ANUL IV No. 970
A TREIA EDITIUNE
DUMINECA 12 (24) FEBRUARIE 1889
NUMERUL 15 RAM NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 81 «E PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Baenresel: La casa Administraţiunel. Ia Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 19 lei. la Strelnetnte: La toate ofHciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢIUNEA
No. 8,—Platza Episcopiei,—No. 8
COALIŢIEI
ASUPRA PAREI IN JUDECATA
LIPITORELE CIBC1MSCRIPTIILE TERITORIALE
PROPAGANDA SOCIALISTA
COALIŢIE!
____5
Un ele simptome dovedesc de ctt-va timp câ unele persoane cugetă a reînvia fosta oposiţiune-unită.
Un ziar a înregistrat chiar erî ştirea că tntr’o întrunire parlamentară s'a agitat această cestiune, adăogând însă că idea unei noul coaliţiunl, a fost combătută de mal mulţi deputaţi.
N’avem nevoe să spunem că suntem adversarii declaraţi a unei noul coaliţiunl, şi împreună cu noi majoritatea partidului liberal-con-servator, ale cărui comitete au hotărât ruperea oposiţiunet-unite, declarând că coaliţia care a adus însemnate servicii ţerii, n ar putea pricinui, pe viitor, de cât nenorociri.
Şi tn adevăr o coaliţie este o formaţiune anormală, negativă, care sS pricepe în oposiţie.
Azi însă când colectivitatea este răsturnată, când ţara, dupe mărturisirea tutulor, s’a rostit tn deplină libertate, avem datoria a’l propune soluţiunl positive, a'l da un guvern omogen, capabil d’a săvârşi reformele necesare, î îndată ce ţara s’a rostit tn nişte alegeri libere, ne aflăm într’o situaţie normală, şi la o situaţie normală să cuvin formaţiuni normale.
Aceste consideraţiuni sunt atât de evidente, tn cât putem afirma că idea unei noul împerecheri cu elemente lipsite dc omogeneitate este mort-născută.
Nu numai toţi cel care din principiti sunt adversarii coaliţiu-nelor, vor combate această idee, dar în împrejurările de faţă, o a-semeuea propunere va fi combătută chiar de cel care admit în cazurile extreme necesitatea unei coaliţiunl şi care aii dovedit a-ceasta, făcând parte <Jin fosta o-posiţiune-unită.
Aşa ziarul Lupta, care a luptat la avant-gardă, tn oposiţiunea unită din timpul colectivităţii, a declarat deja, că nu va admite o uouă coaliţie.
Noi asemenea voin combate din răsputeri o asemenea formaţiune politică şi cunoaştem mulţi mem-
NUMERUL {5 BANI NUMERUL
ANUXCIUHILE
OIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Ajţonce Havas, Place de la Bourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 hani; anunciurl ai reclame pe pag. III, 2 leT linia.
LA PARIS: aegăsestejurnalul cu IE cent. numerul, la Kioscui din Bulevardul St. t»er-main, Au. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DMIN1S TRA ŢI UNEA
No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 3.
brii din fosta oposiţie-unită care cugetă tot ast-fel.
încât o coaliţie ar provoca azi o contra-coaliţie, şi acest fapt este
tocmai o garanţie că o coaliţiune nu se va forma.
DEPESI
CAMERA UNGARA
(Prin fir telegrafic)
Budapesta, 22 Februarie.—Camera deputaţilor a adoptat articolele 15 până la 20 din legea militară, respingând toate amendamentele extremei stângi fără incident.
CONTELE WRISBERG
(Prin fir telegrafic)
Brunswick, 22 Februarie.— Corniţele Gcertz Wrisberg,ministru de Stat, a murit.
NOUL CABINET FRANCEZ
(Prin fir telegrafic)
Paris, 22 Februarie.—D. Spuller e numit ministru al Afacerilor Străine.
ESPEDITIA ACINOF
(Prin fir telegrafic)
Paris, 22Februarie.—Expediţia Cazacului Acinof persistând a rămâne la Sagallo, teritoriu dependinţe de colonia franceză din Obock, amiralul francez fu silit se întrebuinţeze forţa. Acinof şi tovarăşii săi au fost conduşi prisonierl la Obock.
Busia, consultată prealabil, declarase că se desintereazâ cu te/tul de întreprinderea Acinof.
DIN GERMANIA
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 22 Februarie.—Ştirea ce siunei unui teritoriu de pe graniţa Algeriei, care cesiune s ar fi făcut de Sultanul Marocului Germaniei, este o curată născocire şi cu totul fără te-meiii, atât pentru presinte cât şi pentru viitor.
Berlin, 22 Februarie.—«Politische Nachrichten» declară falşă ştirea dată de «Correspondance del’Est» în privinţa unei călătorii a Comitelui Uer-bertde Bismarck şi a Comitelui de Wal-dersee,
PAPA SI ITALIA
(Serviciu special)
Roma, 22 Februarie.—Episcopatul catolic american a trimis papei o a-dresâ prin care blameaza italia şi revendica pentru sfintul scaun puterea timporală.
UN PROECT URIAŞ
Apararea, Engliterei. — Un credit
de doue miliarde cinci sule de milioane
Corespondentul din Londra al ziarului Manchester Courrier zice, că programul guvernului privitor la a-părarea naţională este unul din cele mai vaste şi mai întinse ce s’au văzut vre-odatâ în alte ţări.
Dupe ziarul acesta, proectul guvernului, care în curând va fi supus Parlamentului, va ţine o cheltuială de 100,000,000 livre sterline (două miliarde cinci sute milioane lranc').
Acest credit se va obţine printr’un împrumut naţional.
Proectul comportă construcţia înainte de 1895 de două zeci şi două nâvi de răsboiu dupe modelul ultimelor cui rasate făcute, Nil şi Tra-falgar, şi de vre o cinci-zeci încru-cişetori.
Bine înţeles, numerul încrucişe-torilor se va mări proporţional.
Toate anchetele preliminare s’au făcut de amiral ca.să asigure munca cotidiană, care va putea fi cerută de la stabilimentele de Construcţie.
Toţi antreprenorii regatului, care vor voi să se însărcineze cu primirea comandelor, sunt asiguraţi, că vor primi atîta lucru cît vor voi se primească.
Numerul tunurilor destinate apă-
ră rei ţăreî va fi considerabil mărit ; noile tunuri se vor construi după cel mai modern model; tunurile de sis tem vechiu vor fi înlocuite prin cele de sistem nou. Şi aceasta nu numai în forturi, dar chiar în toate arsenalurile.
Proectul acesta este de o aşa importanţă, in cât manufacturile Statului de la Wolwich, Engfield, Wee-don, şi Birmingham vor fi cu totul neîndestulătoare ca se egzecute co-mandele guvernului.
ASIPM DARÎIJM JUDECAT V
De când cu propunerea de dare în judecată a ministerului Ion Brătianu se petrece un fapt foarte curios.
Presa colectivistă, închipuindu-şl că poate alarma lumea, a mal urcat tonul după ce că era destul de urcat, iar pe de altă parte caută se dea sfaturi guvernului, ce trebue se facă, pentru ca se scape «cu faţa curată» din această situaţie.
Rezultatul e că nimeni nu se alarmează, ba din potrivă âri se pare că curentul favorabil punere! sub acuzaţie creşte din zi în zi în loc se scadă.
Sfaturile gazetelor colectiviste sunt In adevăr admirabile.
Aşa, Voinţa Naţională de a seară spune nici mal mult nici mat puţin, de cât că guvernul trebue se disolve numai de cât Cameriie şi se motiveze a-ceastă disoluţiune pe faptul că Parlamentul a încuviinţat darea în judecată a ministerului colectivist.
Sfatul âcesta are un singur păcat, a-cela câ-I prost.
Căci, dacă este cine va care ar păgubi din disolvarea Gamerilor, apoi aceia sunt de sigur colectiviştii, care nu s’ar mal alege poate nici 3 tn viitoarea Cameră.
Dar ştiţi ce e clasic In toată gălăgia ce fac colectiviştii In potriva propunere! de dare tn judecată?
Ei afirmă ca, din penetul de vedere personal al acuzaţilor vorbind, propunerea nu poate ţine nici cald nici frig, ea nu poate atinge pe cei în potriva cărora ’l îndreptată, pentru-câ ei sunt mal presus de ori-ce atacuri...
Auziţi oameni buni, şi vS cruciţi: Radu Mihai pe deasupra orl-căruî atac'
Când te gândeşti, că acestui om i s’a aruncat în faţă, Încă pe când era pe banca ministerială, că fură ceasornice.. Atunci nu era mal pe sus de ori ce atac?
Dar tot aşa au zis şi de Stănciulescu şi de Ulmeanu şi d^ toţi cei-l-alţl ce-tsşil. Când noi II numeam bătăuşi, gazetele colectiviste ti apărau ca fiind co-mersanţi oneşti. Acum lnsâ au înfundat Văcâreştiişi... sunt tot pe deasupra ori-căror atacuri...
In definitiv, nu-1 un păcat mare ca cine-va se turbeze, dar şi aşa ca gazetele colectiviste prea-I preal
LIPITORELE
Comisiunea de informaţiuni aleasă din sinul parlamentului spre a cerceta administraţia ministerului Ion Brătianu s’a constituit, şi începe chear astâ-zi lucrările sale.
Vom şti în curând cu dovezi, până unde au putut merge abusurile guvernului căzut; vom afla numele miniştrilor care n’au căutat în putere de cât isvorul bogăţiei.
Ei sunt aproape deja toţi cunoscuţi ; or cine ţi ’i poate arăta cu degetul, or cine îţi poate şopti numele lor la ureche: e un Radu Mihaiu cu fel de fel de gheşefturî, e un Stolojan cu naftalina, e e... dar ce se’i înşirăm earăşi aici.
Afară de miniştrii care au lucrat pe seama lor, pentru interesul lor şi al pungei lor, vor mai fi chemaţi însă la răspundere grea acei care poate n’au propriu zis altă vină — în ces tiune de prevaricaţie — de cât că au tolerat toate hoţiele, că au dat zi cu zi hrană nesăţioasei clientele care ’i ţinea.
Dosarele ministerelor vor tălmăci poate adevăratul sens al cuvintelor pline de amărăciune rostite de d. 1 Bratianu când facea pomelnicul tuturor nelegiuirilor ce a tolerat.
Şi în aceste dosare se vor găsi negreşit urmele lipitorilor colectivi-taţei, urmele acelora care în schimbul voturilor ce li se luau, eraâ a-mestecaţi în toate concesiunele.
Pentru miniştrii vinovaţi există o lege de responsabilitate, dar pentru deputaţii care ’şi au tăvălit manda tul în toate gunoaele nu există de cât codul penal care trebue să li se aplice cu rigoare.
Se ia informaţiuni precise comisiunea de anchetă, despre toate ghe-
şefturile săvârşite în fiecare judeţ de către Dimanoea şi cu semenii sei din parlamentul colectivist, şi vagăsi destule probe ca să ’i poată trimite la ocnă pe mai mult timp de cât au stat în Cameră.
Să asculte puţin pe ţăranii din Argeş cărora li s’a luat parale cu fâgâ-dueala că au să primească pământ şi care n’au primit nici paralele înapoi nici pământul în schimb ; să se ceară dosarul Gurţei din Galaţi în care se vede ou ochi şi cu sprincene colosala escrocherie comisă de Di-mancea, care vindea slujbele Statului, şi atunci vom zice şi noi că dreptatea a fost deplină.
Daca Radu Mihaiu ca ministru va sta la Văcăreşti, nu ar putea să priceapă nici-o minte dreaptă şi sănătoasă cum Dimancee s’ar plimba liber pestrade,răsueindu-şi barbişonul şi strigând cu impertinenţa, precum strigă astâ-zi că : «el nici nu mai salută pe d. Ion Brătianu !»
Auziţi cine nu salută pe Ion Brătianu ! Dimancea toptangiul de slujbe, Dimancea care nu trecea zi de la Dumnezeu fără să ceară Vizirului să închiză ochii asupra sfânţuelilor sale din toate ramurele administrative, legislative şi judecătoreşti!
S’a zis în Cameră că majoritatea nu urmăreşte nicl-un scop de res-bunare, dar că voeşte pedepsirea tuturor crimelor şi delictelor de drept comun; miniştrii vinovaţi vor plăti păcatele lor, nu trebuesc însă lăsate la o parte delictele comise de acei care faceau odinioară fala majoritâţei colectiviste.
Şi să nu se penrză din vedere că Dimancea avea puii în mai toateju-daţele.
CIRCUMSCRIPŢIILE TERITORIALE
Aflăm c& d. general Mânu a studiat în toate amănuntele sale o chestiune de mare însemnătate pentru armată «cirsumscripţiile teritoriale faţă cu legea comandamenteiordin 1883» şi a ho-tărtt a modifica bazele pe care se va întemeia fiinţa lor în viitor.
In adevăr,legea comandamentelor, în strânsă legătură cu aceia a organizărel putere! armate, n’a ţinut seamă în stabilirea circumscripţiilor teritoriale de oare care consideraţiuni de mare însemnătate, precum: fixarea zonelor de recrutare în raport cu cifra populaţiei, egalizarea efectivelor în corpurile de armată şi în unUăţile care le compun, fixarea reşedinţei batalioanelor de Dorobanţi pentru a înlesni mobilisarea.
Această neprevedere este cauza că astă zî, atât în timp de pace cât şi în caz de mobilisare, se întâmpină greutăţi aproape cu Deputinţă de Învins.
Ast-fel In timp de pace, astă-zl, obligaţiunile serviciului nu sunt acelaşi pentru întreaga populaţie, pentru că e-xistă o nepotrivire atât de simţitoare în efective, în cât în unele districte armata teritorială face aproape un îndoit timp de serviciu de cât în altele. In caz de mobilisare tributul sângelui neflind repârţit proporţional pe întreaga populaţie şi sacrificiile impuse de legile res-belului ne fiind suportate în acelaş fel de toate părţile ţării, aceea ce se întâmplă azi, aceasta va provoca de sigur o perturbare în întreaga ţară, efect al unei iniquitaţî legiferate. Ast fel Austria dupe campania Bosniei a fost silită să’şl transforme organizarea armatei din cauza expusă aci.
Noile circumscripţii teritoriale se vor Întemeia In viitor:
Pe zone de recrutare în raport cu cifra populaţiei, luând de normă recense-mântul de recrutare şi tabelele de tragere la sorţi pe 10 ani în urmă pentru Întreaga ţară. Pe egalizarea efectivelor corpurilor de armată şi ca urmare pe aceea a unităţilor care le compun. Mal mult: se va fixareşedinţa pentru fie-care batalion de dorobanţi pentru a înlesni mobilisarea. Cu chipul acesta în timp de 15 sau 20 de anî. ţara întreagă va suporta tn acelaş fel atât obligaţiunile serviciului In timp de pace cât şi tributul sîngeluî şi sarcinele resbeluluî în caz de mobilisare.
Pentru a traduce în fapt ideea de mal sus s’a suprimat reşedinţa câtor-va unităţi dn districtele unde se găsea şi s’aQ înfiinţat în altele.
Pentru Divizii: S’a suprimat reşedinţa divizii or Galaţi, Piteşti şi s’a înfiinţat la Buzău şi la Severin.
Pentru Brigăzi: S’a suprimat reşedinţa brigăzilor Braila. Huşi, Iaşi, Piatra şi s’a înfiinţat la Tergu-Jiu, Buzău, Berlad, Roman.
Pentru Ilugimente : S’a suprimai reşedinţele de la Fălticeni, Huşi şi Braila şi s’a înfiinţat la Găeştî, FiliaşI şi Mizil.
Pentru Batalioane: S’a Înfiinţat reşedinţa fie-cărui batalion de dorobanţi în mijlocul reşedinţelor companiilor care le compun.
1'ltO IV\(i\\D\S0 Cl\L ISTA
Ce fac socialiştii ?—Propaganda lor In judeţe. Influenta socialista in judeţele Ilfov, Bacau, Iaşi, Roman.—Ce se facs In cele-l’alte judeţe? — Mesuril»
In contra socialiştilor.
Ce fac socialiştii ?
Trebue se recunoaştem că multă stăruinţă şi sbuciumare depun socialiştii pentru a împrăştia apucăturile lor în ţară printre rândurile muncitorilor. Ef sunt neobosiţi, şi faţă cu nepăsarea celor l’alte partide politice, care din nefericire nu se gândesc de cât foarte puţin la propagarea principiilor lor, socialiştii, de şi foarte puţini la număr, fac mai mult sgomot de cât un mare grup politic.
Socialiştii sunt vecinie in mişcare. Intr’o zi întâlneşti pa Nâdpjde în-tr’un sat din judeţul Ilfov, într’alta ’l găseşti la Roman, la laşi ; în fine pretutindeni unde veninul doctrinelor socialiste ar putea prinde rădăcini.
Pe cât timp însă propaganda din graiu a socialiştilor creşte, pe atât scade propaganda lor prin ziare.
Ziarele lor sunt în decadenţă materială. Drepturile Omului, ziar socialist, la care colaborează cei doi şefi ai grupului socialist dd. Nădejde şi V. G. Morţun, abia are un tiragiu de 800—1000 de exemplare, cea ce e foarte mediocru, daca am lua în consideraţie că acum trei ani, când apărea tot în Bucureşti ziarul Drepturile Omului, acesta avea un tiragiu mai mare de cât 4000 foi.
Afară de acesta, chiar cele t00-1000 foi pe care le tipăreşte azi Drepturile Omului, nu se veud toate, căci o mare parte din ele se împart priu sale gratis.	.
Propaganda lor în judeţe
Biletul de liber parcurs ce au dd. Nădejde şi Morţun ca deputaţi, le foloseşte foarte mult pentru mişcarea lor. Graţie lui, aceşti doi domni fac propagandă socialistă fără mari cheltueii , şi strebat judeţele din ţară, fără a fi trebuinţă de a scoate de cât o foarte neînsemnată sumă de bani.
Propaganda socialistă în judeţe inse, nu pare a prinde mari rădăcini. Gogoşile socialiste nu prea au trecere. Această propagandă consistă în confecţionarea petiţiunilor de cereri de pământ, pe care domnii socialişti le fac cutreerând satele, unde înşală pe bieţii săteni promiţendu-le că, prin influenţa lor vor face ca se obţie pământurile de care au nevoe.
Bieţii săteni încrezători in şarla-tanismul socialist, se lasă a fi conduşi orbeşte de domnii Nădejde şi Morţun.
Din fericire inse, nu toţi sătenii se înşală ; şi sunt caşuri unde d-ni socialişti n’au fost tocmai bine primiţi de săteni.
Influenta socialista în judeţele Ilfov, Roman,Bacau, Iaşi
Socialiştii au concentrat acţiunea lor în judeţele Iifov, Roman, Bacău şi laşi.—Acolo unde influenţa lor e netăgăduită este în judeţul laşului. Aci sătenii au o încredere oarbă în d. Nădejde, pe care îl numesc hahamul.
In Ilfov acţiunile socialiste sunt în mare scădere. Ţăranii din acest judeţ, tună şi fulgeră în contra socialiştilor, pe care ’i acusă că au fost cauza de au păţit anul trecut mistriile şi nenorocirile pe care le-au suferit resculându se.
Sa ştie că, representanţii şi adepţii socialiştilor în cele mai multe comune sunt învăţătorii.
In judeţul Ilfov se găsesc prea puţini învăţători cu idei socialiste, ubia daca sunt 3—4.
In judeţul Roman, acţiunea socialistă are secretul ei in punga deputatului V. G. Morţun. Prin prodigalitatea pe care o arată şi prin ajutoarele băneşti şi in producte pe care le da sătenilor, d. Morţun a reuşit se aibă o destul de mare trecere în judeţul Romanului.
Îndată însă ce se va usca isvorul câştigului de la d. Morţun, suntem convinşi că ei II vor părăsi imediat. Despre Bacău nu putem spune de
www.dacoromanica.ro
*
EPOCA — 12 FEBRUARIE
căt, că aci se fac marî sforţări pentru a se împrăştia ideile socialiste, dar că ele nu prea reuşesc. In acest judeţ nemulţumiri dacă există, se pot atribui administraţiunei comunale, care însă acum e pe cale d’a fi cu totul îndreptată.
Ce se face în cele-l’alte judeţe
Daca în judeţele Bacău, Ilfov, Roman şi Iaşi, socialiştii au oare care trecere, în cele-l’alte districte sunt priviţi foarte reu. Aşa la Argeş, daca d. Nădejde ar îndrăsni se se ducă vre-odată, sătenii sunt hotărâţi de a ’r ea o lecţie zdravănă, pe care se o ţie minte.
In Doljiu de asemenea.
In Vâlcea şi Gorj, sătenii nici nu vreau se auzâ de socialişti.
Suntem deplin convinşi că, chiar daca ar merge socialiştii în aceste judeţe, pentru a face propagandă ei i nu vor reuşi se întoarcă capul nimănui.
Tot aşa stau spiritele şi in cele-l’alte părţi ale ţerei.
Mesurele contra socialiştilor
Ministerul de interne, împreună cu ministerul de justiţie şi de resbel, au luat mesurile necesare pentru nimicirea acţiune! socialiste.
Credem că, dupe vre o doue zile vom putea publica aceste măsuri, foarte raţionale şi la locul lor.
P
DE-ALE BUCUREŞTILOR
*
Sâmbătă, 11 Februarie 1889.
I
Ce de mal sunt, De-ale Bucureştilor, daca cu putinţă ar fi omului, şi ’n deosebi ziaristului s€ le vadă pe toate !
Şi încă, nu întreaga capitală, ci o mahala o uliţă numai, şi tot ar da observatorului un maldăr de incidente şi de accidente, de tipuri şi de scene, de comedie şi de tragedie.
Sunt de toate şi pentru toţi în acest vesel ; şi ciudat oraş, a cărui viaţă, fără armonia j prestabilita a lui Leibnitz, uneşte într’însa Orientul cu Occidentul.
In politica, arte, literatură, viaţa de fa- , milie şi viaţa externă, contrastul efenome- j nai. Un observator obicinuit a trăi într’un medio uniform, logic, fără salturi capricante, nu ar putea asemena în tot şi în toate Bucureştii noştri, de cât cu una din stradele percurse de tramvay, când direcţiunea a-cestuia a pus sfi se arunce de o parte şi de alta a linie! mormanele de zăpadă murdară. Pe linie, trăsura tramvayuluî merge lin, fără hopurî, sfoară; alături sania se sguduie, s’a-pleacă şi nu o data se rfistoarnă. Paralel deci,un mijloc de locomoţiune neted şi bun; alături un altul ca la... munte.
Aşa e şi cu viaţa bucureşteană; aşa sunt şi cele ce îmi voia permite o data pe sSpta-mână a le numi în coloanele acestui ziar De alt Bucureştilor, fapte, ştiri şi minunaţi'.
•
• •
Eh ! aşr, zice-vor unii, dacă n’al s5 faci politică, dacă nu te vel apuca s£ demonstri matematic şi peremptoria că d. X... e o canalie di primo carlello, iar d. Y... un genia căruia nu i-a lipsit de cât o scena înalta pentru a face marţ şi pe d. de Bismarck; dacă nu vel foarfecă şi lua în rfispărl parlamentare pe d. Z...—ce-al sfi spui ? pe ce vel broda ? Rfispund :
Sunt oameni cărora împrejurările le-aU dat numai o canava şi un gherghef—acela al politicei. Şisuntcondamnaţi—nenorociţii !— sfi brodeze, sfi coasă şi sfi migălească pânfi îşi pierd vederile, (când nu ’şl pierd şi altceva) numai la ghergheful politicei.
S’ai crede în unele timpuri că Bucureştii nu trăesc de cât din, în şi cu politica.
Sunt oameni care ’ţi zic : dupfi cum birjele sunt cu saU fără scaun, aşa şi Bucureştii sunt cu şi feri politică. Când sunt cu, a-tunci Bucureştenit trtesc ; când sunt fără, atunci vegetează, lângezesc, par’că dorm duş7.
Din fericire însfi, chiar când jcapitala gâ-fâie în Tirchileştt şi în Calea Victoriei numai în frigurile politicei, sunt oameni, din ce în ce mai mulţi la număr, cărora le place ca în sgomotul asurzitor al «concertului»—nu •uropean—ci «politic, » adică în cea mal groaznica cacofonie, sfi mai asculte din când în când şi câte-o voce care sfi se înalţe sau s§ se scoboare pe o scară musicalâ, alta de cât cele care te duc la Museul senatorial, safi la Mitropolia deputâţeascî.
Chiar pânfi şi cei care conduc, saU ţin isonul în concertul politic, simt adese ori plăcere sfi mal audă şi alte note.
Frederic al Il -lea, regele Prusiei, care nu se va pretinde că nu a adorat războaiele, zicea o dată dupfi una din cele mat crâncene bătălii generalilor strânşi In giuru-l:
— Ştiţ', Domnilor, ca azi nu sgomotul tunurilor, nici mişcările vijelioase ale trupelor m'aa făcut sfi simt o nespusa plăcere.Nu; a fost alt ceve ; era la oare-care distanţă de mine un tânăr cornist care suna într'una semnalele ce i se transmiteau. El bine, notele cornului ml-aU plăcut mal mult, aU fecut mal bine inimel mele, de cât toate sgomote-ie care altă dată mfi saltaQ.
Prin urmare, nu ar fi cu putinţă în aceste
De-ale Bucureştilor sfi lăsăm cu desăvârşire la o parte toba, tambura şi barabancea politicei, şi sfi sunăm numai din cornul literilor, artelor şi vieţel române de pretutindeni ?
Eu cred că da.
• *
*
Ş'apoî, dacă politica cu toate manifes-taţiunile el purcede numai şi numai din principiul eminamente politic : sus noi, jos voi! şi dacă varietatea a plăcut şi va plăcea tot-d’a una firel omeneşti, — e mal mult de cât adevfirat că viaţa literară, artistică şi socială e mal bogată în privelişti variate de cât viaţa fumurâ şi otova a cumetrel care se numeşte politica mare, mică, mijlocie, şi de toate mfi-surile, şi după toate calapoadele.
Oare Academia, Ateneul, Societatea Geografica şi câte alte societăţi ştiinţifice şi literare nu ofer bucureşteanului nimic mat interesant de cât accidentul parlamentar în-întâmplat d-lul Z.., în urma întrebarel d lut X... provocata de interpelarea d-lut Y.?
Oare cursurile unora din Facultăţile noastre, unora din Institutele bucureştene, fie chiar olecţiune bine făcută la şcoala de ve-terinârie despre «limbariţa» la bol, saU «tig-nafesul» la cai nu ar merita mai mult atenţiunea auditorului de cât limbariţa d-luî Y... saU tignafesul curat parlamentar al d-luî Z...?
Lb Socec saUla Haimann apare o carte, la şcoala de Bele-Arte saU la Exposiţiunea Ateneului se revelă un artist; la Teatrul Naţional soseşte un artist saU o artistă al căror nume resunâ în cele doufi lumi; la acelaşi Teatru Naţional — lucru rar în vremurile de acum! — se dă o primă (nu de în-curagiare) a unei piese originale şi se revela— lucru rarisim ! — nu dramaturg ; la Roma Theodorini, la Paris Darclfie, la Viena Bâr-sescu, la Nantes d-şoara Sâni, la Livorno Aurelia Chiţu, la Milano Gavrilescu, la Ra-vena Popescu,la Melbourne Dimitrescu vfi-desc, fie-care după putere, că «viiitor de aur arta noastră are»; — prin urmare, mărturisiţi, rogu-vfi, că şi aceste lucruri şi-aU interesul lor, de sigur mult mal variat de cât acela ai numfirâtoareî voturilor înaintea vo-tărel, într’o întrunire publică, parlamentară saU pregătitoare.
Eu unul vfi declar cu umilinţă dar fără ruşine că debutul la Exposiţiunea de Bele -Arte de la Ateneu a tînfiruluî Obedeanu, cu ta-belurile sale pline de avântul unut tînfir dar incontestabil talent, mfi farmecă mal mult de cât victoria politică dar fără nicl-un efect a grupului Tânăsache în contra grupului Nastâsache, din trecuta, presintea saU viitoarea Adunare legiuitoare.
Şi sunt — din fericire pentru ţeara noastră,— şi sunt mulţi cari împărtăşesc părerea aceasta, de la un cârd de vreme încoace,
A surprinde cât mal multe din manifesta-ţiunile literare, artistice şi sociale ale vieţel române; a le compara cu acele ce aU fost alta dată pentru ca, dupfi cum zicea Voltaire unul tînfir gazetar, «prin deosebire sfi le pricepem mai bine»; a urmări cu atenţiune şi a aplauda cu iubire de aci, de pe malurile Dâmboviţeî, talentul şi succesul compatrioţilor noştri pe scenele dramatice, musi-cale saU literare din toată lumea; a semnala cele ce sfi scriu în această privinţă şi într’altele de câtrfi streinii care ştiu câ Bucureştii nu sunt capitala Bucariel,—acestea sunt elementele din care ne propunem a alcătui articolele «De-ale Bucureştilor».
Reuşi-vom în alcătuirea noastră ?
Timpul şi cititori' Epocel, «cea de oaspeţi primitoare» ne vor rfispunde.
Lir.
ECOURILE ZILEI
avut cu Ulmeanu pentru o piesă de teatru contra colectiviştilor ce s’ar Fi scris de Ulmear.u.
Suntem autorisaţi a da cea mai formală desminţire acestei grosolane minciuni.
—x—
D. procuror general a primit eri mai multe cereri de eliberare pe garanţie, a preveniţilor de la 5 Sep-tembre.
Trei din ei au fost liberaţi chiar eri. Azi se vor pune în libertate şi alţi doi preveniţi.
—x—
Consiliul sanitar superior se ocupă cu multă activitate de elaborarea unui regulament pentru reorgani-sare sistematică a serviciului veterinar din ţară.
— x—
Regimentul al 2 lea de linie a fost mutat la Terguşor,iar cele trei companii din regimentul al 3-lea de infanterie au fost aduse în Bucureşti. —x—
Un fapt curios: eri d. Dem. Mo-ruzi eşind de la cabinetul d-lui judecător de instrucţie s’a oprit în poartă pentru a vorbi cu fostul căpitan Stănciulescu care era escortat de un geandarm. Dupe o scurtă convorbire, Stănciulescu suindu-se în trăsură pentru a se duce la Văcăreşti spune d lui Moruzi :
«La revedere d-le Moruzi».
D. Moruzi foarte jenat respunde rîzând :
«Unde ? la Văcăreşti?»
—x—
Resultatul balului dat de societatea Funcţionarilor publici, la 28 Ianuarie 1889.
Venituri din bilete 5969 lei.
Din tombolă 3731 lei.
Din ofrande 123 le;.
Total 9823.
Cheltueli. Chiria săleî 600 lei. Obiecte cumpărate lei 1416banî30 Cheltueli mărunte lei 410 bani 40 Total le' 2426 bani 70.
Remâne beneficiu net lei 7396 30 —x—
Corespondentul nostru din Teleorman ne scrie, că Duminecă s’a dat in acel oraş balul societăţei «Crucea roşie». Acel bal care a durat până la orele 5 de dimineaţă, a reuşit cu mult succes.
©
i*
u
-
Î0
Dcposit unic la uilniinis. Epoca
DE VENZARE
CRONICELE
LUI MAX
0)J0(1 aSllUpi! OK OK oţopllf 11.1)110,] ........ inriiTfnrmm	ru-p i-i.ii. r\
ŞTIRI MĂRUNTE
9	____
—	In sudul Irlandei domneşte o mare a-gitaţie.
Deputatul 0’Brien a fo3t condamnat la 6 luni închisoare pentru că a sprijinit planul de campanie al Ligel naţionaledin Irlanda
—	D. Garew, deputat naţionalist, a fost arestat la Kinloch, în Scoţia pentru contravenţie la legea de constringere.
—	Cabinetul Spaniol a fost pus pân’a-cum de doue ori în minoritate de Camera din Madrid.
—	Starea sănâtâţel regelui Olandei este tot rea.
—	Generalul italian Matei a cerut punerea sa în poziţie de retragere.
—	Guvernul italian a fost interpelat de deputatul Brunialti asupra emigrârel Ita lienilor în Brasil.a.
M. S. Regele a lucrat eri seară cu d. general Mânu.
—x—
D. ministru de interne a primit eri pe principele Dim. Gr. Gbica, căruia prinţul D. Ştirbei a refuzat se’i primească demisia din postul de efor al spitalelor.
Principele Dim. Ghica a cerut însă un timp de câte-va zile pentru a se gândi la o hotărâre definitivă.
— x—
D. general A. Gernat, comandantul corpului al 2 lea de armată, a fost primit eri de M. S. Regele, căruia ’i-a înmânat raportul trupelor pe săptămâna trecuta.
—x —
Un nou regiment de infanterie va fi înfiinţat în Bucureşti, din recruţii contingentului anului acesta.
Pentru înfiinţarea sus zisului regiment, d. general Mânu a însărcinat pe d. colonel Gorjan comandantul regimentului al 2 lea, care îndată ce va primi recruţii va începe a forma noul regiment.
—x—
lată care sunt cei trei generali ce vor judeca din nou pe d. colonel Polizu :
D-nii generali G. Anghelescu Grutzescu şi A. Vlâdescu.
Cei doi coloneii ce vor complecta consiliul de resbel nu sunt încă designaţi.
—x—
Democraţia de erî istoriseşte o i-nepţie colosală relativ la o convorbire ce d. Pake Protopopescu ar fi
INTEMPLARILE ZILEI
s’ati aprins hainele de pe el şi, dupe câteva ore, a încetat din viaţâ.
Un pescar turbat.— Eri pe la ora 10,
zice Posta din Galaţi, pescarul Costachi Patrichi certându-se cu grădinarul Pana-ite Ionescu, într’o crâciumă de pe strada Română, C. Patrichi a scos un revolver din buzunar şi a tras doufi focuri în P. Ionescu, lot în acel moment a scos şi un cuţit de la brâu şi i-a mal dat o lovitură.
Rănitul a fost transportat la spital, iar criminalul a fost arestat.
DIN STREIXATATE In ('anticul. — Un cantonier de la parcul Buttes-Chaumont a găsit un pachet legat cu sfoară, în care se afla cadavrul unul copil noh-născut de sex bărbătesc.
Mica fiinţă avea la gât semnele unei strangulaţii puternice.
Fratricid si patricid. — TÎDfira Eugenia Y... întreţinea de mal mult timp legaturi amoroase cu un tînfir sărac ; părintele şi fratele sâfi opuindu-se, nenorocita ’l-a ucis pe amândoi într’o noapte cu un briciu.
In urma acestei crime, Eugenia a fost atinsă de alienaţie mintală. Ea a fost dusă la Casa de sănătate.
INFORMA TIDNI
Comisiunea de informatiunî, sub preşedenţia d-lui Apostoleanu, s’a întrunit azi la ministerul de finanţe si a luat în cercetare toate creditele făcute de ministeriul de fi-nance.
—SBB—
Azi M. S. Regele a lucrat cu d. P. P. Carp, ministrul de externe.
E.	S. Abmeth-Zia bey, ministru otoman la Bucureşti, care a prezentat erî M. S. Regelui scrisorile sale de rechemare va părăsi mâine capitala mergend la Con-stantinopole.
La întrunirea de astă seară la Hotel de France, vor lua parte, fiind invitaţi, şi d-nii miniştri Mânu, Lahovari şi Gheorghe Vernescu.
Aseară a plecat la Roman, comisiunea Camerei, instituită pentru a constata abusurile care s’aii făcut cu ocasia alegere! d-lui Las-car Veniamiu în acest judeţ.
Membri comisiuneî vor merge prin toate satele pentru a verifica de visu toate denunţările de corupţiune făcute în contra ale-gerei de mai sus.
Din sorginte oposiţionistă bulgară aflăm că d. Zancoff, şeful o-posiţii bulgare, va fi de orat de Imperatul Rusiei, şi aceasta pentru a ardta simpatia Sa pentru mişcarea în contra prinţului Fer-dinand de Coburg.
DIX CAPITALA
Furt. — Mal mulţi ţfiranî veniţi din judeţ pentru a vinde fân aU fost prădaţi de nişte pungaşi, care le aU luat punga tă-indu-le o de la brâu.
Tocmai târzia aceşti nenorociţi, care au crezut câ au de a face cu nişte cumpără' tor!, aU băgat de seamă furtul al căror victimă au fost.
Comisarul secţiei 54 avizat e in urmărirea sus zişilor pungaşi.
Foc. — Erî un student în farmacie a nume Trumbitaş locuind tn Intrarea Iiosetti No. 8, venind a casă a găsit toate mobilele în flăcări.
Iată ce se întâmplase: un frate al sfiu care locuia cu dânsul eşind din casă a lăsat pe masă o lampă de petrol, care făcând explosie a respîndit petrolul pe mobile. Prinzând de veste d-1 Trumbitaş dimpreu' nâ cu mal mulţi vecini aU stins focul, din nenorocire însfi d-sa a avut ambele mâini arse cu gaz în mod îngrozitor; d-nii d-r. Hristodorescu şi Grozeanu ce se aflaă în vecinătate i-ad dat primul ajutor.
DIX JUDEŢE
Mort (lin beţie de spirt.— ]e noaptea de 4 Februarie curent, băiatul Vasile Gh.
N.	Curpân, în etate de 13 ani, servitor la cantonistul Mihal G. Martin de la cantonul no. 4, comuna Boteştî, judeţul Roman, bând cu o ţoavâ de trestie în mal multe rânduri spirt din o balercă a unul locuitor ce venise la acel canton, pe la o-rele 8 dimineaţa a încetat din viaţă. Caşul s’a comunicat parchetului respectiv.
Copil ars. — Ioana, soţia lui Alexandru Tudorache Diaconu, din comuna Moş-na, judeţul FftlciU, tn ziua de 30 Ianuarie trecut duefindu-se să rîşnească făină într’o cuhnie, a lăsat singur în casă pe copilul el Costache, tn vârstă de 3 ani, care, apropiându-se de focul ce ardea In sobă, i
www.dacoromanica.ro
 3* EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 11 Februarie 1889
Şedinţa se deşchide la 2 1/2 ore sub pre-şedenţia d-lul general Florescu.
100 Senatori faţă.
Se dă cetire în a doua lectură propune-rel d-lul V. A. Ureche relativă la proectul de lege spre instituirea unei comisiunî pentru conservaţiunea monumentelor naţionale.
D. X. Cretuleseu, întreabă pe dd. miniştri de finanţe şi de instrucţie publică, ce se face cu creditu încuviinţat din iniţiativă parlamentară de Cameră, Ateneului Român, a cărui întârziere de se trece prin toată filiera legislativă nu o înţelege.
D. Al. Marghiloman, ministru lucrărilor publice, fâgădueşte că se va aduce înaintea Senatului creditul în cestiune săptămâna viitoare.
D. Gh. Sturdza, anunţă o interpelare asupra lntinderel ce iad furturile de vite.
D. Ianov, cere a se aduce în delibera-reaiiSenatulul proectul de lege votat de Cameră pentru instituirea intrepozitelor de mărfuri.
D. A. Marghiloman, ministru al lucrărilor publice, declară că, legea în ces-tie s’a retras de guvern în urma unor cercetări mal amănunţite asupra creărel docurilor în privinţa cărora dă câte-va explicatiunl, în cât ar Ii cu neputinţă a se lua din fondu dokurilor, suma ce se cerejpentru crearea intrepozitilor prin proectul de lege despre care e vorba, pentru care a fost retras.
Dupe ce intervin tn discuţie dd. P. Gră-dişteanu şi N. Fleva cărora le respunde ministru lucrărilor publice, incidentu se închide.
D. I*. Gradlsteanu. interpelează pe ministru de interne asupra stârel târgului Strehaia din Mehedinţi.
La 3 ore Senatul ia tn cercetare indigenate şi petiţiunl, dupe care se ridică şedinţa anunţând j-se cea viitoare pe Luni.
CAMERA
Şedinţa de la 11 Februarie 1889
Şedinţa se deschide la ora I 1/4 sub preşedenţia d-lul Pogor. Prezenţi 111 deputaţi. Se fac cuvenitele formalităţi.
D. I. Oroveanu |face, diverse comunicări biuroulul.
D. C. Cogftlnlceanu, adresează o interpelare d-lul ministru al afacerilor străine în privinţa speselor de reprezentare ce le a priimit însărcinatul nostru de afaceri la Viena, pe câtă vreme nu avea dreptul de cât la a treia parte.
D. Alexandru Marghiloman, depune pe biuroul Camerei proectul relativ la linia ferată Bârlad-Galaţl. (Aplause).
I	ot ceşti unea ţulcel
La ordinea zilei este continuarea discuţiei asupra modificârel legii spirtoaselor.
Se citeşte art. 8 din proect, care priveşte suprimarea premiului de export.
D. Valerian Ursianu, care'şl rezervase dreptul de a vorbi la art. 8, spune sfi nu se desfiinţeze primele de export, de oare ce aceasta încurajază industria noastră născândă, ş’apoî e conform sistemului nostru protecţionist.
Oratorul arată marea importanţă a acestei prime şi zice că supresiunea el ar lovi atât în velniţeie şi povernele noastre, prin concurenţa ce s’ar naşte din străinătate cât şi în industria creşterel vitelor care la noi e foarte desvoltatâ.
Oratoru Int’un studiu comparativ arată că tn ţările civilizate există această primă de export.
Dacă bugetul se dezechilibrează atunci sfi se pue taxe pe mobilele de lux.
D-sa depune şi un amendament.
D. Duca ia cuvântul spre a susţine desfiinţarea primei de export, arată câ In En-glitera ea nu există. Această primă nu foloseşte de cât la puţine persoane. Apoi cu legile economice d-sa susţine câ este inutila această primă. Pot cele-l’alte state mal puternice şi bogate sfi facă asemenea risipe ; noufi nu ne e permis. Prima este o spoliere a contribuabililor în beneficiul consumatorului strein.
Bonu dat pentru primă mal bine sfi’l cheltuim în favoarea populaţiunilor noastre rurale de cât pentru streini (aplause). Se cereîn chiderea discuţiei.
D. Dobrescu C. C. o combate.
D. Gherman spune că de nu s’o des-fliinţa prima de export rămâne un deficit bugetar de un milion şi jumătate, cu scăderea taxelor asupra spirtoaselor.
Este adevfirat că aceasta profită unor fabricanţi, dar nu profită întregel ţferl.
Desfiinţarea primei n’aduce nici o ruină industriei spirtului.
D. Lascar Catargiu spune că desfiinţarea primei de export va ruina industria spirtului.
Se închide discuţia.
Doufi amendamente se depun: unul pentru suprimarea art. 8 (reînfiinţarea primei 2 1/2) altul ca prima de export sfi fie de 2 bani pentru spirtul de cereale şi de vin.
Ambele amendamente se resping.
Deci art. 8 se admite.
D. Stefaneanu propune un articol a-diţional ca dacă livezile de pruni vor fi bătute de grindină cultivatorii sfi fie scutiţi de taxe.
D. Gherman se opune la adăogirea articolelor excepţionale.
D. Cogaluiceanu vorbind în acelaşi sens ca d. Gherman e combătut de d. Ian-covescu care susţine că la taxe excepţionale, lege excepţională.
Amendamentul d-lul Stefâneanu se respinge.
D Nădejde depune un amendament ad personam ca taxa pentru vil sfi se considere ca cens si ast-fel se dea drept a vota într’un colegiu mal ridicat. Acest amenda ment suscita rîsetele Camerei. Se respinge.
D. Gherman propune la art. 9 ca lai Aprilie sfi’şl aibă legea efect, adică atunci sfi aibă loc constatările de percepere.
Se primeşte.
D. Preşedinte întreabă dacă guvernul primeşte amendamentele ce s’au Introdus în această lege.
In această cestie dacă guvernul nu le admite ^conform regulamentului, trebue sfi aibă Ioc o noufi discuţie.
D. Gherman declara că guvernul nu le primeşte.
D. Preşedinte. Atunci votul asupra le-
gel nu va avea 10c azi.
D. Paladi. Vom face o noufi discuţie generală.
Se amână pe Marţi discuţia. Şedinţa se suspendă.
• •
D. Iancovescu la redeschidere spune câ s’a mal suspendat o dată discuţia în privinţa pârerel guvernului asupra amendamentelor votate; iar d. Lahovari ’I spune câ guvernul poate sfi se consulte când o voi.
Se procede la alegerea membrilor ce vor compune comisia căreia sfi ’l se comunice lucrările de apărare ale ţârei.
D. Gen. Mânu, cere ca cetirea listelor să se facă tntr’altă cameră de oare ce astfel s’ar pierde prea mult timp şi în acelaş timp să se discute în adunare indigenatele.
Se admite.
*
* *
Camera procede la discuţie asupra indigenatelor. Ora 4 1/2;
Se iatn desbatere indigenatul d-lul Ştefan idi Gh. care sevoteaza.
Şedinţa so ridică la 5 1/2.
Farfuride.
D E P E S I
PARLAMENTUL ENGLEZ
(Prin fir telegrafic)
Londra, 22 Februarie.—Camera Comunelor.—Bir Fergusson a declarat că incidentul Morier n’a atins de locrela-ţi uni le Engliterel cu străinătatea.
Londra. 22 Februarie. — Standard crede ca creditele ce se vor cere pentru apărarea naţională, vor atinge ţifra de 12 milioane lîre sterline ce se vor re-partisa pe mal multe exerciţii.
BISERICA BULGARA
(Servioiu special)
Viena, 22 Februarie.—Mitropolitul Nikano publică la St. Petersburg un articol prin care cere ca biserica se Re pusă din nou sub autoritatea patriarhului ecumenic
Situaţia în Bulgaria se va Îmbunătăţi atunci pe dată.
EPOCA — 12 FEBRUARIE
8
DIN AUSTRIA
(Prin fir telegrafic)
Viena, 23 Februarie. — O telegramă din Genua anunţă ziarului Noua Presă Liberă că patru fregate cu elice germane au primit ordinul neaşteptat de a pleca la Samoa.
Viena, 23 Februarie.—Noua Presă Liberă confirmă din sorginte privată, logodna apropiată a principelui Alexandru de Battenberg cu o cântăreaţa din Darmstadt, d-ra Loisinger.
Viena, 23 Februarie.—Ziarele considera noul cabinet francez ca putând da naştere la tot felul de încurcături, fără perspectivă de durată. Ele cred ca cel mult va putea trai până după deschiderea Esposiţiel.
D I IV A IV G LI A
(Prin fir telegr.)
Londra, 23 Februarie.—Se anunţă din Viena ziarului Standard că regele Mi-lan a trimes la Viena pe unul din a-genţil săi care să esplice oare-care fapte cari ar fl putut deştepta temerile Austriei, şi mai cu seamă trebuinţa care arfl de a chiama pe d. Risticî la putere.
Londra, 23 Februarie.—Să telegrafiază din Odesa ziarului «Daily News» că, după oare-carl ştiri, proiectul de reforme al Comitelui Tolstol ar fi părâ1 sit, şi că Ţarul Însuşi ar pregăti un nod proiect pe o basa mal liberala.
PARLAMENTUL ENGLFZ
(Prin fir telegr.)
Londra, 23 Februarie.—Indata după desbaterile adresei ca respuns la discursul tronului, guvernul va provoca discuţiunea bilelor cari sporesc cheltuielile marinei şi armatei.
Nu se prevede că votul asupra amendamentului Morley privitor la administraţia Irlandei va avea loc înainte de Joi.
O DESMINTIRE
(Prin fir telegr.)
Sofia, 23 Februarie.—Guvernul des-minte formal ştirea după care Stambu-lofl ar fl trimes o deputaţiune pe lângă generalul Ignatieff.
ULTIME IM1TIGNI
Mai multe secţiuni ale Senatului au sfârşit cu discuţiunea proiectului de lege asupra reorganizare! administrative.
X
E vorba de o apropiată recon-ciliare între d. Nicolae Blaramberg şi d. Dimitrie Brătianu.
X
De câte-va zile se observă în sălile tribunalului mai mulţi indi-
î
vizi care imediat ce ved ţeranîa-vând un proces pe acolo, se apropie de denşi şi ’i îndeamnă se se ducă la d. Nădejde ca se le facă petitiuni pentru păment.
X
Erl seară au fost puşi în libertate pe o cauţiune de 2,400 lei toţi bătăuşii colectivişti depuşi la Văcăreşti.
X
D. Stolojan-Naftalina se lăuda erl în gura mare că d-sa e curat
ca laptele în afacerea Naftalinei şi că nu i se poale face nimic, căci posedă un certificat al Doctorului Bernhard prin care se recunoaşte eficacitatea Naftalinei asupra filoxerei.
De altmintrelea, spunea d. Sto-lojan, hambarele ministerului Domeniilor sunt pline de Naftalină, aşa că Statul n’a păgubit întru ni-mică.
^ Se ştie că atunci când a fost vorba să comande Naftalina, vîn-zătorii acestei materii din străinătate au întrebat pe d. Stolojan, ce vrea să facă cu o cantitate atât de enormă de Naftalină, căci România n’are aşa mare industrie şi numai la acestea ar putea servi Naftalina. D. Stolojan a răspuns că vrea să combată filoxera.
La acest răspuns fabricanţii străini aii leşinat aproape de rts.
X
Instrucţia afacerei de la 5 Sep-tembre s’a sfârşit. Dosarul acum s’a închis. D. procuror Voinescu-Boldur îşi va face rechisitorul definitiv în această afacerepe la 24 ale acestei luni.
X
Erî a fost un duel cu spada între d. sub-locotenent M. şi căpitanul C... Condiţiile luptei fiind foarte grele, la al doilea atac căpitanul C. a dat sub-locotenentu-luî o lovitură cu spada tocmai în cap, aşa că acesta ar putea să rămâe desfigurat.
Paoientul, care locuia la otel «Union», a fost imediat transportat la spitalul militar.
Causa acestei întâlniri este următoarea :
Pe timpul răscoalei sătenilor, d. căpitan C. a fost trimis ca să o potolească.
D. sub locotenentM., profit ând de absenţa căpitanului, a abusat de încrederea ce i s’a dat şi a necinstit casa acestuia, aşa cel puţin pretinde căpitanul.
Intorcendu-se în Bucureşti, căpitanul a intentat o acţiune de a-dulteriii în contra soţiei sale.
La tribunal, căpitanul a ertat pe soţia sa, dar nici de cum pe sub-locotenent.
Tribunalul a condamnat pe d. sub locotenent şi pe soţia căpitanului la o lună închisoare.
Din această ceartă căpitanul C. a vrut se se răsbune în contra sub-locotenentului M. şi l’a provocat.
Am spus care a fost resultatul acestei provocări.
X
Gheorghe Soare a retractat tot ce a depus în afacerea crimei din strada Soarelui, cerând a proba cu martori că în ziua crimei n’a fost în Bucureşti, ci în comuna
sa. Acest individ, care—precum am spus—se află depus la Văcăreşti, pretinde că a fost sfătuit să facă mărturisile împotriva fostului căpitan Stănciulescu, de către Gon-ciu şi Antoniu.
D. judecător de instrucţie, pentru ca cercetările sale să nu întâmpine obstacole, a dispus arestarea lui Gonciu şi lui Antoniu. Aceste arestări sunt provisoriî. Goaciu şi Antoniu vor 11 puşi în libertate, îndată ce instrucţia crimei din strada Soarelui va fî sfârşită.
Se afirmă, că mai mulţi martori , care au făcut deposiţiuni foarte grave înaintea d-lui judecător de instrucţie, au revenit a-supra celor ce au declarat. Intre aceştia sunt sergenţi Munteanu şi Ionescu, care acum 15 zile de-puseseră că au văzut pe Stănciulescu împreună cu Soare într’o trăsură. Ei azi spun că au depus falş.
Noi pân’acum n’am făcut de cât să notăm tot ce s'a depus în această afacere, prin urmare vom continua a da aci, şi acele din deposiţii care dărâmă deposiţiile grave ce s’au făcut pân’azî.
SPECTACOLE
SALA BĂILOR EFORIEI
Luni ij Februarie se va da un marc concert de către violonistul Curţel imperiale din Viena Frantz yndricek, cu bine-voitorul concurs al d-nel R. Bauer.
Se vor cânta diferite bucăţi din Paganini, Beet-hoven, Schumann, Neswera etc.
începutul la 8 1/2 seara.
Preţul locurilor: Baignoire jţ lei, Loja 1 25, Loja Il-a 15, Stal I 6 lei, Stal Il-lea 4 lei, Stal III-lea ; lei.
Sâmbătă 18 Februarie se va da în sala «Concordia Română» din str. Regală No. 17 o serată dansantă intimă, cu muzica militară, începutul la 9 ore seara.
MARELE CIRC SIDOLI
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS
a ii mmn iiepresentatiue
HIGH-LIFE
DUMINECA i 2 FEBRUARIE la orele 3 p. m.
GRANDE MATINEE EQUESTRE
la orele 8 1/2 seara
LUNI 13 FEBRUARIE
A 4-A MARE SERATA DE MODA
DE ÎNCHIRIAT DE Li SE. GHEORGDE
împreuna sau în parte:
I. Două prăvălii şi un apartament în faţă calea Victoria.
II	Un apartament în fundul curţii (catul I) Toate acestea în Calea Victoriei No. 23, între Otel Broft şi Otelu Oteteleşanu.
III	O prâvâle de băcănie, Calea Victoriei No. 100 (la Cişmeaua Roşie a se adresa la d. Ion Lahovary Calea Victoriei 214 în toate dimineţele.
EXPOSITIA UNIVERSALA DIN PARIS
Comitetul National Roman
LOTERIA
Spre a respunde la nenumărate Intre, bâri ce primim din toate părţile în privinţa loteriei organisata de comitett anunţăm următoarele :
Câştigul principal va fi de 20,000 lei.
Cele l’alte câştiguri vor fi :
2 de 2000 lei fie-care 8 de 500
100 câştiguri în fine vor da dreptul la un bilet de ducere şi întoarcere la Paris şi la două fotoliuri pentru două teatre diferite din Paris.
Totalul câştigurilor; 60,000 lei.
Biletele se află de vânzare la toţi de-bitanţii şi întrepositarii de tutunuri.
La toate oficiile telegrafo-postale, la librari, la principalii bancheri din ţară.
Preţul biletului Un leii.
AVIS
Persoanele care afl depushârtil sau dosare la d. Grigore Pelroni, decedat, sunt rugate a se adresa pentru informaţiuni la d. V. Athanasovicl, Avocat, Stradela Eldorado Tio. 8, în toate zilele de la 8—10 a. m.
ITW ŢljVlt'l) doreşte a da lecţiunl în familie Ull lllil'jll de clasele primare şi gimnasiale. Ar primi şi postul de copist ia vr'un birou. Condiţiuni avantagioase. A se adresa la administraţia acestui ziar.
DE ÎNCHIRIAT
de la 23 Aprilie 1889
Casa din Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), (loue-spre-zeee o-(lai, caz, parquet, sobe de porcelan, apa.
A se adresa Str. Pitar-.Mosu 5.
HOTEL HUGUES
DIN BUCUREŞTI
Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din nod arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale.
Camere de la 3 lei în sus.
RESTAURANTUL
prevăzut cu o bucătărie escelentâ română şi franceză. Preţuri foarte reduse.
Cabinete particulare pe tot timpul Carnavalului la disposiţia onor. Clientela.
(869)	Administratiunea.
DOCTORUL THOMESCU
s’a. mutat
No. 74 — Strada Dionisie — No. 74
Cosuultaţiunl de ia 12—2 p. m. 1023.
GRIGORE GRflDISTEANU
AVOCAT
Consultaţiunl de la 8—11 a. m.strada, Speranţei No. 19.(140
Th. D. Costin
Calea Calarasilor, No. 1
BUCUREŞTI
Vinuri
y ALBE SI ROŞII
Specialitate exclusiva indigenă din plaiurile cele mal renumite, şi în special din golu drinci districtul Mehedinţi.
Puritatea garantată şi constatată prin analisa | 1 chimică chiar de câtre onor. Eforia Spitalelor I civile.
Preturi foarte moderate
Se expediază franco la domicilia în mari I şi mici cantităţi, cu vadra, în butelie şi în butoae de toate mărimele.	1086
SA se adresa la d. Th. D. Costin Cal. Călăraşilor, 1
DE ÎNCHIRIAT
Iloue apartamente compuse de câte patru odăi, odui de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz si apa situate în strada Silfidelor No. O bis.
Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. O.
DOCTORUL DIMITROPOL
de la (acuitatea din Paris
stabilindu-se str. Academiei 29, dă consultaţiunl în toate zilele de la 4—6 p. m.
IST. A. PAPADAT
AVOCAT
Locueşte str. Doamnei 15 Orele de consultaţiunl de la 5 până 7 seara
B0ALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BAR BATE AS CA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi Impedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii ae la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
1047
COFETĂRIA
SI
FABRICA DELICHERURI
STRIGA CAROL I N. 17
ALATURf CU BISERICA CURTEA VECHE COLTU STR. CAROL
CC P fl 11T fl 0 casă cu şase safi ma'1
0	ÎL L» W U I « multe camere de stâpân-DE ÎNCHIRIAT şopron,grajdetc.,încen-
1	îhî r fl I fl T lrul Capitalei. — Se pre-Mil £ U I H I feră pe calea Victoriei safl pe stradele laterale între colţul strade, Lipscani şi piaţa Episcopiei.
CARE UNI CARMFF
Prima calitate pentru sobe şi vapoare, de vânzare la sub-semnatul cu preţuri moderate.
Depoul la Galaţi si Bucureşti a se adresa strada Lipscaui, Itauul cu Tel.
1014.	Nathan Mendel
nil 4 PL’YlliT si de vânzare moşia Drâgo-llb tllbilll l I esti-pămdntenî si PîrvulestI, districtul Dîmboviţa o oră de gara rîrgoviste 400 pogoane arături, lăneaţa si pădure. A se adresa la proprietar strada Polonă 77 bis. (1110)
Reccomand Romuri de Jamaica calitate superioară cu 2 fr. 40 litru şi aite Romuri de Bremen din cele mal prima fabrici.
Pesmetzi pentru ciai cu 1 fr. 80 kilo, Ciaiuri Ruseştii ine 2 80, Licheruri, Ananas, Bune-dictine Sartreuse,Piperment, Quirase si alte cu 2 80 lit , Licher Napoleon cu 1 fr. 80 lit. Rachiuri îndulcite şi cu bune gusturi pentru menagiCt casei de la 1 fr. 20 litrul în sus. Bomboane cu 4 fr. kilo, Şampanie, A-ranjamente de Bufete pentru nunţi cu servicii gratis. Dulceţuri cu vanilie şi fără a-sortate cu i fr. 80 kilo. Biscuiţi de vanilie 4 fr. kilo.
Arăt onor. Public Bucureştean viile mele mulţumiri pentru concursul ce mi s’a dat până acum şi rog şi de aci nainte a fi în-curagiat prin muncă şi merit.
Mure deposit de spirt rafinat cu preturi elTiue
1053	Cu înalta stima
Tnnase D. Cretulescu
sâ’mi ved focul. Suflaî în el şi mai a-runcai câte-va braţe de frunze spre a’l întreţinea, apoi mS culca! iar.
Uitându-mâ la vîrtoasa mea pernă, gândii că poate era red aşezata, şi că poate asta mâ împedeca de a adormi. Mă plecai spre a’o pune mai bine, dar vezui că cea ce luasem drept o peatră reslăţită era o stîncă prinsă de pămtnt, căci nu fui In stare s’o mişc. Mă hotă-rîî atunci a’mî relua posiţia orizontală şi a aştepta cu răbdare ca somnul să ’mi vie.
—	In sfârşit adormii, dar cum să făcu ziuă mă sculai.
Aruncai fireşte ochii pe bucata de stîncă care’mi slujise atât de răd drept pernă; lumina abia ivită o Inconjora şi băgai de seamă că era neagră şi nu semăna Intru nimic cu păreţii cavernei care erau de quartz alb. Mă plecai ca să o văd mai bine şi văzul cu uimire că stătea pe un pat de pămînt vegetal şi ca nu era de loc prinsă de întregimea stîncei.	*
Mă silii să o iau din loc şi mă încredinţai că se mişcase puţin.
Adunându-mi toate puterile, mă rezema! de peretele cavernei şi isbutii să strămut această ciudată pe <tră. O mişcare nespusă de bucurie să făcu în mine.
—	Asta e o pepită 1 strigai ed.
Scosei din buzunar un cuţit pe care
nu’l lăsam nicî-o dată de la mine. Făcui cu vîrful lui o dîră lungă la care
300,000 ; 350,000 franci sad mai mult ?
Nici-o-dată cine-va care n’a trecut pe acolo nu va putea să dea seamă cât de puţin, de ideile ce să născură In mine, In timpul celor întăi minute a le descoperire! mele.
Plecasem de la claimul med, adică de la locul unde tăbărîsem cu toţii, în ajun, hotărîf a mă întoarce seara; nu luasem dar nime de mâncare cu mine şi începeam să simt foamea.
Mă gândii un moment să’mi iad carabina, care nu mă părăsia nici o-dată, şi să împuşc vr’un cerb, vre-un căprior, sad chiar numai o marmotă.
Dar ce mă încredinţa că voi isbuti să găsesc ce-va ?
Vînatul e rar pe acele piscuri nalte unde cresc numai brazi slăbănogi şi pini mărunţei.
Cugetai de altmintrelea căor-cât mi-aş fi păzit de bine tesaurul med, nu era aceasta mijlocul de a’l lua In stăpânire.
De alt-fei nu puteam să mă tem ca cine-va să mă fi urmat printre acele grămezi de stîncî goale. De sigur alt om nu venise pe acolo naintea mea şi eram cu totul încredinţat că tovarăşii mei nu să gândead nici de cum să se ia pe urma unui bâetan ca mine, doritor de libertate şi de aer liber.
Gu toate aceste, spre mai multă siguranţă, îmi acoperii pepita mea cu cenuşa focului. Semăna! împrejurul ei mal multe bucăţi de stânci, ca nimă-
FOIŢA ZIARULUI •EPOCA*
(1)
JULES GROS
ÎNTÂMPLĂRILE
UNUI	,
AURAR
1.
D. William Cornett luă cuvtntul în chipul următor :
— Ştiţi de mai nainte, d-lor, că m’am născut la New-Yorck. La moartea lui, tatăl med nu’mi lăsă nici-un dolar din marea avere ce adunase. O speculaţie nenorocită ’l ruinase de tot. Mă aflai la cincl-spre-zece ani orfan şi fără mijloace. M’am hotflrît atunci să mă îmbogăţesc cu or-ce preţ, ca să redobândesc luxul ce încunjurase copilăria mea.
Plecai, cu gândul acesta, împreună cu nişte emigraţi, vechi prieteni al familiei mele, cărora li se făcu milă de mine şi care primiră să mă ia cu dîn-şil In Apus unde era să se stabilească cu ranchtnen, sad ca squatter, sau chiar aurari.
De cu vreme, tatăl med mă obişnuise cu exerciţiele corporale. Trăgeam cu carabina şi cu revolverul ca un erod al lui Fenimore Cooper ; aceasta făcu ca concursul med să fie trebuincios tovarăşilor mei de drum şi am resistat foarte bine la neajunsurile nenumărate şi la primejdiele neîncetate care ameninţau, înainte de a să face marele drum de fler transcontinental, pe aventurierii
destul de îndărăsneţi pentru a străbate America.
După mii de peripeţii, mii de întâmplări, familia Robinson (ast-fel era numele protectorilor mele) şi cu mine am ajuns în California.
Să vorbea încă la New-Yorck de a-verile colosale ce unii mineri dobândise în acea ţară. Acolo hotârâsem a încerca norocul.
Părăsii pe prietenii mei, care găsiseră pe lângă jSan-Francisco un loc unde să stabiliră ca squatters sad crescători de turme.
Am strîns mâna acelor vrednici muncitori şi m’am dus, înzestrat cu câte-va unelte trebuincioase, pe terenurile aurifere.
Petrecul acolo cel mai groznici 2 ani ai vieţei mele : de mult ţara acea fusese săcatâ ; pămîntul fusese sapat şi scormonit în toate felurile ; noi, adică tovarăşii mei de lucru şi cu mine, eram numai niştă spicuitori, care, dupe culesul viilor sad seceriş, să duc să ceară pămlntului cea ce culegătorii de vii şi seceretorii i-ad luat de mal nainte.
In scurt, mâneam rar, dormiam sub cerul liber şi lucram cu un curaj vrednic de o soartă mai bună.
Eram să mă las de întreprinderea mea când nişte oameni sosirii la noi, încărcaţi de aur şi ducăndu-se In capitala Californiei.
Ei ne spuseră ca veneau de la sud unde găsis eră nişte pamlnturl aurifere de o bogăţie nespusă. Plini de darurile norocului, ne dădură toate lămurirele ca să putem regăsi Eldorado ce părăsiseră el.
Era vorba de o ţară muntoasă, ce alcătuia graniţa dintre ‘Statele-Unite şi Mexic.
Deci, înarmaţi cu carabinele şi uneltele noastre de mineri, ne îndreptarăm spre Arizona.
Oamenii aceia ne învăţase bine : cu
toate atacurile necontenite ce avurăm a suferi din partea selbaticilor Apaşi, în toate zilele provisiunile noastre de pulbere de aur să măreai!.
Totuşi cine ştie cât timp mi-ar fi trebuit pentru a’mî face averea ce hotărî -sem dinainte s’o dobândesc ? Voiam să fiu milionar. Dar aceasta nu’I lucru uşor când lucrezi singur, când sp8li numai năsip şi pămînt.
întâmplarea îmi veni în ajutor. Intr’o zi, umblând printre stîncile quarţoase care întocmesc scheletul acestor munţi, m’am rătăcit aşa de bine în cât noaptea mă surprinse şi am fost silit să mă culc sub cerul liber sad să caut un adăpost în vr’o gaură dintre grămezile de stîncî.
întâlnii din fericire un fel de gură de cuptor sapată în munte. Intrai acolo, cu revolverul în mână, căci mă puteam întâlni cu un urs, un leopard sad un tigru.
Aveam asupra-mî ce-va chibrituri şi un ziar vechid din care făcu o făclie ; şi mă slujii cu dînsa spre a cerceta locurile.
O lăture a cavernei fireşti unde am străbătut era plină de spini de pin, de frunze moarte pe care uraganele, foarte dese în acele părţi, le adunase acolo. Le am strîns gramadă la Intrarea suteranulul şi le dădui foc ca să nu primesc cât ol dormi vr’o visita desplâ-cutâ, apoi ’mi făcui pentru mine însumi nu pat de frunze moarte şi mă întinsei pe el puindu-mi cavernă o peatră mare ce să aflu din întâmplare pe pămînt.
Dupe jumătate de oră, şi în contra obiceiurilor mele, nu’mi venise încă somn. In capul med jucad ideile cele mai ciudate, nişte fiinţe fantastice tre-cead dinaintea ochilor mei şi fără voea mea visul med urma, de şi eram deştept.
me uitai de aproape.
Era strălucitoare şi galbenă.
Avusem drept pernă o bucată mare de aur, de aur curat.
Acest bolovan, de ar fl numai el, încă ar alcătui o avere însemnată şi pentru cine-va mal ambiţios de cât mine. Pentru mine, representa un ca-| pital pe care nu’l putem preţui desă-
nu! să nu’i vie în minte să’şi aşeze patul acolo, şi dupe ce mă uitai bine cum. stad locurile şi luai pe carnetul med planul tmprejurimelor cavernei, mă îndreptai spre claimul med.
(Va urma)
De două ori mă sculai şi mă dusei ! 80; 100; 120 kilo ? Preţuia el 230,00
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 12 FEBRUARIE
CASA DE SCH1MR
613
. M. FE
Strada Lipscani, No. 23
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Qursu 1 Bucureşti
/1 Februarie 1889
I 11 11 II I I	I :*1U&3JTX-	1
l 0/0 Renta amortisabila * 0/0 Renta perpetua 8 0/0 Oblig, de Stat fi 0/0 Oblig, de et. drum de fer 7 0/0 Soria. func. rurale
4	0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scrie func. urbane
5	OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
4 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pene. (lei 10 dob.; împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Români&«
• Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermii
Cump. 97 1 2 97 1/2 99 3/4
104 1/2 96 1/4 104
toi 3/4
93 1/2 82 87 248 50
1000 260 250 135 1 95 209
—.Mtn
Vend.
97	3,4
98
1U0
104 3/4 96 5/8 104 1/2 102 3 4 94 1/4 >2 3/4 87 1/2 255 60 1001 270 260 145 2 10 211
Fondată In anul 1840
„FABRICI DE MASIME AUGSBURG
IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe acţiuni de la 1 Decembre 1875 j
Masine de 3?aclieta.t şi de Satinat Elevatoare pentru edificii cu mal multe etaje Instalatiuni de Transmisiuni de Masine cu Aburi şi de Turbine
Masine de tipar cu 1 cilindru Masine de tipar cu 2 cilindre Masine de tipar pentru a tipări de o dată cu 2
culori
Masine de tipar cu cilindru ) funciionind Masine de tipar fără cilindru \ pedal Instalatiune cu mecanismul cilindric al ccrnelci pentru maşini simple si maşini pentru imprimat a 2 culori
MASINE DE TIPAR ROTATIVE
pentru a tipări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni, şi pentru a tipări de o-data cu doue sau cu mai multe culori. Cu Aparate de fsltuit după cea mai nouă construcţiune cu titvâ şi cu cuţite de fâlţuit rotative.
Toate Maşinele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit cel mai mare tiragiu având tot-o data o funcţionare sigura si fara sgomot.
Am furnisat până la Ianuarie 1889: 3150 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului In Bucureşti, şi un mare numer la cele mailnsemnate Stabilimente typograflce In România.
Representanţi pentru Româniadd. KUBESCH & SIEGENS, BUCUREŞTI STR. SMARDAN 53
Tot d’odatA mai putem procura şi diferite alte Masine de tipo-litografie si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Cleiu şi ori ce alte utensilie pentru Tipografie din fabricele cele mai renumite.
KUBESCH et S1EGENS
CASA DE SCRIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie GMka Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Naţionali (Dacxa-Rominia)
Cumpără si vinde efecte publice ei face ori-ce schimb de monezi Buouresti Cursul pe ziua de ii Februarie 1888
Vinde
4	% Renla amorlisabila
5	% Kenia amortisabila
5	%	,, româna perpetua
6	% Obligaţiuni de stat [Conv.rar.)
5 %	„	Municipale
10 ir. , Casei pens. [300 L.]
7	% Scrisuri funciare rurale
5 %	„
7 %	„	„ urbane
5 %	,.	„	„ lasl
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri serbestl cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica Dombau „ Otomane cu prime im. cu prime Buc. [20 iei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	itaiiane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotitln aur
Cump.
Sg
87
135
104
104
101
93 3/4 83 980 71 11 28 40 37 18 48 55 1 05 100 134 100 03 365
82
345
104K
971/4
10444
103
SF
74
30*
44
30
30
u 60 t 11 «11 136 100* 100 «73
PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE LA EXPOSITIUMEfi UNIVERSALA LA BRUXELLES IN ANUL 1888
-c3CSJ&££î5R^>-
INVENTIUNE EXTRAORDINARA. Aparatul, electro metalic al Doctorului Borsodi pentru vindecarea slăbiciune! bărbăteşti. Aparatul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce bărbatului slăbit puterea perduta si ’1 face în zioa cea d’inteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel. Preciurile: 1 fl. 55, 2 II. 40. 3 fl. 30
ATELIER l'ENTRIJ APARATE ELECTRfl-METALICB, PATENT DR. BORŞURI
VIEN, II NESTROYGASSE No.. 6
Broşuri detaliate se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România
DE ARENDAT
MOŞIA RACOVITZA
Districtul Romanaţi, 20 minute depărtare de O <11*a Balşiu, cu şosea.
Întinderea la 2,500 pogoane din care 1,500 de muncă; restul de islaz.
Se vor defrişa locuri noi; asemenea se vor clădi magasil noi.
Mij loace foarte tniesnicioase pentru muncă.
MOŞIA BALEASA
Districtul Romanaţi trei quarturi de oră depărtare de gara
Balşiu cu şosea.
întinderea peste 700 pogoane muncitoare. Ecaretele toate noi.
Mijloace foarte tniesnicioase pentru munca.
Ambele aceste moşii sunt de arendat in narte sad împreună.
Doritorii se vor adresa la proprietarul K. SI. Cesianu, In Bucureşti 31 Str. Baţistea.
GRABITI-VA!
600,000 FRANCI
de câştigat la 1 Aprilie st. n.
, X la «ea mai eflina si cea mai avanlagioasa din ! |	toate loteriile din lume
1	mmi loterii mmm,
p la care fie-eare numer trebue să câştige cel puţi	lin 400 franci
2	Loteria permanentâ: 6 trageri pe an, la fie-jj care 2 luni, 3,300 loturi câştigând suma enormii mă de 4,00,000 fr.
I
La
TRAGEREA
1 Aprilie st. n. 1889
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
l lot de . .	. 600,000 fr.	«00,000 fr.
i lot de. .	. 60,000 fr.	«0.000 fr.
i lot de. . .	. 20,000 fr.	80,009 fr.
i lot de. .	. 20,000 fr.	80,000 fr.
t lot de. .	. 6,000 fr.	«.OOO fr.
i lot de. .		«0,00 fr.
I lot de. .	. 6,000 fr.	«.OOO fr.
t lot de. .	. 6,000 fr.	«,000 fr.
i loi de. .	. 6,000 fr.	«,000 fr.
i lot de. .	. 6,000 fr.	«,oOO fr.
12 lolurl de.	. J.ooo fr.	3.000 fr.
28 loturi de	1,000 fr.	8S,OOO fr.
500 loturi de	. 400 fr.	. 800,000 fr.
550 loturi pentru suma de.		. 1,000,000
Rambursarea loturilor este garantata de GUVEHXUL IMPERIAL OIOMAN preţul biletelor:
3 Bilet	.	.	.	Frci.	5
7 Bilete	.	.	.	F'rci.	34
25 Bilete	.	.	.	Frci.	i 18
4 00 Bilete	.	.	.	Frci.	405
4 bilet pentru O trageri numai 25 franci
Lista oiicialâ a tragere! se va trimite numai de cât franco fie-cârui cumpărător dupe fie-| tragere.
Uri ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar in zioa tragerei.
Tragerea va avea Ioc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor. *
Îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
Bilete de bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiune, sunt primite în plata Iară orice dificultate, cu curs în aur.
Pentru a primi biletul sau biletele, trebue să se eespedieze banii prin mandat postai, cltăq ue sau scrisoare recomandata laDirectorul
—OoiTuptoir commercial—
557, UKANDE RUE DE TriKli, 557 UOMSi AMl.NOI’OLi;
FOST CARACAS
BUCUREŞTI - N. 4, STR4DA ŞELARI. N. 4 -- BUCUREŞTI

Restaurat şi mobilat cu elegantă din noQ, situat în centrul Capitalei şi al Comerciulul, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor
Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din noO, CousumaţiunI fine, şi preţuri moderate, mai multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţională în toate serile, condusă de simpaticul artist Român Tache Tomescu.
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s’a înc'edinţat d-inl Tasse Gcorgiade fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorab. sa clientelă al reîncuraia, asigurându-Ie promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplari pe
care a dat în tot-d'auua probele cele mal frumoase. U05
i
Rămâind cu toată stima T. G.
1 APRILIE 1889	1 AUGUST 1889	1 DECEMBRIE 1889
Câştigul principal Fr., 10 0,000 In numerar	Câştigul principal Fr., 4 0 0,000 In numerar	Câştigul principal Fr., 10 0,000 In numerar
Toate platibile fara nici o reţinere
Cel mal mic câştig cu care trebue se iasă fie-care Los, este de fr. 28, urcându-se plina la fr, 50, şi prin urmare perderea capitalului este cu totul imposibilă chiar în caşul cel mal defavorabil.
Aceste losuri originale se găsesc de venzare la toate casele de Bancă şi de schimb.
CEL MAI EFTIN SI UI IMPRUMIT CU PREMIE
NOUILE LOSURI
CRUCEA ALBA HOLANDEZA DIN ANUL 1888 A FL. 10
AVEND TREI TRAGERI PE AN:
ama
constructor de mori
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hydraulice, Deposit de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de cui*ele de piele.
(Cataloage şi Preţuri cor ente la cerere gratis şi franco)
1054
2, STRADA LIPSCANI,
In facia (tacaniei d-liii \. lonnid
HARNASAMEKTE MILITARE
Aduc la cunoştinţa numeroasei mele clientele, d-lor ofiţeri precum şi onor. Public că am transferat
MAGAZINUL SI ATELIERUL DE SELARIE
Bucureşti. — Calea Victoriei I\’o. 57
Ce l’am avut în Iaşi, în timp de 40 ani; cele mal mari recompeuse obţinute Ia mai multe Esposiţiunî din ţark’precum şi diploma de onoare obţiuutâ la Esposiţiunea internaţională de la Viena 1873, sunt cele mai bune dovezi că pot concura cu lucrările efectuate In Atelierul meh cu or-care fabricant din străinătate, ’lmî voi da toate silinţele ca prin. perfecta executarea lucrului să satisfac dorinţa onor. domni care mă vor onora cu comanaelelor.
Ca vechili industriaş şi în vederea reputaţiuneî câştigată până acum, contez foarte mult în sprijinul tutulor.	EDUARD HAVFCK.
Comenzi pentru districte frauco Ia ori ce gară din ţară. Se repară ori ce se atinge de această artă.	. 1085
MEDALIE DE ARGINT
MIDIE CHIMICA liEltBERlANI!
Depositui central tn farmaciile domnilor ALESSANDIUU BUCUREŞTI şi P. LAZEANU CIUIOVA
In detail la toate farmaciile din tiara
-UN LEU FtULOUL —
Cel mal eficace remediu ce se poate întrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloe şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boale de renichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. etc.
Fie-carui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata
1135
<M
<s
£

PANZARIE SI LINGERIE
l,
Recomandă bogatul sSQ Magasin cu tot felul de pânzeturi Olandă de Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, Prosoape, Madapolam do Ahstria, Franţa şi Englitera, PicheturI, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment do ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., etc.
ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI
SE PRIMEŞTE ALBITURI PENTRU BRODAT
938
STRADA LIPSCANI, N°-
in facia Itncaniei «1-lni IV. lounid
DE ARENDAT CHIAR DE ACIM4:
Moara hydraulicâ, numită fabrica de macinat «Constanţia» 5 Klm. departe de T. Severin, producând făinuri fine 3000 Klg. sau ordinare 10000 Kgr. In 24 ore. Doritorii se vor adresa la «Agenţia Havas» sau Ia D. M. Ciocazan T. Severin.
SE CAUTA M ASOCIAT
fco
cu un capital de
_________ ___	_________ 70,000	lei pentru
exploatarea	unei	mori	sistematice situată 5
klm. de	T.	Severin.	Doritorii	se vor adresa la
Magasinul Deposituluî de făinuri al d-lul C. M. Ciocazan din T. Severin.
IIE MlltUT SI DE VENZIItK dK
Clemenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2.
Ou | r napoleoni in aur se gaseslo cn împrumut la mit d-nu M. Conslantinescu Strada Putu cu apa rece No. 62, Bucuroşii.
ffl ir-i

EPILEPSIE
Boala repututapăn’acum fara /cac,|
EPILEPSIE,
Precum şi toate Boalele nervoase sunt vindecate de mine cu de- R severşire, după un procldeu nou | în cel mal scurt termen şi sub garanţie.
A se indica etatea şi durata 8 boaiel.
Remediul modul întrebuinţării jji etc. sunt expediate, în contra tri miterei sumei de 25 franci de
Ciist. J. Secmann
Berlin
139, Schoenhauser ailă 139
PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT
ÎNCĂLŢĂMINTE
DE FRANZ HULLA SI C. LETZTERGROSCHEN
LA MAGASINUL PRIMUL FONDAT 1 BUCUREŞTI
LA ADEYARATA
Strada Şelari No. 9
Soson galoşi. <ie pelr, de cauciuc pentru bărbaţi, dame de lei 9.75 ai 9.
.	-- I
M STEA ALBASTRA
^ ^ Strada Şelari No. 9
Boranci F/nglczesll veritabile pentru barbatl lei
4 3, 4a, 4 0.
Pentru baeitl S, C, 7, 8.
Ghete dc vaes dc Ver-matia,fasoane englezeşti si chinezeşti de lei 4 0, 44,48.
ROG A SE NOTA BINE
STRADA ŞELARI r 9
LA
Galoşi de cauciuc pea-tru barba ti. danie al copil dc lei S.7S al S.
ADEVARATÂ STEAOA ALBASTRA
1027	Cu stima, I). MESCIIELSOHN
XipocrraO a Ziairulixi „Epoca'
1 ipărlt cu cerneala Ch. Lorllleux-Cle Part*
Oiratat respoasabil V. P. (îheorghlu
www.dacoromanica.ro