n’are de cât se trântească faptele în cumpănă şi se nu înşele la cântar. Ei, de loc; nu merge treaba aşa, justiţia e lucru subţire. D-v.ve închipuiţi că dacă aţi prins pe un om cu mâna în buzunarul d-v. umflându-ve punga cu bani, n’a-veţi de cât se ve adresaţi tribunalelor corecţionale şi că pungaşul are se fie pedepsit? Ve Înşelaţi; justiţia are şi densa chiţibuşurile eî, întor-săturele eT, considerantele ei — mal ales considerantele eî; căci o fi bună justiţia, dar o mănâncă friptă considerantele. Priviţi spre exemplu cazul lui Si-meon Mihălescu : Se dovedeşte cu nu ştiu câţi martori, cu nu ştiu câte probe că Simeon Mihălescu fiind director al Eforiei Spitalelor Civile, a luat cinci, zece, două zeci, o sută de mii de lei bacşiş şi din dreapta şi din stânga, de la arendaşii moşiilor acestei administraţi uni. Prin urmare, in simplicitatea d-v., ce puteţi crede, ce puteţi cere alt de cât ca Simeon Mihălescu se fie osândit la închisoare pentru luare de mită ? Ei, d-v. ve înşelaţi. Justiţia cea nepărtinitoare, justiţia ce? neşovăită judecă alt fel, şi prin graiul d lui Julian, primul preşedinte al Tribunalului I fov, zice : «Considerând că Simeon Mihălescu nu avea calitate spre a arenda moşiile Eforiei, îl a-chit fără a mă preocupa de chestiunea de fapt!!!» Ped v. ve preocupă tocmai chestiunea de fapt, tocmai pungăşia dovedită. şi J ilian ve răspunde: «Simeon Mihălescu n’avea dreptul se a- rendeze moşii... restul puţin îmi pasă I» Cine ştie daca mâine, când veţi prinde un spărgător in casă şi ’1 veţi duce între doi gendarmi înaintea Tribunalului Ilfov, acelaşi Julian n’are se ve zică: «Considerând că spărgătorul n’avea calitate spre a sa introduce în casa reclamantului şi a’i desch de lada, îl achit fără a me preocupa de cestiunea de fapt!» Ei, ce se faci? Aşa sunt capriciile blestematelor de considerante I La ce ar fi folosit Iu Julian se înveţe la cărţi ani întreg', se resroiască toate comentariile juridice, se treacă examene peste examene, pentru ca atunci cânds’a aş»zat pe fotoliul seu preşedenţial se zică cum aşi zice eu sau cum aţi zice d-v. : «Considerând că faptul e probat, osândesc pa X., sau considerând că faptul nu e probat, îl achit!» Dar, în simplicitatea d-v. sunteţi în stare se ziceţi : «Apoi binefrăţio-rule,dacă Simeon Mihălescu nici nu avea calitate spre a arenda moşiile Eforiei, şi tot a luat mită, atunci e de doue ori vinovat ; trebue pedepsit ca un escroc care lua banii victimelor sale, fagâduindu-le un sprijin ce în realitate nu avea!» Aşa e ! Insă când veţi vorbi astfel, ve trânteşte Julian în cap o altă sentinţă prin care se va spune categoric; «Consid rând că Simeon Mi-h' } !« y. i i otaod aSnepv J» oţjpnf lutiu,! ^ 1 ŞTIRI MĂRUNTE * _____________ Un cartuş de dinamita, pus în casa unul negustor diu Thisy, a isbucnit mal noaptea trecută. Nici un om n’a fost atins. Pagubele snnt numai materiale. Se crede că e vre o tentativă anarhistă. Grevele continuă. — La Ckechooee (Florida), un Piele-Roşie din tribul Seminole, ap icat de un acces de frenesie, ’şl-a ucis şapte tova-rărl şi ar fi urmat măcelul, dacă nn ’l ar fi ucis şi pe dînsul. Aceasta dramă a durat douâ-zecl de minute. — Cunoscutul desenator Caslelli e pe patul morţel. El suferă de un autrax, care este grav maieu seamă din cauza stârel diabetice a bolnavului. — Turnul EifTel a atins înălţimea de 276 metri, adică punctul pînâ unde se va putea urca publicul. INTtMPLftRILE ZILEI DIN CAPITALA Un vînator.—Ion Blândeaţă e un vlnă- tor straşnic. In lipsă de alt loc, el şi-a ales palatul CotrocenI A intrat deci în gradina palatului şl a început se împuşte la pâsâri. Nu ştiu dac’o fi’avut partesele împuşte dar ştiu că pe dânsul ’l-a mâncat fript secţia 22. La covrigi.—Pe şoseaua Colintina s'a găsit o căruţa cu 2 cal şi cu un şir de covrigi. De sigur, stăpânul el, în loc se iasă la covrigi a eşit la secţia 17. Cearta cu batae.—Musu Costică Con-stantinescu a tratat cu insulte şi bâLae pe Nicu Goroveanu. Secţia 2-a a tratat la rândul el pe musu Nicu cu un local de dormit. Furt.—Pungaşi de buzunare s’ad înmulţit grozav. Nu e zi ca poliţia se nu pue mâna pe vre-unul nod. Aşa eri a arestat pe un individ Ion Hal care a încercat se fure o pungă cu bani din buzunar. Mort subit.—Un ungur Ianoş Tone a fost găsit mort pe şoseaua Ploeşti. El a fost dus la spitalul Brâncovenesc unde d. d-r Alexiauu va procede la autopsie. DIN JUDEŢE Un monstru.—In ziua de 10 Februarie curent, în comuna Bârsoiu, judeţul Argeş, Mtria Dumitru Ioana, văzând că una din oile sale, care era îngreunată, suferă cumplit din causa durerilor de facere în timp de 6 zile, a tâiat’o. Mielul scos dlu-tr’însa a fost un monstru cu pielea goală peste tot corpul, capul ca de copil, picioarele de dinainte scurte, iar cele de dindărăt cu pulpe groase, urechile de miel şi coada ridicată pe spate. Mouslrul,din nepricepere, nu s’a couservat. Omucidere din cearta.—In seara de 19 Februarie curent, Dumitru Sandu, ţigan din Pitească Paserea, judeţul Ilfov, dând cu arma un foc spre casa Iul Soare Naipu, vecin cu el, ad eşit din casă doi fi! a! acestuia din urmă, Marin Soare şi Cinstea Soare, ca se vaza cine a dat cu arma. Ivindu-se ceartă între tus trei, fiul lui Du- mitru Sandu, numit Ion Dumitru, a dat cu cuţitul, ce purta asupră’l, o lovitură în pieptul lui Marin Soare, de ani 24, dorobanţ cu schimbul; In urma acestei rane, dus la spitalul Pantelimon, Marin a murit în noaptea de 21 curent. O pereche do peste un veac.—In luna trecută a murit în oraşul Călăraşi femea Drăgana Nedelcu Brângaciu, In e-tale de 103 ani; iar în ziua de 14 curent, a încetat din viaţă şi soţul sâfl Nedelcu Brângaciu, în etate de 105 ani. Acesta din urmă n’a fost nici odată bolnav grea In viaţa sa. Moarte în fântâna. La 17 Februarie cor., pe cândNicolae Petre şi Stan Ion, din comuna Cerbu, judeţul Argeş se aflafi săpând în groapa unuî puţ In adâncime ca de 12 metri, s’a surpat pământ din malul gropel şi, căzând peste Stan Ion, ’l a sfărimat ast-fel câ a a încetat pe data din viaţă. Beţie până Ia moarte. — In noaptea de 10 Februarie co"., individul Vasile Cazan Ioni ta, din comuna Glodeanu-Sărat, judeţul Buzea, bând o câtâţime mare de rachia, a încetat din viaţă. Copil morţi din arsura.— In ziua de 10 Februarie cor,, un copil de 4 ani al Iul Matei St. Preda, din comuna Gostavăţu, j ideţul Romanaţl, voind a face foc cu gaz dintr’o butelie, gazul s’a aprins şi a ars pe copil, care a încetat din viaţa până sear. Copilul Vasile, în etate de 2 ani şi jumătate, fiul Iul Gsorge Toader Tânase, din comuna Covasna, judeţul Fâlciu, In ziua de 13 Februarie cor., fiind lăsat singur în casă, s’a apropiat dejvatracu foc, şi aprin-zându-i-se hainele, după câle-va ore de suferinţă, a încetat din viaţă. In ziua de 17 Februarie cor., în lipsa lui V. Maxim din comuna Buciumi, judeţul Iaşi, care era dus Ja pădure, şi a soţiei sale care era In târg, o copila a lor numită Anica, în etate de 2 au!, fiind lăsata singură tn casă, s’a aprins de la foc şi a ars. A încetat din viaţă după un scurt timp. DIN STREINATATE Un fapt curios. — In biserica Clonmel din Irlanda s’a petrecut următorul fapt: Pe când pastorul Byrne, care slujea le-turghia, se puse să citească un comunicat de postul Paştelul prin care episcopul veştejeşte energic purtarea guvernului cu Irlanda, locotenentul comandant al detaşamentului de soldaţi catolici care se aflai! în biserică, ordonă trupei să iasă afară. EI se opuseră; ordinul fu dat încă odată. Atunci preotul opreşte pe soldaţi să’şl părăsească locurile şi aceştia rămân. Numai do) sergenţi urmează pe ofiţer, căruia preotul îl d. clară câ’l va reclama şefilor. Când, dupe slujbă, soldaţii se retraseră, mulţimea îi Însoţi la cazarmă aclamân-du’I şi iluerând şi îmbrâncind pe ofiţer şi pe cel doi sergenţi. Se vorbea în Clonmel că locotenentul a fost băgat la .închisoare. IH F 0HM A TI 0NI Ministeriul de finance a mal depus eri la casa de depuneri şi consemnaţiunî bilete hipotecare perforate tn suma de 2,400,000 lei. -*■- Agiul a scăzut azi la 1 O/O. Iată ce zice ziarul Lupta relativ la proiectul de coaliţiune a liberalilor disidenţi cu unii conservatori. »De şi vre-o trei patru liberali precum dd. Mârzescu, Blaramberg şi Ceaur Aslan, lucrează la formarea uneicoaliţiunî, Insă atât d.D. Brătianu cât şi mulţi alţi deputaţi nu împărtăşesc acest mod de a vedea :* Ni se dă de către o persoană sigură următoarea informaţiune : Acum şease luni când abia se însărcinase d. judecător de instrucţie Papp cu instrucţiunea a-facerei lui Simeon Mihălescu, un domn venit din partea acestuia a mers la d. Gheorghe Cârlova, a-tunci procuror iar astă-zi director al prefecturei capitalei, şi î-a propus ca tn schimbul unei purtări de toleranţă faţă cu Mihălescu şi cu condiţiune ca se facă tot pentru a nu ’l depune, s8 i SC dea suma de 20,000 Iei. D. Gheorghe Cârlova, care e un tener perfect onorabil, a respins cu indignare propunerea mârşavă ce i s’a făcut, şi numai de modestie n’a voit a demasca intenţiunile lui Mihălescu. D. Carlova a repetat eri această declaraţiune faţă cu 6 magistraţi. De altmintrelea, n’am crezut nicl-o dată că d. Carlova ar fi fost capabil să renege acea ce ne a afirmat atunci, cu rugăciune de a nu repeta altora. Erî seară la clubul liberai-con-servator s’a procedat la retnoirea biuroului, al cărui mandat expirase. S’au ales din noii d-nu General Em. Florescu, ca preşedinte ; iar d-niî General Mânu, Alexandru Laliovari, Grigore PSucescu, Ioan Ciufiea, Al. A. Dristorian, C0118I. Olănescu, Constantin Bor-cescu, Const. Strai, Şerban Zianu şi Ion Alexandreseu ca membri. D. Gheorghe Paladi când a aflat eri despre achitarea lui Simeon Mihălescu a zis ; „Această achitare este ignobilă, şi mă mir cum s’au găsit judecători care se fi putut achita pe un om care s’a probat că a furat şi a furat într’un mod grosolan de tot“. Aceste cuvinte, d-nu Paladi le zicea înaintea d-lui Disescu, care le-a aprobat. In urma demisionărei d-lul V. G. Morţun din locul de deputat al colegiului 2-lea de Roman şi în urma invalidărel d-luî Lascar Ve-niamin de la al 3-lea de Roman, alegerile pentru aceste două colegii se vor face la 22 şi 31 Martie. A 3* EDITIUNE CORPURILEÎLEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 25 Februarie 1889 Şedinţa se deşchide la ora 21/2 subprs-sedenţia d-lul general Florescu. Presenţi 92 Senatori. D. N. Fleva anunţă o interpelare privitoare la proectul de lege pentru modificarea codului penal militar în care s’a introdus, după fugosul interpelator — prerogativa Coroanei de a proclama starea de asediu şi In timp de pace, printr’un simplu decret regal. Se procede apoi la alegerea comisiunel care sa elaboreze proectul de lege pentru regularea pensie! stenografilor. Sunt aleşi dd. Mârzescu, Racotă, Boe-rescu, Camârâşescu şi Ciufiea. Se mal votează câte-va indigenate. Se votează împământenirea d-lul doctor Werlheimer precum şi a d-lul Samitca din Craiova : Iar asupra împământenirel d-lul Co-dreanu votul se declară nul, netntrunind numărul votanţilor cerut de regulament. Şedinţa se ridică la 4 1/2 anunţându-se cea viitoare pentru Luni. CAMERA Şedinţa de la 25 Februarie 1889 La ora 11/4 şedinţa se deschide sub pre-şedenţia d-lul Iiariă Isvoranu, fiind presenţi 100 dd. deputaţi. Se fac obicinuitele formalităţi. Indigenate D. N. Blaramberg; cere recunoaşterea calităţel de român a d-lul A. Ciurcu. D-sa arată cum acest compatriot al nostru a fost persecutat de guvernul trecut, pentru câ era un bun ziarist; cum tn streinâtate a avut durerea de a’şi pierde soţia, şi cum tot d. A. Ciurcu este autorul unei inven-ţiuui recunoscuta de toată streinâtatea. Asupra aceste! recunoaşteri d. [Blaramberg cere urgenţa, căci trebue să se dovedească odată, câ dacă avem călăi, apoi sunt şi resbunâtori. (Aplause). Urgenţa se votează D. lou Nădejde cere, ca mai întâia să se voteze recunoaşterea calităţel de romîn şi apoi indigenatele, căci—zice d-sa—străinii pot sa mai aştepte. D. II. Isvoranu răspunde că s’a şi regulat aceasta chestie. D. M. I‘acu cere, să se lase toate de o parte, pentru ca Adunarea să termine cu legea vtuzâril bonurilor Statului. Interpelări D. N. Blaramberg anunţă guvernului o interpelare, întrebând daca este sad nu adevărat, câ în mod subreptice se caută ase introduce starea de asediu în România. D. 1*- Cernatescu îşi amînă interpelarea, în urma cererel d-luî Al. Lahovari ca Adunarea să se ocupe cu legea pentru darea de pământ. Legea bunurilor Statului Se pune la vot amendamentul d* eri al d-lul G. Panu laarticolol 11. Rezultatul voiului Votanti 408 Majoritatea absolută 66 Bile albe pentru 39 Bile negre contra 69 Prin urmare amendamentul s’a respins. Se mal respinge un amendament al d-luî C. C. Dobrescu şi se primeşte art. 11. O pauza D. N. Blaramberg roagă Camera, câ de vreme ce s’a admis urgenţa în chestia recunoaşterel calităţel de Româri a d-lul Ciurcu, să se şi pună imediat la vot. Camera admite imediata votare. Rezultatul votului Votanti 94 Majoritate absolută • • • Bile albe pentru . . . to « negre contra. . • < 26 Prin urmare Adunarea a încuviinţat recunoaşterea calităţel de Român d-lul Alexandru Ciurcu. Reînceperea Se tncepe din nod discuţia asupra legel pentru vtnzarea bunurilor Statului. Articolele 12 şi 13 se votează fără nict-o discuţi". La art. 14, d. N. Ionescu propune un amendament prin care cere, ca tn fie-care nod sat să se destineze şi un loc pentru casa de sanalale. D-sa ’şl desvoltă acest amendament. D-aa arată cât este de necesar să se clădească asemenea case. Şi precum s’a dat loc pentru şcoală şi pentru biserică, d-sa cere să se dea şi pentru sănătatea corpului. Căci—zice d. N. Ionescu.—Latinul zice: mens snna in corpore sano. D. Al. Lubovuri, respunde d-lul Nico-lae Ionescu. Dacă Ora ţiu a zis : mens sana in corpore in sano, tot el a zis : Pulchrum, sed non hic erai locus, www.dacoromanica.ro EPOCA — 26 FEBRUARIE 3 Prea frumos ce a zis d. N. Ionescu, dar nu’şl avea Jocul aci. Acest amendament s’ar putea discuta la legea asupra serviciului sanitar, iar dacă e vorba se'l discutăm azi, atunci trebue s’admitem a-ceste case pentru toate comunele, fie vechi, fie noul. De alt-fel, d. Lahovari nu se opune a-cestul amendament, dar... quod superva-cuum, non nocet. D. Dobreacu-Arges, cere ca să se definească locul ce se va lăsa pentru biserică, şcoală, ele., şi anume câte două hectare. D. Nădejde, cere ca toate acestea se nu le plătească săteni. D. C. Popovici, vrea islaz comunal. D. Valerian Ursianu, cere să se dea şi câte un hectar pentru islaz. Amendamentul d-lul Nicolae Ionescu se primeşte, iar ale d-Ior C. Popovici, I. Nădejde, Dobrescu-Argeş şi Ursianu se resping. Se primeşte fără discuţie art. 14. Articolul 15 se votează cu un amendament al d-lul Ion Lahovari, iar articolul 16 fără discuţie. La art. 17 d. I. Lahovari propune un a-mendament. [Şedinţa urmează]. DEPESI PROCLAMAŢIA REGENŢILOR (Prin fir telegrafic) Belgrad,& Martie.—In proclamaţia a-dresatâ poporului regenţi fac elogiul is-bânzilor strălucite repurtate de regele Milan care merită recunoştinţa Serbiei. Ei regretă abdicarea lui şi declară că misiunea regenţei e de a conserva tronul intact pentru tânărul rege. Proclamaţia mai spune In acelaşi timp că regenţii nu mai aparţin actualmente nici unul partid. Ea constată că nici o primejdie din streinâtate nu ameninţă des-voltarea pacinică şi regulată a Serbiei, Regenţa promite că va veghia ca Serbia să conserve nu numai această amiciţie a marilor puteri dobândită pentru patrie de regele Milan, ci şi s’o desvolte şi s’o complecteze prin mijlocul bunelor legături internaţionale şi al respectului tratatelor. Regenţii terminăzicend: Noi Începem cu un nod rege şi cu o nouă Constituţie, o nouă viaţă, o nouă eră de muncă serioasă şi de economie, vom lucra din toate puterile noastre să inaugurăm pentru producţiunea naţională şi bunul traid al naţiune! sârbeşti, o epocă prospera, menţinând pacea şi ordinea. Respectul dreptului va remâne la noi, ca şi la celeTalte popoare din Balcani, un element de ordine şi de pace. Să ne unim pentru a remite Intr’o zi tlnăru-lul rege o Serbie fericită şi amică a progresului. PRINCIPELE FERD1NAND (Prin fir telegrafic) Sofia, 8 Martie. — Principele Ferdi-nand a sosit azi dimineaţa la Sofia. DIN IRLANDA (Prin fir telegr.) Londra, 8 Martie. — Standard laudă proiectul lordului Hamilton. Daily News 'şi reservâ părerea şi zice că e trebuincioasă o cercetare adâncită a cestiunii. Radicalii au decis se se opună cu tărie proiectului; el speră că d. Gladstone va cărmui această oposiţie. DUCELE DE ACM ALE SE ÎNTOARCE IN FRANCIA (Prin fir telegrafic) Paris, 9 Martie. —Jurnalul oficial publică, decretul care autorisă pe ducele de Aumale să se reîntoarcă In Franţa. (Prin fir telegr.) Roma, 9 Martie. — Grisa minist- ria-lă e definitiv resolvată prin Înlocuirea miniştrilor finanţelor, tesaurului şi lucrărilor. Nouii miniştri sunt: D-nil Seis-mit Doda la finanţe, Gioletti la Tesaur, Finali la lucrări publice. Ceî-l’alţ. miniştri conservă portofoliul lor. GENERALUL B2ULANGER (Prin fir special) Paris, 9 Martie. — Generalul Bou-langer s’a înscris la Otelul Bristol pentru principele de Galles. URMĂRILE AHRICAREI REGELUI MILAN (Prin fir special) Londra, 9 Martie.—Se telegrafiază din Viena lui «Daily Telegraf,» că d l. Zankoff ar fi declarat corespondentului acelui jurnal, că abdicarea regelui Milan va grăbi căderea prinţului Ferdinand. Această părere, ce pare din nenorocire adevărată, adaogă ziarul englez, a început a fi crezută la Viena, unde se tem foarte, ca principele Nichilă al Muntenegrului să nu devie şi Domnitor al Bulgariei. ULTIME INFORMAŢI CM Este ştiut că de mai multe zile d. ministru de resbel a presintat Senatului un proect de lege pentru modificarea codului de justiţie militară. In această lege este şi un articol privitor la proclamarea stăreî de asediu care era regulamentată daca nu ne inşelăm prin o lege de la 1864. Mai multe ziare au tăcut mare zgomot din causa acestui articol şi au atribuit guvernului intenţiunî ascunse pe care el nu le are. D. N. Bla-ramberg în Cameră şi d. N- Fleva la Senat au şi anunţat interpelări în a-ceastă privinţă. Se va vedea cu ocasia acestor interpelări că tot ce se spune în privinţa intenţiunilor guvernului este greşit. Atât este de adevărat că guvernul n’a vrut se ’şi facă o armă din acest articol, în cât legea fiind toarte lungă nici nu s’a vorbit în consiliul de miniştrii despre acel articol, ce s’a discutat numai câte va principii generale care sunt coprinse în noul proiect de lege. D. Ministru de resbel după cât a filăm, nici nu ţine la articolul în ces-tiuneşinu va face nici o obiecţiune daca Senatul va voi să l suprime. Credem a şti că d. general Mânu va declara la Cameră cu ocasia inter-pelărei d lui Blaramberg că daca parlamentul doreşte aceasta d sa este gata a retrage acel articol din legea pre-s in iată enalului. X D, general Mânu, Ministru de Rezbel a declarat de eri în secţiunile Senatului, că retrage dispoziţiunea privitoare la starea de asediu articulată în proiectul de revizuire al codicelui de justiţie militară. Prin urmare interpelarea anunţată azi în această privinţă de d. Fleva, e tardivă şi fără obiect. X D. Ulyse Boldescu, deputat, a fost ales raportor pentru proectul delege asupra pensiu.iilor militare. D-sa va depune Marţi raportul şeii. * Proprietarii împrumutaţi, membri al so-ietăţii creditului funciar rural, sunt rugaţi a se întruni Sâmbătă 25 Februarie la 8 1/4 seara la Grand otel Brofft, spre a se înţelege asupra dării de seamă a consiliului de administraţie pe a-nul 1888, asupra ordine! de zi a adunării generale convocată pentru ziua de 26 Februarie, precum şi asupra diferitelor propuneri, care ar fi a se face. X Luni vom publica un articol juridic în care se va vedea că şi sub punctul de vedere de drept, tribunalul a greşit achitând pe Simeon Mihălescu. X Astă-zi comisia primăriei însărcinată se examineze tâlhăria comisă de foşti prefecţi de poliţie colectivişti, prin imprimarea fără drept a unui număr foarte mare de condieuţe pentru servitori, s’a întrunit la prefectura poliţiei, unde a constatat că cele denunţate primăriei erau exacte. Ancheta se va urmări înainte de parchet, cave va fi sesisat. X Colectivişti au jucat o farsă d-luî Vericeanu. In loc se’l aleagă în locul d-lui Ghermani, al cărui mandat începea în curând, l'au ales în locul d-lui Derusi, ast-fel că d. Vericeanu nu va fi censor al Băncei Naţionale de cât în anul 1891. Aceasta d. Vericeanu o dato-reste d-lui Eugeniu Carada. X Consiliul sanitar al armatei a decis ca inaugurarea noului spital militar se se facă la 15 Aprilie viitor. X Aseară Consiliul comunal s’a o-cupat do chestiunea apelor de conducte. Consiliul a decis ca Filtrele de reservă să fie imediat întrebuinţate. X Eri tribunalul de Vlaşca a judecat procesul ce i se intentase d-luî Poteca, fost prefect al acestui judeţ. D. Poteca era acusat că a favorisat pe sub mână un antreprenor public şi a luat pentru densu,Jdar în realitate pe numele altuia o antreprisă de pietriş. Tribunalul dupe ascultarea re-chisitoriului d-lui pro >uror, a absolvit pe d. Poteca pentru motivul că faptul d-sale nu intră în vre un articol de lege al codului penal, cu toate că se recunoaşte că a comis delictul care i se a-tribue. X Aseară s a terminat concursul pentru catedra de pedagogie şi fi-losofie de la Externatul secundar de domnişoare din Galaţi. Aflăm că d-şoara Augusta Or-ghidan, una din cele mai eminente profesoare din ţară, a reuşit cu distincţiune. X Propunerea celor 32 dd. acţionari, d’a se convoca o adunare generală estraordinară, ţinteşte în esenţă la următoarele modificări : 1. Numărul directorilor se reduce la 3 în loc de 6, iar al cen-sorilor la 4 în loc 'de 7. 2. Tantiemele se suprimă pentru censori, iar guvernatorului şi celor 3 directori li se acordă 4 la sulă, ast-fel că pe viitor 11 la sută din câştig vor trece ca dividend acţionarilor. 3. Se mănţine plasarea în efecte a întregului capital, ca şi pân’a-cum, precum şi avansurile pe wa-rante, deosebindu-se în această privinţă de proiectul guvernului. 4. Banca va avea un stoc metalic de 4 la sută din suma biletelor emise, iar până la treptata transformare a stocului în monotă de aur biletele se vor plăti atât în aur cât şi în monetă de argint. 5. Biletele de bancă să nu fie mai mici de 50 de lei, spre a face să nu se mai ivească sporirea a-giului. Această propunere va fi publicată de Bancă pentru cunoştinţa acţionarilor, apoi distribuită la timp celor ce vor depune acţiuni, conform statutelor în vigoare. X Astăzi s a depus la Banca Naţională de către 32 acţionari, re-presentând 887 acţiuni, o propunere în scopul de ase convoca conform statutelor o aduoare generală extraordinară pentru modificarea or-ganisăreî acestei instituţiuni. SPETACOLE Azi Sâmbăta 25 Februarie societatea «Concordia» Română va da în localul seu din Str. Regală No. 17 o serată dansantă intimă cu musica militară. * * Mercur! 1 Martie d. Ernest Rossi întorcându-se de la Constantinopol va dalaTeatru Naţional piesa Otello, tragedie în 5 acte de Shakespeare. Cu începerea de Duminică 26 Februarie 1889 se va da în Teatru Boulevardulul în toate serile spectacole variate de o trnpa compusă de 30 artiste şi artişti de prima ordine specialităţi In canto, gimnastica, equilibriştt şi dans, etc. Personalul trupei D-ra Aida Sebak, cântăreaţă franceză comică escentrica. D-ra Pasquelina, cântăreaţă » 'escentrică D-ra Trizzi Erdoase » şi germană D-ra Anna Fiari cântăteaţă dănţuitoare escen-tricâ. D-ra Linden cântăreaţă internaţională. D-rele Surorile Reichman, Subrete duetiste. Cor vienes compus de ) . . , 10 dame ) cântăreţe dănţuitoare. Quartet tirolian Grouman compus din 4 dame. D-ra Schmid cântăreaţă internaţională. D-nil fraţi Meilor englezi decnraţl de M. S. D-nu Leo Terzeto escentique The Hamilton terzeto Mephisto. D-nu Janus. Un Vantriloc cu 7 automaţi. D-nu Henri Kraus Director de Orchestra din Viena. Preţul locurilor sunt: Stal 1 lei 4, Locul II lei 2, Locul 111 lei I. Beignoir 20 lei, Belle-Etage lei 1$. începutul la 8 ore precis. ORA 6 1/2 La Camera nu s’a sTârsit cu discuţia asupra art. 17 din legea pentru vânzarea bunurilor Statului. FELICITĂRI (Prin fir telegrafic) Belgrad, 9 Martie. — Sosesc mereQ telegraţme care salută venirea la putere & guvernului radical. Ziarele publică articole simpatice pentru regele Milan. Ele se roaga ca D-zeu se bine-cuvinte-ze pe tânârul rege. Miniştrii aQ depus jurămintele eri In faţa regenţilor şi a regelui, apoi aQ vizitat pe regele Milan. Stabilitatea stare! actuale de lucruri este asigurată. Partidul liberal a con-voncat o întrunire a partidului pentru 5 Martie (stil cechiu) spre a delibera a-supra purtării ulterioare a partidului. M1TROPOL1TII DE LA BELGRAD (Prin fir telegrafic) Londra, 9 Martie. — Se anunţă din Belgrad ziarului Daily News că circula ştirea că Mitropolitul Theodosiu care semnă despărţirea regelui şi reginei va fi înlocuit prin Mitropolitul Mihatl actualmente pribegit la Moscova. MARELE CIRC SIDOLI STRADA POLITIEI No. 7 ZASTA SEABA LA ORELE S PRECIS A18 BRIim REPRESEiWMl HIGtl-I-.lJF’ij: DUMINECA 26 FEBRUARIE la orele 3 p. m. GRANDE MATINEE la orele 8 1/2 seara MARE REPRESENTATIUNE pentru prima oară MOARTEA LUI CROSSO farmigeratul şef al Galabrierilor Mare acţiune mimică combaturl etc., în 3 acte şi 8 tablouri, îuscenatâ de d. Strakay şi esecutatde 100 şi mal multe persoane. LUNI 27 FEBRUARIE Strălucită serată de Modă cu o nouă graţioasă pantomunâ franceză intitulată: PENSIONATUL care fără întrerupere şi cu cel mal mare succes a fost dat la Paris 125 seri consecutive, esecutată cu mare balet de 30 artiste al trupei. DE ÎNCHIRIAT de la 23 Aprilie 1889 Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zece o-cltii, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa. A se adresa Str. Pitar-Mosu 5. DOCTORUL DIMITROPOL de la facultatea din Paris stabilindu-se str. Academiei 29, dă con-sultaţiunl în toate zilele de la 4—6 p. m. FOIŢA ZIARULUI •EPOCA» (5) MAYNE KEID 0 STRANIE IMMPLARE LA CUBA IV (Urmare) — Rafael Carrasco e numele lui ? — Da, siniore. Şi e greii sâ dai peste un blâstfimat mai msre prin împreju-rimele Batabanulul. Da, don Rafael, cum îşi zice el însuşi, sau mal bine don Dracu cum ar fi trebuit sâi se zică. înainte venea pe la noi, dar don Mariano l’a oprit de a mal veni. — Şi pentru ce? A făcut vr’o faptă rea ? — Zeu, cavalere, ol sâ ţ’o spun ; numai să nu spui nimenul ce vel auzi. — Ţ'o făgăduiesc, Gaspardo. Poţi vorbi fără teamă. — Ei bine 1 A cutezat să se uite la încântătoarea domnişoară Juanita. — Gum sâ poate 1 Or-cine înţelege că Începeam să iad aminte la ticălosul acela. — Şi cum s’o aflat de aceasta ? Povesteşte mi această istorie cu toate a-mănuntele, ’mi vel face plăcere Gaspardo. — Bine, siniore. Era Intr’o zi, la o sărbare a plantaţiunel ; i să ceru să zică unul din cântecele sale. Trebue să’ţf spun ca or cât de b'ăstămat este, cântă toarte bine şi dm gura şi mai cu seama din mandolină. Mulţi goa-jiri sunt dibaci ca şi dînsul şi ’şi fac chiar eî singuri cântecele lor. Iată dar că don Rafael să apucă să cânte nişte versuri făcute de dînsul, sad cel puţin, pe care zice că le a făcut el, în onoarea senioritel, şi In care farmecul sed era descris, cam prea viu ; acesta fu pentru el un mijloc de a’i arata cât ÎI plăcea de mult. Dupe acea însă, totul să sfârşi. Don Mariano furios, nu’i mai dădu voe să mal vie pe la plan-taţiune. — Dar seniorita, să supără şi ea ? îl întrebai, silindu mă a ascunde emo-ţiunea care mă strîngea de gît, In timp ce aşteptam răspunsul sed. — A 1 cavalere ! Asta nu ţ'o pot spune. La puţine femei nu le ar plăcea să fie cântate. Uite la dona Eusebea Gomez, fiica unui bogat proprietar de pe aici... a fugit cu un goajiro, numai fi nd că acesta’l cântase nişte cântece în care lăuda ochii eî, frumuseţa el... Mărturisesc că cruda experienţă a lui Gaspardo şi cugetările sale nu tocmai galante mă mâhniră şi’mi dădură nişte gânduri pe care nu le aş fi avut alt fel. Ge-va mal mult de cât curiositatea mă făcu să’l mai întreb încă. — Şi când s’a întâmpla asta ? — Cum ţ’am spus’o, siniore, la sărbare. In toţi anii, dupe ce să sfârşeşte recolta, avem câte o sărbătoare. Ne adunăm, bem şi mâncăm, In cinstea acestui eveniment însemnat. Toată lumea poate să vie la aceste sărbători. Acea de care’ţi vorbec a fost cea mal din urmă : ea a avut loc câte-va zile înainte de plecarea lui don Mariano In călătoria cea mare din care s’a întors cu d ta. Tot timpul câta lipsit, ttnfira, precum trebue să ştif, a stat la mătuşă sa la Havana, şi, de sigur, nu s’a mai întâmplat nimic de atunci. — Atunci, socot câ domnul Carrasco, în vremea acea, ş’a lasat de o parte pretenţiunile d-sale. — Cine ştie ? De sigur bine ar fi făcut de a se hotări la aceasta. Un ticălos ca dînsul să se gândească a fi iubit de o nobilă domnişoara ca dona Juanita Aguera 1 ca şi cum eu m’aşl gândi să fiii mare alcad la Batabano. Dar, ce gândeşte don Rafael, numat el o ştie. Eu unul îl cred în stare a face or-ce, şi e mai viclean decât chiar dracu. Nu cred să fie mal mare hoţ pe toată coasta, şi, dacă e drept ce să spune, apoi el face parte dintr’o societate secretă din care sunt toţi contrabandieril, tâlharii de sclavi, bandiţii şi sclavii negri din ţară. Săptămână trecută chiar, unul din al noştri a zis că l’a întâluit In tovărăşia Crocodilului. — Crocodilul ? Giue’I acela ? — Gum, siniore I nu cunoşti pe Crocodil ? — Nu. — Nici n’al auzit vorbindu-se de el ? — Nici-o-dată. — Mare Doamne, e de mirare. Credeam că toată lumea 11 cunoaşte. — Vezi că te al Înşelat. — Ei bine, se'ţl spun, reluă Gaspardo. Crocodilul e un sclav fugit, un negru, cum să zice, care aparţine mal de mult Iul don Aguera. Dar fiind că era foarte răQ, don Mariano II vîndu altul plantator, un vecin, de la care fugi în curând. Sunt 7 ani de atunci, şi, cu toate aceste, de şi s’a făcut tot In lume spre a’l prinde, nimeni n’a is-butit. Nu că să ascunde straşnic pentru a scapa de cel care’l urmăresc : în fie care săptămână auzi că a trecut prin cutare plantaţiune, că a sedus două saQ trei negrese, şi a pradat pe stăpânii lor. De mai multe ori, s’au organizat goane contra lui şi s’aQ pus pe urma lut câini... şi cel mal buni vl-nătorl de sclavi din ţară. Nu'l putem prinde şi pace. — Trebue să fie în adevăr foarte dibaci, crocodilul ăsta 1 Dar nu’ml spui de ce ’l chiamă aşa ? — A 1 fiind e foarte ciupit de vărsat, în cât pielea lui samănă cu a unul crocodil. De almintrelea, ca şi animalele acele, e nalt şi răQ făcut ; dar cred că i s'a dat acest nume şi din causa că să ascunde de obiceiu prin eleşteieie pe unde să ascund el. Uite, siniore, iată chiar eleşteul unde să zice că să ascunde. II chiamă Zapata şi să întinde foarte departe de a lungul malului. Am trecut chiar prin locul unde a fost văzut, mai în urmă, de unul din sclavii plantaţiunel noastre. Goajirul pe care l’am zărit odinioară era cu dînsul, în ziua acea, şi vorbeaQ împreună foarte serios. Era Duminecă seara ; e dar mal bine de o săptămână de atunci. — Şi dacă Fam întâlni acum, oare ţ’ar fi frica, Garpardo ? — Nu, seniore, nu mî-ar fi frică. Sper că n’at aşa aşa rea idee de curajul meu. Mie, se’mi fie teamă de Crocodil 1 Din potrivă. Aş da mult ca să văd colea faţa Iul cea uricioasa, şi dacă să va întâmpla aceasta vr’o dată, de grabă l'aş apuca de gît. Din partea mea, am mai multe socoteli de regulat cu acest blăstămat, şi, dacă cum-va îmi va ieşi înainte, nuva mai finevoe să pue pe urma Iul câinii care vinează oameni. Şi dacă nu mă va sili să'l ucid pe loc, îţi făgâduesc că nu va mal alerga prin cărările pădurilor, de nu prin cârarea care duce la Închisoarea de la Batabano. O jur pe D-zefl ! — Ei bine I dacă vom avea norocul de a întâlni pe acel primejdios duşman, poţi să te bizui pe mine, Gaspardo. Voi face tot ce rni va sta In putere, spre a te ajuta să'ţl ajungi la ţel. Nu fiind că e un sclay negru, ci pentru că e un blăstemat, cum al spus. Ş'apol e duşmanul d tale personal, al spus’o. — Mii de mulţumiri, siniore. V. Ajunsesem la locul unde flamanzii îşi stabiliseră quartierul general, şi dupe cum ne era frică, mai dinainte, nu găsirăm nici o pasere de aceste. Plecaseră toate, fără îndoială In vre-un alt alt eleşteu al insulei, unde peştii şi scoi-cele cu care să hrănesc, erau mal numeroase. Dar am putut privi un mare număr de ciuburl părăsite, alcătuite din trunchiuri de copaci, In formă de con, pe care şed saQ mai bine se razăm, cu picioarele lor cele lungi, Îndoite sub dtn-sele, cât tine clocirea. Ciubuirile erau toate goale, dar, împrejurul lor, erau movile de scoici stricate, şi multe pene împrăştiate. Făcui mal multe observaţiuni care dealt-fe), m’ar fi interesat foarte mult, dacă aş fi avut gust atuucia de a mă Îndeletnici cu ornitologia, cea ce nu era de loc. Frica ce simţisem dimineaţa era încă în inima mea, o umbră îmi sta In minte şi n’o puteam depărta. Din causa asta chiar lăsa! foarte bucuros or-ce nădejde de a mal vedea flamanzii şi adusarăm din noQ -drumul spre plantaţiune fără a aştepta întoarcerea lor. Pe când călăream de a lungul eleş-teului, în direcţia casei lui don Mariano, Gaspardo îmi ceru voe să mă parâ-sasca şi să se ducă ; voia să vadă pe un prieten al seQ servitor ca şi dînsul al Iul don Marino, şi care să îmbolnăvise ; acel amic locuia la oare-care distanţă de plantaţiune. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA - «5 FEBRUARIE CASA DE SCHIMB 613 I. NI. F E R NI 0 Stradu Lipscani, No. 23 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Gur b u 1 B ucuresti $5 Februarie 1889 6 0/0 Renta amortisabila Cump. 98 1 4 Vend. 58 8/4 5 0/0 Renta perpetua 98 99 3M 0 0/0 Oblig, de Stat 100 i 2 10.3,4 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 7 0/0 Scris. lunc. rurale 1 104 1,2 F5 5 0/0 Scris. func. rurale tt> 3,4 97 3/4 7 0/0 8cris. func. urbane 1 4 1/4 IU 3/4 6 q/0 Scrie func urbane 6 OtO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi us2 103 94 94 1/2 82 82 3/4 5 O/o împrumutul comunal 87 1/4 87 3/4 Oblig. Casei pens (leiiOdob.) 550 26 i împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 50 60 9 90 1000 Aotiuni «Dacia-România» 2/0 25 ■ Naţionala 200 270 » Constructiuni 140 150 Argint contra aur 3/4 , 1 Fiorini austriaci 210 211 Tendinţa fermă 1 Choco Menier LA PLUS GRANDE FABRIQUE DU MONDE BIPLOMES B’HONNEURA LEE EXP0SIT10NS 50,000 KILOSPAIt J01R -SE TROUVE PARTOUT 2 CASA DB SCHIMB *06 MOSCU NACHMIAS ivo. 8, in palatul Principele Dimitrie Ohiha tir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Moţionali (Dacia-BomămaJ Cump6ri si vinde efecte publice si face ori-ee schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de io Februarie 1888 —— m —— i— ii am — | Cump. Vinde 4 % Renta amortisablta t> % Uema auiurusaima 5 % ,, româna perpelna 6 % Obligaţiuni de stai [Conv.rnr.] 5 % „ Municipale 10 fr. Casei pens. [300 L.] ^ % Scrisuri lunciara rurala 6 l % *> ,, urbana 6 6 Acţiuni’ Banca Naţionala’ ***' 3 'A Losuri cerneşti cu prima Losuri cu prime Emis. 1888 busur: crucea rusie iialiai a „ crucea roşie Austriaca cu prima „ crucea rusia Ungara cu prima Losuri Basilica bouinan „ Otomane cu prime im. cu prime Buc. [80 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote (rancese „ ltaliane „ Ruble bârlie RB. Cursul este socotit|ln aur 83X 97 3/4 97 lut $ W* X 91K 10* X iot 9*x 8118 980 13 88 96 41 17 60 69 1 110 18* 100 99 878 63 3/4 98)6 98 tetg ,2* io» 97 104 1/4 101 94 3/4 81 I»C» 76 14 30 17 94 90 1 ti *4* 186 C [00)6 100* 176 DE ARENDAT CHIUI IIE ACI III: PRIMA FABRICA DE STICLĂRIA DIN MOLDOVA BOGDANESCI (judeţul Bacau) Această fabrică naţonală recomandă produsele el, începând de laarti-colele cele mal simple până la cele ma' fine obiecte, precum: lot sortii de sticle, lompe. condelabre, vaze, sticlării pentru uzul farmaciilor, parafe, sticle pentru ape minerale etc etc, etc. Toate comenzile se efectuează cu cea mai mare exactitate şi promptitudine spre mulţimirea onor. pub ic. A adresa comenzile la PRIMA FABRICA DE STICLĂRIA l)!i\ HOLDOVl-BOGDANESCI GARA-ONESCII Această staţiune a Căilor Ferate Române primeşte şi expeditiunî de valoare precum şi telegrame. Pentru aceste din urmă este suficient a le adresa: Moara hydraulicâ, nutrită fabrica de macinat «Constanţi*» 5 Klm. departe de T. Severin, producând făinuri fine 3"00 Klg sau ordinare 10000 Kgr. în 24 ore. Doritorii se vor alresa la «Aeenţia Havas» sau Ia D. M. Ciocazan T. Severin. SE CIUTA UN ASOCIAT afffSSiS exploatarea unei mori sistematice situata 5 klm. de T. Severin. Doritorii se vor adresa la Magasinul Depositului de făinuri al d-lui C. IU. Ciocazan din T. Severin. $ 1 -vjM vfF' 5 BĂILE 000 Strada Politiei, IVo. 4-6 ^ Stabilimentul de bal este deschis tn toate SI zilele de la b dimineaţa p&nâ la 7 seara. 5 Pentru dame băile de vapori sunt des- g chise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 M dimineaţa până la prânz. W Băile calde sunt tn toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direrliuuea. ■ PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE LA EXPOSiTIUNEA UNIVERSALA LA BRUXELLES IN ANUL 1888 -c=2a»tS6Zt!iy>- mmm mmm INVENTIU\E EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doctorului Borsodi pentru vindecarea slabii iunei bărbăteşti. Aparatul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce bărbatului slăbit putere* perduta si ’1 face în zioa cea d’inteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel. l’reciurile: 1 fl. 55, 2 11. 40. 3 (1. 30 TELIER PENTItl! APARATE ELECTRO-METALICE. PATENT DR. BORSODI VIEN, II NESTROYGASSE No. 6 Broşuri detaliate se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România Venzare in rate lunare si s e p t a m anale (-)- CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME ' - _ " ' ~ rfectionat PENTRU FAMILLII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI Aceste Maşine au fost, graţie numeroaselor lor avantagii, premiate la toate esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase Im Pună tă ti asupra altor maşine dj tot feiu' «cesta, Intre care voiu cita: braţul lor înalt, care produce o mânuire uşoară şi comodă, suveici» fura înfirare, aşezarea de sine a acului tn adevărata sa posiţiuoe. depanatorul autonialic, etc. Pe lângă a-cestva, lucrează fără nici un sgomot pentru care a şi fost numită cu drept cuvent „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant şi simetric. Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşine! sunt lucrate în oţel cel mat fin ceea ce coninbue la soliditatea şi durabilitatea el. Deposil de maşine de cusut zise ude Lipsea» pentru cismarî; maşinele «Titania» şi «Ringschiffchen» pentru croitori; iWeliler et Wilsom pentru fabricanţi de lingerie. c. , , ( BULEVARDUL ELISABETHA .STicSSdobf CASAGRAND HOTEL BOULEVARD I bucureşti [ ---( UNDE SE AELa şi DEPOSITUL GENERAL }- Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco 03 S9 P H» CQ 9 9 P & ‘"BtBvr.*■ r r wjz 8a1* tvc, IVI asinele vechi se pri na esc x n schi m Jd (-j- COXSTItUCTOR DE MORI BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, lioulc hydrnuiice, Reposit de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre «Ic Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiuue de curele de piele. (Cataloage şi Preţuri corenle la cerere gratis şi franco) 1094 '- Restaurat şi mobilat cu eleganta din noQ, situat în centrul Capitalei şi al Comerciulul, pr* cuin Camera şi Senat, Banca Naţionala. Creditul Fonciar, Kural şi Urban, Posta centrala etc Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor. In acest Hotel este şi o splendida Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din noii, Consurriaţium (ine, şi preturi moderate, mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţio ala Sn toate serile, condusa de simpaticul srtist român T»che Tone seu. Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s’a Inc eninţat d ini Tasse bteorgiade fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roaga pe Qnorah sa clientela al retncuraia, asigurandu-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat în tot-d’auua probele cele mal frumoase. 1105 Rfimâind cu toată stima T. G. MEDALIE DE ARGINT E ( UMILA BEItBERIANIl Depositu central tn farmaciile domnilor ALESSAMmiU BUCUREŞTI şi I». LAZEAMJ CRAIOVA In detail la loate farmaciile din tzara — UN LEU RULOUL — Cel mal eficace remediu ce se poate întrebuinţa contra tutuior durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadyra, dureri si iritaliuni ale pieptului, Aevralyii etc. etc. Asemeni a se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boaledere ichi.con'usiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, rarii, scrinlitnri, ta aluri, buboae, bătături etc. etc. Fie-carui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata 1189 CALEA M0SII.0kN.40 COLTU LU MIsUN.40 MAGASIN DE COLONIALE MATACHE GEOBGESCU ,,LA COROANA REGALA'1 A vis important pentru Menagiu Recomand marele meu depou cu vin negru vechili analizat si garantat natural, CU preturi foa te moderate şi mai eftin ca ori unde liind producţiune proprie din via iuea, as. menea şt vinuri veelil şi noul prima caliLaie. Vânzarea In va.-e sau pus la buleii şi transportat frunco la domiciliu. Marc Cantitate de liutoae goale de rotii si eognae de la r. pana la 22 vedre ie deslace si se vrnde foarte e.t.n. Mari aproutsiouarl cu toile ari Cnlo'e de bueauie, drogiicrie, delicatese şi conserve de pri a raliiat şi tot