ANUL IV No. 972
A TREIA HDITIUNE
a—MBteiitmiiaiiMiii'ragi—aa—a
sa
MERCURl15 (27) FEBRUARIE 1889
NUMERUL IS m NUMERUL ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Bnenresci: La casa Administraţiunet In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 tel, 3 luni 10 lei. In Strelnrtate: La toate officiele poştale dio Uniune, prin mandate poştale.
• Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL BA\l NUMERUL
AMJXCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DiRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agente Hava h, Placede la BOUrse, S
Auunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si rpclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segâsostejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-inuln, \o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
jREDACŢJUNEA
No. 3,—Flatza Episcopiei,—No. 3
âPARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA Ţ IUNEA No. 3.—i'iatza Episcopiei.—No. St.
SCOPUL COALIŢII
UN BUTOIU ISTORIC
A F URÂT!...
POSTA 0P0ZITIUNE-UNITA
HOŢII COLECTIVISTE
DESCOPERITE DE
COMISIUNEA DE INF0BMATII
SCOPUL COALIŢII
Pricepem ca necesităţile unor combinaţiunî şi trebuinţele causeî oposiţiunet să sfătuiască pe unele persoane d’a lucra la formarea unei noui coaliţiuni. Pretindem însă ca această coaliţie să nu ni se recomande în numele principiilor.
1	Am fi priceput dar ca d. Las-car Catargiu să fi legitimat or cum ar fi voit întocmirea unei viitoare c^liţiuni ; atât numai nu pricepem, ca d-sa să fi spus că solu-ţiunea cestiunei agrare ar putea necesita formarea unui guvern de coaliţie.
In adevăr nici o cestiune n’a contribuit mai mult la ruperea coaliţiunei, ca cestiunea agrară. Când guvernul d-lui Ion Brătianu fu răsturnat şi când ne gândirăm la soluţiunile positive de dat cestiunei ţărăneşti, atunci văzend divergenţa de păreri ce exista între grupurile unite, cu toţi ne dete-răm seamă că coaliţia nu poate merge mal departe şi cu toţii re-cunoscurăm necesitatea d’a ne pre-sinta ţării cu programele noastre distincte şi cu ideile noastre specifice.
Fie-care partid publică programul său şi putem afirma că mai ales relativ la cestiunea agrară se detoră pe faţă deosebiri adânci între diferitele partide.
Când apăru „Apelul către ale-gătorI“ şi când România publică manifestul partidului liberal-con-servator, Naţiunea, organul d-lui Dim. Brătianu, trată de reacţionare toate soluţiunile noastre. Reformele noastre nu păreau suficiente Naţiunei, ideile d-lui Carp nu erau destul de radicale ; nici unii nici alţii nu eram destul de interventionisti.
In cestiunea vânzării moşielor Statului, pe când d-nu Catargiu combătea idea d-lui Carp d’a se da sătenilor care să strămută pe alte moşii bani pentru instalaţie, Naţiunea susţinea că d. Carp nu e destul de radical şi că legea vânzării bunurilor Statului nu va produce nici un efect salutar, pe câtă vreme nu se vor da bani la toţi ţăranii împroprietăriţi, chiar ednd ei nu se strănută pe moşii depărtate.
In materie de tocmeli agricole, e bine să reamintim principiile Naţiunii.
Iată ce zicea organul d-lul D. Brătianu la 13 Maiu 1888 :
«O bun» şi înţeleaptă legiuire ar trebui sS regulamenteze cu amănunţime şi în mod practic raporturile dintre săteni şi proprietarii C8l mari».
*S€ se fixeze dar preţuri regulamentare dupe localităţi, peste care, dacă s'ar trece, învoiala sâ fie considerată ca uşurară şi prin urmare isbită de nulitate.»
«Să lăsăm pe locuitorii sătenlamunci or-câte zile s’ar învoi să facă cu braţele «aă vitele, dar să se fixeze valoarea in bani a zilelor de muncă şi valoa-
rea minimală a muncilor cu bucata, iarăşi dupe localităţi».
Toate aceste idei aii fost taxate de noi de socialiste, iar soluţiunile noastre, Naţiunea le-a tratat de reacţionare. Şi reformele noastre, dupe părerea liberalilor, precum şi reformele liberalilor dupe părerea noastră, nu puteau vindeca relele de care suferă populaţiunea noastră agrară.
Şi astă-zi vine d. Catargiu şi propune ca soluţiune la cestiunea agrară formarea unei coaliţiuni pe baza acestor idei absolut neîmpăcate, şi astă-zi voeşte d-sa să resolve cestiunea ţărănească conform cu teoriile d-lui Dim. Brătianu şi cu legea maximului !
Aceste simple observaţiuni sunt suficiente pentru a dovedi că coa-liţiunea în cestiune are de scop răsturnarea guvernului , iar nu resolvarea cestiunei ţărăneşti.
Dacă conservatorii de care vorbim ar fi îngrijiţi de interesele su-Derioare ale ţării şi s’ar preocupa, în adevăr, de soluţiunea însemnatei cestiunî ţerăneşti, ei n’ar uni ’orţele lor cu acelea ale d-lui Dim. drătianu, ci s ar uni cu fraţii lor de principii pentru a asigura is-bânda ideilor noastre comune.
Aceasta ar fi mai patriotic şi mai util causeî ţărăneşti de cât formarea unei coaliţiuni care semnifică pur şi simplu părăsirea programului nostru, renegarea solu-ţiunelor pentru triumful cărora neam angajat se lucrăm.
Această coaliţie ar fi cea mai crudă desilusiune ce s'ar putea aduce acestei ţări, care s’ar încredinţa că angajamentele cele mai solemne nu au nici-o valoare, că programele nu mai semnifică nimic, că cele mal scumpe credinţe pot fi părăsite pentru cel mai uşurel pretext şi că principiile cele mai contradictorii se pot împăca îndată ce e vorba de a ajunge la putere.
DEPESI
NOUL ÎMPRUMUT RUSESC
("Prin fir telegrafic)
Petersburg, 25 Februarie. — O grupă de financiari francezi şi ruşi printre care şi casa Rotchild a încheiat cu Rusia un împrumut de 700 milioane fr. cu 4 0/0 pentru conversiunea împrumuturilor ruseşti 5 0/0.
CAMERA UNGARA
(Prin fir telegrafic)
Budapesta, 25 Februarie. — Camera. D-nii Appony şi Helffy au făcut declaraţiuni pentru a combate aserţiunile unei p&rţi din presa străină, care pretinde că ar exista în Ungaria un partid al cărui punct diriginte, ca politică streină, n’ar fi menţinerea absolută a alianţelor cu Germania şi Italia.
D. Tisza a exprimat bucuria sa sinceră in faţa acestor declaraţiuni, adăogând că presa care este ostila nu va putea se vatăme această a-lianţă, căci ea nu se întemeiază numai pe simpatia popoarelor, ci şi pe interesele bine înţelese ale Statelor care fac parte din aceste popoare. (Aplause prelungite).
EMIRUL BUK AREI
(Prin fir telegrafic)
Petersburg, 25 Februarie. — Emirul Bukarel a plecat la Şakrizial însoţit de o numeroasă escorta de trupe.
CAMERA GREACA
(Prin fir telegrafic)
Atena, 25 Februarie.— Camera e convocată în sesiune extraordinară pentru io Mai tie.
TURCIA SI BARONUL DE HIRSCH
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 25 Februarie.—Se asigură că profesorul Gneist a remi« ambasadei otomane decisiunea sa în afacerea Hir-sch. Această decisiune este favorabilă d-luî de Hirsch asupra trei puncte din cele şase în litigiu şi favorabilă Porţii a-supra celor-l’alte trei. Baronul de Hirsch va trebui să plătească Porţii 25 milioane.
Poarta ceruse 50 milioane iar d. Hirsch oferise 20 milioane.
UN BUTOIU ISTORIC
Istoria ne vorbeşte de diferiţi oameni mari şi mici, care fie-care ’şl avead maniile lor.
Aşa de pilda unul nu<Tcria, până ce nu avea aleturl sticluţa cu rom; altul nu se culca, pânft ce nu facea cruce pe pernă ; cutare trăgea tabac de trei ori pe zi; mai altul se spovedea de patru ori pe luna... şi aşa ma( departe.
Marele cetăţean Ion Brătianu, care—precum se ştie—era foarte versat în istorie, aşa că nu căsca odată gura, fără se pomenească de vre-un reposat, a crezut că cel mal bun mijloc ca se treacă de om mare, este ca se aibă o manie oare care.
In adever comisiunea de informaţii instituită în scopul de a prinde cu mâţa în traistă pe fostul mare vizir a descoperit, cum că acesta nu putea bea apă de Dâmboviţa, ci numa; de cea de Florica.
Pentru satisfacerea acestui soiţi de neputinţă, marele cetăţean punea să i se aduca în fie care zi un butoid cu apă de la via sa favorită.
Pân’aci şeful colectiviştilor nu I de loc in contradicţie cu istoria, care impune fie cărui om mare, ce se respectă, ob igaţia de a a-vea în viaţa de toate zilele o notă originală.
Acolo însă unde toate istoriile rfimân pe jos, este câ celebrul cetăţean nu plătea transportul butoiului în cestie...
Şi se nu credeţ ,‘că butoiul a jucat un rol mic în viaţa colectivistula. de la Florica, de loc.
Mal întâiQ, de pe urma acestei curioase măsuri de capacitate, mare'e partid a suferit unul din ce'e mai mari neajunsuri... In a-dever, cine nu-şi aminteşte de butoaiele sacrificate de Broadwellpe altarul lui Maican?
Cine iarăşi nu ţine minte fraza vizirului :
«Domnule Fleva, dumneata eşti un butoiu fără fund 1»
Mai este ceva: toata lumea se întreba o-datâ : ce caută Ion Brătianu în capul ministerului de resboiQ ? Esplicaţia se găseşte tocmai acum : el voia se reînfiinţeze vivan-dierile, pentru ca să poată cânta:
Eu sunt vivandieră Cu suflet voinicel Şi drept cartuşieră Am un bolobocel!...
Cu cestia butoiului are sS fie lat». După ce s’or mal descoperi şi alte daraveri de felul acesta, Curtea de Cssaţie are să facă tot cum a făcut în poveste Făt-Frumos fetei de Imperat: are s£-i aduc» un butoiu desfundat şi are sS-î zică : «s£ plângi până ce cu lacrâmile tale al să umpli butoiul ăsta!»
Poate s6 plângă mult şi bine I
A FURAT!...
Cu cât se pătrunde mai mult în dosarele guvernului colectivist, cu atât se vede mai limpede, că cele afirmate dol-spre-zece ani au fost adevărate.
Cine ’şî aduce aminte de protestărele de onestitate ale foştilor miniştri, ori de câte ori erail acuzaţi de tâlhărie, nu poate astă zi de cât sS rămână uimit In fata dosarelorce staudeschise dinaintea comisiunei de informaţii aleasă din sinul Parlamentului.
Ba se făcuse chiar o legendă, care a circulat multă vreme, mal cu seamă la straturile inferioare ale cetăţenilor. Se zicea cu multă uşurinţă : «Bine, Radu Mihaid o 0 furând, nu zicem ba ; Cara-da n’o fi el tocmal-tocmaî cinstit; or fi dând jaf primarii, ipistaţii, prefecţii; dar... opriţi-vă, aici, nu vă atingeţi de Ion Brătianu, el e curat ca aurul lămurit prin ulcea, el nu-I vinovat de hoţiile subalternilor lui...»
Legenda aceasta a avut multă vreme consistenţă printre naivi şi chiar printre mulţi creerl mai serioşi. Şi atât de mult se înrădăcinase ea, în cât putea primul ministru să se dea peste cap, să fure ziua în amiaza mare şi tot s’ar fi zis câ ’I cinstit, că se face că fură.
Câcî ce voiţi mal mult de cât următorul fapt?
In plin Parlament Ion Brătianu, strlns cu uşa, declară că a tolerat hoţii, şi cu toate acestea încă se gftsead oameni cari să zică; «Aş! 1 Nu ‘I credeţi, a spus-o din adins, a glumit, nu se poate să fie adevăraţi»
Mal trece o bucată de vreme şi se descoper hoţiile de la ministerul de rss-boiti. Lumea e indignata, opoziţia agită cestia aceasta şi... iarăşi soseşte pri-mul-colectivist, care declară neted că Angheiescu e cel mal bun general, că el nu’l capabil să fure... Curtea de Ca-
saţie îl condamnă, cale de o poştă se vede că Ion Brătianu ascunsese hoţia, şi totuşi legenda circulă înainte.
Ce vroiţi? Marele Colectivist avea o reputaţie stabilită, care nu se putea zdruncina aşa, cu una cu două.
A trebuit ca guvernul tâlharilor să cadă, pentru ca o anchetă minuţioasă şi întemeiata pe dovezi să se poată face. Câcî cum puteai proba că Brătianu are «pufuşor pe botişor,» când şi lada şi cheia erau la dânsul ?
In sfârşit vine la Cameră propunerea de dare ’n judecată. Ce credeţi că fac coletiviştit şi presa lor ? Ei spumează, califică propunerea de infamă, şi striga că Apostolul Liberalismului e victima patimilor vră jmaşe.
Ei bine, lata ca încep să se descopere hoţii,şi nuhoţiîde ale lui Radu Mihaiu, ci tocmai de ale Marelui cetăţean Ion Brătianu.
Şi Încă nu se descoper numai hoţii mari, artistice, hoţii de milioane,cum e de pildă aceea cu contractul Miiller, dar încă se prind hoţii mici : transporturi gratuite de unt, brînză, caşcaval, butoae cu apă şi alte lucruri de gospodărie.
Ei, tot cinstit e ? Tot n’a furat ? Apoi astea sunt curate potlogării, sau cum se zice In Moldova, găinării.
De astă dată tragem nădejde că n’o să ni se mai vorbească de cinstea o-mului providenţial, că legenda şi-a trăit traiul.
Clnd la urma urmei Curtea de Casaţie va pune pecetea condamnărel pe faptele acestui omuleţ, atunci cel puţin va fi o unanimă părere,călon Brătianu n’a fost nici cinstit, nici priceput măcar.
Atunci eticheta, care ’l a stat atâta vreme pe frunte, va fi ştearsă o dată pentru tot d’a una şi Marele cetăţean nu va rămâne de cât un Mare borfaş.
CLERUL RURAL
Ne grăbim a rectifica notiţa dată a ultimele informnţiuni în numerul nostru do ieri, relativă la proectul de lege pentru clerul de mir.
Exact este că d. ministru al culmelor a discutat ieri cu P. S. S Episcop) în biblioteca Senatului proectul de lege; dar nici n’a fost în cestie vre-uu proecttip ai Episcopului Mal-chisedec nici nu putea fi vorba de luarea bisericelor rurale asupra Statului cu o alocare budgetarâ de 2,000 lei pentru fie-care parohie. A lua asupra Statului îngrijirea bisericelor rurale, ar însemna a desfiinţa comuna rurală în o parte esenţială a atri-buţii'orei; şi a trec9 în budgetul Ministerului cultelor care este astăzi numai de aproape 2,300,000 lei cele 2,734 parochiî rurale stabilite prin lege cu câte7,0001ei,ar însemna sporirea acestei părţi a budgetului de o dată cu o sumă de 5 şi 1/2 milioane lei, peste situaţia da astă-zi o evidentă imposibilitate.
In fapt, proectul discutat regulează numai parohiile şi numerul normal al personalului serviciului lor bisericesc, lasă îngrijirea bisericelor ca până acum în atribuţiile comunelor (afară de cele 180 biserici foaste mănăstireşti care sunt de mult trecute în budgetul Statului) şi fixează un minimum de 30 lei pe lună ca salariu al parohului rural, care va fi trecut din oficiu în budgetul comunei rurale.
FOSTA OPOZITIE-UNITA
Am făgăduit erî, că vom demonstra cu articolele publicate de România, că opoziţiunea-unită îşi sfirşise raţiunea de a fi o dată cu răsturnarea regimului colectivist. începem de astâ-zl această lucrare.
lat» ce scria România de la 17 Sep-tembre :
«Ce raţiune, in adever, mai era, ca dupe caderea guvernului dictatorial al d-lui Ion Bratianu, dupe disolvarea Camerilor ce’l susţineai! şi mal cu seamă dupe convocarea alegătorilor, se mai continue Inca acele legaturi intre partide şi se nu poată ele a'şl spune în deplină libertate în faţa corpului electoral cuvîntul lor, programele lor, credinţele lor politice?
«Publicul se întreba cu drept cuvînt: ce scop m ii urmăreşte opozitiunea-unita a-cum după ce opera cea mare a depărtărel colectivilăţel de la cârma ţârei a fost îndeplinită ?
«De cât se continue o coaliliune care nu ’si mai avea raţiune de a fi, nu era mal folositor pentru ţară ca partidele libere şi fără nici o împedicare să se înfăţişeze înaintea alegătorilor fie care cu capitalul, cu ideile, cu credinţele sale, spre a solicita încrederea şi voturile ior ?»
Şi mal departe:
«Opoziţiunea-unită îşi are negreşit multe şi inarl merite pentru lupta îndelungată şi b*rhâLeascâ ce a ţinut cu regimul trecut. Scopul ei insa a fost cu desavirsire îndeplinit prin resturnarea acelui regim.»
HOŢII COLECTIVISTE
DESCOPERITE DE
C01SHM4 DE 110RMAT1I1
Hoţie cu grâul furnisat Matului. Pietre si nisip in loc de grâu. Boambeie lui Brodwell. Complicitatea lui I. C. Bratianu Holie cu untura. Cuiul si ţuica lui I. C.
Bratianu.
Hoţie cu grâul furnisat Statului
Pe zi ce merge se descoperă de către comisiunea de informaţiuni noi hoţii ale regimului căzut. Erî am dat în prima pagină amănunte asupra înfiinţare! monopolului pulberilor, arătând cum Sfatul a păgubit suma de trei milioane, prin a-cordarea acestui monopol d lui Mul-ler; azi avem alte abuzuri de înregistrat. Descoperirile merg repede, căci comisiunea de informaţiuni lucrează cu mare activitate, întrunin-du-se chiar de două ori pe zi.
E vorba de o hoţie constatată în urma unui început de cercetări cari s’au făcut în dosarele ministerului de resbel.
Eată faptul :
Ministerul de resbel avea trebuinţă de grâu; cu această furnisare a fost însărcinat generalul P...
D sa a cumpărat grâul şi l’a predat ministerului de resbel.
Ce se constată însă dupe raporturile oficiale ale comandanţilor de corp, către ministrul de resbel de a-tunci ?
Se constată că generalul P... ca se realiseze un câştig mai mare, a pus petre si nisip în fie-care sac de grâu, aşa ca la predare, sacii de grâu atârnau mai greu şi prin urmare şi plata lor a lost mai mare de cât era valoarea reală.
D. I. G. Brătianu, de şi pus în curentul acestei frustrări în paguba Statului, n’a luat nici o măsură contra generalului P., şi aceasta fiind că d-sa era unul din cei mai credincioşi şi puternici susţinători ai regimului colectivist.
Bombele lui Broadwell — Complicitatea lui I. C. Bratianu
Fostul prim-ministru, care de mai multe ori a fost şi ministru de resbel,—(în toate era special)—cunoştea foarte bine hoţiile lui Maican, încă de la anul 1879, şi cu toate acestea nu l’a dat în judecată.
Se găsesc în dosare rapoartele comandanţilor de corp oare se plângeau ministrului de resbel, câ bombele lui Broadwell erau proaste, că făceau explosie în gura tunului, şi că în loc de foloase aduceau pagube mari armatei; cu toate acestea Broadwell a continuat furnisarea bombelor sale şi Maican n’a fost dat în judecată.
Hoţie cu untura
Acum câte-va luni, am denunţat în ziarul nostru o hoţie cu untura, descoperită la ministeriul de resbel.
Aceasta hoţie s’a constatat că a fost săvârşită tot de fostul general Angheiescu, închis acum la penitenciarul Văcăreşti pentru acelaşi fel de hoţii.
Dar e ceva mai grav în această
descoperire.
Comisiunea a constatat ca s’a taiat resolutiuuea pusă pe contract de d. I. G. Brătianu, care pe atunci era ministru de resboiu.
Untul si ţuica lui I. Bratianu
Gâte-va ciupeli ale marelui Vizir : S’a constatat că d sa a adus regulat în timp de trei ani, untul şi ţuica sa din Florica pe socoteala Statului, transportând această marfă cu drumul de fer.
Aceasta n du nat până la sfârşitul domniei lui 1 G. Brătianu
Se mai constată câ d. I. Brătianu ne putând bea apa caoitalei, îşi a-ducea toi pe complul Stalului zilnic un butoiu cu apă de la Florica.
In sfârşit, în fie care an, un fost inspector poliţienesc pleca la Paris pe socoteala Stalului, însărcinat de a conduce acolo la şcoală pe fii vizi-! rulnî.
| Negreşit că aceste din urma două
www.dacoromanica.ro
I
EPOCA — 15 FEBRUARIE
abusuri sunt nimicuri faţă cu cele ce s'au descoperit cu înfiinţarea monopolului pulberilor, cu furnisarea pietrelor în loc de grâu şi cu bombele lui Broadwell-Maican.
Comisiunea urmează azi cu cercetările.
P.
ECOURILE ZILEI
D. P. P. Carp Ministrul de Externe a lucrat 8ZÎ cu M. S. Regele.
—x—
M. S. Regina a strâns eri pe lîngă densa pe mai multe doamne din societate pentru a lua parte la un mic concert ce s’a ţinut ia palat.
—x—
Sâmbătă regimentul 3 de infanterie va pleca în marş miliiar la Bâ-nessa unde va face exerciţii de tir. —x —
D. general Cernat, comandantul corpului al 2-lea de armată.a trecut eri în revistă regimentul 2l de Dorobanţi.
—x—
C. Pretorian judele instructor de la cabinetul 4, însărcinat cu afacerea de la 5 Septembre, terminând eri instrucţia acestei afaceri a început se lucreze la ordonanţa sa care va fi dată cel mult pâne la sfîrşitul septămânei viitoare.
—x—
Vineri 10 Februarie s’a pronunţat sentinţa de Curtea din Iaşi, în însemnatul proces Başotă.
Curtea, a respins apelul fraţilor Cantacuzino şi a admis apelul Epi-tropie: Institutului Başotă, recunoscând de bun testamentul def. Anastasie Başotă şi condemnând pe reclamanţi la 1000 iei daune. Procesul probabil că va veni şi înaintea Curţei de Casaţiune.
— x—
Parchetul a reuşit eri se descopere şi alte afaceri făcute de banda ce a operat la Kohler, dupe soseaua Măr-cuţei.
—x—
Consiliul comunal a luat hotărârea ca se ceară guvernului autorizarea de a modifica unele dispoziţii din regulamentul asupra percepere! taxelor comunale.
—x—
D. dr. prof. Istrati va publica în cu rend o serie de lucrări şi descoperiri făcute în chimia organică, la labo ratoriul Facultăţei de ştiinţe din Bucureşti.
—x—
In uttimul moment comitetul doamnelor din Craiova s'a văzut nevoit a amâna balul ce era a se da mâine Miercuri la Craiova în folosul împăr-tăşirel României la Exposilia Universală din Paris, fixînd definitiv ţinerea pe Miercuri 22 Febi'uarie curent.
ŞTIRI MĂRUNTE *
Ziarul Berlinez Bcersenzeitung anunţă dintr’o sorginte autorisatâ ca cred tele cerute de guvern pentru artileria de campanie se urc la peste 21 milioane.
—	Guvernul egiptean a decis de a rea-lisa conversiunea datoriei publice privilegiata In nuoi titluri cu 4 0/0.
Negociaţiunile în acest scop vor începe cât mal în grabă.
—	Berliner Tageblatt a publicat la 22 FebruariCi o depeşe din Madrid anunţând cesiunea în favoarea Germaniei de către Maroco, a unul punct din litoralul între Melil şi fruntaria Algeriană, cu scop de a se crea un stabiliment naval şi un port aproape de Caffirum.
Aceasta informaţie e desmintita în mod oficial de guvernul german.
—	Ziarele Navareze dafl detalii asupra revoltei din Villafranca. Revoltanţil care aii cerut liberarea prisonierilor au strigat:
«Jos bogaţii 1 Trăiască Republica !»
Mal multe focuri de revolver aQ fost trase.
Manifestanţii s’au dus apoi la palatul justiţiei ameninţând. In fine geandarme-na intervenind, ordinea a putut fi restabilita. Şase arestări aii fost operate.
Presa judecă situata în Navara ca foarte gravă.
1NTEMPLARILE zilei
DIN CAPITALA
Calcata de trăsură. —O femee anume Anica Zisu a fost calcatâ eri pe soseaua Crivitei de o trăsură particulară. Biata femee a fost dusă la spital; iar conductorul sus zisei trăsuri s'a făcut nevăzut.
Căzut. —Un copil, ce dedea eri zapadâ după o casă din strada Berzei, a căzut jos rănindu-se greii la mâini şi la picere.
Mort subit.— Eri a fost adus la spitalul Brancoveneasa cadavrul unul om îmbrăcat ţărăneşti a căruţ indentitate nu a putut 11 Încă stabilită.
D. d-r-Alexianu a fost însărcinat cu facerea autopsiei medico-legalâ a acestui cadavru.
DIN JUDEŢE •
Viata lung-a. — In ziua de 3 Ianuarie tracut, a Inc lat din viaţă Maria loan Popa, văduvă, din comuna Coseşti, judeţul Muscel, In etate de 110 ani aproape.
Doi nslix'ali. — Costantin Pruteanu, văduv, din comuna Oţelent, judeţul Fal-ciQ tn seara de	Ianuarie tn-cut, făcând
foc la sobă, a astupat hornul şi s'a culcat împreună cu duo! copil ai sei, un băiat de 8 ani şi o copila de 10 ani. A duoa zi s’afj găsit morţi tatăl şi copila ; iar băiatul se află sănătos.
Trei o dala.— In noaptea de 30 Ianuarie trecut, Maria, soţia lui Şerban Radu, din comuna Pâuleştl judeţul Prahova, a născut trei copil, duol bâeţi şi o fată. Tustrei afl murit, iar muma se află tn viaţă.
DIN STREIN ATATE
Mort de frica.—Un curios accident s'a
Întâmplat la Solliespont .(Franţa). Un catâr Inhamat la o trăsură a murit subit de lrică întâlnind Elefanţi circului Pinder.
O explozie. — O explozie teribilă a is-butnit la 22 Ftbruarie tn mina de la Eme-renzeche (Bohemia) lângă Bilin ; trei din lucrători au fost omoriţl earâ cinci alţi greO răniţi.
Logodnicul împărătesei. — Un intendent al d-nel baronese de Vatry anume Andrei Gradi locuind în Paris slrada Hoche No. 63 fiind bolnav de cât-va timp de tifos, a fost atins de fenomene foarte vio lente de alienaţie mintală.
Acest nenorocit servise tn 1870-71 tn dragonil Împărătesei Franciei,'şijde atunci remase cu un fel de admiraţie profundă pentru împărăteasa Eugenia. Toată nebunia lui constă In acea casă credea logod-dicul Împărătesei.
In timpii din urmă accesele nebuniei sale devenind furioase, acest nenorocit a fost condus la casa de nebuni din Paris.
O RECTIFICARE
In privinţa duelului întâmplat intre d. Căpitan C. şi sub-locotenentul M. publicârdu-se mal multe arnânunte greşite In Na. nostru de la 12 Februarie, ne simţim datori astă-zl, ctnd suntem în poziţie de a da notiţe exacte, să facem următoarele rectificări :
Cauza duelului sunt mal multe o-fense ce sub-locotenentul M. ar fi făcut d-lul căpitan C., care nici nu ’l-a cunoscut personal, de cât pe teren.
Prin urmare este bine lămurit, că nici o dată dumnealor n’au fost In re-laţiuni de cunoştinţă măcar.
Cînd dar, s’a zis că «sub-locotenentul a abuzat de încrederea ce-I dedese căpitanul şi i-a necinstit casa»,—s’a zis rău, de vreme ce nici nu se cunoşteau personal.
Aceiaşi declaraţie a făcut-o chiar şi sub locotenentul după ce a fost rănit, aflrmtnd că aceasta se datoreşte numai unor camarazi rău-voitorl, cari au inventat această farsă, fără ca In realitate d-sa să aibă vre o culpă.
HOŢIILE
DE LA
EFORIA SPITALELOR CIVILE PROCESUL LUI V. RADULESCU
Am dat eri darea de seamă complectă a procesului de mai sus. Credem că e interesant de a reproduce aci rechisiloriul complect pronunţat de d. procuror Voi-nescu cu ocasia acestui proces.
Onor. magistraţi.
«înainte d’a vă spune vina iul Rădu-lescu, trebuesă’i mulţumim. Râdulescu ne a procurat ocasiunea d’a penetra la Eforie d’a pătrunde In acel sanctuar In care de ani de zile nu călcase picior profan de inspector financiar.
De ia Rădulescu a început instrucţia care s’a întins asupra lui S M hâlescu.
Daca Râdulescu nu ar fi comis atâtea deturnări şi falşurl care trebuiau fatalmente să se dea odată pe faţă. poate că nu am fi pus mâna pe firul hoţiilor îngrozitoare comise de S. Mihălescu.
Instrucţia trecând de la unul la altul crezuse de cuviinţa să nu despartă doi funcţionari prevaricatorl ai aceliaşî administraţiuni ; şi ministerul public care nu se preocupă numai de pedeapsa autorului unui delict, dar are îa vedere şi exemplul care pe viitor previne răul, văzuse un avantaj In conexarea ambelor afaceri, socotind că ar fi fost de cel mal bun efect d’a obţine In a ceinşl zi o dublă condamnare.
Conexarea însă avea şi un desavan-tagiii:
Atenţiunea d-v. fiind captivată de mult interesantul S. Mihălescu, Râdulescu ar fi rămas în umbră ; v’ar fi părut mai mult nenorocit de cât culpabil, şi poate aţi fi fost dispuşi la o excesivă indulgenţă când aţi fi văzut pe aceiaşi bancă pe piticul Râduiescu alături cu S. Mihălescu colosul.
D-v. hotărând disjungerea ambelor afaceri, aţi restituit fie-cărei din ele a-devăratele sale proporţiunî. Veţi avea în vedere că Rădulescu a deturnat sume însemnate de oare-ce casa pensiu-nelor este în pagubă cu 20,000 fr. iar casa milelor cu 60,000 fr. Veţi considera că aceste sume nu le a deturnat Intr o zi pentru a întâmpina vre o ne-voe urgentă, într’un moment fatal, ca să mă, servesc de o expresie scumpă celor de soiul d sale.
Sunt ani de zile de când, pentru & ascunde deturnările sale şi a le putea continua în linişte, Râdulescu falşiflca registrele şi toată comptabilitatea serviciului Încredinţat luî.
Când va veni momentul să apreciaţi culpabilitatea sa, ve,ţi şti să arătaţi că justiţia, pe care un pictor din vechime a represintat’o şchioapă de un picior, poate une ori să întârzie, căci multe obstacole se pot ivi în calea ei dar când vine ora rafuelel nici una diD crimele acumulate In lipsă’! nuremâne necân-târilă In cumpăra el.»
Apoi d. Piocuror aana'isat punct cu punct toate probele de culpabilitate ce sunt In contra lui Vasiie Râdulescu şi a probat că toate sunt reale.
In urmă adaogă:)
Dacă cazul lui Râdulescu ar fi un caz iso'at m' ş putea opri aci, v’aş spune: fapt-1* sunt constatate, delictul.este patent: D-v. hotârlţi. Nu aş mai arunca tn balanţa justiţiei greutatea stăruinţelor noastre pi ntru o severă pedeapsă. Este Insă In interesul justiţiei şi al societ -ţei pe care o apărem aci ca ’-v. se ştiţi tot adevărul. Nu aş crede că 'mi ara îndeplinit toată datoria dacă nu v’aşl spune ca Instrucţia când a Început a informa în afacere a căzut peste un adevărat cuibar de hoţii.
Nu voi se vorbesc astăzi de S. Mihălescu care ne va ocupa mal multe zile septămâna viitoare, dar de la S Mihălescu in jos în toată administraţiunea inferioară a Ephoriei şi în toate ramurile acelei administraţiuni jaful domnea. Singurul Râdulescu a fost tradus înaintea d-v. pentru că nu s’a putut aduna dovezi de cât In contra lui Râdulescu care a furat sume mal mari, care ţinea comptabilitatea pensiunilor şi a milelor pentru că culpabilitatea lui Râdulescu este scrisă cu mâna sa In aceste registre. Dar dacă indiciile pe care Instrucţia le a cules în contra celor-Valţi nu ne «fi părut suficiente pentru a ’i traduce înaintea justiţiei, ele sunt suficiente pentru a ne autorisa să vă spunem cât de adâncă este gangrena, şi se dăm strigătul de alarmă.
Aţi auzit că numai 115 mill erafi auto-risateîn mod regulat de către administraţia superioară a Eforiei, dar In realitate se distribueafi 327; numărul milelor neautorisate este de 222, adică a-proape îndoit de numărul milelor au-torisate; şi sumele ast-fel deturnate numai în cel trei ani din urmă se urcă la 60,000 fr. Aceste sume nu afi fost deturnate de singurul Rădulescu. Marto-ruTheodor Ponea care înanul din urmă a ţinut registru milelor şi distribuea milele după registrul alfabetic dresat de Rădulescu, ne a numit mai mulţi funcţionari care veneafi se încaseze mili pentru titulari fectivî. Unii veneafi cu 5 sigilii;alţi cu 4, cu 3; pânăla cusă-torul de dosare care venea cu 2 sigilii. Reţeaua se Întindea şi la cele l’alte &d-ministraţiunl. Ascultaţi pe d r Grigo-rescu care fiind mal mulţi ani în serviciul spitalelor a avut ocazie se observe jafurile ce se făceau In acele adminis-traţium, Bolnavii sunt încălziţi şi hrăniţi. Dr. Grigorescu a observat adesa-orl că hrana era insuficientă şi de proastă calitate a observat că sălile bolnavilor nu erafi încălzite. Văzend că se fură din încălzitul şi din hrana bolnavilor s’a revoltat, a încercat se protesteze, dar 'I s'a respuns să "şi vază de treabă căci alt-fel..Argumentul era fără re-
plică.
Noi exprimăm recunoştinţa noastră d-rulul Grigorescu pentru ci a fostu-nul dintr’acel care afi avut curajul se reveleze justiţiei cele ce ce petrec-au la Ephorie In timpurile din urmă. D nul Grigorescu ne a permis se întrevedem cât de numeroşi erafi acel care muşcafi din pâinea pe care pomana publică o distribue seracî şi desmoşteniţî. D-rul Grigorescu ne învaţă cât de strâns tre-bue se fie pe viitor controlul şi supravegherea autorităţilor superioare asupra celor prepuşî la administraţiunea averei şi la mânuirea fondurilor Epho-rieî. Şi noi d-lor magistraţi destul timp am lasat burueana să să intinzâ. Grădinarul diligent o curăţă de mică şi o dă la o parte. Noi nu am fost grădinari diligenţi; am lăsat burueana se coprin-zâ toată grădina noastră, se dea ramuri puternice şi insolente. Acum trebue se punem sapa la rădăcină şi se dăm din toată puterea.
Faceţi astăzi un exemplu care se folosească şi acelor funcţionari al Ephoriei pe lângă care Instrucţia a trecut fără a ’i atinge. Aceea se se grăbească se retntre pe calea cinstită şi se mulţumească cerului care a vrut ca d’astă dată furtuna se treacă peste capetele lor şi se ’i lase nevătămaţi.
In numărul nostru de pol mâine vom începe a publica un roman nou plin de mişcare şi foarte original, intitulat :
I111U11 1111 LIII
DE CĂPITANUL
MAYNE-REID
Suntem convinşi că această operă va interesa foarte mult pe cititorii noştri, căci ea cuprinde, pe lângă o intrigă de amor forte mişcătoare, un studiu atrăgător asupra moravurilor cubane.
IN FORMAŢIUNI
Eri comisiunea de informaţiunl a lucrat la curtea de compturi, cercetând mal multe dosare privitoare la socotelile diferitelor ministere.
Azi comisiunea va lucra la ministerul de finanţe.
Demisia Principelui Dem. Gr. Ghika, fiind refuzată de d. ministru de interne, d-sa îşi a reluat eri funcţiunea de Efor al Spitalelor.
D. doctor Assaki îşi a dat eri demisia din toate funcţiele ce o-cupa.
D-sa a şi plecat tot eri la Paris.
Cauzele caro l’au făcut pe d. Assaki a reveni asupra hotărâre! luate de a ’şi retrage demisiunea sunt : destit tirea medicului sâu secondai- d. d-r Kiriac, şi chemarea de a'.vi face stagiul în armată ca medic stagiar.
—JAB—
Directorul şi proprietarul ziarului Telegraful Român a fost rugat de mal multe ori să ia parte la discuţiile şi la intrunirile de la clubul liberal-naţional-colectivist,
www.dacoromanica.ro
dar d-sa a refusat formal zicând că n’are timp să vie.
Divisiunile în partidul colectivist urmează, precum se vede.
Eri fostul prefect al poliţiei capitalei d. Dimitrie Moruzi, a bătut In stradă pe fostul seu agent Stoe-nescu, pe care ’1 acusă că ar fi spus minciuni în contra d-sale cu ocasiunea instrucţiei afacerol de la 5 Septembre.
Mal mulţi trecători au oprit pe d. D. Moruzi de a continua.
D. Eliseu Donicî, director al pre-fectureî de Fălciu, dându’şl demisia din acel post va candida la colegiul de deputaţi rămas vacant prin numirea d lui Teleman ca prefect al Romanului.
D. Donicî, bine cunoscut în judeţul Fălciu, are cele mai mari şanse dfa reuşită, în contra candidatului liberal, care nici nu e încă fixat.
Noi amănunte asupra mişcăreî judecătoreşti :
D. Menelas Dedu, fost magistrat, este numit preşedinte al tribunalului comercial de Ilfov în locui d-lul C. G. Stefănescu, trecut la altă secţiune.
D. Nenoveanu, judecător de instrucţie la Vlaşca a fost permutat în aceaşi calitate laJMuşeel, In locul judecătorului de instrucţie de acolo care trece ca preşedinte.
D. Niculescu Dorobanţ, supleant la Dolj, a fost numit procuror pe lângă acest tribunal.
D. N. A. Brăiloiu, licenţiat în drept, este numit supleant la Dolj în locul d-lul Niculescu înaintat.
D. Stavri Predescu este numit supleant ia Vlaşca.
D. Băbeanu grefier laTurnu-Se-verin,este numit substituţia Buzău.
Zilele acestea vor mal apărea şi alte decrete privitoare la curtea de Apel din Iaşi şi tribunalul Covur-luî.
Se vorbeşte de înlocuirea primului procuror din Galaţi, faimosul ocrotitor al bandelor de la 11 Maiu 1887.
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 14 Februarie 1889
Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşe-diuţa d-lul general Fiorescu.
90 Senatori faţă.
D. C. liudisleanu, dă cetire raportului comisiei de anchetă parlamentară însărcinată cu cercetarea celei din urmă alegeri a col. l-iu de Senatori din Tutova, conchizend la validare.
In consecinţă se proclamă Senator d. M. Sturdza.
D. loan Ciuflea adrseazâ ministrului Cultelor, următoarea amintire :
Precum omu nu cunoaşte nici ceasu morţii, nici felul ei,—tot asemenea şi noi, simplii muritori, nu putem şti nici cînd vom muri, nici de ce vom muri,—de acea 'ml permit, înainte de moarte, fie naturală, fie violentă, a Împrospăta In memo* ria d-iul Ministru al Cultelor şi Instrucţiune! publice, rugăciunea ce i-am adresat, şi promisiunea ce a dat, cum că tn campania de lucru a acestui an, va face-a se continua restaurarea glorioasei şi istoricei Catedrale Mitropolitane dm Tirgo-vişte,—precum şi clădirea unul gimnasifi de Stat, în conditiunl de a deveni Liceu.
D. P. Gradlsteanu adresează guvernului o interpelare, asupra interpretare! legel pensiunilor.
D. St. Greceanu cere e se lua In cercetare de urgenţa proiectu de lege pentru subvenţia acordată Ateneului român.
Urgenţa se primeşte.
Se votează împâmîntenirea d-lul N. Sandu-Popa, romîn din Transilvania.
D. G. Sturza îşi desvoltă interpelarea sa în privinţa moliciune! cu care se aplică legea poliţiei rurale, ceea ce face ca furturile de vite se ia proporţiunî înspăimântătoare, zădărnicind ast-fel propăşirea a-verei săteanului. Pentru care cere ca guvernul să ia măsuri mal drastice pentru aplicarea tn toată puterea a legilor menite a garanta liniştea şi averea proprietarilor şi locuitorilor rurali.
D. Th. ltosetti prim-ministru, recunoaşte că apiictţiunea legel asupra poliţiei rurale comunale Iasă de dorit şi pe ameurea agenţii comunali daO chiar dovezi de o Y novată slăbiciune. Guvernul îşi dă toate silinţele să combată, pe deoparte apatia oare-cum firească oamenilor noştri; iar pe de alta, a stârpi răni pe unde se produce din rea credinţa, prin pedepsirea nemiloasă a agenţilor vinovaţi. De altminteri proeclul de reorgamsare administrativă, are de scop a face să dispară părţile slabe ale orgmelor administrative şi printr’o privighere constantă să poate spera o Îmbunătăţire grabnică a actualei stări.
D. I*. Grariisteanu îşi desvoltă interpelarea sa în privinţa târgului de laStrehaia din Mehedinţi la care are drept acea comună în virtutea unul chrisov dat de loan
Constantin Bassarab şi ţinerea căruia este impedeeatâ de comuna oraşului T.-Seve-rin prin felurite intrigi administrative foarte vătămătoare comunei Strehaia şi intereselor locuitorilor ce o înconjoară. Cere guvernului a pune capăt acestor neo-rânduelî.
D. Th. Koseltî prim-ministru, declară că In această afacere ne aflăm tutr’adevăr faţă cu o anomalie provocată de consiliul comunal de Strehaia, care nu voeşte a se supune decisiunilor consiliului judeţean. Cu toate acestea nu e de părere a se reprima cu rigoare neascultarea comunei Strehaia, care îşi apără interesele clopotniţei sale tn potriva intereselor generale judeţene şi publice, ci e de părere a se găsi un termen de mijloc de a împăca interesele comunei cu ale judeţului, acor-dându-se Strehaiei un târg mensual regulat cu o supraveghere serioasă. Pentru care ministerul de interne va da cuvenitele instrucţiuni.
Incidentul se închide.
Se procede la alegerea unei comisiunl pentru transformarea propunerel d-iul V. A. Ureche asupra conservarel monumentelor naţionale, în proect de lege.
Sunt aleşi în această comisiune : Prea Sfinţitul Melchisedek al Romanului, d-niî G. Boeresou, C. Esarcu, St. Grecianu şi V. A. Ureche.
Şedinţa se ridică laăore, anunciându-se că mâine Senatul va lucra în secţiuni fără a ţine şedinţă publică.
CAMERA
Şedinţa de la 14 Februarie 1889
La ora 11/4 şedinţa se deşchide sub preşedenţia d-lul vice-preşedinte Pogor, fiind de faţă 110 dd. deputaţi.
Se îndeplinesc obicinuitele formalităţi.
D. IJobeica, cere urgenţa pentru o petiţie a mal multor târgoveţi din Botoşani, care cer se fie scutiţi de plata em-baticurilor pe proprietatea Statului.
Urgenta se respinge.
D. P. Cernatescu, interpelează pe d. ministru de domenii asupra lipsei de porumb, de oare sufăr locuitorii mal multor comune.
D. P. Carp, respunde, că or de câte ori guvernul a văzut că e o nevoe reală, & căutat s’o satisfacă.
D. Nucsoreanu, asupra ordinel de zi, zice că n’are se mal dea bani de al Statului pentru fortificaţii. .
D. Pogor. Asta-i altă vorbă !
D. Nucsoreanu. Ba-I tocmai aia !... A bon entendenr, salut I (Ilaritate).
Se citeşte proeclul pentru modificarea unor disposiţiun! din legea spirtoaselor. Ne cerând nimeni cuvântul, se pun* la vot legea In total.
Resultalul voiului
Votanţi 119 Majoritate absolută Bile albe pentru Bile negre contra
60
94
25
Deci adunarea a primit legea.
Se pune la vot alegerea încă a 7 membri pentru comisiunea însărcinată cu controlarea lucrărilor fortificaţiilor.
Se aleg dd. I. Lahovari, I. Negruzzi, G. Râceanu, D. Sturza, Tache Ionescu, P. Ene şi I. Lecca cu câte 57 voturi, fiind şi 68 bile albe. Fiind-câ Insă această alegere este la al doilea scrutin, dd. deputaţi de mal sus sunt aleşi, de oare-ce se cere numai o maioritate relativă.
Se pune la vot un credit de 56,781 lei, bani 15 pentru plata a diferite cheituell făcute de ministerul finanţelor.
Resultatul votului
Votanţi 124
Majoritate absolută	63
Bile aibe pentru	67
Bile negre contra	57
Prin urmare creditul s’a votat.
Ministerul cultelor şi instrucţiune! publice, cere un credit de 10,000 fr. pentru dărâmarea turnului Goliel din Iaşi
D. N. Ionescu, combate acest proect, pe moliv că se dărâmă fâră a se reedifica. Iaşii sunt cetatea cu mal multe turnuri şi clopotniţe,aşa câs’ar putea numi oraşul clopotniţelor...
O voce. Ba al clopotarilor !...
D. N. tonescu. Clopotniţele cu clopotele lor resunâloare sunt semnul independenţii ce am avut tot-d’a-una faţă cu nordiile barbare!... (Ilaritate).
In vremea asta, d. Alexandrescu-Iaşi, vorbeşte. D. preşedinte sună clopotul.
D. N. Ionescu, m’aţl întrerupt d-lo preşedinte ?
D. I'ogor, am sunat pentru d-nu A-iexandrescu.
D-nu N. Ionescu, d. Alexandrescu mal bine s’ar gândi la ce are să-mi răspundă. (Ilaritate). Căci aş voi se aud vorbind pentru dărâmare fără mandatuKieşenilor !
D-nu D. Alexaudrescu-lasi. EQ n'am mandat de la Gulia I (Ilaritate).
D. N. Ionescu. Golia este la Iaşi spitalul de nebuni... Asta ar mal trebui ca deputaţii guvernului se aibă şi mandat de la Golia !... (Ilaritate).
D. D. Alexandrescu, Am zis că n’am mandat de ia Golia ca d-v.!
D. N. Ionescu. La asemenea grosolan* insulte n’am ce respunde !
D. l’ogor. D-le Alexandrescu, nu mal întrerupeţl!
D. Nucsoreanu. Fiţi mal parlamentari!
D. N. Ionescu continuă apoi Încă o bucata de vreme vorbind pentru clopotniţe şi sfârşeşte cerând să nu se dărâm* acea a Goliel.
D. T. L. Maiorescu, răspunzând d-lul Nicoiae Ionescu, arată în câte-va cuvint* că nu e vorba de nici o dărâmare, ci numai de o restaurare. S’a cerut dărâmarea acelui turn al Goliel, dar comisiunea de arhitecţi din care făcea parteşi d.M. Tzoni s’ati pronunţat contra. De aceia a fost însărcinat d. Aihitect Gavrilescu, ca să Iacă planurile de restaura"e azizulul moment.
D. M. Kogaluiceauu face istoricul diferitelor biserici şi turnuri din ţară. D-sa arată, cum la biserica Sf. Nicoiae se citea sfîuta letargie şi In limba Slavonă.
Aceste motive ti silesc pe d sa, ca să fie tn potriva dârâmârel monumentelor ortodoxe.
D. M. Tzoni arată că ar fi trebuit să s# treacâ în proect, că e vorba de o restaurare, iar nu numai de dărâmare. Cu toate acestea, d-sa nu se pricepe de ce se cere
14,000	fr. în total.
D. T. Maiorescu explică cum staO lucrurile. Când am intrat In minister, zic* d-sa, am primit o mulţime de telegrame care tmi spuneaQ că turnul trebue dărâmat de urgenţă. M’am adresat atunci la d. locot.-co onel Langa, care era preşedintele comisiunei interimare şi fam întrebat cât ar costa lucrarea gospodăreşte. D-sa ’ml-a răspuns că 30,000 fr. I... M’am speriat şi ara întrebat daca nu s’ar putea da tn licitaţie. Ce gândiţi că s’a dat la licitaţie? 28,000 fr. I Tocmai atunci m’ara
EPOCA — 15 FEBRUARIE
adresat la d. Gavrilescu, care o face pe 14.000 fr. Acum, dacă —în interesul finanţelor ţârei — d. Tzoni poate găsi pe cine-va oare s’o facă ma! eftin, îl voih fi recunoscător.
Aceasta ca explicaţie la obiecţiunea că suma e prea mare.
Se înţelege apoi câ e vorba numai de o reparaţie parţiala şi de restaurare.
Discuţia se închide şi creditul se pune la vot.
Resultatul votului
Votanti 111
Majoritate absolută	56
Bile albe pentru	71
Bile negre contra	40
D. Th. Hosctti primul ministru, citeşte decretul prin care sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare se prelungeşte până la 15 Martie.
Şedinţa se suspendă pentru 5 minute.
La orele 4 1/2 Camera trece In secţii.
Quidam
D E P E S I
DOUE PRÂNZURI
.	(Prin fir telegrafic)
Berlin, 25 Februarie. — împăratul a prânzit şi a jucat vist erl la mareşalul Moltke; el prânzeşte azi la principele Bismarck.
SERBIA SI BULGARIA
(Prin fir telegrafic)
Belgrad, 25 Februarie. — Delegatul bulgar a declarat ministrului afacerilor străine că Bulgaria nu poate să accepte condiţiunile Serbiei relative la importul vitelor, cât timp condiţiunile veterinare In Bulgaria nu vor fi regulate.
D. MijatovicI,luând act de această de-claraţiune a Bulgariei, a exprimat părerea sa de răi ca trebue să se amâne această regulare atât de importantă din punctul de vedere al intereselor reciproce şi al raporturilor comerciale.
EXPEDIŢIA ACINOFF
(Prin fir special)
Textul oficial al declaraţiei Rusiei.
Petersburg, 25 Februarie.—Ziarul 0-ficialal Imperiului făcând o expunere a conflictului ivit Intre Acinoff, comandantul expediţiei de voluntari ruşi In Abisinia, şi autorităţile franceze, constată câ conflictul a fost provocat prin purtarea nesocotită a lui Acinoff, asupra cărui organul oficial al guvernului rus aduce următorul comunicat:
Guvernul rUs a rămas cu totul străin de expediţia Acinoff : când acesta avu Îndrăzneala a da consulului francez din Port-Said asigurarea că întreprinderea sa era încuviinţată de guvernul rus, a-cesta s’a grăbit a însărcina pe reprezentantul săd din Cair, consilierul de Stat Cojander, a încunoştiinţa pe agentul Franciel din Egipet, că asigurările date In această privinţă de Acinoff sunt mincinoase.
La 24 Ianuarie, însărcinatul de afaceri al Rusiei la Paris telegrafie, In urma unei comunicări a guvernului francez, că după descinderea trupei lui Acinoff In sinul Iadjura, autorităţile franceze ’l au somat a depune armele de prisos, el însă se opuse la aceasta şi porni spre Sagalo, unde arboră pavilionul comercial rus, declarând că a luat acest ţinut In stăpânire în puterea unei învoieli cu căpăteniele indigenilor.
Autorităţile franceze văzând că Acinoff urmează a se opune somaţiunilor lor, se adresară la Petersburg cu rugăciunea că guvernul rus să eserciteo presiune asupra lui Acinoff, declarând In acelaşi timp, că va putea rămâne la Sa-
galo de va preda armele de prisos şi de
va recunoaşte suveranitatea Franciel asupra acelui ţinut.
Asupra acestora guvernul rus a declarat, câ împărtăşeşte cu totul demersul şi măsurile autorităţilor franceze, care Insă din cauza depărtărel şi inter-venirel unor nuol incidente supărătoare aii fos nevoite a procede contra lui Acinoff, cu care prilej ad fost ucişi cinci ruşi fiind şi cinci răniţi.
Ambasada Franciel declarase că, guvernul Republice! nu se opune nici de cum la descinderea expediţiei pe teritoriul francez, întru cât s’ar face a-ceasta în conformitate cu prescripţiu-nile legale.
In sfârşit, guvernul francez ’l-a declarat gata a face toate înlesnirile pentru transportul tovarăşilor lui Acinoff la Suez, pentru care sfârşit s’a trimes acolo un oficer din marina rusă, spre a lua măsurile de rapatriare la Odesa a oamenilor.
Ziarul oficial încheie această expunere cu declaraţiunea ca, respunderea ciocnirel cade cu totul asupra Iul Acinoff şi că, incidentul de la Sagalo nu va avea nici o urmare asupra relaţiu-nilor Rusiei cu Francia.
UN ANIVERSAR1U
(Prin fir telegrafic)
Sofia, 26 Februarie.—Azi dimineaţă, un servicii! a avut loc la catedrală cu ocasia zilei naştere! principelui.
Numeroşi popi oficiaţi In presenţa tuturor ofiţerilor garnisoanel, a funcţionarilor Statului şi a unei mulţimi considerabile.
V1S1TE IMPERIALE
(Prin fir telegrafic)
Londra, 26 Februarie. — Corespondentul ziarului Standard la Berlin crede a şti că Wiihelm II va merge să vi-siteze pe regina Engiiterel In luna lui Iunie viitor. Apoi va avea loc întrevederea Iul Wiihelm II cu Tarul.
PRIM'IUL ALEXANDRU DE BAT-TENBEHG
(Prin fir telegrafic)
Londra, 26 Martie. — Acelaşi corespondent zice câ câsâtoria principelui de Battenberg cu d-şoara Leisinger s’a celebrat ia 6 Februarie la Menton. Căsătoriţii vor resida tot-d’a-una afară din Germania.
Principele a renunţat la or-ce ambiţiune politică.
MARINA G E R M N A
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 26 Februarie.—In starea suplimentara ce trebue să fie In curând supusă consiliului fedral, şi a cărui credit total se urcă la aproape 22 milioane, s’ar fi hotărât şi pentru separaţiunea autorităţilor superioare ale marinei în-tr'un comandament superior şi un oficiu special al marinei pentru adminis-raţie.
PARLAMENTUL UNGAR
(Prin fir telegrafic)
Budapesta, 26 Februarie. — Camera discutând articolele 24 şi 25 din legea militară, d. Gajary depune o resolu-ţiune care cere se se ţină mal multă socoteală de limba ungureasca In exa-mele voluntarilor de un an pentru gradul de ofiţer.
Ministrul apărării naţionale se declară autorisat să accepte această resolu-ţiune. El desvoltă.ca şi ministrul Csaky
concesiunile destul de însemnate făcute voluntarilor de un an atât în privinţa limbei ungureşti cât şi In privinţa anului II de serviciu.
TURCIA SI B ARONI L OE1IIRSCII
(Prin fir telegrafic)
. Berlin, 26 Februarie. — D. Gneist menţine In decisiunea sa relativa la arbitragiul şefi Intre Turcia şi C-ia. de Hirş, validitatea juridică a concesiunii Hirş, care fusese contestată de Poartă.
EXPED11IA WISSMANN
(Prin fir telegrafic)
Alexandria, 26 Februarie. — Căpitanul Wismann a sosit la Alexandria şi a plecat la Cair unde va înrola vr’o suta de negri.
Astă-zl la Cameră să pusese la vot eâte-va credite pentru plata unor sume dobândite în contra Statului.
Nimeni nu s’ar putea gândi a răspinge asemenea credite orî-c&ruî guvern ar li, şi nimeni nici nu cutezase să ia cuvântul contra.
Cu toate acestea toţi amicii d-lul Catargiu aii votat contra.
Aceasta dă o idee de mobilul si valoarea acestei opositiunl.
*
Camera a lucrat azi în secţiuni ocupându-se de legea pensiunelor militare.
Două secţiuni care nu sfârşiseră discuţiilnea legii toemelelor agricole aii luat în cercetare această lege.
*
Mâine la ordinea zilei a Came-riî sunt înscrise proiectul de lege în contra cumulului şi proiectul de lege pentru vânzarea moşielor Statului.
Şedinţa de mâine va fi probabil ocupată cu legea în contra cumulului şi legea cea-l’altă. va veni în discuţie probabil poimâine.
*
Comisiunea de anchetă aleasă pentru a constata ingerinţele făcute cu ocazia alegerel d-lul Las-car Veniamin, s’a întors azi dimineaţă din Roman.
Iată ce a constatat comisiunea :
Toţi acel care au iscălit con-testaţiunea în contra alegere!, au susţinut că toate denunţările lor sunt exacte. Ei au adăogat că în-tr’adever au fost împiedicaţi de a vota de către agenţii d-lor Nădejde şi V. G. Morţun, deputaţi socialişti;
Că mal mulţi învăţători săteşti şi preoţi au fost bătuţi şi insultaţi de nişte unguri din Săboani formaţi în cete şi plătiţi de domni de mal sus.
Iar totl acel care aii semnat
protestele presintate Camerei de către d. V. G. Morţun au tăgăduit că au iscălit asemenea proteste şi au zis că nu recunosc acele iscălituri ca ale lor.
In urma descoperirilor acestea, i comisiunea de anchetă va face un raport care va conchide ia invalidarea alegere! d-lul Veniamin Las-car.
Acest raport va fi depus poimâine pe biroul Camerei.
IC
Amintim că mâine seară la 8 ore şi jumătate, deputaţii majorităţii şi-au dat întâlnire la Otel Imperial pentru a avea o consfătuire intimă.
*
Vestitul asociat în toate tripotagiile colectiviste, v-Eugeniu Carada» frate de cruce al fostului prim ministru, a fost descoperit că a comis mai multe gheşefturi.
Până ce vom publica aceste gheşefturi, vom putea zice numai că ele sunt arhiprobate şi că în fine s’a putut pune mâna pe un faimos bandit colectivist care a scăpat pân’acum de toate urmăririle şi de toate constatările de inspecţiuni făcute până azi.
*
D. prirn-procuror Voinescu Boldul- îşi va face astă seară chiar rechizitoriul său în afacerea de la 5 Septembre.
D-sa după aceasta va pleca poimâine împreună cu prefectul judeţului, d. Beldiman, pentru a face o inspecţie în comunele rurale, spre a vedea spiritele ţăranilor acum când ne apropiem de primă-vară.
IC
E vorba de numirea fostului prim procuror Dobriceanu în funcţiunea de preşedinte al secţiunii a doua pe lângă tribunalul Ilfov, în locul d-lul Râmniceanu actual p reşedinţe la această secţie, care trece ca procuror de curte în locul d-lul Spiru Eftimiu decedat în Algeria.
IC
Azi la d. judecător de instrucţie Tătăranu s’a făcut o confruntare generală între Antoniu, Soare şi Gonciu.
Individul Gheorgbe Soare acuză pe Gonciu că i-ar fi scris se vie în Bucureşti, şi că l’ar fi pus la cale se declare acea ce a declarat acum o lună la instrucţie.
Precum se vede mal mare încurcătură nici nu se poate.
In toate cazurile afacerea crimei din strada Soarelui se va sferşi peste vre-o 4 zile, ast-fel că vom scăpa de toate contradicţiile care s’aii născut în urma el.
*
Azi noui magistraţi care aii fost numiţi, au depus jurământul.
#
Viitoarea mişcare judecătorească
va coprinde şi pe primul-preşe-dinte al.curţii de apel din laşi, care va fi pus foarte probabil în disponibilitate.
In locul său va fi avansat un membru al curţii de apel din Iaşi.
*
D. Ministru de resbel cercetând versiunea răspândită că autorităţile militare ar fi silit pe d. d-r. Asaki să facă serviciul în armată şi constatând inexactitatea acestei versiuni, va da un comunicat care va apare mâine în Monitorul oficial.
*
Un mare număr de săteni din Roman au rugat pe d. C. Dobrescu (Argeş) să vie în districtul lor îndată ce se va invalida d. Veniamin Lascar.
Afară de aceasta mal mulţi învăţători din Iioman au cerut d-lul Dobrescu să le ţie o conferinţă.
După cât am putut alia influenţa socialistă a scăzut mult în Roman. E foarte probabil că la o a doua alegere nu va putea răuşi candidatul socialist.
MARELE CIRC SIDOLI
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS
MARE REPRESENTATIUNE
în Beneficiul renumitului Mister Blenow
MERG URI 15 FEBRUARIE
A15 UltlIiUiTA IMENTATIGiVE
HIQH-UFE
DOCTORUL DIMITROPOL
de la facultatea din Paris
stabilindu-se slr. Academiei 29, dă con-sultaţiuni în toate zilele de la 4—6 p. m.
DE ÎNCHIRIAT
de la 23 Aprilie 1889
Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Y'ictoriei 83), doue-spre-zece o-dai, gaz, parquet, sobe de porcelan, apa.
A se adresa Str. Pitar-Mosu 5.
DE ÎNCHIRIAT
Doue apartamente compuse de câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz si apa situate in strada Silfidelor No. O bis.
Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. ti.
DE ÎNCHIRIAT DE LI SF. GUEORGHE
împreuna saă în parte:
1. Două prăvălii şi un apartament în faţă calea Victoria.
II Un apartament în fundul curţii (catul I) Toate acestea în Calea Victoriei No. 23, între Otel Broft şi Otelu Oteteleşanu.
IU O prâvâle de băcănie, Calea Victoriei No. 100 (Ia Cişmeaua Roşie a se adresa la d. Ion Lahovary Calea Victoriei 214 în toate diminetele.
FOIŢA ZIARULUI •EPOCA»
(3)
.JULES GROS
ÎNTÂMPLĂRILE
UNUI
AURAR
ii.
(Urmare)
Această gramadă de aur a fost adusă acolo de nişte oameni, nu’I de îndoit, dar să află adusă de veacuri. Dupe ce ’ml-am rânduit bine în minte aceste închierl logice şi asigurătoare, m’am gândit la mijlocul practic de a Intra In stăpânirea acelui aur.
Nu puteam să mal gândesc la mijloacele care ar fi ajuns dacă ar fi fost vorba numai de cea întăl pepită.
Să tai în bucăţi aceşti bolovani masivi de metal moale, dar In acelaşi timp lesistent, mi să păru ce-va cu neputinţă. Aceasta ar cere an! de muncă, In timpul cărora tovarăşii mei m’ar căuta, m’ar descoperi, şi nu ar sta la gând să mă omoare, dacă n’aş voi să împart cu dtnşil.
Am înţeles că trebuiam să jerfesc o parte. Nu să putea să dobîndesc tezaurul întreg, ci trebuia să iau în ajutor mai mulţi tovarăşi.
Am vorbit de un om din claimul nostru care ’ml arătase tot-d’a-una bunăvoinţă şi chiar >obire. Mă hotărî! Îna-
inte de toate să mă destăinuesc luî şi m’am dus acolo unde lucrau minerii.
Mai mulţi plecaseră cu speranţt de a găsi mal departe terenuri mal bogate ; dar Solomon al med nu ’şl lăsase postul.
Când mă văzu, arătă o mare bucurie, căci, îmi spuse el, marea mea lipsă îl îngrijise.
—	Cea ce-am să’ţl spun, îi zisei eu, e un ce foarte însemnat şi cere să păstrezi taina cea mal desăvârşită.
El păru cam mirat de solemnitea cuvintelor mele.
—	Vino în coliba mea, zise el.
11 aflasem în adevăr, într’o gaură ce săpase şi a cărui ţărinâ o spala.
Nu putem vorbi aici ? II întreba! efi.
El îmi făcu semn că alţi oameni care lucrau ca şi dlnsul puteati să ne audă.
M’am dus dar în casa lui ajutându’l a’şl duce uneltele şi bagajul.
Acolo, dupe ce am închis cu îngrijire uşa şi ne-am asigurat câ nimeni nu ne pândea, îl vorbii de descoperirea mea, cu jumătate glas.
Dupe ce sfârşii de vorbit, să sculă :
—	In ce pot să’ţi fiii folositor ? mă întrebă el.
—	Vreau să te duc! la San-Francisco, ca să aduct materialul şi oamenii tre-buincioşi pentru transportul tesaurulul meii.
—	Cât îmi dai pentru asta ?
—	M’am gândit să te iavl ca asociat şi să tmpârţim pe jumătate.
—	E prea mult, nu primesc.
—	Spuneml ce vrei ?
—	Al găsit, zici, 53 pepite ?
—	Da.
—	Cea mai mică tot e prea grea ca s’o poată duce numai un om ?
—	Da.
—	Ei bine! dacă’mi vel da ca răsplată cel mai uşor din drugii aceia, mă
voi socoti destul de bine plătit, de vreme ce voi fi câştigat ast-fel dintr’o dată, o avere pe care n’aş fi putut’o câştiga nici în 20 de ani de muncă spornica.
—	Scumpe Solomon ! Ii zisei eu dân-du’I mâna, eşti om detreabâ. Ne-am învoit.
Urmând sfatul meii, el luă pe umăr olopată, o sapă şi câte-va unelte, apoi îl duse la munte.
Părea îngrijit pe când călătoream. Eh îl întrebai de ce.
—	D-le William, îmi zise el, căci în mine mă cunoşteati numai dupe pronumele meii, gândeşte-te încă înainte de a’mî arăta tesaurul d-tale.
—	De ce să mă gândesc, Solomon ?
—	Pentru că n’aş vrea să mă învinu-eşti intr’o zi că m’am folosit prea mult de starea d-tale şi te am făcut să’ml plăteşti prea scump oîndatorire nu tocmai grea, mai la urmă.
Această delicateţa mă mişcă şi’l liniştii.
El pătrunse In grotă, şi dupe ce’I a-rătal pepita ce o descoperisem mai în-tăi, rămase uimit de mărimea acestui drug de aur care întrecea pe toate acele pe care le văzuse şi le visase.
—	Prietene, ÎI zisei eu, ne vor trebui sume însemnate spre a cumpăra la San Francisco materialul trebuincios pentru transportarea acestui tesaur. Am vr’o 15,000 de franci In pulbere de aur, pe care am strîns’o de când am sosit In Arizona.
—	Pot da şi eti pe atât, răspunse o-nestul Solomon.
—	Nu va fi de ajuns.
—	Atunci cum să facem ? întreba el.
Eii ’I arătai ferestreul meii.
—	Noi amîndol, îi spusei eii, vom tăia în curând un colt din drugul ăsta, ca de 20 sau 30 sau 40 mii de franci. Cu atâta vei cumpăra care şi asini ; vel tocmi lucrători cărora nu le vei spune
www.dacoromanica.ro
doamne fereşte ce au aă transporte ; îi vei arma ast-fel ca să poată resista la atacul hoţilor.
Ne apucarăm de lucru, dar nu era aşa uşor precum crezusem şi vremea trecea fără să folosim prea mult. Ne am muncit două zile întregi ca să desfacem din bolovanul cel mare un bolovan mal mic de vr’o zece kilo şi care credeam că preţueşte 30,000 de franci.
Am dat lui Solomon şi alte instrucţiuni.
La sosirea sa la San-Francisco, trebuia să se ducă la un negustor de aur francez, pe care’l cunoşteam şi a cărui adresă ’i-o dădui. Acolo avea să schimbe pulberea de aur şi drugul In monezi.
Mă gândii la uneltele care ne ar trebui pentru a încărca greoaiele noastre pepite şi dădui lui Solomon lista a mai multor instrumente mecanice.
Toată pulberea mea de aur adausă la a sa fu pusă într’o cingătoare largă pe care o purta împrejurul şalelor. Am pus apoi drugul în fundul unui sac plin de sdrente şi de câte-va- lucruri grosolane de mâncare.
— Călătorind ast-fel ca un păcătos, Solomon nu putea deştepta pofta vagabonzilor şi putea trece fără neajunsuri.
El plecă şi eh stătui o lună întreagă lntr’o aşteptare ca de friguri.
Nu părăsii grota de cât spre a urmări cerbi saii chiar marmote pe piscurile pustii, şi spre a’mi asigura astfel hrana zilnică.
Intr’o zi în sfârşit, pe când mă uitam cu melancolie şăzînd pe un vîrf de stîncă, văzui în depărtare oare-care mişcare. Am înţeles câ era convoiul pe care II aşteptam cu atâta nerăbdare.
In adevăr, un ceas dupe acea, cu toate greutăţile drumului, patru care grele soseaţi dinaintea lntrârel grotei. i
Fie-care car era tras de doi asini puternici. Zece oameni suiţi pe catâri şi înarmaţi din cap până In picioare, care sămănau cu bandiţii calabrezi, lntoc-meaii escorta acestui convoiu.
Solomon, veni cel din urmă, suit pe un catâr frumos şi ţînind de frîu pe un altul.
El veni la mine, îmi strinse mâna cu prietenie, dar văzând câ voiam să’l întreb, îşi duse la buze Indexul mâneî drepte, ca pentru a’mi spune să tac.
II lâsai dar să’şi vadă de treabă fără a spune nimic.
Oamenii escortei să coborîră de pe catâri; asemenea să coborîră din care acei care slujise ca conductori. Asinilor, deshamaţi şi împedecaţî, precum şi catârilor oamenilor escortei, li să dădu drumu şi ei s’apucarâ de păscut iarba rară ce creştea pe ici pe colea, printre săpăturele stîncelor.
In timp ce unii aduceaţi uscături şi le grămădeaţi spre a face foc, alţii aşezau carele aşa ca să facă un fel de lagăr întărit.
Solomon supraveghea această lucrare, care să facea cu o ordine de minune.
Numai dupe ce focul să aprinse şi oamenii, aşezaţi prin prejur, să apucară să’şi pregătească prânzul, el să urcă, pe vlrfurile de stlnci aşezate ca nişte trepte, şi ajunse la Intrarea grotei mele.
Atunci îmi dădu seama de misiunea lui.
(Va urma)
EPOCA — 15 FEBRUARIE
COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 3.-BIUR0UL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE Pk SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kîl.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTORl HYDRAULICI, STÂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC--
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPÂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite
CASA DE SCHIMR
613
i. M. F E R M 0
ritrada Lipscani. No. !i!I
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cur su l Bucureşti 14 Februarie 1889
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
940
ESKffiC
KaEBaBMgMBtarjBias
PREMIAT CU DIPI.OMA DE ONOARE LA EXPOSITIUNEA UNIVERSAL' LA BRUXELLES IN ANUL I888
-cÎESt->-
	’XV.VS4fai Cump.	Vend.
5 0/0 Renta amortisabila	h7 5 8	67
5 0/0 Renta perpetua	97 1/2 99 3/4	98
6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig. deşt.drum de fer		100 1 8
7 0/0 Scris. funo. rurale	104 1/2	104 3 4
ă 0/0 Scris. func. rurale	96 1 2	96 3/4
7 0/0 Scrie. func. urbane	D4 1/4	104 3 4
6 n/0 Scris func. urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	ll>2	1(2 i 2
	93 1/2	94 1/4
	82	821/2
5 0/p împrumutul comunal	87	87
Oblig. Casei pens. (leilO dob.)	249	255
împrumutul cu premie Acţiuni banoei nation.	50	60
	1000	1005
Acţiuni «Dacia-România»	268	272
» Naţionala	250	260
» Constructiuni	140	150
Argint contra aur	2	210
Fiorini austriaci Tendinţa fermă	209	211
INVENTIUNE EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doctorului Borsodi pentru vindecarea slabii iunei bărbăteşti. Aparatul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce bărbatului slăbit puterea perduta si ’1 face în zioa cea d’inteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel.
1‘reeiurile : 1 A. 55, *«i 11. 40. 3 11. 30
ATELIER I’EMIUl APARATE ELECTRO-METALICE, PATENT DR. BORSODI
VIEN, Ii NESTROYGASSE No. 6
Broşuri detaliaie se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România
p
CASA DE SCHIMB K05
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie G/iika Sir. Lipscani, In fada noei clădii- Dancei Naţionali (Dacia-Rominia)
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-or schimb de monezi Bucure st, i Cursul pe ziua de li Februarie 1888
Vinde

% K*nU amortisabila Huma amoms.iiua ,, româna perpetua Obligaţiuni de stal [Conv. rur.l „	Municipale
tr.	Casei pens. [300 L.]
7 % 8crisuri fundare rurale f>%......................
7	%	„	,, urbane
6 %	laşi
Acţiuni Banca Naţionala
8	% Losuri aeruestl ca prim» bosuri cu prime Emis. 18S8 unsuri crucea roşie Italiana
„ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prima Losuri B'asilica bomnau „ Otomane cu prime im. cu prime Bac. [so lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrlue Mărci germane Bancnote francese „	ltallane
,,	Ruble h&rtie
flB. Cursul este socotit In aur
1 8114	82
97 *4	97 3/4
96 %	97%
99 ^	100
«6 X	«7 54
î4(J	445
104*4	105
90*4	?0 3/4
104)4	10» 3/4
100	101
94	94 S
8 *	62%
985	995
71)4	73%
13	14%
28	30
41	4\
27	30
8	20
60	53
55	60
1 90%	2 10
îlO	îi 2
191	126
100	100%
99	100
ibS	275
UE A8EMHT CHIAR UE AClIt:
Moara hydraulica, numită fabrica de rnaonat «Constanţia» 5 Klm. departe de T. Severin, producând făinuri line 3000 Klg. sau ordinare 10000 Kgr. în 24 ore. Doritorii se vor adresa la «Agenţia Havas» sad Ia D. M. Ciocazan T. Severin.
MCAUTA UN ASOCÎĂT WffK
exploatarea unei mori sistematice situata o klm. de T. Severin. Doritorii se,vor adresa la Magasinul Depositulul de făinuri al d-Iut C. M. Ciocazan din T. Severin.
RE UCU RUT El DiVEMlREs»
Clemenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2.
Ouir napoleoni in aur se gasesle cu imprumul la mit d-nu M. Constaulinescu Slrada bulu cu apa r*c» No. 69, Bucureşti.
„NAŢIONALA’*	J
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. * DIN BUCUREŞTI	1$
CAPITAL de acţiuni
i 3 MILIOANE LEI AUR I
DEPLINI VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Sooietâţel din Strada Doamnei No. 12.
726
Direcţiunea generala.
I 8 8
farmacia CHR. ALESSANDRIU română
x	-arrFr.n-^r	'rSSruFdF^T-
V SIH&URUL
Dintre tdte preparatele de gudron cave a obţinut ol reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori ţi clienţii ce aâ constatat Iol<5se surprin<Jăt<5r6 6
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se Întrebuinţezi cn succes contra durerel de piept, I tu»d provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptaltil, astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mân-j care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu mult succes la copil contra bălelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa charată saă lapte dulce 2—3 ori pe di. 2 lei fl.
Emplastnre gudronat âis Fauvi Homine (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 Ied ruloul.
Pastile &nmose-Codein-Tolm (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile tn urma esaminăril ce li s’aii făcut s'aă aprobat de onor. consilia medical snpcrior, 1 led 50 hani Cutia.
I
-A. "V I S
Preparaţiunea acestui vin, care pentru irtee» devenit j un cult e adesea denaturat de unii ctiegl cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl In locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cit J flaedne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DB
CUR. ALESSANDRIU
Farmacistul Curţii Regale
Etatea cea fragedă a copiilor 7 face a se îmbolnăvi j uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest jj vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tine- î relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, Sntâ-reşce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul Întrebuinţării; a ’.j se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă. Preţul 3 lei. A
Capsule elastice ou ulei de Ricină (Âlessan-drlu) •—O dosă, cutia a 4 capsule I led, a 6 capsule I led şi 25 bani, a 8 capsule I led şi 5° bani.
Sinapismul Alessandriu, muştar în foi. —
Acdstă preparaţiune esperimentatâ de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I led 50 bani.
tei**®
fei
Capsule oleo-balsamloe-santaline (Ales» sandriu).—Remedid sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pătă, sad orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul Întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.
A se observa pe capacul cutiei semnătura, colâre roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantări. Se trămite contra mandat postai în orl-ce localitate.
DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA.
fn localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Buetsreoei fl contra mandat postai espediez in ori-ce localitate.
,CALEA VICTORIEI 77, BUCURbrSCI, (CISMgUA ROŞIE)
dcqccccqcoocc acocccccec ■: ccccccccoa cxvccocca ctcoccccccccccc*

GRABITI-VAI
600,000 FRANCI
de câştigat la 1 Aprilie st. n. la cea mai eflina si cea mai avantagioasa din toate loteriile din lume
MMI LOTERII 0TT0M.4NE
la care fic-eare numer trebue să câştige cel puţin too franci
Loteria permanentă: 6 trageri pe an, la flecare 2 luni, 3,800 loturi câştigând suma enormă de 4,00,000 fr.
TRAGEREA
La 1 Aprilie st. n. 1889
tabloul câştigurilor:
1	lot de . .	. 600,000 fr. .	«00,000	fr.
I	lot de. .	. 60,000 fr. .	«0,000	fr.
1	lot de. .	30,000 fr. .	*20,000	fr.
I	lot de. . .	. 30,000 fr.	*20,000	fr.
I	lot de. . .	6,000 fr.	0,000	fr.
I	lot de. . .	6,000 fr.	«0,00	fr.
1	lot de. . .	. 6,000 fr.	u.ooo	fr.
1	lot de. . .	. 6,000 fr.	u,ooo	fr.
I	loi de. . .	. 6,000 fr.	«,000	fr.
1	lot de. . .	. 6,000 fr.	U.uOO	fr.
ia loturi de. .		j,ooo fr.	0,000	fr.
38	loturi de	. 1,000 fr.	•2»,OoO	fr.
$00	loturi de .	. 400 fr.	. *200,000	fr.
550	loturi pentru suma de.		. . 1,000,000	
Rambursarea loturilor este garantată de
GLlVLHiVUL IMPFKIAL OTOMAN
PREŢUL BILETELOR:
1 Bilet	.	.	.	trei.	5
7 Bilete	.	.	.	t'rci. 34
25 Bilete	.	.	.	Erei.	<114
lOO bilete	.	.	.	trei.	405
1 bilet pentru O trageri numai 25 frânei
Lista oficială a tragerel se va trimite numai de cât franco fie-carui cumpărător dupe fte-j tragere.
Ori ce câştigător va ti înştiinţat prin telegramă chiar lu zioa tragerel.
Tragerea va avea ioc la Lonrtantinopole, la Palatul imperial al monedelor.
ludaia după primirea banilor, biletele se vor adresa îmeuiat cumpărătorilor.
B.lete ue banca şi ort ce timbre fără escep-ţiune, sunt primite în plata lari orice diicul-late, cu curs iu aur.
Pent.ru a pomi biletul sau biletele, trehus sfi se eespedieze bautî prin manda. postai, cbăq ue sau ocr. soare recomandata la Directorul
—Gomptoii* commeroial-
557, O BANDE RUE DE Ti-.Kl, 557 CuASa Ai\TU\OPOEfc;
DE ÎNCHIRIAT
Poioua No. i08 Dis. A se adresa strada Pitar Moşu No. 16.
Jir VL'YYtDV ^al(» Victoriei No. 77 (e-lllj fLaIiAUIJ lagtul I). — Mobile complecte pentru uu cabinet elegant, făcute din-stejar sculptat, aproape noue de tot: mobil; peniru salon şi sală de mâncare; serviciu de masă; bibliotecă, coprinzând 450 volume e trasuri etc. .
I’V ŢIVI''|» ONEST SI MUNCITOR caută un III» I lilLll post de îngrijitor de moşie. A sa adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64.	1108
CONSTRUCTOR DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMN4RIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Muşini de aburi, Turbine, Hoale hydrauiice, Depostt de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricaliune de curele de piele.
[Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1054

HARNASAMENTE MILITARE
Aduc la cunoştinţa numeroasei mele clientele, d-lor ofiţeri precum si onor. Public că am transferat
MAGAZINUL SI ATELIERUL DE SELARIE
bucureşti. — Calea Victoriei IVo. 57
Ce l’am avut în Iaşi, In timp de 40 ani; cele mal mari recompeuse obţinute la mal multe EsposiţiunI din ţară precum şi diploma de onoare obţiuutâ la Esposiţiunea internaţională de la Viena 1873, sunt cele mal bune dovezi că pot concura cu lucrările efectuate în Atelierul med cu or-care fabricant din străinătate, ’inri voi da toate silinţele ca prin perfecta executarea lucrului sâ satisfac dorinţa onor. domni caremS vor onora cu coma ndele lor.
Ca vechiu industriaş şi In vederea reputaţiunel câştigată până acum, contez foarte mult tn sprijinul tutulor.	KDUAHD HAYECIi.
Comenzi pentru districte frauco la ori ce gară din ţară. Se repară ori ce se atinge de această artă.	1085
MEDALIE DE ARGINT
MliTIE CHIMICA BERBERIANG
Depositui central tn farmaciile domnilor ALESSAXDUIU BUCUREŞTI şi I*. LAZEAM CRAIOVA
fn detail ta toate farmaciile din tzara
— UN UEU RULOUL —
Cel mal eficace remediu ce se poate intrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durertade mijlot şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate Întrebuinţa cu succes la asuri, boale de renichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. etc.
Fie-carui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata
uu
shbbbsgama—b i-u-vasEFas» ——»
CEL M II EFTIN SI SIC I II IMPStl MLT CC PREMIE
NOUILE LOSURI
CRUCEA ALBA HOLANDEZA DIN ANUL 1888 A FL. 10
AVFND TRIil TRAGERI PE AN:
1 APRILIE 188Q	1 AUGUST 1889	1 DECEMBRIE i889
Câştigul principal Fr., 10 0,000 In numerar	Câştigul principal Fr., 4 0 0,000 In numerar	Câştig•»! principal Fr., I00,000| in numerar K.enRj?t.7fMi Y-y~;r^,Baamw.ggara 9
Toate platibile fara nici o reţinere
Cp] mal mic cftstig cu care Irebue se iasă fie care Los, este dc fr. 28, urcnndu-se pana la fr, 50. şi prin urmare perderea cupithluluî este cu totul imposibile chiar in caşul cel mai defavorabil.
Aceste losuri originale se găsesc de vânzare la toate casele de Bancă şi de schimb.
'jmvaiir-"
WKBWP1QRHMM
REDESCHIDEREA
HOTELiLii \mm\
FOSTUL HOTELLABES
STRADA LIPSCANI 2, BUCUREŞTI
Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căi torl şi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat tu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
G&merile de la 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţi ouăle.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de a mâ ouoracn vizitele d-lor si sper că vor fi pe deplin satisfăcuţi,	(1028)
Cn stimă, M. \\>inberefer fostul antreprenor al hotelului Englitera.
- ii - .	■	4


. •SdflL »
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
MAGASIN DE LINGERIE
LA ORAŞUL VIENA
ÂLÂVILLE DE VIENNE
»ts-d-vis de Lib. Socee
Recomandam onorabilei noastre clientele pentrus leftlnatatc r.i voiidltatr. următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne ei Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile ai lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate
CiorapideDamesiDomnide Fii d'Eoosse, do bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, cămăşi şi ismenedelânădupfe sistemul profesor, Jir. G. Jieger. Gulere si manşete de olanda ultimu îason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, ote-lut i si restauruuturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparul Catalocru nostru ilustrat si va fi trimis ori-oui va face cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Calea Victoriei, Dalaiul «Dacia-ilomâuia» vis-â-vis de Socec
i
Tipograta Ziarului ,JEpooa‘“
Tipării cu cerneaia Ch Forliicux-Cie Pturt»
G iraut responsabil V. I*. Ghourglilu
www.dacoromanica.ro