ANUL IV No. 978 A TREIA EDITIUNB MERCUR1 22 FEBRUARIE (fi MARTIE) 1889 NUMERUL IS BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE Ia Buenreacl: La casa Administratiunel. Ia Tara: Pria mandate poştale. Pentrn t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni IO lei. la rttreloetate: La toate oTflcielG poştale din Uniune, prin mandate post&le. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 HANI NUMERUL ANUXCIUKILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris*: Ageuee Ilara s. Place de la Bourse, S Anunciurl pe pag- IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA. PARIS: segăsestejurnalul cu -15 cent-numerul, la Kioscul din Bulevardul S». Germani, No. 81. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA No. 3,— Flatza Episcopiei,—No. 3 âPARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DM IN ISTR A ŢI UNEA No. 3.—I* lat za Episcopiei.—No. 3. PROPRIETATEA MIRE INTRE UNU SI DOUE COALITIUNEA AFACEREA DE Li S SEPTEWBRE CULMEA. !... PROPRIETATEA MIRE n Am spus eri că primirea amendamentului prin care Statul este autorizat a cumpăra moşii spre a le revinde în loturi locuitorilor, ar •druncina echilibrul ce trebue să existe între marea, mijlocia şi mica proprietate, ba chiar ar face să dispară tntr’un timp apropiat, marea proprietate, în România. In adevăr, comparându-să ţara noastră nu numai cu ţări de mare proprietate cum e Anglia, unde 150 proprietari posedă o jumătate din solul Angliei, dar chiar cu ţări de mică proprietate cum e Franţa, constatăm că România e prin excelenţă o ţară de mică proprietate. O scurtă privire statistică ne va dovedi aceasta în mod neîndo-elnic. In Franţa, ţară de mică proprietate, sunt abia 12,754,803 hectare de proprietate mică, de la câteva arii până la 6 hectare; şi sunt 36,633,561 hectare de proprietate mijlocie şi mare, adică de la 6 hectare în sus. Prin urmare abia a patra parte din solul Franţei e de proprietate mică şi 3/4 de proprietate mare. Dacă vom compara această situaţie cu aceia a României, constatăm la noi în ţară următoarea Împărţire a proprietăţii : 3 milioane de pogoane de proprietate mică aparţineau moşnenilor, înainte de 1864. 3 milioane de pogoane aii fost date clăcaşilor la 1864. Total 6 milioane pogoane. Prin urmare din 12 milioane da pogoane, suprafaţa cultivabilă a României, 6 milioane de pogoane sunt ocupate de proprietatea mică şi 6 milioane de proprietatea mare. Dacă adăogirn 2 milioane pogoane din domeniile Statului care se vor vinde în loturi la săteni, constatăm următoarea proporţie : 8 milioane pogoane de mică proprietate. 4 milioane pogoane de proprietate mijlocie şi mare. Prin urmare pe când în Franţa, ţară de mică proprietate, abia este 1/4 din teritoriu ocupat de mica proprietate şi 3/4 din suprafaţa teritoriului sunt ocupate de proprietate mijlocie şi mare; în România, mai mult de jumătate din teritoriu este ocupată de mica proprietate. In asemenea condiţiuni este oare înţelept ca Statul se cumpere necontenit proprietate mare pentru a o revinde sub formă de proprietate mică ? A face din Stat un fel de maşină care pe de o parte să pompeze în permanenţă proprietate mare şi pe de alta să reverse proprietate mică, este a distruge în câţl-va ani aproape toată proprietatea mare din România. Amendamentul liberalilor tinde a desfiinţa această proprietate mare, a cărei utilitate am demon-strat’o erî, caro a apărat naţionalitatea română, şi ale cărei binefaceri d. Kogălniceanu le descria în termeni entusiaşti, acum doui ani când zicea în Cameră : «Proprietatea cea mare a păstrat naţionalitatea şi patria română (aplause). Acel bătrâni proprietari mari, cari erau în tot momentul ameninţaţi să-şi piarză capul saă să fie surghiuniţi peste nouă mări şi nouă ţerl, să populeze insulele măre! Mediterane şi mârelEgee, aceia au apărat ţara aceasta, aceia cari mergeau când cu rogojina în cap, când cu petiţiunea In mână, alergând In toate părţile lume! pentru apărarea acestei ţerl. (Aplause). Şl nu am de cât să aduc aminte d-lui Pallade de acel bătrâni mari proprietari ax ţării cari au refuzat marelui împărat a! tuturor Rusielor să iscălească acea clausâ din regulamentul organic, prin care să subordona voinţei Împăratului Rusiei garanţia autonomiei acestor ţări». (Aplause). «Ducefi-vă, d-le Pallade, în Basarabia, In Bucovina, şi vedeţi cine ţine, cine apăra naţionalitatea română. Bucovina era polonisată, şi dacă naţionalitatea română a scăpat,jaceasta să dato-reşte vechilor familii de proprietari români ca I-Iurmusecheştil, Costineştil, Tâuteştiî, Vasilco, Flondor şi alţii. (A-plause)». Dacă astă-zî acelaşi domn Ko-gălniceanu, renegând ideile sale de acum doui ani, vine şi propune măsurile cele mal radicale în con-tra proprietăţii mari, pretindem ca cel puţin conservatorii se nu să asocieze la asemenea nenorocite idei. DEPESI O VIITOARE REGENTA (Servicii! special) Belgrad, 5 Martie —Opiniunea publică s’a alarmat de unsgomot pus in circulaţie şi dupe care regele, care trebue se plece în streină tale, va încredinţa în timpul absenţei sale, puterea unei regenţe. SCANDAL PARLAMENTAR (Servicii! special) m Budapesta, 5 Martie.— Azi s’a mal întâmplat o scenă iritantă la Camera deputaţilor. In urma unei acuzaţiuni formulate în potriva ministerului de către deoutalul Szentivanyi, doi deputaţi din majoritate au ameninţat cu pumnii pe preşedinte. Preşedintele, declarând că n’a văzul nimica, incidentul s'a închis; totuşi printre deputaţi agitaţia e mare. UN REZBOIU APROPIAT (Prin fir telegrafic) Roma, 4 Martie.—Ştirile din Assab anunţă că încercările făcute de cler pentru a împăca pe Negus cu regele Menelic n'au isbutit de loc, şi că res-boiul e socotit ca inevitabil. SERBIA SI PRESA GERMANA (Prin fir telegrafic) Berlin, 4 Martie.—Gazetta Germaniei de Nord, cu ocazia formarii apropiate a unul cabinet liberal la Belgrad, zice că evenimentele din Serbia permit a se aştepta la acea ca situaţiunea să ia peste puţin o întorsătură decisivă. Aceasta împrejurare că d. Ristici, ale cărui capacităţi politice şi administrative sunt destul de cunoscute, conservă direcţiunea partidului liberal, e de natură a împrăştia temerile pentru viitor şi a da încredere In desvoltarea normală a si-tuaţiunil interioare a Serbiei. CĂSĂTORIE PRINCIARA (Prin fir telegrafic) Berlin. 4 Martie. — După Post căsătoria principesei Sofia cu principele moştenitor al Greciel.se va face prin procură la Berlin; annl împărăteasa Frederic şi principele Enric vor însoţi pe principesa Sofia la Atena unde se va celebra căsătoria. POLITICA IN AMERICA (Prin fir telegrafic) Wasington, 4 Martie. — Mesagiul a-nunţă continuarea regimului protec-ţionist. El cere modificarea legii asupra na-turalisăril. Constată că Statele-Unite au evitat tot-d’a-una intervenirea In afacerile Europei. Speră că nici un guvern european nu va încerca, prin crearea unui canal in-teroceanic, să stabilească dependinţe coloniale In America centrală. Mesagiul adaogă că Statele-Unite urmează o politică esenţialmente paci-nică. El termină promiţând sporirea marinei. COALITIUNEA Trebue să recunoaştem că idea unei noul coaliţiunî nu este primită cu multă favoare, chiar de acel care au făcut parte din fosta oposiţiune-unită. Iată comentariile ce le face Lupta asupra ideii unei noul coaliţiunî : In zadar, prin urmare, unii politicianl foarte fanteziştl, se încearcă ca să înjghebe combinaţiunl nenaturale şi imposibile, căci nu poate fi nimic mal nenatural de cât ca liberalii să poată trăi In mal bună înţelegere cu conservatorii, de cât pot trăi conservatorii el Intre ei. Cele trei zile din urmă trebue să II servit de o mare lecţiune multora dintre liberali, cari mângâiaţi în mintea lor acest vis nenorocit : o nouă coaliţiune cu conservatorii. Conservatorii vor putea face toate &-vansurile liberalilor, le vor putea face toate făgâd elile, dar toate nu vor fi de cât nişte manopere dibace, pentru a ’şl da lor mal multă importanţă, a se impune guvernului şi In urmă a strânge mâna cu recunoştinţă liberalilor, pentru serviciul făcut, şi a’l lăsa cu buzele umflate la scara puterel. Dar să ne închipuim că coaliţiunea ar fi fost făcută deja, câ liberalil-disidenţl şi cu conservatorii disidenţi ar fi iscălit un nou contract de luptă şi câ discuţia asupra legel vâuzârel moliilor ar fi venit în urmă. El bine, întreb eO, ce figura ar fi făcut coaliţiunea şi mal ales liDeralil cînd la cea d’ântâiu cestiune de principii, ar fi văzut pe d. Lascar Catargiu mână în mână cu d. Al. Lahovary şi desaprobând formal pe d. Paladi ? Ce putere morală ar fi putut avea o coaliţiune care se desface la fie-care pas, care nu poate rezista în faţa celui mal neînsemnat proiect de lege, care trebue să facă abstracţie de toate principiile şi care nu poate trăi de cât din toate personalităţile? In adevăr, aceasta ar fi cea mai ridicolă coaliţiune ce vom fi văzut. Coaliţiunea tn contra ministerielor Lascar Catargiu şi Ioan Brâtianu aveau o bază comună : combaterea unor guverne autoritare, abusive, falşificatoare a regimului parlamentar, călcătoare a libertăţilor publice, etc. Coaliţiunea actuală însă nu s’ar putea alcătui de cât pe următoarea bază : supărarea d-lul Lascar Catargiu câ n’a venit la minister, supărarea d-sale şi a altora că nu s’a votat portu-rile-france, gelozii şi uri în familie. De asemenea coaliţiunî, foarte mulţumim. Aşa dar Lupta, unul din organele fostei oposiţiunî-unite, se pronunţă. contra coaliţiuniî. Vor mai fi contra acestei coali-ţiunî ; O fracţiune însemnată a î î partidului liberal-conservator ; junimiştii; tinerii disidenţi; colectiviştii, şi o parte din aderenţii de azi ai d-lul Lascar Catargiu,care au declarat că în zioa când d-sa să va uni cu elemente liberale, el 11 vor părăsi. Aşa, dar presupuind că s’ar face o coaliţiune şi că ea cu forţele el reduse ar putea ajunge cum-va la putere, divisiunile fireşti ce ar e-xista printre coalizaţi s’ar mai mări prin împrejurarea că Iu afară de coaliţie să află şi elemente liberale şi elemente conservatoare. Pe când liberalii şi radicalii vor trage pe d. Dim. Brătianu în stânga, conservatorii, fie din coaliţia fie d’afară din coaliţie, vor trage pe d. Lascar Catargiu la dreapta, ast-fel că după o existenţă de 8 zile este probabil că guvernul coa-iiţiunei va fi mort şi îngropat. CULMEA!... Se vede treaba că la Bobotează când s’a deschis cerul, redactorii Voinţei Naţionale aă cerut de la Dumnezeu sâ le dea cât de multă prostie. Căci aâ, slavă Domnului, au din belşug, să le mai ră-mâie şi pentru urmaşi I... Drept să spun, multe oi fi citit prin gazetele colectiviste, dar de astă-datâ Voinţa le-a pus vârf la toate I Iată în 8devăr ce scrie gazeta mal sus pomenită sub titlul «O infamie»: Majoritatea junimisto-conservatoare a comis eri o nelegiuire ne mal pomenită. Călcând în chipul cei mal vădit o dispo-siţie cât se poate de lămurită a legel de responsabilitate ministerială, dânsa a a-cordat comisiei de informaţiunl o prelungire încă de trei luni pentru a'şî face cercetările ei. Articolul 17 al legâi de care vorbim este precis: «comisiunea de informaţiunl prealabile zece zile de la alegerea sa trebue se’si presinte raportul. Corpul legiuitor poate se prelungească acest termen dupe cererea coinisiunei». Cine a mai văzut aşa culme de gu-gumănie, să spue. Auziţi minune! Majoritatea, acordând comisiei de informaţii încă trei luni, a călcat legea responsabilitate! ministeriale, pentru că articolul 17 din numita lege dă dreptul corpului legiuitor să prelungiască termenul cercetărei dune cererea comisiunei... E1, nu zăă ! Să vrea cine-va să se facă aşa prost şi n’ar putea I... E de speriat prostia acestor tipuri 1... INTRE UNU SI DOUE Momentul cel mal neplăcut la teatru, este acel care precedă începutul repre-sentaţiel. Fie-care nu s’a aşezat încă la locul seu; unu te loveşte cu cotul sco-ţându-şl paltonul, altul ’ţl trece de zece ori cu mâna pe la nas cerând oa un a-fiş, ba un binoclu; altul în sfârşit îţi striveşte genunchii ca se treacă înainte. Tot ast-fel şi la Cameră, ceasul cel mal plicticos este între unu şi două când se citeşte sumarul, se fac comunicările şi n’au început încă discuţiunile serioase. Intre unu şi două e ceasul Nicoreşti-lor cu aplicarea şi interpretarea regulamentului Adunăreî. Trebue se ştiţi că precum unii oameni au ales ca posiţiune socială medicina, literele, avocatura şi altele, familia Nicoreştilor parlamentari a ales aplicarea şi interpretarea regulamentului Camerei. Nu puteţi se vă închipuiţi până unde merge dragostea Nicoreştilor pentru regulament: se culcă cu dânsul, se scoală cu dânsul, mâuăncâşi bea cu dânsul. Când cere lista de bucate zice: «dâ’ml regulamentul»; când cere socoteala zice iarăşi: «fâ’ml regulamentul». Acest regulament e simpla, e unica preocupare a vieţei lui Nicorescu. Pentru dânsul a trăit, pentru dânsul vrea se moară; 11 consideră ca un fel de teritoriu sfânt pe care apără în contra uzurpatorilor. Comentariile lui Nicorescu asupra regulamentului Camerei, sunt mal numeroase de cât ale Iul Laurent asupra dreptului civil; de acea Intre unu şi două, alesul oraşului Berlnd cere mereii cuvântul în chestiune de regulament. ŞL ’l suceşte, îl re3uceşte pe acest nenorocit de regulament în toate felurile, pe toate părţile, până când,îl trec nâdu-şelile. Iţi arată cum trebue să ridici mâna, cum trebue se stal, cum se ţii bila, cum se vorbeşti, cum se socoteşti majorităţile, treimele.ca se nu te abaţi de la disposiţiunile regulamentare. E un adevărat curs pentru adulţi predat zilnic tn timpul sesiunel de la unu până la două. Dar, lucru ciudat, acest aprig apărător al regulamentului, e tocmai acel care’l nesocoteşte mal mult. El cunoaşte toate chiţibuşurile procedural parlamentare, toate articolele şi paragrafu-rile regulamentului, până la atribuţiile chestorilor. Acest din urmă capitol nu Ta înveţat nici o dată. E chestor şi în loc se facă tăcere, face gălăgie, e chestor, şi In loc se observe atribuţiile sale, le ia peste picior. Se vede că tot adevărată e vorba românească: croitorul umblă cu hainele rupte, cismarul poartă ghetele scâlciate. Tlbislr AFACEREA DE LA 5 SEPTEMBRIE 1886 RECHIZITORIUL PROCURORULUI Rechizitoriul definitiv. —Cum «*'ait «evCr.lt devastările,—Cum s’.ni făcut cercetării* sub colectivişti.--Noua instrucţie.— Manifestaţia orgauisata de politic.- Culpabilitatea domnului Dimitrie Moruzi.—Cei daţi iu judecata. Instrucţiunea afacerii de la 5 Septembrie fiind sfârşita, publicăm aci rechizitoriul d lut procuror. Rechizitoriul definitiv Astă-zî 10 Februarie 1889. Noi G. Voinescu-Boldur, Prim-procu-ror pe lângă Tribunalul Ilfov, espunem faptele următoare : Cum s’ctu seversit devastările In ziua de 5 Septembrie 1886, a doua zi după atentatul lui Stoica Alexan-drescu contra fostului prim ministru I. C. Brătianu, o ceată de oameni plecând de la sf. Gheorgha, trece la casa lui I. C. Brătianu, în strada Colţi, şi ne-găsindu’l merge la consiliul de miniştri. D. Brâtianu eşina In balcon este aclamat, aDOI ceata se îndreaptă spre ziarul Independenţa unde sparge gi&mu-rile. De la Independenţa pe la orele zece dimineaţa trece la Epoca, sparge ferestrele şi mobilierul şi bate pe d. [Toma Basilescu, redactor la Epoca. Pe la orele li merge la ziarul România unde iarăşi sparge uşile, ferestrele şi mobilierul şi bale pe dd. Roco, Mi-sail, Ghitescu, Augustin, Mareş. De la România ceata se întoarce la Poliţie, de la Poliţie purcede iarăşi la Independenţa, pe la orele 12 1/2. De la Independenţa merge iarăşi la Epoca pe la oreie 2 1/2 şi bate pe d. Chirilov. In fine la orele 4 1/2 se duce pentru a treia oară la Independenţa unde se afla d. Procuror Vineş care intrase în cercetarea faptelor. Cum s’au făcut cercetările sub colectivişti D. Procuror Vineş, în ziua de 5 Septembrie 1886, constată stricăciunile comise la Ridacţiele ziarelor Independenţa, România şi Epoca. Ascultă pe câţiva din redactorii maltrataţi şi amână pentru a doua zi continuarea cercetărilor sale. A doua zi însă ancheta fiind retrasă din mâinile d-luî procuror Viueş, să încredinţează d-lul procuror Androuescu care. la 12 Septembrie încheie un Pro-ces-verbal, prin care se constată depo-siţiunile mai multor indivizi arătaţi de redactori ca autorii devastărilor şi bătăilor suferite de el ; la 20 Septembre încheie un al doilea Proces-verbal, în care consemnează declaraţiunile mal multor redactori bătuţi, precum şi arătările lor, în privinţa autorilor devasta -taţiunel de la 5 Septembrie. După aceste lucrări Insă,nu se dă altă urmare afacerel care se clasează la Dosar. Noua instrucţie La 29 Noembrie 1888, Parchetul sesizează judecătorul de instrucţie, înain-tându’i plângerile scrise dUe de dd. Augustin si Frederic Damă la 5 Septembrie 1886, precum si procesele-ver-bale încheiate de dd. Procurori Vineş şi Andronescu la 5. 12 şi 20 Septembrie 1886, şi ’l invită a informa asupra denunţărilor conţinute In actele sus citate: Manifestaţia organisata de politie Având în vedere că instrucţia a stabilit. 1. Câ manifestaţia făcută la 5 Septembrie 1886 lui I. C. Brătianu a fost pregătită de cu seara de 4 Septembrie îndată după comiterea atentatului, de către agenţii poliţieneşti, care toată noaptea ati cutreerat oraşul invitând cetăţenii a se întruni a doua zi dimineaţa pentru a merge la d. I. C. Brătianu, iar pe de altă parte Stănciulescu şi Mes-chiu, comandanţii sergenţilor au luat toate măsurile peDtru sporirea numărului manifestanţilor, ordonând seara la raport oficerilor de companii să dea fie-care pe a doua zi un contigent de sergenţi îmbrăcaţi civili. 2. Câ conducătorilcetel,adicâaceI care au intrat întâiii în redacţii, şi aii început a bate şi a sparge, au fost agenţi secreţi recunoscuţi de către redactorii maltrataţi şi de către martori, având în capul lor pe Nan Ulmeanu agent secret, p’atit din fondurile secrete, de prefectul de poliţie d. Moruzi, care singur recunoaşte câ Nae Uimeanu comunica cu dânsul direct, şi nu primea ordine de cât de la dânsul. 3. Că nici unul din comercianţii notabili al Capitalei, care aii fostîncur- www.dacoromanica.ro * EPOCA — 22 FEBRUARIE tea ministerului de interne, pentru a felicita pe d. Brătianu, nu a fost văzut In ceata distrugătoare, ci s’au retras chiar de la Consiliul de miniştrii, Îndată ce au auzit strigăte sediţioase. 4. Că dimineaţa la batalion ordinul a fost dat sergenţilor uniformaţl, postaţi la Epoca şi România, şi pe calea ce a-vea se urmeze ceata, d’a se retrage din posturile lor, când va sosi ceata, lâsân-d’o să facă ce o vrea, că acest ordin a mal fost dat de Meschih personal şi transmis din sergent In sergent chiar peste zi, când începuse deja distrugerile, şi când toata poliţia şi tot oraşul ştia ce se petrece. 5. Ca In totul timpul distrugere!, poliţia regulată, comisari şi inspectori, a asistat impasibila, preumblându-sepnn ceată cu mâinele In buznnar, fără a lua nici măsură pentru a restabili ordinea; ca ceata mergând de la o redacţie la alta, a fost condusă de ajutorul Mes-chiu, care a fost văzut de sergenţii de stradă, şi de o sumă de martori; că au fost chiar comisari care au luat parte activă la distrugerişi bătăi, şi Intre alţii comisarul Coengiopol a fost toată ziua cu Nae Ulmeanu In fruntea cetei şi dădea semnalul violenţelor. 6. Că prefectul de poliţie toată ziua de 5 Septembre, nu numai ca nu a luat nici o măsură pentru restabilirea ordine!; dar a fost inv'sibil atât pentru Nae Ulmeanu, care Intorcându-se de la România, a intrat cu ceata şi In curtea poliţiei pentru a saluta pe şeful său cât şi pentru d. procuror Vineş, care începând cercetările pe la orele unu a-proximativ, şi alergând de la o redacţie la alta, a căutat de două ori să vază pe prefectul poliţiei pentru a’I cere a-jutor şi nu l’a putut găsi. Culpabilitatea d-lui Moruzi Având în vedere că din aceste fapte resultă, că devastările, au fost pregătite de poliţia regulată şi esecutată de poliţia secretă condusă şi chiar ajutată de poliţia regulată. Avend în vedere că Nae Ulmeanu, conducătorul cetei distrugătoare, precum şi Stânciulescu şi Meschiu, care ah luat toate măsurile pentru a facilita opera cetei distrugătoare, erah la ordinele prefectului de poliţie, şi nu puteau lucra de cât dupe ordinele acestuia. Având In vedere deposiţia martorului lorgu Stoenescu, şef de sergenţi în ziua când s’au comis faptele, care ne a-rată cum a umblat In noaptea de 4 Septembre cu căpitanul Stânciulescu pe la Ulmeanu şi Vasile Dumitrescu pentru a se aduna cu oamenii lor ; cum a asistat în seara de 4 Septembre la convorbirea lui Stânciulescu cu Meschiu la Batalion, când au combinat Intre el măsurile ce trebuesc luate a doua zi; cum a doua zi dupe ce s’a spart la Epoca, inspectorul Epureanu l’a trimes la Moruzi ca să’I raporteze că lumea să strânge pe pod, şi ’l e teamă ca ceata să nu poată străbate până la România. Având In vedere ca deposiţia lui Stoenescu este confirmată In mare parte de Gh. Mareş, fost agent secret din a-ceiaşi categorie cu Ulmeanu. Având In vedere că d. Moruzi nâgă să fi ordonat devastarea redacţiilor «dar afirmă un fapt dovedit neexact, că manifestaţia de ta consiliu de miniştri s’ar fi hotărât în seara de 4 Septembre, dupe atentat, de către comercianţi capitalei întruniţi la camera de comerţ pe când s’a constatat ca în seara de 4 Septembre nici un fel de întrunire u’a avut loc la camera de comerciu. Având în vedere căd. Moruzi declară, că toată ziua de 5 Septembre a stat la poliţie până dupe săvârşirea devastărilor, iar d. Vineş declară că în ziua de 5 Septembre a căutat de două ori la poliţie pe d. Moruzi, şi i s’a spus că nu se află la prefectură, de unde resultă că d. Moruzi s'a ţinut ascuns, pentru a nu primi nici o plângere şi a nu fi silit si ia măsuri pentru restabilirea ordineî. Cei daţi in judecata Având In vedere că faptele mal sus expuse constituesc indicii suficiente de culpabilitate In contra preveniţilor d. Moruzi, N. Stânciulescu şi Al. Meschiu, organisatori devastărilor comise la 5 Septembre 1886. In ce priveşte pe autori materiali, Având In vedere că exista indicii suficiente de culpabilitate In contra preveniţilor: 1. Nae Ulmeanu, fost agent secret. 2. Nae Rădulescu (zis şi Toboc), fost agent secret, concesionar al lucrârel de umplerea gropilor din sus de stavila-rile de la Gotroceni, de repararea puţului de la şcoala Tunari, de pavagiu strada Tauri. 3. Tache Ionescu (zis şi Curcan) fost agent secret. 4. Al. Coeongiopol, fost comisar. 5. Vasile Dumitrescu (zis şi Buzatu) fost comisar. 6. Tânase Ştefănescu (zis şi Bărbieru) agent secret! 7. Ghiţâ Vornicu (zis şi Hingherul) fost agent secret, concesionar al exterminări câinilor vagabonzi in anul 1884, concesionar al aprovisionări de nisip pentru pavage, concesionar al împrejmuiri cimiterelor Ghencea şi Sf. Vineri, etc. 8. Nae Popescu (zis şi Şepcaru) fost agent secret. 9. Iancu Grigoriu, fost agent secret. 10. Gh. Manoiescu (zis şi Lungu) fost 8gent secret. 11. Ştefan Tânăsescu, fost agent secret. 12. Gh. Mareş, fost agent secret, condamnat pentru escrocherii la o lună închisoare. 13. Dumitru M. Cristescu (zis şi Li-pieru), fost agent secret, dat In judecată la 1871 pentru bătae şitnjunghiere cu cuţitu. 14. Ştefan Ionescu, fost şef de spioni, condamnat pentru furt la şease luni Închisoare. Io. Tache Gheorghescu (zis şi Flaş-netaru) fost agent secret, condamnat pentru furt la şease luni închisoare. 16. Niţă Butoi, fost agent secret, condamnat de la 1863 până la 1885 de două-spre-zece ori pentru escroheril şi furturi cu spargere, condamnaţiunile variând Intre două luni şi şease ani Închisoare. Având In vedere că un înalt interes social, cere reprimarea unor escese cu atât mal condamnabile, cu cât ele sunt provocate de către funcţionari însărcinaţi cu menţinerea ordineî publice şi care întorc In contra societăţi mijloacele cu care societatea II înarmează pentru apărarea el. Având In vedere că faptele cad sub aplicaţiunea art. 239, 352, combinate cu 40 c. p. pentru autori materiali şi 239, 352, combinate cu 40, 47 şi 165 c. p. pentru autori intelectuali, RugăA pe d. jude instructor să bine-voiascfi a ordona urmărirea preveniţilor sus-numiţl trimiţându-î In judecata instanţelor judecătoreşti competinte. Făcut astă-zl 16 Februarie la parchetul nostru. (ss) Prim-Procuror G. Voinescu-ltohlur ECOURILE ZILEI Liberalii din Cameră şi Senat se vor întruni astă seară la d. Dimitrie Brătianu. D. M. Kogălniceanu fiind tot indispus nu va putea lua parte la a-ceasta întrunire. —x— Este vorba ca d. colonel S. Voi-nescu, comandantul şeoalei militare superioare din Bucureşti, se ia direcţiunea şeoalei de arme speciale cu începere de la 1 Aprilie viitor. —x— Noul proiect pentru reorganizarea prefecturei poliţiei capitale a fost aprobat de d. ministru de interne. —x— D. general H. Arion, inspector general al artileriei, a fost primit eri în audienţă de M. S. Regele. —x— Miniştrii se vor întruni astă-seară în consiliu, la ministerul de interne, sub preşedenţia d-lui Th. Rosetti. —x— Aflăm că graţie măsurilor luate de către d. director general al serviciului sanitar superior pentru stîr-pirea boalei de vite ivită in unele districte ale Moldovei de sus, epidemia de stomahită aftoasă a dispărut cu desăvârşire. —x— Studenţii facultăţei de medicină se vor întruni azi din nou pentru a lua o hotărâre definitivă în privinţa incidentului doctorului Assaky şi e-foria spitalelor civile. —x— Se atribuegd-lui general Mânu,ministru de resbel, intenţiunea de a contopi într’o singură şcoala, cu reşedinţa la Iaşi, ambele şcoli militare din Iaşi şi Craiova. —x— D. Efrem Ghermani, prefectulju-deţului Vlaşca, a sosit în capitelâîn urma unui congediu. —x— D. Protopopescu Pache, primarul capitalei, a decis ca schimbarea no-menclaturei strad&lor capitalei se înceapă de la 1 Martie, conform cu lucrările comisiuneî numită ad hoc. —x— D. Popovicî,simpaticul nostru bariton, a dat eri la Braşov un concert în folosul săracilor. Acest concert a reuşit pe deplin şi d. Popovicî a fost viu aclamat. —x— Consiliul sanitar superior al armatei a luat hotărârea de a reinstala dupe dupe sistemul cel mai nou infirmeriile regimentelor. In acest scop d. ministru de resbel va presinta Camerei un proiect de credit pentru aprovizionarea infirmeriilor. —x— M. S. Regele a bine-voit a primi Duminecă, în audienţă pe d. Io nescu Gion. M. Sa s’a întreţinut în timp de o oră cu redactorul Românului, despre studiul istoriei în ţară la noi, cum el se face şi cum ar trebui se se facă în şcoalele noastre primare şi secundare. —x— Se zice că Episcopul de Buzeu se va retrage în curend în viaţa privată. Epicureul acesta, atât a lucrat în via Domnului pentru Eparhia sa în cât este necunoscut acolo. Din nenorocire e prea mult cunoscut spitalului Gârlaşii şi capitalei. Apoi zicerea Evangheliei se va a-deveri că se va lua via de la densul şi se va da altor lucrători care vor da rodurile la vremea lor. —x— Se autoriză eforia spitalelor civile din Bucureşti ca se primească legatul lăsat prin testamentul decedatei principese Helena Koltcoif Mas-salseky, născută Ghica, care dis pune ca, dupe vânzarea moşielor Sfinţeşti, Gărăgau şi dependinţele şi, dupe îndeplinirea celor-l’alte le- gaturi, excedentul venzărei acelor moşii se se verse în casa ospiciului Pantelimon, pendinte de efo-ia spitalelor civile din Bucureşti. —x— Eri se vorbea prin Galaţi, zice Poşta, că d. C. Ressu, deputat al colegiului al III de Coyurluiu şi primar al Galaţilor, prin energica sa stăruinţă ar fi obţinut de la guvern se se dea pentru diferitele imbunâ-ţiri de care se simte mare şi urgentă nevoe în portul nostru, două sute mii lei anual din fondul de jumătate la sută din venitul porturilor cum şi luarea în sarcina Statului a tuturor şcoalelor comunale. —x— Monitorul oficial No. 247din 10/22 Februarie 1889 publică anunţul prin care d. doctorand în Medicină Ion G. Flutureanu, face cunoscut, cade azi înainte va semna Ion G. Deleanu, acesta fiind numele său de familie. —x— Aflăm că eri a încetat din viaţă Nicolae Penescu, unul dintre cei mai distinşi elevi ai şeoalei de poduri şi şosele. înmormântarea se va face mâine la orele 2 p. m. —x— Aflăm cu plăcere că Farmaciştii din Capitală împinşi de un sentiment de dreptate către societate, au cerut singuri a se împlini prin lege această lacună, adică : distanţa farmaciilor una de alta să fie cel puţin de 200 metre; căci ce ar însemna a avea farmaciile toate grămădite pe stradele principale lăsând popula-ţiunea cea Faltă a suferi în caşuri de trebuinţă. Cererea farmaciştilor, gândindu-se şi la interesele publicului, nu numai la ale d-lor le face onoare, şi credem că atât guvernul cât şi corpurile legiuitoare vor introduce a-cest aliniat fără nici o discuţiune de oare ce este în interesul publicului. ' Deposit unic Ia ailininis. Epoca f. £ ! < 17 ' _ DE VENZARE r ■ H CRONICELE ti s © : LUI MAX 9 > !« L. OÎllIUpB OS OS OJOpIlţ 11.1,110 J „ 1 INTEMPURILE ZILEI DI.\ CAPITALA * Accident.— Eri din cauza viscolului un cantonier dupe linia Bucureşti-Ploeştl, Intre Periş şi Bufta, a fost rănit de trenul ce venea de la Predeal. Acest nenorocit avend piciorul drept fracturat a fost adus la spitalul Col (ea. Contrabanda.— Mal mulţi contrabandişti din calea Rahovel vroind a Introduce o cantitate de spirt în mod fraudulos ah fost prinşi şi arestaţi de guarzi comunali postaţi la podul de la Rahova. DIN .JUDEŢE Omucidere din cearta.—In seara de 5 Februarie curent, Ion Ivan şi Dragomir Toader, pe când se allah la cârciuma lui Dragomir St. Câpăţtnâ, din comuna Lopă-tarl, judeţul Buzăh, s’a ivit ceartă între el, care a degenerat în bătae. Cel d’ântâih a tnjunghiat cu un cuţit în pântece pe cel d’al douilea, care, In dimineaţa zilei următoare, a încetat din viaţă. Foc prin uneltiri criminale. — In noaptea de 12—13 Februarie curent, ah ars cu desăvârşire casele preotului Diamandi Popescu din comuna Cojasca, judeţul Dâm-boviţa, causându’I o pagubă de lei 1.357. Din cercetările urmate, resultă că focul ar fi fost pus ’ntr’adins de Simion Vera şi Grigore Grigorian, contra cărora dresân-du-se cuvenitele acte, s’ah înaintat parchetului. DIN STREINATATF, Trăsnet iarna. — O rară arătare şi aproape ne mal pomenită s’a produs în 16 Februarie st. n. în Berlin. Pe când ningea mal tare, se descărcâ din norii groşi o furtună cu fulgere şi tunete. In apropiere de Berlin la Rixdorf, trăsnetul a căzut în casele unul brutar, aici distruse o mulţime de obiecte; eşi pe urmă prin câte-va uşi în stradă şi atinse fereastra unul vagon de la tramvayul care trecea tocmai atunci. Un pnlat de ghiaţâ. — Una din cele mal interesante privelişti formează deocamdată palatul de ghiaţă din St.-Peters-burg, construit exact după acela care se lucrase.în 1740 pe timpul împărătesei Eca-terina. Palatul conţine paturi, mobile, ornamente, sobe etc. toate lucrate din ghia-ţă. Impregiurul palatului sunt statue, tunuri şi alte înfrumuseţări. Mal cu seamă noaptea produce această clădire un efect de tot frapant, fiind iluminată cu lumină electrică. INFORMA TIUNI Eri seară s’au întrunit mulţi deputaţi ai majorităţii în saloanele Otelului Broft. S’a hotărît ca pe lângă întrunirile din toate serile, să se ţie odată pe săptămână, şi anume Mor-curca, întruniri plenare de toţi deputaţii şi senatorii majorităţii. —SH8- Printre cel 22 d-ni deputaţi a-mici aî d-lui Lascar Catargiu, care au iscălit procosul-verbal despre care am vorbit eri, se află subscris şi d. G. Popovici. E vorba ca d. Sfetescu, procuror pe lângă tribunalul de Ilfov, să fie avansat ca prim-procuror la Prahova în locul d-lui Elefte-rescu, care va trece ca preşedinte de tribunal într’un alt .judeţ. -SB- Pontru eri seară, se anunţase la camera de comerciu o întrunire la care era să vie şi d. primar al capitalei. Această întrunire avea de scop să se discute cestiunea nouilor taxe ale primăriei şi alte măsuri importante. întrunirea însă nu s’a putut ţine, din causă că primarul capitalei d. Pake Protopopescu, fiind foarte ocupat, n’a putut veni. D. primar a rugat însă pe membrii camerei de comerciu prin d. Zătreanu să fixeze o zi cât se poate mai apropiată, pentru a discuta şi deslega cestiunile de mai sus. Această întrunire se va ţine pro-babli poimâine Joi. -as6- D-nu Th. Rosetti, preşedintele consiliului de miniştri, a fost primit la 11 ore de M. S. Regele. - sss— Diseară întrunire colectivistă la clubul liberal-naţional. Se zice că în această întrunire se va discuta un protest de făcut către M. S. Regele, în privinţa lucrărilor comisiei de informaţii. Studenţii facultăţei de medicină, în întrunirea ce au ţinut a-seară, în localul societăţei Unirea, au luat cunoştinţă de răspunsul d-Iuî doctor Assaky. Ei au discutat apoi asupra mijloacelor prin care ar putea isbuti să se reali-seze dorinţele esprimate de d-sa. Studenţii, hotărât! d’a lucra pentru readucerea d-lui dr. Assaky şi convinşi că .Adunarea deputaţilor va vota înfiinţarea Institutului de Chirurgie, au ales din sânul lor o delegaţiune, care să meargă din noii la Eforie pentru a cere reintegrarea d-lui dr. Ki-riac. Ei au decis tot d’o-dată, ca în cas d’a nu li se da un rezultat satisfăcător, studenţii să meargă în corpore pentru a cere Eforiei aceasta. O altă delegaţiune a fost însărcinată ca să se presinte la M. S. Regele, la Preşedintele Consiliului, la d-niî miniştrii de Resbel şi de Instrucţie pentru a le arăta necesitatea facultăţei de medicină d’a avea profesor pe d. dr. Assaky, solicitând concursul pentru rea-ducerea sa în ţară. Un amic ne trimete următoarele rânduri pe care ne grăbim a le însera : Aflăm, că mai mulţi societari ai creditelor Urbane şi Rurale din Bucureşti, se vor întruni zilele acestea pentru a se consfătui, In vederea adunărilor generale care vor avea loc In curând, a-supra persoanelor ce trebuesc alese In consiliile de administraţie, cum şi asupra măsurilor de luat pentru a tăia ghiarele colectiviştilorcare ah pus mîna pe aceste instituţiuni de credit şi pe carele speculă In interesul lor. Este ştiut că consiliile de adminis-traţiune ale acestor credite ’şî făceah majoritatea în toate adunările generale prin sistemul procurilor ca smulgeau, pentru amploianţii lor, de la nenorociţii societari întârziaţi cu plăţile. Se ştie ca acest sistem ajunsese un adevărat scandal public pe timpul colectiviştilor, şi azi este de datoria tu-tulor, camere, guvern, presă şi societarii dea face ca acest scandal să înceteze. D. deputat Palladi, a şi adus In Cameră un proiect de lege pentru regula-mentarea votului prin procuri. Pănâ la votarea acestui proiect de lege, In vederea adunărilor generale din luna Martie, rugăm pe guvern şi In special pe d. ministru de finanţe să ordone comisarului guvernului s’aibă grije, ca procurele ce se vor presinta la aceste adunări să fie riguros conform legeî, adică date numai la societari şi nici de cum amploiaţilor direcţiunii. Asemenea rugăm pe societari dacă voesc catn viitor interesele lor săfie ocrotite, şi ca aceste societăţi să fie ale lor, iar nu ale direcţiilor, să nu mal dea procuri amploiaţilor cari ah Început deja să cutreere toată ţara, şi să nu însărcineze cu reprezintarea lor de cât oameni serioşi şi cinstiţi. A 3* EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 21 Februarie 1889 Şedinţa se deşchide la ora 2 sub preşedenţia d-lul general Florescu. 79 Senatori faţâ. D. Camarasescu, crede că, votul asupra împământenire! d-lul d-r Wertheimer, prin care se respinge indigenatu, s’a proclamat greşit, Intru cât n’a fost respins cu două treimi şi ast-fel ar li trebuit s6 se proclame admiterea împământenirel. D. Flondor, crede că, biuroul a urmat foarte bine proclamând respingerea lege! privitoare la d. d-r Wertheimer, Intru cât n’a întrunit doufe treimi. D. General Florescu, preşedinte, declară câ, biuroul a fost nevoit se urmeze cum a făcut spre a se conforma regulamentului. Cu toate acestea, este o petiţie a d-lul d-r Wertheimer care se va trimite la comisia de indigenate; Senatu va putea îndrepta votul, asupra conciuziu-nilor ce i se vor Înfăţişa In privinţa cere-rel d-lul Wertheimer (aplause). Incidentu se închide, l'rintu A. Stirbeiu, ministru de interne, depune unele proecte de legi asupra taxelor comunale şi altele. D. Murzescu, dâ citire tn a treia lectură, propunerel sale pentru revizuirea regulamentului interior al Senatului, dân-du-I cuvenita desvoltare, prin care demonstra nevoia ce este a se revizui regulamentul actual al Senatului, care, dupe o practică de 4—5 ani a dovedit cu prisos neajunsurile sale. Pentru care cere a se trimite propunerea unei comisiunl speciale. Propunerea pusă la vot cu bile se ia In consideraţie, remâind a se alege la sfârşitul şedinţei comisiunea specială pentru a el studiare. D-nu Ion Ciullea, citeşte o propunere pentru un proect de lege din iniţiativă parlamentară, pentru acordarea pensiunilor stenografilor din corpurile legiuitoare, cu termene de vârstă şi serviciu mal redus de cât la cel-l’alţl funcţionari publici. D. Gh. Mârzescu, adresează ministerului justiţiei, l-iu, o interpelare, asupra Intârzierel înfăţişărel corpurilor legiuitoare a proectulul făgăduit pentru organizarea magistraturei. Il-a, o interpelare, asupra trebuinţei de a se revizui codicele civile, spre a se pune în armonie constituţia şi cele-l’alte legiuiri. D. Grudisteanu, cere din nou d-lul ministru de resboih, să-’I pue la disposiţie dosarele cu rapoartele comandanţilor militari, însărcinaţi cu potolirea răscoalelor ţărăneşti. D. N. Fleva, cere ministerului de interne sS’I pue la disposiţie un tablou do toţi primarii şi consilierii comunali, dovediţi nedemni de această sarcină. Se votează împământenirea d-luî Şoi-nariu, român din Transilvania, remasă din şedinţa trecută. D. P. Gradisteauu, ’şl desvoltă interpelarea asupra imposilulul, a se pune de primăria capitalei, pentru circulaţiunea câinilor. Oratorul dupe ce arată tntr’un chip glumeţ nepotrivirea măsurel d-lul primar al capitalei, demonstra absoluta ilegalitate a instituirel taxei de 5 fr. fără încuviinţarea corpurilor legiuitoare şi cere guvernului a censura procedura primăriei capitalei. Printu Al. Stirbeiu, ministru de interne, zice, că afacerea nu are importanţa nici gravitatea ce’I dâ interpelatoru; căci, aci nu e vorba de un impozit, ci o taxă facultativă ce are de obiect o măsură de salubritate publică. D. P. Gradisteauu, nu poate admite interpretarea d-lul ministru de interne, întru cât primăria edictează o taxă anuală de 5 fr. pentru sgarda câinelui care e supus ucidere! de nu va purta o asemenea sgardâ. Deci, e vorba de un impozit regulat şi ast-fel s’a comis o ilegalitate, ln-cuviinţăndu-se regulamentul comunal In cestie. Cere dar a se revoca măsura luată de d. primar al capitalei, care pe lângă că e iriicâ, impopulară, e mal presus de toate ilegală, contra căreia iva avea drept or care cetăţean a se opune chiar cu forţa. D. Al. Marghiloman ministru al lucrărilor publice, se ridică In potriva îndemnului ce face d. P. Grădişteanu, de a se o-pune cu forţa unul regulament de administraţie publică sancţionat de rege. In specie crede, că primăria are dreptul incontestabil de a lua măsurile de salubritate publică; şi ast-fel regulamentul de poliţie sanitară asupra câinilor e foarte legal, iar taxa pentru sgardâ nu poate fi considerată ca un imposit, Intru cât e facultativă şi privitoare numai pe câinii ce circulâ pe slrade. Roagâ dar Senatul a nu da acestei cestiunl de simplă poliţia sanitară, întinderea la care ţinteşte interpe-latorul şi cere ase închide incidentul. Discuţia se închide. D. I*. Grădişteanu asupra interpelare! adresate ministrului de resboih, întreabă numai dacă s’a luat o dispoziţie a se reţine pentru datorii leafa întreagă a oflce-rilor. D. general Mânu ministru de resboih, răspunde câ o asemenea măsură nu s’a luat nici odată şi în această privinţă se a-plicâ legea Incidentul se închide. D. Al. Florescu dă citire raportului a-supra proiectului de lege, prin care se autoriză guvernul a veni în ajutorul casei pensiunilor cu un împrumut de 400 mii lei din tesaurul Statului, pentru stingerea deficitului acelei case. D. N. Fleva constată că, de mal bine de două-zeci de ani de când s’a instituit casa pensiunelor cu o mulţime de avantagie, n a fost In stare a merge de sine, şi periodic a avut recurs la Stat or la împrumuturi; profită dar de această împrejurare, ! spre a cere lămuriri mal adinei asupra stârel aceste! case, care pare a li minată de un viţiu original. In cât, toate ajutoarele băneşti ce ’l dâ mereh Statul pare a nu lua nici o dată sflrşit. Pentru care, se opune la Înscrierea tn budgetul Statului a unei nuol sarcini anuale de peste 200 mii lei, tn folosul casei pensiunilor. li. M. Glici-mani ministru al Finance-lor, tn privinţa părţei tntâih a legel crede câ, nu încape nici o obiecţie Intru cât deficitul e bine costatat şi urmează a fi plătit casei pensiunelor de Stat ca o datorie, pentru că nu s’a aplicat legea din 1872 in toate prescripţiunile sale. Deficitul, ce ’I drept s'a produsşi din mulţimea pensionarilor ce ah fost admişi tn cele uin urmă; însă, nu crede că, ar 11 motive a se bănui, www.dacoromanica.ro EPOCA — 22 FEBRUARIE că comitetul ar fi admis persoane ce n’ar li avut drept la pensie. Ministrul crede câ, e bine ca Statul se uşureze şi de astă-datâ casa Pensiunilor, spre a evita o perturbaţiune de noi reuniri asupra funcţionarilor publici şi speră că de se va primi legea In discuţie nu se vor mal ivi dificite. D. Ianov apără casa pensiunilor şi cere cu energie a se admite legea, Senatul fiind dator a uşura starea pensionarilor. Proectul se ia In consideraţie, procedân-du-se la votul pe articole, ce se primesc fără discuţie. Legea pusă la vot se primeşte cu mare majoritate. Şedinţa se ridică la 5 1/2 ore anunţân-du-se cea viitoare pe mâine. CAMERA Şedinţa de la 21 Februarie 1889 Preşedentia d-lul II. Isvoranu, vice-pre-şedinte. Presentt 115 dd. deputat!. Se dă citire sumarului şedinţei trecute care se aprobă, precum şi diferitelor pe-titiunl şi comunicări care sunt trimise la comisiunile respective. D. P. Cernalescu anunţă o interpelare la adresa d-lul ministru de interne, In privinţa administratiunel judeţului Dolj. D-nil Micescu şi K. K. Dobrescu dad citire unor petitiunl. D. I. Poenaru-Bordea repetă cererea In privinţa comunicărel unor dosare privitoare la construcţia tunelului de la Bărboşi. Camera intrând apoi In ordinea zile d. D. Popescu, raportor, dă citire art. 2 din proectul de lege pentru vânzarea bunurilor Statului, precum şi unul amendament al minoritâtel care este trimes In studiul comitetului delegaţilor. D. Al. Lahovari ministrul domenielor, roagă pe dd. deputat! care au amendamente de depus la diferitele articole din legea In discuţi une să le depună din nainte Îientru ca discutiunea asupra lor să aibă oc odată cu discutiunea articolului şi a nu prelungi desbaterile mal mult. In urma unei scurte discuţiunl In ces-tiune de regulament, la care iad parte dd. N. Ionescu, Al. Lahovari, R. Stanian, G. Paladi, discutiunea se închide şi Camera reintră în ordinea zilei. D. Raportor dă citire unul amendament prin care cere egalisarea loturilor, şi admite lotul de 6 hectare. Alt amendament cere lotul de 7 hectare şi admite continuitatea vânzărel şi scutirea de taxă. Un al treilea amendament, al d-lul Nădejde, cere loturi de 3, 6 şi 7 hectare, al 4-lea amendament se referă la modul de redactiune, şi alte două fără importantă. Se mal dă citire unul amendament al d-lul I. Marghiloman, care se pronunţă pentru loturile de 10, 15 şi 20 hectare. D. Valerian-Urseanu susţine amendamentul comitetului delegaţilor care Introduce lotul de 6 hectare, ca fiind minimul de pământ suficient existentei unei familii târâneştl. Susţine apoi principiul proprietăţi mijlocii în favoarea căruia citează pe Momser, pe Laboulay şi un discurs rostit de d. Vernescu. Se pronunţă de asemenea apoi pentru inalienabilitatea loturilor. Dupe un lung discurs d. Valerian-Urseanu crede câ articolul ast-fel a-rnendat de comitetul delegaţilor poate fi votat. D. Raportor dă citire unor noul amendamente depuse pe biuroul Camerei în cursul discutiunel. D. C. Popovici-Racaciunl vorbind de proectul de lege, spune că este considerat ca un copil al cărui paternitate este discutată de unii membrii din cabinet. Nu ne trebue copii aici... D. Preşedinte. Nu sunt copii la ordinea zilei, ci proectul de lege şi în special art. 2 (ilaritate, aplause). D. C. Popovici-Racaciuni continuă a combate proectul guvernului, susţinând a se prevede categorii de loturi de 6 hectare şi mal mici. potrivit cu necesităţile ţăranului. (Mal încolo Camera nu mai ascultă pe fiul colegiului al 3-lea cum ÎI place a se numi singur în discursurile sale). D. I. Lahovari, constată că principiul fundamental din această lege constă în articolul 2 de oare-ce se pronunţă pentru stabilirea clasei dirigente. Oratorul nu pricepe de ce clasa ţărănească se fie pusă de legiuitor sub jugul absolut al egalităţi de proprietate şi se nu aibe dreptul de a 'şl îmbunătăţi soarta printr’o agricultură făcută pe un picior mal întins. Combate apoi întregul sistem de împroprietărire propus de democraţi şi susţi- nut prin conlra-proectul d-lul M. Său- I lescu. Oratorul se pronunţă cor.tra inalie- j nabilitâţi loturilor şi arată apoi foloasele unei proprietăţi mijlocii. (Şedinţa urmeaza) HOŢIILE DE LA EFORIE PROCESUL LUI SIMEON MIHĂLESCU Şedinţa de la 21 Februarie 1889 La ora 12 şedinţa se deschide. Tribunalul e compus tot ca erl. Se continuă cu ascultarea martorilor. Moroianu declară câ într’o zi s’a pomenit cu acuzatul de astâ-zl, care a venit şi ’l a rugat să ’l sconteze o poliţa de 1000 lei semnata de A. Filoti. N’am voit zice martorul, s’o scontez dar m’arn însărcinat cu încasarea ei; peste câte-va zile însă Simeon Mihălescu a venit şi a reluat’o, spunând câ o va încasa el singur. Dr. Severeanu spune că în adevăr d. Anton Filoti a venit o dată la d-sa şi ’I a spus că o să dea lui Simeon Mihălescu 15.000 lei ca să isbuteascâ ca să ia In arendă o moşie de a Eforiei. D. preşedinte Iulian. Ca ce ’I a dat banii aceştia ? Ca mită, ori ca arendă ? Dr. Severeanu. Ba ’I a dat lui Simeon Mihălescu. D. Cornea. Pentru ce n’aţl denunţat de atunci acest fapt ?... Dr. Severeanu. Pentru că nu credeam că atunci era timpul pentru asemenea denunţări, ci acum. Meier Wecsler ştie pe Filoti de un om cinstit şi nu a auzit să se fi împrumutat pentru trebuinţele sale. Dimitriadi, voind să ia în arendă o moşie de a Eforiei, a întrebat şi pe so-cru-său. Acesta ’I a răspuns, că nu va putea face nimic, pân’cenu va da 10.000 fr. Iul Simeon Mihălescu, căci tot aşa a făcut şi socrul spre a putea lua o moşie în arendă. Gheorghe Custopolo spune că Simeon Mihălescu a arendat la 1878moşia Kir-nogi lui Constantinidi pe un preţ de-savantagios pentru Eforie. Preţul cu care a arendat’o, a fost de 55.000 franci iar 1.400 napoleoni Constantinidi ’l a dat lui Simeon Mihălescu. Martorul n’a voit să dea bani lui Mi-hălescu şi de aceia n’aputut luamoşia. Demostene Constantinidi declară că n’a dat nici un ban lui Simeon Mihălescu, câ a luat moşia Kirnogi prin licitaţie publica şi că tot ce se spune despre dtnsul sunt plămădeli de ale fraţilor Daniilescu Custopolu. N. Daniilescu, fostul arendaş al moşiei Kirnogi, şi fost tovarăş al lui Custopolu, susţine câ garanţia depusă de acesta pentru moşia Kirnogi nu era a lui ci a fratelui său. Spune că într’o vreme, când era bine cu Simeon Mihălescu, acesta ’l proteja, dar mal în urmă nu, cu toate câ la a-legerl pe el îl pupa mai înteid. Istoriseşte apoi tot ce a păţit din partea lui Custopolu. Martorul a făgăduit bani lui Simeon Mihălescu, dar nu-I a primit... Se vede că oferea prea puţin... In alte afaceri ’l a şi dat, dar nu vrea să spue cât... Preşedintele.—După toate pagubele dumitale, aî primit vre o despăgubire? N. Daniilescu.—Aşi 1 Nici o cafea 1... G. Daniilescu, fiul lui N. Daniilescu, nu ştie nimic. Voeşte însă să acuze pe fraţii Constantinidi cu cari are proces civil. Preşedintele.—Lăsaţi pe Constantinidi. El nu sunt inculpaţi. G. Daniilescu crede, că după el Simeon Mihălescu e o uneltă... Preşedintele. După ce judeci asta ?... G. Daniilescu nu ştie după ce. Mărturiseşte că şi tată-său au dat bani lui Simeon Mihălescu. C. Christescu, fostîngrijitor al moşiei fraţilor Constandinidi, declară câ nu ştie dacă fraţii Constandinidi a dat vre un ban lui Simeon Mihălescu. Ciriclcanu nu ştie dacă Constandinidi ar fi dat bani lui Sinvon Mihălescu. A auzit de hoţii, dar n’a văzut nimie. Martorul a dat o data faliment. Angliei Teodoru, crede că Simeon Mihălescu a luat vre-o 100,000 fr. de la Constantinidi. La ora 3 1/4 şedinţa se suspendă. Redeschiderea La ora 3 1/2 şedinţa se redeşchide, şi se continua cu ascultarea martorilor. Panait Cuclelis, comersant, a luat o moşie de a Eforiei cu 25 0/0, iar Cîncea n’a putut-o lua cu 30 0/0. De ce ? Nu ştie. G. Niculescu, agricultor, este arendaş al Eforiei de la 1866, căci ţine Po-iana-Lungă. A luat moşiile tot-d’a-una cu licitaţie, fără să dea vre-un ban cul-va. Lazăr Şalec nu ştie nimic în afacerea aceasta, nici că Simeon Mihălescu ar fi luat bani de la Constantinidi. Alex. Fochidi. Nu ştie câ acuzatul să fi luat bani. Dr. Isvoranu nu răspunde la chemare. G. Mavrache nu ştie nici aceasta,dacă Simeon Mihălescu lua mită sau ba ; nu ştie nici că acuzatul să fi fost prieten intim cu Gavril Nicolae. Declară că a observat d-lui judecător de instrucţie, cum că ’l a luat mărturia neegzact. Sterie Stelidcs, agricultor, mal întâiu refuză să depue jurământ, căci «suntem creştini şi în săptămâna mare.» La urma depune jurământ şi declară câ de când e arendaş al Eforiei, n’a dat nici un ban lui Simton Mihălescu, nici n’a auzit să fi dat cine-va. Gr. Nenciulescu, arendaş al Eforiei de 18 ani, a luat moşiile tot prin licitaţie, fără să dea cul-va vre-un ban. Gh. Penau, comersant, a vroit să ia cu arendă de la Eforie moşia Dascălu-Vărăşti, dar n’a putut pentru că i s’a pretins 10.000 fr. peste arendă. Se mal ascultă câţî-va martori, cea mai mare parte arendaşi al Eforiei, şi toţi declară că n’au dat nici un ban lui Simion Mihălescu. La ora 5 şedinţa se ridică, sfârşindu-se cu ascultarea martorilor. Mâine vor începe pledoariile. ţjuidam. 11 nan, 'rjarryTs .i ir.1 mu.ui1 aTinin • hi p.’at D E P E S I RUSIA SI AFG ANISTANUL (Prin fir special) Londra, 5 Martie.— Daily News primeşte o depeşă din St. Petersburg care anunţă câ în aceste ultime zile s’a considerat ca iminentă o încâerare In Afganistan, nu prin faptul lui Abdhura-man, dar din causa disposiţiunelor res-boinice a le trupelor ruseşti. Lupta a fost împedecatâ din ordinul categoric venit da la St. Petersburg, de unde s’a poruncit formal d’a evita orl-ce provocaţie. Guvernul rusesc a dat încă odată o nouă dovadă de intenţiunile sale pa-cinice. REGELE HIILAN SI RISTICI (Prin fir telegrafic) Colonia, 5 Martie.— «Gazeta de Colonia» zice ca negociările între regele Serbiei şi d. RisticI nu lasă nicl-o îndoială asupra acestui punct că d. Ris-ticî e cu totul devotat regelui şi va face totul pentru a menţine ordinea şi liniştea. El va urma cu tărie aceeaşi politică ca a regelui, care a recunoscut că a se ataşa Austro Ungariei este calea cea mal bună. In această privinţă, sosirea d-lul RisticI la putere nu supără de loc pe Austro-Ungaria, cea ce este cu atât mal îmbucurător cu cât regele Milan, a cărui sănătate este sdruncinată, pare că se va retrage în curând da la afacerile de Stat pentru un timp destul de îndelungat. Ştirele că (radicalii conspiră nu sunt de loc întemeiate. Radicalii n’avead nicî-o legătură cu agitatorul Bogosavli-vi care a fost arestat de curând la Turnu-Severin. MESAGIU!, GENERALULUI H VRISON SI PRESA ENGLEZA (Prin fir telegr.) Londra, 5 Februarie. — Ziarele englezeşti nu sunt satisfăcute de tonul mesagiuluî generalului Harrison. Ele găsesc că acest mesagiu este scris ma-cu seamă pentru a linguşi simţiminl tele politicianilor americani, dar cu toate astea nu văd în aceasta nici un motiv de temere. — -.... ■ ——- — ULTIME INFORMATICI Deputaţii şi Senatorii majorităţii vor ţine mâine seară Mercuri, o mare întrunire, în saloanele O-telului Broft. X Amintim că Duminică se vor a-lege doui membri în consiliul de administraţie al creditului funciar rural, în locul d-lor I. C. Brătianu şi Chiţu care au eşit la sorţ. Prevenim pe toţi cei ce ati drept să ia parte la vot că ei trebue se ’şi scoată cărţile de vot de la sediul societăţii. X Aflăm că mai mulţi societari aî creditului funciar rural, aii hotărât să susţie candidaturele d-lor gen. Mânu şi Mandrea la locurile rămase vacante în consiliul de administraţie al creditului funciar, prm căderea la sorţ a d-lor Ion Brătianu şi Chiţu. Vineri seara la 8 şi jumătate se va ţine o întrunire de societari, în vederea acestei alegeri, la Otel de France. X Se vorbeşte cu multă insistenţă despre o apropiată plecare a d-luî Mitiţâ Sturdza la Halles, unde se zice că e decis a se stabili. . x Dintr’o sorginte cu totul sigură aflăm că d. I. C. Brătianu, şeful colectivităţei îşi va mai pune din nou candidatura la colegiul I de deputaţi din Muscel. X Raportul comitetului delegaţilor din Senat, privitor la legea asupra organisărei administrative,fiind trimis deja la tipar, discuţiunea generală a legeî de mai sus se va începe foarte probabil mâine, sau poimâne. Proectul e aproape acel care a fost presintat de d. ministru de interne, afară de câte-va modificări Introduse de secţiunile Senatului. X Erî a venit înaintea Curţii de casaţie, secţia I, recursul făcut în afacerea Poumay cu primăria capitalei. Curtea n’a putut da erî hotărârea şi deliberarea va dura azi şi mâine. E foarte probabil, că Curtea se va rosti Joi. X Am avut mare dreptate când am spus tntr’un articol că propaganda socialistă prin ziare, a început să scază tntr’un mod foarte simţitor. Ziarul socialist Drepturile O-mului în numărul de erî anunţă, că din causa necesităţel absolute, ca banii care se cheltuesc pentru acest ziar să folosească propagandei socialiste din Roman, încetează de a mal fi organ cotidian şi că nu va mai apare de acum în colo de cât o dată pe săptămână. Ori cine înţelege, că nu motivul de mai sus a împins pe dd. Miile, Nădejde şi Morţun să facă această schimbare în apariţiunea organului lor, ci lipsa complectă de cititori. X Erî seară s’a adunat Comitetul Central al societăţeî proprietarilor şi arendaşilor. A ales ca preşedinte pe d. Niculescu Dorabanţu iar ca vice-preşedinţi pe dd. Dobrescu şi Stoenescu; pe d-niî Duca şi Rădu-lescu Niger ca secretari. O a doua întrunire a comitetului va avea loc astă seară. S’a mai decis că ziarul proprietarilor va apare la 1-u Aprilie. _____________X D. colonel Merişescu, prefect la Galaţi, trece în capul administraţiei judeţului Tulcea. Am mai spus deja că d. colonel Scheleti va înlocui pe d. Me-risescu. X D. Aristomeni Fotino, care după zisele chiar ale d-luî procuror Voinescu, abia a scăpat ca să fie trimis înaintea tribunalelor coree-ţionale, va intenta un proces de calomnie confratelui nostru d. Ştefan Şuţu. D. Şuţu a şi început să pregătească dosarul d-lui Fotino. ORA 6 1/2 In urma discursului d-lul I. Lahovari. a mai vorbit azi la Camera si d. Dobrescu-Arges La ora O şedinţa s’a ridicat. DOCTORUL DIMITROPOL de la facultatea din Paris stabilindu-se str. Academiei 29, dă con-sultaţiunl In toate zilele de la 4—6 p. m. TNT. A. PAPADAT AVOCAT Locueşte str. Doamnei 15 Orele de consultaţiunl de la 5 până 7 seara FOIŢA ZIARULUI *EPOCA» (2) MAYNE-REID 0 STRANIE IYTEMPLARE L4GUBÂ i (Urmare) — Nu’ţt făgăduiesc că’ţî voi da de ucis dihănii mari, zise creolul. Precum ştii, de sigur, n'avem nici urşi, nici cerbi în .insula noastră. N’avem în fapt de cât nevinovatul şi măruntul aguti şi un alt animal mic carnivor. Dar mascurii de Spania s’aă făcut selbateci şi sunt foarte numeroşi în pădurile noastre. Vel găsi dar soiuri tot atât de viclene şi de straşnice ca şi cele din pădurele Euro-ropel sad din câmpiele Indiei. Apoi, în lipsa unul vînat mal nobil, vom putea să vtnăm aligatorul şi crocodilul. Avem frumoase mostre din aceste două soiuri, prin eleşleiele pârţel meridionale a le insulei. In baia de la Batabano, sunt lamentinî, faimoasele sirene a le marinarilor de altă dată ; vel putea să le faci curte cu gloanţe de puşcă. Dacă toate aceste nu’ţi vor părea destul de atrăgătoare, te voi duce la o vlnâtoare şi mal deosebita. Ce al zice de o vlnă-toare de oameni ? — O vînătoare de oameni ? Ce vrei săspui, don Mariano ? — Nimic de cât ce al auzit: o vînătoare de oameni. Vorbesc foirtu serios. Revoluţia şi isbucnise la Batabano, sad era să înceapă şi oaspetele med cre- dea că voi lua parte la dînsa ? Inante de a’l fi putut întreba despre aceasta, el reluă : — Da, cavalere, o vînătoare cu copoi, în care vînatul va fi oameni, dacă să pot numi ast-fel negri pe care’I vom vina. Acuma înţelegeam. Mă simţii ca revoltat la această crudă propunere. Nu m'aş fi aşteptat s’o primesc din gura unui republican patriot, a unul apărător al independenţei Cubei. Şi nici nu ’ml putui ascunde mirarea. Dar începui să respir, când el strigă, pufnind de rls : — Văd, că n’al nici-o plecare pentru acest soid de petrecere. Cu atât mal bine, căci ed Însuşi nu voi face nimic spre a te sili s’o guşti. Am zis numai : «Te voi duce.» E destul de trist şi aşa câ să poate un asemenea lucru. Un om al med, de la Havana, mi-a spus că mal mulţi sclavi de al mei au fugit pe când lipsam. De şi aşa’i obiceiul, la vecinii mei, de a să sluji cu câini spre a urmări pe sclavii fugari ca pe nişte bestii selbatece, n’am fâcut’o niciodată. Mal binelml place să las pe păcătoşii aceştia, care nu sunt mulţumiţi de a fi la mine, să se bucure de libertatea lor şi să trăiască cum le place... Dar am ajuns; uite casa mătuşei mele şi iata sora mea. Ne aflam dinaintaa unei case de ţară strălucită a cărei faţă era tapisata cu verdeaţă şi cujflorl ş! a cărei uşă de intrare era deschisă In larg. Pe prag, să arătase de un moment o tlnărâ fată, şi să vedea câ aştepta cu nerăbdare pe cine-va. In momentul când trăsura să opri, ea să repezi, cu braţele întinsa, spre tovarăşul med de călătorie. Şi în curând don Mariano, care sărise uşor din căruţă, o luă în braţele sale ; în vremea acea o ploaie de sărutări In stare să mulţemească pe omul cel mal nesă- ţios cădea din toate părţile pe faţa lui. Era negreşit tlnăra creolă, fără multă educaţie. Pe când desmierda pe fra-te-sed şi’i punea o mulţime de întrebări Încântătoare la care nu’I lăsa nicî-o-datătimp să’l răspundă, îmi ziceam, scoborlndu-mă încet din trăsură, câ felul de educaţie ce primise nu era de loc uricios. Şi nu’mî era nici; de cum milă de don Mariano, care rîdea cu hohot apărându-se în contra unul nod potop de sărutări. Şi, când el ne presentă unul altuia, zi-cînd : «Sora mea, Juanita. — Domnul e un prieten care va fi oaspetele nostru cât-va timp ; vrei să’i urezi bună sosire ?» în vreme ce ea îmi Întinse mâna, simţii câ a mea tremura. In timpul acesta de câte-va secunde, inima mea ’ml spusese : — Poate aceasta’l idealul pe care l’am căutat atât de mult, acea care mă va putea face fericit sau nenorocit. Am înţeles că sosise ziua In care e-ram să iubesc, câ soarta mea era de faţa. Stătea dinaintea mea, semănîndcu o Venus ideală, nu cu zeiţa din Cypris pe care au născocit’o pictorii, cu părul de coloarea chilimbaruluî pe care peru-cherii o imit aşa de uşor în zilele noastre ; era mal de grabă zeiţa din Cythe-ra ast fel cum ar fi sub cerul arzător al Occidentului, cu o faţă brună aurită cu puţină roşaţă pe obraji, cu buze purpurii ca o rodie deschisa, unde dinţii străluciad ca nişte perle ; părul el era negru ca pana corbului. De prisos să mal încerc a arata tot farmecul Juanitei Aguera. Privind’o, cât de iute uitasem toate sporturile visate şi tot vînatul insulei Cuba 1 N’aş fi dat numai plimbarea asta pe care o făcurăm împreună, ce-va mai târzid, spre a ne duce la Batabano, In schimbul celei mal bune vtnătorl care s’a făcut vr’odată In mijlolul câm- pielor celor mai pline de vînat din Africa sad din america... nu, nici In schimbul tuturor bivolilor, tuturor tigrilor şi elefanţilor pămîntuluî 1 II Petrecurăm remăşiţa zilei, precum şi noaptea, le mătuşa oaspetelui med, o bătrînă doamnă foarte plăcută, a cărei faţă Impunătoare era încadrată In chipul cel mal încântător, dupe moda veche, cu nişte bucle lungăreţe pe obiceiul inglezesc. A doua zi dimineaţa, ne am dus la gara Havanei, şi acolo ne am îmbarcat pentru Batabano. Timp de mal multe ceasuri, lunecarăm de alungul calei ferate, printr’un peisag aşa de frumos în cât mi să părea că visez. Dupe ce eşirăm din Havana, trecurăm dinaintea mal multor frumoase villa, care erad locuinţele de plăcere a le aristocraţiei cubane sad a le unor comercianţi avuţi. Apoi, nişte planta-ţiunl nemărginite de cafe, nişte câmpuri de tutun trecură pe dinaintea noastră şi, din timp In timp, uzine a le căror coşuri mari aruncad vîrtejurl de fum; acălo să lucrează trestia de za-har şi se cristalizează dulcele el suc. Lângă fie-care uzină să află casa unde Jocueşte plantatorul, la care duce o alee lungăreaţă, ţermurită de două părţi cu nesfârşiţi palmieri regali. Dupe ce trecurăm de staţia Guinez, am ajuns In curând la creasta insulei. De la locul ala, terenul să coboară pănă la ţermul Caribenei. Acolo, urmele cul-lurel sad a industriei să răresc din ce în ce, plantaţiunile sunt mal depărtate unele de altele, pănă ce însfârşit calul de fer să înfundă într’o pădure deasă neumblată, unde ramurile copaoilor împiedic fumul de a să sui pănă la cer, pe care nu'l mal zăreşti. Copacii de ma- hon îşi Incrucişază ramurile de asupra calei ferate. In lăuntru vagoanelor, e întunerec ca şi cum trenul ar trece sub un tunel. Afară nu vezi de cât nişte trunchiuri mari de arbori înconjuraţi de plantele lor parazite care să Inbră-ţişez, să sul, să cobor de la unul la altul şi să asamănă cu miile de frînghil a le unui vas cu văluri. Un timp, peisajul mă ţinu sub un farmec nespus prin noutatea şi stre-lucirea lul.Admiraţiunea mea ajunse a fi o adoraţiune. Şi de n’ar fi fost de cât don Mariano cu mine, de sigur n’aş fi spus multe. M'aşI Jî mulţumit să privesc, până a mă Îmbăta prin toate sim-ţirele, frumuseţele naturel. Dar, în faţa mea, era o altă capo d’operă a sa şi una din cele mal desă-vlrşite, şi, de asta dată, padurea şi câmpia nu fură adorate de mine c* de obi-ceiu sau cel puţin mult mal puţin... In sfârşit, ajunserăm la Batabano, unde trebuia să ne coborlm, fiindcă drumu de fer nu mergea mal departe, cad altmintrelea ar fi trebuit să se a-runce drept In marea caribeană. Batabano nu’l un oraş mare ; e numai un mic port de mare care traeşte din un comercid neînsemnat, şi unde vine numai, din când în când, câte o corabie rătăcită. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 22 FEBRUARIE —aman MEDALIE DE ARGINT IIAKTIE CHIMICA BERBERI,\NU Depositu central în farmaciile domnilor ALESSAMUMU BUCUREŞTI şi P. LAZEAIX'U CRA10VA In detail la toate farmaciile din tzara — UIST LEU RULOUL — Cel mal eficace remediu ce se poate Întrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemene a se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boalede rernehi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, târâturi, buboae, bătături etc. etc. Fie cărui Rulou este alaturata o instrucţiune foarte detaliata 1125 EHCTEBSffiSSiiî 1 EPILEPSIE 1 Boala reputulapăn'acuin fara leacM EPILEPSIE, S <3 Precum şi toate Boalele nervoa- R 1 se sunt vindecate de mine cu de- M severşire, după un procldeu nou g în cel mal scurt termen şi sub u | ^ garanţie. - ri A se indica etatea şi durata B boalel. ] te, -sj Remediul modul întrebuinţării gj J ^ 1 O « etc. sunt expediate, in contra tri- g ^ «O miterel sumei de 25 franci de h Chst. J. Seemann Ds Berlin 139, Schoenhauser allâ 139 H H. HONICH TAPETESI PERVAZURI bulevardul Elisabela-Doamna (Băile Eforiei) Recomandă Vergelele de alamă pentru scări şi sticle pentru uşi (plaques proprdtă). PRETURILE FOARTE MODERATE CONSTRUCTOR DE MORI BIUROU TECH^IC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hidraulice, Deposlt de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabrlcatiune de curele de piele, (Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco) 1064 CASA DE SCHIMR 613 . IM. F E R IY! 0 Strada Lipscani, No. 23 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cur su l Bucureşti 2i Februarie 1889 Cump. Vend. 6 0/0 Renta amortisabda 98 98 1/4 8 0/0 Renta perpetua 97 3/4 98 1/2 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 101 1 8 100 1,2 7 0/0 Scris. funo. rurale 104 1/2 105 5 0/0 Scris. func. rurale 96 t/2 9 7/8 7 0/0 Scris. func. urbane 104 1/4 104 3/4 6 q/0 Scris func. urbano 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi io2 102 3/4 94 94 3’4 82 82 1/2 5 0/o împrumutul comunal 86 1/2 87 1/4 Oblig. Casei pens. (leilOdob.) 850 255 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 50 60 990 1000 Acţiuni «Dacia-România» 215 280 » Naţionala 260 270 » Constructiuni 140 15.1 Argint contra aur 1 60 ) 80 Fiorini austriaci Tendinţa fermă ;09 210 DE ARENDAT CHIAR DE ACIII: Moara hydraulică, numită fabrica de macinat «Constanţia» 5 Klm. departe de T. Severin, producând făinuri fine 3.<*00 Klg sau ordinare 10900 Kgr. In 24 ore. Doritorii se vor adresa la «Agenţia Havas» sad Ia D. M. Ciocazan T. Severin. im huita i \tsoi;i\T wa-siSiă exploatarea unei mori sistematice situată 5 klm. de T. Severin. Doritorii se vor adresa la Magasinul Depositului de făinuri al d-lui C-M. Ciocazan din T. Severin. •mamatsiiaixăxz-i săffiă SSE&aargt LICOARE DE il GUDRON -TOLIJ- VESC \T este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vâsc de brad. Se recomandă ca tămăduitoare tusei vechi, dureri de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de măncare, catar al bâşicei urinare. Sticla 2,50. INJECŢIA GALBENA sigură tn vindecarea scursorel (Blenoragie). Sticla 2 lei. Aceste preparate, compusa de Di-mitrie G. Gherman, farmacist in Bn-zăO, se găseşte de vânzare la principale farmacii din Bucureşti şi din (ară, en gros ia drogheria Brus, Bucureşti. Sc se observe eticheta, căci mulţi faimaeisti dau Gudron simplu, cu eticheta dumnealor iu loc de Licoare de Gudrou-tolu-văseat. FARMACISTUL t i-ţ» £ CUBŢII RBO _A_ Xj E farmacia CHR. ALESSANDRIU română t P SINGURUL Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită tn faţa d-lor doctori ţi clienţii ce tA constatat foldse surprincjătdre e GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţezi cu succes contra durerel de piept, tnvel provenită In urma guturaiului, iritaţi» ut ale peptulul. astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus intr’o litră de apă formezi ape de Păcură, care se pote da cu mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron In apă sa charată satl lapte dulce 2—3 or' pe di. 2 lei fl. Emplasture gudronat dis Pauvi Homme (Alessandrir,).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate ţi alte junghiuri, 1 led rulool. Pastile Gum6se-Codoln-Tolu(Alessandrlu).— I Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile tn urma esaminâril ce li s'aă făcut s’afl aprobat de onor. consilia medical superior, 1 led 50 bani entia. .A. "V I S | Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de unii relegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl In local acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât flictSne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DE CHR. ALESSANDRIU Fnrmucistul Curţii Regele Etatea cea fragedă a copiilor 'I face a se îmbolnăvi uţor; pentrn a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 lum In sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, hită-resce dsele ţi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei. Capsule elastioe ou uloi de Biciui (Alassan- dliu).—O dosă, cutia a 4 capsule I lei, a 6 capsule I leă şi 23 bani, a 8 capsule I leă şi 5° hani. Sinapismul Alessandriu, muştar în foi. — Acesta preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor l alte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigoilot. Cutia I led 50 hani. Capsule oleo«balsamloe-santaline (Ales-Candriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pătă, safi orl-cdt de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce Însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei. A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantdză, Se trimite contra mandat postai în ori ce localitate. DE VÎNDASE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN TERA. i » k tonalităţile unde nu as găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucwresei pi centra mandat postat sspediez in ori-ce localitate. CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CISMEUA ROŞIE) «• «S■»" ■•z-Otnfc -j»B90re* -***+-■ • - *— ■—*--*•■*—*— -* • ----■*W*auA-e&S.**ie+s1-*i~*rrrT*- «■ <■ i +• a a. ^ ------------------------------------ a- CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No. 8, in palatul Principele Dimitne G/iika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionali (Dacia-România) Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monozi Bucureşti Cursul pe ziua de %< Februarie t888j 4 % ltenta amortizabila b % Reiua ainortisaDUa 5 % ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni de stai (Conv.rur.) 5 % ,, Municipale 10 fr. , Casei pens. [300 L.] v % Scrisuri funciare rurale 7 % I! urbane 5 ^ ” lasl Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri oerbestl cu prime Lozuri cu prime Emis. 1888 Lozuri crucea rusie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime ,, crucea roşie Ungara ca prime Lozuri Basihca Dornoau „ Olomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 iei] Aur contra argint sau bilete Fiorini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit tn aur Cump. Vinde 83V 84 9714 97 ii 99 3/4 io#v 86 3/4 67 b î 8 245 104* 105 96 S *7 104 \ 104 3/4 101 10* 94b 94 3/4 8îţf b* 3/3 985 994 74 75 13 14 ÎS 30 40 44 ss 30 18 *0 5U 53 55 60 1 60% 1 78 îio 214 1*4 126 100 100* 99 100 î70 475 MI1 VI Y7 i |»i Calea Victoriei No. 77 («-l/L iL.lL lIlL tagiul I). — Mobile complecte pentru uu cabinet elegant, făcute din-stejar sculptat, aproape noue de tot: mobil; pentru salon şt sala de mâncare; serviciu de masă; bibliotecă, coprinzând 450 volumee trasuri etc. im rjiiăţfia ONEST SI MUNCITOR caută un llil ll.lLIl post de îngrijitor de moşie. A se adresa ia d. Heinricb Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64. 1109 Ou i r napoleoni in aur se gaseste cu Împrumut la llllt d-nu M. Conslantinescu Strada ~ rece No. 62, Bucureşti. Putu cu apa de închiriat Arsa Po ooe No. i08 bis. A se adresa strada Pitar Moşu N0.16. „NAŢIONALA SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR DEPLIN VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. I 726 Direcţiunea generala. * I * CEL M II EFT1S $1 Uliii li ÎMI'IU MLT CC l'liEMIL NOUILE LOSURI CRUCEA ALBA HOLANDEZA DIN ANDL1888 A FL. 10 AVEND TRW TRAGERI PE AN : - i APRILIE i8S9 î AUGUST 1889 î DECEMBRIE i889 Câsligtsl principal Fr., 10 0,000 In numerar Câştigul principal Fr., 4 0 0,000 In numerar Câştigul principal Fr., 10 0,000 In numerar , Toate platibile fara nici o reţinere CeJ mai mic eflstig cu care trebui se iasă fie care Los, este de Tr. 28, urcun