ANUL IV No. 975 SÂMBĂTĂ 18 FEBRUARIE (2 MARTIE) 1889 A TREIA EDITIUNB_________________________ NUMERUL (!) BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATE3C TOT-D'A-U NA ÎNAINTE In Bacnrescl: La casa AdministraţiuneL In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strein etate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA RED ACŢIUNE A No. 3,-Flalta Episcopiei,—No. 3 VÂNZAREA M0SIEL0R STATULUI DOTJE REFORME REORGANIZAREA POLITII HOŢII COLECTIVISTE DESCOPERITE DE COMISIUNEA DE INFORMAŢII EFORIA SPITALELOR CIVILE YENZAREA M0SIEL011 STATULUI • De două zile Camera a Început discuţiunea legii vânzării moşielor Statului şi ne-a fost dat în aceste două şedinţe se auzim pe unii din oratori exprimând de la tribună ideile cele mal rătăcite, teoriile cele mal pericoloase. Nădăjduim că azi dd. Ioan La-hovari, Dim. Popescu, Iancovescu şi Al. Lahovari, care sunt înscrişi pentru a lua cuvântul, vor opri acel torent de idei demagogice şi vor risipi toate eresielo ce s’aii debitat de două zile în Cameră. Dorim aceasta pentru ca publi-cel să nu rămâie sub impresia a-celor proclamaţiunl de principii nesănătoase şi pericoloase ale radicalilor, care s’au luat la întrecere cu oratorii liberali. Căci întru cât priveşte resultatul discuţiunel, a-cesta nu este îndoios : Camera va primi cu mare majoritate proiectul de lege al Icomitetulul delegaţilor. Toată discuţiunea se va concentra, după aceasta, asupra două saii trei amendamente importante care vor fi susţinute de diferitele grupuri ale Cameril. Mal tntâiil minoritatea liberală şi radicală va propune de sigur un amendament, pentru ca Statul să fie autorizat a cumpăra moşii care apoi să se vânză iarăşi în loturi la săteni. Acest amendament nu are însă nici un sorţ de isbândă, şi vom fi fericiţi de a vedea că camera respinge o asemenea propunere, care tinde la distrugerea mare! proprietăţi, deja destul de redusă la noi în ţară. Cestiunea avansurilor de bani la sătenii care să strămută pe moşii depărtate, va face asemenea obiectul unul amendament, căci această ideie care se afla în proiectul guvernului a fost ştearsă din proiectul comitetului delegaţilor. In genere camera recunoaşte u-tilitatea acestor avansuri şi chiar comitetul delegaţilor în discuţiunile sale n’a contestat’o. Singura obiecţiune ce să face este că nu s’a găsit încă mecanismul care să permită să funcţioneze croditele agricole ast-fel, în cât făcându-se avansurile sătenilor de către aceste Lnstituţiunî de credit, stf avem toate garanţiile că banii NUMERUL 15 BANI NUMERUL ANUNCIL'HILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINI8-TRATIA ZIARULUI La Paris : Agence Havan, Placede la Bourse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 Iei linia. LA PARIS: se găsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. m împrumutaţi nu vor fi distraşi de la destinaţiunea lor. Este dar nevoe d’a se reorganiza creditele agricole, şi aşa fiind, ne întrebăm, de şi suntem parti-sani al avansurilor, dacă este util d'a se prejudeca reforma creditelor agricole, înscriându-se în legea vânzării bunurilor Statului nişte dispoziţiunl inutile şi platonice, care poate nu vor putea fi puse absolut în concordanţă cu noua organizare a creditelor agricole. Aceste două amendamente sunt singurele cestiunî care vor da loc la discuţiuul mal Însemnate şi care vor putea modifica întru cât-va e-conomia proiectului de lege al comitetului delegaţilor. DEPESI FRANCIA SI RUSIA (Prin fir telegrafic) Paris, 28 Februarie. — Camera.— D. Jules Delafosse interpelează guvernul asupra incidentului Acinoff. D. Spui Ier, ministru al Afacerilor străine şi d. Goblet repetă explicaţiu-nile deja cunoscute, exprimând viile lor simpatii pentru Rusia. Camera adoptă în unanimitate ordinea de zi, asociându-se la simţimin-tele de amiciţie pentru Rusia. URMĂRIREA LIGEI PATRIOŢILOR (Prin fir telegrafic) Paris, 28 Februarie. — S’au intentat urmăriri in contra ligei patrioţilor, care a deschis o subscripţie pentru a veni în ajutorul familiilor victimelor incidentului Acinoff. LEGEA MILITARĂ (Prin fir telegrafic) Budapesta, 28 Februarie.—Camera deputaţilor. — Pentru a combate pe oratorii opoziţiei în cestiunea legii militare, d. Tisza a luat cuvîntul, dar a fost împedicat se vorbească de strigătele'stângei. întreruperi continue au avut loc până la sfirşitul a-cestui discurs, în cursul căruia d. Tisza a făcut se se observe că opoziţia nu voeşte se audă adevărul. In sfîrşit ministrul a cerut se se voteze proectul de lege în folosul ţării şi al tinerime! rătăcite de opoziţie. CĂLĂTORIE REGALA (Prin fir telegr.) Londra, 28 Februarie.—Regina En-gliterel va pleca Miercuri la Cher-bourg, de unde va merge direct la Madrid. CREDITUL MOBILIAR AUSTRIAC (Prin fir telegr.) Viena, 28 Februarie. — Dividendul creditului mobiliar pentru 1888 e de 14 florini / /2. D0UE REFORME Cu prilejul discuţiunel legel pentru vânzarea bunurilor Statului, a venit în cameră o cestie foarte importantă, indivizibilitatea loturilor. E de observat un lucru curios: că mal toţi oratorii, liberali, radicali şi conservatori aii căzut de acord spre a admite indivizibilitatea, aşa că ne putem aştepta ca ea să fie Introdusă în legislaţia noastră. Dar de cestiunea iudivizibilită-ţel pământurilor ţărăneşti mal a-târnă o altă cestiune, aceea a moştenirilor. In mod firesc vine întrebarea : dacă un lot este indivizibil, ce vor face copiii săteanului posesor al unul lot ? cum vor putea el stăpâni mai mulţi un lot de 7 hectare, de pildă, care e indivizibil ? Sunt două mijloace: sau majoratul, sau libertatea de a testa. De majorat nu se vorbeşte, aşa că probabil părerea care prezintă mal multe şanse de admisibilitate este libertatea de a testa, dreptul săteanului de a’şî lăsa pământul aceluia dintre fii, căruia va voi. El bine, aceste două idei: indivizibilitatea pământurilor ţărăneşti şi libertatea de a testa, o dată admise, vor aduce o adâncă reformă în legile noastre civile şi în moravurile acestei ţări. Ne asociem cu desăvârşire la aceste reforme caii, credem noi, vor fi o reală modificare în bine a stărel lucrătorilor rurali. Singura restricţiune pe care o facem, este că ele nu pot fi Introduse imediat, pentru că sunt prea de multă importanţă, ca să fie aplicate în pripă şi fără un serios studiu prealabil. ştiind nenorocitul în cotro să mal dea cu capul şi prin ce să înceapă mal întâii!. Regia tutunului, accisele, legea timbrului, recensemântui, şi câte şi mai câte, toate sunt în sarcina comisarului, care nu are drept ajutor de cât nişte epistaţl ce umblă cu citaţiile de dimineaţă până seară şi sergenţii de oraş care ’şl fumează ţigara la colţul stradel sau în cârciumă. De acea, în ţară la noi, or ce pungaş poate trăi în cea mai deplină linişte şi dacă cum-va e prins, atunci din două, una: sau e un mare dobitoc, sad nu are noroc de o lăscae. A critica răul ce există, nu este însă suficient; trebue arătat şi leacul, cel puţin In trăsuri generale. întregul sistem al organisărel pre-fecturel poliţiei trebue schimbat, dacă voim să avem o adevărată siguranţă publică In loc de o parodie bună pentru ceasurile de paradă. Organisarea inteligentă din toate oraşele principale, se basâză pentru împăr-ţireaatribuţiunilorde resortulţpoliţii în două ramure bine distincte: serviciul intern al biroului şi serviciul extern, ast-fel în cît fie-care ramură administrativă însărcinată unaculocalurile publice alta cu crimele, cu informatiunele în interesul public etc., are şi dânsa în a-fară, un servicii! de agenţi speciali. Sunt agenţi anume determinaţi numai pentru a se ocupa de oteluri, sunt alţii anume pentru teatrurl, alţii pentru localurile publice de a doua mână, alţii pentru trăsuri, şi aşa înainte, ast-fel în cât fle-care lucrează numai In cercul atribuţiunilor sale, operează în nişte limite mai restrânse şi resultatele obţinute sunt aproape tot-d’auna în adevăr folositoare. Iar comisarul de poliţie stă în biuroul său unde primeşte re-clamaţiunile, le transmite celorîn drept, Inchee procese-verbale şi nu se preschimbă nici în agent de stradă, nici în agent de urmărire. In bugetul anului 1889, s’a prevăzut o sumă de câte va mii de lei spre a se cumpăra cojoace sergenţilor şi s’a cerut municipalitâţei să sporească numărul guardiştilor. Cumpărarea cojoacelor e bună, e o chestiune de umanitate; iar sporirea sergenţilor de oraş drept întreaga reor-ganisare e o picătură de apă In mare. EFORIA SPITALELOR CIVILE Monitorul de azi publică următorul comunicat: După art. 26 din regulamentul Eforiei spitalelor, întărit de guvern, se prevede ca în fie-care spital să locuiască un medic secundar în interesul unei grabnice şi de a-proape îngrijiri atât a bolnavilor, cât şi a celor ce se presintă spre a fi admişi. D. medic secundar, Chiriac Ionescu, ne-conformându-se disposiţiunilor regulamentului, a fo3t invitat, prin ordinele No. 10 342 din 1888 şi 178 din 1889, ca se se mute în interiorul spitalului; în urma cărora d-sa a raportat Eforiei câ se va supune la această disposiţie legală şi, după ce i s’a mobilat camerele destinate, a luat cheile de la acel apartament fără însă a locui într’ânsul. Dându-i se un ultim termen de 48 ore şi văzând că, după expirarea acestui termen, d. dr. Chiriac tot nu aduce la îndeplinire angagiamentul ce luase şi ne putând lăsa spitalul, în timpul zilei şi mal cu seamă al nopţel, fără ca un medic se se afle acolo spre a da ajutor imediat în cas de accidente, care sunt foarte frecuente mal ales la spitalul Colţea, Eforia s’a văzut nevoită a numi provisorifi, în locul acestui domn doctor, până la facerea concursului, pe d. doctor Coslinscki. Toate aceste împregiurărl au fost cunoscute de d. dr. Assaky, medicul şef al serviciului respectiv; iar în ceea ce priveşte relaţiele Eforiei cu d. dr. Assaky, se publică următoarea pstiţiune ce d-sa a a-dresat Eforiei de sunt puţine zile: Domnilor Efori, «Am onoarea a vă ruga se bine-voiţî a «accepta demisiunea mea de chirurg pri-«mar al spitalelor civile. «Sunt fericit a vă exprima eu această «ocasie sentimentele mele de recunoştinţă «pentru liberalitatea cu care aţt înzestrat «serviciul meQ, care astăzi e un servicii! «model, găsindu-se la înălţimea tutulor «cerinţelor ştiinţifice actuale.) «Bine-voiţi a primi. A efori, încre-«dinţarea înaltei mele”\ţ "-sideraţiuni. Dr. Asaki HOŢII COLECTIVISTE DESCOPERITE DE C0MISIUNEA DE INFORMAŢII Milita Sturdza Roade-Ruble.— Gheseft patriotic.— Descoperiri Ia Casa de Depuneri. — Cine e vinovatul ? — Pe urmahotiilorlui Radu Mihaiu Mitita Sturdza Roade-Ruble D. Mitiţă Sturdza supranumit de rumoarea publică şi Roade-Ruble, a traficat, în modul ce se va vedea, asupra demonetisârei rublelor. Comisiunea de informaţiunî voind a şti ce e adevărat în acusarea ce se face lui Mitiţă Sturdza a început o anchetă în această privinţă. Mai înteiu a mers la Banca României şi a cerut acolo toate actele privitoare lademonetisarea rublelor. Cei de la Banca României au dat actele necesare. Unii din membrii comisiunei ne-mulţumindu-se cu actele presentate, au cerut borderourile de plată ale Bâncei României câte-va zile înaintea demonetisârei. Aceste borderouri fiind comunicate comisiunei, ea a constatat câ cine-va ştia despre demonetisarea rublelor, cu două zile înainte de a se face, fără ca vre o indiscreţiune să deştepte pe speculanţi. Banca României a vândut în piaţa Bucureştiulul 8 milioane de ruble ? Cine altuldecâtd. Dimitrie Sturdza a comunicat intenţiunea de a demo-netisa rublele? Cine altul de cât d. D. Sturdza, a avut interes ca Banca României într’o zi numai să vânză 8 milioane de ruble. Facendu-se socoteală de diferinţa şi de profitul ce a căpătat Banca României, se vede cât de colo şi interesul material al d lui Mitiţă Sturdza în această afacere. Descoperiri la Casa de Depuneri Comisiunea de informaţiuni nevoind a lăsa nimic necercetat, a mers şi la casa de depuneri pentru a controla acolo gestiunea financiară a acestui mare stabiliment public- De şi abia la începutul cercetărilor, comisiunea de informaţiunî a putut constata un mare gheşeft săvârşit cu consimţimentul d-lui Ion C.Brâtianuşi aldefunctului Ion Cîm-pineanu, pe atunci director al casei de depuneri şi consemnaţiuni. lată care e acest gheşeft, care pe lângă acestea este şi o călcare flagrantă a legei comptabilitâţei Statului. Remăsese din costul rescumpără-reî drumurilor de fer Strusberg suma de 28 milioane. Această sumătrebuia să fie păstrată la casa de depuneri şi era destinată numai drumurilor de fer. Ce se face însă ? După ce se cheitueşte suma de 8 milioane pentru trebuinţele drumurilor de fer, restul de 20 milioane, fără nici un drept, fără nici o auto-risare şi în contra tuturor disposiţiunilor legei comptabilitâţei, s’au cheltuit pentru a umplea nişte goluri rentase în urma unor cheltueli trecute în buget cu o sumă mult mai mică. Se vede cât de colo abusul enorm care s’a făcut cu suma de 28 milioane, de la care s’au cheltuit 20 de milioane fără drept şi în contra le-gel comptabilitâţei Statului. Pe urmele hoţiilor lui Radu-Mihai Comisiunea de informaţiuni este pe cale de a apuca firul hoţiilor fostului ministru colectivist şi prefect al poliţii Capitalei, Radu-Mihai. — Daca şansa va favorisa lucrările a-cestei comisiuni în privinţa hoţiilor lui Radu-Mihai, descoperirile vor fi de o mare însemnătate. Pînă atunci suntem ţinuţi a aştepta resultatul cercetărilor comi-siuneî în această privinţă, nevoind ca printr’o indiscreţiune să causăm vreun rău mersului instrucţiei. Putem asigura însă pe fostul cap al bătăuşilor colectivişti că nu va pierde nimica aşteptind. CRIZA IN ITALIA (Prin fir telegrafic) Roma, 28 Februarie. — Camera.— La deschiderea şedinţei, d. Crispi a-nunţăcă ministerul, după discuţiunea din aceste din urmă zile, nevroind să compromiţă printr’un vot parlamentar interesele Statului, a presintat demisia sa regelui, care a rugat pe miniştrii să conserve postul lor pentru expedierea afacerilor corente. MESURI MILITARE (Serviciu special) Viena, 1 Martie.—«Noua Presa Liberă» semnalează un zgomot, după care al zecelea corp de armată actualmente cu reşedinţa la Brunn (Mora-via) va fi transferat la Przemyl (Gali fia). CRIZA IN SERBIA (Servicii! special) Londra, 28Februarie.—Corespondentul vienez al ziarului Times, crede că regele Serbiei va lua o decisiune la 6 Martie în cestiunea ministerială. Belgrad, 1 Martie. — Cu ocaziunea aniversarei proclamărei din 6 Martie viitor, «Ziarul oficial» va publica un ukas prin care se va pune capăt crizei ministeriale. REORGANIZAREA POLITII Prefectura poliţiei capitalei ast-fel cum este organisată astă-zi nu mai poate merge înainte, şi nu poate aduce serviciile ce se aşteaptă de la dănsa. Atribuţiile prefectului nu sunt anume definite prin nici o lege, drepturile sale se lovesc adesea cu drepturile primarului şi din această pricină se nasc zilnic conflicte care împedică mersul regulat al acestei administraţiunî. De la regulamentul organic şi până astă-zl, prefectura poliţiei ca mecanism administrativ, a râmas aceiaşi, şi singura diferenţa ce vedem Intre astă-zl şi odinioară e că: pe acele vremuri prefectul umbla pururea escortat de doi sal! patru jandarmi călări, pe când astă-zl acest alaiii a dispărut. In colo, organisarea a râmas aceiaşi; s’au sporit din când în când numărul sergenţilor şi al comisarilor de poliţie, dar baza defectuoasa a organisărel e tot acea din trecut. Alfa şi omega al prefecturel poliţiei la noi, este comisarul, şi atribuţiile sale sunt aşa de grozav fenomenale, în cât nu poate în realitate să îndeplinească nici una. Comisarul de poliţie r.u este în România, ca în toîte ţările civili-sate, un agent judiciar ce stă în biroul săi! şi primeşte reclamaţiunl sad se transportă în anume caşuri spre a constata crime şi delicte. El este un adevărat jidov rătăcitor; el este şi agent însărcinat cu supravegherea stradelor, a stabilimentelor publice; el urmăreşte pe cel desemnaţi ca culpabili, el îşi petrece fără odihnă zioa şi noaptea, ne www.dacoromanica.ro * Cholera si febra tifoida la animale In conferinţa de Mercurea trecută d. prof. dr. Babeş a expus pericolul cu care ne amerinţaapa rea şi a amintit că bac-teriele patogene care până acum s’au aflat In apă rea de puţuri deschise sad In rturl infectate sunt barilul septicemiei emoragice, vibrionul septic,bacilul choreeî.un bacii analog cu bacilul pneumoniei şi poate bacilul febrei tifoide. In conferinţa aceasta d. prof. dr. Babeş intră In enumerarea altor bac terii, In modul cum intră In organismu şi cum se desvoltă acţiunea lor vătămătoare. E uşor de a pretinde că o bacterie conservă o boală anume, dar e foarte greu şi necesita întregul aparat experimental de care dispune ştiinţa modernă pentru ca să documentăm că o bacterie conservă boale. Deja din timpurile cele mal vechi,In Biblie,după acea la medici arabi, care erau observatori foarte buni, aflam ipoteze care explică boalele in-fecţioaseprin un fel de fermentare,prin părăsiţi, mal târziu o şcoală întreagă de medici pretind acelaşi lucru. După aceas’a constatatprin cercetare microscopica, că exist boale la oare- care a-nimale şi anume la insecte cauzate prin ciuperci. Ideile acestea n’avură o bază solidă, şi Hallier un profesor de la lena a pretins ca ar fi găsit pentru fle care boală ciuperca care o cauzează şi care nu ar fi alt ceva de cât o varietate a ciupercilor de mucegaiu. A-ceastă ipoteză a remas compromisă până când Davaine, Pasteur Koch, şi elevii lor au aflat metode exacte pentru studiul bacterielor şi pentru a documenta că anumite boale sunt cauzate de bacterii. Scepticii cari pâne In timpul din urmă nu credeau In rolul bacterielor se bazau pe greşelile şi pe ipotezei» falşe a le trecutului. Dar cu timpul scepticismul ne fondat a dispărut îna intea probelor incontestabile pentru patogenitatea microbilor. Gaffkey a aflat o bacterie patogenă In apă, de Iarke, de Berdoin şi Moşi, aflarâ acelaşi microb în apa canaluri-lordin Berlin, precum dr. Babeş a constatat presenţa acestui baccil In apa de Dâmboviţă. Este un baccil mic cu două puncte lucide la extremităţi. Creşte pe gelatină, peagar, pe ser de boii, In bulion, pe cartofi, adică are multe ocasiuni s<5 se desvoite pe nutrimentele noastre. Daca stropim varza cu acest microb şi dăm din aceasta la epuri de casa să mănânce, epuril capătă boală. Daca inoculăm cu un ac oe un şoarece, şoarecele moare după 2 zile ; dacă infectăm puţin din liquid la o găină, la locul inoculaţiunei se desvoltă 0 inflamaţi» şi animalul moare după 1 — 3 zile. Dacă inoculăm un purcel de India el nu moare, ci se desvoltă un absces. Daca inoculam câinii sau şoarecii mari acele animale nu capătă nici o boală. Va să zică sunt anumite animale susceptibile pentru boală şi altele mal puţin susceptibile şi în fine unele refractare. Animalele cele mai sensibile sunt pasările mici, vrabia şi şoarecii albi. In aceste animale se desvoltă un edem adică o infiltrare a locului inoculat cu serositate, emoragil, adică eşire de slnge In ţeselurl, febră, o inflamaţiune a intestinelor, diaree etc. Dacă animalul moare vedem şi In diferitele organe bacterii descrise şi inoculând din ele sau din stnge producem aceaşi maladie. Putem urmări din locul inoculări, mersul bacterielor, constatăm lupta lor cu celulele şi cu energia vitală a organismului, vedem cum bacteriele distrug celulele şi ţeseturele până când organismul întreg sucomba. Dacă putem constata toate aceste cu ochii noştri, nu ne mal putem îndoi că bacteriele în cestiune sânt causa bolei şi ,a morţel. Insă pentru mal multe boale a le omului nu posedăm toate a-ceste date şi trebue sS ne îndestulăm cu mai puţine, complectând acele ce lipsesc prin analogie. Constatările aceste, de şi ne conving despre rolul bacterielor, totuşi nu ne indică nimic despre modul cum trebue sfe ne luptăm In contra lor. Fără ’ndoială dacă cunoaştem bacteria septica daca ştim unde trăeşte, putem să ne ferim de dînsa. Dar fiind-câ bacteria aceasta este respândită, In practică va fi imposibil d’a evita toate objectele unde bacteria poate exista. Remâne ca profilaxie radicală să căutăm ca animalele pentru care bacteria aceasta este patogena să fie ţinute cât se poate mal curat, căci bacteria In cestiune să afli In apa murdară, pe objecte murdare şi anume pe excrementele păserilor ; dar Pasteur ne-a aretat şi o altă prove,ninţă a acestor bacterii, adică corpul animalelor care sunt foarte sensibile pentru boală. Aşa spre exemplu, dacă’ntr’o curte există boala Intre epuri. Insă epuri bolnavi se separă, curtea se de-sinfecteazi şi totuşi câte o dată boala nu încetează. Causa acestui fapt poute fi că împreună cu epuri trăesc şi alte animale, cum spre exemplu purcel de India. Unul sad altul este infe,ctat cu bacteria, care ln3â nu produce moartea acestor animale ci numai abcese şi ulcere. De la aceste ulcere se infectează din nod epuri ori mor pe când purcelu de India remâne In viaţă şi poartă intr’-Snsul germenul omorltor pentru epuri. Am zis că putem lupta cu succes contra bacterielor şi prin desinfect&re. Dacă luăm o bacterie septică In cultura sa şi adaogăm diferite substanţe aşa zise desinfectante, bacteriele mor dar nu se mal desvoltă. Atare substanţe sunt : Acidul fenic, sublimatul corosiv, acidul boric, acidul salicilic etc. Trebue să căutăm In cât se poate doza pentru ca să ucidă bacteria şi lucrul ntx£jB principal va fi se căutăm, tot-d'o-dată substanţe care omor bacteriele fără să omoare omul sad animalele pe cari se le preservâm sad se le vindecăm. O altă cestiune, este dacă considerând greutatea de a evita bacteria, sad de a o omorâ nu posedăm mijloace de a fortifica organismul omenesc sad al animalelor tn contra invaziunel bacterielor. Pasteur, Sn adevăr a constatat că bacteriele se pot slăbi, şi că inocularea animalelor cu bacteri slăbite sad atenuate preservă aceste animale In contra bacterielor ne slăbite adecă verulente. Slăbirea bacterielor se produce prin diferite metode. Or ţinem bacteriele în-tr’un timp îndelungat pe substanţe puţin favorabile pentru existenţa lor, or le amestecăm cu substanţe vătămătoare, care nu omor bacteriele, dar le slăbesc desvoltarea lor, sad le încălzim sad le uscăm până când slăbesc şi în fine le trecem prin corpul animalelor In care nu cresc bine. De altă parte le putem întări trecân-du-le pe substanţe favorabile pentru desvoltarea lor sad prin animale foarte sensibile, sad le putem întări prin acea ca slăbim organismul animalului la care vroim să inoculăm bacteria cu succes. Pasteur, slăbeşte bacteria septică prin acea că o lasă un timp Îndelungat, In bulion. Dacă inoculează bacteria slăbită la găină, animalul capătă o tumoare la locul inoculat care sa segmentează şi animalul rămâneimunisat adică nu mai capătă boala. Ar fi bine dacă şi la noi în ţară unde cholera găinelor este foarte răspândită s’ar aplica această vaccinare Bacteria de care vorbim nu causează numai o boală la epuri de casă, dar şi cholera găinelor este efectul acestei bacterii, la găini şi la alte păserl de curte. Afară de aceasta o boală foarte devastatoare la porci, o epizotie la vite, la vânat, la bivoli e cauzată prin aceiaşi bacterie. Presupunând că tntr’o apă murdară în care beau bol sad cal, la un moment s’a îmulţit bacteriele, aceasta ar putea prcduca o Epizotie la aceste animale, in acest caz sângele animalelor e plin cu bacterii şi inoculând bacterii la epu-rî, la păsări mici, vor naşte boală caracteristică. Insă nu toate aceste boale sunt cauzate de una şi aceiaşi specie de bacterie; sunt oare-care diferinţe mici între ele. Aşa spre exemplu bacteria care face cholera găinelor nu produce boală la raţe,şi cholera raţelor de şi cauzată de o bacterie analoagă nu cauzează boală la găini. Asemenea şi bacteria care produce septicemia epurilor de şi este cu totul analoagă In formă şi acţiunea sa, de regulă nu produce moartea găinelor. Mal există un alt fapt foarte interesant In privinţa acestei bacterii,anume ca de multe ori să combină cu alte bacterii şi produce o boală amestecată. Aceasta am constatat’o studiind febra tifoidă la caî. Caii regimentelor noastre de cavalerie suferă mult de această boala şi sunt chiar decimaţi. La el aflăm o pneumonie emoragică, ulceraţiuni In intestine şi o febră Înaltă. Făcând culturi din organela cailor am aflat o bacterie care inoculată In pulmonia calului produce o pneumonie. S’a putut izola Insă din organismul calului. 1). S’a mai putut iziola tot din acelaşi organism şi o altă bacterie adică bacteria septicemiei care omoară epuri cu simp-tomele descrise,şi care nu e alt-ceva de cât bacteria patogenă care a fost aflată In apă şi care cauzeasâ cholera găinilor. Inoculând această bacterie la cal se naşte o septicemie, adică o invaziune a bacterielor In sânge, emoragil şi ulce-raţiuni ale intestinelor. Cu alte cuvinte boala febra tifoida a calului e compusă de o septicemie şi de o pneumonie. Ştiind că una din aceste boale, şi chiar cea mal gravă, se poate preveni prin vaccinare, s’a început să se prepare la institutul de bactereologie, un vaccin In modul cum s’a descris de d. dr. Babeş. Dacă se va inocula acest vaccin va produce o pneumonie sau un cathar uşor, şi nu se va desvoltă febra tifoidă care omoară caii. Aşa dar suntem pe cale de a opri mortalitatea cea mare a cailor produsă prin febra tifoidă a lor. X. EPOCA — 18 FEBRUARIE D. geDeral Crutzescu, comandan-dantul diviziei Craiova a sosit eri în capitala în virtutea unui congediu. —x— Mâne Sâmbătă seara consiliul sanitar superior al armatei se va întruni pentru a discuta un reglement special relativ la atribuţiele medicilor stagiari, elaborat de o comisiune. —x— D. Pretorian, judecăt orul de instrucţie de la cabinetul 4 va depune Luni, în manele d-lui prim procuror dosarul şi ordonanţa sa privitor la afacerea de la 5 Septembre. —x— Azi se începe concursul pentru ocuparea postului de medic secundar la spitalul de copii. Doui candidsţi sepresintă, aceştia sunt d-nii doctori Ranţoiu şi Ke-muşiu. —x— D. G. Beldimao, prefectul judeţului Ilfov, a plecat azi la Olteniţa în-tr’o anchetă. —x— Mâne se începe la Universitate concursul pentru catedra de patho-logie generală de la Facultatea de medicină de la IaşT. Un singur candidat e înscris. —x— Consiliul comunal al capitalei a început discuţia budgetului. Se crede ca va fi terminată cel mult până la sfârşitul septemânei viitoare. —x— D. general Mânu, ministrul de res-bel, a vizitat a-l’altâ-eri cu deatnă-nuntul toate lucrările ce se întreprind de direcţia generală a geniului. —x— D. V. Văleanu din Piatra a dat la lumină o broşură prin care se pronunţă cu destulă competenţă contra taxei asupra lemnăriei brute importate din Bucovina şi se sileşte a dovedi prin disvoltări pozitive, bazate pe fapte şi cifre, ci împiedecareaitn-portaţiunei lemnăriei brute de peste munţi cu taxe exorbitante, ar ruina pe comercianţii români şi ar arunca în mizerie sute de mii de muncitori români, ce se îndeletnicesc cu transportul şi fabrioaţiunea pentru export al lemnăriei, pe care pădurile noastre nusuntîndestulâtoare a oda. STERI MĂRUNTE 9 O mare ruină industrială cuprinde Alsacia. Fâbricele se închid unele după altele. Nu-i nimica mal sinistru ca aspect de cât vederea acestor mari stabilimente goale şi părâsitd, Şi acesta e spectacolul ce se întâlneşte în toate părţile Alsaciei. — Comitetul central revizionist din Vau-cluse a propus generalului Boulanger, în vederea alegerilor generale, candidatura în arondismentul Carpentras în contra d. Alfred Michel, deputat. — Un incendiu colosal a izbucnit în comuna Ceillac (Ilaules-Alpes). Cincl-zecl şi una de case au fost prada flăcărilor; au ars două sute cincl-zecl de animale, perderile sunt considerabile. Oameni n’au perit. Mizeria e îngrozitoare. Toate proviziile s’afi perdut. Stă lumea sub cerul liber pe un frig de moarte, în zapadă. ÎNTÂMPLĂRILE zilei DIN CAPITALA. Mort subit. — Un sergent din guarda acciselor plecând eri sfe meargă la postul seu de la cimitirul Belu (ciudată coenci-denţă), a murit subit. Cadavrul seu a fost;dusla spitalul Brăn-coveanu, şi supus autopsiei, care a demonstrat că acest nenorocii a murit de ruptura unul anevrism. D. primar al capitalei a luat imediat dispoziţia ca îmormîntarea sfe se facă pe comptul primăriei. Ars. — Un copil anume Iubii Beneschy jucându-se cu o lampă de petrol, s’a ars în mod oribil ia mâini şi la picere. Starea sănătăţel sale e foarte îngrijitoare. rrnriiWMi IHFORMATIUNÎ Legea asupra reorganisăreî administraţiei , a fost primită de j toate secţiunile Senatului cu foarte neînsemnate modificări. Unele secţiuni, şi aceste sunt tn număr de trei, au cerut de la d. ministru de interne să aducă Senatului o lege pentru admisibilitatea în funcţiunile Statului. D. ministru de interne a promis, că se va ocupa cu această lege şi că făcend'o o va aduce Senatului cât mal neîntârziat. —SBB— Senatul se va ocupa azi tn secţiuni şi va termina cât se poate mai grabnic discuţiunea asupra legei băuturilor spirtoase, votată acum două zile de camera deputaţilor; -*»- Secţiunile Senatului, tn privinţa dărâmăreî Sărindarului, au hotă-rtt ca să lase ministerului cultelor şi instrucţiune! publice toată latitudinea de acţiune în acest cas. Propunerea unor senatori pentru ca în locul Sărindarului să fie ridicată statua lui Matei Basarab, n’a putut avea aprobarea unanimă a Senatului. Balul de eri seară la Palat a avut o reuşită deplină. A fost multă lume. MM. LL. Regele şi Regina au făcut intrarea Lor pe la orele 11 şi s’au retras la orele 5 dimineaţa. •> Din d-niî miniştri lipsea d. T. Rosetti. Un foarte puţin număr de senatori şi deputaţi era faţă la acest bal. S'a remarcat că nici un colectivist n’a luat parte la balul Curţii de astă dată. Ziarul proprietarilor şi arendaşilor din judeţul Ilfov, care va a-pare în curând îşi propune apărarea tutulor cultivatorilor de pământ şi conciliarea intereselor dintre proprietari şi săteni. Tot de odată jurnalul este menit a combate mai cu seamă tendinţele socialiste, ce provoacă zizania .între săteni. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 16 Februarie 1889 (Urmare) D. HI. Cogalniceami Vorbeşte contra proectulul. D-sa face istoricul împroprietărirel de la 1864. D-sa aminteşte multe fapte sevârşite în cariera sa politica; aduce omagii Domnului Cuza, care ’şl-a pus domnia în joc ca sfe facâ împroprietărirea sătenilor; pomeneşte ce afi făcut pentru săteni şi ’l pare rfeu că mal trăeşte azi, ca sfe vadă pe fiul sfeii vorbind în potriva împroprietărirel. Combate proectul comisiunel delegaţilor şi declară că se uneşte cu cel propus de d. M Seulescu afară de indivizibilitatea loturilor. Face apel la toţi oamenii de bine şi’l îndeamnă sfe facâ totul pentru săteni; iar d. Carp va remâne mare, dacă va face măcar aceea cea promis prin programul şefi. (Aplause). D. G Vernescu D. Vernescu se felicită, că nu s’a pus pasiune în discuţia aceasta şi că toţi vor sfe facă ceva pentru săteni. Suntem, zice d-sa de acord, ca sfe dăm pământ sătenilor; daca însă ni se va susţine. că or-cine are drept lapăment, chiar şi sătenii, atunci nu suntem de acord. A-ceastanu e un drept şi nu’l are nimeni, în nici o ţară civilisalâ din lume. (A-plause). Am fost acuzat, că de la 1872 şi până acum ’ml aşi fi schimbat părerile... Apoi, în chestiile sociale, opiniunile variază adesea dupe diferitele împrejurări prin care trecem. Apoi d. Vernescu face şi d-sa istoricul împroprietărirel de la 1864 şi adaogă că nu este exact aceea ce a susţinut d. Co-gălniceanu, că doufe treimi din moşii erau aservite călugărilor. Şi ia sfe vedem continuă d. Vernescu, dacă d. Cogălniceanu, omnipotent pe a-tuncl, a pus alt-ceva Iu lege, de cât aceea ce s’a făcut. EO am luptat atunci tot cu principiile rurale pe care le am azi şi ştia cum m’afi secondat aceia, care luaseră tn mână steagul împroprietărirel şi al naţionalitâţol şi atirmafi că numai el afi dreptul sfe’l poarte! Aceia voiafl vatra satului şi numai vatra satului. (Aplause). Noi voiam o proprietate occidentală, lămurită, iar nu una confuză. In privinţa gloriei ce’şi face d. M. Cogălniceanu de a fi oare-cum autorul îm-proprietârirel, lucru rile nu sunt tocmai aşa. Era atunci un prinţ dispusa fece totul pentru săteni, era o pleiadă de tineri cu vederi largi, aşa că d. Cogălniceanu nu putea faco alt-fel. (Aplause). Dar noi, ce facem astă-zlY Vânzare şi iar vânzare şi fixarea preţurilor. Fără preocupări politice, efi aşi voi ca d-v. tineri şi bătrâni, sfe vfe ocupaţi serios de delimitarea preţurilor, căci aşi dori ca săteanul sfe nu plătească pământul mal scump ci numai atât cât face şi chiar mal eftiu. ECOURILE ZILEI D. Th. Rosstti preşedintele consiliului de miniştri a lucrat azi la 11 ore cu M S. Regele. —x— Marţi un concert va avea loc la Curte, la care M. S. Regina va invita mai multe doamne din societate. —x— Eri seară un mare numer de studenţi în medicină s’au întrunit la societatea lor pentru a începe discuţia memoriului destinat a fi publicat şi îmânat d lui ministru al cultelor şi instrucţiunei publice. Discuţia va urma astă seară. —x— D. d-r. prof. Severeanu va lua direcţia secţiei chirurgicală No. 1, de la spitalul Colţea. In caz când d. Asiki nu s’ar mai mai întoarce, atunci serviciul d-sale va fi transformat în secţie medicală şi direcţia acestui nou serviciu va fi dată cl-iUi d-r. Theodorescu. —x— 1). Ohd:1(||k, violonistul ce a a-vut atâta autW-s mai deunâ z laBâilo Eforiei, a fost decorat de M. S. Regele cu Crucea de cavaler al ordinului Coroanei României. —x— i). Este acelaşi microb descris de SchulU la pneumonia cailor. Muscat de lup turbat. — Trei ţeranl din districtul Dâmboviţă urmărind un lup turbat au l'ost muşcaţi. Dînşi afi fost aduşi eri la institutul d-lul d-r. profesor Babeşifi. DIN JUDEŢE Atentat la viata unei mirese. — Un atent»t criminal s'a comis zilele trecute în comuna Straoanil-de-Jos plasa Zâbrâuţî, judeţul Putna. Locuitorul Simion Dragau logodeşte pe fiica sa adoptivă cu un Lînfer, căruia ÎI promite zestre una mie le); a tre-ea zi de logodnă pe la miezul nopţel ese copila din casă, şi în mijlocul ogrăzel a-par doufe fantome care năpustesc asupră’i • dândul doufe lovituri de cuţit una la cap şi alta la ochifi în ţipetele victimei asasinii dispar prin întuneric fără sfe poală e-feclua scopul lor criminal. Autorii crimei se presupune de a 11 legitimii fii a Iul S. Dragan, care zulipsind po-ziţium a malerialâ a surorel tor adoptive, şi pentru a beneficia dînşil de acea sumă, recurg la mijlocul d’a comite crima. Dupe declaraţiunea copilei unul dintre asasini ar fi (fost şi ncni-seu Constantin. Dar ce folos 1 faptul pare a se face muşama că de / doară nu’l de giaba moşu Simion Drâgan alegător tn colegiul întâiil 1 DIN STREIN ATATE Un Iren jefuit.— Un tren expres a fost devalizat de o bandă de tâlhari în comitatul Kern din California. Un călător a fost ucis şi un altul rănit de moarte. Legea lui Lynch. — La Port Gibson s'a produs un nod caz de lynching. Numitul Thomas Wesley, pe când era condus la închisoare cu o numeroasă escortă, fost atacat devre-o câte-va sute de oameni. El aii învins poliţia, au pătruns în închisoare şi au luat pe Wesley, pe care T ab spânzurat de cel mal apropiat copac. www.dacoromanica.ro 1*2 D-sa face apel ca sfe se voteze acest pro-ect de lege. (Aplause). Se cere închiderea discuţiei. D. Lascar Catargiu, în contra închi-derel, roagă Camera sfe nu închidă discuţia, căci ar fi bine ca raportorul comitetului delegaţilor sfe arate pentru ce a modificat proectul d-lul Carp. Sfe nu se creadă c’a fost rea voinţă. D. Al. Lahovari se ridică în potriva a-celora care cer închiderea discuţiei, căci mulţi oratori s’afi agăţat de d-sa şi ar dori sfe respundă ca ministru şi ca sus-ţiitor al acestui proect, care e admis de toată banca ministerială. La ora 6 şedinţa se ridică. Mâine discuţia va continua. nrranuiu ———— A 3' EDITIUNE CORPURILE LEGIUIT» IE SENATUL Şedinţa de la 17 Februarie 1889 Şedinţa se deschide la 2ore sub preşeden-ţia d-lul general Florescu. 95 Senatori faţă. D. Ministru al lucrărilor publice, depune mal multe indigenate votate de Cameră. D. Gh. Mârzcseu înfăţişează o propunere pentru modificarea a mal multor articole obscure şi contrazicătoare din regulamentul interior al Senatului; pentru care cere instituireaunel comisiunl speciale 15 membrii pentru studiarea cestiunel. D. I*. Gradisteanu, anunţă Ministrului de Rfezboib o interpelare asupra dispozi-ţiuneld’ase reţine leafa întreagă oficerilor pentru datorii contractate. D. P. Grâdişteanu păşeşte apoi la desvoltarea mterpelârel sale adresată Ministerului Financelor asupra greşitei interpretări şi aplicârel a legei pensiunilor de către comitetul acestei case. Oratorul crede că un f uncţionar care a împlinit doufe termene de ani serviţi sub legea veche şi împlineşte şi un termen sub legea nouă, are dreptul incontestabil de a se bucura de drepturile ce decurg din amândoufe legile, cea^ce comitetul nu voieşte sfe recunoască. D. M. Gliermani. Ministru al Finanţelor recunoaşte că interpretarea dată de d. Grâdişteanu este cea adevărată, comitetul însfe având în vedere textul unul articol care priveşte numai câţi-va ani ne-represinlând un termen, a crezut de cuviinţa a obliga pe pensionar a opta în privinţa termenelor de regimul unei din legiuiri. Cu toate acestea, or de câte ori s’a înfăţişat o reclamaţie din partea celor vătămaţi, consiliul de miniştrii a resolvit’o tot-d’a-una în favorul funcţionarilor eşiţl la pensie şi va urma a interpreta legea în favorul lor. D. Gradisteanu gse declară mulţumit. D. Colonel Tufelcica membru al casei Pensiunilor, declară că acest comitet a aplicat cu rigoare legea şi dacă consiliu Miniştrilor a făcut o altă interpretare mal favorabilă reclamanţilor, s’a depărtat de la litera legei. D. I*. Gradisteanu mărturiseşte, că situaţia acum e foarte gingaşe, fiind nevoit a apăra pe d. ministru al Financelor, contra acuzaţiei de ilegalitate ce'l aduce un membru al mujoritâţel şi demonstră că d. Tufelcicâ ia un articol neaplicabil în specie şi că nu e pătruns de spiritul legei. D. Ministru ai Financelor declară, că interpretarea d-lul Tnfelcică pe cât e de inadmisibilă pe atlt e de nedreapta şi ne omenească, pentru care crede că, orl-cine va aproba interpretarea dală de consiliul de miniştrii care consfinţeşte drepturile cîş-tigate prin munca onestă. (Aplause) D- A. Florescu crede că, fiind vorba de opţiune între leafa unul funcţionar şi tratamentu şefi depensionar.nu mal poate li nici o îndoială : Uu pensionar fie eşit la pensie sub legea noufe or sub cea veche, cade sub dispoziţiunea comună, care ’l o-bligă a opta pentru una din doufe lefi. D. Ministru de Finance mal dă câte-va lămuriri, dupe care Senatul mulţumit, închide incidentu. D. Colonel Alcaz adresează o interpelare asupra circulaţiunel liniei ferate Bacâfi-Piatra. Se ia în consideraţie şi se votează, fără discuţie, legea prin care se declasează u-nele căi judeţene clasându-se Intre drumurile vicinale, din judeţul Constanţa. Senatui trece în secţiuni ia 4 ore; în consecinţă şedinţa publică se ridică, anunţând u-se cea viitoare pe mâine. CAMERA Şedinţa de la 17 Februarie 1889 La ora 11/4 şedinţa se deschide sub pre-şedinţa d-lul V. Pogor, fiind presenţl 114 dd. deputsţl. Se fac formalităţile de regulă. Colegiul 3-lea de Roman D. Iosif Oroveanu, cere ca imediat sfe se ia în discuţie alegerea d-lul Lascar Ve-niamin. Se aprobă,[şi d. Ernest Sturdza dă citire raportuluul comisiunel de anchetă. D. V. G. Mortun, are cuvîntul. D-sa spune cam următoarele: Când am cerut acum o lună anchetă a-supra alegere! Iul Lascar Veniamin, mărturisesc c’am fost de o mare naivitate. Nu acuz pe onorata comisiune, care sunt convins c’a lucrat cu imparţialitate; dar n'am crezut nici odată că In lupta de principii se ; ol întrebuinţa arme aşa murdare. Fac apel la d. Panu, care a asistat şi la această alegere şi la a lui Nădejde la laşi, ca se spună cum s’au petrecut lucrurile. Acum, în urma calomniilor ce mi se a-runcă, eu vfe declar că mi dafi demisia şi merg înaintea juraţilor. Voifi vedea dacă mfe vor băga în puşcărie cu aceiaşi uşurinţă, cu care azi aruncă asupra numelui mefi calomnia. D. Gr. Uozudini, spune căjj n’a crezut când d. N. lonescu a afirmat că alegerea d-lul Veniamin e infectă; acum însă, în urma celor ce a aflai, poate spune că ea a fost infectă... (Aplause). 1). G. Panu, cer cuvântul I D. Cozudini, toate cele ce mi s’afi spus sunt de un caracter grav. Combate apoi ideile socialiste , care merg prea departe şi conchide la invalidare. D. G. l'anu, declară pe onoare c’a a-sistat la alegere, dar că n'a vfezut nici un scandal din partea d-lul Morţun şi a socialiştilor. Se pune la vot invalidarea safi validarea, 3 EPOCA — 18 FEBRUARIE iffiri • r f. jriî.iiaBaBa—ta Rcsultntul votului Votanţi 142 Două treimi 95 Pentru invalidare 108 Pentru validare 34 Prin urmare se declară vacant colegiul 3-lea de Roman. Comisia de informaţii D. G. Apostoleauu, preşedintele comisiei de informaţii asupra hoţiilor cabinetului colectivist, cere sâ se acorde comisiei un timp de vre-o 3 luni, ca se poată cerceta dosarele. D. 1. IV. lancovescu, cere ca cel puţin 5—6 săptămâni să se acorde, căci e cu neputinţă se cerceteze toate dosarele într’un timp mal scurt. D-sa arată cum pentru un credit de 130,000 fr. la ministerul de resbel sunt sute de dosare. D. Stefauescu, se opune. Se acordă prelungirea termenului pentru 3 luni. Demisia d lui Morţun D. preşedinte, comunică adunărel, că d. V. G. Morţun ’şl a presintat demisiunea din mandatul de deputat şi cere se fie dat tn judecată. Se pune la vot demisia. Resullalul votului Votanţi 135 Majoritate absolută 68 Bile albe pentru 69 Bile negre contra 67 Prin urmare demisia s’a primit. Comunicări D. D. Ale.vandrcscu depune un proiect de lege pentru reabilitarea condamnaţilor. (Ilaritate, sgomot). D. T. Mniorescu cere mal multe credite şi depune un proiect de lege pentru regularea parohiilor. D. Stefanescu cere să i se pună la dis-posiţie toate dosarele de la 1872 şi până azi ale administraţiei spitalului Gârlaşil din judeţul BuzâG, spital care e condus de P. S. Episcop Inocenţie al Buzăului. Toate a-ceste le cere d. Ştefânescu pentru ca să a-dreseze o interpelare asupra neregularită-ţilorce se săvârşesc la acel spital. Legea bunurilor Statului D. Lascar Gatargiu are cuvântul. D-sa explică pentru ce comisiunea delegaţilor a modificat proiectul d-lul Carp. Iată cam ce afirmă d. Lascar Gatargiu : Contra-proiectul d-lul M. Săulescu n’a fost supus comitetului delegaţilor. M’am aliat, zice d. Lascar Catargiu, la propunerea care fixează loturile de la 10 la 25 hectare, fiind-că că propuseseră de la 50 la 400 hectare. In privinţa avansurilor, nu mă opun, dar să nu se prevadă prin legea asta, căci acum nici n’avem de unde le da şi o să facem numai turburărl de geaba. Mal voesc şi reorganizarea creditelor agricole. Se nu se dea apoi pământ ca Împroprietărire, pentru că eu cred că ţăranii n’afi drept la pământul Statului nici la al particularilor. Chestia asta e rezolvată prin lege. Se nu distrugem proprietatea mare, nici pe cea mijlocie, nici pe cea mică. (Aplause). S'a zis, că la 1864 noi ne-am opus şi pentru a se dovedi asta, ag venit cu zapisejcu hrisoave şi cu tot felul de documente... Apoi dacă a’şl vrea, şi eG, a’şl putea dovedi, că dacă la 1864 legea nu s’a votat este pentru că erea cine-va care avea nevoe se facă lovitura de Stat. Sfîrşind, d. Lascar Gatargi declară că va vota proectul majorităţel. D. Al. Lahovari D. Lahovari Începe prin a declara că d-sa împărtăşeşte mal In toate punctele vederile d-lul Lascar Gatargiu. D-sa va pune încă chestia mai precis şi nu se va lua după istoricul fantastic al d-lul Eugeniu Ionescu asupra proprietăţel. Trebue să spunem franc sătenilor ce le putem da şi ce nu; trebue să fim oneşti, căci neonestitatea faţă cu muncitorii rurali ar fi o crimă! (Aplause). S’a pretins, că sătenii aveau Înainte de 1864 dreptul asupra a două treimi din proprietăţi. Aceasta nu e exact, câcl nici o lege n’a prevăzut aceasta. Socialiştii vor se arate că sătenii aG dreptul pe moşiile Statului. Se ’nşalâ. Şi acest principiu ar aduce dupe sine dreptul sătenilor la moşiile particularilor. (Şedinţa urmeaza) D E P E S I LIGA PATKIOTîLOU SI EXPEDIŢIA ATCLVOFF (Prin fir telegrafic) Paris, 28 Februarie.—Comitetul director al ligeî patrioţilor protestează In contra pedepsire! expediţiunil Atcinoff şi deşchide o listă de subscripţie In favoarea familiilor morţilor şi răniţilor. TIMES Si D. PAIINELL (Prin fir telegrafic) Londra, 28 Februarie. — Times exprimă părerea sa de râu în privinţa publicării scrisorilor atribuite d-lui Par-nell şi recunoscute ca false făcute de către Pigott. C K I Z A IN ITALIA (Prin fir telegr.) Roma, 1 Martie.—Agenţia «Ştefani» zice că dupe votul de încredere al Camerei în politica internă şi streină, cesliunea în discuţiune in timpul a cestor zile era o simplă cestiunc de imposite Diverginţele de opiniuni care s'aii manifestat în timpul acestei discuţiuni nu sunt deci de natură a provoca o schimbare în politica italiană care are ca programă amiciţia tutulor guvernelor şi a naţiunclor din Europa şi menţinerea alianţe) cu puterile din Europa centrală. Roma, 1 Martie. — Ziarele cred că d. Crispi va fi însărcinat să reconsti-tue cabinetul. CIIIEF IN RUMELIA (Prin fir telegrafic) Sofia, i Martie. — Principele va da Sâmbătă la Filipopoli un mare bal. Invitaţiunî numeroese s’aG trimes la Sofia. LIGA PATRIOŢILOR (Prin fir telegr.) Paris, i Martie. — Nici o arestare relativă la afacerea ligeî patrioţilor nu s'a menţinut, dar circula ştirea ca mal multe mandate de aducere sunt semnate. D. Laguerre a adresat ministrului justiţiei o scrisoare prin care cere sâ fie urmărit ca d. Dâroulâde, adăogând câ'dacănu se vor cere urmăriri în contra lui el îl va interpela asupra ilegalitate! şi inichităţeî justiţiei. RESROIUL DIN SUDAN (Prin fir telegrafic) Londra, i Martie. — «Daily-News» anunţă dupe nişte ştiri venite din Vadi-Halfa, că Emin-Bey a bătut din nod pe dervişi în provincia Bar-el- Gazel. MIŞCĂRI IN ARMATA AUSTRIACA (Prin fir telegrafic) Viena, i Martie. — Comandantul corpului al 2-lea, general Konig, a fost însărcinat sâ îndeplinească funcţiunile de inspector general al infanteriei. ÎMPRUMUT MILITAR (Prin fir telegrafic) Berlin, i Martie. — «Gazeta Naţională» anunţă că consiliul federal a fost sesisat de un proect de Împrumut pentru cheltuelile armatei, autorisând pe cancelar sâ emită bonuri de ale tesau-rulul pentru o sumă de 12,492,504 mărci. ATENTAT CONTRA UNUI FACTOR POŞTAL (Serviciu special) Viena, 1 Martie. — Un factor postai însărcinat de a preda nişte bani într’o casă particolară, a fost victima unui atentat din partea a doî tineri, care spre a’î lua valorile al cărui purtător era, 7 au asasinat aproape. Victima reuşind a scăpa într’un coridor, a strigat ajutor şi ast-fel cei doi vinovaţi au fost arestaţi. LIGA PATRIOŢILOR (Serviciu special) Paris, 1 Martie.—Comitetul ligi patrioţilor sl preşedinţii secţiunilor, au subscris o protestare contra inesuriior a căror tinta a fost liga. La Republigue Frangaise, desluşeşte ca, liga n’a fost si nu putea li disolvata; ea exista numai în puterea autorizaţii a prefectu-rei politiei; iar aceasta autori-tie ii a fost retrasa acum, nimic mai mult, nimic mai puţin. Perchisitiunile domiciliare începute eri în biurourile ligei , piatia Bursei, vor urma asta-zi. Azi camera, a admis propunerea d-lor Apostoleanu şi lancovescu ca se se prelungiască timpul de 10 zile, ce comisiunea de informaţiunî are dupe legea asupra responsabilităţel ministeriale, pentru a găsi capetele de invinuire Î11 contra acelora care sunt daţi judecăţeî. Prin urmare Camera a prelungit pentru încă trei luni, termenul pentru adunarea informaţiu-nilor. X In locul d-luî colonel Merişescu care e kotărît se reintre In cadrele armatei, va fi numit prefect de Covurluiii d. colonel Skeletti. D-sa va fi numit probabil in acelaşi timp represintant al României la comisiunea dunăreană, reducându-sâ apuntamentele delegatului nostru de pe lângă acea comisiune, în cât Statul va realiza o însemnată economie. Nu ne îndoim că numirea d-lul colonel Skeletti, care e o persoană foarte stimată şi foarte iubită la Galaţi, va fi primită cu deosebită bucurie de gălăţonî. X Mâine expiră noul termen de 10 zile ce s'a acordat d-lul i. C. Brătianu, pentru a intra în Cameră. D. Brătianu pesislând Î11 hotă-rîrea sa de a nu intra în Adunare, e mal mult ca sigur, că mâine colegiul întâiii de Muscel va fi declarat vacant. X Comisiunea aleasă de Cameră pentru a studia starea în care se | TABLOU de numeriletitlurilor de rentă 5 0/0 «morieşite la sorţi la tragerea de la 1/13 Februarie 18S9 Valoare nominală Leî 1,479,000 1,018 titluri a 500 lei 809 31468 92415 134404 172235 223924 254444 267465 299345 323987 1382 32029 93202 134554 172670 224518 254460 207890 299521 321393 1390 32209 94663 134923 172095 225105 254483 208024 290531 324478 1510 32402 94694 135220 172809 225619 254535 268235 299017 326449 1576 33233 94723 135275 172885 226148 254027 268249 299657 326860 1638 33291 95044 135362 173194 226154 254643 268457 299721 326786 1646 33307 95312 135900 173350 226218 254772 208000 299919 326797 1904 33519 95408 136137 173382 226273 254784 208752 300118 327965 1989 33811 96015 130185 174207 226611 254956 208854 300185 328459 2031 34146 96369 136568 174863 226709 255008 268881 300544 329002 2483 34457 96493 136771 175041 226752 255242 208882 300707 329871 2629 35785 96673 137109 175231 220800 255314 268980 30072J 331011 3058 36895 97621 137413 175447 226814 255346 209090 301042 333314 3303 37506 98413 137568 176090 227816 255758 209244 301685 333138 3519 37762 99162 138036 170402 227355 250168 269402 301780 333559 3574 37932 99251 138396 176783 227420 256777 280718 301901 33 4553 4065 38606 99612 138681 177191 227520 257161 280892 302100 33 44 2 7 4551 38695 100428 139400 177701 228075 257259 280952 303016 335073 4669 39294 101008 139790 178620 229217 257279 280985 303028 335248 4705 39479 101209 140107 178449 230382 257309 281099 303100 3îJn3? 1 5072 39521 101443 140483 179391 230457 257497 281352 303146 341714 5228 61572 101602 140095 179567 230543 257601 281833 303189 341848 5860 61837 104336 141113 179592 231212 257853 282407 303204 341964 5875 61855 104752 141436 180327 231332 257975 282632 303222 342032 6008 61937 105163 141676 181024 231874 258005 282790 303201 342264 6059 62079 105254 142048 182026 232238 258292 283827 303487 842662 6233 62128 105502 142112 183152 232607 258315 283874 303510 342908 7072 62230 106034 142168 183633 233047 258563 283915 303571 843016 7477 62289 106165 142429 183866 233789 258861 284262 303005 843026 8015 62421 106171 142727 184827 233970 259034 284542 308914 3 43260 8052 62446 106521 142899 190008 234176 259118 284587 303927 34-4164 8197 62487 106730 143441 190449 235109 259603 284767 303940 345207 8531 62609 107083 143637 190592 235191 259805 284833 303992 345220 8582 62748 107546 144341 190909 235107 259870 285129 304684 345301 9009 62899 107752 144903 191557 235373 260007 285180 305064 345380 9296 63250 107777 145931 192032 235383 260151 285212 305180 3 i;>552 9404 63341 107905 146046 192693 235568 260213 285345 300002 345691 9454 63927 109547 146276 193244 235731 260255 285302 306048 345772 9689 64076 110126 146424 193661 236165 200298 285445 300050 345888 9698 64544 110400 147016 193833 236386 260323 285472 306083 3460(53 10057 64568 111091 147068 194132 230514 260475 285497 300172 346067 10484 64661 111146 147802 195072 236653 260533 285498 306229 346077 10654 65174 111478 147958 195322 237323 260015 285580 306240 346078 10730 65591 111652 147974 196382 237501 200757 285597 300314 347433 10897 66393 111823 148168 107426 237838 260782 285080 306571 347682 11336 66641 111971 148180 198925 238896 200799 285730 306004 348129 11450 66904 112029 148190 200157 238572 260852 285799 306663 348l.>6 11788 66958 112177 148573 200158 239511 260939 285939 306726 348738 12482 67566 112802 149446 200425 239766 261121 280115 306754 349872 12710 67625 112967 150152 200012 239865 261177 280234 300899 349881 13098 67801 113961 150197 200704 240049 261514 286764 300998 350421 13238 67984 114794 150480 200881 240207 261586 286986 307106 35(1603 13242 68011 115048 150810 200892 240427 261877 288006 307168 350862 13571 68128 116191 151404 200914 240584 261975 288059 307359 350175 13723 68261 116984 151616 201058 240680 262172 288751 307400 3j098? 14784 68835 117008 151654 201064 240696 262258 288832 307489 351126 15166 68961 117268 151683 201067 240842 202281 288952 307926 351129 15666 69001 117404 151689 201130 241440 203357 289292 308025 351162 15741 69007 117478 151947 201149 242014 202535 289727 308940 351188 16148 69231 118185 152826 202090 242407 262803 290440 309863 351189 16201 69294 118754 153004 202224 242499 202950 290775 310451 351209 16664 71468 118877 155406 202819 242570 262962 291038 310745 351295 17365 73392 119132 155737 202872 242774 263010 291007 310/60 351322 17-474 73105 119159 155815 203270 242792 263115 291155 310837 351328 17673 73695 119636 155848 203358 243529 263142 291222 314971 331338 17718 74817 120647 157052 203673 244346 263264 291304 315144 351339 17808 75075 120929 *57056 203873 244355 263268 291040 315858 331334 18012 75502 121349 157125 203976 244897 263456 291691 315-422 3.31377 18629 75702 121779 *57306 204073 244993 263463 291784 316523 351379 18753 75822 121790 158336 204236 245023 263598 291893 317924 351383 18921 76102 122120 158447 204472 245080 263734 291901 317926 351389 20105 76357 122472 158747 200301 245141 263874 291902 318056 351474 20820 76679 122651 159222 206334 245416 264005 291921 318530 351678 20922 76685 123159 159774 207461 245472 264250 292436 318598 . 331780 21438 77091 123388 160027 208516 245724 204269 2D2475 318600 331781 21545 77296 123825 100425 209294 245922 264281 292507 31S788 331882 21861 77468 124243 160646 210236 245928 264428 293432 318950 331923 21972 78265 124263 160731 210921 250016 264454 293841 319446 3520 40 21995 78471 124507 160769 211267 250023 264625 294084 319742 352064 22518 79713 124979 160989 211330 250659 264674 294141 320163 333066 22618 79988 125331 161102 211475 250753 264743 294540 320372 354144 22702 80115 125498 161495 211061 250762 265055 294546 320696 354546 23131 80237 125893 161643 212256 250816 265184 294501 320719 35-4562 23184 80370 126744 161758 212685 250893 265319 294932 321491 354690 23347 83276 127497 161189 213049 251279 265336 295040 321514 354738 23823 83814 127772 161955 213095 251785 265353 295231 322202 355001 24036 83909 127861 103089 213850 252075 265379 295319 322332 355062 24854 83966 128036 163160 214000 252083 265537 295471 322440 3-35119 24982 84448 128042 163455 214970 252156 265753 295955 322575 355183 25262 84558 128951 163882 214996 252172 205895 290100 322747 335300 25859 85454 129186 164293 215128 252245 266136 290189 322784 335749 25941 85584 129711 164414 215320 252405 269148 296502 322878 355926 26337 85673 129856 164715 215742 252549 260101 296654 323010 356993 26607 86697 130124 165033 215911 252605 266278 297019 323019 356162 27506 87088 130167 105751 222013 252733 266391 297049 323)35 336249 27668 87698 130524 106298 222839 252785 266433 297399 323210 336363 28736 89766 133226 167026 223008 252804 266511 297491 323356 356550 29003 90020 133376 167240 223050 253119 266599 297764 323678 336783 30458 90083 133596 167747 223225 253374 266767 297783 323769 336894 30616 90767 133629 109349 223322 253665 266890 299100 323762 357029 30695 90885 133907 169006 223576 254051 266922 299177 323804 31228 91983 134271 170805 223891 254378 267246 299209 323983 182 titluri a 5000 lei 40002 45932 52329 55554 69628 186227 219000 260770 275563 346856 40094 46174 52370 55954 69716 186350 219534 269812 275889 347050 4U62 46262 53160 56113 70114 186394 219880 2t>9875 276080 41487 46417 53247 56119 70598 186443 221462 269950 276401 41915 46591 53373 56306 82195 186458 211732 270815 276476 42158 47288 53646 56510 82378 186561 222048 272724 276589 43367 47307 53747 56859 82604 186848 222135 272786 276961 43654 47752 54023 66916 131127 187152 222173 273018 277466 44064 47819 54171 56925 131288 187342 222205 273197 277809 ^ <£> 44287 48666 54177 57222 132167 187406 246226 273215 277915 44347 48864 54227 57292 132238 187920 246485 273282 277964 44463 48993 54387 57314 132970 188051 246715 273323 278940 t"- 44536 49140 54426 57669 153110 188057 246739 273684 279161 ^ 0 44577 50222 54645 57698 153936 188517 247246 273971 279317 Sv 44678 50428 54672 57708 153993 217227 247276 274036 279725 5 Ci 44780 50733 54679 578-42 154471 217623 217812 274119 279930 ^ CV* T-t 45104 51507 54913 57935 154545 217727 248264 274284 346092 0 0 45470 51620 55316 58016 154602 218433 248870 274573 346571 45484 51779 55362 59442 154657 218629 249116 275055 346793 45928 52261 55383 69594 186004 218898 249924 275421 346838 află apărarea ţârei, se va întruni astă-seară în sala Senatului. D. ministru de resboiii, va face acestei comisiunî, o dare de seamă complectă şi amănunţită a modulul cum s’au făcut fortificaţiile pîn’acum, va arăta necesitatea u-nor noi credite precum şi necesitatea terminărei fortificaţiilor ţereî. Şedinţa va fi secretă, căci nimeni altu de cât cel din comisiune nu va putea asista la densa. X Cum se peate vedea din darea noastră de seamă pentru Cameră, d. V. G. Morţun, deputat socialist, în urma invalidărei alegerel d-lul Veniamin Lascar, îşi a dat demisia de representant al naţiunel cerând tot o dată să fie dat judecăţii pentru a se constata, dacă sunt exacte acusaţiunile de corup-ţiune, ce au fost făcute do către comisiunea de anchetă. Demisiunea d-lul V. G. Morţun a fost primită prin 69 voturi contra 67. X Foştii inspectori, comisari şi sub-comisarî colestiviştî, umblă prin mahalalele capitalei, invitând pe cetăţeni să iscălească o petiţiune prin care se exprimă regretele lor pentru darea în judecată a guvernului Ion Brătianu. Mal de pretutindeni, agenţii colectivişti sunt goniţi şi trataţi aşa cum trebue. Cu toate aceste agenţii celectivităţel aii reuşit se amăgească pe câţî-va cetăţeni, spuin-du-le fel de fel de gogoaşe. Petiţiunea în cestiune va fi pre-sintată Camerei după A zile când cred colectiviştii că vor isbuti se aibă un număr însemnat de iscălituri, ca să fie ast-fel presintabilă. In capul petiţiune! aceste se a-flă subscris Eugeniu Stătescu (?) Eugeniu Carada! DancovicI, Mo-roianu, etc. X Alaltă-erî în comuna Paraipan din judeţul Vlaşca s’a întâmplat un început de rescoală. Sătenii acestei comune formându-se într’o ceată mare au mers la casele arendaşului moşiei, un anume Vereş, cu gând jde a ’l ataca. Acesta închizând u-se în casă, sătenii au plecat toţi la primărie şi cerând să vază pe primarul l’au dat afară din localul primăriei. Apoi intrând în acest local au luat pecetia primarului şi au plecat promiţând că vor reveni. Prefectul judeţului Vlaşca, a luat imediat măsurile necesare pentru a preveni or-ce nenorocire. X ORA 6 1/2 Azi la Camera, dupe d. AI. La-liovari a luat cuventul d. P. P. Carp, care a vorbit pana Ia ora 6 când şedinţa s'a ridicat. Discuţia va continua mâine. SPECTACOLE Sâmbătă 18 Februarie se dă la Teatrul Naţional frumoasa dramă în cinci acte a lui Al. Du-mas Muşchetarii. Rolul lui Mordaut va fi ţinut de C. Nottara. MARELE CIRC SIDOLI STRADA POLITIEI No. 7 SAM BATA 18 FEBRUARIE A16 BllIL.™ REPRESEOT! HIGH-LIFE MENU PENTRU BALUL „OBOLUL" — SAMBATA 18 FEBRUARIE 188» — Huilres d’Oslende Caviar frais Jambon de Westphalie Jambon de Prague Galanline de Volailles Langue fumie Homard A la Remoulade Păli de foie gras en Bellevue Cuissot ae Chevreuil GHinotle chaud froid de Perdreaux Filet de bceuf Faisans de Bohlme Dindonneaux Agneaux Salaae Ilalienne Găteau Moka Dessert Fruils—Cafi VINS Dragasarii Blanc Colnari Vieux Nicoresli el Orevil\a Rouge www.dacoromanica.ro DE ÎNCHIRIAT Doue apartamente compuse de câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de caz si apa situate in strada Silfidelor No. O bis. Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. G. PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţa generală câ, în ziua de 27 Februarie viitor la orele 11 a. m. şi în zilele următoare, va începe vânzarea de bună voie îasâ prin licitaţiune, în casele Oteteleşanu, Calea Victoriei, lângă Theatrul Naţional, a avere! mişcătoare a decedatei d-na Llena Oteteleşanu. \ 4 EPOCA — 18 FEBRUARIE D9 DE ARENDAT MOŞIA RACOVITZA1 Districtul Domanaţî, 20 minute depărtare de Gara BalşlU, cu şosea. întinderea la 2,500 pogoane din care i,500 de muncă; restul de islaz. Se vor defrişa locuri noi; asemenea se vor clădi magasil noi. Mijloace foarte lnlesnicioase pentru muncă. MOŞIA BALEASA Districtul Romanaţi trei, quarturi de oră depărtare de gara Balşill cu şosea. întinderea peste 700 pogoane muncitoare. Ecaretele toate noi. Mijloace foarte lnlesnicioase pentru muncă. Ambele aceste moşii sunt de arendat tn parte sad Împreună. Doritori; se vor adresa la proprietarul K. SI. Cesianu, în Bucureşti 31 Str. Batistea. EFORIA IIISERICEI KKETZILESCB Se scoate în a doa licitare pe zioa de i Martie viitor închirierea apartamentului in-treg din calea Victoriei, ocupat asta-zi de d-na Briol conform publicaţiei inserata in „Monitorul oficial“ No. 229 Ianuarie 18, precum si o prăvălie de desubt de la 23 Aprilie 1889. Licitaţia se va tine in cancelaria Eforiei din curtea Bi-sericei Kretzulescu la orele 4 p. m. Condiţiile se pot vedea in toate zilele la cancelaria Eforiei. COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA (societate anonima) la liege (belgia) NO. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE £PI SI DE GAZ producere anuala de tuburi turnate vertical 20,000,000 kil. FORJE, TURNATORII. ATELIERE DE CONSTRICŢIE MOTORI HYDRAULICI, STÂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI, --GURI DE FOC--- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, TUB URI cu elete si obicinuite Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 940 CASA DE SCHIMB 613 Strada Lipscani, No. 23 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Gu.x*sul Bucureşti 1 7 Februarie 1889 5 0/0 Renta amortisabila Cump. 97 3 4 Temi. 89 1/4 5 0/0 Renta perpetua 97 3/4 98 1/4 6 0/0 Oblig, de Stat 100 1001,4 6 0/0 Oblig, de st.drum de fer 7 0/0 Scria. func. rurale 104 1/2 105 5 0/0 Scris. func. rurale 96 3/4 97 7 0/0 Scrie. func. urbane 104 1/4 104 3/4 6 q/0 Scris func. urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 102 103 93 12 94 1/2 82 32 1/2 5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 87 87 1/2 S50 260 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 50 60 1000 1005 Acţiuni «Dacia-România» 269 279 » Naţionala 250 260 » Constructiuni 140 145 Argint contra aur 13/4 2 Fiorini austriaci 200 211 Tendinţa fermă Fondată în anul 1850 44 „FABRICA DE MASINE AUQSBUBG IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe acţiuni de la 1 Decembre 1875 Masine de tipar cu 1 cilindru IVTasine de Pachetat şi de Satinat Masine de tipar cu 2 cilindre Elevatoare pentru edificii cu mai multe etaje Masine de tipar pentru a tipări de o dată cu 2 Instalatiuni de Transmisiuni de culori Masine cu Aburi şi de IVIasine de tipar cu cilindru ) funcţionând Turbine IVEasine de tipar fără cilindru ) pedal Instalatiune cu mecanismul cilindric al cernelei pentru maşini simple si maşini pentru imprimat a 2 culori MASINE DE TIPAR ROTATIVE pentru a tipări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni, şi pentru a tipări de o-data cu doue sad cu mai multe culori. Cu Aparate de faltuit după cea mai nouă construcţiune cu titvă şi cu cuţite de fâiţuit rotative. Toate Maşinele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit cel mai mare tiragiu având tot-o dată o funcţionare sigura si fara sgomot. Am furnisat până la Iannarie i889: 3150 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului în Bucureşti, şi un mare numer la cele mai însemnate Stabilimente typografice în România. Representanţi pentru România dd. KUBESCH & SIEGENS, BUCUREŞTI STR. SM ARD AN 53 Tot d’odată mal putem procura şi diferite alte Masine de tipo-litografie si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Cleiu şi ori ce alte utensilie pentru Tipografie din fabricele cele mai renumite. KUBESCH ei SIEGENS CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No. 8, in palatul Principele Dimitrie GMka Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-Romănia) Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Bu. our eşti Cursul pe ziua de 17 Februarie 1888 % Renta amorlisabila Kenla amorusantla ,, româna perpetua Obligaţiuni de stal [Conv.rur.] „ Municipale __ Jr. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 0 9G *» »» v 7 % „ ,, urbane 5 % laşi Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri serDesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica bombau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote (rancese „ italiane „ Ruble bârtie NB. Cursul este socotit In aur Cump. Vinde 81 s 97 a 96 H 99* 86* 140 104* 96* 101* 100 94 82 985 71* 13 28 41 27 18 50 55 1 00* 210 124 100 99 268 82 97 3/4 97* 100 87* 245 105 96 3/4 104 3/4 101 94* 82* S9E 73* «X 30 44 30 20 53 60 2 10 212 126 1°°X 100 275 CEL MLI EFT1S El SICII! ÎMPRUMUT CL PREMIE NOUILE LOSURI CRUCEA ALBA HOLANDEZA DIN ANUL 1888 A EL. 10 AVEND TREI TRAGERI PE AN i APRILIE 1889 1 AUGUST i889 1 DECEMBRIE i889 Câştigul principal Fr., 10 0,000 In numerar Câştigul principal Fr., 4 0 0,000 In numerar Câştigul principal Fr., 10 0,000 In numerar Toate platibile fara nici o reţinere CeJ mal mic câştig cu care trebue se iasă fie-care Los, este de fr. 28, urcându-se până la fr, 50, şi prin urmare perderea cepitalulu! este cu totul imposibilă chiar în caşul cel mai defavorabil. Aceste losuri originale se găsesc de vânzare la toate casele de Bancă şi de schimb. FABRICA ,, C O M E T DE SOBE IYIEIDINGER SI MASINE DE BUCĂTĂRIE ADOLP LOMON Cea mal practică şi economică sistemă de încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine în permanenţă zile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb. VENTILAŢIA ODĂILOR sg, Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. ţflDurabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se l^’poate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc. CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS. GRABITI-VA! 600,000 FRANCI de câştigat la 1 Aprilie st. n. s la cea mai eftina si cea mai avanlagioasa din toate loteriile din lume Mm LOTERII OTTOMM I la care fie-eare numer trebue să câştige cel puţin 400 franci î; Loteria permanentă: 6 trageri pe an, la fle-: care 2 luni, 3,300 loturi câştigând suma enor-| mă de 4,00,000 fr. TRAGEREA (La 1 Aprilie st,, n. 1889 TABLOUL CÂŞTIGURILOR: i lot de . x lot de. . i lot de. . i lot de. . i lot de. . i lot de. . i lot de. . i lot de. . i lot de. . i lot de. . 12 loturi de. 28 loturi de | 500 loturi de 000,000 fr. 00,000 fr. 20.000 fr. 20.000 fr. 0,000 fr. 00,00 fr. 0,004» fr. 0,000 fr. 0,000 fr. 0,000 fr. 3,000 fr. 28.000 fr. 200,000 fr. 1,000,000 Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA LAVILLE OEVIENNE vis-ă-vis de Lib. SocecI 600,000 fr. 60.000 fr. 20.000 fr. 20.000 fr. 6.000 fr. 6.000 fr. 6.000 fr. 6.000 fr. 6.000 fr. 6.000 fr. },ooo fr. 1.000 fr. 400 fr. • 550 loturi pentru suma de. Rambursarea loturilor este garantată de GUVERNUL IMPERIAL OTOMAN preţul biletelor: 1 ltilet , . . Frci. 5 7 Bilete . . . Frci. 34 25 Bilete . . . Frci. 118 104» Bilete . . . Frci. 465 1 bilet pentru 4» trageri numai 25 franci Lista olicială a tragerel se va trimite numai de cât franco fie-căruî cumpărător dupe fie-i tragere. \ Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin teie-l gramă chiar în zioa tragerel. ■ Tragerea va avea loc la Constantinopole, la Ş Palatul Imperial al monedelor. îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor. Bilete de bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiune, sunt primite în plata fără orice dificultate, cu curs în aur. Pentru a primi biletul sau biletele, trebue s6 se eespedieze banii prin mandat, postai, cheq ue sau scrisoare recomandată laDirectorul —Gomptoir commercial— 557, GR AN DE RUE DE TlKl, 557 CONS1 ANTINOPOLE nr Calea Victoriei No. 77 (e- UL TL V, \llL tagiul I). — Mobile complecte pentru un cabinet elegant, făcute din-stejar sculptat, aproape nouft de tot: mobil; pentru salon şt sală de mâncare; servicid de masă; bibliotecă, coprinzend 450 volumee trăsuri etc. Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate al soliditate armatoarele noutăţi: Rufaria pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. GiorapideDamesiDomnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. I)r. G. Jteger. Gulere si manşete de olanda nltimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Oataloţju nostru, ilustrat si va fi trimis ori-cui va face cerere. LA ORAŞUL VIENA Calea Victoriei, Palatul «Dacia-Roniânia» vis-â-vls de Socec i'i-S-yA CALEA MOŞILOR N. 40 '~c<5lÎlT^ LUiMISUN.40 MAGASIN DE COLONIALE MATACHE GEORGESCU „LA COROANA REGALA” Avis important pentru Menagiu Recomand marele meu depou cu rin negru vechiu analizat si garantat natural, cu preturi foarte moderate şi mai eftin ca ori unde fiind producţiune proprie dia via mea, asemenea şi vinuri vechi şi noui prima calitate. Vdnzarea In vase sau pus la buteil şi transportat franco la domiciliu. Mare cantitate de butoae goale de rom si cognac de la 5 până la 22 vedre desface si se vinde foarte eftin. Mari aprouisionârl cu toate articolele de băcănie, droguerie, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete. Brânza, Caşcaval, şi IJrila de toamua foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de tot felul; Cărnuri şi Pescărie afumate şi conservare. Ciai colonial şi altele, Kom si Cognac veritabil, si tot felul de bcutnrl spirtoase si Liquornri line; Biscuits si toate Articole m-cesare pentru menagiu. Dorind a întări si mal mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cela mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. publio consumator. Onor. visitatorl ai Magasinuluî meu se pot convinge de adevăr de la prima visitâ ce vor face. 1006 Cu deosebită stimă, MATACHE GEOHGESCU FONDAT IN ANUL 1852 I 10 1 10 o< \ a >—< i - LA HEMUL MAGASIN o 1 S Ph 1 0 F.BRUZESSI ml > v 55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI < 1 1 > K-H O i