ANUL IV No. 9H
A TREIA EDITIUNB
—w mu iii—a—m
SÂMBĂTĂ 25 FEBRUARIE (9 MARTIE) 1889
N'JMERUL 15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bocnrexei; La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate ofdciele poştale din Uniune, prin mandate poetale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 Iei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL BANI NUMERUL
ANUNCIUR1LE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paria: Agence Ha vas, PUlCCdC ld ftourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl ai reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PAHIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. fcier-inain, \o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
No. 3,—Platza Episcopiei.—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA Ţ IUNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
TRAGERE! PE SPOIRI
PRINCIPIELE LIBERALILOR REFORMELE TERAHESTl
AMEMEATliL LEI LAZARICA
ABDICAREA REGELUI HILAN
TRAGEREA. PE SFOARA
Coaliţiunea se află abia tn stare de proect şi deja aliaţii de mâine tşî aduc acuzaţiunî reciproce de tragere pe sfoară.
Un ziar radical acuza erl pe a-micil d-lul Lascar Catargiu că, în cestiunea ţărănescă, el au votat cu guvernul tn contra tutulor propunerilor liberalilor şi că el nu se sfiesc, în acelaşi timp, d’a urma negociaţiunile cu liberalii în vederea răsturnării guvernului.
Negreşit că cea ce organul radical numeşte duplicitate este numai o dovadă de fidelitate la principiile conservatoare.
Dar totuşi aceste acuzaţiunî, fie chiar neîntemeiate,dovedesc că singura bază a coaliţiunei în perspectivă este tragerea pe sfoară.
încă din ziua când a căzut guvernul d-lul Ion Brătianu, s’a putut constata prin lipsa de sinceritate a unor membri din coaliţie, că ,oposiţiunea-unită tşî atinsese scopul, că unele grupuri nu se mal gândeau de cât d’a profita de victorie şi d’a trage pe sfoară pe a-liaţil lor.
In această privinţă ne aducem aminte de o scenă din cele mal caracteristice, întâmplată a doua zi după alegerile din Ianuarie trecut.
D. Vernescu căzuse la colegiul l-iii de Ilfov. Peste câte-va zile d. Vernescu se duse la d. Dim. Brătianu, unde întâlni pe unul din deputaţii noul aleşi al judeţului Prahova.
Acesta exprimă d-lul Vernescu regretele sale pentru neisbânda listei oposiţiunel-unite în Bucureşti şi spuse că Ploeştenil ar fi ales pe d. Vernescu la colegiul al II-lea, dacă d-sa nu s’ar fi opus la a-ceasta.
—	,Cum m’am opus ?4 întrebă d. Vernescu mirat.
-— »Apoi, răspunse deputatul, nu ne-a telegrafiat d. Dim. Brătianu din partea d-tale, că nu vrei se fii ales la Prahova ?*
—	,Nu din partea mea, în orice cas4 replică d. Vernescu, tn faţa d-lul Dim. Brătianu.
După aceasta ne putem închipui cum ar merge menajul nouilor coalizaţi, când s’ar afla cum-va aliaţi
la putere. Şi nu este de mirat că chiar de acum se se vorbească de unele ziare, de tragere pe sfoară.
In adevăr, tragerea pe sfoară e una din condiţiunile de existenţă a coaliţiunei celei noul. Căci nici principiile comune, nici realisarea împreună a unei opere care cere concursul tutulor, nu unesc pe cei ce au veleităţi astă-zl d'aşî da mâna.
O asemenea coaliţiune nu ’şl poate avea origina de cât în dorinţa d’a răsturna guvernul şi ’şi va avea sfîrşitul în ziua când unul din tovarăşi va putea se tragă pe sfoară pe aliaţii săi.
DEPESI
REGE NTA SERBIEI
(Servicii! special)
Berlin, 8 Martie, ora 8 dim. —
«Norddeutsche allgemeine Zeitung» zice că d. Ristici are un caracter încercat, o judecată sigură, o inteligenţă clară,ce au se asigure existenţa şi prosperitatea Serbiei. Regentul va putea satisface cu alîtmal mult exigenţele funcţiunilor sale, cu cât regele Milan a avut meritul de a fi dat politicei sîrbeştl o bază solidă şi nişte escelente raporturi internaţionale, cari vor permite regenţei se se ocupe în prima linie de politica interioară ale căror dificultăţi aii adus singure abdicarea regelui Milan.
NOUL CABINET ITALIAN
(Prin fir telegrafic)
Roma, 7 Martie. — Noul cabinet e ast-fel constituit: Ud. Crispi, preşedinţia, afacerile streine si interne; Znnardelli, justiţie; Miceli, agricultura; Bertole-Yialc, res-boiu; lîrin, marina; Giolitti, te-saur; Seismil-Doda, ftnance; Finali , lucrări publice ; Lacava , poşte; Hacceli, instrucţiunea publica
Cei cinci miniştri din urma n’au făcut parte din cabinetele precedente.
MARINA MILITARĂ ENGLEZA
Proiect pentru construcţia a 70 vase noi
(Prin fir telegrafic)
Londra, 7 Martie. — Camera Comunelor. — Primul lord al amiralităţii, lord Uamilton, depune un blll pentru construirea a 70 de vase de resboiu. Cheltuiala e preţuita la 21 milioane si 1/2 lire sterline. Construirea acestor corăbii va trebui se (ie sfârşita peste patru ani.
Disculiunea bitului este fixata pentru 21 Martie.
Erl s’a săvârşit la Cameră un act de cea mai mare însemnătate. Legea vîn-zărel bunurilor Statului se poate considera ca şi votată, de oare ce cele trei articole mal însemnate s’au admis.
Precum se ştie, această lege nu este o inovaţie, ea e complectarea sau mal bine perfecţionarea legeî votată de liberali.
Meritele acestei legi sunt mai cu seamă următoarele:
De astă data pământurile Statului se vlnd numai la săteni, fără ca aceştia să plătească ce-va Înainte şi apoi li se da avansuritn bani, luându-se şi precau-ţiunea ca aceste sume să li se dea prin ajutorul unor credite.
Aceste trei puncte de căpetenie, care sunt esenţalegeî, s’au votat, cu toate ca o sumedenie de amendamente au fost depuse în scopul de a se paraliza reforma.
Votarea acestei legi va da roade însemnate.
Mai Întâii! starea sătenilor noştri se va îmbunătăţi într’un mod simţitor.
Toată lumea cauta In adevăr să găsească o soluţiune la cestia ţărănească; guvernul colectivist a căutat numai să
arunce cu spuză In ochii ţârei ţinând în acelaşi timp pe săteni în cea mal cumplită mizerie morală şi materială.
A trebuit să vină un guvern conservator, pentru ca In sfârşit populaţiunea rurală a ţârei să poata răsufla liber,pentru ca să se curme nenorocita situaţie de pân’aci a muncitorilor săteni.
Inc’o lecţie se mai poate trage din votarea acestei legi :
Şarlatanii, exploatatorii bunel credinţe a poporului, lipindu'şi pe frunte eticheta liberalismului, aii căutat în tot-d’a-una să prezinte ţărei pe conservatori ca pe nişte duşmani neîmpăcaţi al ori-căror reforme serioase pentru Îmbunătăţirea soartei maselor populare.
Se făcuse de aci o întreagă legendă, care făcea din noi nişte strigoi.
Această legendă nu mai poate trăi astă zi. Votarea legei pentru vtnzarea bunurilor Statului la săteni va face de sigur să cadă masca speculanţilor politici, va face ca ţara să vadă cine sunt adevăraţii prieteni ai sătenilor; acel ce’î dau vorbe, sad cel ce’i dad pămlnt.
Astă-zl dar, nu se mal poate vorbi de conservatori cum se vorbea odinioară, cs de nişte reacţionari; astă-zl nu se va mai putea susţine, că noi ne în-potrivim la orî-ce îmbunătăţire a stărel economice a săteanului nostru.
Şi în adevăr, ori ce spirit nepărtinitor va vedea, că dacă liberalii ad făcut într’o vreme un pas către îndreptarea relelor de care sufăr sătenii, noi conservatorii am făcut zece paşi şi încă pe drumul cel bun, pe adevărata cărare, care mână la fericirea claselor horop-site de liberali.
S’a vorbit şi se vorbeşte şi astă-zl de reforma de la 1864; se trlmbiţează pre-tutindenea şi cu orî-ce prilej, că la 1864 s'au făcut paşi uriaşi către buna-stare a sătenilor.
Aşa e; dar generaţiile viitoare nu vor uita nici reforma de astă zi
1889 a complectat pe 1864.
PRINCIPIILE LIBERALILOR
Acum doul ani abia, liberalii aii combătut toate ideile guvernului actual, relativ la cestiunea ţărănească, că fiind pericoloase şi chiar revoluţionare.
Când azi aceiaşi liberali ne a-cuză că nu vrem se facem nimic pentru săteni, suntem siliţi a reproduce încă o dată declaraţiunile lor, care dovedesc că aceşti oameni nu aii nici un principiu sfânt şi că dupe trebuinţele causel el pot fi de o potrivă socialişti or reacţionari.
La 23 Noembrie 1885 d. Dim. Brătianu făcea într’un manifest următoarea declaraţiune :
>	Marea cestiune socială a des-fiinţăreî clăcei şi a COHStitui-
rei proprietăţii mici, este re-solyată.4
In 1886 d. Fleva, combătând i-deia d’a se vinde moşiele Statului numai la săteni, zicea tn Cameră:
yDacă Statul este stăpân pe moşiele sale, cu ce drept veniţi d-v. se ziceţi că Statul nu poate se venză cutărei persoane ? Greşită este idea aceasta, căci are un caracter strein de legea vânzării bunurilor Statului. Asemenea idei ne pot duce prea departe, până la violarea dreptului de proprietate.4
Iar d. Ion Brătianu taxa de corupătoare o lege care ar admite ca sg se venză moşii d’ale Statului la săteni, fără ca el sg plătească o parte din preţ înainte.
Iată cuvintele d-lul Ion Brătianu :
„Nu treime se facem proprietar pe omul care na dat nici odată dovadă de bărbăţie or de economie, căci ast-fel îl facem a ji şi mai leneş.1
>	Acela care nu este muncitor şi nu este econom nu poate se aibe
nid o demnitate. De aceia se căutăm se servim pe clasa sătănescă într'un mod binefăcător, iar I1U
într’un mod corupător.4
Tot în 1886, d. Mihail Kogălni-eeanu, vorbind de ideile acelora care ar vrea se se vânză Domeniile numai la săteni, şi fără o parte din preţ înainte, le taxa de
tendinţe revoluţionare.
Nu vom înceta d’a pune sub ochii publicului aceste declaraţiunî, care dovedesc lipsa de statornicie a liberalilor în principiile lor şi o neruşinare ne mal pomenită din partea acestor oameni, care azi taxează de reacţionare ideile pe care acum doul ani le numeau revoluţionare.
AHEIIUDEVTIL LEI LAZARICA
Vâ recomand pe LSzâricâ... Ce nu’l cunoaşteţi ? Lftzâricâ fost ofiţer, acum polcovnic în reservfi, Lâzăric» deputatul, care stă la spatele bancel ministeriale lângă Aposto-leanu, Lăzaricâ frate, care se înţelege în toate, în administraţie, în finanţe, în economie politica, strategie, lucrări publice, Lă-zâricâ cel ce face şi desface majorităţile, compune şi râstoarnă guvernele.
II cunoaşteţi ? Da? El, el este. El are o inimă bună, o inimă largă, o inimă de românie ă ca şi pieliţa.
Când s’a discutat articolul 3 din legea pentru vânzarea bunurilor Statului în loturi mici, articolul relativ la avansurile ce tre-buesc făcute sătenilor, Lăzăncă, ascultând numai inima sa—nu zic mintea, ca sâ nu a-mestecăm luci urile de geaba—Lăzărică a propus urmâtorul amendament pe care T prescriu respectându-I ortografia neacademică dar ruginită :
«Propui ca pe lângă Înlesnirea ce se face locuitorilor rurali cu suma de bani pentru estalari şi cumpărătoare de estrumenle, Statul se vie tn ajutorul claselor industriaşe pentru ale garanta la credite saCi ale înlesni banii trebuincioşl pentru a putea esercita mica endustrie.
Semnat Lazăru Niculescu.
Precum vedeţi, dacă Lăzărică nu are ne-voe de profesor de economie politică, el are mare nevoe de o-cam-dată de un profesor de limba românească ca sS’l înveţe cum sâ 'şl exercite enduslria de deputat o-rator, şi sâ’l procure estrumenlele gramaticale necesare spre a se estala la tribună.
Dar sS lăsăm gramatica la dracu, căci ÎI vine la socoteala şi lui Lăzărică, spre a ne preocupa numai despre umanitarele vederi ale deputatului nostru.
Lăzărică, hotărât sâ înlesnească estalarea tutulor industriilor, are de gând sâ propue de-o-cam dată urmâtoarele proecte de legi spre a veni în ajutorul tuturor Românilor :
1.	Să se facă de către Stat un avans de calapoduri şi piele tutulor cismarilor;
2.	Un avans de postav tuturor croitorilor;
3.	Un avans tuturor proprietarilor asupra chiriilor ce datoresc locatarii;
4.	Un avans de hârtie şi cerneală tuturor gazetarilor—cu condiţiune ca ideile sâ nu fie date de Lăzărică ;
5.	Un avans tuturor deputaţilor asupra diurnei lor pe patru sesiuni.
Aş putea sâ merg aşa înainte până mâine, dar mâ opresc aci, şi’ml fac o întrebare : «Pe Lazâr, patronul lut Lâzârică, l’a deştep-lat Hristos din mormânt; pe Lăzărică, cine naiba s’a apucat săT deştepte din somn?»
Majoritate, majoritate, acestea sunt mendrele tale.
Sunteţi însă poate In stare sfi credeţi că amendamentul lui Lăzărică e o simpla zeflemea.
Zeflemeaua o înţeleg şi eQ, dar ce caută într’însa enduslria, estrumenlele şi estalareal
Lăzărică,draga puiule, de glumeşti or eşti serios, puţin îmi pasă; dar înainte de a mal propune amendamente, mai învaţă ceva româneşte şi laşa giubeaua şi işlicul la o parte. Aieslea t’s estrumenle ruginite, ce nu mal ad trecere astă-zl.
Tibislr.
Compunerea cabinetului radical.— Efectul produsin Serbia de vestea abdicare!—Manifestul regelui Milan— Opinia ziarelor ruseşti. Solemnitatea abdicare!. — Înaintea proclamare! actului. Proclamarea ab-dicarei.
Compunerea cabinetului radical
(Prin ftr telegrafic)
Belgrad, 7 Martie. — Cabinetul radical econstituit dupe eum urmează: Dd. generalul Sava Gruici, presiden-ţia consiliului şi afacerile străine; Petru Velimirovici, lucrări publice; doctor Mihail Vuici, finanţe; Svotozar Milosaljevici, instrucţiune publică; Gregore Gersici, justiţie; Ştefan R. Popovicî, comerţ ; Tauşanovici, interne ; Dimitrie Gj arici, resboiu.
In toată ţara domneşte cea mai mare ordine ; noua situaţiune e generalminte acceptată.
Efectul produs în Serbia de vestea abdicarei
(Prin fir telegr.)
Belgrad, 7 Martie.— Toate ştirile din nountru sunt de acord pentru a constata că abdicarea regelui Mitân a fost primită cu părere de rău, dar pretutindeni se manifestează în a-celaşi timp intusiasm pentru tenă-rul rege. Ordinea domneşte pretutindeni ; armata şi funcţionarii au prestat jurământul constituţional. Proclamaţia regenţilor va apare probabil mâine.
Chemarea radicalilor la putere face o escelentâ impresie în cercurile radicale.
Manifestul regelui Milan
(Prin fir telegrafic)
Viena, 7 Martie. — Corespondenţa Politică publică manifestul prin care regele Milan a anunţat abdicarea sa.
Regele zice că 'şi dedese toate forţele sale pentru reconstruirea ţărei sale, că forţele sale sunt usate. Noua eră care începe cere noi forţe ce densul nu mai are. El face apel la toate partidele politice pentru executarea nuoei Constituţii, recomandând pe regele Alexandru la iubirea şerbilor, accentuând că regenţa e încredinţată în mâinele unor oameni cari sunt patrioţi înţelepţi. Terminând, regele exprimă încrederea sa în Regenţă care va continua se călăuzească ţara în calea progresului, şi va urma aceaşi linie politică in afară, ast-fel în cât să conserve înăuntrul ţării, liniştea şi toate avanta-giile ce regele Milan obţinuse cu a-jutorul bunei-voinţe a Europei.
Opinia ziarelor rusesti
(Prin fir telegrafic)
Petersburg, 7 Martie.—Novoie Vre-mia zice că abdicarea regelui Milan este consecinţa învrăjbirii sale cu Rusia, căci această învrăjbire a făcut cu neputinţă cârmuirea regelui. După principele de Battenberg e rendul regelui Milan şi, adaogă ziarul, e cu putinţa ca în curând se fie rendul regelui Garol al României.
Solemnitatea abdicarei
(Prin fir special)
Belgrad, 7 Martie.—Este cu nepu-ti iţa a se descri impresiunea adîncă ce a produs evenimentul de eri la Belgrad şi în toată Serbia.
Actul abdicarei s’a produs fără ca cine-va, afară de cei mai intimi consilieri ai Coroanei, să fi avut cea mai mică ideie.
înaintea proclamarei actului
După Te Deumul solemn, săvârşit în catedrala pentru aniversarea proclamare! regatului, regele urmat de statul curţei şi de demnitarii tutulor corpurilor Statulu’, s: duse la palat spre a primi felie tarile corpului diplomatic, precum şi a le ataşaţilor militari ai ambasadei din Viena, în presenţa primuiui ministru Eristici şi a ministrului de Externe d-nu de Mijatovicî.
Regele Milan mulţumi corpului diplomatic zicând : «Sincerile mele mulţumiri, Domnii mei, pentru felicitările d-voastre,lertaţi-mă,dar sunt
www.dacoromanica.ro
2
foarteocupat şi ve voi spune numai, că sunt hotărâta abdica. Manifestul ce va apare, ve va desluşi asupra motivelor ce m’şu condus la a-ceasta.»
Dupe aceasta regele luendu’şî re-mas bun de la reprezentanţii streini, care se retraseră consternaţi şi a-dânc mişcaţi, trecu în marea sală a Tronului unde erau adunaţi afară de membrii cabinetului, consiliu de Stat, corpul ofiţeresc şi şefii partidelor politice, afară de d. Garaşanin.
Proclamarea abdicarei
La amiazî se adunaseră in sala Tronului toate corpurile statului, armata şi consiliul comunal al capitalei.
Regele Milan păşi spre tron în soţit de liul seu care se aşeză la stânga 8^, şi învestit cu purpura regală, dădu, dupe înălţimea tronului, citire Vkazului regal prin care pronunţa abdicarea sa şi proclama de rege al Serbiei pe fiul seu sub numele de Alexar dru I iu, până la a cărui majoritate îi institue regenţi întâiu pe d. loan Ristic5, apoi pe generalu belimarkovici şi pe general u Protici.
Dupe citirea sctulir, Regele Milan strigă cu putere şi adânc mişcat : Trăiască Majestatea Sa Alexandru I iu! la care adunarea răspunse în-tr’un chip tunător.
Intre acestea Regele Milan descinsese dupe Tron, pe care se sui Alexandru I-iu înaintea căruia fostul Rege îngenunche şi cu mâna pe cruce şi evanghelie, presta ca întâiul cetăţean şi general al armatei Serbe, jurământul de credinţă tine rei Majestăţi.
Momentul acesta a fost cu desă-xerşire uimitor şi un freamăt neexprimabil îneca sufletele asistenţei.
Apoi Rpgele Miian, cu un glas limpede şi resunător rosti un cuvânt foarte mişcător Regalului Său fiu, spunendu-i că are dreptu a da noului Rege poveţile Sale : Să lucreze pururea în înţelegere cu poporul Seu ; se ’şî aleagă consilieri tot-d’a una din sîmbureie poporului şi să nu se încredinţeze nici- odată oamenilor linguşitori. Doreşte, ca fiul Său să fie pururea înconginrat de consilieri bun', spre a putea adăoga o pagină nouă glorioşilor Domnitori ai Serbiei.
După aceasta Regele Milan îmbrăţişa pe Regele Alexandru, pe cei trei regenţi şi sărută mâna Mitropolitului.
Apoi urmă depunerea jurământului de credinţă noului Rege, da către regenţi, miniştri, generali,consilierii de Stat şi cei-i’alţ demnitari.
După solemnitatea abdicărei, toată asistenţa să împrăştie sdrobită do e-moţiune prin oraş, spre a comunica marele eveniment Surprinderea şi extasul au fost generale la publicarea actului abdicărei.
Despre Cholera, prevenirea,vaccinarea si vindecarea ei
E de prisos se vă întreţin, zice d. prof. Babeş în ultima sa conferinţă, despre toate câte s’au făcut şi s’aU scris în timpul epidermelor precedente de choleră. Faptul este că scrutătorii eraţi pe o cale rătăcită, de oare-ce nu ştiab că cholera e molipsitoare şi infecţioasâ. Se credea că ploaia, apa de teren şi nişte alte predisposiţiunî nedefinite şi neexplicate provocau această boală. Pettenkofler, spre exemplu, renumitul higienist din Munich, presupune ră pentru a se putea explica această boală există trei necunoscute: Causa, locul, şi timpul infectiunei. Dar Pettenkoffer, a devenit bătrân şi numai vede ca a-ceste cestiunî nu mai sunt necunoscute. Va fi chiar scopul acestei conferinţe, de a arata că se cunoaşte foarte bina causa boalei şi împrejurfrile care o produc.
In anul 1883 d-nil Korh şi Gafîkey, doi din membrii institutului sanitar superior din Berlin, au fost trimişi în Egipt, unde se găseau trei alţi delegaţi ai institutului Pasteur, d-nil Roux, Strauss şi Thullier spre a studia a-ceastâ boala.
Elevii lui Pasteur, de- bună seamă din cauza exclusivităţeî lor, neaplicând metoadele lui Koch, nu ajumreau la nici un resultat, şi unul din ei Thullier muri chiar de choleră ca un adevărat martir al ştiinţei, carepar’c» cerea acest sacrificii! în schimbul secretului săd.
Koch prin cercetările sale absolut e-sacte a ajuns acolo, de a putea constata în intestinele celor morţi de choleră o masă mare de bastonaşe mici şi îndoite în apostrofe sau în virgule. Prin tr’o metodă ingenioasă, densul a ajuns do a isola, şi de a căpăta baccili în cultură pură.
Dr. Babeş arată publicului cum Koch a ajuns la acest resultat: Gu o sârmă de platină scoate un mic flocon alb din conţinutul intestinal, îl amestecă cu 10 grame de gelatină alcalisată şi peto-nizatâ ; din această gelatină să infectează altă gelatină, şi în urmă o a treia. Fie-care se toarnă pe nişte plăci de sticlă. De atunci s’a modificat acest pro cndeti turnând substanţe pe nişte borcane plate. Dupe 2—3 zile se desvoltă diferite colonii şi între acestea se află şi coloniele caracteristice de choleră, formate de o grămadă de puncte fine
EPOCA — 25 FEBRUARIE
waiaiogM
galbene Înconjurate de un cerc unde gelatina e topită. Aceste colonii se i-solez pe gelatină în epruvete şi dupe câte-v& zile aspectul se schimbă devine o pâlnie cu o bula de arc sus, şi jos cu o prelungire albă.
Nu există nici un alt microb care să aibă acest aspect şi această formă de creştere. In diarheea care se numeşte cholera nostrns se află câte odată nişte baccili curbi dar mal mari care cresc aproape ca bacilul cholerel, dar sub influenţa lorgelatina se topeşte mal mult.
Culturile de choleră au încă proprie-tateade a se colora în roşudaca leames-trcăm cu un acid hyarocloric sad sulfuric pur. Alte bacterii nu se colorează cumult maipuţin de cât acelal lui Koch. Bacttriele cholerice mai cresc şi pe alte substanţe, pe ogar, pe ser de boţi; s’a constatat că cresc în intestinele noastre pe carne., pe pâine, pe unt, pe ouă, pe legume şi în apă murdară; s’a constatat însă că mor dupe o zi în apa destilatâ sau gazoasă, şi dupe câteva zile mor în apa pură.
Creşte şi în alte substanţe neutre şi umede în pâment la suprafaţa objecte-lor murdare. Koch l’a aflat odată în Inda într’o apă stagnantă din jurul u-nul sat unde se afla cholera. S’a constatat asemenea de d. Babeş şi în urmă de Koch că căldura de 68° omoară aceste bacterii, şi că dacă se usucâsunt moarte.
Substanţe desinfectante ca sublimatul le omoară într’o duluaţiune de 1: 100 000. de acid fenic 1: 1000. D. Babeş a mai aflat că dacă se pune o gută mica de oleu de muştar intr’uri spaţiu unde s’a însămânţat bacilul cholerel acela nu se mai desvoltă. Dacă însă baci ul se află într’o substanţă care îl apără în contra contactului acelei substanţe, densul se nimiceşte cu mult mai greu, temperatura de 20—40 ÎI convine mai bine.
Găina inoculată la ultima conferinţă şi şoarecele au murit dupe 1—2 zile, din organele acestor animale ayem culturi care sunt identice cu cele cu care s'au inoculat animalele; adică cercul probelor e închis, simptomele cholerel sunt cunoscute.
Diareea, caracterul special, devine albă ca o zeamă de orez. In timpul când d. Babeş se afla la Berlin a putut con stata că unul din colaboratorii d-sale acăpătatocholeră în carea şi gâsitchiar în dejecţiunile sale baceli de choleră, adică acest caz era un experiment po-sitiv care arată că cine va poate să capete boala daca e în contact cu aceşti bacili.
Koch a căutat bacili în întregul organism, nu l’a 8flatlnsâ de cât în intestine. D-sa zice oft nefiind'de cât acolo, numai prin gură poate şefi ajuns acolo, adică că omul trebue se capete boală prin mâncări şi băuturi reci de oarece o temperatură mal înaltă sati mal inferioară nu’l ucide, ’l împedecă însă în libera sa desvoltare. S'a studiat rela-ţiunea acestui microb cu putrefacţiunea, şi cu alte bacterii ca să se constate care sunt bacteriele care îl împedic în desvoltarea sa şi s’a aflat că într’adevăr anumite bacterii ca bacteria de putrefacţie şi altele împedecă desvoltarea microbului. Insă nu’l omoară, remâne viu şi chiar poate deveni mai tare în acţiunea sa dacă influenţa bacteriei de putrefacţie încetează. Toate aceste date sunt adevărate şi interesante şi celor ce seîndoesccă bacilulul se datoreşte cholera, experienţele făcute asupra animalelor In conferenţa trecută sunt tot atâtea probe certe — se pricepe că nu se poate inocula pe oameni. In rândul trecut s’a văzut cum trebue procedat ca să ne convingem.
Gamaleia crede că va putea profita de aceste experienţe pentru a preveni cholera. Insă va trece încă poate mult timp pănă ce vom ajunge acolo. Trebue o masă mare de cultură nevirulenta pentru de a vaccina şi atunci se naşte întrebarea dacă vaccinul are un efect mal lung de cât cum se crede, numai câte-va zile.
Afară de acest°a culturele cholerel sunt toxice, o cantitate mai mare a u-ne> culturi chiar dacă e slăbită sau chiar sterilă adică dacă microbi sunt nimiciţi. Ferron a vaccinat şi el în contra cholerel, de si nu cunoştea faptele descoperite de Gamaleia, totuşi proceda întocmai ca d'mul. Totuşi însă vaccinarea Iul Feron nu are efect bun de oare ce mulţi din vaccinaţi au căpătat choleră.
Avem Insă mij'oace mult mal bune de cât or ce vaccinare în contra cholerel mij oace care ne pot servi de a combate or ce altă boaia molipsitoare sad or ce epidemie.
Aceste mijloace sunt acele care se bazează pe cunoştinţele noastre asupra vieţei bacilulul cho erai, 1’ evităm şi 1’ omortm înainte de a ajunge în organismul nostru.
X.
ECOURILE ZILEI
M. S. Regele a lucrat azi de dimineaţă cu d. ministru de interne, principele Alexandru Stirbey.
—x—
M. S. Regele va vizita zilele acestea lucrările ce se întreprind la Arcuda precum şi reservoarele de apă.
—x—
D. general Mauu, ministrul de res-bel a aprobat un nou regulament interior destinat scoalelor militare. —x—
En a sosit în capitală ultimul detaşament din bolnavii de ochi ce erau la monastirea Dea!u!u;.
Aceşti bolnavi In număr de 35, cei din urmă cari aii mai rămas, au fost internaţi la spitalul militar.
—x—
D. ministru serbesc, a fost primit
eri de M. S. Regele în audienţă privat».
—x—
Diseară o nouă întrunire a studenţilor în medicină va avea loc la societatea studenţilor.
—x—
Aflăm cad sub prefect de Snngov a reuşit se pue mâna pe 3 tâlhari evadaţi din Văcăreşti şi care orga-nisaseră o bandă de hoţi de cai.
—x—
Din causă că în întâia săptămână a postului balurile publice sunt interzise, în urma disposiţiunei luate de I. P. S. S. Mitropolitul, balul so-eietăţei Studenţilor Universitari Unirea, s’a amânat pentru mi-careme (15 Martie) în mod irevocabil, când vor asista la bal şi M. M. L. L.
—x—
La societatea Studenţilor Universitari Unirea va avea Duminecă, orele 2 ziua,şedinţă publică, când d. V. Sion, va desvoltă conferinţa sa : Omul şi vorbirea.
—x —
D Maiorescu ministrul cultelor şi instrucţiunei publice, a primit eri o delegaţie a studenţilor în medicină care au cerut readucerea d lui dr. Asaki.
—x—
D. Dim. Sturdza fost ministru al instrucţiei publice a cerut o audienţă M. S. Regelui.
—x—
D. general E. Arion, inspectorul general al artileriei, a insnectat eri de dimineaţă regimentul 2 de artilerie.
—x—
D. dr. Thiron începe astă-zi probele orale pentru concursul ce’l susţine spre ocuparea catedrei dePatho-logie generală de la facultatea de medicină din Iaşi.
—x—
Graţie măsurelor ce s’eu luat, în curând se va putea începe vaccina rea paserilor domestice contra boa-lei aşa numite cholera gâiflelor şi care se manifestă sub forma unei adevărate epidemii, ca mijloc preventiv.
—x—
Delegaţiunile consiliului general al judeţului Teleorman, aoraşelorA-lexandria, Roşiorii şi Zimnicea au adresat Camerei deputaţilor un memoriu relativ la construcţia unei ramure de cale ferată de la Roşiori prin Alexandria la Zimnicea.
Memoriul este însoţit de o tabelă statistică a comunelor ce va avea a percurge această linie şi învederează într’un chip netăgăduit imensele foloase ce va trage avuţia generală a ţârei prin înlesnirea comunicaţiu-nilor şi a transporturilor în aceste ţinuturi mănoase. Ceea ce ne face a spera, că atât Adunarea cât şi guvernul vor depune toată bunăvoinţă a realisa cât mai nezăbovit dorinţa teleormănenilor, ce e nu numai în folosul lor ci în interesul general al comerciului ţărei.
Cu acest prilegiu ne îndeplinim o plăcută datorie a aminti ministerului lucrărilor publice, că prin legea construcţiuneî liniei ferate Costeştî-Măgurele este prevăzută prelungirea de la oraşul Măgurele spre Dunăre la punctul Cătină, pentru care a fost admisă urgenţa, în cât e de mare trebuinţă a se executa această prelungire chiar în primă-vara a-ceasta, pentru ca recolta de estimp să poată fi dusă la Dunăre fără transbordament..
ŞTIRI MĂRUNTE
*
Richard Peacock, deputat radical din Lancashire în Camera Comunelor, a murit a Manchester.
—	Se scrie din Venţia, că baronesa de Vetsera, însoţită de a doua sa tlicâ şi de fratele său, se găseşte acum la otelul Bri tanic, unde crede că va rămâne cât-va timp.
Baronesa trăieşte foarte retrasă şi nu primeşte pe nimeni.
—	Fratele mal mare al d-lul Gladstone este foarte greii bolnav.
El este în etate de 85 de ani.
Sunt temeri grave despre sănătatea sa.
—	Unele ziare spun, că ministrul coloniilor ar fi foarte ostii conversiunel datoriei din Cuba.
—	Contesa de Paris a sosit la Madrid, venind de la Villamanrique. Ea a descins la palatul regal. In curind va pleca la Londra.
—	In Camera vieneză s’a închis discu ţiunea asupra bugetului.
Moarte prin arsura.—Copila Ţinea, fiica Iul D. Apostol din Cânpina în etate de 4 ani, umblând pe lângă gura sobei în ziua de 15 Februarie curent, ’şî a aprins hainele fiind lăsată singură în casă, şi arzăndu-I pântecele, picioarele şi peplul a încetat din vieaţă.
Mort pe drum.—Nicolae Tudor Bâlă-nescu, în etate de 60 ani în ziua de 16 Februarie curent, pe când se înapoia din comuna Haimanalele la Ploeştl, fiind apucat de epilepsie, nenorocitul bătrân a încetat din vieaţă pe şoseaua judeţeană.
DIX STREIN ATATE
Camera Ungureasca. — «Parlament ori cdrcima?» Asa întreabă cunoscutul literat maghiar Gyulai într o poezie publicată în Nemzet, poesie ce reproducem întocmai zice Tribuna precum urmează:
Câtă sfadă 1 Ce urlare!
Este această sală mare
Cârclmă ori e parlament?
Ce presidiu? Ce statute?
Veci n’o scoatem din dispute,
Şi scandalu’i permanent!
Hălâlăitura proastă,
Asta e parola noastră;
Şi gaminu’l patriot.
Nu idei, ci ’njurfiturâ —
Prostii răcnim în largă gură,
Mort e tot ce-1 liber, tot.
Au drept cel mulţi, dar se tacă,
Cel puţini se siliţi pleacă —
Am turbat cu toţi aici.
Schâcheny, Deâk. cuminţii.
Meargă în pacoste cu sfinţii:
Idol azi e Slarcsevicl.
Accident la Opera.— In noaptae de la 4 Martie st. n. pe la trei ceasuri, pa când balul de la Opera cea mare dm Paris era mal animat, se auziră uişte ţipete de desperare în sală. Un domn căzuse de la a Lreia galerie, şi din IVncire se oprise la a doua. Un pompier şi un decorator al teatrului l-au alergat în ajutor şi l’au dus în cabinetul doctorului Operei unde i s’afl dat cele întâi îngrijiri apoi l’au dus acasă. Ele un belgian, agent de schimb, Walther Herberts. Starea lui e foarte gravă.
Hemuscare.— Nişte agenţi al siguranţei au aflat la Paris, în Calea Viiliers, seara, un om de vr’o 30 de ani întins la pământ şi gemând. E' se apropiară de dânsul, şi acesta rmrturisi că absorbise lau-danum şi că fiind apucat de dureri cumplite voise se se ducă la spital dar căzuse pe drum. Duoâadu’i la spital şi cercetând iiâ"tiele sale se afli că acest individ numit Georges D... furase la Rouen şi apoi se refugiase la Paris. Dar aice îl apucă remuş-carea care îl făcu se încerce a se sinucide spre a scapa de desonoare.
ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI
DIX CAPITALA
Itutac. — Doi olteni precupeţi luându-se eri la cearta s’afl luat la bâtae. Unul din el a fost grea rănit Ia cap.
Dânsul a fost dus îndată la spitalul Col tea unde medici afl declarat că rana e foarte gravă.
Furt. — Un individ anume Moise Tane a fost arestat la gara Plo ştl sub înculpaţia de a fl vrut se fure din buzunarul unul voiagior o pungă cu bani.
DIX JUDEŢE
Casatorii. — In tot cursul carnavalului trecut s’a celebrat în oraşul Ploeştl recăsătorii.
noastre zice, Gazeta Transilvaniei, şi prin care se respinge aprobarea statutelor societăţii de lectură române «Mi-nerva», ce au voit să-o Înfiinţeze studenţii români de la universitatea din Cluşid. Acesta este atentatul cel mal nou îndreptat în contra limbeî şi a culturii noastre, în contra drepturilor şi a libertăţii studenţilor români.
Iată ce a hotărlt ministrul Cssky în înţelegere cu colegul său de la interne br. Orczy :
Nr. 4293.
Dela ministrul de culte si instrucţiune publica
Statutele societăţi! «Minerva» pe care ascultătorii de limba română de la universitatea din Cluş şi-aQ propus sâ o înfiinţeze, care ml-s’aO presentat de câtră Senatul universitar cu adresa sa No. 1144 din anul şcolar trecut, le retrimit împreună cu hârtiile alăturate spre a lua dispo-siţiile de lipsă, pe lângă acea înştiinţare, că după ce ascultători) de la universitatea din Cluşid au deja cercuri de cultivare în cari fie-care ascultător de la universitate fără deosebire de religie şi de naţionalitate poate întră ca membru, mai departe dupâ-ce în Ciuşiu exista biblioteci literale şi sociale, institute şi reuuiuni debi-ne-faocre pentru toate ciasele societăţii; ba de fapt funcţionează în Ciuşiu şi o filială a Asociaţiunel pentru promovarea li-teraturei şi a culturel ronâne din părţile ardelene şi ast-lel existenta societăţii din vorbă e cu totul superflua; după ce în fine considerând uumerui cel mic al ascultătorilor universitari de limba română şi taxa prea neînsemnata ce ar fi a se plăti de câtră membrii soiietâ.il, această societate nu s’ar putea susţinea cu propriele sale puteri — din toaie aceste conside-rante am afl it în coinţelegere cu d. ministru de interne, că statutele, în care şi aşa unele puncte sunt neclare şi uşor ar putea da naştere unor abusuri, nu se pot aproba.
Budapesta, 4 Februarie 1889.
Conte Csaky m. p.
INFORMATICEI
Eri seară s’a ţinut adunarea acţionarilor Băncii Naţionale.
S’au ales censorî dd. Al. Veri-ceanu şi Derussi şi director d. Th. Stefănescu, cu 1800 voturi contra 400.
Azi a fost un consiliu de miniştrii care a durat o oră şi jumătate.
D. prim-procuror Voinescu-Bol-dur va face azi apel în contra sentinţei tribunalului care a achitat pe Simeon Mihălescu.
Vom publica motivele invocate de d. Voinescu-Boldur.
D. prefect al judeţului Ilfov, a trimis tutulor sub-pref^cţilor o circulară foarte detailată asupra măsurilor de luat contra vagabonzilor ce bântue satele judeţului.
D. prefect face atenţi pe toţi funcţionarii d-sale şi asupra propagandelor socialiste ce s’ar încerca să se facă printre săteni.
Din cauza viscolului circulaţia pe calea ferată e întreruptă între Făurei-Brăila, Cuilnitza-Slobozia şi Bucureşti-Feteşti.
D. general Mânu, ministrul de resbel,a luat dispoziţiunea ca toate regimentele din capitală se înceapă se facă marşuri militare şi exerciţii de tir la câmp.
-SBS-
Se vorbeşte cu multă insistenţă despre candidatura d-lui Stătesc.u (Eugeniu) la colegiul I de Muscel, devenit vacant prin nevenirea d-lui
I.	C. Brătianu la Cameră.
Comisia însărcinată de Senat cu revizuirea regulamentului s’a întrunit eri seara.
Se crede că întreaga lucrare va fl terminată mâne sau cel mult poimâno.
DE PESTE MUNŢI
Atentatul cel mai nou, contra Românilor
Dăm loc asta-zi în tr aducere fidelă decisiunei ministeriale despre care am vorbit In numărul de MercurI al fo&iel
HOŢIILE DE LA EFORIE
PROCESUL
LUI SIMEON MIHĂLESCU
Şedinţa de la 23 Februarie 1889 (Urmare)
SENTINŢA TRIBUNALULUI
Având în vedere ordonanţa d-luî jude instructor al Cabinetului III prin care trimite în judecarea Trib. corecţional pe Simeon Mihălescu sub inculpaţiunea delictului de mituire.
Ascultând pe d. Procuror în rechisi-toriul săfi şi pe inculpat In apărarea sa.
Considerând In drept că prin legea din 1864 relativă la înapoierea administrării averi'or Eforiei spitalelor civile din Bucureşti şi regulamentul pentru administraţiunea ei din anul 1868 resultă în mod neîndoios ca Eforia spitalelor civile din Bucureşti este o ad-ministraţiune publică.
Considerând că ca însărcinaţi acestei administraţiunî publice, să fie pasibili de delictul de mituire urmează ca darurile sau promisiunile să le fi pretins sau luat spre a face sad a nu face un act privitor la funcţiunea lor.
Considerând în specie că atât în legea de la 1864 cât şi In regulamentele de la 1868 şi 1882 se prevede că Eforii acestei administraţiunî sunt singuri însărcinaţi cu administraţiunea averei ei, că chiar din regulamentul de la 1882 result â că Eforii sunt aceia care ţin licitaţinnile moşiilor şi că toate contractele de arendare se fac în numele şi se semnează de eî prevazendu se chiar în regulamentul de la 1868 că toate corespondenţele trebue a fi semnate de cel puţin doi din Efori.
Considerând cele expuse resultă, că Simeon Mihălescu în calitatea lui de director al Eforiei şiînsărcinatul ceste! ad-ministraţiunicu arendarea moşiilor el; că ast-fel fiind, fara a ne preocupa de chestiune de fapt, faptul imputat tui S meon Mihălescu nu întruneşte elementele constitutive ale delictului de mituire prevăzut de art. 144. c. p.
Pentru aceste motive :
In numele legei;
Tribunalul
Ach tâ pe Simeon M hălescu de faptul de mituire ce i se impută.
Cu apel
Dat şi citit în şedinţa publică astă-zl 23 Februarie 1889.
Iulian, Cristopol, Osc. Niculescu.
fi 3* EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 24 Februarie 1889
Şedinţa se deschide la 2 1/2 sub preşe-dinţa d-lul general Florescu.
92 Senatori de faţă.
D. I. Plesnita arată că examinând dosarul construcţiei tunelului de la Bărboşi ’l a găsit fără început nici sfârşit şi fârâ o urmă de studii, or caet de sarcini asupra acestei însemnate lucrârl. Pentru care, interpelează pe d. Ministru al lucrărilor publice în privinţa executârel lucrâreî tunelului îacestie, spre a se lămuri răspunderile.
D. I. Ciullea dă citire în a treia lectură propunerel d-sale în privinţa admitere! dreptului la pensie al stenografilor, dân-du’i următoarea desvoltare :
«D-lor Senatori. Motivele ce ne-a îndemnat de a face propunerea aceasta susceptibilă de a se transforma în proiect de lege, sunt arătate în ©spunerea de motive In protogomenele ca s6 zic aşa, ce preced proiectul de lege. Aceste motive sunt întemeiate pe consideraţiunî de fapte, es-puse şi supuse la vederea fle-căruia din
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 25 FEBRUARIE
iri«i i——
noi. Şi tntr’adev&r se poate tăgădui că arta stenografă nu consumă tn mod deosebit flsicul şi intelectul celor ce o esercită din causa tensiune! membrilor tutulor organelor ?
Din această cauză funcţionarii stenografi tşl slăbesc flsicul şi Intelectul, tşl slăbesc simţirile mult mal repede de cât cel-l’alţl funcţionari biurocraţl.
Ar fi dar şi nedrept şi neuman ca aceşti funcţionari isbiţl de incapacităţi şi infirmităţi fisice din causa servicilul, să fie lăsaţi pe drumuri, tocmai fiind-câ s'au devotat acestei carieri. Aceasta d-lor nu or fi câtuşi de puţin încurajator pentru tinerii ce ar dori să se devoteze artei ste-nografice.
Din potrivă cu propunerea noastră, care tinde oare-şl-cum la îmbunătăţirea soar-tei stenografilor, am putea fi siguri că va fi un.stimulent pentru|ca tinerii de valoare şi de merit săîmbrâţişeze această artă, indispensabilă timpilor moderni.»
I'rintzul Gr. Stur.dza susţine propunerea şi rosgâ Senatul a o încuviinţa.
Senatul ia în consideraţie propunerea d-lul Ciuflea şi decide a se trimite în studiul unei comisiunil speciale.
Se votează legea pentru strămutarea reşedinţei comunale din Valea-Satulul în satul Grajdurile din judeţul VasluiO.
D. I*. Grailistcanu, dă citire raportului comisiuuei însârciuată cu sLudiul pro-punerei d-lul St. Greceanu pentru reedifi-carea Sărindarlul.care conchide a se lăsa la aprecierea guvernului, soluţiunea cestiu-nel.
D. St Greeiami mulţumeşte comisiu-nel Senatului şi în special d-lul P. Grâ-dişteanu, pentru siraţimintele pioase ce arată tn privinţa acestei propuneri, găseşte însă că, concluzia propusă de raport nu prea e lămurită. Pentru cape propune un amendament prin care cere, ca guvernul să fie invitat a face un studiU techuic şi tn marginile mijloacelor bugetare să hotărască reedificarea Sărindarului.
Comitetul delegaţilor, în unire cu guvernul respinge sub amendamentul d-lul G 1*0 ce an u
1.	I*. S. losif al Ungro-VIahiei, mitropolit primat al României, zice că, dupe cele zise de d. St. Greceanu Senatul împreună cu guvernul va admite în unanimitate propunerea d-lul Greceanu. Em. Sa insistă asupra însemnâtaţel istorice a Sărindarului şi trebuinţei neapărate, pentru prestigiul credinţei străbune şi a bi-sericel naţionale, ca biserica Sărindarului să fie reedificatâ pe locul uude se află.
1.	P. S. lasif mitropolitul Moldovei, spune că, dupe cele zise de I. P. S. Mitropolitul |primat, nu’i remâne de cât a cere raportorului să lămurească, ce a voit să tratez în raport, ridicarea unei nuol catedrale mitropolitane, or reedificarea Sărindarului, care are un drept netăgăduit la existenţă pe locul unde se află, în puterea titlurilor sale istorice şi mal cu seamă a însemnatei sale averi pe care a absorbit’o Statul.
D. I*. Gradisteanu, lămureşte că, dacă ar fi a se construi prea departe catedrala, atunci urmează a se reedilica Sărindarul, iar dacă cathedrala se va aşeza în aproprierea Sărindarului, atunci s6 i se dea numele Sărindarului, care ar ceda locul s6Q.
D. St. Grecianu, întrerupe.
D. Viee presediute M&rzesen, care prezidează, rechiamă la calm pe interlocutori fiind vorba de Biserică.
D. 1*. Gradisteanu, profită de prilej, spre a face o lungă, şi romantică digresiune artistică, revendicând restaurarea şi menţinerea tutulor monastirilor monumente istorice ale neamului românesc. Crede terminând că, locul Sărindarului nu mal are nici o importanţă istorică, încât numele său se poate perpetua şi într’o nouă Biserică cathedralâ a Capitalei.
D. Alex. Floreseu se miră de confu-ziunea ce se face cu reedificarea Sărindarului, cu transferarea numelui asupra unei clădiri, ce ar fi a se construi aiurea 1 Oratorul cere a se vota propunerea, spre a se consacra cel puţin inalienabilitatea locului Bisericei Sărindar, şi neafectare.a sa unei alte destinaţiun ,rfemâind a|se ree-difica Sărindaru la timjul oportun. Terminând, zice, că nu se poate nici schimba, nici da altă destinaţiune unul loc istoric pe care s’a aşezat o fundaţiune pioasă şi tot ce s’a zis asupra locului Sărindarului că,ar împiedica înfrumuseţarea Capitalei, nu este întemeiat. Aşa că. Sărindarul tre-bue menţinut şi reedificat. (Apiause).
Se pune la vot amendamentul d-lul St. Greceanu cu bile şi se respinge cu 33 contra, fiind 30 pentru.
I. P. S. losif ni Ungro-Vlahiel, Primat al României declară, în numele Episcopatului, că s’au abţinut de Ja vot, din momentul ce guvernul s’a opus amendamentului d-lul Greceanu şi aceasta spre a nu se confunda votul Episcopatului, cu tendinţele partidelor politice.
De asemenea, se respingem o foarte mare majoritate şi amendamentul d-lul Grădiştea nu cu concluziele raportului.
D. II. Racoltâ, crede că, de vreme ce amândouă amendamentele afl fost respinse, propunerea d-sale pentru ridicarea Statuel lui Matei Basarab rămâne în pi-cere.
D. G. Fîllpescu, crede a şti că guvernul n’a fost conira amendamentului d-lul Greceanu, ci a spus că n’are mijloace.
D. P. Gradisteanu, in cestie personală, regretă aserţiunea d-lul Filipescu, care ar pune la îndoială onestitatea declaraţiu-nei sale ca raportor, caa ce nu poate permite nimenui.
D. vice-preşedinte Mârzescu, la întrebarea d-lul Greceanu, respunde că, ces-tiunea ireedificârel Sărindarului remâne neatinsă, în cât propunerea poate reveni din nod în sinul Senatului.
D. St. Greceanu : luăm act.
Se votează legea prin care se autoriză comuna Focşani la unele taxe.
Şedinţa se ridică la 5 ore, anunţându-se cea viitoare pe mâine.
CAMERA
Şedinţa de la 24 Februarie 1889
La ora 11/4 şedinţa se deşchide sub preşedenţia d-lul Ilariu Isvoranu , fiind faţă 97 dd. deputaţi.
Cestia Assalii
D. d-r Atanasescu, are cuvântul spre a’şl desvolla interpelarea privitoare la demisiunea d-lul d-r Asaki şi la destituirea ilegală a doctorului Kiriak.
Oratorul începe prin a arăta câştigul i-mens ce a făcut ţara prin venirea doctorilor Bibeş şi Asaki.
In cursul vorbire! d-lul d-r Atanasescu, cer cuvântul dd. G. Panu, I. Nădejde, N. Voinov, N. Geaur Aslan, d-r Severeanu.
D. d-r Atanasescu arată, cum d-rul A-saki a fost lovit de mulţime de piedici din partea d-rulul Râmniceanu care spre ruşinea ţărel mal stă în fruntea facultâ-ţei de medicină (apiause).
D-sa arată apoi, că d. d-r Severeanu a făcut intrigi pentru ca se persecute pe d-rul Asaki.
Arată toate fazele prin care a trecut d. d-r Asaki şi cum în cele din urmă acesta amărât, a trebuit se părăsească ţara.
Căci, zice d. Atanasescu, se întâmplă adesea în această ţară, ca mediocrităţile se învingă talentele reale care se ridică de-asupra nivelului comun.
Sfârşind, oratorul întreabă ce măsuri va lua ministerul pentru înfiinţarea institutul hirurgical, pentru readucerea doctorului Asaki şi pentru redarea locului a-vut de d-rul Kiriac.
Face apoi apel la toţi, ca se lupte pentru aducerea armoniei la facultatea de medicină (apiause).
D. G. Dem. Teodorescu, respunzând, zice că d. d-r Asaki a fost favorizat de toată lumea, iar nu persecutat.
D-sa nu pricepe sistemul deputaţilor de a se lua dupe curentele din afara parlamentului. Nu trebue se ne plecăm la toate pretenţiile studenţilor, căci aceasta ar însemna anarhie (sgomot).
D-sa sfârşeşte zicând, că poate se lingă picioarele d-rulul Asaki cine o vrea, dar d-sa nu (întreruperi).
D. T. I. Maiorescu, recunoaşte meritele d-lul d-r Asaki.
Când a venit d-sa la minister, s’a pomenit cu demisiunea d-lul Asaki, ’l-a rugat se nu şi-o dea şi d-sa a cedat. Peste cât-va timp iarăşi şi-a dat demisia. A-tuncl studenţi aii rugat pe d. Maiorescu se intervie personal pe lângă d-r Asaki ca se’şl retragă demisia. L’a rugat, şi a-cesta şi-a retras-o.
Intr’o zi a aflat că d-r Asaki a plecat peste noapte în Franţa, lăsând toate baltă.
Azi e rugat se’l recheme în ţară.
D. Maiorescu declară că va face tot ce-I stă prin putinţă, iar în privinţa cererel de a se da afara d-r Râmniceanu din decan, d-sa nu poate interveni de oare-ce decanul e ales de către profesori.
D. Maiorescu declară sfîrşind, că recunoaşte cum că trebuesc făcute multe îmbunătăţiri în învăţământul medical şi le va face. (Aplauze)
Se cere închiderea discuţiei.
D. Voinov vorbeşte contra şi d. N. Io-nescu pentru.
Se cere iar înehiderei discuţiei.
Ccslii personale
D. Dr. Severeanu are cuvîntulîn chestie personala.
D-sa arată, că nu-I de loc amestecat în această afacere şi se miră cum e adus in
discuţie.
Recunoaşte meritele d-lul dr. Asaki şi arată, că a fost între cel d’intâifl, care au aplaudat venirea d-lul Asaki In ţară.
D. I»r. Atanasescu spune din nod, că d. Severeanu s’a împotrivit ori-câror îmbunătăţiri de adus în învăţământul medical...
D. dr. Severeanu. — Nu e exact.
D. dr.Atanasescu.—Ba e aşa. Ne-am consultat cu dv. şi cu d. dr. Sake Stefă-nescu înc amera de alături, şi dv. aţi zis, că vâ mulţumiţi pe cât aveţi.
D. dr. SakeStefaaeseu. — Aşa e !
D. dr. Atanasescu sfîrşeşte zicând că d. Severeanu s’a împotrivit tot d’a-una d-lul dr. Asaki.
Moţiunea
D. dr. Atanasescu depune o moţiune prin care se cere readucerea d-rulul Asaki.
Moţiunea se trimete la secţii.
Şedinţa se suspendă 10 minute.
Legea bunurilor Statului
La redeşchidereaşedinţei, se ia în discuţie legea venzârel bunurilor Statului.
Se dă citire art. 4.
D. Valerian Urseanu îşi desvoltă un amendmeutjCare nu se primeşte.
(Şedinţa urmeaza).
D E P E S I
ABDICAREA REGELUI Ml LAN SI PRESA RUSA
(Prin fir telegrafic)
Moscova, 8 Martie. — Gazeta de Moscova crede că singurele personagii sârbeşti cari au prestigiul cerut pentru a domina partidele sunt regina Natalia şi mitropolitul Mihail. Ea povâţueşte deci pe regenţii sa-1 rechieme şi sa urmeze sfaturile lor.
Iată cum e conceput procesul verbal al liberalilor desidenţî nuanţa Dimitrie Brătianu.
*Sub-semnaţiI, luând angaja mentul de a lucra pentru isbânda causei liberale, hotărâm că de azi în colo se ne întrunim în salonu otelululuî Mânu de doue ori pe săptămână.»
Acest proces verbal a mal fost iscălit de doui deputaţi liberali disidenţi. Ast-fel numărul celor sub-iscălitî pen’acum se urcă la 22.
*
D. Constantin Olănescu, a ales raportor în proectul de privitor la construirea unei ferate Bârlad-Bărboşî-Galatî.
X
M. S. Regele a vizitat azi ca-sarma regimentului 1 de geniu.
*
D. N. Geaur Aslan trebuia să citească în şedinţa de azi a Ca-merii un proiect de lege pentru desfiinţarea Domeniului Coroanei şi înlocuirea Apanajelor prin un spor de listă civilă.
D. Aslan n’a găsit încă cele 7 iscălituri cerute do regulament pentru a putea fi presintat Ca-merii acest proiect de lege.
E probabil că d. Aslan va ceti Luni această propunere.
X
Consiliul comunal e convocat pe mâine la 8 ore seara.
*
In întregul oraş, sentinţa de eri a tribunalului, în afacerea Simion Mihălescn, a produs cea mai pe-n’bîlă impresiune şi a cauzat cea mai mare surprindere.
X
Procesul ce d. comerciant Stai-covicî a intentat d-lul Hechter,bancher, pentru nişte bonuri furate ce s’au găsit la d-sa s’a amânat pentru ziua de 23 Martie.
X
D. procuror Paraschivescu a fost delegat din partea d-lui procuror general, pentru a ţine fotoliul ministerului publiej pe lângă Curtea cu juraţi, de la 1—15 Martie, iar d. procuror Mavrus de la 15 Martie până la sfârşitul sesiuneî.
X
D. prim procuror Voinescu Bol-dur a făcut azi apel la grefa sec-ţiunei întâia de tribunal şi la prim-preşedintele Curţei de apel.
D. Voinescu aşteaptă formularea sentinţei tribunalului pentru a re dac ta motivele sale de apel.
X
Duminecă la 26 Februarie la orele 9 dimineaţa va avea loc în Ir unirea congresului Cooperatorilor români în localul societăţeî ,,Concordia Română" din str. Regală, unde d. inginer Urlăţeanu va vorbi despre „organisaţiunea industrială în ţară".
X
Citim în R. Liberă de azi relativ la achitarea lui Simeon Mi-hălescu :
Tribunalul Ilfov a achitat pe d. Simeon Mihâlescu.
Trebne să aşteptăm motivele în drept ale acestei sentinţe, — ds oare-ce în fapt culpa d-lul Mihâlescu este îndeniabilâ — înainte de a ne rosti asupra el.
Or care ar 11 aceste motive, afacerea va merge în apel.
fost
lege
linii
voltarea pacinică şi regulată a Serbiei, Regenţa promite câ va veghia ca Serbia să conserve nu numai aceasta amiciţie a marilor puteri dobândită pentru patrie de regele Milan, ci şi s’o dtsvolte şi s’o complecteze prin mijlocul bunelor legături internaţionale şi al respectului tratatelor.
Regenţii terminăzicând: Noi începem cu un nod rege şi cu o nouă Constituţie, o nouă viaţă, o nouă eră de muncă serioasă şi de economie, vom lucra din toate puterile noastre să inaugurăm pentru producţiunea naţională şi bunul traid al naţiunel sârbeşti, o epocă prospera, menţinând pacea şi ordinea. Respectul dreptului va remâne la noi, ca şi lacele l’alte popoare din Balcani, un element de ordine şi de pace. Să ne unim pentru a remite Intr’o zi ttnăru-lul rege o Serbie fericită şi amică & progresului.
PRINCIPELE FERD1NAND
(Prin fir telegrafic)
Sofia, 8 Martie. — Priucipele Ferdi-nand a sosit azi dimineaţa la Sofia.
DIN IRLANDA
(Prin fir telegr.)
Londra. 8 Martie. —Standard laudă proiectul lordului Hamilton.
Daily News ’şi reserva parerea şi zice că e trebuincioasa o cercetare adâncită a cestiunil.
Radicali! au decis se se opună cu tărie proiectului; ei speră câ d. Gladstone va cârmui această oposiţie.
ORA 6 1/2
La Camera şedinţa s’a ridicat la ora 6, dupe ce s’a votat pana Ia art. 11 din legea venzarei bunurilor Statului.
PROCLAMAŢIA REGENŢILOR
(Prin fir telegrafic)
Belgrad, 8 Martie. — In proclamaţia adresată poporului sârb fac elogiul is-bânzilor strălucite repurtate de regele Milan care merită recunoştinţa Serbiei. Ei regretă abdicarea iul şi declară că misiunea regenţei e de a conserva tronul intact pentru tânărul rege. Proclamaţia mal spune în acelaşi timp că regenţii numai aparţin actualmente nici unul partid. Ei constată că nici o primejdie din streinâtate nu ameninţă des-
D-na Sultana A. Strajescu, Nicolae Străjescu, Giorge Strajescu, d-1 şi d n& d-r. Andreescu, d-1 şi d-na Ginger, d-na Efrosina Canachi, d-ua Ecaterina P. Canacbi, d-1 şi d na Giurgescu, d-1 şi d-na Căpitan Goroneanu; roagă pe toate rudele, prieteni şi cunoscuţii se bine-voiască a asista la ceremonia funebră a decedatului mult regretat soţul, fiul, fratele, ginere şi cumnatu lor.
fostul comisar poliţienesc în Capitală mort la 23 cor., orele 5 p. m. In etate de 32 ani. Ceremonia funebră va avea loc mâine Sâmbătă 25 Februarie orele 2 p. m. la biserica Precupeţii Vechi strada Romană. Aceasta va servi ca invitaţiuni particulare.

:a
MARELE CIRC SIDOLi
STRADA POLITIEI No. 7
SÂMBĂTĂ 25 FEBRUARIE
A18 Mim REPilEDATU
HIQH-L1FS
cu program foarte interesant şi întâia oară
GR AND STEEPLE-CHASSE
SAU
VANATU DE CERBI LA CÂINELE NEGRU
ălugasinul de Drogue, Coloniale si Delicatese
ION TETZU
*
Succesorul Iul GERSABEK-OVESSA Sămânţă de Trifoi adeverat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resitentă, asemenea semânţă de Iarba pentru nutreţul vitelor si ini'runuiselarea gradinelor
Reuşita şi producţiunea garantată A F* E MINERALE
din toate sursele indigene şi streine Comande efectuez în toată România
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(4)
MAYNE-REID
0 STRANIE NTEMPLARE IA CliBA
iii
Auzisem adesa vorbindu-se de această specie de vlna't, de greutatea de a te apropia de el şi de a’l omori, şi în numeroasele mele călătorii nu putusem ucide nicl-o pasere de aceste. Pescarii din America sunt foarte mari, au pene de coloarea flacărel, şi să prind foarte cu greu. De acea doream să capăt vre-o câţî-va ca să’ml văd numele lipit pe picioarele unul din el dupe ce’l voi da să’l Impăeze In vr’un museu oare care.
Pentru toate aceste cuvinte, primisem, de şi cu părere de râu, propunerea lui don Mariano de a’ml petrece ziua din urmă la vlnătoarea de pescari.
De altmintrelea, fiind că eleşteul nu era foarte depărtat de casă, puteam sâ măcelărim cât am fi vrut, şi apoi sâ ne întoarcem de vreme înainte de masă. Seara, voi avea Încă timp să fac să mi se ierte lipsa mea de către acea a cărei tovărăşie ml-era de acum mal scumpă de cât or-ce soiţi de sport.
Dupe ce am zis adio stăpânei casei, şi dupe ce primii răspunsul el aşa de plăcut: «pe disearâ» eram să plecăm, gazda mea şi cu mine, când un om călare veni In fugă, sâ cobori de pe cal şi, apropriindu-se repede de don Mariano, II zise câte-va cuvinte şi II luă la o parte. Ei vorbeaţi foarte încet, dar cea ce spuneaţi trebuia sâ fie foarte
serios şi să’l privească de aproape ; cel puţin aşa mi să păru dupe privirele, mi scările şi animaţia lor.
Dupe ce sfârşiră de vorbit, necunos-cutuţ să sui iar pe cal şi plecă din noii, In galopul cel mai mare, precum venise, pe când don Mariano sâ apropia de mine şi’mî zicea :
— Seniore, sunt desperat de cea ce să ’ntâmplă, dar nu mai pot merge cu d-ta. Insă asta să nu te Impedece de a vîna pescari. Gaspardo teva duce la locul unde vine ei de obiceiti şi vel putea să ucizi câţi vel voi, fără de ajutorul meii. Mă voi întoarce înainte de noapte şi destul de curând spre a prînzi cu d ta. Aşa dar adio şi, cum ţ’a spus sora mea adinioare : pe disearâ 1 Politeţa mă împedeca de a Întreba pe gazda mea mal amănunţit.
Şi, In adevăr, părea că n’are timpul de a’mi răspunde. Dupe ce ’mî strîn-se mâna, el sărise pe cal şi să depărtase In grabă.
Par-câ voia să ajungă pe straniul cavaler care nu să mal vedea.
Această schimbare de program şi plecarea repede a iul don Mariano nu ’mi păreau de fel stranii, de şi îmi făceam fel de fel de gânduri. Nu vedeam atunci pentru Intăia oară cavaleri sosind dar la casa gazdei mele, apoi pornind din nou, ln cea mal mare grabă, ca şi când ar fi adus nişte de-peşi foarte însemnate. Gel puţin, In gândul meii, îmi Închipuiam că aceşti oameni erau trimişi oare aduceaţi ştiri însemnate şi misterioase.
însemnate, eravi fără îndoială, judecând dupe felul cum mişcau pe gazda mea. Băgasem de seamă, de mal multe ori, câ veselia sa se cam tulburase, şi ştiam că nu de geaba putea sâ se schimbe ast fel.
Şi ce alta putea să’l mişte mal mult do cât Independenţa Cubei ? ln fapt îmi şi mărturisise chiar că aceâsta era
scopul acelora visite misterioase precum şi a necontenitei sale frămîntâri. ln schimb îl asigurasem că eram cu totul de partea acelora care susţineau a-ceastă nobilă causă. Atâta puteam face de o cam dată. Nu era treaba mea, şi chiar dacă mi-ar fi venit gustul să mă amestec în luptele politice a le insulei, afacerile care mă adusese ar fi fost de ajuns ca să mă ţie în frîfi.
Purtarea ciudată a gazdei mele nu mă miră atunci mal mult de cât altă dată ; cu toate aceste, când 11 văzui câ dispare aşa de iute, ce-va ’ml spuse cs primejdia era apropiată, că atmosfera morala a insuloi Cuba era încărcată de electricitate şi că o groznică furtună era să isbucnească în curând.
Eram gafa să plec, precum am spus, când gazda mea mă părăsi. Cuprins de o neînţeleasă presimţire, perdusem or-ce dorinţa de a vina şi nu’ml mal venea să mă duc la locul de întâlnire al pescarilor. Eram să petrec mal bine stând acasă.
Stâtul dar un moment pe loc, neşti-ind la ce să mă hotâresc. ApoT, de o data, îmi veni idea că don Mariano ar fi putut găsi ciudat că am stat acasă In lipsa lui, mai cu seamă că mă văzuse gata de plecare şi mă credea atât de Înamorat de acest soiţi nou de sport pe care mi’l lăudase foarte mult.
El nu ştia nimic despre duiosul sim-ţimînt ce să născuse între sora lui şi mine.
Idea bunel cuviinţe ce trebuia păstrată mă hotărî ; şi lăsând frîu calul ui meu, plecai la trap, urmat mal întăl, apoi călăuzit de Gaspardo care era să mă ducă la locul ce’i arătase stăpânul seil.
Gaspardo era un om ciudat, vrednic a fi descris în câte-va cuvinte. Nu era un sclav ca cel-l’alţl, pe care’i întrebuinţai!, dupe puterile lor, acasă sad la câmp. Nu, era vînătorul stabimentulul.
Menirea lui era de a aprovisiona masa cu vînaturi; dar, pe lângă aceasta, mal era şi pescar, când era nevoe şi de peşte la masa. La moral ca şi la fiuic, era un timp deosebit. Era nalt, şi largele lui umeri, erad foarte cărnoase ; avea în vine sînge de la cel puţin trei rase bine deosebite : european, african şi indian. Părea a fi Indrâsneţ. In fond, era foarte bun, temându-se de D zeu şi cinstindu-1 în felul Iul, dar neavând teamă de nici un om. Despre curajul şi puterea sa, îmi dăduse mal de multe ori dovezi. De când eram oaspetele stăpânului sed, nu ne priveam ca străini unu pe altul, şi nu Intăia oară atuncia, ne duceam la vînâtoare, fără don Mariano, de câte ori fusese tmpedecat de o dată de a ne Însoţi, ca In ziua aceia.
Vînătorul cunoştea foarte bine locul care’i fusese Insămnat; de multe ori vlnase pescari de aceia cărora li să zice flamanzi şi mă ducea drept la dînşd fără şovăire.
Să putea întâmpla să nu găsim pă-serele la eleşteul unde ’şî făceau cuibul. Şi fiind că tn acel cas s’ar fi întors numai spre seară, ear noi trebuia se fim acasă înainte de masă, n’ar fi fost lucru ciudat ca sa să ne Întoarcem fârănicî-o ispravă.
Gaspardo mă prevestise.
Aceasta nu era tocmai plăcut, dar în sfârşit tot puteam să văd ciuburile acelor păserî cu picioarile peste măsură lungi, pe care stau ca pe nişte cata-lice, şi ast fel puteam să le cunosc mal bine. Tot era o mângâere.
Pe când întrebam şi despre altele pe vînătorul, care ca mulţi semeni al sel, era foarte tare în cunoştinţele sale ornitologice, lecţia ce’ml da fu deodată întreruptă de un om care mergea pe a-celaş drum cu noi.
Încercarăm a’l ajunge, dar, în momentul când eram să’l atingem, să repezi pe o cărare la o partea drumului
şi, într’o clipă, nu’l mal văzurăm din pricina copacilor care’l ascundeau. Şi acesta trebuia să fie un om ciudat judecând dupe cele ce văzusem ln scurtul timp cât umblasem înaintea noastră. Era îmbrăcat cu jacheta de catifea brodată şi cu un pantalon de aceiaş stofă, foarte vechi. O şarfâ de matasâ roşie îi încingea mijlocul şi ’I spânzura pe coapsa dreaptă. Purta uo pumnar lung al cărui teacă lovea pintenii care stră-luciaii In scările sale mexicane; pe spate, avea o puşcă scurtă şi în mâna stingă ce-va care sămăna a ghitara.
IV
Aceste toate le văzusăm dintr’o ochire : ÎI zărisem puţin şi trasurile feţei, când în momentul de a apuca pe cărarea cea dosită, privise înapoi, pe dupe umăr.
N’avea nimic în el care să’l poată face plăcut, din potrivă. Posomorită şi ameninţătoare, faţa lui părea şi mai' sinistră din pricina pălăriei sale celei mari, cu margini late, pe care ş’o pusese pe ochi.
—	Cine’i omul ăsta, Gaspardo ?
—	Un goajiro (cântăreţ din ghitară), siniore.
—	Un goajiro 1 ce face el aice?
—	Goajirul petrece zilele sale cu băutura iar noaptea joacă. N’are de cât hainele care i le vezi pe spate şi calul pe care umbla. Şi încă mai adesa, calul şi şeaua au fost furate : să prea poate ca aşa să fi Peut acela p^care l’am văzut. M’aş prinde pe ce vrei că Rafael Garrasco nu le a dobâudit prin mijloace cinstite.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 25 FEBRUARIE B&mammmm
CASA DE SCHIMB
613
. NI. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 33
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul B u o u r e s t i
24 Februarie 1889
	Cump.	Vend.
6 0/0 Renta amortisabila	98 1 2	98 3/4
5 0/0 Renta perpetua	98 3/4	99
6 0/0 Oblig, de Stat	100 i 2	100 3,4
6 0/0 Oblig, de st. drum de fer		
7 0/0 Scris. func. rurale	104 3/4	105
5 0/0 Scris. func. rurale	66 3/4	97
7 0/0 Scris. func. urbane	1041/4	104 3/4
6 0/0 Scris func. urbane	tl)2	103
6 0]0 Soris. func. urbane	94	94 1/2
Urbane 5 0/0 Iaşi	82 1/4	32 3/4
6 0/o împrumutul comunal	87 1/4	87 3/4
Oblig. Casei pens. (leiiO dob.)	250	260
împrumutul cu premie	50	60
Acţiuni bancei nation.	990	1000
Acţiuni «Dacia-România»	275	285
» Naţionala	260	270
» Constructiuni	140	150
Argint contra aur	1	1 25
Fiorini austriaci	209	211
Tendinţa fermă	1	
„FABRICI DE MASINE AUGSBURG"
IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe actual de la 1 Decembre 1875
IVEasine de Paolietat şi de Satinat. Elevatoare pentru edificii cu mai multe etaje Instalatiuni de Transmisiuni de Masine cu Aburi şi de Turbine
Fondată în anul ISiO
Masine de tipar cu 1 cilindru IVlasine de tipar cu 2 cilindre IVEasine de tipar pentru a tipări de o dată cu 2
culori
IVIasine de tipar cu cilindru ) funcţionând IVEasine de tipar fără cilindru ) pedal Instalatiune cu mecanismul cilindric al ccrnclei pentru maşini simple si maşini pentru imprimat a 3 culori
MASINE DE TIPAR ROTATIVE
pentru a tipări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni, şi pentru a tipări de o-data cudoue sau cu mai multe culori. Cu Aparate de fnituit după cea mai nouă con tructiune cu titvă şi cu cuţite de faituit rotative.
Toate Maşiriele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit cel mai mare tiragiu având tot-o dată o funcţionare sigura si fara sgomot.
Am furuisat până la Ixnnarie 1889: 3150 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului In Bucureşti, şi un mare numer la cele mai însemnate Stabilimente typografice în România.
Itepresentanţi pentru România dd. KUBESCH & SIEGENS, BUCUREŞTI STR. SM ARD AN 53
Tot d’odată mai putem procura şi diferite alte Masine de tipo-litografie si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Cleiu şi ori ce alte utensilie pentru Tipografie din fabricele cele mai renumite.
iiLBFSCIl et SIEGENS
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, in facla noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-liomdnia)
| Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 38 Februarie 1888
4	% Kenta amorlisabila 8 % Kema amorusumia
5	%	,, româna perpelua
6	% Obligaţiuni de stat [Conv.rur.]
5 %	„	Municipale
10 Ir. ,. Casei pens. [300 L.]
7	% Scrisuri funciare rurale
5	%......................
7 %	„	,, urbane
6	^	laşi
Acţiuni Banca Naţionala
3 % Losuri serDesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losun crucea roşie Italiana ,, crucea roşie Austriaca cu prima ,, crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basitica porneau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	Italiano
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotii in aur
Cel mai frumos si nimerit cadou pentru familii
M0LDACOT ROTATIV
PATENTLONDON

mim de cusut
portatiaă de buzunar cu duble împunsături nedes. cusătoare
«Fermecătoarea» este o perfectă maşină de cusut cu împunsătură din suveica. Ea coasă fără nici o deosebire ori-ce materie, de la şifonul cel mal subţire până la cel mai gros postav chiar şi piele. Această maşină este so-idă şi durabilă. Ea este aşa simplă că nici o dată nu poate să se strice. Fiecare, chiarşi un copil poate învăţă în câte-va minute se coasă.
PRECIOL LEI 15
MAX LICHTENDORF
Singurul Representanl
pentru România, Bulgaria, Serbia şi | Grecia. Bucureşti, Bulevardul Elisabe-tha, casa
Gr and Hotel du Bulevard
Unde să află depoul general şi unde trebue să se adreseze ori-ce comandă.
Se trimite această maşină ou instrucţiune contra unul mandat poştal de Lei i7, franco în toată ţara.	(109)
BĂILE
Cump. Vinde	
83*	83 8/4
97 3/4	98*
97	98
1U0	100*
87	87 S
240	244
104 S	104
96 *	97
104 %	104 5/4
101	iot
94*	94 3/4
82*	88
990	IA*
i*y.	74
13	14
ÎS	30
îi	17
41	44
17	*>
40	54
65	60
1	1 24
210	m
124	126
100	100*
99	100
270	i76
	
Strada Politiei, No. 4—6
Stabilimentul de bâi este deschis în toate zilele de la b dimineaţa până la 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt des-chise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 « dimineaţa până la prânz.	W
Băile calde suni în toate zilele la dis- fg posiţia onoratului public. Direcţiunea. ®
|k|l Iir\7 ţ III! casele din Calea Griviţa No. lAL I L i/. Vili. 70, compuse din şapte camere. trei bucătării, mai multe magazii, grădină in fundul curţi etc.
Doritorii se vor adresa la d. avocat Athana-siad stradă Manea Brutar No. 12.	(1153)
SOCIETATEA DE «ASALT ARTIFICIAL SI CERAMICA DE COTROCENI
Capital Social: 1,500,000 lei întreg vărsat
Y}
'1
SOBE DE PORŢELAN
Aceste Sobe fabricatiunea Societatei sunt
CELE M\AI ELEGANTE SI EFT1NE
A se adresa pentru ori-ce comanda la Direcţiunea Societatei Strada Domnei, No. 14 bis Bucureşti.
NE h Cil'RUT $1 DF.lt VIII E
nr 1/PV74DF Calea Victoriei No. 77 (e-IIL miMnEl îagiul 1). — Mobile com plecte pentru un cabinet elegant, făcute din-stejar sculptat, aproape noue de tot: mobil; pentru salon şi sală de mâncare; serviciu de masă; biblioteca, coprinzfind 450 volumee trăsuri etc.
DE MRIAT SI DE Vf.HIRR tateadin
Bulevardul ElisabetaNo. 12. In par te sauîn total.
UN TINTtt ONEST SI MUNCITOR caută un lll I IA fi II post de îngrijitor de moşie. A se adresa la d. Iieinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64.	1109
Casele din str.
Clemenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2.
RE AR ÎMI 11(Mit REACUIA:
Moara hydraulica, numita fabrica de macinat «Constanţia» 5 Klm. departe de T. Severin, producând făinuri fine 3000 Kig. sau ordinare 10900 Kgr. in 24 ore. Doritorii se vor adresa la «Agenţia Havas» sau la D. M. Ciocazan T. Severin.
cu un capital de 70,000 lei pentru exploatarea unei mori sistematice situata 5 klm. de T. Severin. Doritorii se vor adresa la Magasinul Depositului de făinuri al d-lui C. M. Ciocazan din T. Severin.
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPLIN VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurourile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
SE C4UTA lli\ ASOCIAT
726
Direcţiunea generala.
■ zataiaaigaaiiMKCZBmg^a
I
COMPAMA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 3.—BIUROUL L BUCUREŞTI, STR D ESCUL P—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE ??k SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRICŢIE
MOTORI HYDRAULICI, STÂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
--GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPĂBGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
940
pnHnHnHmssHBmMans
AVIS IMPORTANT
Compania de Gaz din Bucureşti are onoare a informa pe onor. Public ca pentru a da satisfacţiune la mulţi Abonaţi cari cer o presiune de gaz mal mare, a aşezat în mal multe regiuni ale Capitalei conducte de un diametru mal mare.
Efectul se resimţi cu începere de astă zi Luni i9/3i Decembre 1888.
Ca aceasta ocaziune Compania aminteşte că ori care ar fi presiunea în conductele principale, Abonaţii singuri pot regula consumaţiunea lor de gaz deschizând mal mult sau mal puţin robinetul Comptorului lor pentru a nu lăsa să treacă de cât gazul strict necesar la iluminatul şi trebuinţele lor.
Direcţiunea
19/31 Decembre 1888

WSSiSS&iA
wm&iiummMiwaaBk
MEDALIE DE ARGINT
DAItTIE (illUIKU BERBERIAND
Depositui central în farmaciile domnilor ALESSAMlItlU BUCUREŞTI şi P. LAZEANU CRAIOVA In detail la toate farmaciile din tzara
— UN LEU RULOUL —
Cel mal eficace re mediu ce se poate intrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durereade mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadyra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boalede re ic hi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, ta.aluri, buboae, bătături etc. etc.
Fie-carui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata
1125
FOST CARACAS
BUCUREŞTI -- N. 4, STR6DA ŞELARI, N. 4 -- BUCUREŞTI
Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nou, situat în centrul Capitalei şi al Comerciulul, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din nou, Consumaţiuni fine, şi preţuri moderate, mai multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţională în toate serile, condusă de simpaticul artist Român Tache Tomt-scu.
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment sa Inc edinţat d ini Tasse tieorjţiade fost director şi ca3ier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorab sa clientela al relncuraja, asigurandu-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat in tot-d’auua probele cele mal frumoase.
1105	RSmâind ou toată stima T. G.
CONSTRUCTOR DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FARRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hydraulice, Deposit de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
DE ARENDAT
MOŞIA RACOVITZA
Districtul Romanati, 20 minute depărtare de Glii*îl liillşiu, cu şosea.
întinderea la 2,500 pogoane din care i,500 de muncă; restul de islaz.
Se vor defrişa locuri noi; asemenea se vor clădi magasil noi.
Mijloace foarte înlesnicioase pentru muncă.
MOŞIA BALE A SA
Districtul Romanaţi trei quarturl de oră depărtare de gara
Baîşiii cu şosea.
întinderea peste 700 pogoane muncitoare. Ecaretele toate noi. Mijloace foarte înlesnicioase pentru muncă.
Ambele aceste moşii sunt de arendat în parte sad împreună.
Doritorii se vor adresa la proprietarul Ii. St. Cesiunii, în Bucureşti 31 Str. Batistea.
REDESCHIDEREA
HOR litiu nun
F3STUL HOTEL LABES
STRADA LIPSCAAT S, BUCUREŞTI
Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căi tori şi foştilor mei clienţi, câ am redeschis sus numitul hotel, situat Iu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Gamerile do la 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau farâ pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de amCOuoracn vizitele d-lor si sper câ vor li pe deplin satisfăcuţi.	(1028)
Cn stimă, M. Weinberger
fostul antreprenor al hotelului Rnglitera.
Cal. Victorii
Pal. Dac.-hom
;
MAG A SIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA
A LAVILLE DE VIENNA
vis-ă-vis de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftin a taie *i «olidltate armatoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
GlorapideDamesiDomnide Fii d’Gcosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor, tir. G. Jwgcr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, otelul i si resluurauturl.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Cataloqu nostru ilustrat si va fi trimis ori-o ui va fao© cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Calea Victoriei, Dalaiul «Dacia-Konmuia» vls-â-vis de Socec
$
Tipografia Ziarului „Epoca"
Tipărit cu cerneala Ch. Lorllleux-Clc Paria
Girant responsabil V. P. Gheorgtilii
www.dacoromanica.ro