ANUL IV No. 974
A TREIA mTIUNE
VINERI 17 FEBRUARIE (1 MARTIE) 1889
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In BnenreNCl: La casa Administraţiune! In Tarn: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 19 lei. la Streinetate: La toate orflciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL R) BANI NUMERUL ANENCIERILE
DIN ROM ANI A SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINIS* TRATIA ZIARULUI
La Paris: Vjjrnce Ilara h, Placcde la Bourse, S Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA. PARIS: segăsestejurnalul cu 15 een*. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, \o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
Na. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—I'iatza Episcopiei.—No. 3.
■
P
am
ŞARLATANI
PRIMA ISPRAVA
ÎNTRUNIREA
DE LA
OTELUL IMPERIAL
HOŢII COLECTIVISTE
DS6COP1UITE DK
COMISIUNEA DE INFORMAŢII
ŞARLATANI
) ____________
Am făgăduit că vom dovedi cu desbaterile corpurilor legiuitoare în mână, că toate propunerile guvernului actual pentru modificarea legii vânzării moşielor Statului au fost combătute de liberali ca prea Înaintate.
Când am auzit erî pe d. Pallade, care vorbea în numele partidului d-luî Dim. Brătianu, acuzându-ne că noi conservatorii nu vrem să facem nimic pentru ţărani, că reforma noastră este meschină, sgâr-cită, etc., suntem mal ales datori eă arătăm care aii fost ideile necontenit susţinute de liberali, pentru a demasca pe aceşti şarlatani, care azi fac pe demagogii supralicitând asupra tutulor favorurilor ce se acordă sătenilor prin proec-tul ce se află în discuţiunea Ca-meril.
Când în 1881 dd. Ion Ionescu şh Neron Lupaşcu făcură propunerea care este astă-zî în proec-tul de lege al guvernului, şi pe care Prinţul N. Bibescu avea erl aerul ca s’o nesocotească, ca să nu fie siliţi sătenii care cumpără loturi de a plăti o parte din preţ Înainte, d. Ion Brătianu combătu această propunere în termenii următori :
«Nu trebue să facem proprietar pe o-mul care n’a dat nici odata dovadă de bărbăţie or de economie, căci ast-fel 11 facem a fi şi mal leneş».
«Acela care nu este muncitor şi nu este econom nu poate să aibe nici o demnitate. De «ceia să căutăm să servim pe clasa săteneascâ într’un mod binefăcător, iar nu intr’un mod corupători
Când fu vorba d’a se fixa preţul loturilor s’a ivit o luptă Intre d. Fleva şi d. Ion Brătianu pentru adoptarea sistemului care va da un preţ mal urcat.
D. Fleva propuse ca şi loturile mici să se venză cu licitaţie, căci aşa se vor vinde mal scump loturile. Iar d. Ion Brătianu combătu idea licitaţiunel, căci se temea, ca ne fiind concurenţă, preţurile să nu fie prea scăzute.
Cu ocazia discuţiunel din 1884, d. Em. Porumbaru, raportor al Cameril liberale de atunci, legitimează în raportul săli legea vânzării bunurilor Statului, pe motivul următor, care dă o idee de sentimentele acelei Cameri: Statul nu trebue să intervie prea mult In materie economică. Faptul că Statul are domenii întinse consti-tue un amestec prea direct în domeniul economic. Prin urmare Statul trebue să vtnză moşiele ce posedă.
In 1888 emiţându-se idea ca moşiele Statului să se venză numai la săteni, şi fără plata unei părţi din preţ Înainte (idei care au fost respinse de Camera liberală) d-nu Kogălniceanu s’a ridicat cu tărie In contra acestor tendinţa revo-
luţionare, care se află în noul proect de lege şi pe care liberalii le găsesc azi prea reacţionare.
D. Kogălniceanu zicea atunci că asemenea idei (astă-zi taxate de reacţionare) ca se poată se aibă loc, ar trebui se treacă încă 100 d<z ani. Şi d-sa adăoga că dacă ar fi ştiut că în urma aplicării legii de la 1864, erea să se producă asemenea idei, mal Mll(i şi-ar fl tăiat mâna de cât se subscrie acea lege.
Asemenea şi d-nu N. Fleva a combătut în 1886 cele două propuneri care fac baza legii presin-tate acum de guvern şi care constau în aceasta: „Domeniile Statului să se vînză în loturi, numai la săteni, şi fără ca ei să plătească o parte din preţ tnainte“.
Reproducem aci chiar cuvintele d-lui Fleva:
«Dacă Statul este stăpân pe moşiele sale, cu ce drept veniţi d-v. să ziceţi câ Statul nu poate să venză cutărel persoane ? Greşită este idea aceasta, căci are un caracter străin de legea vânzării bunurilor Statului. Asemenea idei ne pot duce prea departe, până la violarea dreptului de proprietate.»
Incheem această revistă cu o importantă profesie de j credinţă coprinsă în programul d-lui Dim. Brătianu apărut la 28 Noembre
1885.
Enumerând toate reformele ce are de gând să realiseze partidul liberal când va veni la putere, manifestul în cestiune vine şi la cestiunea îmbunătăţire! soartei sătenilor şi zice :
* Marea cestiune socială a des-fiinţărei dacei şi îl Constituire! proprietăţi! mici, estere-solvată.»
Vrea să zică partidul liberal, care avea de şefi pe dd. Dim. Brătianu şi M. Kogălniceanu, preţuia că nu mai e nimic de făcut pentru constituirea micei proprietăţi, că legea vânzării bunurilor Statului de la 1884 erea suficientă. Şi când noi astă-zî, trecând peste disposiţiile legii de la
1886,	Introducem în lege însemnate foloase pentru săteni, tot noi suntem taxaţi de reacţionari.
Aceasta dovedeşte pur şi simplu că avem a face cu nişte şarlatani politici.
DEPESI
LEGEA MILITARĂ
(Prin fir telegr.)
Budapesta. 27 Februarie.—Camera a continuat fără incident discuţiunea proiectului de lege militară.
D.Beothy, membru din oposiţia moderată, a propus un amendament care spune câ voluntarii unguri vor putea da examenul pentru gradul de ofiţer după cum vor voi, tn limba germană sau în limba ungurească.
DISCUŢIA BUGETULUI
(Prin fir telegr.)
Viena, 27 Februarie.—Camera a început discuţiunea generala a bugetului, 37 de oratori s'au înscris contra, iar 42 pentru proiect.
Azi, doi oratori din stânga şi trei din dreapta au luat cuvântul.
CHESTIA ŞCOLILOR
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 27 Februarie.—Camera a respins, cu toată oposiţia Centrului, a partidului polonez şi a celui danez, propunerea d-luî Windthorst relativă la supraveghierea guvernului asupra şcoa-lelor.
Ministrul, d. Gossler, spusese că sistemul actual fusese găsit ca putându-se suferi, de către oratorii conservatori, naţionali liberali şi liberali, carenu formulaseră plângeri serioase.
Guvernul va continua deci să aibă în aplausele întregeî patrie sistema inaugurată de fostul ministru, d. Laden-berg.
CONSULUL DIN BUCUREŞTI AL BELGIEI
(Prin fir telegrafic)
Bruxela, 27 Februarie.—Camera—D. Augremont presintă o petiţiune a Bel-gianilor din Bucureşti în contra con- * sulului Belgiei.
Ministrul Afacerilor Străine respun-de că purtarea Consulului a fost corectă; el considera petiţia caftind neîntemeiată.
D. Augremont replică atacând pe consulul Belgiei care nu e nici belgian nici român, ci german. Sfătueşte să se suprime consulatul Belgiei din Bucureşti.
CRISA IN ITALIA
(Serviciu special)
Roma, 28 Februarie.—Consiliul de miniştrii, convocat pentru âstă-searâ la orele 10, va lua deciziuni definitive cu privire la măsurile financiare.
D. Crispi va face mâine la Cameră declaraţiuni precisa în această privinţă.
Se asigură, că va provoca un vot de încredere ; în urma acestui vot, unele ziare afirmă câ se va face o remaniare ministerială.
O DEMISIE
(Prin fir telegr.)
Atena, 27 Februarie. — Demisia ministrului instrucţiunel publice a fost primită.
ÎNTRUNIREA
DE LA.
OTELUL IMPERIAL
Erl seară d-nu I. Rădulescu, deputatul oraşului Piteşti, a adunat la otelul Imperial mal mulţi deputaţi membrii al majorităţeî.
Preşedinţia acestei întruniri a fost dată d lui colonel Vrabie,
D. Rădulescu a cerut ca toţi deputaţii care sunt hotăriţi se susţie guvernul In formaţiunea lui actuală, să se organi-seze într’un mod mai puternic. Pe când într’adevăr, amicii guvernului au fost lăsaţi în toate chestiunile se se pronunţe după inspiraţiile lor personale, adversarii lor ah făcut din toate voturile, chestiuni politice, căci devisa opo-siţiei actuale este: «scoală-te tu, se mă pui eîi».
Oratorul cere că toţi cei adunaţi în a-ceastă seară, să se lege că în caşul când guvernul actual, ast-fel cum este el format astăzi, ar putea să fie răsturnat, toţi deputaţi care’l susţin astăzi să ’1 urmeze în oposiţie, pentru ca amatorii care umblă după portofoliuri se ştie bine că or-ce alt guvern, sub Camera actuală, n’ar putea trăi 24 de ore.
D. 1. Negruzzi zice că acei care ar dori să răstoarne guvernul n’au îndrăs-nit nici o data să’i dea un vot de blam. Cel ce voesc să ia guvernul, ar trebui se ştie că portofoliurile se pot lua pe baza unui program, unor idei politice ear nu prin intrigi de culise. Majoritatea Camerei actuale s’a ales pe baza u-nul program nerealisat încă, prin urmare dânsa este datoare se se ţie strîns legată spre a îndeplini acel program care cuprinde desfiinţarea agiului, împroprietărirea sătenilor, modificarea le-geî tocmelelor.
D. N. Voinov, spune că de şi poate exista Intre cei adunaţi unele divergin-ţe de principii, toţi cei veniţr în parlament sunt aleşi nu pentru a provoca crise ministeriale, ci pentru a îndeplini reforme sociale însemnate.
Puţin ’i importă d-sale nuanţele guvernului, dacă e mai mult junimist sad mai mult conservator, dar declară că dinpreună cu toţi amicii sei primeşte guvernul cum e alcătuit şijj’l va susţine.
Se plânge că nu avem direcţie în parlament din causă câ d. Lsscar Ca-targiu care ar fi trebuit se conserve a-cea direcţie, fiind o personalitate marcantă, nu caută de cât se aducă zilnic greutăţi guvernului. Nimeni nu poate tăgădui onestitatea şi capacitatea guvernului actual, de acea el poate şi trebue se meargă înainte; în special aduce laude d-loc general Mânu şi Al. La-hovary pentru perfecta onestitatea politică ce au arătat şi arată mereâ de când au intrat In cabinet şi regretă câ acest guvern poate fi criticat chiar de unii liberali-conservatorl.
Se întreabă dacă înţelegerea este perfectă In guvern când vin doi miniştrii şi declară că vor cădea împreună cu tot guvernul dar cft nu vor părăsi pe colegii lor, şi când alt ministru spune că el personal se va supune hotărirei partidului sSO.
Termină declarând încă o dată că va susţine acest guvern ast fel cum este el alcătuit astăzi şi că’l va susţine nu numai cât e la putere, dar II va da sprijinul chiar atunci când, cea ce nu crede, ar putea fl răsturnat. Guvernul se fie strâns legat şi poate se fie sigur că are o majoritate într’adevăr sdrobitoare. (Aplause numeroase).
D. N. Filipescu. Regretă că se pune cu înlesnire crezăment în şoaptele interesate ale unora şi altora. Nimic până acum nu dă dreptul cui va să se îndoiască despre perfecta înţelegere a cabinetului şi dacă la o întrunire doi Miniştrii ah ţinut un limbagiu mai accentuat, iar altul a fost mai rece, aceasta e o simplă chestiune de retorică, de im-presiune a momentului, care nu poate fi tălmăcită în defavorul înţelegere! ce domneşte între toţi membrii guvernului.
Nu lipsa de omogenitate în guvern e causa pentru care majoritatea pare oare cum sdruncinată, ci propaganda făcută de opoziţie, care nu e combătută de o contra-propagandă; de aceia d-sa propune să se Închirieze un local în care să avem întruniri zilnice cu deputaţii, senatorii şi guvernul. Acest local s’ar putea apoi preschimba în club.
Această propunere se admite şi s’a numit o comisiune de trei membrii spre a alege un local.
La sfârşitul întrunire! s’a redactat un proces-verbal prin care toţi deputaţii acolo adunaţi să leagă a susţine guvernul actual în formaţiunea sa şi să ’l urmeze chiar în opoziţie, dacă s’ar retrage de la putere.
Mulţi din dd. deputaţi invitaţi lipseau din capitală, întrunirea de la d. Rădulescu avea un caracter cu desăvârşire intim fiind făcută la d-sa acasă cu in-vitaţiuni personale; totuşi, peste 00 de deputaţi a O. răspuns la această chemare.
PRIMA ISPRAVA
Se ştie că la întrunirea ţinută Sâmbătă trecută la Hotel de France, d. Las-car Gatargiu a făcut, între altele, şi următoarea declaraţie :
«Voiu combate guvernul actual; iar dacă voiu fi chemat să constituiesc ied un cabinet, îl voib forma poate nu numai din elemente conservatoare, ci şi cu membrii aparţinând partidului liberal, fiind dat că este de rezolvat ces-tia ţărănească».
Aşa stând lucrurile, coaliţia viitoare având mai cu seamă drept obiect rezolvarea cestiei ţărăneşti, eram în drept să ne aşteptăm cu toţii la un contra-proect asupra căruia membrii coaliţiei să fie cu toţii de acord. Ne aşteptam ca unii să mai lase şi alţii să mai dea, aşa In cât să ajungă la o comună înţelegere asupra unui număr de idei, care să alcătuiască proectul menit a da o soluţiu-ne reală şi definitivă cestiei muncitorilor rurali...
In loc de aceasta, ce am văzut ? Am văzut pe d. Pallade... Ce-a spus d sa?
Iată în esenţă:
«Proectul, ce ni se înfăţişază astă-zi, este o parodie a proectuluî d-lui Carp, care In adevăr avea multe lucruri bune într’Insul; proiectul d-lul Lahovary e retrograd, el nu aduce nici o îmbunătăţire în soarta ţăranilor, el nu resolvâ cestia agrară».
Cu alte cuvinte, d. Pallade găseşte, că proectul guvernului dă prea puţin.
Pe de altă parte noi ştim, şi toată lumea o ştie, că d. Lascar Catargiu e departe de a avea asemenea idei înaintate, asemenea ideal. D -sa e convins, că n’avem o cestie agrară, ci una ţărănească; mai e convins, câ proectul guvernului, aşa cum se prezintă astă-zi, dă prea mult sătenilor, iar nu prea puţin ; şi mai crede încă, d-sa, că nu trebuie să dăm pământ sătenilor sub formă de împioprietărire, ci sub formă de vindere de pământ tn loturi, fără a-vansîn bani, şi nuadmite, ca d. Pallade, ca Statul să cumpere moşii spre a le revinde In loturi.
Apoi ce ne facem cu coaliţia ? Ce se face cu intenţia d-lul Lascar Catargiu de a resolvi cestia ţărănească prin ajutorul unei coaliţii liberal-conservatoare ?
Aşa î, că nu merge? Aşa-i că o asemenea unire, mai cu seamă azi când e vorba de reforme, este cu neputinţă?...
N11 ştim, dacă d. Lascar Catargiu se va fi convins de acest adevăr ; caea-ce ştim însă pozitiv, este că zioa de erl se poate numi prima ispravă a coaliţiei.
HOŢII COLECTIVISTE
DESCOPERITE DE
COMISIUNEA DE INFORMAŢII
Hoţiile lui Carada
Abia au început cercetările comi-siunei de informaţiuni şi deja cititorii noştrii au putut vedea, câ s’au găsit destule urme de hoţii colectiviste.
Azi primul rol îl păstrăm pentru d. Eugeniu Carada fac lotum al lui Ion Brătianu, omul cel mai puternic pe tot timpul regimului trecut.
Comisiunea de informaţiuni, luând în cercetare mai multe dosare de rentă la ministeriul de finance, a putut descoperi un gheşeft în paguba Statului, de un milion şi jumătate.
Iată care e acest gheşeft, făcut de Eugeniu Carada, contra căruia timp de 12 anî, nu s’a putut articula nici un fapt precis de hoţie, câci toate gheşefturile pe care le a săvîrşit le a făcut într’un chip foarte secret, căutând tot o dată se nu remâie nici o urmă în contra lui, care se’l traducă în judecată.
Acum vre o trei ani guvernul Ion Irâtianu având a plăti pentru mu-niţiuni şi diferite alte furnituri, vre
0	câte-va milioane, a emis 15 mi-ioane de rentă în aur la Berlin.
Gu aceasta suma erau se fie plătite şi alte datorii ale Statului făcute la Berlin.
D. Eugeniu Carada înse, însărcinat cu orânduirea acestor plăţi, în loc ca se întrebuinţeze cele 15 milioane de rentă pentru plăţile de mai sus, a umplut alte goluri plătind anuităţi şi cuponuri ale cator-va vechi datorii ale Statului la Berlin.
Dar muniţiunile şi furniturile trebuiau se fie plătite; iar banii lipseau, câci fuseseră aproape cheltuiţi.
Ce face genialul Eugeniu Carada?
Face un nou împrumut, dar acesta în hârtie şi fără ca să aibă autorisa-rea nimenuil...
Cu acest împrumut d. Eugeniu Carada a plătit muniţiunile şi furniturile în cestiune.
Dar, precum am spus, împrumutul a fost făcut în hârtie. Muniţiunile erau se fie plătite în aur.
D. Carada găseşte cu cale a face se păgubească Statul cu suma de
1,472,000	lei, pe cari ’i a plătit ca agio pentru cel d'al doilea împrumut.
Naşte întrebarea unde e gheşeftul aci ?
Iată unde :
Mai întâi Statul nu era dator să plătească un agio de 1,427,000, fiind că deja emisese 15 milioane rentă în aur.
D. Carada făcând alt-fel şi dispunând de cele 15 milioane de rentă pentru alte datorii ale Statului, a comis o veghiată călcare de lege.
Beneficiul lui Carada a fost următorul :
D sa a cumpărat aur la Berlin cu 4—5 la suta, şi a trecut în socotelele sale, agio de 16 la suta, aşa cum era în piaţa Bucureştiului.
Se se facă socoteala şi se va vedea, cât a câştigat Eugeniu Carada din această afacere.
Carada si furniturile armatei noastre in timpul resboiului
Lăsând la o parte pentru astă-zi, povestirea mai multor altor descoperiri făcute în sarcina lui Eugeniu Carada, vom arăta numai chipul cum se făceau furniturile armateî noastre, pe timpul resboiului Ruso-Româno-Turc.
Acela care avea înalta supraveghere şi acordarea comenzilor pentru furniturile cerute de trebuinţele armatei, era iarăşi genialul Eugeniu Carada.
El primea comenzile, el ordona plata lor, el dispunea respingerea lor, în fine el era totul şi unicul di-rigente al ministerului de resbel.
Se afirmă, câ s’au descoperit probe, câ pentru motivul că unul din fumigeni de atunci nu ’i-ar fi dat comisionul convenit, d. Carada ’i-a refusat primirea comenzeR şia făcut ca furnisorul se păgubească o sumă mare de bani.
S’a mai descoperit, şi ordine de ale lui Carada, concepute în termenii
1	urmâtorişi adresatelui IonBrătianu;
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 17 FEBRUARIE
■WWlTff JMrwmmTHMBifHR-HMIgBB'aBW
—	Daţi i comanda; e un bun furnizor.
Alta:
—	Să nu se acorde comanda grâului la care concurează d. X.
Lucrările comisiunei
Comisiunea de informaţiuni a întocmit chipul ei de a lucra ast-fel:
Mai întâiu va lua în cercetare toate actele colectiviştilor.
îndată ce face vre o descoperire, comisiunea ia note şi face cuvenitele procese-verbale; şi, numai dupe ce lucrările comisiunei se sfârşesc, a-tunci se hotărăşte care din descope ririle făcute este cea mai serioasă şi cu mai multe probe, urmând a figura printre capetile de acusaţiune în contra cabinetului Ion G. Brâ-tianu.
Mâine vom da alte amănunte pri vitoare la noi descoperiri.
P.
CRONICA ^TEATRALA
PETECUL LUI BERECHET
Comedie urlgiuala Iu 3 acte de d. C. C.
Bacalbava
Nu’ml aduc aminte să mi se fi întâmplat, în tot timpul de când fac dări de seamă despre representaţiunile teatrului naţional se simt atâta părere de rea spunând adevărul, cât simt acum cu Petecul Iul Berechet a d-lul C. Bacalbaşa. Nu doară că aşi avea de spus lucruri spăimântătoare, or că autorul a comis una din acele crime literare, pentru care i s’ar cuveni ştreangul criticei; nu, căci sunt, fără îndoiala, în repertoriul nostru naţional, piese mult mal nevinovate de cât ad-lul Bacalbaşa. Numai în cazul de faţă, evidenta nulitate a operei nu poate face să tacă cu desăvârşire simpatia ce, chiar aşa la distanţă, am pentru autor; — în afară poate de articolele sale politice, în care,pre-supunându-1 sincer, e furat până într’atât de mirajul înşelător al unor perspective de fericire viitoare a omenirel, în cât s’a obicinuit sS dărâme zilnic, cu o furie aproape e-roicâ, lot şi pe toţi în ţara româneasca, în a-fară poate de acest neajuns al polemistului politic, încolo d. Bacalbaşa ’ml e drag şi era interesant or pe ce lăture ar fi fost să stăm de vorbă împreună. De astă-dată văz lămurit că pe laturea producţiunilor dramatice nu ne putem învoi. Negreşit că nu’l cunosc ideile In ale teatrului, nici nu am pretenţiu-nea că Petecul Iul Berechet e profesiunea sa de credinţă ; poate că şi d-sa, ca mulţi alţii, una voeşte şi doreşte şi cu totul alta reuşeşte să facă ; ba încă n’ar fi de mirat ca în-tr’un fel şi cu o măsură să guste şi s6 aprecieze operile dramatice ale altora, şi în-tr’alt-fel, cu desăvârşire deosebit, şi cu altă mâsură, mult mal bine voitoare, să plămădească şisâdeaoformă proprielor sale opere.
Or-cum d. Bacalbaşa ni s’a înfăţişat cu Petecul Iul Berechet, şi silit sunt, de învoiala făcuta cu acest ziar, sedaţi impresiunea mea asupra acestei representaţiunl.
Neavând de ce ocoli lucrul pe departe, şi nefiind în deprinderile mele d’a vorbi omului în doi peri, spusei, dintru început şi înainte chiar d’a legitima această conclusiune, că nulitatea piesei este evidentă.
Ce este, sad mai bine ce ar avea sâ fie Petecul lui Berechet ? O piesă de moravuri, negreşit, şi anume de moravuri electorale. Câmp larg, unde observatorul poate culege date interesante, mal ales în faza noastră de desvoltare, câmp exploatat, alt-fel, şi de
alţii, — de d. Caragiali cu deosebire şi, mâ grăbesc a recunoaşte, cu mult succes. Odată cadrul ales, observat, cercetat, cu tot dinadinsul aprofundat, puţin mal remânea autorului pentru a se apuca de lucru; căci, dupe mine unul, aşa de puţină importanţă are, şi aşa de mic preţ daO, tntr’o piesa de moravuri, zisei şi mult cântatei intrigi, literar vorbind acţiuni, mal mult sad mal puţin isteaţă şi încordata, în cât nicl-odată nu fac o vină unui autor care nu face prinsoare sâ mâ ţină atâtea, or atâtea ceasuri gâfâind de emoţiune, nerăbdător la culme de «ce are sâ se mal întâmple». Din potrivă, preţul cel mare, adesea singurul, caut sâ’l daa acelor note, strânse zi cu zi şi migălit, de observatorul fin şi de bună credinţă, acelor dale generale, trecute pe lângă ochii multora, dar vâzute într’o lumină vie de un anume ochia adânc cercetător, însfârşit acelor ma-nifestaiiunl, din viaţa unul strat social, ce ’şi-a pus in gând autorul sâ zugrăvească, prinse de spiritul ager al acelui soia de oameni aleşi, pentru care viaţa este un întreg şi adevărat chin ce le dârueşte curiosilatea lor proprie, şi pentru care suprema mulţumire este când acea curiositate neînduplecată ÎI face să fixeze în minte cât mal multe şi mal interesante icoane din largul câmp, brăzdat în toate direcţiunile, de ochiul lor vecinie nesătul.
Iată d. Bacalbaşa cuprins de curiosita-tea d’a cunoaşte viaţa din vremea alegerilor într’un loc oare care şi într’un strat social de domnia-sa plăcut şi ales. II întreb, deci, crede d sa că în Petecul Iul Berechet a reuşit să zugrăvească nu exact, căci într'o operă de artă, tocmai prizma prin care a primit impresia autorul e vrednică de descoperit, dar crede d-sa că cele ce se petrec d’alungul celor trei acte ale piesei pot fi măcar verisimile? — s’ar putea susţine, nu că sad întâmplat, dar că s’ar fi putut, or s’ar putea întâmpla ? Se poate constata, la mulţi din spectatorii inteligenţi, impresiunea că, în finii generale, tabloul a fost întrevăzut măcar pe undeva şi că daca, pe ici pe colo, are tonuri streine, curioase, unice, surprinse poate numai de autor şi în cel mai seciet mister într’un colţ de ţară numai d-sale cunoscut — areînschimbaceladevăr, sad cel puţin aceaverisimilitate în proporţiuni şi în calorit care sileşte pe fie-cine să zică măcar: «da ’ml pare c’am văzut, or am auzit de aşa ceva ?» De sigur că nu şi, din acest punct de privire, Petecul Iul Berechet nu poate fi urcată la rangul unul studio de moravuri, ci cel mult coborâtă la treapta de farsă, ori revistă politică.
Am mal avut pe scena teatrului naţional surori mal ’nainte născute de cât Petecul lui Berechet:—Noaptea furtunoasa şi Scrisoarea pierduta ale d-lui Caragiali. E drept însă să despart cât să poate de mult pe unele de cea-l’altă ; — pe când piesele d-lul Cara-giale, în forma lor puţin pretenţioasă de farse, ascund unele adevărate şi reale cuali-tăţi de observaţiune şi zugrăvire de moravuri, opera d-lul Bacalbaşa, cu toată eticheta de originală ce stă pe afiş, are neajunsul dea fi o imitaţiunestrăvezie a Scrisorii pierdute, şi ascunde în sine buba care curînd o va răpune, acea umflătură fără măsură a farsei groase pe care timpul o va face să crape la prima şi cea mal mică atingere.
Aceasta pentru partea de observaţiune ce autorul ne-a dat. In cât pentru scheletul piesei, pentru întocmirea şi legitimarea şce-nelor, pentru carnea cu care a învelit acel schelet, este o adevărată suferinţa să stal să le vezi trecându’ţl pe dinainte.
N’am să rezum subiectul; iaO numai tema estrasâ de un critic foarte bine-voitor : Un prefect are o fată care iubeşte pe un tânăr fost procuror şi, până la alegerile în ajunul cărora începe piesa, candidat nenorocit la deputăţie. Prefectul nu ’l place şi ţine fata pentru un altul, bătrân bogat şi desemnat de guvern a fi deputat în judeţul lui. Ca să se aleagă în locul rivalului săO, tânărul fost procuror se serveşte de un agent electoral, Tase Berechet, care, de şi plătit de prefect e nevoit să ’l trădeze şi să asigure reuşita tânărului fost procuror, înlocuind buletinele prin plicurile date alegătorilor. Şi pentru ce e nevoit să facă acest lucru ? Pentru că tânărul fost procuror îl ameninţă că ’l va băga în puşcărie, de vreme ce îl ştie că a furat nişte bani prin spargere; ca dovadă ÎI arată un petec de căptuşeala care se potriveşte perfect pe locul gol de la căptuşeala hainei lui Berechet. Iată scheletul. Nu e nimic de zis, de cât poate că e ciudat de tot ca un procuror să poarte la dânsul atâta vreme, după ce a eşit din parchet, un petec mic de sdrenţereoasă şi poate zoită căptuşeală de la haina unui mitocan, admiţând chiar că ’şi a permis, prevezând poate c’o să ’l trebuie d-lul Bacalbaşa, să despecetlu-iască şi să ia din Archivă acel corp al delictului....
Cât pentru şcenariă, vedem o casă de prefect unde se petrec lucruri ce nu pot intra în cea mal mărginită pricepere de om. O mulţime de oameni, de tot soiul şi de toate gusturile, intră, staO, iar intră şi iar ies, ba se mal întorc şi a treia oară, fără ca cea mal mare parte din aceste apariţiunl şi dispariţiunl de mutre să fie aşteptată, espli-cată, ori motivată. Şi ce se vorbeşte şi se face chiar în casa acelui prefect, unic în felul lui, nu crez să se vorbească şi să facă nici în odăiţa celui mal din urmă sub comisar. Vorbele unora, gesturile altora supără, revoltă bunul simţ; cântecile de beţivi se potrivesc doar în fundul unei pivniţe, lângă cep 1 Apoi în acelaşi act trei aşa zise fi-celles,—un petec de căptuşeală, o pereche de mânuşi şi un cercel; e curată operetă-bufa.
Cât pentru limbă, sad e plină de espre-siunl cunoscute tuturor şi popularizate de Caragiale, sad e pătată de cuvinte comune, ordinare. «O mie de ani pace.»—«Bibiloiu-le»—«mă rog să am pardon»—«cum devine chestia»—«onorabile»—şi altele sunt ale lui Caragiale, iar apostrofa soţiei prefectului : «mirosiţi ca nişte butii» ori povaţa lui Bu-dalopolu : «dacă vel intra la Cameră, cucoană, să ’ţl scoţi rochia» — nu simt mare greutate să recunosc că sunt proprii ale d 1 ui Bacalbaşa.
Şi acum, să nu se crează că fac aci paradă de moralist, scandalizat de înţelesurile unor vorbe, ori că mă prefac că nu ’ml plac farsele groase. Nici de cum; din contra, nici nu vreaQ să ştiu daca ceva este moral sad i-moral pe scenă şi în genere in literatură, în sensul strimt luat de unii, nici nu mă dad înapoi d'a face haz la farse groase. Dar sunt neînduplecat faţă cu imoralitatea curat literară, aceia carg rezultă din certarea unul autor cu bunul simţ, cu adevărul, cu forma aleasă a frazelor şi, mal cu seamă, nu mă învoiesc cu acel parfum ordinar ce răspândesc unele cugetări; iar cât pentru farsa în sine, umflata chiar cu banalităţile şi lucrurile comune din Petecul Iul Berechet, îmi place s’o văz, dar nu pe şcena teatrului naţional.
D. D. Kacovitza.
ECOURILE ZILEI
M. S. Regele a primit eri în audienţă pe E. S. d. de Golouchowsky, ministrul Austriei.
—x—
D. Em. Protopopescu Pake, primarul capitalei, a fost primit ieri de dimineaţă de M. S. Regele.
—x—
D. Dim. Gr. Ghika, efor al spitalelor civile, a fost primit eri de M.
S.	Regele.
—	x—
M S. Regina,a invitat pe poimăne pe d. Ondriacheck care va cânta la un mic concert ce se va da la Curte, şi la care au fost invitaţi mai multe doamne din societate.
—x—
A.	S. R. principele Ferdinand de Hohenzollern ce se află la Postdam, va sosi la 3 Martie în Bucureşti.
—x—
D. general Mânu, ministru de res-bel, a supus M. S. Regelui un decret privitor la schimbarea mai multor trupe din diferite garnizoane.
—x—
Un consiliu de miniştri s’a ţinut azi de dimineaţă la palat sub prese-denţia M. S. Regelui.
—x—
D. Alex. Lahovari, ministrul Do-menielor, a lucrat ieri cu M. S. Re-gele.
—x —
D. M. Sutzu, directorul general al poştelor şi telegrafelor, a presen-tat eri d-lui ministru de interne un proect de lege pentru reorganisarea administraţiei poştelor şi a telegrafelor. Acest proect prevede şi adăugirea serviciului telefonic.
—x—
D-niî N. Fleva, Dim. Brătianu, G. Boereseu şi alţi deputaţi şi senatori din minoritate (liberali) s’au întrunit eri seara la d. Dim.-Brătianu.
—x—
Dosarul afacerei Polizu a fost trimis de urgenţă la Graiova.
Procesul va fi sorocit la 1 Martie. —x—
D. general d-r. Fotino, a plecat la Graiova în inspecţie.
—x—
Spitalele de boale de ochi de la Rahova şi Pantelemon, au fost desfiinţate, epidemia de conjunctivită granuloasă dispărând.
—x—
D. general Stef. Fâlcoianu, şeful marelui stat major, a plecat în inspecţie la Iaşi.
—x—
Sâmbătă 18 c., la orele 8 seara, în localul sooietâţei studenţilor universitari Unirea se va ţine o conferinţă a d-lui Dragu George: Prici-nele sărăciei şi crizelor economice. —x—
Consiliul comunal e convocat pe mâine la ora 4 pentru a se ocupa de buget, şi contestaţii la listele e-lectorale.
—	x—
Studenţii în medicină au însărcinat o comisie cu elaborarea unui memoriu prin care cer :
1.	Readucerea d-lui Assaki.
2.	Înfiinţarea de cursuri libere.
3.	Garantarea printr’un proiect de lege a tutulor instituţiunilor ştin-tifice, ete.
—x—
'T ut ova află că d. Ştefan Al Stur-dza, primarul Bârladului, a înaintat Ministerului de interne un raport,
3B9
prin care cere demisiunea sa din
acel post.
Nu cunoaştem căuşele, care a făcut pe d. Sturdza se 'şl dea demisiunea.
ŞTIRI MĂRUNTE
9
Se anunţă, că trei batalioane de trupe indigene ad făcut o recunoaştere la Sa-barguma. Apoi s’au întors la Massaouah.
—	Părintele Stephens a fost arestat a-proape de Latterkeuny în comitatul Do-negal din Irlanda sub învinuirea că a îndemnat pe arendaşi să nu plătească chiriile.
—	Corespondencia, ziarul ministerial, desminte proiectul unul împrumut Spaniol ce s’ar negocia cu casa Rotschid.
ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI
DIN CAPITALA
Incendiu. — Un foc a isbucnit eri noapte într’o casă din strada Şelari. Nu s’a ars de cât duşumeaua casei în vecinătate cu domiciliul colonelului Pastia.
DIN JUDEŢE
Prunc ars. — In ziua de 3 Februarie curent, femeea lui Tudorache Zahariadin comuna BuciumenI, judeţul Tecucifl, & lăsat In casă pe copilul săli loan, în etate de 2 ani, împreună cu soţul săli, care era Insă ameţit de băutură ; copilului, care să juca la foc, i s’ad aprins hainele şi a ars cu totul, aşa că a şi Încetat din viaţă îndată.
Moarta din batae. — In dimineaţa zilei de 8 Februarie curent, s’a găsit moartă femeea Catinca Jonghin în casele locuitorului Panaite Gardeiu, din comuna Câr-lomăneştl, unde fugise pentru găzduire de frica bărbatului săfi, care a bătut’o mal înainte fără milă, zice Tutova, din care causâ ’l-a provenit moartea.
DIN STREINATATE
§ ’Un roman princiar.—Căsătoria prinţului Alexandru de Battenberg cu cântăreaţa Laisinger de la opera din Darmstadt pune toată Viena în mirare cu atât mal mult, cu cât tânăra logodnică este Austriacă.
Se zice că e o blondă tare frumoasă de două-zecl şi cinci de ani şi care de trei ani cântă pe scena din Darmstadt. Ea e fata unul ofiţer austriac, cu toate că unii spun că-I fata unei valet de ofiţer.
Ea se bucură In Darmstadt de o reputaţie foarte bună.
Şi-a făcut studiile muzicale la conservatorul din Praga. Primele-I angajamente le-a avut în Troppul şi Linz.
De aci a trecut în teatrul din Darmstadt unde, în urma unul concert dat la Curte, a produs prin cântecul săd o impresiune neştearsă asupra aceluia, care în curând o va numi femeea sa.
EXPOSITIA UNIVERSALA DIN PARIS
COMITETUL NATIONAL ROMAN A V I S
Comitetul aduce la cunoştinţa tuturor exposanţilor inscrişl că obiectele aii început deja a fi expediate la Paris şi că trebue să se grăbească a ’şî trimete obiectele cel mai târzia până la 25 Februarie.
Comitetul nu garantează trimiterea obiectelor ce-i vor fi aduse după aceasta dată extremă.
Toate obiectele se se adreseze Preşedintelui Comitetului str. Mercur ii b.
Reducerea de 50 0/0 acordată de Calea Ferată Română se va ţinea în seamă pe cale de ramburs.
Comitetul mai roagă pe exposanţî se nu trimită cu obiectele galantare sad dulapuri, acestea fiind deja confecţionate In Paris după planurile Comitetului.
FOIŢA ZIARULUI <EPOCA»
w
JULES GltOS
ÎNTÂMPLĂRILE
UNUI
AURAR
in
Toate să petrecuseră foarte bine, d. Gervais, negustorul francez la care tri-mesesem peSolomon la San-Francisco, II primise foarte bine, şi nu numai schimbase aurul nostru în monezi, dar pe lângă asta suma de 24,000 de franci ast-fel produsă ne fiind îndestulătoare pentru cumpărăturele de făcut, ne mai Împrumutase cu 35,000 de franci.
Solomon cumpârase dupe acea cele patru care masive şi sdravene, şai-spre-zece asini de lnhamat, doi asini da călărie, zece catâri pentru oamenii escortei, unelte, provisii şi arme. Mai tocmise conductori de care şi oamenii însărcinaţi să apere convoiul.
In dibăcia lui, mai mare de cât aş fi crezut’o, adusese cu el doui mecanici americani mulţumită cărora încărcarea trebuia să se facă repede şi cu uşurinţă.
Atunci îmi trecu o idee luminoasă prin minte. Dupe ce am încărcat pe un car zece dindrugil cei mal mari, poruncii Iul Solomon să pornească înainte şi să ne pregătească locuinţele la San-Francisco. Patru oameni Înarmaţi, conductorul şi el erad de ajuns de sigur pentru a Îndepărta pe or-cine de carul acela, In
care am grămădit uneltele noastre de mineri şi am ascuns drugii ast-fel în cât să nu să nască pofte rele în populaţia de aventurieri printre care era de trecut.
Solomon să cam împotrivi, dar eii nu’mî schimbai hotărîrea, zicendu-mi că era mai uşor să treacă un singur car de cât un convoi întreg.
Am remas dar singur spre a urma cu lucrările mai departe. In patru zile is-butirăm să încărcăm şi cele patru-zeci şi trei pepite ce rămăsese.
A doua zi dupe isprâvirea lucrului, când dădui simnalul de plecare, gândeam ca Solomon, folosindu-se de po-vânişurile terenului, ajunsese în părţile civilisate şi nu mai avea nimic de temut dacă nu i se întâmplase ce-va pănă atunci.
Noi apucarăm o cale care mergea In zigzag pe coastele muntelui ; asinii, deprinşi a umbla prin stlncele cele mai prăpăstioase, a le munţilor stîncoşi, mergeau încet dar statornic, şi înaintam cu cea mai deplină siguranţă prin acele locuri cu totul pustii. Am ajuns ast-fel la Intrarea unei trecători aşa de strimte, în cât două care n’ar fi putut să încapă alăturea. Suit pe un catâr bun, mergeam la arier gardă şi veghiam ca nici-unul din oamenii noştri să nu să depărteze de caravană. Mă gândii că e cuminte să fac ast-fel ca nu cum-va vre-unul din escorta noastră, care ar fi ghicit ce duceam noi, să nu fi dat de veste hoţilor şi cu ajutorul lor să încerce a cuceri tezaurul.
Dupe ce am ajuns la jumătatea strlm-toarei, să auzi un strigăt mare, dat de conductorul celui dintăi car.
Toţi la pămlnt 1 şi culcaţi-vă.
In acelaşi timp o ploaie de săgeţi căzu asupra noastră, fără să ştim, mai în-tăl, de unde venea.
Despre mine, abia avui vreme să mă dad jos de pe asinul med şi să mă adă-
postesc sub un car
Conductorii să grăbiră a deshama a-sinil, care, loviţi de săgeţi o apucară la galop şi fugiră spre gura strimtorei.
Un sgomot puternic răsună atunci, urmat de o fluerătură atât de pătrunze-toare în cât urechele mele remaseră un moment ca paralisate.
Din toate părţile, înainte, înapoi, pe lătură, în strîmtorile munţilor între cari treceam, să iviră grâmăzi de Indieni, cu costumurile şi zugrăvelele de resboid.
Recunoscui că erau Apaşii.
Nu erad sute, ci mii. In or-ce altă împrejurare aş fi crezut că e de prisos a mă împotrivi şi aş fi cerut să ne lnvo-im. Dar cruzimea duşmanilor mei şi dorinţa du a lăsa pe Solomon să se depărteze mal mult de acele locuri, poate şi dorinţa de a scăpa tezaurul med, mă făcu să iad o hotârîre desperată.
M’am pus atunci să întocmesc cât mai bine apărarea.
Toţi conductorii să înarmară In curând cu puşti foarte bune ; făcurăm un careu ocrotit înainte şi îndărăt de carele noastre, apoi întorcându-mă spre partea trecătoarei unde să vedead grăme-ziele dese a le duşmanului, dădui semnalul de începerea focului. Oamenii mei şi cu mine eram înarmaţi cu carabine americane cu şease focuri ; şi, precum am spus, eram bun tragacid. Am ţintit pe un şef care stătea cu înţelepciune de o parte şi să credea apărat de gloanţele noastre. L’am atins între o-chi; el să roti în jurul seu însuşişi căzu ca trăsnit.
Oamenii mei, cărora le spusesem să ţintească cu îngrijire şi numai la sigur, mă înţelesese foarte bine ; o tragere pe voe începu atât de sdravănă, că or în cotro ne uitam, vedeam duşmani ce cădead morţi.
începutul luptei fu atât de bun pentru noi, în cât apăraţi cum eram de să-
www.dacoromamca.ro
geţile indiene, eram cu totul în drept de a crede că isbânda va fi a noastră.
De o dată, rădicând ochii, tresări!. Duşmanii noştri ’şi schimbaserătactica.
Cele două povîrnişe care alcătuiad păreţi! strîmtoarei In care stăm închişi erad pline de spinişuri şi de tufe, dupe care se ascunsese selbateciî, în câtjpu-team trage foarte greu.
Văzui un fum negru eşind din toate acele buchete de lemn şi un trosnit groznic se auzi din toate părţile. Selba-tecii dăduse foc tufelor şi In curând e-ram să ne aflăm într’o mare de flăcări.
îndată luai lângă mine oamenii care erad la dreapta careului şi trimese! pe cei-l’alţî înainte, unui din mecanici care comanda la avan-gardă.
Or-ca sgomot încetase, dar căldura deveni aşa de mare în cât nu mai era de resistat. Luai dintr’un furgon o pro-visie de cartuşe, patru revolvere pe care le pusei la cingătoare şi un fular negru pe care’l aşezai în vârful carabinei mele.
—	Duceţi-vă în partea opusă acelei unde mă duc ed, poruncii oamenilor mei, strebate-ţî cu or-ce preţ printre Indieni dacă vă vor ataca. Mergeţi la San-Francisco 1
înaintai atunci singur şi cu îndrăs-nealâ spre Apaşi. Ei erad două mii, în ordine de bataie.
Un şef să apropie de mine.
—Ce vrea fratele med, obrazul-palid? întrebă el.
—	Vrea fratele meu să facem pace?
—	Fratele med e un reisboinic mare; prea mulţi bravi a ucis pentru ca să fie iertat.
—	Fratele med a un şef. El ştie că cel atacat are dreptul să se apere.
—	O 1 o! crezi că suntem încrezetorl ca nişte femei.
—	In ce v’am putut jigni ?
—	Fratele med ştie că a luat tezaurul străbunilor noştri,
—	Da I Am găsit un tezaur într’o
grotă nelocuită...
—	Legea Apaşilor a declarat acele blocuri de metal pentru tot-d’a-una sfinte. Or-cine să atinge de ele trebue să moară. Deci hotâraştete-te la aceasta. Vino la şeful rasei noastre.
In acel momnnt şeful armatei duşmane să gândi la tovarăşii mei.
—	De ce nu te ad însoţit resboini-cil tei ? zise el.
—	Şefule, îi zisei ed, tovarăşii-meî nu cer pacea. S’ad hotărît de a să retrage In regulă, şi de a resista pănă la moarte la or-ce atac. Cât despre mine m’am acoperit cu steagul soliei, respectat de toate popoarele indiene.
—	Fratele med n’are a să teme, cel puţin acuma, pentru viaţa lui, să mergem la marele nostru şef.
Iată cum, conchise sirWilliam, am ajuns prisonier al Apaşilor şiam perdut cea mai mare parte a tesaurulul med.
—	Dar cel întăi car ? întrebă cine-va din auditorid.
—	Solomon îl duse la San-Francisco, unde m’am dus mal pe urmă dupe ce scapaî din mâinele Apaşilor ca prin minune. Prietenul med mănuise aşa de bine banii 1 în cât mă trezii în fruntea unei averi de mal mult de zece milioane.
SFÂRŞIT
EPOCA — 17 FEBRUARIE
3
a
INFORMA TIDNI
Erî seară la d. Lascăr Catargiu a casă s’aii întrunit mal mulţi deputaţi amici al d-sale pentru a discuta asupra situaţiunel politice.
La această întrunire a luat parte şi d. Emanoil-Konaki-Vogo-ridi.
Cel mal mulţi au spus că le-ar fi poate cu putinţă de a da un vot de blam guvernului, dar că a doua zi după căderea guvernului de astă-zî, vor fi şi d-lor res-turnaţî, de oare-ce n’au majoritate.
Erî seara s’au adunat la d. Di-mitrie Brătianu a casă mal mulţi deputaţi liberali.
S’a discutat tn privinţa atitudi-nel ce va păstra grupul liberal disident faţă cu discuţiunea asupra vănzărel moşiilor Ptatulul tn loturi.
Printre administraţiunile publice care vor fi visitate de comisiunea de informaţiunî, pentru a face cercetări, vor fi şi administraţiunile creditelor funciare urbane şi rurale.
D. Dimitrie Sturza deja îşi pregăteşte bagajele de la creditul funciar urban unde e director.
D-nil MarcovicI şi Lambru Va-silescu aii fost rugaţi de preşedintele coinisiunel de informaţiunî să ia parte la lucrările ei şi să dea indicaţiunî asupra mal multor afaceri colectiviste, despre care ar putea să aibe amănunte fiind vechi funcţionari superiori.
-sas-
Clubul liberal-naţional-colecti-vist, a trimis partisanilor săi din provincie arătări cum trebue se se facă propagandă în contra dărel în judecată a lui Ion C. Brătianu.
Una din arătările aceste este şi iscălirea de petiţiunî prin oraşe şi trimitirea lor Adunărei deputaţilor.
A 3* EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 16 Februarie 1889
Şedinţa se deşchide la2 1/2 ore sub preşedinta d-lul general Florescu.
96 senatori fată.
D. Menelas Ghermani, ministru flnan-celor, depunând proiectul de lege asupra modificârel taxei băuturilor spirtuoase, cere urgenta.
Senatul admite urgenta.
D- P. Gradisteanu, anunţă ministrului de interne o interpelare tn privinţa ordonanţei primarului capitalei pentru impozitul asupra câinilor.
D. V. A. Ureche raportor, dâ cetire raportului asupra proiectului de lege pentru subvenţia a se incuviinta Atheneulul Român.
D. N. Cretzulescu, susţine cu ţcăldurâ proiectul şi roagă Senatul să admită legea votată de Cameră pentru desevârşirea palatului Atheneulul Român, acest strălucit monument naţional al timpilor de fată.
D. P.Gradisteanu, fiind adânc convins, că nu e bine a se vota proiectul de lege în cestie, se vede nevoit a’şl Îndeplini datoria In conştiinţă combâtându’l ; Intru cât, înscrierea neîncetată, sub diferite motive mal mult saCi mal puţin bine-cuvântate, de nuol sarcini în budgetul ţârei, vor provoca fatalmente crearea de nuol imposite pe spinarea poporului, spre a se putea race fată acestor cheltuell luxoase.
Oratorul, Intr’o superbă peroraţie, se opune acordărel acestui credit, când ministerul instrucţiei publice a fost nevoit, din causa lipsei de bani, a refuza un a-jutor de 4000 lei pentru crearea unei şcoale absolutjnecesare luminărel poporului, ce trebuinţă are poporul de un palat som-tuos, ce poate măguli gusturile rafinate ale câtor-va diletanţi, care n'aă de cât aşi satisface delicateţa sim lurilor cu proprielo lor mijloace, nu cu banii naţiune!, ce e lipsită In capitala sa de o biserică mal măreaţă care se mărturisească neclintita credinţă In religiunea noastră; precum chiar de un palat de justiţie ci e silită se ’şl tie şedinţele In odăi de servitori! In fata acestei stări de lucruri, i se impune datoria de a respinge proectu.
D. V. A. Ureche, combate cu tărie zisele d-lul Grădişteanu şi arată că e vorba a se da un ajutor neînsemnat Ateneului Român pentru a Iul desăvârşire, care urmând a i se servi In rate anuale mici, nu va împovăra bugetu.
D general G. .Mânu, ministru de res-bel, zice se nu se mire nimeni dacă tn calitate de ministru de resbel ia cuvântu tn o asemenea cesliune, căci justificarea s’ar afla In strânsa legătură a instrucţiei publice a tărel cu propăşirea armatei, ştiut fiind încă, că despre resboiul cel din urmă franco-german, s’a zis, că nu puterea Germaniei a învins Francia, ci şcoala soldaţilor el (aplause).
9e crede dator a zice dar un cuvânt tn această cestie, pentru că din întâmplare ministrul instrucţiei lipseşte. Intru cât priveşte proectu in discuţie, el n’a avut
trebuinţă a fi susţinut de guvern la Cameră şi pentru că acolo nu’i a combătut nimeni; d-sa crede că este folositor a se acorda acest credit pentru desăvârşirea a-cestul monument naţional ce împodobeşte capitala tărel (aplause).
Legea se ia în consideraţie.
Asupra votului In total, se cere votarea cu apel nominal pe fată, din care cauză se iscă divergente vil asupra interpretărel regulamentului, decizendu-se In cele din urmă votul cu apel nominal prin bile.
Legea se primeşte cu 46 bile albe, contra 30 negre.
Resultatul se primeşte cu aplause.
Se ia în desbatere proectul de lege pentru convenţia intervenită Intre Stat şi compania linielor ferate române Iaşi-Iţ-cani.
Legea se ia In consideraţie fără discuţie şi se votează cu mare majoritate.
Şedinţa se ridică la 5 ore, anuntăndu-se cea viitoare pe mâine.
CAMERA
Şedinţa de la 16 Februarie 1889
La ora 1 1/4 şedinţa se deschide sub pre-şedentia d-lul V. Pogor, fiind prezenţi 135 dd- deputat!.
Se îndeplinesc obicinuitele formalităţi.
D. dr. Atanascscu interpelează pe dd. miniştrii de instrucţie şi interne asupra plecârel din tară a d-lul dr. Asaky şi a nedreptel depărtări a d-rulul Kiriac.
Cere tot de odată, să se ia de urgentă în discuţie de secţiunile Camerei înfiinţarea unul institut hirurgical.
D. It. K. Dobreseu depune un proect de lege pentru modificarea legel asupra zilelor ae prestaţie.
D. Chr. Negoescu depune un proect pentru reorganisarea serviciului filoxeric.
D. AI. Lahovari răspunde că d. Ne-goescu ar putea să fie mal puţin radical In propunerile ce face. In privinţa serviciului filoxeric este deja un proect la Senat. Când acel proect va veni în Cameră, deputatul Prahovei n’are de cât să propună amendamente.
D. Stefanescu cere să nu i se ma! zică Stefâneanu ci Stefânescu precum îl chia-mâ. Monitorul oficial greşeşte tot-d’auna şi ’l zice Stefâneanu.
D. Gr. Cozadini Işl dă demisia din membru al comisiunel însărcinate cu cercetarea lucrărilor fortificaţiilor.
Demisia se primeşte.
Legea bunurilor Statului
D. C. M. Kogalniceanu are cuvântul.
Proectul ce se presintă astă-zl, zice d-sa, eun proect de vânzare, iar nu de împroprietărire- Primul proect, acela propus de d. Carp, e un proect de lege socialist de Stat. EI bine, ea cred că ţăranii n’au drept nu numai la moşiile particulare, dar nici la ale Statului!
D. M. Kogalniceauu tatăl. Eroare ! (A-plause). Lasă câ’tl voia arăta efi acasă ! (Ilaritate).
D. C. M. Kogalniceanu continuă zicând că guvernul publicându-şl proiectele în Monitor a înrăit mal mult pe sătenii răsculaţi astă primă-vară; iar agenţii administraţiei liberale făceaţi propagandă la tară pentru candidaţii guvernului...
D. N. Filipescu. Cu toate astea, la alegeri cereai sprijinul guvernului !... ’Ml al cerut’o mie prin depeşă!... (Aplauze, ilaritate).
D. C. M.Kogalr'.iceanu susţine la urmă noul proiect al guvernului «pentru salvarea patriei!» (Fără aplauze).
D. G. Panu
D-sa combate proiectul, ca făcut cu prea multă sgârcenie. 'Acest proiect este un fel de imitaţie a legel de la 1864, cu toate defectele el. Şi încă ceva: acest proiect e făcut pentru moment; el nu îmbrătişază nici măcar un spaţiu de 15 ani.
S’a menţinut legea de la 1864, fără să se tină seama de 30 de ani trecu ti de atunci.
D. Panu susţine contra-proiectul grupului democratic, proiect prezentat de d. M. Săulescu.
Aşa, d-sa cere o lege permanentă de împroprietărire continuă, darea de bani pentru cumpărarea uneltelor de muncă, etc.
Şi cere toate acestea pentru consolidarea Statului român.
D E P E S I
CUISA IN ITALIA
(Prin fir telegrafic)
Roma, 27 Februarie. — Opinione, Fanfulla şi Tribuna semnalează o ştire dupe care consiliul de miniştri ar fi decis să accepte o moţiune tinzând a suspenda discuţiunea măsurilor financiare, sub reserva unul vot de Încredere şi că In urmă ar avea loc o rema-maniere a cabinetului.
AFACERILE IRLANDEI
(Prin fir telegrafic)
Londra,27 Februarie. — Incidentul Pigott a făcut In Inglitera o sensaţie imensă. Se consideră acest fapt ca un triumf pentru d. Parnelli şi un eşec pentru ministerul a le cărui simpatii dovedite eraă pentru Times.
Standard recunoaşte că acest incident este supărăcios pentru partidul ministerial şi că va face mal grea guvernarea Irlandei.
calatorii: militară
(Prin fir telegr.)
Viena, 27 Februarie.—Contrariu ştirilor date de diferite ziare, putem să declarăm că anul acesta va avea loc o călătorie a generalilor cu totul neatâr-naţî de o călătorie a Statului-Major, dar că nimic nu s’a hotărât încă In această privinţă.
AFACERILE IRLANDEZE
(Prin fir telegr.)
Londra,27 Februarie.—Daily News regretă că se lasă să scape Pigott In dosul căruia trebue să se caute iţele u-nel coaspiratium. Aceasta este o sarcină care va fi In curând împlinită, iar miniştrii n’aii să scape de respunderea ce au In această afacere.
RUSIA SI T U RCI A
(Prin fir telegrafic)
Constantinopol, 27 Februarie.— Via Varna—D. de Nelidoff a remis Sâm bătă Porţii o nouă nota relativa la Indemnitatea de răsboifi. cerând ca Soldul rămăşiţelor care se urcă la 240 mii lire să fie plătit din sumele ce d. de Hirş va vărsa In curând Porţii, conform sentinţei supra arbitrului Gneist.
prumutuluî interior de 4 la sută şi fără vre-o autorizare sau o prealabilă înţelegere cu ministerul de finance, a făcut toate cheltuelile necesare pentru a introduce acest împrumut care, trebue să se noteze, este interior, la bursa din Frankfort.
Aceasta a făcut o banca Basch
LIGA PATRIOŢILOR SI EXPEDIŢIA ATC1IYOFF
(Prin fir telegrafic)
Paris, 28 Februarie.—Comitetul director al hgel patrioţilor protestează în contra pedepsirel expediţiunii Atcinoff şi deşchide o listă de subscripţie In favoarea familiilor morţilor şi răniţilor.
TIMES SI D. PARNELL
(Prin fir telegrafic)
Londra, 28 Februarie. — Times exprimă părerea sa de răă In privinţa publicării scrisorilor atribuite d-luî Par-mell şi recunoscute ca false feuteă de către Pigott.
ULTIME IMATI1I
Diferitele sub-comisiunî bugetare au început lucrările lor.
Bugetele ministerului de finanţe şi acela al Regiei au fost deja luate în cercetare şi aprobate.
şi Herţ fără nici o concesiune, căci cupoanele tot în ţară se vor plăti, iar nu în străinătate precum se făcea de către miniştrii colectivişti de tristă memorie.
Introducerea împrumutului de 4 la 0/o, la bursa din Frankfort a avut ca efect că acţiunile lui care eri erau la 82, au ajuns la 83 1/2 astă-zî cea ce e un mare progres şi o probă că valorile noastre sunt foarte bine primite în streinătate. }ţ
Dumineca aceasta se va ţine o adunare generală, a tuturor arendaşilor şi proprietarilor din judeţul Ilfov.
Această adunare are de scop înfiinţarea unei societăţi agricole, şi a unui ziar care se apere exclusiv drepturile proprietarilor de pământ.
Probabil că la această adunare
Probabil că Luni comisiunea bugetară va putea ţine o şedinţă plenară pentru a discuta bugetul general.
Credem că în cursul sâptămâ-nei viitoare toată discuţiunea se va sfârsi si raportorul va fi ales. #
Publicăm aci o scrisoare a d-lui Nădejde către un sătean, scrisoare care ne-a căzut din întâmplare în mână şi care este ^interesantă din mai multe puncte de vedere. Din această scrisoare se va vedea cât de bine e tratat d. Panu care până eri susţinea pe domnii socialişti.
1888, 11 Septembrie. D-le Ion Tabusca,
Folosindu-mâ de prilej, Iţi scriădumitale ce ar trebui sâ facă ţârauii din comuna d-v. pentru ca sâ ia sfârşit robia de care atâta vreme suferă.
Noi partida muncitorilor saă partida socialista din Iaşi şi din (ară vâ sfătuim să nu vâ mal potrivit! partidelor vechi; şi conservatori şi liberali şi radicali, toti ve sunt duşmani si vor se ve prelungească robia; singura partidă care vrea cu adevărat mântuirea norodului, e partida muncitorilor saă socialistă; cu dânsa trebue sâ meargă poporul muncitor.
Numai partida socialista a rupt or-ce prietenie cu toti jupuitoi'ii norodului.
1.	Trebue numai de cât in luna a-ceasta se cereţi pamîntde a dreptul de la ministru domeniilor prin suplici dupe cum aratam în No. 48 al ziarului Muncitorul.
Daca veţi tacea apoi dupe legea ce vrea guvernul sâ facă foarte putini vor căpăta pâmînt.
Guvernul umbla cu mâ[a in sac şi de a-acea nu trebue sâ vâ potrivit! la vorbele ameninţătoare safi linguşitoare ce v’ar spune subprefectul or primarul sad or care altul.
Aceste suplici n’aă nevoe sâ fie legali-sate de primărie şi ar fi bine sâ veniţi vre unul cu ele la noi la Iaşi şi de aicea sâ le trimiteţi la noi la Bucureşti.
2.	Trebue sâ cereţi disolvarea consiliilor comunale înşirînd tâlhăriile primarilor şi ale consilierilor dupâ cum spune No. 40.
Disolvarea Consiliilor comunale e de foarte mare nevoe; căci consiliile de azi sunt slugi prea plecate ciocoilor si guvernului.
In locul acestor Consilii vetl pune altele alcătuite numai din ţărani curaţi la inimă nevânduţl ciocoilor şi resbatatori.
Noi vă vom arăta cum se fac alegerile de consilii comunale pentru ca să nu vâ înşele nimeni.
3.	Trebue să probuluiţl In săptămâna aceasta pe cine vâ alegeţi delegaţi la 2 Octombre viitor. Aceşti delegaţi au să a-leagă la 14 Octombre un deputat pentru colegiul al treilea. Aceştia trebue se ve fa-gaduiasca sâ aleagă deputat pe un socialist pe care eu ’l voi recomanda.
Pentru alegerile delegaţilor trebue sâ tipărim lista şi de aicea sâ ’mi-o aduceţi până la o septâmână sad cel mult două. Căci e bine s’o aveţi gata tipărită cu câteva zile înainte de 2 Octombre. Delegaţii nu trebue sâ se potrivească nici lamâgulelile nici la ameninţările sub-prefectulul, or primarului, or ale unul ciocoid. Noi vâ vom arăta cum sâ se facă alegerea de deputaţi.
Cred că ne vom vedea cât de curând.
Bine înţeles că toate acestea sâ se facă In liniştea cea mal mare dar nu pe ascuns ci pe faţă, căci acestea sunt drepturile d-v. şi nu sunt oprite de lege.
Vâ rugăm sâ vestiţi acestea pe la comunele alăturate şi se trimiteti oameni la jurnalul nostru la Iaşi.
Faceţi cunoscut şi în alte comune.
Salutare,
I.	Nădejde.
R.-Sărat, 38.
tt
Comisiunea de informaţiunî îşi a suspendat lucrările pentru trei zile până la terminarea discuţiu-nei în Camera relativ la proectul de lege pentru vânzarea moşiilor Statului în loturi.
X
O casă mare din streinătate, Banca Basch şi Herlţ din Frankfort, văzând imensu succes al îm-
www.dacoromanica.ro
vor lua parte şi unii din min:ştri cari vor veni sâ asiste ca proprietari numai.
*
Socialiştii propun candidatura d-lui C. Miile, directorul ziarului Drepturile Omului, la colegiul al III de Vasluiu, loc remas vacant prin numirea d-lui Sandu Răscanu, ca prefect al politiei din Iaşi.
X
D. Ernest Sturdza membru în comisiunea de anchetă pentru constatarea abusurilor alcgerei d-lui Veniamin Lascar, îşi va face mâine raportul privitor la acea anchetă.
Acest raport va fi depus mâine la Cameră.
Concluziunile d-lui Sturdza sunt favorabile invalidărei acestei alegeri.
X
In urma plecărei din ţară a d-luî doctor Assaky, profesor al Facul-tăţeî de medicină, studenţii acestei facultăţi s’au întruuit pentru a se înţelege asupra mijloacelor de readucere a d-lui dr. Assaky.
Studenţii, înţelegând, că una din cauzele care făcea imposibilă şederea în ţară a d-luî dr. Assaky, era lipsa mijloacelor pentru instrucţiune şi reaua organizare a facultăţeî, pentru a asigura de a-cum înainte progresul în instrucţia medicală şi pentru a înlesni activitatea celor-l’alţî profesori de valoare ai facultăţeî au ales din sânul lor o comisiune care printr’-un memoriu, sâ arate celor tn drept lipsurile de care suferă facultatea de medicină, arătând tn acelaşi timp mijloacele ce trebuesc luate pentru reorganizarea acestei facultăţi, pentru a fi la nivelul facultăţilor streine.
Următoarea telegramă a fost trimeasă de studenţii facultăţeî de medecină d-luî dr. Asaky:
«Studenţii, dezolaţi de subita d-voas. tră plecare vâ roagă a nu demisiona-Comunicaţi urgent, condiţiunile pentru reîntoarcere; orl-care ar fi ele, vom lupta pentru realizarea lor. Nerăbdători aşteptăm răspunsul.
X
Naţiunea de astă-zî într’un articolaş pe prima sa pagină, spune că, la întrunirea de eri seară au vorbit dd. Carp, Ianov, d-r. Seve-reanu, d. Pache Protopopescu, Cri-senghi, Ion şi Alex. Marghiloman.
Noi ştim, că n’au vorbit de cât d-niî Voinov, Rădulescu, Filipescu, Negruzzi, Ghica şi Miclescu.
Am fi înţeles sâ schimbe sensul cuventării oratorilor ziarul Naţiunea dar e fenomenal se schimbe si numele oratorilor.
X
Dinin itiativa cator-va deputaţi, membrii majoritate! Camerii si Senatului sunt invitat! ase întruni mâine seara Vineri la 8 ore la Otel Broft (în fatu iui Capsa).
X
ORA 6 1/2
Dupe d. Panu au vorbit azi la Camera dd. IV. Ceaur Aslan, III. Cogalniceanu si G. Verneseu.
s’a cerut închiderea discuţiei, dar s’a respins. La ora O şedinţa s’a ridicat.
MARELE CIRC SIDOLÎ
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA-SEARA LA ORELE 8 PRECIS
în benefiifl aplaudatei familii Bono VINERI 17 FEBRUARIE
REPRESEIVTATIE EXTRAORDINARA
SAM BAT A 18 FEBRUARIE
DEBUTUL CELEB. REGELUI FOCULUI
MENU
PENTRU
BALUL „OBOLUL“
— S411IIATA ÎS FEBRUARIE #88» —
Huitres d'Oslende Caviar frais Jambon de Westphalie Jambon de Prague Galanline de Voiailles Langue fumie Homard â la Remoulade Păli de foie gras en Bellevue Cuissot ae Chevreuil Gilinotle chaud froid de Perdreaux Filet de bceuf Faisans de Bohlme Dindonneaux Agneaux Salaae Ilalienne Găteau Moka Dessert Fruils—Cafi
VIN’S
Dragasani Blanc Colnari Vieu
Nicoresli el Orevitţa Rouge
DE ÎNCHIRIAT
Doue apartamente compuse de câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalalia de gaz si apa siluate în strada Silfidelor i\o. 6 bis.
Doritorii se vor adresa strada Sillidelor No. 6.
DE ÎNCHIRIAT
de la 23 Aprilie 1889
Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 8®), doue-spre-zeee o-dâi, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa.
A se adresa Str. Pitar-itlosu 5.
DOCTORUL DlMITROPOL
de la facultatea din Paris
stabilindu-se str. Academiei 29, dă con-sultatiunl în toate zilele de la 4—6 p. m.
DE ÎNCHIRIAT DE LA SF. GDEORGUE
împreuna safi în parte:
I.	Două prăvălii şi un apartament In faţă calea Victoria.
II	Un apartament în fundul curţii (catul I) Toate acestea tn Calea Victoriei No. 23, între Otel Broft şi Otelu Oteteleşanu.
III	0 prăvâle de băcănie, Calea Victoriei No. 100 (la Cişmeaua Roşie a se adresa la d. Iou Lahovary Calea Victoriei 214 în toate dimineţele.
IJY Ţ|Y('D doreşte a da lecţiunl In familie Uit 1 Uluit de clasele primare şi gimnasiale. Ar primi şi postul de copist la vr’un birou. Condiţiunl avantagioase. A se adresa la admi-straţia nac estul ziar.
or P A 11T h 0 casă cu şase sa^ maI OL, UHU I H multe camere de stăpân-DE ÎNCHIRIAT şopron,grajd etc., în cen-I M C I"1 I A T trul Capitalei. — Se pre-IITI II LI I M I ferâ pe calea Victoriei saă pe stradele laterale Intre colţul strade, Lipscani şi piaţa Episcopiei.
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BARBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi tmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
1047
HOTEL HUGUES
DIN BUCUREŞTI
Cu cea mal frumoasă positiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din nod arangiat; a stabilit preturile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri esceptionale.
Camere de la 3 lei tn sus.
RESTAURANTUL
prevăzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse.
Cabinete particulare pe tot iimpul Carnavalului la disposiţia onor. Clientela.
(869)	Administratiunea,
EPOCA - 17 FEBRUARIE
BBG77
COMPANIA GENERALA DE CONDLCTE DE APA
(societate anonima) la li&ge (belgia)
NO. 3.—BIURQUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE ? PA SI DE GAZ
producere anuala de tuburi turnate vertical 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTORI HYDRAULICI, STÂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC----
CONSTRUCŢIE IDE UZINE IDE GAZ
SPĂRGĂTOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
940
EFORIA
BIMICEI KliETZtLlîSCli
La 15 Martie anul curent, se va tine licitaţie la orele 4 p. m. în Cancelaria Eforiei din Curtea Bisericei Kretzulescu, precum si la primăria Comunei Dudu plasa Serbanesti judeţul Oltu pentru darea în ta-ere a padurei cu zavoaie dupe moşia Plaviceni din zisa localitate.
Doritorii pot vedea condiţiile si planul în Cancelaria Eforiei în toate zilele de lucru de la orele 1, pana la 5 p. m.
PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE LA EXPOSITIUNE A UNI VERS Al 1 LA BRUXELLES IN ANUL 1888

INVENTIUNE EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doctorului Borsodi pentru vindecarea slabiciunei bărbăteşti. Aparatul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce bărbatului slăbit puterea perduta si ’l face în zioa cea d’inteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel. l'reciiirile: 1 II. 55, 2 II. 40. 3 11. 30
[ATELIER PENTRU APARATE ELECTRO-METALICE, PATENT DR. BORSODI1
VIEN, II NESTROYGASSE No. 6
Broşuri detaliate se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România
CASA DE SCHIMB
613
. M. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 20
Cnmpera. si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Gursu 1 Bucureşti
16 Februarie 1889
5 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, ae Stat
6	0/0 Oblig. deşt.drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale b 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scris func. urbane b OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
b 0/p împrumutul oomunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermi
Cutnp. 97 34
07 3/4 99 7/8
Vend. 89 1/4 98 t/4 10014
DE ARENDAT CHIAR DE ACUMA:
Moara hydraulică, numită, fabrica de macinat «Constanţia» 5 Klm. departe de T. Severin, producând făinuri fine 3000 Klg. sau ordinare 10000 Kgr. In 24 ore. Doritorii se vor adresa la «Agenţia Havas» sau Ia D. M. Ciocazan T. Severin.
SE CUTA liN ASOCIAT SSţâ
exploatarea unei mori sistematice situată 5 klm. de T. Severin. Doritorii se vor adresa la Magasinul Deposilulul de făinuri al d-luî C. M. Ciocazan dm T. Severin.
OM IC napoleoni in aur ne gaseste cu Împrumut la InlC d-nu 11. Conatantinescu Strada Putu cu apa rece No. M, Bucureali.
AL FABRICEI
SIGMUND PRAGER
Din Strada Carol No. 4 s’a transferat si instalat definitiv în proprietatea sa din
FOSTA CASA A LUI BARON BARBU BELU
1094
MARE DEPOU DE
CRAVATE, MÂNUŞI, BASTOANE, PLEDURI crc. m.
CASA DE SCHIMB «05
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Vimitrie Ohika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Romănia)
Cumpără si vinde efecte publice si faoe orl-ce schimb de monezi
Bu o u r e s t i
Cursul pe ziua de 16 Februarie 1888
4	% Renta amortisabila 6 % Keiua amorusabila
5	%	„ româna perpetua
6	% Obligaţiuni de stat [Conr.rur.]
5 %	„	Municipale
10 fr. ,. Casei pens. [300 L.]
7	% Scrisurlfunciare rurale
5	%......................
6	^	”	” nrbane
5 %	"	laşi
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri oerbesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie italiana „ crucea roşie Austriaca cu prim» ,, crucea roşi» Ungara cu prime Losuri Basilica bombau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese , italiane
Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur
Cump. Vinde
81%
97%
96%
99%
8«H
140
104%
96%
104%
100
94
82
985
71%
13
98 41 27 18 60 55
1 9°X 210 124 100
99 268
*2
97 3/4 97% 10» 97% 24*
106
3/4 104 3/4 101 94%
78%
«X
30
44
30
10
53 C0 2 10 212
126
100
275
IIE ÎNCHIRIAT si DE VENZAKE a
Clemenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2.
IliVf TIVt'R ONEST SI MUNCITOR caută un II11 I lilLIl post de îngrijitor de moşie. A »e adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64.	1106
DE YESZARE
Calea Victoriei No. 77 (o-____________________ tagiul I). — Mobile complecte pentru un cabinet elegant, făcute din-stejar sculptat, aproape nouă de tot: mobil; pentru salon şi sală ae mâncare; serviciu de masă; bibliotecă, coprinzând 450 volumee trăsuri etc.
Cel mai frumos si nimerit cadou pentru familii
NIOLDACOT ROTATIV
PATENTLONDOM
MASIVA DE CUSUT
portatiaă de buzunar cu duble împunsături nedes cusătoare
«Fermecătoarea» este o perfectă maşină de cusut cu împunsătură din suveica. Ea coasă fără nici o deosebire orl-ce materie, de la şifonul cel mal subţire pâ»ă la cel mal gros postav chiar şi piele. Această maşină este so-idă şi durabilă. Ea este aşa simplă că nici o dată nu poate să se strice. Fiecare, chiarşi un copil poate învăţă în câte-va minute se coasă.
PRECIUL LE! 15
MAX LICHTENDORF
Singurul Representant
pentru România, Bulgaria, Serbia şi Grecia. Bucureşti, Bulevardul Elisabe tha, casa
Gr and Hotel du Bulevard
Unde să află depoul general şi unde trebue să se adreseze orl-ce comandă.

Se trimite această maşină ou instrucţiune contra unul mandat poştal de Lei i7, franco In toată ţara. (i09)
„NAŢIONALA"	ii
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
|	CAPITAL DE ACŢIUNI	g
£	3 MILIOANE LEI AUR	î
DEPLIN VERSATE	|
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
726
Direcţiunea generala.
GRA B ITI-VA!
600,000 FRANCI
de câştigat Ia 1 Aprilie st. n. ta cea mai eftina si cea mai avantagioasa din toate loteriile din lume
mm LOTERII OTTOMANE
la care fie-eare numer trebue sfi câştige cel puţin i00 franci
Loteria permanentă: 6 trageri pe an, la fiecare 2 luni, 3,300 Ioturi câştigând suma enormă de 4,00,000 fr.
TRAGEREA
1 Aprilie st,, xx. 1889
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
La
i lot de
i lot de. . i lot de. . i lot de. . i lot de. . î lot de. . t lot de. .
I lot de. , i loi de. .
X lot de. . iz loturi de. 28 loturi de ţoo loturi de
-	• travrr-,-,"r i~-'
600,000 fr.	.	4400,000	fr.
60.000	fr.	.	440,004»	fr.
20.000	fr.	.	«0,000	fr.
20.000	fr.	.	24),4)04)	fr.
6.000	fr. .	44,000	fr.
6.000	fr. .	440,4>0 fr.
6.000	fr. .	44,4100	fr.
6.000	fr. .	44,4»00	fr.
6.000	fr. .	44,0414»	fr.
6.000	fr. .	44,04)0	fr.
j.ooo fr. . B,004) fr.
1.000	fr. .	2„,4)fS4»	fr.
400 fr. . 200,000 fr.
ţ; 550 loturi pentru suma de. . . 1,000,000 Rambursarea loturilor este garantată de GIJVEHMJL IMPERIAL OTOllAIV PREŢUL biletelor:
I	Kilet	.	.	.	Erei.	5
V	Bilete	.	.	.	Erei.	34
25	ttilete	.	.	.	Erei.	448
44)0	Itiletc	.	.	.	Erei.	4445
h i bilet {leiiti-u 44 trageri ■minai 25 frânei Lista oficiala a tragerel se va trimite numai jn de cât franco fie-cărul cumpărător dupe Retragere.
Ori ce câştigător va li Înştiinţat prin taleri gramă chiar In zioa tragerel.
Tragerea va avea Ioc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor.
Îndată dup6 primirea banilor, biletele se vor • adreea imediat cumpărătorilor.
Bilete de bancă şi ori ce timbre fără cscep-ţiune, sunt primite în plata iară orice dilicul-late, cu curs In aur.
Pentru a primi biletul sau biletele, trebue s6 se eespedieze banii prin manda postai, cbăq ue sau scrisoare recomandată la Directorul
Goxxxptoir coiimiei'ciul—
557, UHANDE RUE DE TlKl, 557 CONSI AIYIIi\OI*OLU
CEL MII EFT1N NI NIGER ÎMPRUMUT CE PREMIE
NOUILE LOSURI
CRUCEA ALBA HOLANDEZA DIN ANUL 1888 A EL. 10
AVEND TREI TRAGERI PE AN :
i APRILIE i889	i AUGUST 1889	i DECEMBRIE 1889
Câştigul principal Fr., 10 0,000 In numerar	Câştigul principal Fr., 4 0 0,000 In numerar	Câştigul principal Fr., 10 0,000 ln numerar
Toate platibile fara nici o reţinere
Cel mal mic câştig cu care trebue se iasă fie-care Los, este de fr. 88, urcându-se pana Ia fr, 50, şi prin urmare perderea cepitalulul este cu totul imposibilă chiar în caşul cel mai defavorabil.
Aceste losuri originale se găsesc de venzare la toate casele de Bancă şi de schimb.
iii m lii
CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI
PORTRETE
MĂRIME NATURALA
PORTRETE
xrx
MĂRIME NATURALA
SE EFECTUEZA FORTE ESACT DUPE FOTOGRAFIA TRIMESA
ESECUTAREA IN CEL MULT DE LA 10-14 ZILE
Fotografia remâne neatinsa. Asemănare fidela se garanteaza.
La trimeterea fotografiei trebe alaturat si costul.
Atelier artistic premiat
SIEGFRlED BODASCHER
Wien, II Grosse Pfarrgaste 4.
SOCIETATEA Dl BANALI ARTIFICIAL NI CERAMICA DE COTROCENI
Capital Social: 1,500,000 lei intreg vârsxtt
SOBE DE PORŢELAN
Aceste Sobe fabricatiunea Societatei sunt
CELE MAI ELEGANTE SI EFTINE
A se adresa pentru ori-ce comanda la Direcţiunea Societatei Strada Domnei, No. 14 bis Bucureşti.

Tipografia Ziarului „Bpooa"
Oirant responsabil V. P. Gheorghlu
Tipărit ou cerneala Ch Lorilleux-Clo Paris
www.dacoromanica.ro