ANUL IV No. 976
A TREIA EDITIUNE
DUMINICĂ 19 FEBRUARIE ^2,MARTIE) 1889

NUMERUL 15 BAiVI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
Io Buearesci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnrtate: La toate oCHciele poştale diD Oniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢ1UNEA
No. 3.—Platza Episcopiei,—No. 8 %
NUMERUL |o BANI NUMERUL ANUNC1UHILE
OIN ROMANIA SE PRIMESC OIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agence Havan, Pitice de Ui liOUTSC, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 Pani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segăsestejurnalul cu 15 cnni. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Germani, Mo. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
ŞEDINŢA DE EBI
MOFTANGII
DE ALE CARNAVALULUI
UN PROCES DE SENSATIE
DE ALE BUCUREŞTILOR
ŞEDINŢA DE ERI
j____
Şedinţa de eri a Cameril, ocupată cu discursurile d-lor Lascar Catargiu, Al. Lahovari şi P. Carp, a fost de sigur cea mai strălucită din sesiunea actuală ; ea a fost în acelaşi timp una din cele mal utile, căcî ne-a răsbunat de ere-Biile debitate în şedinţele precedente.
Discursul d-luî Lascar Catargiu a fost mai mult o declaraţiune care îşi căpăta toată importanţa de la personalitatea însemnată a d-lui Catargiu.
D-nu Al. Lahovari, într’un discurs miezos şi magistral, a împrăştiat toate eresiile şi toate insanităţile ce s’au debitat de câte-va zile în Cameră, cu prilejul pre-sentei discuţiuni.
D-nu P. Carp, autorul legii primitive, ne-a arătat ideile care au presidat la elaborarea acestei reforme şi a rostit cu această oca-sie un strălucit discurs de bărbat de Stat.
Dar învăţământul care s’a degajat mai ales din toată această discuţiune a fost acesta, că împerecherile artificiale şi coaliţiile de circumstanţă nu pot, într’o stare de lucruri normală, se resisto grupărilor fireşti bazate pe comunitate de idei şi discuţiunilor de principii.
Acum două zile aveam o coaliţie aproape oficial înjghebată şi care credea că a găsit justificarea ei în o pretinsă necesitate de a da o soluţiune comună cestiuneî ţărăneşti, pe când scopul adevărat al coaliţiuneî nu era de cât răsturnarea guvernului.
Pe câtă vreme a căutat coaliţia de a urmări scopul ei nemărturisit, ea a putut, bine, rău, s’o ducă înainte. Pe câtă vreme activitatea ei s’a mărginit în a face intrigi de culoare, în a juca mici renghiuri guvernului în voturi do surprindere, pe cestiuni fără însemnătate, să părea că îi merge bine oposiţiunii.
îndată însă ce a dat peste dânsa o mare cestiune de principii, şi tocmai ccstiunea care erea menită să servească de ciment noui coa-liţiuni, toate bucăţile cu care să
ridicase acest mic monument de stupiditate politică care se chema coaliţia de guvernământ, s’au des-lipit, şi toată această clădire şubredă s’a dărâmat.
Amicii d-luî Lascar Catargiu, uitând că d. Pallade e aliatul lor, aii protestat în contra părerilor d-sale şi aii aclamat pe d. Al. Lahovari ; aii aplaudat chiar pe d. Carp, a cărui răsturnare erea hotărî tă.
Partisanii d-luî Catargiu aii criticat ast-fel, el însuşi, propria lor atitudine. Nădăjduim dar că, cu toate îndemnurile interesate ale vrăjmaşilor noştri comuni, că cu toate micile cestiuni personale care au înveninat un moment relaţiu-nile noastre, ei vor recunoaşte că aii datoria de a reveni la o politică mai justă, mai înţeleaptă, pe care forţa lucrurilor le-o impune şi spre care trebue să-i îndemne şi principiile lor şi, cutezăm a zice, simpatiile lor.
DEPESI
CĂLĂTORIE IMPARATEASCA
(Prin fir telegr).
Berlin, 1 Martie. — Post anunţă că imperatul va visita curtea Engliterel la sfârşitul lui August.
Visita Ţarului este aşteptată în a doua jumătate a lunii Martie, dar locul întrevederii nu este fixat încă Tntr’un mod dfcfiaitiv. E vorba de Berlin sau Kiel.
Visita regelui Humbert n’ar avea loc de cât numai după plecarea imperatu-luî la Friedrichskron.
DISCUŢIA BUDGETULUI
(Prin fir telegr.)
Viena, i Martie. — Camera continuând discuţiunea budgetului, d. Plener, şeful partidulu. german, a făcut apel la politicianii moderaţi ai partidului slav, îndemnându-i să părăsească aspira-ţiunile lor, cari sunt incompatibile cu existenţa şi viitorul Austriei.(El zice că adevărata consolidare va fi imposibilă, pe cât timp Germanii vor fi siliţi să remână în oposiţie.
Viena, î Martie. — Ministrul de finanţe, intr’un discurs foarte aplaudat de majoritate, a constatat că starea finanţelor pentru 1889 e favorabilă. Nu e cu putinţă de a spune dacă această situaţiune va persista ; cu toate aceste sunt sorţii pentru ca ea să exercite o influenţă asupra afacerilor publice; iar daca pacea va fi menţinută, ministrul crede că situaţiunea In 1890 nu va fi mai puţin bună ca In anul /889.
Ministrul anunţa pentru toamnă, mai multe proiecte de lege. El speră că guvernul care este pătruns de cele mal bune intenţiuni faţă cu toate popoarele Austriei şi care are încrederea Coroanei, va putea să se bizue pe sprijinul tutulor partidelor uoite pentru a forma majoritatea Camerei.
Discuţiunea generală e închisă.
D. DE KALNOKY
(Prin fir telegrafic)
Viena, 1 Martie. — D. de Kalnoky, va pleca asta sară la Budapesta unde va merge d. Szoegyenyi mâine.
LEGEA MILITARĂ
(Prin fir telegrafic)
Budapesta, 1 Martie.— Camera a continuat fără incident discuţiunea artico-le'or 24 şi 25 din legea militară.
Ministrul apărării, d Fejervary, a insistat din nou asupra trebuinţei de a cunoaşte limba germana în oare-care măsură. El consUtă că In cas contrarii!, ofiţerii în faţa vrăjmaşului, n’ar putea tot-d’a-una a se face a fi înţeleşi.
CONVENŢIA SUEZULUI
(Prin fir telegrafic)
Roma, 1 Martie. — Gazeta oficială, publică un decret care aprobă conven-ţiunea Suezuluî.
ABATERI DE LA DOGME
(ServiciQ special)
Petersburg, / Martie. — Patru pastori au fost osândiţi la Închisoare şi la amendă pentru ca ah căsătorit după riturile cultului evangelic persoane cari aparţin religiunei ortodoxe.
Pe lângă aceasta, căsătoriile aii fost anulate.
MAROCUL SI GERMANIA
(Prin fir telegrafic)
Tanger, i Martie. — Marocul arefu-sat să acorde o staţiune navala Germaniei, în prevederea unor cereri ana-loage din partea altor State.
MOFTANGII
E numeroasă, e nesfârşită clasa moftangiilor.
începând de la moftangiul care nu cumpără nici o dată tutun şi recurge mereu la tabatiera prietenilor sau chiar a necunoscuţilor, de la moftangiul care ’şîuitâ regulat punga acasă şi ’ţi cere zece lei împrumut până mâine dimineaţă pentru că n’are vreme să se întoarcă la otel, poţi merge pururea în-nainte şi trece In revistă clasa moftangiilor în amor şi moftangiilor în politică.
In amor, el se încurc i cu o femeie serioasă, care nu cere clu ltuială şi la care merge aşa prieteneşte la vremea mesei, la ceasul prânzului ca la dânsul a-casă, ba de la care poate ciupi d n când în când şi ceva parale spre a plăti pe un
creditor ce ’l strânge de ghât.vorba
vine !
v- In politică, moftangiul nu face parte din nici un partid, nu se pronunţa categoric pentru nimeni, nu se leagă definitiv cu nimeni.
Văzând şi făcând, este devisa sa. Astă zi interesele locale îl silesc să dea mâna junimişti or, mâine interesele ţârei îl împing în braţele conservatorilor, poimâine se pupă în bot cu liberalii pentru câ sunt grave chestiuni de resolvat.
Dar toate faptele sale, le face pe tăcute, pe furiş, ca să nu se deoache şi să nu se compromită.
Lui Carp, îi zice : «Val de mine Cocoane Petrache; bine. te mai îndoesti despre mine? Apoi eu am fost tot-d’a-una cu d-ta. încă de la 1876 am prevăzut şi am spus la toţi că singurul partid cu viitor e al junimiştilor. Ce sunt eCL smintit să merg cu tombaterele ? Lasă pe mine ; numai te rog nu face svon, câ de, n’aş vrea să afle Catargiu.
Am rude şi cine ştie ce să poate întâmpla... A propo de rude, e vărul meu pentru care te-am rugat atâta timp; dă ’i acolo o slujbă de nimic.»
Lui Catargiu,doar că nu’i sărută pulpana de la haină când ’l trage într’un colţ spre a ’i şopti la ureche : «Cocoane Lascâre, fii pe pace ; în două săptămîni ţi ’i dau gata. Ce fel de mâncare e asta: junimist ? Ţara vrea partidul conservator şi n’arn să fac eu jocul unor nebuni. Ascultâ-mă pe mine ; am zece bâeţi care mă urmează şi om devotat ca bine nu mal găseşti. Ah I cocoane Lascăre, bine că’ml am adus aminte, d ta eşti bine cu Lahovari, am acolo o daravere cu o moşie.»
Cu colectiviştii, vorbeşte de o cam dată numai la bufet, căci li este frică să nu se compromită.
Prea e proaspătă căderea lor de la putere, însă nu se ştie ce să poate întâmpla, şi de aceia moftangiul spune lui Radu Stanian cu un glas cât se poate de convins : «E o curată ticăloşie darea în judecată a Ministerului Brătianu; de geaba să dau peste cap ciocoii ca să o-moare partidul liberal, căci ţara e liberală. O ştii! eh,domnule,care m’am ales In contra guvernului,
Să poftească d-lor în judeţul med şi să vază dacă mai ese unul.»
Ne având ce serviciu cere de o cam dată de la Radu Stanian, 11 roagă să nu ’i piarzâ din vedere când va fi nevoe de oameni hotărâţi spre a susţine pe Ion Brătianu.
Moftangiul nu are duşmani ; toata lumea II crede şi ’l numeşte bun bseat, ba chiar toate partidele II pun la socoteala partizanilor lordevotaţi,dar sfioşi, pentru ca aşa e firea Iul.
Vin8 ceasul votului. Moftangiul se apropie de urnă atunci când e îmbulzeala mai mare, ia în fie-care mână câte o bilă, strânge pumnul bine ca să nu poată şti nimeni cum votează şi dă drumul bilei în fundul urnti fără ca vre
un secretar să fi isbutit vre-o dată să ’l vază votul.
Pe urmă , să apropie îndată de banca ministerială, spune în treacăt Ministrului respectiv: «Ţi-am votat proiectul 1» şi apoi îi întoarce spatele, ia la braţ pe un membru al oposiţieî şi ’î zice: «I’am tras o bila neagră 1»
Lucru ciudat,dar foarte caracteristic, moftangiul isbuteşte cu sistemul lui să nu fie combătut la alegeri de nici un guvern.
Şi cum l’ar combate Carp, când i’a jurat că junimist a fost şi junimist va rămâne ; cum l’ar combate Catargiu când i’a jurat că conservator s’a născut şi conservator are să moară, cum l’ar combate Brătianu când l'a auzit zicând că neam de neamului lui n’a fost de cât liberal ?
Tibtstr.
DE ALE CARNAVALULUI
Multe se mai întâmplăîncarnaval 1... Pâcftleala este la ordinea zilei; nu poţi să te duci la un bal mascat, fără să te aştepţi de mai nainte la o păcăleală.
De cât, nu e uncuvent ca, daca suntem în carnaval, apoi păcăleala să se întindă şi Inziaristică.Şi, dupe cum numai naivii, numai începătorii se lasă să fie păcăliţi la bal mascat, — tot ast-fel trebue să fie cine-va mare Nea Ghiţă, ca să fie tras pe sfoară.
Ghiţă sau Tanase, redactorii Democraţiei şi ai Voinţei Naţionale ah pâ-ţit’o cât de bună. lată despre ce e vorba :
In numerul de eri, aceste foi colectiviste publică un articol intitulat lou Brătanu, şi care, drept or-ce Introducere, are cuvintele :
«Cetim în Peşti Naplo, organul aristocraţiei maghiare».
In acest arucol se aduce şeapte-3pre-zece ocale de tămâie «marelui patriot» Ion G. Brătianu, iar partidul conservator şi guvernul sunt Înjuraţi ca la uşa cortului.
Articolul e scris în privinţa dărei în judecată a cabinetului colectivist, act pe care Peşti Naplo (vorbă să fie) îl califica lotocmai cum ’l-ar califica un colectivist de cea mai pură sau impură specie.
lată, ca monstră, cum începe acest faimos articol:
Consummatum est/ loan Brătianu, unul din cei mai distinşi bărbaţi de Stat ai timpului nostru, va fi depus ca jertfă de către oposiţia şi guvernul ruso fii din Romania, pe altarul sfinţilor cnuiaşî. Istoria timpului modern e plină de fapte măreţe şi de fapte josnice. Istoria secolului al XIX (ea nu ne presintă însă un fapt mai hidos ca cel ce se desvoltă astă zi în «bulevardul Orientului».
Patimele cele mai desgustătoare se deslănţuesc în Camerile României cu o furie fără exemplu. Pare că ne a-flăm în faţa unei Polonii moderne!
Iată şi cum sfârşeşte :
Vreţi se’l înmormîntaţi pe I. Brătianu în presenţa lui Eitrowo şi Coutouly ; vreţi se i cântaţi «circumdederunt me /» Dar fi va oare în stare favoritul vostru prelat Melhisede/c se-i facă prohodul 1 Oamenii cu bun simţ şi inspiraţi de sentimentul patriotismului vor sta oare cu capetele descoperite şi în linişte în faţa ceremoniei de inmormtyitare ? Tinerimea cea înaintată in idei şi geloasă de independen-ţ aRomdnieî ve va lăsa oare sS cdnlaţi cu lacrimi de bucurie, saă de crocodil, «gospodipotniluj ? — Nu credem !
Dar se ve daţi socoteală că, afară de voi şi de llilroivo-Coutouly, mai sunt şi alţii în Europa cari vor linişte şi ordine în România I «Fericiţi cei săraci cu duhul /»
Fericiţi cel săraci cu duhul 1 Asta ’n adevăr a’ntrecut toate marginile...
Ştiţi ce-I pricina ?
De când apare Peşti Naplo, n’a avut nici-o dată articolului de mai sus. El este opera unui glumeţ, care ştiind câ la Voinţa şi la Democraţia se trece orice comedie, numai să ’njure partidul conservator, a prezentat numitelor redacţii articolul de care vorbim.
Naivii co ectivişti ar fi putut face mai bine să controleze mal intâiu şi să vadă dacă ’n adevăr Peşti Naplo a avut vra-o data asemenea articol.
In tot cazul gluma nu-l rea si fraza flualâ Fericiţi cei sărăci cu duhul are aerul de a fi adresată cu drept cuvînt foilor colectiviste, care s’aă grăbit să publice fără control articolul glumeţului.
Să le fie de bine... şi la mulţi ani 1
1 PROCES DE SENSATIE
..TIMES ‘ SI D",J PARNELL
Acuzaţiile lui .Times>.—D. Parnell neaga. Un tribunal special.—Scrisorile false.— Falsificatorul dispare. — Cum a dispărut?—Guvernul englez.
Acuzaţiile lui ,,Times“
Acum un an Times a învinovăţit pe d. Parnell, câ d sa este instiga-to-ul de căpetenie al asasinatelor săvârşite în Irlanda.
D nu Parnell a protestat.
Times răspunse , că are dovezi scrise chiar de Parnell.
Nu ’i mai rămânea şefului partidei naţionale irlandeze, de cât se intenteze proces lui Times, ceea ce şi fscu.
Procesele nu oşiră la nici un sfârşit : tribunalele se declarară necom-petinte.
D. Parnell ceru atunci se se alcătuiască un tribunal special, în care se intre membri de ai Parlamentului şi jurisconsulţi, care se fie aleşi de acuzatorii săi.
Un tribunal special
Times, dupe ce s’a codit o bucată de vreme, la urma urmelor s’a învoit şi tribunalul s’a constituit.
Dupe mai multe şedinţe de nici un interes, apărătorul d-lui Parnell soma pe Times se arate dovezile ce se tot lauda câ are. Silit se se execute, ziarul începu se publice mai multe scrisori atribuite d-lui Parnell şi în care în s dever asasinatele erau aprobate.
D. Parnell declară, că d-sa nu-i autorul acelor scrisori.
Scrisorile false
In adevăr experţii numiţi de tribunal, mărturisiră câ ele nu sunt scrise de mâna d-lui Parnell.
Atunci Times fu întrebat cum ’şl a procurat acele scrisori falşe. El răspunse, că le-a cumpărat de la un anume Pigott pe suma de 3000 livre sterline.
Rezultatul acesta a produs in Anglia o mare sensaţie.
Eşind de la tribunal, dd. Parnell, Camphelşi Lewiss’au dus de a dreptul la Bow Street, urmaţi de o mare mulţime, care striga : «Unde e Pigott h)
S’a cerut atunci în numele d-lor Parnell, Lew's şi Labouchere un mandat de arestare în potriva lui Pigott. Mandatul cerut a fost dat; dar Pigott dispăruse.
Cum a dispărut ?
Pigott se găsea la Paris, unde se bucurăde o reputaţie foarte proastă.
lată ce s’a putut afla despre densul :
El era pus sub supravegherea poliţiei; într’o zi însă a fost văzut plimbe ndu-se slobod pe strade fără nici un om de al poliţiei, aşa că fuga lui este cu desăvîrşire ne explicabilă.
Sunt bă meii asupra poliţiei, cu toate astea în astă plecare e o taină, care pîn’acum nu s’a putut descoperi.
Opiniunea publica despre ,, Times “
Acum care vor fi urmărele Bascului ce a făcut această vestită a-facere ? Times o va părăsi oare ? Mulţi cred ca n’are nimic mai bun de făcut, căci nu mai poate spera nici o reuşită. Toată afacerea era bazată pe faimoasele scrisori şi s’a dus cu Pigott. Prin urmare, trebue să ne aşteptăm ca în curând Times să lase procesul în părăsire.
Până acum Times a anunţat mereu vânzarea broşurei Parnellism şi crimă ; ar fi primejdios de a urma tot ast-fel.
Inca un proces
In cea ce priveşte ped. Parnell, se zice că e hotărât a merge până în pânzele albe, şi fără îndpialâ, îndată ce afacerea să va isprăvi dinaintea eo-misiunei, el va intenta un proces iul Tt/nes şi va cere o sunai însămnatâ ca daune interese.
Cheltuielele lui Times trebue să fie foarte mari, şi se vorbeşte chiar câ au atins suma do 80,000 livre sterline.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 19 FEBRUARIE
Guvernul englez
Nimicirea acestei afaceri, este până la oare-care punct, o lovitură dată guvernului care în tot timpul a arătat simpatii lui Times.
Se zice că va li poate şi o schimbare în direcţiunea ziarului. Egreu în adevăr, de a înţelege, cum au putut primi directorii lui Times se bazeze un proces pe nişte scrisori date de un om a le cărui antecedente erau atât de îndoelnice.
Adevărat că directorii n’au cunoscut de la început pe Pigott, dar după ce aflarâ numele lui, de ce n’au căutat se vadă câtă încredere pot avea în el?
In oraş, prin cercuri şi în culoarele Parlamentului, nu se vorbeşte de cât de această afacere.
Opoziţia se bucura
Opoziţia se bucură, căci e convinsă că guvernul a slăbit din causa atacurilor îndrâsneţe pe cât şi de oarbe a lui Times contra d-lui Par-nell.
Avocatul lui Times a declarat unui reporter că nu crede ca Pigott se fi părăsit Inglitera, ci trebue se se fi ascuns prin împrejurimele Londrei. El socoteşte dar că Pigott se va supune mandatului de aducere dat împotriva lui.
Se anunţă de altă parte, că se va încerca a se stabili că mărturisirile lui Pigott nu sunt sincere.
DE-ALE BUCUREŞTILOR
Sâmbătă 18 Februarie 1889
Carnavalul lui 1889 ’şl dă sufletul mâine seară printr’un «lăsat de sec» care azi şi-a perdut enorm din însemnătatea ce avea odinioară. Duminica de mâine, când carnavalul era de «opt şi cu a brânzei nouă» era o ser-bătoareatât de mare, în cât se prelungea şi Luni — spălatul vaselor, odihnirea stomacurilor, tărbăceala câinilor, încurarea cailor, zeflemiseala flăcăilor neînsuraţi, tot atâtea datine şi tradiţiuni legate strâns cu originea şi trecutul nostru strămoşesc.
Azi, puţine mal rgmân din acele vechi datine şi tradiţiuni. Cum zice poetul: «s'aQ dus toţi, şi s’aQ dus toate pe o cale neînturna-tă.B Dacă p’icl pe colea, în acest vesel şi modernisat oraş, se mal zăreşte câte una din acele nenumfirate şi adese-orl poetice datine şi superstiţiunl, ele par ruşinoase, melancolice şi descuragiate întocmai ca Barbu Lăutarul caie gonit de «artişti în vioară» de altă limbă, zicea pe coarda jalnică a diblei:
Dragi boerl de lume noue,
Ziua bună uS pe noul;
EU me duc, me prăpădesc,
Ca un. cântec b&trlnesc!
S’aQ schimbat oamenii, s’aQ schimbat timpurile, s’aQ schimbat în tot şi în toate cerinţele vieţel1
Nu, mS rog d-voastră, dacă, acum 50 de ani, al fi zis unul boer din aceia care îşi fâ-ceaQ testamentul, şi se spovedeaQ şi se gri-jeaQ, când eraQ se plece la Iaşi saQ chiar la Brăila din Bucureşti, — dacă i-al fi zis: boerule, scolă-te şi du-te la Beciu (Viena) să aduci rochia cocoanei jdomniel-tale pentru sindrofia cea mare de la vornicul Alexandru! — de sigur că boerul ar fi chiămat pe [preotul paraclisului curţel sale şi Far fi pus se ’ţl citească molitvele S-tulul Vasile, suverane pentru nebunia de tot-felul.
Azi, lucrul se pricepe, ba chiar, în numele cavalerismului şi al iubirel pentru orl-ce trece dincolo de mfisura obicinuită, el este foarte firesc.
S’a zis că pentru balul costumat de la d. Gr. Şuţu, d-1 X... a fost la Viena numai pentru a comanda şi aduce costumul soţiei sale.
Faptul nu numai că a fost judecat drept firesc, dar chiar s’a găsit că d. X... nu a făcut lucrurile cum trebue.
— Dacă s’a dus până la Viena, zicea d na Z... foarte natural, nu văd pentru ce nu s’a dus la Paris? De acolo, de la Worth, de la acel inimitabil artist al jupe! şi corsa-giulul, ar fi adus un costum care, de sigur, ar fi fost le clou al tuturor celor-l’alte costume.
De asemenea foarte firesc s’a găsit legenda trenului expres trimis la Vârciorova pentru a aduce un costum întârziat la vama austro-ungarâ, unde funcţionarii nu ’şl daO seama de frigurile de nerăbdare în care fer-beaQ doamnele societăţeî bucureştene, în preziua balului costumat de la d. Gr. Şuţu.
Baluri, baluri într’una, fără pic de răspas. Nu e societate, fie de bine-facere, fie de a-jutor mutual, fie de propăşirea membrilor în toate sferele activităţel omeneşti, care se nu ’şl aibă balul săQ anual, aniversar, intim, societar saQ alt-fel.
Septâmăna aceasta s’aQ ţinut dîră.
Zidurile celor mal multe din clădirile publice şi private sunt literalmente acoperite de jos şi până sus unde poate atinge basto-nul-lopâţică al lipitorilor. Culori care îmbată ochii se bat furios în desarmonia roşului stacojiu alături de galbenul limoniu, şi în-cruntându-se la albastrul de scrobeală care se intinde insolent lângă saQ peste afişele
mititele şi fricoase ale cutărel saQ cutărel băcănii cu conserve curat naţionale.
*
* *
La balurile care numeră, care adică însemnează ce-va, cum sunt balurile societăţeî Furnica şi societăţeî Providenţa, anul acesta costumul naţional a fost preferit costumului de bal mal mult ca anul trecut, cînd printr’o neînţeleasă şi regretabila întoarcere a model, iia, fota şi marama păreaQ în ajun de a fi părăsite.
Terenul perdut a fost recâştigat mulţă-mită silinţelor neobosite a câtor-va din doamnele societăţeî noastre, aprobate, incu-ragiate şi conduse în lupta lor de M. S. Regina Elisaveta.
Colecţiunea broderielor, alesăturilor, cusăturilor, spiţurilor, pe care le posede M. S. Regina va fi în curând la disposiţiunea tuturor elevelor din şcoalele noastre primare, urbane şi rurale. Şease albume cu câte şease modele fie-care se lucrează în stabilimentul d-lul Teclu, în colorele vil şi bogate ale originalelor şi cu acele capriţiurl şi arabescuri gingaşe şi felurite ale liniei, tot atât de mlădioasă in aducâturile el ca şi chenarurile de la Curtea-de-ArgeşI.
Intr’un costum de acestea, scănteitor ca diamantul în care s’ar juca culorile curcubeului, o Română frumoasă ca o zînă — o Română de felul celeia care acum 22 de ani pironea în loc cu frumuseţa el pe Napoleon III, în grădina Tuillerielor la Paris, şi la întiebarea acestuia dacă mal sunt şi altele aşa frumoase în ţara românească, res-pundea cu o abnegaţiune aproape imposibilă: ba sunt şi mal frumoase, Sire 1 — într’ un costum de acestea îmbrăcată, o româncă de a noastră ar lua de două ori premiul întâi la concursurile de frumuseţe feminină care se ţin prin diferitele oraşe ale Europei.
Câcl ştiţi că o modă europeană care trece acum şi în America — dar pe dos, câcl acolo premiul se va da femeiel celei mal urâte, (la New-Yorck)—este aceia de a face concursuri de frumuseţi.
Bruxelles, Torino le-a făcut. Niza şi Pa-risul’l vor face. La Livorno, în Italia, s’a ţi nut acum 10 zile, dar în condiţiunl atât de bizare în cât a tăiat pentru multă vreme pofta frumuseţilor de a mal răspunde la apelul făcut de primăria livornesă.
Stăruesc asupra celui din Livorno, pentru că printre cele şeapte frumuseţi, una era de la Iaşi. Cine e ? ce este ? nu ştiQ. ŞtiQ numai că o chiamă Elena Reitmann.
Condiţiunele aO fost bizare, pentru că doamnele şi domnişoarele din Livorno, când aQ auzit ca vin frumuseţi străine cărora bărbaţii şi cavalerii lor le vor decerne premiele de cele mal frumoase, aQ urzit o teribila con-spiraţiune — sunt Italiane 1 — un demonic machiaverllc (suntem în patria Iul Machia-velli). In ziua în care teatrul comunal era plin de tot publicul ce venia să vadă pe scenă frumuseţile, când acestea aQ apărut, o vijelia de fluere, de urlete, de ţipete, le-aQ făcut să ’şî ia lumea în cap şi să se ducă opt şi cu a brânzei nouă (suntem in carnaval) I Un fiasco, con.; fischii.
*
* *
Un fiasco mal jalnic de cât acela al frumuseţilor la Livorno, Fa făcut săptămâna trecuta la noi în Bucureşti, din ordinul circular al ministerului instrucţiune! publice, subsemnat de d. Stef. C. Michailescu şi numerotat cu No 1672, o altă fiinţă (?) nenorocita, de toţi prigonita şi care azi abia mal duce o viaţă fără speranţa.
Ghiciţi cine [este această jiinţălfi) căreia la 9 Februarie trecut d. secretar general al instrucţiunel publice — lu quoque, crudelis amice! — i-a dat poate lovitura 'de graţie.
Este mult amăritul U scurt 1
Inchipuiţi-vă că de la 27 MaiQ 1881, U scurt trage se moară. D’atuncl, de şi ministerul ordonase scoalelor să dea lui U scurt toate onorurile ce se cuvin unei litere recunoscute în alfabetul regatului; de şi mal târzia în Academie un academic vorbise 3 ceasuri pro litiera U,cu acum 3 sute de ani Celio Calcagnini în a sa Apologia pro litiera T ; de şi etimologiştil ’l susţinură cu eroism, iar ţeranul şi acum ’l pronunţă pe jumătate la sfârşitul unor cuvinte, — fonetismul inexorabil şi jurnalismul în veci grăbit aQ condamnat fără apel pe nenorocitul U scurt.
Adio, U scurt 1 adio, vocală de soartă mult persecutată 1 AI trăit şi tu cât şi Dic-ţionariul academicu al latiniştilor Laurian şi Massim, cât şi siorbilionea cuscriblele (ciorba cu stelişoare). Pleacă, dispari, U scurt, cân-tându-ţl cântecul:
Au banquet des voyelles, infortună convive, J’apparus un jour et jc meurs;
Je meurs, el sur latombe oi lentement j’arrive, Nul ne viendra verser des pleurs I
Lacrimii lacrimii cine rr.al are vreme în vârtejul vieţel de azi să’şl stoarcă glandele lacrimale, pentru a produce acel licuid limpede şi sărat căruia, în hohotele de rîs al chimiştilor, poeţii îl recunoşteau o dată proprietatea de a săpa pe figura omenească două şanţuri de nenorocire.
Astâ-zt totul se face pe iute şi cu folos, scurt şi efectiv. Până şi rugăciunile către cer par a se fi mal scurtat. Ţeranul — marele favorit al zilei 1 — când se ruga înaintea icoanelor aduse de mult cântaţil lipovenT, sta lo>
cuiul de ’l uitaD-zeQ. Acum când i se vor da — tot din stabilimentul litografic al d-lor So-cec şi Teclu— după modelele d lui Leconte du Nouy, icoane de fabricaţiune indigenă (Crist, Maica Precista, St. Gheorghe şi St. Dumitru, o încercare interesanta asupra căreia vom reveni mai târzia), ţăranul se va ruga poate şi el în nota timpului de faţă : iute şi cu folos ; scurt şi efectiv.
Llr.
ECOURILE ZILEI
D. P. P. Carp, ministrul de externe a lucrat azi de dimineaţă cu M. S. Regele.
D. General G. Mânu, ministru de resbel, a lucrat erî cu generali inspectori, cărora le-a supus un plan de reforme ce are de gend se pro-pue corpurilor legiuitoare pentru îmbunătăţirea armatei.
—x—
D. general Racoviţâ, comandantul corpului 2 de armată, a sosit în Capitală.
—x—
D. Gr. Mânu, secretarul general al ministerului de Finanţe, va termina zilele acestea proectul de lege privi tor la înfiinţarea unui munte de pietate în Bucureşti.
—x—
D. judecător de instrucţie Tetă ranu a terminat erî cu instrucţia a facerei Miulescu-G. Soare.
—x—
Eri s’a făcut prima probă orală a concursului pentru catedra de pa-thologie generală la Facultatea de medicină din Iaşi.
Thesa dată candidatului a fost: Despre Febra puerperală.
—x—
In curend se vor începe la Curtea de Casaţie o serie de conferinţe făcute de membrii înaltei curţi asupra diferitelor chestiuni juridice.
Aceste conferinţe se vor ţine 0-dată pe lună regulat.
—x—
Ministerul instrucţiunel revenind asupra ordinului circular No. 6.871 din 27 Maiu 1881, relativ la aplicarea ortografiei academiei în şcoală şi cărţi didactice, face cunoscut că în privinţa întrobuinţărei literei u (u scurt) lasă la apreciarea fie-că raia daca mai trebue sau nuadmisâ în scriere.
—x—
La 20 curent, va avea loc în Focşani alegerea a doi membrii în consiliul general judeţian, în locul d-lor
I.	G. Robascu şi G. Mititelu demisionaţi.
Candidaţii partidului liberal-conservator din localitate, sunt d-nii Gonst. Gernat şi Stan Gostian.
Alegătorii colegiului III, cari sunt chemaţi să facă această alegere, credem a şti, zice Frăţia, că vor vota cu mulţumire lista propusă.
—x —
Comitetul permanent de Prahova, prin înţelegere cu d. prefect al ju deţuluî,a luat măsuri ca, cu fondul de 400,000 lei ce a lăsat regretatu Vasile Paapa se se înfiinţeze o şcoală de meserii la Valea boului.
—x—
De cât-va timp se vîntură în Buzău atât în societate cât şi în ziaris tica locală nişte denunţări de cea mai mare gravitate contra P. S lno-cenţie episcopul Buzeului, căruia se impută nişte abuzuri scandaloase în administraţia spitalului Gărlaşil d’acolo, al cărui epitrop este dupe actele de fondaţiune de drept Episcopul eparhiotdupe vreme.
Acum ni s’a trimis din Buzău şi o broşurică volantă prin care se rezumă abuzurile săvârşite de Episcop în cualitate de Epitrop sprijinindu-se acuziţiunile, de o revoltătoare malversaţiune, chiar pe acte au tentiee.
Toată lumea ştie că, Monseniorul Inocentie nu ’şî a dat nici o dată osteneala, a c&ştiga dragostea păstoriţilor săi, pentru care afişează un dispreţ vinovat, nedând cu anii prin Eparhie plăcându’i a’şî petrece viaţa în Bucureşt', dovedind ast fel un scepticism şi o nepăsare nedemnă pentru înalta sa chemare.
Această trîndăvie neertată pentru administraţia spirituală şi materială a eparhiei ce a fost încredinţată de naţiune Episcopului Inocenţie, a fost constatată acumcâţi-va ani de ministerul cultelor şi al instrucţiei publice, când guvernul a fost nevoit a interzice chiar hirotoniele de preoţi în eparhia Buzăului, întru cât se dovedise, că diplomele de absolvire a seminarului din Buzău au fost liberate pe bani, pentru care au fost destituiţi şi daţi judpcâţei mai mulţi profesori !...
Precum n’am obosit a ridica glasul nostru pentru propăşirea şi mărirea sf. noastre Biserice naţionale, a cărei pârghie am mărturisit şi susţinut că este Episcopatul pentru al cărui prestigiu şi neştirbită autoritate spirituală am luptat fără preget, ne îndeplinim o dureroasă datorie a-trogând băgareade seamă a sf.Sinod şi
copului Inocenţie şi cerem a se orîn-dui o riguroasă cercetare la faţa locului spre a se curma acest scandal vătămător de o potrivă prestigiului Bisericei cât şi Statului.
—x—
Conform votului adunârei generale de la 12 corent, Societatea de Economie Frăţia din Focşani, va împărţi acţionarilor ei pentru anul 1888-89 un procent de 15 la sută.
Această societate înfiinţată de un mic număr de comercianţi, meseriaşi şi profesiuni libere, într’un timp de criză şi cu un capital a-proape neînsemnat a atins azi cifra de 127,000, graţie stăruinţei membrilor consiliului de administraţie şi câtor-va societari fondatori.
Noi îi felicităm pentru acest frumos resultat.
—x—
Duminică 19 Februarie la ora 10 a. m. se va ţine în localul societă-ţei cooperative din strada Regală No. 17 o adunare, la care sunt invitaţi din partea d-lui D.Butculescu toţi meseriaşii în fer şi lemn cooperatori sau ne cooperatori.
—x—
Duminică 19 Februarie se dă în Noul palat al Ateneului al doilea şi ultimul concert al d-lui Frantz On-dricek, celebrul violonist cu graţiosul concurs al d şoarelor R. Bauer şi Emma Gebauer.
Succesul dobândit de d.Ondricek la primu-i concert dat la Băile Eforiei este o garanţie pentru al doilea.
EXPOSITIA UNIVERSALA DIN PARIS
COMITETUL NATIONAL
Domnii membrii ai comitetului naţional precum şi membrii comitetelor locale aflători în Bucureşti, sunt rugaţi se bine-voiască a se întruni Luni 20 a. c. la principele Gheorghe Bi-bescu ora 5 1 /2 p. m. 11 bis, Strada Mercur.
Ordinea zilei
Situaţiunea lucrărilor secţiunei ro mâne la Paris şi în Bucureşti.
Situaţiunea financiară.
Preşedintele comitetului Gheorirhe Bibescu.
INTEMPLARILE zilei
DIN CAPITALA
Lovit de caruta.—Bnric Rusei, trecând erî cu căruţa pe calea Victoriei a lovit în spate pe Constantin Pavel făcându-I o le-siune. Enrica fost dus la Secţia 6, iar Pavel la domiciliu.
Protejarea animalelor. — Oprea Şer-ban, trecend cu căruţa pe strada Teiului ’şl a bătut calul într’un mod aşa de bar bar, încât a fost dus la secţie. (Oprea nu calul).
Ditzunareala. — Marcu LeibovicI a găsit de cuviinţă se bage mâna în buzunarul d-nel Zoe Dumitrescu din strada Lupa No. 8, pentru ca să-l fure o batistă. El a fost dus la Secţia 5-a.
De sigur acest cetăţean se va inscrie în clubul colectivist.
Doi boi. — Doi bol, ca toţi boii, puţini la simţire, au fost «conduşi» la secţie pen tru că s’aQ plimbat pe calea Moşilor fără bilet de liber parcurs.
Partidul voiajorilor a crescut cu doi membri.
DIN JUDEŢE
Mort de beţie.—In ziua de ii Februarie curent, locuitorul Stoica Gheorghe din cătunul Ţigăneşti, judeţul Ilfov, s'a dus la o cârciumă in Gioplanl, unde bând peste mâsurâ spirtuoase, când s’a înapo iat seara a căzut pe drum şi s’a găsit mort a doua-zi. Asupra morţelluinu există nici
0	bănuială.
Baba de peste un veac. — In noaptea de 9 Februarie curent, a încetat din viaţă Smaranda Ioan a Petrei din comuna Rugi noasa, judeţul Suceava, în etate de 105 ani aproape.
Moarta de arsura.—Copila Ţinea, fiica lui Dima Apostol din oraşul Câmpina, în vârsta ca de 4 ani, în ziua de 11 Februrie curent, fiind lăsată singură a casă de către mama sa, şi umblând pe lângă gura sobei,
1	s’aQ aprins hainele de pe dânsa, arzân-du’l pântecele, picioarele şi pieptul, ast-fel că a şi încetat din viaţă.
Ucis de caderea unui mal. — In ziua de 15 Februarie curent, un lucrător tera-sier din fortul Chitila, comuna Bucoveni, judeţul Ilfov, anume Dalfred Pietro, de origină italian, pe când făcea săpături de pământ, a căzut malul peste dânsul şi dupe câte-va minute, a încetat din viaţă.
Sinucis.-Tânărul domn Vasile Brăescu s’a sinucis Luni seara în casa prietenului seu d. Diamandi din Iaşi, descărcând un revolver tocmai în partea dreaptă a ini-rael. Moartea ’l-a fost instantanee. El a lăsat două scrisori: una prietenului cerân-du-I scuze că s’a sinucis în casa Iul şi alta d-lul Profiriu, preşedinte de tribunal, cu care se Înrudeşte.
Nu sunt de cât vr’o câte-va luni de când d. Brăescu s’a căsătorit; nu ştim zice Fulgerul cauza care T-a impins la acest act de j disperare.
DIN STREINATATE
Incendiara. — Un incendia violent a isbucnit deunăzi în locuiţa soţilor B. la St.-Ouen. Pompierii sosiră In curând şi focul fu stîns pe dată. Ancheta începută a dovedit că soţia Iul B. a dat foc casei, dupe o ceartă cea a avut cu dînsul. Pentru a'şl răsbuna asupra lui a stropit patul cu petrol şi apoi i a aprins. S’a stabilit de asemenea că a vrut să otrăvească pe bărbatul el, turnându-1 petrol în cafeaua ce’1 era destinată. Femeia B. care a fugit, e căutată de poliţie.
DE PESTE MUNŢI
Candidaţii la episcopatul Caransebeşului.
Din Metropolia bisericei orlodocse române din Ungaria şi Transilvania, ni se trimite următoarea interesantă corespondenţă pe care o publicăm cu plăcere :
Mult onorată direcţiune,
Stngele apă nu sâ face, zice o vorbă românească. Românul român rămâne or-unde se află el. Distanţa şi împrejurările, în care trăeşte, nu-i pot înăbuşi sentimentele de care e cuprins, fără a nu le comunica şi fratelui seâ român şi correligiooar.
Dupe aceasta să încep.
Pădurea bătrînă să răreşte. Bărbaţii noştri însemnaţi şi valoroşi să duc unul dupe altul. Securea morţii, care nu cruţă pe nimenea, doboară la pâ-mînt azi unul, mâne altul din acea pleiadă de bărbaţi, care, ca şi nişte sentinele, au veghiat la soarta poporului nostru, şi de care astăzi avem mal mare lipsă, ca şi ori şi când.
Dintre cei mulţi care i-am perdut în timpul din urmă, e şi episcopul român ortodox al diocesei Caransenbeş, Ioan Popasu adevărat păstor sufletesc, archiereu la înălţimea chemării, este tot ce se poate zice în termeni generali despre acest vrednic şi de pie memorie episcop. Mal multe sunt de prisos, dupe ce cunoaştem vorba Iul Cicero: Vbi-rerum testimonia odsunt, nihil opus este verbis. Da, faptele acestui prelat romăn dovedesc hărnicia lui. V'aş aminti cel puţin unele din acestea, dar aflu de prisos, după ce cred că le cunoaşteţi din ziarele noastre de aici.
Remâne ca alt ce-va să amintesc.
Un archiereu în biserica noastră de aici valorează mult, — mal mult poate, ca or şi unde. Aceasta se explica din nefavorabilele imprejurărl politice In care trăim şi care numai biserica ne-ati lăsat’o să fie românească, de şi uneltiri s’au făcut şi se fac şi aci. Dacă aşa însemnat este oficiu archieresc la 110I, de sine să Înţelege, că la alegerea unul archiereu trebue multă înţelepciune şi luminare a minţii, dacă e ca lucrul să meargă bine.
Şi de aceasta are acum lipsă şi văduvită eparchiă a Caransebeşului. Vor candida de sigur la acest scaun episcopal mulţi chemaţi, dar şi nechemaţi ; persoane mal mult cunoscute dupe nume, de cât dupe fapte. O ambiţiune ne-nobilă 'I Împinge la acest pas. înţelepciunea alegătorilor însă, cred că va alege din aceşti mulţi pe cel în adevăr chemat. Iluştrii deputaţi Mocşonyi ieşti în fruntea alegătorilor, ca In tot-d’a-una aşa şi acum vor şti a alege grâul din neghină.
Care sunt cei în adevăr chemaţi de a caDdida, e greu să te pronunţi, fără a nu provoca susceptibilităţi. Dar a vorbi adevărul, dând expresiunea opiniunel publice, cred, că nu va trebui să ofenseze pe nimeni. In linia primă îndreptăţit de a candida, e fără îndoială prea cuviosul nostru părinte archimandrit D-r. Ilarion Puşcariu, asesor atât în consistoriul archi’diecesan, cât şi metropolitan, bărbat cu calităţi eminente de arhipăstor, cunoscut de ajuns publicului român prin scrierile şi lucrările sale pe teren cultural-bisericesc. Idsu-şirele. ce ap. Pavel le cere de la episcop, acest bărbat le Întruneşte în deplină măsură. încă ce-va: acest bărbat e şi în floarea vieţel, aşa că poate întreprinde tot ce cere. Ioan Gurâ-de-aur de la episcop, şi eparchia poate aştepta în viitor multe îmbunătăţiri.
In a doua linie ar fi Prea cuviosul archimandrit şi vicariu Beles, barbat harnic, dar din nenorocire bolnăvicios ; a-poî protosinceliî Trates, Goldiş, Musta. De acijîncolo toţi cel ce cred, că vor mal candida la vacantul scaun ep’scopesc, o vor face aceasta, numai ca.să devină interesanţi.
V’aşi comunica mai multe, dar mă tem să nu abusez de pacienţad-voastre, dacă nu cum-va nu voiQ fi şi abusat. Ceea-ce m’a îndemnat a vă scrie «ceste rlndurf e parte ca publicul cel mare românesc să cunoască câtuşi de puţin şi din cele ce se petrec aici tn biserica noastră ortodoxă, parte dragostea, cu care am văzut, ca să tractează In coloanele preţuitului d-voastre ziar Epoca multe cestiuni vitale ale bisericei autocefale române din regat.
Promiţându-vă, că vă voiu ţinea în curent cu lucrurile mai însemnate ce se petrec pe aici pe la noi, primiţi vă rog asigurarea stimei mele.
Teofil.
17 Februarie 1889.
INFORMA TI0NI
Mal mulţi deputaţi din majoritate exprimând dorinţa d’a avea mai dese Întruniri extva-parlamen-tare, au î îchiriat la Otelul Broft un apartament, care va servi oare-şl-cum de club până la sfârşitul sesvuuei.
Clubul este deschis tn toate serile şi deputaţii tutulor nuanţelor majorităţii sunt invitaţi la aceste întruniri.
Deja erî seară. un mare număr de deputaţi îşi dedeseră Întâlnire tn saloanele Otelului Broft.
Erî scara comisiunea do 20 membri a Cameril s’a adunat tn biblioteca Senatului pentru a asculta explicaţiunile d-lul Ministru de resbel relativ la fortificarea ţării.
S’a citit un memoriu al consi
EPOCA — 19 FEBRUARIE
3
Jiului de apărare al ţării relativ la necesitatea fortificaţiunilor, memoriu asupra cărui ne credem datori a păstra tăcerea.
D. general Mânu asistat de dd. generali Arion şi Berendel, de d. colonel Poenaru şi de dd. maiori Culcer şi Boteanu, a dat toate ex-plicaţiuniie cerute de dd. deputaţi.
Intru cât priveşte cestiunea financiară ea stă ast-fei : S’au cheltuit până acuma vre-o 30 de milioane şi va fî nevoe încă de vre-o 70 de milioane pentru a se complecta jtot sistemul de apărare a ţării, coprinzând întărirea următoarelor puncte : Bucureşti, Galaţi, Nămoloasa, Focşani.
Dacă camerile ar aproba aceste planuri de fortificare, guvernul ar cere anul acesta un credit de 12 milioane şi în anii următori asemenea câte 12 milioane anual până la complectarea sumei de 70 milioane în termen de 5 ani.
D. gen. Mânu a hotărât, în înţelegere cu membrii comisiunel Ca-meriî, d’a convoca camera întreagă, în şedinţă secretă, şi d’al daunele explicaţiunî înainte d’a cere în şedinţă publică creditele necesare.
ErI comisiunea de informaţiuni a lucrat puţin şi la curtea de Conturi, făcând acolo mal multe cercetări.
Comisiunea va merge şi Luni la această administraţie.
Comisiunea de informaţiuni a primit o denunţare relativă la hoţia ce s’a făcut cu construcţiunea vaporului din Constanţa.
După această denunţare hoţia a fost săvârşită de ministru Radu Mihal.
Comisiunea a şi început să cerceteze această nouă denunţare.
D. Cristu Negoescu, deputatul Ploeştilor,intusiasmat de superbele discursuri ale d-lor Lahovari şi Petre Carp, zicea în gura mare.
„D. Carp a câştigat un junimist pentru legea pe care o presintă guvernul.*
»D-sa m’a convins pe deplin şi voi vota această lege.*
Dd. Marco vid şi Lambru Vasi-lescu se ocupă actualmente la ministerul de finance cercetând cum s’au dispus de cele 150 milioane de renta emisă de guvernul trecut.
Toate dosarele necesare aii fost puse la disposiţiunea delegaţilor comisiunel de informaţiuni.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la ii Februarie 1889 (Urmare)
Vânzarea în loturi a moşiilor Statului începe numai de la 1881, ceea-ce dovedeşte, că aceasta a fost mal bună ca toate.
In 1886, d. Palade a propus ca moşiile Statului să se vendâ numai în loturi şi numai la săteni, dar d-sa a fost atunci tratat de socialist. De cine ? De aceia care fac azi la tribună mezat cu legea noastră şi ne acuză de sgtrcenie... Da cer voiţi ? Aceasta e soarta partidelor politice: să nu li se recunoască nici o dată binele ce aă făcut, să vie tot d’a-una cine-va, care să zică : «Noi am fi făcut mal mult I» Dar asta nu importă ! Noi suntem datori să facem binele, când credem, pînă unde credem şi lasă popcyul sâ se îmbete de vorbe, iar nu de fapte; lasă să fie el e-ternul amăgit 1 (Aplauze prelungite)
D. Lahovari arată apoi, cum diferiţii o-ratorl liberali, cu d. Cogălniceanu în frunte, se opuneau în 1886 votărel unei legi pentru dare de pămînturl la săteni.
In privinţa acuzaţiunel ce i s’a adus, că a gâtuit proectul d-lul Carp, d. Al. Lahovari arată că nu-I exactă. Adevărul este că d-sa, în unire cu d. Carp l’afi modificat, după ce aii căzut de acord asupra mal multor puncte.
Intr’adevăr, d. Lahovari arată cu dea-măruntul punctele în care s’a despărţit de d. Carp şi afi ajuns apoi la o înţelegere comună.
Aşa în locul loturilor de 5 şi de 10 hectare, d-sa a propus loturile de 25 hectare.
S’a mat înpotrivit ideel de a se da câte 600 franci fie-cărul ţăran pentru chel-tuell de instalaţie. Şi aceasta pe motivul că atunci ar trebui să facă acelaşi lucru cu tot felul de lucrători, industriali etc.
Vine apoi chestia cumpârărel de către Stat a moşiilor particulare spre a lev'nde în loturi la ţărani.
Aceasta n’a putut’o primi d-sa pe două motive :
1.	Că nu voeşte să ajungă la nici un fel de socialism.
2.	Nu trebue nici o dată să puneţi un guvern în asemenea situaţie de a’şl desface moşiile prietenilor săi 1. Nu este guvern onest, guvern cinstit, care pus în aşa poziţiune să nu abuzeze. De alt-fel însuşi d. Paladi a refuzat această lege d-lul Sto-lojan. care o propusese.
D. G. Paladi. O admit în principia, dar am refusat'o acelui guvern. (Ilaritate).
D. Al. Lahovari. Efi vă sfâtuesc s’o refuzaţi tutulor şi să nu puneţi nici un guvern în aşa situaţie! (Aplause,).
D. Lahovari combate cu putere ideia unei împroprietăriri continue.
Scăparea reală, zice d. Lahovari este apoi într’o bună administraţie, într'o bună justiţie, în regularea raporturilor economice.
Proectul guvernului este tot ce se poate da ţăranilor I... Vă rog să’l votaţi.
Sfârşind d. Lahovari spune următoarele :
Unii oratori afi sfârşit discursurile d-lor cu frase nenorocite. Aşad. Paladi a zisc’o să ajungem să cerem un credit pentru gloanţe.
EI bine, eh am încredere în dragostea tuturor pentru ţară şi pentru proprietate. Ţăranii nu se vor lăsa să (ie ademeniţi de mizerabilii, care ÎI aţâţă şi care stafi apoi în umbră. (Aplause prelungite şi îndelung repetate).
Şedinţa se suspendă pentru 10 minute.
I). P P. Carp
La redeschidere, d. Carp are cuvântul.
D-sa ţine mai întâiQ să’şl apere colegii de o crimă de care afi fost acuzaţi.
S’a spus, zice d. Carp, că proectul mefi a fost ucis de colegii mei. Aceasta nu e exact, el trăeşte încă...
Dar, dacă mă uit la dânsul îl văd îmbrăcat în haine streme, ba ajuns chiar acest copil al meii se poarte pe cap o bonetă frigiană de radical.
Cu toate că asemenea lucruri sunt permise în carnaval, dar fiind-că suntem în ajunul lăsatului de sec, să’ml daţi voe să’l desbrac de hainele acestea şi să vi’l arăt aşa cum a fost conceput.
Unii ah zis, că acest proect nu este o-pera mea; fie 1
Alţii ah spus, că el e o reclamă electo-toralâ. Dar toţi facem reclame electorale; este însă o reclamă electorală care promite şi care nu ţine. (Aplause).
Prin proectul de faţă facem un act politic serios.
Trebue să ne ocupăm, cred eti, de soarta ţărănimel, pentru căîn(afară de or-ce fra-seologie deşartă şi de or-ce sentimentalitate politică, baza ţărel este tot ţăranul. (Aplause).
In condiţiile posibile, Statul e dator să îmbunătăţească soarta ţărănimel.
El bine, ne găsim în situaţia următoare:
Statul este cel mal mare proprietar, de aceea el trebue să vîndă pămînt. Şi zic se vlnda, dar nu să dea, pentru că este mal bine ca acela căruia i se dă pămînt, se nu’l ia ca o pomană.
Acum trebuia să se găsească un preţ aşa, în cât anuitatea să nu’ntreacă chiria pămîatulul.
Acesta era punctul de plecare aljlegel.
Dar se ’ntrebafi unii: pentru ce aţi făcut categorii ?
Am făcut categorii, penrru că eti, proprietarul, am dreptul să fac categorii şi să dafi cui vreafi. Jus utendi et abutendi îl revendic cu desăvârşire.
Apoi după ce am dat tuturor acelora cari n’aii de loc, mal dail şi acelora care aii ceva, dar care afi mal puţin de un hectar. Mal era a treia categorie, care zicea că să dăm şi celor împroprietăriţi la 1864 şi sco-borîtorilor lor. Aceasta s’a suprimat de colegii mei.
Politica— zicea un mare om — este arta compromisurilor şi a concesiunilor. EI bine, pentru casă putem prezenta un proect ca o operă comună a noastră a tuturor, am trebuit se fac concesiuni. jŞi sper că toţi amicii noştri vor ratifica aceste concesii, pentru că n’aşi voi ca ei se nu le admită şi se mi se impute apoi rea credinţă (Aplauze).
Mal sunt şi alte mici modificări la proectul primitiv, dar acelea n’afi nicl-o importanţă; nici nu era nevos deconcesiunel ci numai de o excepţiune, o clarificare a idei, jprimitive.
Şi acum, dacă mă veţi întreba: ce este această operă, liberală ori conservatoare? vă voifi răspunde că este şi liberală şi conservatoare.
Şi aci răspund d-lul Panu, care ’mî Imputa că n’am prezintat legea din multă iubire pentru ţaran.
EI bine da. Proectele de legi nu se fac după simpatiile şi antipatiile noastre, ci dupe necesităţile sociale, după necesităţile sociale.
Mal adâogă d. Panu, că am făcut’o de frică, făcând aluzie de sigur la răscoalele de astă primă-vară.
D. Panu se înşală: acest proect e făcut încă din 1881, când nu era vorba de răscoale.
Şi dacă voiţi, să fiii egoist, vă voifi răspunde că ’l am făcut în interesul proprietarilor, cari au interes ca sătenii să stea bine.
Prin urmare e o operă, cum am zis şi liberală şi conservatoare, safi ca să confund aceste două cuvinte într’o singură idee—ea e naţională I (Aplauze).
Mal e ce-va: dacă noi nu ne vom ocupa serios de ţaranl, copiii lor vor forma un proletariat mal periculos ca cel din Apus.
Dar, dacă nu mă tem de răscoale şi dacă ivindu-se o voifi putea stâmpâra— în interesul Statului—cu toată energia, —apoi mal e ce-va: vroifi ca toate clasele sociale să fie împăcate în această ţară. (Aplauze).
D. Carp, îşi termină cuvîntarea ast-fel:
Să facem totul pentru săteni; să votăm acest proect de lege; el va fi un stejar puternic, la care vă veţi umbri cu toţii 1 (A-plauze frenetice şi repetate).
A 3" EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 18 Februarie 1889
Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşe-denţia d-lul general Plorescu.
88 senatori faţă.
D. general Florescu preşedinte, a-rată că unul dintre onorabilii membrii al Senatului d. lamandi representantul Făl-ciulul se află grefi bolnav şi a declarat însuşi, că’l-ar fi cu neputinţă a lua parte la lucrările Senatului cu toate congediele ce i sau acordat. Consultă deci Senatul a-supra procedărel de urmat.
Senatul decide a se mal face o ultimă comunicare d-lul lamandi ca să’şl arate dorinţa.
D. A. Greceanu (Olt) anunţă o interpelare ministrului domenielor dacă, cu prilegiul reorganisărel diferitelor şcoli, se va face ceva şi în privinţa şcoalelor de a-gricultură, pentru care până acum nu s’a
făcut nimic, de cât a se arunca praf în o-chil lumel.
D. I*. Gradisteanu, cere a se pune la ordinea zilei pe Marţi, interpelarea d-sale asupra impositului pe câini proectat de primarul capitalei.
Se votează legea, prin care renta viageră de una mie lei vechi acordată repau-satulul poet Gr. Alexandrescu se trece a-supra fiicei sale d-na Anghelina Mehe-dinţeanu.
Indigenatul d-lul Dr.Moritz Wertheim se respinge neîntrunid două treimi.
Se votează recunoaşterea calităţel de ce-tăţian român d-lul Alex. Popinian.
împământenirea d-lul Toma Bentzi me-dic-veterinar din Capitală se primeşte cu mare majoritate; de asemenea a d-lul Anton Constandinidi român din Macedonia.
Asupra recunoaşterel calităţel de cetă-ţian român d-lul Ioan Şoneriu, votul se declară nul, Senatul ne mal fiind în număr.
Pentru care, şedinţa se ridică la 4 ore, anunţăndu-se cea viitoare pe Marţi.
CAMERA
Şedinţa de la 18 Februarie 1889
La ora 11/4 şedinţa se deşchide sub preşedenţia d-lul vice-preşedinte Ilariu Isvoranu, fiind faţă 122 dd. deputaţi.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. Menclas Ghermaui, cere două credite pe seama ministerului de finanţe.
Desfiinţarea a 4 legatiuni
D. Ion Lahovari, depune un proect de lege pentru desfiinţarea legaţiunilor române de la Londra, Roma, Bruxela şi Atena.
D-sa cere urgenţa, cere se admite în mijlocul multor protestări.
D. D. R. Rosetti, cere d-lul preşedinte se nu mal proclame urgenţa înainte de a consulta, dacă cere safi nu cine-va cu-vîntul contra: (Aplause)
D. Cozadini, spune că urgenţa s’a primit (sgomot, aplause).
Ceştii de regulament
D. Caracostea, cere biuroulul, ca înscrierile pentru a lua cuvîntul în vre-o cestie se nu se mal facă cu câte-va zile înainte. Tot de odată d-sa cere ca d. vicepreşedinte se nu mal facă precum a făcut aseară, lăsând discuţia deşchisă, atunci când s’a cerut închiderea el.
D. Ilariu Isvoranu, citeşte regulamentul, care dă dreptul deputaţilor să se înscrie mal înainte.
Colegiul I de Muscel
D. Preşedinte, comunică adunăreî că trebue se declare vacant colegiul l-iu de Muscel, de oare-ce s’afi făcut toate formalităţile trebuitoare pentru chemarea d-lul Ion Brătianu în parlament.
D. IV. Blarainberg, spune că purtarea d-lul Ion Brătianu dovedeşte înc’odată dispreţul suveran ce a avut vreme de 12 ani pentru regimul parlamentar. Totuşi d-sa cere să se acorde d-lul Ion Brătianu un termen nelimitat pentru ca se intre în Cameră (sgomot).
D. Alexandrescu cere să se aplice regulamentul, care e precis : dacă s’afi făcut toate formalităţile şi d. I. Brătianu tot nu s’a prezintat, apoi trebue să se declare vacanţa.
D. I. Nădejde se uneşte cu părerea d-lul Alexandrescu.
D. N. Ceaur-Aslan declară că trebue să se mal acorde un termen d-luî Ion Brătianu.
Se cere închiderea discuţiei.
D. Cozadini contra închiderel cere să i se acorde două luni. (Sgomot)
D. Apostoleanu, pentru închidere, atacă cu violenţă pe d. Ion Brătianu şi cere să se declare colegiul vacant.
D. M. Cogălniceanu se indignează, cum tocmai d. Apostoleanu, preşedintele comisiunel de informaţii, atacă în fie-care zi pe Ion Brătianu (Sgomot)
D. 11. isvoranu, preşedinte, aminteşte d-lul Cogălniceauu, că discuţia s’a închis.
D. Cogălniceanu renunţă atunci la cuvânt.
D. P. Carp voeşte se arate Camerei că mal sunt precedente în această Adunare, când s’a ţinut mult timp locurile acelora cari se bucuraţi de oare care consideraţie. (Sgomot)
Voci. Discuţia e închisă.
D. Preşedinte spune d-lul Carp, că discuţia e închisă. (Aplause, sgomot)
D. Carp continuă, spunîndcâ o aplicare judaică a regulamentului ar fi în cazul de faţă o meschinărie. (Sgomot)
D. Preşedinte declară col. vacant, (sgomot, protestări, aplauze).
D. Al. Lahovari ia cuvântul.
Sgomotul fiind enorm şedinţa se sus-peudă.
Legea bunurilor Statului
La redeschiderea şedinţei, se ia în discuţie legea vânzărel bunurdor Statului.
D. N. Blarambcrg având cuvântul, se ridică mal înteifi în potriva acelora, care afi făcut istoricul proprietâţel la noi aşa cum le-a plăcut şi al doilea în potriva a tot ce vede socialist în legea de faţă. Căci se pot găsi socialişti între conservatori, între reacţionari, dar nici odată între liberali 1
In principia, d-sa declară următoarele:
1.	Că numărul proletarilor-pământenl nu e mare.
2.	Că e pentru vânzarea bunurilor Statului în loturi mici şi egale.
3.	Că, pentru a se face un roulement de proprietate, admite ca Statul sâ cumpere moşii de ale Statului.
4.	Va veni d-sa cu un proect de împrumut, pe care sâ’l facă Statul ca se dea sătenilor şi pentru şcoli.
Apoi d. Blaramberg zice, că pentru a se da ţăranilor, negreşit trebue să se ia de la alţii, cât pentru dreptul la capital, ce se recunoaşte în proectul guvernului, aceasta-I un pas către socialism.
So rosteşte apoi în potriva lovituri de Stat de la 2 Mai fi 1864, asupra căreia face un lung, Da chiar lung de tot istoric.
Arată, cum C. A. Rosetti a fost contra acelei lovituri şi cum ea era poruncită de la Constantinopol.
Citează apoi diferiţi autori vechi şi moderni, străini şi naţionali.
D-sa cere apoi o bună administraţie şi justiţie, împărţirea pământului pe familii şi o comisie care sâ cerceteze cum sunt împărţite pământurile de la 1864.
Se cere închiderea discuţiei.
D. N. loneseu vorbeşte contra închiderel, mal cu seamă pe motivul că deputaţii nu sunt încă luminaţi asupra diferitelor curente formate în această chestie.
D. V. Plesoianu spune că se discută de patru zile şi că acela care nu e luminat încă, trebuie sâ (ie prea idiot. (Ilaritate o-mcrică). D-sa afirmă că are 60 de ani.
D-nu Nucsoreunu. <41681... (Ilaritate
imensă).
www.dacoromanica.ro
D. V. Plesoianu continuă, cerând închiderea discuţiei, pentru că d-sa nu e pierde-vară!...
Se pune la vot închiderea discuţiei.
Rezultatul votului
Votanti 119
Majoritate absolută. . . 60 Bile albe pentru .... 83 Bile negre contra. ... 36 Prin urmare discuţia se ’nchide.
(Şedinţa urmeaza)
D E P E S I
DEMONSTRAŢIE LA PESTA
(Prin fir telegrafic)
Budapesta, 2 Martie.—Eri seară pe la 11 ore 1/2 un mic număr de Studenţi făcură demonslraţiunl sgomo-toase în faţa locuinţelor cdtor-va deputaţi şi mal cu seamă în faţa secretarului de Stat, d. Mak/covici.
Poliţia a împrăştiat pe manifestanţi şi a arestat pe şase studenţi.
PARLAMENTUL ENGLEZ
}___
(Prin fir telegr.)
Londra, 2 Martie.—Camera Comunelor a respins cu 339 voturi contra 260 amendamentul lui Sir Morley care blamează politica irlandeză a guvernului.
D. BERBERI’ GLADSTONE
(Prin fir telegrafic)
Londra, 2 Martie.—D. Herbert Glads-tone, fiul d-lul Gladstone e răii bolnav.
SINUCIDEREA LUI PIGOTT
(Prin fir telegrafic)
Londra, 2 Martie. —Se anunţa ca Pigott s’a sinucis la Madrid.
ULTIME If OIMTIll
Se ştie, că dosarul afacere! Pie-traru a dispărut. Arhivarul parchetului interogat asupra acestei dispariţiuni, a răspuns că nici o dată na văzut dosarul în cestiune.
Se afirmă, că dosarul despre care vorbim, a fost distrus de Eu-geniu Stătescu împreună cu faimosul Populeauu şi cinstitul Radu-Mihaiii!...
X
Prea sfinţitul Melhisedek al Romanului, a părăsit aseară capitala ducendu-se la Roman, spre a petrece la reşedinţa’! episcopală întâia săptămână a marelui post în penitenţa canonică, potrivit tradiţiei apostolice a Sf. Bisericeî ortodoxe.
X
Studenţi! facultăţeî de medicină au avut al-laltă-seară o întrunire în localul societăţeî lor.
In această întrunire studenţi! au însărcinat pe comisiunea aleasă de ei ca în memoriul ce’l va redacta, asupra reorganizare! facultăţeî de medicină, să trateze şi despre instrucţiunea practică a studenţilor, arătând defectele ce actualmente prezintă spitalele din acest punct de vedere, şi organizarea ce trebue a li se da din punctul de vedere al medicilor, internilor şi externilor.
După aceasta, studenţii aii ales două comisiunî din cari una se se ducă la Eforia spitalelor unde să protesteze, în numele tutulor studenţilor, pentru arbitrara şi ilegala destituire a d-luî d-r. Kiriak, şi alta se se prezinte Epitropie! spitalului Brâncovenesc, căreia să’î arăte modul nedrept în care sunt trataţi studenţii interni şi externi aî acelui spital, protestând pentru arbitrara destituirea unuia din externi, d. Popescu.
Această din urmă comisiuno a fost eri primită de epitropii spitalului Brâncovenesc, de d. Nico-lae Bibescu şi de mitropolitul primat.
Onorabilii epitropi aii făgăduit studenţilor că vor lua toate măsurile cerute^de studenţi în interesul instrucţiei lor practice, şi că vor reintegra îndată pe externul dat afară.
X
Internii din serviciul d-lul dr. Assaky, afi presintat Eforiei Spitalelor urm&toarea demisiune :
Domnilor Efori,
Sub-semnaţii, interni în divi-siunea a 11-a Clinico-Chirurgieală, pătrunşi pănă în adâncul inimei | de lovitura dată pe de o parte
prin plecarea şefului nostru d. dr. Assaky, iar pe de alta prin destituirea ilegală şi arbitrară a d-lui dr. Kiriac de către onor. Eforie, ne mai putând continua serviciul— din causa tristei situaţiunî în care ne vedem puşi—vă rugăm se ne consideraţi demisionaţi pe ziua de 17 Februarie; tot d’o-dată protestăm energic contra măsurilor nedrepte şi arbitrare luate de on. Eforie.
Primiţi, etc.
G. Tzonciu, V. Calalb, G. Silberg.
X
D. G. Costa-foru, a fost confruntat azi cu căpitanul Diman-cea în cabinetul d-luî judecător de instrucţie Tătăranu. Confruntarea aceasta la care au asistat ca martori căpitanul Savopol şi Gheorghe Soare avea de scop de a se constata care din zise erau exacte ; acele a le domnului Costa-foru, care susţinea că în cabinetul din poliţie când a fost confruntat cu Soare, d. Dimancea n'a lipsit, de cât câte-va minute, sau zisele fostului director de poliţie Dimancea, care tăgăduia toate acestea.
D. Dimancea persistând în a spune, că a lipsit o jumătate oră şi pe timpul acesta d. Costa-foru a avut timp să forţeze pe Soare ca să ’şî schimbe declaraţiile, d. C. Costa-foru faţă şi cu procurorul general Burada ia dat o formală desminţire.
D. Costa-Foru 'a adăogat că d. căpitan Dimancea spunea, cu bună ştiinţă neadevăruri.
X
Agenţia JtLavas ne comunică următoarea informaţiune:
Mal multe ziare afi anunţat că corespondentul nostru special din Viena, d. Fillion, a îost expulsat de pe teritoriul austriac.
Această ştire e cu totul falsă.
X
Azi fostul general şi ministru de răsboiu Anghelescu, a cerut ca să fie pus la pensie, aceasta conform hotărârii înaltei Curţi de Justiţie.
E probabil, că din această cerere se se nască dificultăţi importante, de oare-ce, textul legeî privitor la pensiuni pentru militari este formal :
Legea, nu acordă pensiuni militarilor care sunt condamnaţi pentru delicte.
X
Mâine adunare generală a acţionarilor de la Banca Naţională.
ORA 6 1/2
Proeetul guvernului pentru vîn-zarea moşiilor Statului in loturi s’a votat azi de Camera cu 08 voturi contra 17.
PARLAMENTUL FRANCEZ
(Prin fir telegrafic)
Paris, 2 Martie. — Lumea să aşteaptă la o şedinţă frământată la Cameră. E probabil că o cerere de urmărire se va depune In contra d-lul Laguerre.
In acest cas, d. Laisant va interpela guvernul asupra procedurei urmate în potriva Ligeî patrioţilor.
BUDGETUL AUSTRIEI
(Prin fir telegr.)
Viena, 2 Martie.— Camera deputaţilor prin 137 voturi contra 44 a decis să intre în discuţiunea pe articole a proiectului de budget.
PARLAMENTUL UNGAR
(Prin fir telegr.)
Budapesta, 2 Martie.— (Camera deputaţilor) — Ministrul instrucţiunii publice combătând argumentele aduse In contra proiectului de lege militară, zice că toate Statele şi chiar Englitera sporesc forţele lor. Ungaria mal cu seamă nu trebue să remână Înapoi, căci în vecinătatea el se află o mână politică plină de materii explosibile.
MARELE CIRC SIDOLI
STRADA POLITIEI No. 7
DUMINECA 19 IANUARIE 2 mari representaţil
GRANDE MATINEE EQUESTRE
cu un Carnaval pe ghiata
esecutat de 200 persoane şi cal, cu danturi, plimbări în sanie, la fine scena comică «La viscol şi zăpadă.»
LUNI 20 FEBRUARIE
GRANDE FESTIVA EQUESTRE
în Beneficiu simpaticei câlăreata fără şea mica Clotilde Sidoli, cu concursul dat dq Musica reg. I de Roşiori.
4
EPOCA - 19 FEBRUARIE
PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE LA EXPOSITIUHE A UNIVERSALA LA BRUXELLES IN ANUL 1888

INVENTIUNE EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doc torului Borsodi pentru vindecarea slabiciunei bărbăteşti. Aparatul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce bărbatului slăbit puterea perduta si ’l face în zioa cea d’inteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel. Preciurile: 1 fl. 55, 2 n. 40. 3 fl. 30
jlTELIEIt PENTIIll APARATE ElECTRfl-SIEIALICE. PATEÎIT IUI. BOKSODI
V1EN, II NESTROYGASSE No. 6
Broşuri detaliate se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România
! *-I r 55	EPILEPSIE 1
	Boala repututapăn’acum fara leacM
M «o S .5-fi 3	EPILEPSIE,
S S6	Precum şi toate Boalele nervoa- g
	se sunt vindecatede mine cu de- K
1»j — -*	săvârşire, după un procldeu nou |j
1 a e	în cel mal scurt termen şi sub S
	garanţie. 3
	A se indica etatea şi durata K
pa ^ ©s	boaleî.
	Remediul modul întrebuinţări! £
H ^ ^	etc. sunt expediate, în contra tri- y
a «o	miterel sume! de 25 franci de
1 "e	Chst. J. Seemann
	Berlin
a ^	139, Schoenhauser allă 139
	
CALEA MOŞILOR N. 40
COLTU
LUIMISUMO
O Mir napoleoni in aur se gasesie cu împrumut la mit il-nu M. Conslantinescu Strada ‘
rece No. 6î, Bucureşti.
Putu cu apa
fliu TIYf1!) ONEST SI MUNCITOR caută un IUI I 1.1 Ml post de îngrijitor de moşie. A se adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64.	1109
MAGAS1N DE COLONIALE
MATACHE GEORGESCU
„LA COROANA REGALA"
Avis important pentru. Menagiu
Recomand marele meu dppou CU vin negru vechia analisat si garantat natural, cu preturi foarte moderate şi mai eftin ca ori unde fiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi viuuri vechi şi noui prima calitate.
Vânzarea In vase sau pus la buteil şi transportat franco Ia domiciliu.
Marc cantitate de butoae goale de rom ni cognae de ia S pdnala 22 vedre ae desface si se vinde foarte eftin.
Mari aprouisionârî cu toate articolele de băcănie, droguerie, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete.
Brânza, t'aseaval, şi L'rda de toamna foarte gustoase şi grase; brftnzeturi streine de tot felul; Cărnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
Ciai colonial şi altele, Rom si Coguac veritabil, si tot felul de bentnri spirtoase si Liquoruri fine; Itiseuits si toate Articole necesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mal mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatori al Magasinuluî meu se pot convinge de adevăr de la prima visitâ ce vor face.	1006
Gu deosebită stimă, MATACHE GEOIIGESCU
CASA DE SCHIMB
6i3
Strada Lipscani, No. 23
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Curau 1 33 u o u r e s t i
18 Februarie 1889
5	0/0 Renta amortisabila
6	0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig, dest.drumde fer
7	0/0 Scria. func. rurale
5	0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane
6	p/0 Scris func urbane 6 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul ou premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermă
Cump.i Vend. 97 3 4 89 1/4
97 3/4 100
104 1/2
96 3/4 1<4 1/4 u>2 93 1 2 82 87 850 50
1000 269 850 140 1 3,4 200
98 1/4
lOt'1.4
105
97
104 3 4
103 94 1/2 32 1/2 87 1/2 260 60
1005
279
260
145
2
211
Fondată tn anul 18M
„FABRICA DE MASINE AUGSBURG“
IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe acţiuni de ia 1 Decembre 1875
IVtasixae de dPaolietut, şi de Satinat Elevatoare pentru edificii cu mai multe etaje Instalatiuni de Transmisiuni de Masine cu Aburi şi de Turbine
Masine de tipar cu 1 cilindru Masine de tipar cu 2 cilindre Masine de tipar pentru a tipări de o dată cu 2 culori
Masine de tipar cu cilindru ) funcţionând Masine de tipar fără cilindru ) pedal Instalutiune cu mecanismul cilindric al ccrnclei pentru maşini simple si maşini pentru imprimat a 2 culor
MASINE DE TIPAR ROTATIVE
pentru a tipări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni, şi pentru a tipări de o-data cudoue sau cu mai multe culori. Cu Aparate de f«ltuit după cea mal nouă constructiune cu titvă şi cu cuţite de fâlţuit rotative.
Toate Msşinele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit cel mai mare tiragiu având tot-o dată o funcţionare sigura si fara sgomot.
Am furnisat până la Ianuarie i889: 3150 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului !n Bucureşti, şi un mare numer la cele mal însemnate Stabilimente typografice în România.
Representanţi pentru România dd. KU3ESCH & SIEGENS, BUCUREŞTI STR. SMARDAN 53
Tot d’odată mal putem procura şi diferite alte Masine de tipo-litografie si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Gleiu şi ori ce alte utensilie pentru Tipografie din fabricele cele mai renumite.
IiUIîESCII el SIEGENS
l’î -Vs/v''•***. '•'**
CASA DE SCHIMB «05
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Rominia)
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 18 Februarie 1888
% Renta amortisabila Kema amorusaDtla ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] „	Municipale
r. ,. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale
7 %	urbane
5 %	"	” laşi
Acţiuni Banca Naţionala "3 % Losuri serbesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prune Losuri Basilica bombau „ Otomane cu prime im. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiano
„	Ruble bârtie
NB. Cursul este socotit in aur
Cump. Vinde	
83 V	84
97«	98
97	98
99 3/4	109%
86 3/4	87%
Î38	445
1U4X	105
9654	97
10* X	104 8/4
101	104
9*X	9* 3/4
m;	84 3/3
985	995
li	75
13	14
58	30
40	4 4
28	30
18	40
50	bi
55	60
1 60%	1 90
ilO	414
fi*	126
100	100%
99	100
470	475
T-	i hihiiiim—
PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT
INCALTA MINTE
DE FRANZ HUILA SI C. IETZTERGROSCHEN
LA MAGaSLXUL l’IUMLL FONDAT £ BUCLUESTI
LA ADEVARATA
Strada Şelari No
Soson galoşi, d© pele, de cauciuc pentru barbati, danie de fci 0.75 si V.
STEA ALBASTRA
Strada Şelari No. 9
Bocanci Jbugiczesti veritabile pentru barbati lei 13, fS, IO.
Pentru baeiti S, 6, î, 8.
DE ARENDAT CHIAR DE ACOI4:
Moara hydraulicâ, numită fabrica do macinat «Constanţia» 5 Klm. departe de T. Severin,
K'ucend făinuri line 3000 Klg. sau ordinare Kgr. In 24 ore. Doritorii se vor adresa la «Agenţia Havas» sau Ia D. M. Ciocazan T. Severin.
SE CUTA UN ASOCIAT
exploatarea unei mori sistematice situată 5 klm. de T. Severin. Dăritoril se vor adresa Ia Magasinul Depositulul de făinuri al d-lul G. M. Ciocazan din T. Severin.
DE ÎNCHIRIAT SI [IE VCNZAItB ÎK£
Bulevardul Elisabeta. In parte sau în total.
Ghete dc vncs dc Ver-matia,fasoane englezeşti ai chinezeşti de tei IO, «4, 4*.
ROG A SE NOTA BINE
STRADA ŞELARI A0,9
LA
Galoşi de caucinc pentru barbati, dame ui copii de lei 5.7S si S.
1027
ADEVARATA STEAOA ALBASTRA
Cu sliuin, D. MESCIIELSOIIN
COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 3 -BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE ‘ PA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRICŢIE
MOTORI HYDRAULICI, STAVILA RE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
--GURI DE FOG---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GA.Z
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, X U 13 U E I cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur; Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
940
GRABITI-VA!
600,000 FRANCI
de câştigat la i Aprilie st. n. la cea mai eflina si cea mai avanlagioasa din toate loteriile din lume
IIIIIEI LOTERII ottomi»
la care fie-eare numer trebue să câştige cel puţin 400 franci
Loteria permanentă: 6 trageri pe an, la fiecare 2 luni, 3,b0u loturi câştigând suma enormă de 4,00,000 fr.
TRAGEREA
La 1 Aprilie st,, xi. 1880
tabloul câştigurilor:
i Iot de . . .	600,000 fr. .	BtKMfOU fr.
i lot de. . . .	60,000 fr. .	BU.BUtl fr.
I lot de. . . .	20,000 fr. .	20,00*1 fr.
l lot de. . . .	20,000 fr. .	20,000 fr.
I lot de. . . .	6,000 fr. .	li.OOO fr.
I lot de. . . .	6,000 fr. .	«0.00 fr.
i lot de. . . .	6,000 fr. .	0,000 fr.
i lot de. . .	6,000 fr. .	0,000 fr.
I loi de. . . .	6,000 fr. .'	I»,000 fr.
I lot de. . . .	6,000 fr. .	B.oOO fr.
13 loturi de.	3,000 fr. .	5,000 fr.
28 loturi de . .	1,000 fr. .	2H.OOO fr.
500 Ioturi de . .	400 fr. .	200,000 fr.
550 loturi pentru suma de. .		. 1,000,000
Rambursarea loturilor este garantată de		
GUVERNUL IMPFKIAL OTOMAN		
PREŢUL BILETELOR		
i Bilet	. . . Frci.	5
7 Bilete	. . . Frci.	54
25 Bilete	. . . Frci.	1 IH
ÎOO Bilete	. . . Frci.	40S
1 bilet pentru O trageri numai 25 franci
Lista oficială a tragerel se va trimite numai de cât franco fie-cârul cumpărător dupe fie-tragere.
Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar în zioa tragerel.
Tragerea va avea Ioc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor.
îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
Bilete de bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiune, sunt primite în plataf'ârâ orice dificultate, cu curs In aur.
Pentru a primi biletul sau biletele, trebue să se eespedieze banii prin mandat postai, cliăque sau scrisoare recomandată la Directorul
—Goxiiptoii- ooxxxxxxeroial—
557, GRANDE RUE DE TlKu, 557 CONS i ANTINOFOLE
CEL MAI EFTIN SI SIGUR ÎMPRUMUT CU PREMIE
NOUILE LOSURI
CRUCEA ALBA HOLANDEZA DIN ANUL 1888 A FL. 10
AVEND TREI TRAGERI PE AN
1 APRILIE i889	1 AUGUST i889	1 DECEMBRIE i889
Câstig/ul principal Fr., 10 0,000 In numerar	Câştigul principal Fr., 4 0 0,000 In numerar	Câştigul principal Fr., 10 0,000 In numerar
Toate platibile fara nici o reţinere
Gel mai mic câştig cu care trebue se iasă fie care Los, este de fr. 28, urcându-se până la fr, 50, şi prin urmare perderea capitalului este cu totul imposibilă chiar în caşul cel mal defavorabil.
Aceste losuri originale se găsesc de venzare la toate casele de Bancă şi de schimb.
» TFf.fr- fSffi	< ■

SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL SI CERAMICA DE COTROCENI
Capital Social; 1,500,000 Iei Întreg; vărsat
;
SOBE DE PORŢELAN
Aceste Sobe fabricatiunea Societatei sunt
CELE M\AI ELEGANTE SI EFTINE
A se adresa pentru ori-ce comanda la Direcţiunea Societatei Strada Domnei, No. 14 bis Bucureşti.

AVIS IMPORTANT
Compania de Gaz din Bucureşti are onoare a informa pe onor. Public ca pentru a da satisfacţiune la mulţi Abonaţi cari cer o presiune de gaz mal mare, a aşezat în mai multe regiuni ale Capitalei conducte de un diametru mai mare.	,
Efectul se resimţi cu începere de astă-zl Luni i9/3i Decembre 1888.
Cu aceasta ocaziune Compania aminteşte că ori care ar fi presiunea în conductele principale. Abonaţii singuri pot regula consumaţiunea lor de gaz deschizând mai mult sau mai puţin robinetul Comptorului lor pentru a nu lăsa să treacă de cât gazul strict necesar la iluminatul şi trebuinţele lor.
Direcţiunea
19/31 Decembre 1888
CONSTRUCTOR DF. MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hidraulice, lleposlt de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre «le Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corentela cerere gratis şi franco)
1054
FOST CARACAS
BUCUREŞTI -- N. 4, STRiDf ŞELARI, N. 4 -- BUCUREŞTI
Restaurat şi mobilat cn elegantă din nod, situat în centrul Capitalei şi al Comerciulul, precum Camera şi Senat, Banca Naţională. Groditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial. aranjatP din noâ, Consumaţiunl fine, şi preţuri moderate, mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţio ală Iu toate seriie. condusă de simpaticul artist Homftn Tache Torni seu,
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s‘a Inc edinţat d ini T»**e Georginde fost director şi casier »1 principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorab sa clientelă al reîncuraja, asigurându-le promtitndinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat în tot-d'auua probele cele mal frumoase.
1105	Rămâind cu toată stima T. G.

I
MEDALIE DE ARGINT
I1AIITIE MIMICA IIEIIBEKIAND
Depositu! central in farmaciile domnilor ALESSAADltlU BUCUREŞTI şi 1*. LAZEAMI CRAIOVA
In detail la toate farmaciile din tzara
— U TNT LEU RULOUL-
Cel mal eficace remediu re se poate intrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, nevralgii etc. etc. Asemeni a se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boaledere ichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, rarii, scrintitnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. etc.
Fie - cărui Rulou este alalurala o instructiume foarte detaliata
11*5
Xipog rafia Ziarului „Epooa1
Tipărit cu cerneala Ch l.orllleux-Cle lkarls
www.dacoromanica.ro
Girant rospoububil V. P. G.heorghla