ANUL IV No. 979 A TREIA EDIT1UNB JOI 23 FEBRUAHLE (7 MARTIE) 1889 NUMERUL |5 RAM NUMERUL ABONAMENTELE NCE8 LA I SI 16 A FI E-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bncnresel: La casa Adruinistraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetnte: La toate ofHciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 8 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL io BAiAI NUMERUL AiMJ.VCIUKILE OIN ROMANIA SE PFU M ESC Dl RECT LA ADMINIS* TRATIA ZIARULUI La Paris: Agenec Havan, Place de 10. DOUVSe, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 let linia. LA PABIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. tier-inain, \o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA N». 8,—Platza Episcopiei,—IVo. 8 AcPARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢI UNEA Mo. 3.— i'latza Episcopiei.—No. 3. flCVERM PEIISOWL P0MELHIC1LE COLECTIVISTE OPOZIŢIA JUDECIT» DE ORGANELE OPOSITIEI SE ABŢINE I AFACEREA DE LA 5 SEPTEHBRE MUŞCHETARII GUVERNUL PERSONAL Nicl-odată nu ne-am îndoit că pentru d. Dim. Brătianu, guvernul actual e un guvern personal numai fiind-că nu face d-sa parte dintr’însul. In adevăr, d. Dim. Brătianu n’a încetat se afirme că ministerul d-luî Th. Rosetti e un guvern personal, fiind-că a fost adus la putere prin voinţa Regelui şi că o-dată ajuns la cârmă el şi-a întocmit dupe plac nişte Camere care nu represinţă voinţa ţării. Şi ce propune azi d. Dim. Brătianu pentru ca să înceteze guvernul actual d’a mal fi un guvern personal? Pur şi simplu, să se înlăture de la putere d. Th. Rosetti şi în locu-I să vie un guvern de coaliţie, în care să fie represintat şi d-sa. Şi acest guvern, care ar avea pretenţia să guverneze cu Came-rile actuale, fruct al ingerinţelor guvernului (dupe spusele oposi-ţiunel) ar deveni perfect legal din momentul ce d. Th. Rosetti n’ar face parte dintr’tnsul şi ar figura In minister d. Dim. Brătianu, or delegaţii d-sale ! Aceasta dovedeşte tăria convingerilor d-luî Dim. Brătianu, care atâta timp a exploatat tema aceia a guvernului personal, şi care îndată ce zăreşte, măcar în depărtare, un portofoliu ministerial, e gata se renege tot ce a susţinut şi să declare că Camerile actuale sunt perfect legale şi situaţia is-vorttă din alegerile din Octombre trecut perfect constituţională. Dar aceasta mal dovedeşte şi o mare dosă de naivitate din partea venerabilului domn Dim. Brătianu. Dupe ce d-sa a insultat Camera actuală, dupe ce d-sa a spus deputaţilor majorităţii că eî au fost trimişi în parlament de voinţa prefecţilor iar nu de voinţa ţării, azi d-sa e gata se solicite sprijinul aceluiaşi parlament, şi îşi închipue că acei deputaţi terfeliţi de d-sa îl vor tolera, măcar o zi, pe banca ministerială. Dar nu-şl dă seamă d. Dim. Brătianu că în ziua când, fie d-sa fio unul din delegaţii d-sale, s’ar înfăţişa ca ministru înaintea Ca-meril, la moment ar fi interpelat şi asvârlit ca o minge de pe banca ministerială ? Dar nu e treaba noastră să purtăm de grijă d-lul D. Brătianu. Ca conservatori am fi cât se cină. D. Dim. Brătianu ne-a scăpat de colectivişti, prin cererea de dare în judecată a ministerului Ion Bră-ţianu. Ne vor trebui 8 zile ca să scăpăm şi de d. Dim. Brătianu. ■ .-w z-n-TI-7—«anrHT^■ a-i n.-r'jz-.-rr-mn— DEPESI CRIZA IN ITALIA (Serviciu special) Roma, 6 Martie. — Noul cabinet nu-I încă definitiv constituit. Se crede că definitiva-i constituire va apare mâine în Gazeta oficială. ALEXANDRU DE BATTENBERG (Serviciu special) Viena, 6 Martie. — Fremdenblatt des-minte ştirea, cum că prinţul Alexandru de Battenberg va intra în curînd în armata austro ungară. TIMES-PARNELL (Prin fir telegrafic) Londra, 5 Martie. Se asigură că d-nu Parnell se va desista de urmăririle intentate ziarului «Times» înaintea tribunalelor din Dublin, dar că’i va intenta în Engletera un proces de daune-inte-rese. GERMANIA SI SERBIA (Prin fir telegrafic) Berlin, 5 Martie.— Gazeta Germaniei de Nord constată ca şi Gazeta de Colonia, că în cercurile politice, se aşteaptă bune resultate de la prezenţa d-luî Ris-tici în capul afacerilor Serbiei. Gât pentru amănuntele şi «modus procedendi» trebue să aşteptam ca evenimentele să se desfăşoare. Dar trebue să presupunem că era d-lul Risticî nu va aduce nici o vătămare mai cu seamă In raporturile cu Austro-Ungaria. La Viena şi la Budapesta, se va continua a păstra o atitudine bine-voitoare faţă de ţara vecină. Gât pentru conspiraţiunile ce vor putea să se urzească mal cu seamă pe teritoriul românesc, ele vor fi fără obiect din momentul ce o mână ţeapănă ia frânele guvernuluiserbesc. REGELE OLANDEI (Prin fir telegrafic) Paris, 5 Martie. — A circulat ştirea că regele Olandei a murit. Aceasta ştire e falşă. O MOARTE (Prin fir telegrafic) Paris, 5 Martie. — D. Deufert, directorul Comptuaruluî de Scont a murit de o congestiune cerebrală. A circulat ştirea că el se sinucisese, dar această ştire se desminte. D. Denfert era bolnav de cât va timp. El fusese foarte impresionat de atacurile recente indreptate în contra Comp-tuaruluî de Scont cu ocazia marel scăderi a acţiunelor Societâţel Metalelor. COMITELE TAAFFE POMELNICELE COLECTIVISTE Există o sumă de boale care sunt ereditare în unele familii. Vezi spre exemplu un neam întreg atins de demenţă, de isterie sau de ftisie, şi toate îngrijireie, toate doctoriile rămân zadarnice. Colectivitatea are şi dânsa o boală specială, distinctivă: dânsa de la Vizir şi până la cel din urmă slujbaş suferă de pomelnice manie. In vremurile cele bl ine, atunci când Ion Brătianu era a tot puternic, el pomenea pe toţi împăraţii, pe toţi principii cu care avusese deosebita cinste se stea de vorbă. El pomenea apoi pe toţi acei care’i depuneau câte o»eartâ de vizită, ear sămanţa acestei boale se întindea încet încet în presa colectivistă. La 1 Ianuarie, la Paşte, la sfântu loan, Voinţa Naţională publica depeşele de heretisealâ pe care le primea d. Ion Brătianu şi apoi înşira numele tuturor celor iscăliţi în a-ceste complimente. Au fost zile în care gazetele fostului preşedinte al consiliului n’au conţinut alt ce-va de cât asemenea documente. Au venit mai târziii iseâliturele felicitând pe d. Ion Brătianu că ’şi a retras demisia, că a rămas la putere şi altele, arătând u’i părerea de rău că s’a dus de a berbeleacul. Lăsăm precum vedeţi la o parte telegramele de felicitări relative la Ke-fereul lui C. F. Kobescu, do memorabilă memorie. Dar zilele cele frumoase au trecut, au sburat,fâră însă se se tâmădueascâ colectivitatea de boala pomelnicilor. De un timp încoace Democraţia şi Voinţa publică regulat poate aceaşi telegramă care înfierează darea în judecată a miniştrilor din cabinetul Ion Brătianu. înţelegeţi boeriî d-voastră că unii cetăţeni Ploeştenî, Piteşteni, Drăgă-şenenî sau Urziceni sunt indignaţi când aud că se fac cercetări prin dosarele diferitelor ministere, cercetări menite a dovedi poate că ei iscăliţi în acele protesturî au călătorit gratis pe socoteala Statului în timp de câţi-va ani, că ei subscriitori ai protestului au luat ce-va mezelic din budgetul Statului, au furnisat nisip în loc de grîu şi mucavale în loc de piei pentru cisme. De când cu tariful autonom se cer mărfurilor din unele ţări certificate de provenienţă spre a fi scutite de oare-care taxe; grozav ar fi nevoe pentru toate iseâliturele din pomelnicele colectiviste de ce-va certificate care se constate că subscriito-rii sunt... adică nu sunt, cea ce credem că sunt. Căci de, pricepeţi d-v. că dacă ar fi vorba se protesteze şi capitala, precum de sigur va protesta mâine, poi-mâne, contra dârei în judecată a stăpânului, apoi sunt unele iscălituri care dau de gol îndată toată indignarea legitimă a subscriitorilor. In sfârşit, dupe ce justiţia se va fi pronunţat, poate că Voinţa şi Democraţia vor bine-voi se publice şi pomelnicul tuturor celor ce sunt a-mestecaţi în dara verile Radu-Mihaiu, Stolojan, Garada şi G-ie. Dacă colectivitatea suferă de boala pomelnicilor, se meargă cel puţin cu boala până în pânzele albe. OPOSITIA JUDECATA DE ORGANELE OPOSITIEI Am arătat cum mal multe ziare oposiţioniste au blamat atitudinea prea intransigentă a oposi-ţiunel în contra guvernului actual. Reproducem azi şi apreciaţiu-nile Românului, regretând ca tocmai un ziar liberal să găsească prea aspră oposiţia ce să face guvernului tocmai de elementele conservatoare. Prin urmare, rămâne bine înţeles ca cel 22 iscăliţi în moţiunea de la otel Ote-teleşanu împreuuă cu d. Lascar Catar-giu, sunt hotărâţi să nu dea pace guvernului nici In Gamerâ, nici în Senat. S’ar crede că astft-zî în Parlament nu se discută legea cea mal importantă din toate câte au venit pe tribuna Camerei sau Senatului de vr’o zece ani încoa, — ci din contră, că se discută cine ştie ce sporire de credite sati alipire de comune, pentru ca grupul d-lul Lascar Catargiu să prefere astei lucrări de secundară însemnătate, lucrarea lui propria, lămurirea situaţiunei guvernamentale prin provocarea, per /as şi mai cu seamă per nefas a tot felul de furtuni parlamentare, mari şi mici. | Credem a ne face datoria stăruind a-supra unei asemenea purtări In asemenea momente, cari, toate, ar trebui consacrate legel care se votează, studiului acesteia, cercetăreî şi meditaţiuneî serioase a flă căreia din părţile ei E bine şi e folositor ca ţara să cunoască purtarea tuturor represintan-ţilor săi, mai cu seamă acuma. E bine şi e folositor să se ştie cum lucrează unit şi cum apreţuesc alţii sânţenia mandatului ce li s’a încredinţat. A merge din deputat în deputat cu o hârtie care conţine în rândurile sale o furtună în contra guvernului actual — va să zică pentru d. Lascar Catargiu a ajuta discuţiunea legeî vînzărei în loturi să facă un pas înainte. SE ABŢINE!.. Precum se ştie, colegiul I de Muscel a fost declarat vacant. D. Ion Brătianu, n'a bine-voit să’şî ocupe în Adunarea deputaţilor, locul ce i s’a acordat de a-cest colegiu. Ce însemnează această abţinere a şefului partidei colectiviste ? D. Blaramberg a spus-o zilele trecute în Cameră : Aceasta dovedeşte înc’o dată, că şi astă zi fostul prim-ministru păstrează acelaşi dispreţ suveran ce a avut vreme de doi-spre-zece ani pentru regimul parlamentar. Căci ce fel de abţinere este aceasta, pe care o face astă-zi d. I. Brătianu ? Cât timp opoziţiunea trecută s’a abţinut, fostul vizir a combătut energic abţinerea de la lucrarea parlamentara, iar astă-zi el face acelaşi lucru, cu o singură deosebire : pe când abţinerea noastră era justificată prin faptul că parlamentul colectivist era eşit din frauda electorală, astâ-zî abţinerea este cel puţin ridiculă. Parlamentul actual, opera voinţei libere a alegătorilor, precum chiar mulţi membri de ai opoziţiei aii declarat-o, nu este pătat de ingerinţe guvernamentale. Deci prima condiţiune, pentru ca abţinerea să fie justificată, nu egzistă, şi dar rămâne o taină hotărtrea vizirului de odinioară de a nu păşi astă-zi pragul Adunărel. Dar mai este ce-va : pe când d. Ion Brătianu face să se vorbească atâta de abţinerea sa, membrii partidului ce ’î a mai rămas lucrează din potrivă, ei îşi ocupă cu mult sînge rece locurile ce au câştigat. Aci lucrul e chiar caraghios: şeful se abţine, iar armata nici nu visează una ca asta. Prin urmare nici nu poate fi vorba în cazul acesta de teoria abţinere!, căci atunci ar trebui s’o vedem pe toată linia, de la un capăt la altul al microscopicului front colectivist. Ce este dar ? Este iarăşi o p#puşerie de vicleim a acestui Thomas Holden, care’şi închipue că’l va lua lumea ’n serios, dacă va face multe giumbuşurl de ..cestea. Grozav se’nşalâ: lumea serioasă ’şi bate joc... I AFACEREA DE LA 5 SEPTEMBRIE 1886 ORDONANTAJUD.DE INSTRUCŢIE Cum sc orgnnlseaza o manifestaţie sub colectivişti.—Politia conspii'o in contra sitfurau-tci publice.—Holul justiţiei colectiviste.- fsar-cinele iu contra şefilor politiei Ampublicat er! rechisitorul procurorului, publicăm astă zi extracte din ordonanţa judecătorului de instrucţie. Cum se organiseaza o manifestaţie sub colectivişti In noapteadeă Septembre 1886, dupe atentatul din strada Vamei contra d lui I. C. Brătianu, fost prim ministru, d. Moruzi ca prefect al poliţiei Capitalei comunică inspectorilor de poliţie şi comandantului gendarmilor şi sergenţilor de oraş că a doua zi are să se facă o manifestaţie d—lui Brătianu pentru că a scăpat de atentat invitându-I a lua cuvenitele măsuri pentru a vesti pe cetăţeni ca să se adune în acest scop în grădina sf. Gheorghe. Lui N. Stănciu-lescu, comandantul sergenţilor de oraş şi şeful siguranţei publice, care sa afla în acel moment chiar la poliţie, ti dă ordin a concentra sergenţii In cazarmă şi a trimite a doua zi sergenţi îmbrăcaţi civil şi agenţi secreţi la locul de întâlnire spre a se amesteca printre manifestanţi şi amări ast-fel numărul lor, iar dupe manifestaţie a porni împreună cu Nae Ulmeanu şi al lui pe la redacţiile ziarelor din oposiţie,pe care ie cre-deaă că au provocat atentatul, spre a face o demonstraţie. In urma acestor ordine şi instrucţiuni, inspectorii merg şi vestesc pe comisarii din reionu circumscripţii lor ca să invite pe cetăţeni a merge la manifestaţie.Nae Ulmeanu, agent secret,care comunica direct cu Prefectul şi asculta numai de ordiuile acestuia, aflându-se şi el la poliţie porneşte îndată se vestească oamenii săi. In acest scop ear, N. Stănciulescu se duce la batalionul sergenţilor de oraş, chiamă pe ofiţerii de sergenţi şi le ordoană, împreună cu ajutoru Al.Meschiu, se concentreze sergenţii în casarmele companiilor şi se trimeată a doua zi de dimineaţă la Batalion câte un număr de sergenţi îmbrăcaţi civili din fie-care companie unde trebuesc să aştepte pe Meschiu spre a le da ordine de cea ce aveaţi să facă. Apoi în unire cu Ştefan lonescu, şeful agenţilor secreţi, ordonă acestora a se presanta cu toţii la batalion şi de aci a merge la manifestaţie, şi pe la redacţiile ziarelor l’Independance Roumaine, Epoca şi România spre a le sparge şi a bate pe redactori ; ameninţând cu pierderea slujbiî pe cei care nu se vor supune şi asigurându-le impunitatea pentru tot cea ce vor face Spre mai multă siguranţă, Meschiu ’i opreşte noaptea chiar la batalion. Politia conspira în contra siguranţei publice Judecătorul de instrucţie povesteşte aci pe larg cum s’au făcut devastările şi apoi adaogă : Autori! faptelor săvârşite In acea zi pe la redactiele menţionatelor ziare străbat ne supăraţi de nimeni — timp de mat multe ore—de la 9 1/2 a. m. şi până la 4 1/2 p. m. cele mai frecu-entate strade ale Capitalei. Sergenţii u-niformaţi se retrag din posturi, Ştefan lonescu, şeful sergenţilor secreţi, Al. Meschiu, ajutorul comandantului corpului sergenţilor de oraş, Inspactoru Epureanu, comisarii Cornelia Babic, Georgescu Voicu, lonescu, şi alţi a-genţi al poliţii regulate care eraţi în apropierea cetei şi chiar făceaţi partea din ea, privesc cu nepăsare la făptuitori; mal mult încă, unul din ei cum de pildă Meschiu servea de conducă-toru cetei, observa posturile sergenţilor şi repeta din nou ordinile date de a se retrage din posturi. Ştefan Io-nescu şi comisaru Coengiopol se pun chiar în fruntea cetei şi eaă parte la săvîrşirea f iptelor, şi nici ca puteau face alt fel când aşa era ordinul. Ordinile dar şi instrurţiele date de şeful poliţii şi siguranţii publice, în contra siguranţii publice, sunt cu mare sfinţenie esecutate chiar de cei plătiţi din banii destinaţi acestei siguranţe. Unul singur Ştefan lonescu, şeful a-genţilor secreţi, pare a nu fi esecutat tocmai bine ordinile ce nrimise, căci & doua zi 6 Septembre 1886, căpitanul Stănciulescu şeful siguranţii publice prin raportu No. 844 către prefectura Capitalii ’l cere amendarea pe două zile, pentru ne esccutarea de or dine, raport care s’a şi aprobat chear de fostul prefect Moruzi.(fii 235 voi. 1.) poate de încântaţi de a vedea pe d. Dim. Brătianu intrând în minister. Acum trei luni, aliându-se cu colectiviştii, d-sa a fost vestejit de proprii săi aliaţi, şi a pierdut tot creditul ce i-1 dedese lupta în contra colectivităţii. Acum o lună, el a pierdut puţinul prestigiu ce’i rămăsese când, numai din spirit de oposiţie, a cerut darea în judecată a acelora care îl trimeseseră în parlament. Nu mal dorim acum do cât un J sigur lucru: de al vedea intrând într’un minister conservator, sprijinit de o cameră conservatoare pe care a acuzat’o că nu repre-sintă voinţa ţării, hărţuit de toţi liberalii care nu vor să audă de coaliţie, şi executat de noi, care vom lua cu bucurie această sar- (Prin fir telegrafic) Viena, 5 Martie. — Corniţele Taaffe a plecat asta-seară la Budapesta unde va sta câte-va zile. NOUL CABINET ŞERB (Prin fir telegrafic) Viena, 5 Martie. — După Correspon dance Pclitique, ex ministrul justiţiei d. Avacumovici, va fi numit preşedinte al noului cabinet sărb. REGENTA SERBIEI (Prin fir telegrafic) Viena, 5 Martie.—Ştirile pe cari Fremdenblatt le primeşte' din Belgrad, precum şi informatiunile culese la Viena de Noua Presă Liberă semnalează ferma resoluţiune luată de regele Milan, de a instala cât se poate de curând, poate chiar mâine, pe d. Risticî ca regent al regatului şi de a pleca în străinătate pentru a şi restabili sănătatea. Versiunile diferă asupra duratei a-cestel călătorii şi asupra cestiunii de a şti dacă această călătorie va fi urmată de abdicarea regelui. www.dacoromanica.ro ! EPOCA — 23 FEBRUARIE Rolul justiţiei colectiviste Dd. Th. Augustin şi G.Polizu sa pre-sintă cu plângere la parchet, cel din urma din partea ziarului Independenţa, şi cer a se face cercetări asupra faptelor săvârşite tn acea zi. La parchet găsesc pe dd. procurori de secţii Vineş şi San Marin. D. Vineş remâind singur In parchet, căci pe când primea a-ceste plângeri, precum afirmă d sa (81. 59 voi 2.) colegul său San Marin părăsise parchetu fără să să ştie unde s’a dus,constata lesiunile d lui Auguslin şi după ce ecspediază afacerile urgente,se transportă însoţit de comisaru Căli-nescu la redacţiune. A doua zi d. Vineş venind la Parchet i se cere actele de către d. Prim-procuror Manolescu, care ’î spune că un alt coleg al său este însărcinat a continua cercetările, cea ce face pe d. Vineş a’şî da dimisiunea. Dupe acestea d. procuror Andronescu fiind numit ca prim-procuror dresează în zilele de 12 şi 20 Septembrie acelaşi an două procese verbale de constatările ce făcuse d-sa. Afacerei însă nu i se dă nici un curs punându-se actele la dosar unde stau până la 29 Noembrie 1888, când se înaintează acestui cabinet, cerând a se face cercetări şi a se instrui afacerea (fila 14—20 voi. I). Sarcinele in contra şefilor politiei Având în vedere că faptele în circumstanţele ecspuse se constată cu suficienţă In contra următorilor inculpaţi: I. Dumitru P. Moruzi, fost Prefect al Poliţiei Capitalei. II. Nicolae Stănciulescu, fost comandant al sergenţilor de oraş şi şeful siguranţei publice. III. Alexandru Meschin, fost ajutor al comandantului sergenţilor de oraş. 1. Din interogatorul şi actele de infor-maţiune luate inculpatului D. P. Moruzi (fii. 138,141 voi. 1;201 şi 248.250 voi. 2) care declară ca în adevăr, în seara de 4 Septembrie 1886 după atentat a prevenit pe Iuspectorî şi comisari de Poliţie şi pe comandantul sergenţilor de oraş că a doua zi are să se facă o manifestaţie d-luî 1. C. Brătianu, că în acest scop manifestanţii au să se întrunească în grădina sf. Gheorghe; că în special lui N. Stănciulescu,şeful siguranţei, din causa însemnătăţi manifestaţiei, i-a dat ordin a trimite un număr mai mare de agenţi la manifestaţie, că toate aceste măsuri le-au luat numai pentru siguranţa publică; ca în fine, resoluţiunea de a se face manifestaţia s’a luat nu de d-sa, ci de comercianţitîntruniţl în acea seară, în localul Camerei de Comerţ. 2). Din declaraţiunile comercianţilor semnaţi în protestul adresat ziarelor L’lndependance Ronmaine, România şi Epoca, contra celor scrise de aceste ziare la adresa autorilor faptelor săvîr-şite la menţionatele redacţii în ziua de 5 Septembrie 1886. In adevăr toţi aceş ti comercianţi fiind chemaţi la Instrucţie afirmă că nici în seara de 4 Septembrie 1886 şi nici adoua zi n'a fost nici în lo-ca'ul Cameri de Comerţ şi nici în altă parte vre o întrunire In care să se fi luat hotărârea de a se ftce vre o manifestaţie d-lul Brătianu,că despre manifestaţie el nu au aflat de cât tocmai a doua zi, iar dintr’înşil dec ară că nici nu au luat parte la acea manifestaţie şi nici că au semnat vre un protest (fila 264,286 325 voi. 2). 3. Din adresa d-luî preşedinte al cameri de comercifl sub No. 75 din 27 Ianuarie 1889 (fii. 223 voi. 1) şi declaraţiunile membrilor acelei camere din care se constată că tn localul cerneri de comerciu nu se pot convoca întruniri particulare de cât de preşedintele, vicepreşedintele, şi rare-orî de secretar, şi că nici în seara de 4 Septembre 1886 şi nici a doua zi, în localul ace'el camere nu a avut loc nici un fel de întrunire, (fii. 223, 264 şi 268 voi. 2). 4. Din declaraţiunile fostului inspector de poliţie N. Cristescu (fi1. 111, 114 şi 252 —255 voi. 2) csra afirmă că în noaptea de 4 Septembre 1886 dupe a-tentat aflându-se în inspecţiei s’a raportat că agenţii poliţii comunale umblă pe la delegaţi suburbiilor spre a’I vesti ca să invite pe cetăţeni spre a se întruni a doua zi in grădina Sf. Gheorghe, de unde apoi să pornească la manifestaţie; că raportând aceasta d Iu Moruzi el n’a părut nici de-cum surprins ci i-a mulţumit zicendu-I bine; că Intre grădina Sf. Gheorghe şi poliţie era un cordon de sergenţi, prin care prefectul primea corespor denţa de 'a locul de întrunire, asl-fel In cât ştia tot ce se petrece acolo; că In fine când s’a primit la poliţie raportul că manifestanţi ah pornit, el a fost trimis de prefect a observa mişcările lor. 5. Din .declaraţiunile foştilor comisari Vasile Bogdan (202 voi. 2); 171 si 183 voi. 1) şi Stroici (270, 271 'ol. 2) care afirmă că In dimineaţa de 5 Septembre 1886, inspectorul Epureanu a venit la el şi le au spus că are să se facă o manifestaţie, ordonându le a invita şi el pe cetăţeni din raionul secţiuni lor spre a se întruni în acest scop In gradina Sf. Gheorghe, cea ce ati şi făcut, căci li s’a spus că aşa este ordinul de la poliţie, că în fine Bogdan mal adaogă că la grtd na Sf. Gheorghe a marş şi el cu sub-comisarul şi câţl-va cetăţeni din secţia sa, ca să’l vadă inspectorul că a făcut treaba, şi în grădină printre comercianţi a văzut mulţi comisari, sub-comisarl şi agenţi secreţi. 8. Din interogatorul şi actele de infor-maţiunl, luate inculpatului Nicolae Stănciulescu (fii. 142 143 voi. 1; 206 şi 256 257, voi 2) care declară că el nu primea şi nu executa de cât ordinele şefului său d. Moruzi, fără care nu pulea lua nici o măsură. 9. Din declaraţiunile foştilor comandanţi al companiilor sergenţilor de o-raş Ion Ionescu (fii. 124 voi. 2 şi 172 FX3 voi. 1), Ion Ganea (fii. 197 voi. 2 şi 17 verso voi. 1) şi Spiridon Niculescu (fii, 200 voi. 2 şi 170 vers. voi. 1) care afirmă că Iu noaptea de4 Septembre 18S6N. Stănciulescu şeful siguranţei publice, s’a întors de la poliţie cu ordinele şi instrucţiunile ce d. Moruzi afirmă că că ’l a dat In vederea manifestaţiei. 10. Din depunerile martorului Iorgu Stoenescu(44-47vol.2; 172,137 verso v. 1) care confirmă cele spuse de Ion Ionescu, Ion Ganea şi Spiridon Nicolescu adăugând că dupe raport, tn noaptea de 4 Septembre a mers cu Stănciulescu acasă la Nae Ulmeanu şi Vasiie Buzatu spre a Ie reaminti ordinele ce primiseră deja de la prefect, şi a stărui pentru executarea lor; că adoua zi au plecat de la batabon. şi sergenţii îmbrăcaţi civil, şi agenţii secreţi, conform ordinelor date de Stănciulescu şi s’aiî a-mBSlecat printre manifestant! mergând la consiliul de miniştrii, iar da acolo la redacţiile ziarelor Independenţa şi E-poca Dupe care trimis fiind de inspectorul Epureanu. a mers la Poliţie de a raportat prefectului că la Epoca s’a făcut treaba, dar este greii de străbătut si la România din causa mulţime! de lume ce se adunase, că în fine pentru aceasta prefectul d. Moruzi ’l-a dat un bilet de bancă de 100 lei. etc. etc. Nu mal vorbim de inculpaţii mai neînsemnaţi, ale căror nume le-am dat în numărul nostru de eri. Ordonanţa conchide la darea în judecată şi a unora şi a altora. CRONICUMTIULi MUŞCHETARII Când am văzut din nod Muşchelaril pe a-fişul Teatrului Naţional, o lume de gânduri m’a trimis cu mulţi ani înapo', în vremea luptelor aproape eroice ale lui Pascaly pentru înaintarea scenei româneşti. Răposatul şi de mulţi regretatul artist, întroducâtorul de frunte al comediei moderne şi în genere al repertoriului străin în teatrul nostru, avea o sene de piese populare, zise «cu mare spectacol» — fie d’ale autorilor noştri, fie traduse, pe care le represinta adesea, ca s’atragă lume, atunci când producţiunile de adevărată valoare literară şi dramatică nu prea aveaO darul să umple sala. Ca se precumpănească puţinul profit material ce produceaţi represintaţiunile alese pe d’o parte, iar pe de altă parte fiind că aşa era curentul gustului public, se vedeatl foarte des pe atunci piese ca Muşchetarii pe afişele Teatrului Naţional. Dar dacă lucrul se esplica deplin şi se legitima oare cum cu mulţi ani în urmă astăzi esplicarea apare cam anevoioasă şi legitimarea aproape cu neputinţă. Fie sforţările singuratice şi intermitente ale unora din directorii Teatrului Naţional, fie mal ales intuziasmul şi stăruinţa unora j din artiştii tineri, dar, cu deosebire, înaintarea de la sine, fatală şi necontestată, rea-lisată de arta dramatică, in raport şi mână în mână cu cele alte sfere de activitate in ţară la noi — dintr’un motiv, saO din altul, astăzi nu ne mai găsim cu teatrul ca atunci când multe se treceau cu vederea, pentru că toate erau la început. Teatrul Naţional stă cu totul în alte condiţiunl de existenţă, mult mal bune, de cât pe vremea impresariilor; sub-venţiunea în bani dată anual de Stat, cât şi cele-l’alte înlesniri şi ajutoare de care se bucură, se urcă la aproape o sulă de mii de lei; —artiştii buni de astăzi ori pe ce parte 'l-am lua şi orl-ce neajunsuri li s’ar putea găsi pe bună dreptate, sunt, fără îndoială, superiori artiştilor buni de odinioară ; c£t de mult ar ţine bătrânii la impresiunile lor din tinereţe, făcând chiar partea timpului şi dănd preţul cuvenit fie căruia e necontestat că în Teatrul Naţional nicl-o-dată n’âQ fost artişti de valoarea d nel Romanescu, a d-lor Julian,Manolescu şi Nottara, şi încă reuniţi în acelaşi timp, iar nu presăraţi câte unul unul din vreme în vreme; — în fine publicul nu mal e acela de acum cincl-spre-zece, ori douăzeci de ani, — gustul s’a mal rafinat şi o piesă bună, bine jucată şi bine aşezată în scenă aduce neapărat lume la Teatru. Faţă dar cu aceste trei garanţii cu care e îngrădită existenţa şi progresul Teatrului Naţional în raport cu situaţiunea grea, din toate aceste puncte de privire, a impresarilor din trecut readucerea legendarilor Muşchetari este o dovadă de indeferenţa, sad de lipsa de gust ce prezidează acum la conduceiea primei noastre scene. Aceia cari ad dat ideia d’a se scoate de snb pulberea arhivelor pies&Muşchelaril, s’ad înşelat pe de-a întregul dacă ad crezut că aceasta ar fi un semn de progres al Teatrului Naţional sub direcţiunea actuală şi, ce este mal răO, s’ad înşelat chiar dacă ad plănuit că spada lu! d’Artagnan va mai desfunda mahalalele, ca odinioară, pornind lumea spre piaţa teatrului. Când o stagiune întreagă răceşti şi goneşti publicul cu spectacole alese şi presin-tate ca estimp, nu e un mijloc de răscumpărare al păcatului desgroparea unor asemenea piese şi, în orl-ce caz, dacă pustiul ce domneşte de vr’o câte-va luni piin sala Teatrului Naţional a focul pe unii neprevăzători să ’şi piarză cumpătul, aceasta nu e nici de cum un cuvînt ca să se alerge la mijloace meschine pentru a da o aparenţâde viaţă şce-neî noastre naţionale, — câcl e adevărată meschinărie să al în gând d’a aduce lume cu ajutorul Muşchetarilor şi meschinăria în materie de artă îşi are stncţiunea el aspră, când nu reuşeşte să ademenească nici chiar publicul pe a căruţ grabă se punea mare te-meid: — de două ori s’a represintat Muşchelaril şi de două ori sala a fost goală toacă, afară doar de câţl-va întârziaţi în ale teatrului, gălăgiaşil de frunte al galeriei. Cel puţin, în trecut, piesele de felul acesta dad un rezultat, aducead spectatori în aşa de mare număr, în cât impresariul putea zice : «dad şi piese d'astea ca să ’m! dea mâna să vă represint şi de cele-l’alte». Şi lucrul devine mai grav când chiar şi din punctul de vedere al distribuirii rolurilor, al punerii în şcenă, ca decor şi figuraţiune, represintaţiunile de odinioară, cel puţin acelea pe care le-am văzut în ultimii ani de viaţă al lui Pascaly, erad mal îngrijite;]— de astă dată, afară de unele roluri, ca Mordon de exemplu, şi, în genere afară de două trei scene mal ca lumea, încolo represintaţia piesei Muşchetarii m'a făcut să mă gândesc toată seara la pantomimele, sgomotoase şi luminate cu foc bengal, înfăţişate la fostul circ Suhr de pe piaţa Constantin-Vodâ, — ca Maţeppa şi altele. I). I). Itacovitzu. ECOURILE ZILEI D. general Greţeanu, inspectorul general al cavaleriei, a presentat M. S. Regelui noul regulament pentru această armă. Acest regulament a fost elaborat de o comisie specială. —x— D. general Barozi, şeful casei militare a M. S. Regelui, va lua în curând comanda uneidivizii dearmata. —x— Mai mulţi membrii ai societâţei Providenţa a comercianţilor au adresat o mulţumire d-lui primar Pake Protopopesou pentru concursul ce a dat numitei societăţi la balul ei. —x— Ne simţim prea fericiţi, zice Is-bânda din T.-Măgurele, că putem anunţa că d-na Elena M. Mănciu-lescu a terminat cu adunarea obiectelor pentru exposiţiunea universală. Judeţul nostru, mulţumită neobositei d-setle stăruinţe, se va presinta la Paris cu aproape una sută cincizeci obiecte. Dupe cum suntem informaţi, d-sa va pleca la Bucureşti în persoană Luni 20 Februarie, pentru a preda Comitetului central, aceste obiecte. Noi, nu putem de cât se aducem felicitările noastre numitei doamne, pentru zelul ce a desfăşurat şi în a-ceasts ocasiune. —x— D. de Coutoully, ministrul Fraudei, a avut eri o lungă întrevedere cu d. P. P. Carp, ministru de externe. —x— M. S. Regele a lucrat azi cu d. Al. Lahovari ministrul domenielor. —x— D. general Greţeanu, inspectorul general al cavaleriei, a fost primit eri de M S. Regele. —x— Eri s’au lipit pe zidurile Facultâ-ţei de medicină nişte afişe, pe care sta scris: Jos Romniceanu I Jos Severea nu ! Jos Grigorescu ! —x— D. colonel Argintoianu a fost însărcinat cu supravegherea lucrărilor ce se întreprind de corpul de geniu. —x— D. de Bulov, ministrul Germaniei, a fost primit eri de M. S. Regele în audienţă privată. —x— E. S. Feridun-bey, ministrul o-toman, va părăsi peste câte-va zile Capitala pentru a merge la Atena, unde are se reguleze oare care a-faceri de familie. Absenţa E. S. din Capitală va fi de 15 zile, în care timp afacerile le-gaţiunei vor fi gerate de primul seu secretar. —x— Printre tâlharii ce s’au prins şi care făceau parte dintr’o bandă ce op> ra de mai mult timp în judeţele Ialomiţa şi Ilfov, se află şi trei unguri care toţi sunt recidivişti. Unul din ei e numai de 18 ani. --------- «p»------------ INTEWIPLARILE zilei DIX CAPITALA Clopotnricf — La poli ţie s’a depus o pătura vărgată găsită pe strada Clopotari. S’au apucat şi păturile de clopotărie 1.. Obiceiul — Zamfir Scârlat c funcţionar la gara Berbeci şi prin urmare om deprins se vegheze noaptea. Venind în Bueureşt', Zamfir ’şî a închipuit că poate se facă acelaşi lucru; s’a urcat deci în birja cu No. 538 şi a luat-o prin st.iada Brezoianu, unde a lovit cu picioarele în uşile caselor, voind, se vede, se imileze mişcările locomotivei.. Săraca locomotivă tnsâ a deraliat pânâ la Secţia 6-a. www.dacoromanica.ro Profesie de credinţa. — Frantz Taif are de gând de sigur se se facă gardist... Pentru acest sfârşit a început se dea semnele la miezul nopţel pe pod, vrînd se s’a-rate că poate ce-va. El n’a încetat această operaţie prealabilă, de cât atunci când a fost poftit la Secţia 49, Accident.—-Eri un domn M. N. trecând pe Calea Victoriei, a fost resturnat de o trăsură particulară şi greQ rănit la obraz. Muscat de cuine. — Un soldat din regimentul 2 de artilerie a nume Tudor Ion a fost muşcat ds un câine turbat. Acest nenorocit a fost adus imediat la Institutul d-lul d-r Babaşiu. Hoţie. — Un pungaş a nume Hristache Maltescu a fost prins eri şi arestat tocmai în momentul când fura din buzunarul u-nel doamne un portofel cu trel-zecl lei. DIX JUDEŢE Doi morţi din causa viscolului.— Istodor Bărbulescu, din comuna Valea-Petri, judeţul Mehedinţi, în etate de 80 ani pe când se întorcea acasă din comuna Breniţa, unde se dusese spre a’şl vedea un fiu al sâQ, în apropiere ae sat ca o jumătate chilometru, l'a apucat viscolul si a-coperindu’l cu zăpadă, s’a găsit mort în ziua de 13 ale curentei. In ziua de 13 Februarie curent, s’a gă-. sit cadavrul lui Gheorghe C. a Vărvarel din comuna Pleşeştl, judeţul Suceava, In drumul ce merge de la cotunu Hârlop la Jacota, pe teritoriul comunei Şoidâneştl. Fiind bătrân şi slab Gheorghe a rătăcit drumul cu ocasia viscolului urmat şi, neputând înainta, a căzut în troian, unde s’a găsit mort a doua zi. înecata la moara. — Fata Irina, în e-tate de 22 anî, fiica lui Gheorghe Uhicăl Şulariu, din comuna Buroaia, judeţul Suceava, în noaptea de 14 Februarie curent, s’a dus la moara din cotuna Bărăştl spre a măcina nişte popuşol şi s a înecat în gârla acelei mori, din causă că numita su-lerea de o zăpăceală ce ’I provenise din spaimă. INFORMA TIUNÎ Erî seara în saloanele Hotelului Oteteleşanu, s’au Întrunit mai mulţi deputaţi şi senatori amici ai d-lui Lascar Catargiu. D. Alex. Lahovari, ministrul domeniilor, a-sista şi d-sa la această întrunire. Au vorbit dd. Catargiu, C. Olă-nescu şi Calimah. Domniile lor s’au ocupat mai mult de proectul de lege pentru vânzarea bunurilor Statului la ţâ-ranî, susţinând că toţi trebue se voteze proectul d-luî Al. Laho-vari fără mari schimbări. Relativ la situaţiunea politică actuală, o-ratorii au repetat aproape tot ce au spus până acum şi în cele alte întruniri. D. Alex. Lahovari, vorbind în privinţa situaţiei, a zis că colegii seî din cabinet sunt foarte corecţi cu d-sa şi cu ceî l’alţî miniştrii liberali-conservatori, şi că prin urmare nu se poate despărţi de eî. Eri seară s’a respândit în oraş zvonul cum că poliţia, voind se confisce ziarul Adevărul pentru un articol ce a publicat tn contra capului Statului, a arestat pe toţi vânzătorii de ziare din Capitală. Această ştire este neexactă căci iată care a fost motivul acestei arestări : Două doamne ale căror nume am putea sS’l şi spunem, au reclamat eri la poliţie că li s’au furat nişte portofele şi că autorii acestei pungăşii sunt nişte vânzători do ziare. Poliţia, voind se ’î afle, a arestat pe mai mulţi vânzători pe la orele 6 1/2, adică atunci când se pun în vânzare toate cele alte ziare, afară tocmai de Adevărul, care apare la ora unu d. a. Precum se vede, nici o inten-ţiune n’a fost ca se se atingă ziarul Adevărul, si de altmintrelea toţi vânzătorii arestaţi au fost puşi în libertate pe la ovele 8 fără un sfert. Proectul de lege al d-lui r ene* las Ghermani, relativ la reorganizarea Băncei naţionale, va li supus azi sau mâine discuţiunoi con*» siliului de miniştri. Imediat după trecerea acestui la consiliul de ministr, d. Gher-mani îl va depune pe biuroul Camerei. Împreună cu acest proect, d. Ghermani va depune şi două alte proeote privitoare la schimbarea monedei noastre de hârtie în aur precum şi la etalonul^de aur. Colegiile I şi al li electoralo din Roman vor fi convocate peste o lună ca să aleagă doui deputaţi tn locul d-lor Morţun şi Veniamin Lascar. D. Barozzi, prefectul judeţului Constanta, ’si a trimes eri demi-siunea din acel post. Confraţii noştri de la VÎnde-pendance Boumaine scriau In numărul lor de la 15 Februarie, următoarele, relative la numirea d-lui Boţea în postul de avocat al Statului la Ialomiţa : «D. Al. Lahovari, ministrul domeniilor, a numit In postul de avocat al Statului din Ialomiţa pe un d. Boţea, care a făcut odinioară, o vilegiatură la Văcăreşti, in urma urnă fapt pe care codul penal 7 califică de escrocherie.» Această informaţie a ziarului LIndependance Boumaine a fost reprodusă şi comentată de toate ziarele ostile guvernului şi mal cu seamă de ziarele colectiviste. lată acum ce scrie L'Indepen-dance Boumaine în numărul ei de aseară : «Aflăm cu plăcere ca d. A. Boţea, fost magistrat şi actualmente avocat al Statului la Ialomiţa va fi numit într’un post înalt In magistratură». Ce-Î asta ? Ni se comunică din Braşov : Ţăranii din Tartlau (Ungaria) au adresat un protest împăratului Austriei prin care protestez contra aplicăreî unei legi privitoare la drepturile ce au proprietarii. Tot satul a mers Vinerea trecută în corpore la Braşov unde au cerut dreptate prefectului. Prefectul vorbind oamenilor î-aii invitat să se retragă în linişte promiţând u-le că dreptatea ce o cer o vor avea. Măsurile de rigoare la care erau supuşi străinii ce treceau graniţa pe la Predeal, au fost abolite. Trecerea tn Austro-Ungaria prin acest punct se poate face fără paşaport chiar. Domnii membri! a! Clubului Liberal-conseryator sunt rugaţ! a se întruni în adunare generalii Vineri 24 Februarie la orele 8 seara, în localul Clubului, spre a asculta darea de seamă, şi a procede la alegerea comitetului pentru anul 1889, conform Art. 3 şi 12 din regulament. Preş. general I. Em. Florescu CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 21 Februarie 1889 (Urmare) D. I. Lahovari găseşte păgubitoare intereselor sociale vânzarea continui şi zice că această idee infiltrata odată în popula-ţiunea rurală,se va crea un curent care va credecă tot ţăranul ce se va naşte are drept la pământ. Susţinu In urmă principiul proprietăţi individuale ca fiind in conformitate cu principiul bibliei cum că proprietatea se câştigă prin sudoarea muncel (aplause). D. C. Dobreseu-Arges, ia cuvântul pentru a combate articolul 2 din proectul guvernului. In cea ce priveşte fixarea lotului de 7 hectare, propus de democraţi In contra-proect, d. Dobrescu-Argeş citează conclusiunile mal multor oameni com-petinţl şi care aO găsit că este singurul lot care poate corespunde intereselor unei familii ţâreneştl, care n’are mal puţin de cinci membri. Declară că nu Împărtăşeşte părerea celor care voesc lntemeerea dreptului exclusiv la proprietate. D-sa este de părere apoi că termenul «ţeranul român cultivator de pămînt» introdus în redactarea articolului, ar da naştere la împroprietărirea populaţiunel flotante, a celor care se trag din populaţiunea rurală dar cari In realitate nu cultivă pâmlnt. Oratorul este de părere saă a se modifica redacţiunea sau a se pune o sancţiune în lege care se prevadă că cel care nu cultivă pămtnt, n’afl dreptul la cumpărătoare. Se cere închiderea discuţiunel. D. C. ltessu constată că dacă discuţiu-nea se Închide, atunci d-nil deputaţi care au propus amendamente şi cărora li s’afi făgăduit cuvlntul la urmă pentru desvol-tare nu vor mal putea beneficia de acest drept. închiderea discuţiunel se pune la vot prin şedere şi sculare, dar votul fiind de douâ ori Indoeluic, se pune la vot prin bile şi se admite prin 70 pentru şi 33 contra din 103 votanţi. Şedinţa se suspendă. * * * La 6 ore fără un sfert şedinţa se redeschide şi d. preşedinte cere prelungirea şedinţei pănâ la ora 7 pentru a se putea vota articolul 2. Prelugirea şedinţei pusă la vot cu bile este respinsă prin 42 contra 12. HOŢIILE DE LA EFORIE PROCESUL LUI SIMEON MIHALESCU Şedinţa de la 21 Februarie 1889 (Urmare) G. Iliescu. — Nu ştie nimic. T. Mandaghiosu. — N’a făcut nici un samsarltc între Eforie şi vre-un arendaşi. /. Vm Protopopescu, fost şef de servicii la bunurile Eforiei. Ştie că In tot timpul moşiile se dădeai prin licitaţie, iar nu prin hatlrurl. V. Rădulescu, fost şef de biuroi la bunurile Eforiei. Face o declaraţie mal lungă. Sunt emoţionat, zice martorul, se mă găsesc în faţa acestei instrucţie, după ce am fost ca acuzat şi condamnat. S’a zis că d. Simeon Mihâlescu este azi aci de pe urma mea; el bine, nu, vinovatul în privinţa asta e Beizadeaoa. Singura mea vină este, că n’am voit se fac muşama afacerea de la Casa pensiilor, şi lucrările n’ar fi ezit aci, dacă aş fi ascultat de poveţele lui Simeon Mihâlescu, Iată cum s’a început afacerea. Începutul procesului se datorează u-nul articol fulgerător apărut în Epoca şi în care se formulau acusaţiunl pre-sise. Când a apărut acel articol, Beizadeaoa a chemat pe S. Mihâlescu şi l-a spus că trebue se ceară anchetă. D. S. Mihâlescu s’ar fi opus, spunând că toata cele ce se scriu sunt In scopul de a se cere socoteala Beizadelei pentru chel-tuelile făcute la Sinaia şi aci cu Băile şi cu spitalul Colţea. In privinţa gheşefturilor ce se atribu-esc acuzatului, martorul nu ştie nimic... Tot ce ştie, este din auzite, cum de pildă cu casa Anghelovicî, dar pozitiv nu ştie nimic, căci nici n'a avut confln-denţele lui Simion Mihâlescu. G. Eremia şi M. Bădulescu. — De şi arendaşi ai Eforiei, n’aQ dat nici un ban lui S. Mihâlescu. S. Stein, antreprenor al Eforiei. Nu ştie de nici un gheşeft. M. Landa şi Nae Catrina, argaţi la Ghirnogi. ŞtiQ că Gonstantinidi l-a trimis de mal multe ori la oraş cu plocoane dar nu ştiu la cine. Se sfârşeşte cu ascultarea martorilor. D. Procuror. — întreabă pe acuzat, ce daraverl de bani a avut cu răposatul Anton Filoti. 5. Mihâlescu. — L’am împrumutat în mal multe rtndurl, dar ca prietin, ca Simion Mihâlescu, nu ca director la Eforie. Orele fiind înaintate, şedinţa se ridică, amânlndu-se pe mâine. A 3* EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 22 Februarie 1889 La ora 2 şedinţa se deşchide sub pre-sidenţia d-lul general Florescu, fiind prezenţi 86 dd. Senatori. — Se îndeplinesc obicinuitele formalităţi. D. Al. Marghiloman depune două pro-ecte de legi. Asupra unuia se admite urgenţa. D. Alea/. îşi desvoltă interpelarea relativă la schimbarea căel inguste BacăQ-Piatra în cale largă. Aceasta, zice d-sa, ar fi şi în interesul Statului şi în al comercianţilor. D-sa arată cât păgubeşte heres-teaoa, spirtul etc. din actualul soiQ de cale ferată. D. Al. Marghiloman respunde că d. Alcaz are toată dreptatea, dar schimbarea liniei în chestiune ar costa 1.900.000 fr.—Cind se va putea, se vor lua măsuri de îndreptare. D. G. Mârzescu cere sâ se facă acelaşi lucru cu toate căile înguste. Discuţia se închide. Se procede la alegerea a 7 membrii în comisiunea pentru modificarea regulamentului Senatului. Se aleg dd. general Florescu, C. Boe-rescu, P. Milu, Gherassi, Orăscu, Theodo-riadi şi G. Mtrzescu. La ora 3 1/2 Senatul trece în secţii. (juldarn. . CAMERA Şedinţa de la 22 Februarie 1889 Preşedenţia d-lul 11. Isvoranu ?edinţa|se deschide la ora 1 1/4. PresenţI dd. deputaţi. Sumarul şedinţei precentese aprobă. Se trimete apoi la comisiunile respective diferitele petiţiunl şi comunicări. D. R. Stanian depune o petiţiune relativă la cererea de împroprietărire. D. C. 1‘Iesoinnu are cuvântul pentru a ’şl desvoltă interpelarea adresată d-lul ministru de interne în privinţa neregula-ritâţel cu care se face serviciul poştei rurale în comuna Zătrenl judeţul Vâlcea. D. AI. Laliovari, ministrul Domeniilor răspunde că d. Pleşoianu n'are decât sâ propună cuocasiunea discuţiunel bugetului, un credit necesar pentru stabilirea biuroulul poştal, şi guvernul nu va combate propunerea deschiderel unul asemenea credit. D. IV. lonescu pare nemulţumit de răspunsul d-lul ministru. D. Al. Lahovari, ministrul Domeniilor, constată că d. N. lonescu voeşte să profite de ocasiune pentru a se împăca cu d. Ple-şoi&nu pe spinarea guvernului. (Ilaritate, aplause). In cea ce priveşte alte explicaţii d. ministru al Domeniilor declară că ar (1 o pierdere de timp pentru Cameră de a se ocupa acum de ast-fel de cestiunl. In urma unei replice a d-lul N. lonescu discuţiunea se închide. D. T. Mttiorescn, ministru! Cultelor şi instrucţiunel publice depune un proiect de lege pentru acordarea unul credit de EPOCA — 23 FEBRUARIE mal bine de 4 milioane care va fi întrebuinţat la restaurarea mal multor biserici, precum şi pentru terminarea lucrâ-rel asupra tesaurului de la Petroasa. Camera trecând apoi la ordinea zilei, d. preşedinte anunţă că d. Raportor ne sosind încă pentru a se putea lua în discu-ţiune amendamentele depuse erl la art. 2 din legea vânzărilor bunurilor Statului, dd. deputaţi sunt rugaţi a trece în secţiuni pentru o jumătate de oră. * * * Şedinţa se redeschide la ora 2 şi 1/2. D. Raportor spune că comitelui delegaţilor a luat ieri în deliberare amendamentele propuse şi care sunt în numer de Lrel-spre-zece. Amendamentul înteiă al d-lulN. lonescu, care cere lotul de 5 hectare, se respinge ; al 2-lea asupra amendamentului semnat de7 d-nl deputaţi, care cer suprimarea cuvintelor «locuitorilor români cultivatori de pămînt, se cere cuvîntul. D. preşedinte declară că discuţiunea este înshisâ asupra articolului cât şi asupra amendamentelor. D. C. Ressu constată ca conform regulamentului deputaţii au dreptul a’şl susţină amdndamentele propuse. D. preşedinte pune la vot amendamentul al 2-lea care este asemenea respins, (protestări, sgomot). Se dă cetire amendamentului al 3-lea care cere loturi mici de 6 hectare şi loturi mari de 20 hectare. La vînzare vor putea concura şi preoţii săteşti precum şi soldaţii care al făcut campania în 1877-78. D. G. Cozadini vorbeşte în cestiune de regulament şi susţine că d-nil deputaţi aQ dreptul de a lua cuvîntul pentru a’şl susţine amendamentele propuse erl. D. IV. Blaramberg, face o simplă observare în procedările biuroulul declarând că o dată discuţiunea închisă nu pricepe cum comitetul delegaţilor vine a’şl da părerea asupra amendamentelor interzicând dd. deputaţi de a mal lua cuvântul. D. C. Bobeica, susţine câbiuroul a procedat bine şi că asupra discuţiunel articolului fâcându-sedestule desvoltârl or-ce discuţiune nu mal are loc. (Desaprobârl, protestări, sgomot). D. preşedinte, susţine interpretarea dată regulamentului şi crede că discuţiunea poate fi închisă. D. I. IVadejde, combate închiderea discuţiunel. D. C. Bobeica, o susţine, declarând că fiind un vot dat erl şi discuţiunea fiind închisă este în zadar de a se reveni azi. Discuţia se închide. D. raportor continuă cu cetirea amendamentului al treilea, care fiind pus la vot este respins. Se respinge asemenea amendamentul d-lul V. Ursianu care care loturi de 3—6 hectare şi 10—25 hectare. Se dă cetire amendamentului d-lul D. Brătianu care cere loturi uniforme de 6 hectare. Amendamentul pus la vot prin bile este răspins prin 84 voturi contra 43 din 127 voturi. D. raportor, dă cetire unul alt amendament pentru Introducerea lotului de 6 hectare, care este respins. Se resping de asemenea amendamentele d-lu! Panu care susţine uniformitatea loturilor de 7 hectare; d-lul I. Marghiloman care propune loturi de 10, 15 şi 25 hectare; precum şi cel care se pronunţă pentru loturi de 6, 10 şi 25 hectare. Se resping apoi amendamentele d-lor Nădejde, etc. Se pune apoi la vot cu bile amendamentul propus de comitetul delegaţilor care admite loturi de 6, 10 şi25 hectare. Amendamentul este respins prin 72 voturi contra 50 din 122 votanţi. D. Preşedinte voeşte se pună la vot articolul ast-fel cum este în proectul guvernului. Voci. Să se pună la vot cu bile. (Sgomot). Articolul se pune la vot cu bile. Resuitatul votului Votanti 122 Votanţi pentru 88 Votanţi contra 34 Resultatul votului este primit cu a-plause. * * * D. Preşedinte voeşte a consulta Camera în privinţa înterprefârel regulamentului pentru discuţia amendamentelor ce aQ Început deja a fi depuse pentru articolul 3. D IV. Blaramberg este de părere ca dis-cuţiunea se nu poată fi (închisă până ce propunătorii amendamentelor nu vor obţine cuvântul spre ale desvoltă' Discuţia se închide. D. Raportor dă cetire articolului 3. Art. 3. In interesul , formărel de noi comune ministerul domeniilor va pune, ca condiţiune a vânzârel în loturi de 5 hectare, obligaţiunea pentru cumpărător de a se stabili cu locuinţa |pe moşia cumpărată. Articolul prevede şi avansuri făcute de creditele agricole. (Şedinţa urmeaza) HOŢIILE DE LA EFORIE PROCESUL LUI SIMEON MIHALESCU Şedinţa de la 22 Februarie 1889 Şedinţa se deschide la ora 12 i/2. Un incident D. prim-procuror. Onor. tribunal să asculte şi pe d. Gonstantinescu martor expert, de oare ce d. Gonstantinescu a ajutat pe d. judecător de instrucţie în această afacere. D. Cornea să împotriveşte contra a-cestel ascultări. D. Gonstantinescu explică cum d. Simeon MihălescUjacălcat legea comp-tabilităţel, regulamentul Eforiei pentru auendarea moşiilor ei, şi cum a dat contracte de arendare fără licitaţie. D. Constautinescu în deosebi arată tribunalului abusul pe care Simeon Mihâlescu l’a comis cu ocasiunea aren-dărei moşiei Intorsura. D. prim-procuror Voinescu lloldurare cuvântul ca să susţie acusarea. D-sa spune că tribunalul nu trebue să fie nici de cum indulgent cu acusa-tul, căci faptele sunt probate mai mult de cât trebue, şi un exemplu pentru societate este absolut necesar. Gangrena corupţiunai de mult roade carnea sănătoasă a societâţei actuale. Trebue să tăiem odată în această cangrenă, căci numai ast fel vom contribui la scăparea societăţei ameninţate. D. Voinescu, dupe acest preambul e-nergic intră In examinarea acusaţi linilor şi probelor ce sunt In contra Iul Simeon Mihâlescu. Repetă toate mir turiile făcute înaintea tribunalului, şi maî cu seamă se bazează pe depoziţiile martorilor principali, dintre care unul este şi d. Gâncea, pentru a demonstra ca toate acusaţiuniie şi invinuirile ce se aduc şi s’au adus inculpatului sunt reale şi absolut veridice. Apoi d. prim-procuror citează mărturiile d-lor Gucclelis, Zissu, (Gostopol, Ţiricleanu, Dedu, Niţâ Daniilescu, şi alţii, cari toţi au mărturisit că aii dat bani lui Simeon Mihâlescu, sad că ştiQ ca ’iail fost număraţi bani mulţi pentru casăobţie arendarea moşiilor Eforiei cu preţuri mal scăzute. D. procuror Voinescu termină astfel : Tribunalul trebue să dea acusatulul o amendă de sute de mii de franci, câcl sunt convins că Simeon Mihâlescu dn-pă ce va eşi din puşcărie, tot bogat va remâne. Trebue ca la eşirea din puşcărie a lui Simeon Mihâlescu, lumea trecătoare să spună : lată tâlharul care îmbogăţit cu banul săracului. Iată omul care a furat şi pe fruntea căruia peceata infamiei va rămânea neştearsd. La aceste cuvinte d. Cornea protestează cu mărie furie. D. Voinescu respunde că un procuror are dreptul să stigmatiseze un talhar dovedit, Aşa este... Cornea, nu e aşa 1 Atunci o furtună se ridică In sală. Publicul compus In mare parte de funcţionarii Eforiei strigă : Nu e aşa. Tribunalul ridică şedinţa în mijlocul unul sgomot infernal. La orele 3 1/2 tribunalul reintră în şedinţă. D. Populeanu ia cel dintâiCi cuvântul pentru a susţine apărarea. D-sa cu o mare furie atacă molul cum s’a făcut instrucţia afacere! Simeon Mihâlescu. La orele 5 1/2 şedinţa se ridică, des-baterile urmând mâine. D E P E S I CRIZA 1IV SjE R H I A (Prin fir telegr.) Londra, 6 Martie.—Depeşele tutulor ziarelor englezeşti anunţă că regele Mi-lan va chiema pe d. Ristici în capul guvernului. Ele deplâng că puterea trece In mâinele partidului rusofil şi prevăd abdicarea regelui Milan. Societatea proprietarilor si agricultorilor din tara Sache Tânăsescu 400 P. Râureanu 200 Rădulescu Niger 200 Al. Duca 200 Total 8000 lei Apoi mai toţi membri s’au oferit ca cu cheltuiala lor p"oprie se cumpere obiectele de primă necesitate pentru instalarea provisorie a cercului social. D-nu St. Mihâlescu a oferit tipărirea cu cheltuiala d-s&le a statutelor societăţei, circulări, liste şi alte imprimate de care societatea va avea nevoe. La 12 ore, şedinţa a fost ridicată anunţendu-se altă întrunire pe ziua de Sâmbătă 25 Februarie, orele 2 post-meridiane. Numele persoanelor care vor a-dera la societate precum şi sumele ce se vor subscri, ne vom face o plăcere pentru a le publica în coloanele acestui ziar. S’a descoperit că printre vânzătorii de ziare care au fost arestaţi eri, timp de 2 ore, doui eraţi In adevăr autorii furtului de care erau acuzaţi. Această descoperire s’a făcut după chiar arătarea celor-l’alţi vânzători de gazete. * Astă seară deputaţii şi senatorii să întrunesc la Otel Broft. X Aflăm că d. Lascar Catargiu a declarat că moţiunea pe care a-miciî săî aii iscălit’o nu are nici un caracter de ostilitate în contra guvernului. Cunoaştem chiar maî mulţi deputaţi care nu au iscălit acea moţiune de cât în urma acestor ex-plicaţiunî ce li s’au dat de d. Lascar Catargiu. X Un incendiu a distrus şcoala şi mănăstirea Predeal (Prahova). M. S. Regele a dispus că atât şcoala cât şi mănăstirea se fie restabilite pe comptul casetei Regale. X Candidatul liberal pentru col. I-iii de Fălciu e d. I. M. Kogăl-niceanu. Cu ocaziunea îatrunirel de Dumineca trecută, d. Ilie Niculescu Dorobanţu, preşedintele comisiunel provisoril a societâţei proprietarilor şi agricultorilor din ţară,căruia se datoreşte fericita iniţiativă a înliinţărel acestei societăţi a deschis şedinţa publică rostind următoarea cuvântare bine simţită : D-lor Societari, «Sunt fericit a deşchide astă zi prima adunare generală a societăţei proprietarilor şi agricultorilor din România. Gestiunele de organisare economică ce se agită, a făcut ca cu toţii se simţim necesitatea de a ne a-duna, de a ne consulta şi asocia spre a lucra cu puteri unite pentru protejarea proprietâţei şi ameliorarea agriculturei singura sorginte de avuţie şi prosperitate a acestei ţeri. Puţinul timp de când s’a format această idee, numărul comparativ destul de însemnat al societarilor "mi da convincţiunea că prin stăruinţă si unire vom reuşi. Scopul societăţei noastre,domnilor societari, este sprijinarea proprietă-ţei contra celor cu idei şi cugete vinovate şi ridicarea şi desvoltarea agriculturei. Prin societate noi ne cunoaştem, ne consultăm, asupra păsurilor şi trebuinţelor noastre, căutăm a trage foloase din observările şi esperienţa fie căruia din noi, în fine ne ajutăm unii pe alţii şi ne încurajăm de a lupta pentru a face ca agrieultorul sâ aibă în societate acea preponderenţă, pe care trebue s’o aibă agricultura în o ţară eminamente agricolă. Termin, urând societăţei o deplină reuşită şi agriculturei noastre progres şi prosperitate. (Aplause nesfîr-şite au acoperit ultimele cuvinte ale preşedintelui). Aseară comitetul definitiv intru-nindu-se din nou, dupe înscrierea mai multor membri de prin judeţe care au aderat în totu la această so cietate şi resolvarea altor cestiunl, comitetul voind să pue temelia materială a societăţei toţi membri pre-senţi au subscris in o listă drept taxă de înscriere sumele următoare: Ilie Niculescu Dorobanţu 2000 lei N. T. Dobrescu 200 N. G. Filitis 500 Ghiţă Niculescu 600 Ştefan Mihâlescu 500 Marinescu Bragadir 50t) Petrache Ioanid 600 1). Hagi Iordaehe 500 D 1. Apostolescu 500 Dobre Popescu 400 X Procesul d-luî Tacorian a fost amânat la 1 Aprilie. Să ştie că d. Tacorian e acuzat de a fi sustras o sumă de bani tn detrimentul comunei Bucureşti. X Ni se spune că d. general Ra-ooviţă, comandantul corpului al ■4-lea de armată, va cere de la 1 Aprilie retragerea sa la pensie. X O mare vânătoare Regală va a-vea loc tn curend la Sinaia. M. S. Regele va invita la a-ceastă serbare pe dd. Miniştrii străini şi un mare număr de vânători de distincţiune. X D. general Mânu, Ministru de Resbel, a dispusjjca personalul Arsenalului Militar să fie sporit de la 1 Aprilie. O nouă fabrică de alămărie va fi înfiinţată pe lângă Arsenal. X Delegaţii studenţilor în Medicină ne roagă a publica următoarele : Placardele\lipile la facultate şi în alte părţi nu emană de la studenţi. X Un consiliu de miniştri s’a ţinut azi sub preşedenţia d-luî Th. Rosetti. X D. Dimitrie Moruzi a fost chemat azi la parchet pentru a fi interogat asupra bătăi ce Stoe-nescu, fost ofiţer de gardişti, pretinde că a mâncat de la d-sa. împreună cu d. Moruzi a fost citat şi Stoenescu. X Prinţu Gh. Bibescu, preşedintele comitetului naţional şi comisar general al secţiunei române la Expoziţia Universală din Paris, a plecat astă-zî cu trenul Fulger la Paris spre a presida la lucrările construeţiunei palatului şi la instalaţiunea secţiune! române. Numeroşi membri ai Comitetului naţional aii urat la gară călătorie bună şi izbândă prinţului Bibescu, care nu va mai ra- Hristache P. Guva 300 Haralambie Gheorghiu 400 www.dacoromanica.ro 3 intra în ţară de cât după închiderea Expoziţiei Universale. ORA 6 1/2 I)upc o discuţiune la care iau parte d n laşi Acţiuni Itanca Naţionala 3 % Losuri serbesli cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basiilca bombau „ Otomane cu prime Im. cu prime Buc. [20 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,, italian» ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur Cump. Vinde 83* 97 8/4 97 ICO 87 140 10** 96* 104* 101 94* 83* 990 73* 13 38 35 41 17 50 65 1 60* 310 134 100 99 370 S3 3/4 91* 91 iot* "% 346 106 97 104 3/4 IOC 94 3/4 83 10CS 78 14 30 87 44 30 64 60 1 78 31* 136 100* 100 375 DE ARENDAT CHIAR DE ACUMA: Moara bydraulică, numită fabrica do maetnat «Constanţia» 5 Klm. departe de T. Severin, producând făinuri fine oOOO Klg. sai ordinare 10600 Kgr. în 24 ore. Doritorii se vor adresa la «Agenţia Ilavas" sau la D. M. Ciocasan T. Severin. SE CAIiTA n ASOCIAT WSIS’K exploatarea unei mori sistematice situată 5 klm. de T. Severin. Doritorii se vor adresa la Magasinul Deposituluî de făinuri al d-luî G. M. Giocazan din T. Severin. EFORIA BISERICEI KMIJLESCE Se scoate în a doa licitare pe zioa de i Martie viitor închirierea apartamentului întreg din calea Victoriei, ocupat asta-zi de d-na Briol conform publicaţiei inserata in „Monitorul oficial“ No. 229 Ianuarie 18, precum si o prăvălie de desubt de la 23 Aprilie 1889. Licitaţia se va tine in cancelaria Eforiei din curtea Bi-sericei Kretzulescu la orele 4 p. m. Condiţiile se pot vedea intoate zilele la cancelaria Eforiei. | COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA (societate anonima) la liege (belgia) NO. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE f PA SI DE GAZ PRODUCERE anuala de TUBURI TURNATE vertical 20,000,000 kil. îl FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE MOTOR1 IiYDRAULlCI, STÂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI, ---GURI DE FOC--- CONSTRUCŢIE IDE UZINE DE GAZ SPĂRGETOR DE COIÎE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 910 (-) Vânzare in rate lunare si septam anale (-)- CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME Pepîeotlonat PENTRU FAM1LLII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI Aceste Maşine su fost, graţie numeroaselor lor avantagiI, premiate la toate esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot felul acesta, între care voiu cita: braţul !or înalt, care produce o mănuire uşoară şi comodă, suveica fara înfirare, aşezarea de sine a acului în adevărata sa posiţiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a- cestea, lucrează fără nici un sgornot pentru care a şi fost numită cu drept cuvent „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant şi simetric. Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile msşinei sunt lucrate în oţel cel mai fin ceea ce contribue la soliditatea şi durabilitatea el. Deposit de maşine de cusut zise ude Lipscan pentru cismari; maşinele «litania» şi «Ringschiffchem pentru croitori; aWehler et Wtlsom pentru fabricanţi de Ungarie. ( BULEVARDUL ELISABETIIA ) 5TS DOBF CASA GRAND HOTEL BOULEVARD bucureşti ( --( UNDE SE AFLa ŞI DEPOSITUL GENERAL )- ) Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco 10M -) IVI asinele vechi p r* i m e s o î n i L*. - • '-4.’ o h i ixi k> (-)— REDESCHIDEREA Dommiii mercur FASTUL HOTELLABES STRADA LIPSCANI 2, MJCtJKESTI Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căhtorlşi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat îu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou. Gamerile de la 1 fr. 50 pe zi Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale. Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt. Rog pe onor. public de a mi! ouora cn vizitele d-lor si sper că vor 11 pe deplin satisfăcuţi. (1028) Cn stimă, M. YVefnberger fostul antreprenor al hotelului Englitera. Cal. Victorii Pal. Dac.-Bom. M AGA SIN DEEINGERIE LA O BASUL VIENA Â LAVILLE DE VIENNA o p p H» CQ P P P d- H* 0 Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg, Madapolam frantzuzosc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si do lino albo si colorate. Ciorapi deDame si Domni de Fi! d’Eoosse. de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, cămăşi şi ismme delânădupS sistemul profesor. Or. G. «Jtegcr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu faBon. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte peutru nunti. Ti-usouri pentru pensionate, otelul i si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Oataloqpu nostru ilustrat si va fi trimis ori-cui va face cerere. LA ORAŞUL VIENA Calea Victoriei, Palatul «Dacia-Roinania» vis-n-vis de Socec uis-d-uts de LIb. SocecJŞ —050— Recomandam onorabilei noastre clientele pentru lefviuatate s: soliditate armatoarele noutaţî Tipografia «Ziarului „Epoea1 Tipărit cu cerneala Ch. LoriHeux-Cle Pari» Girant responsabil V. P. Gheorghlu www.dacoromaoica.ro