ANUL IV No. 669
A TREIA EDITIUNE
SAMPATĂ li (23) FEBRUARIE 1889
NUMERUL 13 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
la Bueareael: La casa AdministraţiuneL Ia Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an AO lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. la Strainetate: La toate offlciele poştale diD Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL BANI NUMERUL
ANUNCILRILE
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
L.a Paris : Ajjeiicf HavaH.PCncedelnlîouTse. S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segâsestejurnalul cult» cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. termalii, IVo. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
No. 8,—Ptatza Episcopiei,—No. 8
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢIUNEA No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 3.
ATACURI INOFENSIVE
COMISIUNEA DE ANCHETA
UN FENOMEN CIUDAT ÎNTRUNIREA AMICILOR d-lui CATARGIU RAPORTUL
ASUPRA
IEGEI VENZAREI MOŞIILOR STITULUI
ATM INOFENSIVE
nu trece zi fără ca opo-dea câte un asalt gu-
suntem încredinţaţi că ţara va recunoaşte aceste merite, maî ales că va vedea că alţii nu-I dau toate aceste bine-facerî.
DEPESI
NOUL MINISTER FRANCEZ
Aproape «iţiunea să vernulul.
Toate silinţele el, de şi favorizate prin intrigele şi tragerile pe sfoară cele mal puţin măgulitoare pentru autorii lor, au rămas cu desăvârşire zadarnice. Şi chiar de ar fi fost mal eficace, ele ne-ar lăsa absolut indiferenţi.
Meritul or dementul unul guvern faţă cu ţara, nu atârnă de combinaţiunile de culise şi de împerecherile monstruoase încheiate tn vederea răsturnării unul guvern.
Forţa morală a unul minister stă tn propriele sale acte.
Aceste acte ale guvernului actual nu pot fi întru nimic micşorate de coaliţiunile formate tn vederea răsturnării ministerului.
Ţara ştie că guvernul actual ÎI a dat libertatea cea mal complectă, şi că după un regim tiranic şi despotic de 12 ani, am dat la cârmă dovezi de aşa mare imparţialitate politică, În cât am putut fi acuzaţi chiar de complesenţă pentru adversarii noştri.
Ţara ştie că ÎI am dat, acest lucru atât de rar la noi: libertatea electorală ; merit ce ne-a fost recunoscut chiar de vrăjmaşii noştri.
In timp de abia 10 luni, agitate prin pasiunile politice ajunse la paroxism, prin alegerile generale şi prin grija răscoalei ţărăneşti, guvernul a avut ocasia să săvârşească mal multe acte meritorii, precum sequestrarea liniei Lemberg-Cer-năuţl, împrumutul în ţară şi scă^ derea agiuluî.
In administraţie şi în politică •’a Introdus un sistem cu desăvârşire nou.
Judeţele aii fost desrobito de sub influenţa tiranică a prefecţilor or deputaţilor-satrapl.
In politică s’a făcut o încercare meritorie d’a se pune luptele de partide pe terenul principiilor şi ideilor de organisare. Pentru prima oară guvernul şi-a spus intenţiile Înainte de alegeri în mod cinstit, expunând ideile sale sub forma de proecte de lege, şi toate partidele au fost aduse să-şî formuleze programe precise înainte d’a cere sufragiile alegătorilor.
Iată, credem noî, câte-va merite care nu pot fi câtuşi de puţin micşorate prin nici un fel de coa-liţiunl.
Acesta este capitalul nostru moral care va rămâne intact, chiar dacă am cădea de la putere, şi
(Prin fir telegrafic)
Paris, 21 Februarie.—Oficial.—Ministerul este ast-fel compus: Dnii Tirard, presidenţia consiliului şi co-merţid; Constans, interne; Rouvier, finanţe; Thevenct, justiţie; Fallieres, instrucţiune publică; Faye, agricultura ; Yves Guyot, lucrări publice; Freycinet, râsboiu; Jaures, marină.
Ministrul Afacerilor străine va fi. numit mai târziu.
PARLAMENTUL ANGLIEI
(Prin fir telegrafic)
DUcarsul reginei.--Chestia Irlandei
Londra, 21 Februarie. — Discursul reginei zice că nimic nu s’a ivit de la închiderea sesiunii care ar putea să afecteze irelaţiunile cordiale ale Engliterel cu cele-l’alte puteri. Dar cheltuelile mered crescânde ale celor-l’alte naţiuni pentru a se pregăti de războiţi, obligă pe Englitera săiaprecauţiunlmai mari. Oamenii de Stat care cârmuesc politica celor-l’alte naţiuni suDt toţi actualmente simpatici Engliterel, dar nimic nu garantează că situaţiunea nu se va schimba.
Londra, 2i Februarie.—Camera Comunelor.—D. Morley anunţă că va pre-sinta mâine un amendament declarând că administraţia Irlandei este crudă, apăsătoare şi nedreaptă.
FRANC1A SI ITALIA
(Serviciu special)
Declaraţia d-lui Crispi
Roma, 22 Februarie, 8 dim.—Răspunzând la o interpelare, d. Crispi a declarat că comandantul corpului de armată din Neapoli n’a rostit la banchetul oferit ofiţerilor escadrei germane, cuvintele ostile Franciei, cari îi sunt atribuite de ziare.
Se asigură, că dacă ultima criză ministerială n’ar fi izbucnit la Paris, multe cestiuni pendinte între Franţa şi Italia ar fi putut fi tranşate pentru satisfacerea celor doue ţări, ale căror raporturi sunt actualmente cordiale.
EXPEDIŢIA ACINOF
cheta parlamentară. O parte a adunare!, călăuzită de un spirit de înţelepciune, propusese numele numai al acelor persoane care nu iscălise nici una din propunerile de dare In judecata ; ear o alta parte a crezut ceasul bine a-les spre a se răsbuna de învingerea de la 2 Februarie şi a întocmit o lista compusă de cel mal pasionaţi susţiitorî al dărel în judecată, ba chear de unii din deputaţii care au subsemnat prima propunere.
De prisos s’aa ridicat două, trei glasuri spre a protesta In contra acestei hotărtri, căci majoritatea votanţilor a ! menţinut câte-va nume care n’âr fi tre- j buit să figureze în Comisiunea de in-formaţiunl.
Procedarea majoritaţeî de erî, a fost greşita.
Art. 17 din legea pentru responsabilitatea ministeriala spune în mod clar că acel ce a iscălit o propunere de dare în judecata, nu poate să faca parte din Comisiunea de informaţiuni. Daca legea pune aceasta restricţiune, scopul el este negreşit de a lua rolul de judecător-instructor din mâinele acelora care s’aii pronunţat o data pe faţă şi care ar fi impinşi poate, fi chear numai printr’un sentiment de ambiţie, să depăşească limitele nepărtinirei.
O dată ce dd. Blaramberg, Aposto-leanu şi Dobrescu au iscălit întâia propunere, numele domniilor lor nu putea să mai figureze în lista comisiunel de anchetă, căci nu este totul să te iei după textul strict al legei, nu este totul să zici că densa n’a prevăzut cazul când s’ar face o a doua propunere.
Legea nu poate să le prevază toate, or cât ar fi dânsa de perfecta; dar bunul simţ, logica, ne arată in mod desiul de lămurit cum se tălmăceşte voinţa legiuitorului, atunci când se ivesc cazuri neprevăzute.
Afară de textul lege! e ceva mal presus : e conştiinţa care ’ţi impune datoria să te recuzi dintr’un proces tn care ai apucat de ’ţl-al dat hotărârea într’un mod făţiş şi pasionat.
Şi teoria aceasta este atât de adevărată,in cât Cameraarecunoscuc’o In mare parte; candidaturele d-lor Apostoleanu şi Dobrescu au căzut, iar numele d-lui N. Blaramberg n’a trecut de cât cu un vot.
Cea ce n’a tăcut majoritatea de erî, credem că are să o facă d. Blaramberg, şi ca d-sa singur se va lepăda de mandatul ce i s’a dat In această chestiune, spre a depărta or ce umbră de bănueală asupra nepărtinirei lucrărilor comisiunel de informaţiuni.
(Pria fir telegrafic)
Roma, 21 Februarie.—Se anunţă din Aden, «Agenţiei Ştefani» cu data de 21 Februarie, că circulă ştirea că un în-crucişetor francez, avend pe bord pe amiralul Aubrey, ar fi bombardat po-siţiunea ocupata de expediţiunea Aci-nof aproape de Sagallo, rănind cinci cazaci şi făcând mai mulţi prisonierl ce ar fi fost conduşi la Obock.
CONSPIRAŢII IN ITALIA
(Prin fir telegrafic)
Roma, 21 Februarie.—Poliţia a confiscat la cismarul Dini din Spezia o lădiţă de dinamită. Alte lăzi conţinând de asemenea dinamită s'au găsit în canalul de lângă Politeama în noaptea trecută. S’au făcut mai multe a-restări.
Asemenea variaţii poartă ’n sine-le Ce-va necinstit, odoarea unul interes meschin, dunga necurată a unor pofte mai mult sau mal puţin nepermise unui bărbat cu aspiraţii de conducător al destinatelor ţăreî.
Şi cu toate acestea asistăm de atâta timplaoscilaţiî de tot soiul, la schimbări deidel inexplicabile, laun fel de moară politica, moară care are şi desavanta-giul de a nu m»cina nimic, sau cel mult o pleavă bună de spulberat în vent.
Ei bine, cui să atribuim această stare da lucruri desordonată ? Cui revine mai cu seamă demeritul de a crea permanent acest haos ?
Ştiţi cui? Opiniunel publice.
Şi iată de ce : la noi alegătorul, mal tot-d’a-una ne ridicat la nivelul cultural al alesului, nu’şl dă socoteala nici de influenţa ce trebue să aibă In Stat, nici de puterea ce are dreptul să eser-cite asupra mandatarului.
’I e perfect indiferent alegătorului nevârstnic dacă d. X s’a ales ca guvernamental şi mâine intră în opoziţie ; a-legâtorul ne ajuns la maturitate îşi ia ochii de pe alesul său îndată ce l’a mânat în Cameră.
Acest soid de alegători e întocmai ca părinţii care îşi dau copil la şcoală şi apoi nu se maî interesează nici de purtarea nici de învăţătura lor de cât la examen. Examenele sunt alegerile.
Fireşte, cu un asemenea corp electoral suntem destinaţi să retrogradăm sub raportul caracterului civic. Dacă alegătorul nu e capabil să exercite o mină de fler asupra alesului, negreşit că acesta din urmă va face întocmai ca un copil care se ştie lipsit de control.
Mai e însă un lucru : un om conştiincios nu trebue să ’şl ia sborul când se vede scăpat din frâu. Conştiinţa trebue să joace şi dânsa un rol în diferitele acţiuni politice, şi in drumul ce va trece un om hotărât, conştiinţa trebue se fie aceea, care să-l cheme la dato rie, care să ’I înfăţişeze în minte i coana alegătorilor săi.
Acesta ar fi singurul leac pentru
PRINCESA AGLAE AUERSPERG
(Prin fir telegrafic)
Viena, 21 Februarie.—Contrariu ştirilor răspândite din nou de oare-care fol care abuseazâ sub diverse forme de numele principesei Aglae Auers-perg, suntem autorisaţi a declara încă odată în chipul cel mal positiv că toate aceste svonurl sunt lipsite de temeiu şi nu sunt de cât curate născociri.
COMISIUNEA DE ANCHETA
Şedinţa Camerei de erî, în care s'a discutat a doua propunere de dare în judecată a Ministerului Ion Brâtianu,a fost liniştită.
Săptămâna trecută, să rostise In a-ceastă privinţă atâtea discursuri, în cât lumina era pe deplin făcută şi fie care ştia daca trebue sau nu trebue să voteze această propunere. Nu mai era ne-voe să convingi pe nimeni nici într’un sens, nici In altul.
Toată liniştea de la începutul şedinţei s'a preschimbat Insă Intr’o mare fierbere când a venit ceasul să se întocmească lista membrilor care urmau să facă parte din Comisiunea de an-
se înlocui lipsa de lectorale.
control a masei e
1 FENOMEN CIUDAT
Cum se esplică faptul, că un mandatar al ţăreî, o dată intrat In Parlament, îşi croieşte linia de purtare care ’i convine lui mai bine, fără să ţină seama de dorinţa alegătorilor săi?
lată în adevăr o chestie, care merită onoarea unei cercetări. La noî, faptul acesta se produce aproape zilnic.
Vezi un deputat, care s’a ales pe baza unul anume program, declarând că va urma o anumita linie de purtare în politica militantă, şi la urmă, după o trecere de-abia de câte-va luni, pro gramul e dat uitărei, linia politică de mal nainte părăsită şi deputatul nostru ajunge un implacabil adversar al părerilor pe baza cărora a fost investit cu mandatul de reprezentant al ţăreî.
Fenomenul acesta, destul de curios într’un stat cu regim constituţional, se întinde şi maî departe.
Te laşi să fii ales de nişte cetăţeni care profesează cutare idei politice, faci o întreagă profesie de credinţă pe temeiul convingerilor acelor cetăţeni, şi d’abia ai păşit pragul reprezentaţiei naţionale, cînd vechile convingeri îşi iau zborul, cetăţenii de odinioară re mân numai nişte unelte lipsite de dreptul de a ’ţi cere socoteală de chipul cum ’ţî ai egzercitat mandatul.
Dacă lucrurile s’ar petrece ast-fel numai sub raportul doctrinelor, abătutul din cale ar avea încă o mie şi una de scuze.
Căci e foarte uşor ca cine-va, Intrând In cariera parlamentară să aibă un număr de idei rezultante ale unui studiu într’o anume direcţie, şiîn urmă, izbin-du-se de amnarul doctrinelor opuse, să se convingă că a fost greşit.
Aşa de pildă, cine-va care a fost odi nioară protecţionist, poate foarte bine se se convingă că sistemul liber-schim-bist e cel mai bun; un apărător al cole giilor electorale deosebite nu-I ţinut numai de cât să nu se convingă nici-o dată că cerinţe sociale nouă pot aduce după ele sufragiul universal.
Şi aşa mai departe. In chestii politice de partid insă, acolo unde nu ţi-î permis să nu cunoştt Inca oamenii când so liciţi sufragiiele unui număr de cetăţeni, acolo unde şi copiii din scoală au opi niunl statornicite, variaţiile nu mal Încap. Şi cu cât mal mult nu Încap, cu cât ele se fac de regulă după câte-va luni sau după un an de la afirmarea altor păreri.
ÎNTRUNIREA
MUCILOR D-LUI LASCAR CATARGIU
Eri seară în saloanele otelului O-teteleşano s’a ţinut o întrunire a a-micilor d-lui Lascar Catargiu, che maţi de d sa pentru a se consfâtui asupra situaţiunei politice create în urma retragereî d -lui Catargiu de la preşedenţia Camerei.
Au fost la această întrunire vre-o 40 de deputaţi şi senatori, dintre care vre-o 7-8 aparţinând grupului d-lui Gheorghe Vernescu, şi 'câte-va per
soane din majoritatea Gamerii.
Se proclamă ca preşedinte al în trunirei d. Brăiloiu, senator.
D sa dă cuvântul succesiv d-lor Olănescu, Peuceseu, Iancovescu şi Ernest Sturdza.
Cei mai mulţi oratori au aretat a-dunăreî că guvernul de azi nu poate merge înainte aşa cum este constituit. Oratorii au căutatse demonstreze că majoritatea ce liberalii-conserva-tori au în ţară şi în parlament, ar trebui s’o aibă şi îu guvern.
Adunarea a aplaudat aceste păreri.
D. Lascar Gatargiu, luând şid sa cuvântul, a aretat că nu este ostil guvernului şi că ar consimţi cu multă plăcere se sustie acest guvern, dacă oamenii care îl formez, ar ţine la satisfacerea opiniunel publice, care cere un guvern tare, o-mogen, cea ce astă zi nu este.
D. Gatargiu a spus că pentru ca majoritatea din Cameră şi din Senat se nu fie ostilă guvernului, ar trebui ca guvernul se sepresinte subt o altă formă înaintea ţârei şi a parlamentului. D Gatargiu n’a specificat însă această formă.
D sa a sfârşit zicând că ţara aşteaptă cu nerăbdare reformele promise, dar că ele nu se pot îndeplini de cât cu ajutorul întregului partid conservator, cu toate că şi astă-zl, a zis d-sa, se află la putere un guvern conservator.
La sfârşitul întrunirei s’a votat o moţiune al cărui coprins aproximativ este următorul :
«Deputaţii întruniţi astă seară, a-vând deplină încredere în şefii noştrii dd. Catargiu şi Vernescu, ’f rugăm să stipuleze cui de trebuinţă solu-ţiunea definitivă a situaţiunei de faţă.»
După cetirea acestei moţiuni, se comunică asistenţilor, că la o a doua întrunire vor fi chemaţi pentru a li se comunica resultatul tratărilor ce ee vor fi făcut cu guvernul.
RAPORTUL
ASUPRA
LEGEI VENZARII MOŞIILOR STÂTULUI
(Urmare si fine)
Art. 47 din proect resolvă acest punct, determinând, cum era drept, ca să se respecte contractele existente cu diferiţii arendaşi. Nu se putea primi ideia acelora care pretindead ca imediat să se procedeze la vânzare înlăturându-se contractele Infiinţăcu arendaşii; căci a-ceastaar constitui o măsură violentă şi revoluţionară, care ar atrage contra Statului pretenţiunî legitime şi cereri de despăgubiri însemnate din partea celor lezaţi.
Afară de acestea, existenţa contractelor de arendă nu amână îndefinitiv aplicarea presentel legi. In condiţiu-nile de arendă, astă-zi în vigoare, se dispune (art. 67) că, In cas de vânzare a moşiilor, contractele de arendă se desfiinţează de drept şi fără despăgubire, respectându-se numai înanul agricol când se face vâazarea şi anul agricol următor, considerându-se începerea anului agricol de la 23 Aprilie.
O dificultate se naşte în privinţa moşiilor cu venituri trecând de 20,000 lei. Dupe legile existente, (12 Aprilie 1885 şi 14 Aprilie 1884) se pot vinde numai moşiile cuvenituri inferioare de 20,000 lei, aşa că s’ar putea zice ca regula co-prinsâ în art. 67 din condiţiunile generale de arendare nu se aplică de cât la acele moşii care, după lege, se pot vinde. Chiar de s’ar admite o asemenea soluţiune, inconvenientele nu sunt prea mari, căci sunt puţine moşii în a-ceasta categorie. Avem în această privinţă un tablou desluşitor lucrat la ministerul domenielor, din care resultâ că din totalul moşiilor Statului de 876, se poate vinde, în condiţiunile art. 67 numărul de 685, fiind cu venituri superioare de 20,000 lei numai 191 moşii care nu s’ar putea vinde dupe legile din 1885 şi 1884. Aceasta în cas când nu s’ar aplica şi la aceste moşii regula art. 67 din condiţiile generale de arendare.
Este bine înţeles că noî nu prejudecata nimica In privinţa contractelor de arendă; ne mărginim numai a pune tn lege ideia respectărel contractelor e-sistente In condiţiunele pentru arendarea diferitelor moşii ale Statului. Va remânea ca d. ministru al domenielor să aplice legea ţinând socoteală de toate aceste consideraţiuni, fără a atinge drepturile arendaşilor sad a aduce pagube tesaurului public.
III
Mal rămâne să ne ocupăm de câte-va cestiuni, ce s'au discutat în secţiuni şi In comitetul delegaţilor, şi care interesează de aproape legea de faţă.
S’a cerut de unii din colegii noştri fixarea de loturi mici de 3, 5 şi 7 hectare, iar de alţii suprimarea loturilor mari de 10—15 hectare. Comitetul delegaţilor a crezut că este mai bine să fixeze cuantumul de 6 hectare în mod invariabil, pentru a nu se da ocasiune la nâpăstuiri şi favoruri; de altă parte găsind bună ideia guvernului de a se ajuta formarea la sate a unei clase de mijloc, a menţinut loturile de 10—25 hectare. Afară de aceasta comitetul delegaţilor păstrând art. 14 din proectul guvernului, a lăsat în facultatea acestuia a da loturi mal mici de 6 hectare, când ar rămânea din moşiile vândute asemenea petece de păment.
In unele secţiuni s’a cerut a se precisa cine anume pot beneficia de cumpărarea loturilor de 6 hectare. Ast-fel, secţiunea I, primind un amendament al d-lui M. Kogâlniceanu, a cerut să se prenumere printre cultivatori : locuitorii oraşelor; preoţii, servitorii bisericii şi Învăţătorii; soldaţii cari ati luat parte în campania din 1877-78 şi elevii absolvenţi al şeoalelor de agricultură. Comitetul delegaţilor a preferit a conserva redacţiuuea proectulul care reservâ vânzarea moşiilor Statului numai cultivatorilor de păment români. Cuvântul este generic şi coprinde pe toţi aceia cari, fiind români, se dedau la cultura pământului.
Proectul prevede ca aceia cari au mal puţin de un hectar să poată cumpăra ioturi de 6 hectare, şi că nici un cultivator să nu poată cumpăra mai mult de un lot. Unele secţiuni ad criticat a-ceste regule, dând loturi la aceia cari au mal puţin de două hectare, în loc de unu, şi permiţând ca uti cultivator să ceară două loturi, când are maî mult de douî copii legitimi- S’a trecut însă şi asupra unor asemenea propuneri, pâstrlndu se disposiţiunile pro-ectului.
In stnul comitetului delegaţilor, d. L. Catargi a propus ştergerea cuvintelor: «sad pe acelea ale diferitelor stabilimente publice»din art. 69, relativ la rescumpărarea vetrelor satelor, pentru că ar constitui o atingere a proprietăţel private; această părere însă nu a fost primita de majoritatea comitetului delegaţilor.
j Două cestiuni de mare importanţă
www.dacoromanica.ro
*
EPOCA — 11 FEBRUARIE
aii preocupat încă pe colpgiî noştri!: schimbul Intre loturile de 6 hectare şi declararea indivisibilităţei lor.
Ideia schimbului a fost primită de comitetul delegaţilor. De multe ori, a-ceastă operaţiune produce foloase reale, căci permite înglobarea unul lot alături cu o parcelă mică ce posedă deja cultivatorul, sau Înlesneşte pe diferiţii cultivatori oferindu le mij'ocul de a stdpini In apropiere de căminele lor. Asemenea dispositiune a produs bune resultate In ţările unde este admisa, precum Saxonia, Prusia Renană, etc. Un lucru Insa am voi: să se regula-menteze puţin acest punct, ca nu cumva să se transforme Intr’un mijloc sigur pentru a înlătură inalienabilitatea prescrisă de lege. Trebue luate neapărat oare-c.arl disposiţiunî, care să a-sigure că schimbul este cerut de interesul comun al părţilor, şi că nu se ascunde sub această operaţiune vre o înşelătorie sau vre o înstrăinare dehui-satfl. Fără o asemenea regulamentare, schimbul, In loc de bine, aduce mare rău.
Indivisibilitatea loturilor trebue să atragă luarea noastră aminte. Ea însemnează lucru următor : loturile de şase hectare să nu se mal împartă, transmitlndu-se în întregul lor asupra moştenitorului sau achisitorului. Interesul este mare, în aceasta privinţa, căci prin indivisibilitatea loturilor s'ar ocoli primejdia ce provine din imbucâ-tătireaprea mare a pământului,in virtu-tealegilor esistenteasupra moştenirilor. In adevăr,dupe 1 sau2 generaţunî.fiin că egea obligă împărţirea In natură, loturile de 6 hectare vor fi fârămitite aşa ca să nu mal poată asigura existenta culivatorulul ce posedă acea parcelă. Pe când, cu sistemul contrar al nelmpăr-ţirel loturilor, suntem siguri că avem o seamă de cultivatori care posed pământ Îndestulător pentru el şi familiele lor.
Cum putem ajunge la acest resultat ? Nu este vorba de a crea inegalităţi Intre comoştenitorl şi a transmite averea părintească pe capul unuia, în detrimentul celor-l'alt). Aceasta nu poate fi admis de ideile noastre egalitare şi democratice. Este vorba numai de a găsi un mijloc care să asigure dreptul tutulor comoşlenitorilor şi să oco ească pericolul social ce produce îmbucătăţirea prea mare a pământului. Lucrul acesta s’a formulat Înalteţărl.precumîn West falia, Saxonia şi alte părţi ale Germaniei, şi de curând s’a introdus şi în Austria. Iaca aproape cum se regulează a-ceastă dificultate: lotul de pământ se declară indivisibil, trecând în total a-supra unuia din eonii, desemnat de părinte sau de lege In lipsa lui. Cel a-vantagiat ast-fel este obligat a plăti în bani partea de moştenire cuvenită co-moştenitorilor, avend dreptul a popri partea lui virială şi disponibilul părintelui săă. Preţuirea se face în mod e-cuitabil şi ădesea se acordă termene pentru plata dreptului eomoştenitori-lor. Creditele locale pot înainta sumele cuvenite, aşa ca cel avantagiat cu lotul Întreg să poată plăti cu Încetul datoria către cel-l’alţi succesori.
Cu o asemenea disposiţiune dobândim două foloase mari: evităm îmbucâ-tâţirea pământului şi perpetuam o clasa de muncitori harnici, căci părintele va şti să aleagă dintre copil săi pe cel mal capabil şi mai activ,
Comitetul delegaţilor a Înlăturat a-mendsmentul ce s’a propus în sânul său de dd. N. Filipescu şi M. Seulescu In privinţa indivisibilităţei loturilor de şase hectare, pentru consideratiunea că ar fi nevoie de o lege specială care pentru anume categorie de români să modifice regulele stabilite pentru moşteniri. Ideia indivisibilităţei admise trebuia bine regulamentată, şi acest lucru nu putea să se încadreze In legea de faţă, care este destul de complicată prin disposiţiunile ^numeroase ce coprinde.
IV
După cum vedeţi, d-lor deputaţi, legea de faţă este destinată a îmbunătăţi condiţiunea muncitorilor de pământ. Nu ne îndoim că d-v. vă veţi grăbi a vota măsurile înţelepte ce vi se propun şi că guvernul va căuta să pună In aplicare cât de curând legea, b'ne-înţeles lucrând cu multă băgare de seamă pentru a nu vătăma nici interesele cultivatorilor nici interesele Statului.
Toată lumea la noi a arătat mare solicitudine către clasa ţăranilor. Poate că de multe-orl am căzut In exces, tnă-buşinduă prea mult cu dragostea şi păţind ca acel părinţi iubitori care strică copil prin resgăeturele ce le îngădue....
Or-ce ar fi, a trecut vremea fraselor. Se ne dăm bună socoteală de nevoile ţăranilor şi de mijloacele cele mai ne-merite pentru ridicarea lor. Să avem lntr’Inşii un sprijin real pentru apărarea instituţiunilor şi drepturilor Statului, faţă cu vrăjmaşii din nauntru şi din afară.
Legea ce se propune este bună, dar nu este Îndestulătoare. Trebue o lucrare uriaşe pentru Îndreptarea greşe-lelor comise până acum, Administra-tiunea şi justiţia, şcoala şi biserica, a-proape lipsesc din satele noastre; să le facem se existe, se devie o realitate. Se dăm ţăranului tot ce i se cuvine, dar se exigem fără cruţare ca el să 'şl Îndeplinească toate datoriile, să-l ridicăm prin regulă, Învăţătură şi moralitate la înălţimea instituţiunilor şi să i facem a pricepe ideile şi luptele noastre ; l’am făcut proprietar, să-l mal facem cetăţean şi patriot! Aceasta este misiunea noastră a tutu'or, şi, numai procedând ast-fel, putem să. ne mândrim că am organisat solid Statul Român şi am Întărit naţionalitateanoaslrăl Numai aşa putem zice că avem talpa ţărel 1
Raportor, D. C. Popescu.
FRANQOIS ANDRICEK
Franţois Andricek, geniul vioarei, soseşte In oraşul nostru, spre a da douâ concerte | la i j şi 15 Februarie a. c. i Andricek, al cărui Concert-Tournâe eu-| ropean seamănă cu trăsătura unul triumf, şi ' pe care numai un Paganini a putut să ni ’I arate, s’a născut la Praga în 1859.
Deja în vârstajsa fragedă a arătat o mare artă în musică, şi ca copil de 6 ani prin talentul sCQ, şi a atras admiraţia tuturora.
După ce ş’a terminat studiul în Conser-vatoriul din Praga cu cel mal mare succes, a mers la Academia din Paris, unde în urma unul concurs a dobândit premiul I.
Renumitul pedagog Massart a mărturisit că afară de Andricek, n’a mal avut un elev aşa genial, adăogând că în Paris nu mal poate învăţa, fiind un artist perfect.
După ce a priimit medalia de aur de la Aca -demia francesă, s’a pus pe câlâtorif de artă în 1879, călătorii cari s’aQ transformat în triumfuri continue.
Nimeni din cei ce ’l aO auzit vre-o dată, nu’l uita.
Facilitatea degetelor sale întrece fabula, el execută tot aşa cele mai grele composi-ţiunt clasice, ca şi cele moderne, şi toată literatura vioarei este repertoriul sâQ.
Nu mal puţin de 20 mari concerte şi 100 alte composiţiunt le produce pe din afară.
Acuma 2 ani, după triumful colosal din Viena, Majestatea Sa împăratul l’a numit ca Virtuos al Camerei, o demnitate care în aceşti ani, nu s’a dat nimănui.
Acesta este în scurte cuvinte artistul, care va veni zilele acestea să desfate publicul bu-cureştean în frumosul salon al Băilor Eforiei.
Aşteptăm sosirea, spre a reveni.
ECOURILE ZILEI
Eri M. S. Regele a primit în audienţă pe d-nii d-rî prof. Babeşiu şi Manolescu, cari au remis M. S. un frumos volum în care eraă conţinute toate lucrările institutului de bacte-reologie.
—x—
Balul Curţei se va da la 16 ale lu-nei curente.
—x—
D. Dim. Sturza, a fost primit eri de M. S. Regele.
—x—
Consiliul de miniştri s’a întrunit eri seară sub preşedenţia d lui Theo-dor Rosetti.
—x—
D. ministru al lucrărilor publice, Alex. Marghiloman, a aprobat planurile şi devisurile pentru construcţia unui pod peste rîul Bistriţa (Moldova).
—x—
D. general Mânu, ministru de res-bel, a lucrat azi cu M. S. Regele.
—x—
D. Constantin C. Budişteanu, senator, mare proprietar în comuna Bradu-de Jos, judeţul Argeş, oferind comunei suma de 100 lei spre a servi la construirea în localitate a unui nou local de scoală, ministerul ’i exprimă mulţumirile sale.
—x—
La 15 Februarie corent va apare în editura tipografiei Naţiona'e din laşi: Generaţia de la 48 şi Era nouă, datorită spiritualului şi causticului epigramist d. A. C. Cuza.
—x—
Balul dat a seară la d-na şi d. Gr. Suţu a reuşit pe deplin. MM. LL. Regele şi Regina au asistat la acest bal.
S’a danţat mult; supeul, servit in 4 serii, a fost foarte bun.
ŞTIRI MĂRUNTE
Prinţul Enric Barberinia murit la Roma In vîrsta de 65 ani: el era cel din urmă descendent al uneia din cele mal vechi familii princiare italiene.
—	D. GelTken va intenta un proces procurorului imperial, d. Tessendorff, pentru violarea secretului scrisorilor. Acum se ocupă cu o importantă lucrare de polemica, care va apare în curînd la Zurich sub titlul de «Prinţul de Bismark şi tribunalul Imperiului.»
—	Pe cât spune ultimul curier din San-Salvador (Congo), care aduce ştiri de la coasta orientală aAfricel, Stanley a murit. El ar fi perit într’o luptă întreprinsă în potriva 1 ndigenilor aproape de Mangamba.
Nu dăm această ştire de cât sub toată rezerva.
—	Balul din urmă dat la palatul Aniciof din Petersbug înfăţişa o ciudată privelişte. Din pricina morte! arhiducelui Rudolf, toţi bărbaţii aveau un crep negru la mână iar femeile aveaă numai rochi albe sad negre.
—	O telegramă din Aden anunţă că Cazacii din expediţia Acinolf construesc ba-race la Sagallo şi ati dese hîrţuell cu indigenii din Împrejurimi.
—	Aproape 500 de republicani s’aO adunat In faţa cercului republican din Madrid ca se organiseze o manifestaţie cu prilejul plecârei la Saragosa a domnului Duiong, şeful partidului republican progresă; el 'I ati însoţit la gară. Strigăte de: «trăiască Zorilla 1 >> aQ fost scoase la plecarea trenului.
—	In Camera greacă, discuţia bugetului continuă încă
—	Se desminte ştirea că Împăratul Wil-helm trebue se facă In curând o vizită la curtea din Londra.
—	Toate ziarele sunt unanime se constate, că manifestaţiile de la Budapesta sunt Îndreptate In potriva d-lul Tisza.
—	La Thiais s’a deschis o subscripţie pentru ridicarea unul monument Intru amintirea vitejeştel resistenţe a unor regimente franceze în lupta de la 1870—Ti şi îngropaţi tn cimitirul comunei de la Thiais.
ÎNTÂMPLĂRILE zilei
DIN CAPITALA
Pun găsi prinşi — Poliţia capitalei a reuşit să pue mâna pe trei pungaşi de buzunare ce operau în gara de Nord.
Câte-şl trei sunt jidani şi recidiviştl.
Ars. — Un băeat de băcănie anume Ion Toma din Olteniţa vroindja scoate noaptea din pivniţa nişte vin, şi servindu-se de o lampă cu gaz căzând jos s’a ars în mod îngrozitor la picere şi cap.
Dînsul a fost a adus îndată la spital unde medici ati declarat că starea sână-tăţei lui e din cele mal grave.
Accident.— Un lucrător de la arsenal a avut eri mâna prinsă în angrenajul unei maşine, rănindn-se greu. Dînsul are ambele degete mijlocii de la mâna stângă perdute.
Condus la spitalul militar medici aă fost siliţi se’l facă amputaţia celor 2 degete.
DIN JUDEŢE
Mort sub ghiata.—Inziua de 30 Ianuarie trecut, Radu Filea Patru, din comuna Coteana, judeţul Olt, în trecerea sa cu carul cu patru bol, pe gârla Trenca, rupân-duse ghiaţa, s’a răsturnat carul peste dînsul şi’i a înecat, gâsindu-i-se cadavrul sub fân.
Un evreu siuucis. — Tînărul Cahan, fost comis în magazinul «Fraţii Bergher» din Iaşi, ducându-se în zilele trecute la Podul-Uoae, s’a sinucis în sara de 1 Februarie curent prin otrăvire cu fosfor de la chibrituri. Causa sinuciderel se presupune a fi neînţelegerea în care se alia Cahan cu patronii sel.
Un lup îndrasnet. — In noaptea spre 1 Februarie curent, intrând un lup Intr’un coşar cu foi de porumb al lui Gheorghe M. Văduva, din comunaCoţeştf, judeţul Muscel, a căruia uşă nu era nici legată, nici încuiată, numitul, atras de violente lătrături a le câinilor, eşind din casă ca să se uite în acel coşar, când a deschis uşa, lu-pul’i a sărit în cap şi, dându’l jos, l’a rănit cu unghiile la cap şi gură, fără însă să presinte verl-un pericol viaţa sa.
DIN STREINATATE
O femeie paricida. — Curtea cu juraţi din Basses Pyrănăes a condamnat la munca silnică pe viaţă pe o femee Jeanne Cro-hare, care pentru un mizerabil interes (era vorba de vre-o cincl-spre-zece franci), strangulase pe tat’săa în vîrstâ de optzeci şi unu de ani.
Juriul ’l a acordat circumstanţe atenuante.
Accident. — Tunenul situat între Pa-lasca şi Novella pe linia Ponte-Leccia în Corsica s’a dârîmat.
Arsa de vie.— O femee, Luisa P... în vîrstă de nouă-spre-zece ani, servitoare Ja d. Pierre B...., negustor de cai pe bulevardul Voltaire, era ocupată dâună-zl în bucătărie, când o lampă cu petroled, pe care o răsturnă din nebăgare de seamă, ’l aprinse hainele.
Dusă la spital, ea a ’ncetat din viaţă a doua zi de dimineaţă.
Crima si fort. — Un cioban bătrîn numit Cazenave, a fost ucis în casă în timpul nopţel. Asasinul a târît apoi cadavrul pe ţărmul unei girle. Cazenave avea 6 sad 7 de mii franci strînşl. Casa a,fost complect pradatâ. Deci crima s’a sâvirşit pentru hoţie.
a	Dcposit unic Ia adiniuis. Epoca	w i
		
< a	DE VENZARE	r 5
0	CRONICELE	CI c
u mi r.	LUI MAX	ss >
	o}.iod oSuupc os os otopu[ iU)Uoa	
CUTIA CU SCRISORI
Onor. d. Missail redactorul actului de acusaţie din 1876 contra cabinetului Lascar Catarglu, ne trimite o întâmpinare la anecdota ce am înserat eri.
Negreşit, că dupe trecere de atâţea ani nea-vând înainte-ne textul discursului d-lul Missail de la reconstituirea partidului liberal-conserva-tor, am istorisit faptul in sine, de reconciliare şi regrete or căinţa exprimată de d. Missail, fără să ne fi gândit a'î imputa ca, atunci când a subscris actul de acuzaţie, nu era convins de ceea ce face.
Intru cât priveşte temeinicia actelor pe care se funda acuzaţia, venerabilul d. Lascar Catargiu reintrând dupe 12 ani în parlament, în Ianuarie anul trecut, din prima şedinţă, s'a grăbit printr'o cuvîntare energica şi memorabilă a denunţa acele acte de apocrife şi falşiftcate, invocând pentru unele, însuşi mărturia d-lul Ion Brătianu care ’şl-a plecat capul; şi nici unul dintre subscriito-rit actului de aezaţie din 1876, n’a crezut de cuviinţă până azi, a da o desminţire rostului d-luT Lascar Cătareiu.
Cu aceste desluşiri, ne îndeplinim datoria a da publicităţel scrisoarea ce urmează:
Domnule director al ziarului «Epoca»
Cu părere de râu mă văd silit a vă ruga să faceţi o însemnata rectificare la anecdota ce publicaţi astâ-zl 10 Februarie cu privinţă la mine şi judecata ministerului de la 1871—1876.
ăsNegreşit că d-voastră faceţi aluzie la tiiastul ce am ridicat eCi, ca redactor al Binelui public, la banchetul ce s’a dat când s’a constituit partiduliiberal-conservator.
Cele zise de mine atuncea, nu sunt un secret pentru nimeni. Ele sunt publicate, împreună cu toate eele-l’alte discursuri rostite la banchet, şi au fost desvoltarea unei france şi cordiale înţelegeri ce am avut cu venerabilul d. Lascar Catargiu ca între toţi cel de atunci 1). D-sa, cu bunul simţ şi lealitatea ce’l caracteriseazâ tot-d'a-una, m’a înţeles şi aprobat pe deplin, şi de atuncea în coace, un singur moment nu ’ml-a retras afecţiunea şi buna-votnţa.
Dar, de la cele zise de mine la banchet,
1) Binele public, i80t Martie.
faţă cu 200 moldoveni şi munteni, liberali şi conservatori, şi până la cele ce îmi puneţi în gură, este deosebire ca de la cer până la pământ.
Tema acelui discurs a revenit şi a fost de mal multe ori discutată Intre mine şi venerabilul d. Lascar Catargiu, pe care l’am văzut des ca membru ce eram al comitetelor central şi executiv, ale oposiţiu-neî-unite, până la desfacerea acelei opo-siţiunl.
Nu am obiceiul, d-le director, nici a mă căi de cele ce fac dupe o matură cugetare, nici a cere ertâciune nimănui, afară de Dumnezeii pentru păcatele ce, ca om, a’şl fi făcut şi eă. De am greşit, Dumnezeu şi opiniunea publică mă vor condamna.
In cât pentru falşificarea documentelor ce ziceţi că aO servit de bază actului de acuzare, — falşificare pe care daţi a se înţelege că a’şl fi recunoscut’o — vă rog, d-le director, să bine-voiţl a crede că aţi fost răii informat.
Actul de la 1876 este deja de domeniul istoriei, şi remâne ca ea, în imparţialitatea el, şi cel desinteresaţl să hotărască; cad, în cât mă priveşte pe mine, sunt cu totul de altă părere de cât aceea a informatorului d-v.
Nu prejudec nimic asupra celor ce vor avea derespuns cel-l’alţl colegi al mei din comitetul de acuzare de la 1876, cum şi miniştrii care, dupe voturile Camerei, aii dat comitetului concursul lor.
In cât mă priveşte,de şi sunt un simplu muritor, liber pe persoana şi opiniunile mele democratice independente, de şi am un| trecut foarte modest, totuşi, m’am stimat şi mă ştim încă prea mult pentru ca să fi compus şi subscris un act de importanţa celui de la 1876, dacă a’şl fi avut convincţiunea că este bazat pe acte falşe.
Actele şi documentele sunt în arhivele Camerei şi ale departamentelor, şi se pot controla de către ver-cine, şi în or-ce moment.
Apelez dar la loialitatea d-v., d-le director, şi vă rog să bine-voiţl a publica a-ceastâ rectificare în cel mal apropiat număr.
La anecdote nu se respunde când sunt publicate în ziare umoristice, dar când ele se publică într’un ziar serios şi de importanţa Epocei, lucrul nu poate fi trecut sub tăcere pentru respectul adevărului şi al publicului.
Mulţumindu-vă dar cu anticipaţie, vă rogsă primiţi asigurarea stimei mele.
G. Missail.
MITURILE SPIRTOASE li\ ROMANA
Avem înainte-ne tabloul publicat de direcţiunea contribuţiilor directe a ministerului de finanţe asupra exportului şi consumaţiei berei şi tuturor spirtoaselor în România. In acest tablou intră consumarea şi produsul în lunile Iulie, August şi Septembre.
Din acest tablou reese că s’aii fabricat tn acest timp în î'abricele permanente din ţară 526,275 litri spirt cu o tărie de 3,993,474 grade şi 500,566 litri bere.
In fabricaţiunea aceasta s’a întrebuinţat 633,120 kgr. porumb, 434,515 orz şt 290,417 kgr. secară.
S’a scos din fabrici şi s’a pus în consu-maţiune 3,150,117 litri spirt cu 26,941,892 grade şi 802,977 litri bere.
Exportaţiunea intră tn aceste ţifre cu 720,849 litri spirt şi 35,550 litri bere ; restul e consumat în ţară. Prin urmare putem constata cu plăcere că comerţul nostru de spirt cu străinătatea ia din zi tn zi mal mare avent.
In depositele f'abricelor a rămas la 30 Septembre 2,119,865 litri spirt 1,400,754 litri bere, contra 4,743,707 litri spirt şi 900,188 litri bere la 30 Iunie 1888.
Taxele percepute de Stat în trimestrul Iulie s'au ridicat la 1,767,888 lei din care 1,608,003 pentru spirt şi la 159,885 lei pentru bere din fabricele permanente.
INFORMA TIDNI
Aflăm că guvernul a trimes prefecţilor o circulară relativă la u-neltirile socialiştilor.
Colectiviştii s’au întrunit eri seară pentru a discuta ce e de făcut tn faţa votului Camerei de eri.
Discuţia va urma diseară, când d. I. C. Brătianu va lua şi d-sa parte la această întrunire.
D. P. P. Carp, Ministrul afacerilor străine, se ocupă cu multă activitate de modificarea regulamentului şi instrucţiunelor căpitanilor de porturi.
D. general Stef. Fălcoianu, şeful marelui Stat-major, a depus în mâinele d-luî Ministru de Resbel sunt acum câte-va zile, un raport amănunţit asupra lucrărilor ce se vor întreprinde de Marele Stat-major tn anul acesta.
Erî toţi medicii de spitale aii fost la Eforie pentru a cere ca re-ducţiele ce s’au introdus în bugetul viitor al Eforiei asupra hranei bolnavilor să fie modificate.
Dd. Efori ascultând pe şefii de serviciu au promis că vor lăsa a-ceaşi sumă ce există în bugetul expirat.
Lucrările pentru îndreptarea greşelilor făcutetn lucrarea pentru a-ducerea apelor în capitală au început.
întregul fondament al filtrelor va fi reconstruit.
Azi vor fi ascultaţi, la cabinetul d-lul Pretorian, d. Mitică Mo-
www.dacoromanica.ro
ruzi, fost prefect al poliţiei capitalei, şi fostul căpitan Stănciulescu.
E probabil ca d. Moruzi să fie chiar şi depus.
EXP0S1TIA LMVEItSALA Dli\ PARIS
COMITETUL NATIONAL ROMAN
ORGANISAT PE SECŢIUNI Biuroul
Preşedinte: Prinţul Gh. Bibescu, comisar general al secţiunel române.
Preşedinte interimar: General de divizie I. Fiorescu, preşedinte al senatului, fost prim-ministru.
Vice-presedintv D-nt'I Nic. Blaramberg, deputat; Boerescu Cost., senator; Laho-vari Ioan, deputat; Mârzescu Gh., senator; Pallade Gh., deputat; Prinţul Konaki-Vo-goridi.
Secretari: Ev. Hommaire de Hell, şef al secretariatului; LugomirescuMilone, presa; Şaabner-Tuduri, profesor; Şuţu Ştefan, presa; Ventura Const. presa.
Secţiunile
Secţiunea 1
Bele-Arte si Lucrări de arta
Preşedinte: D. Esarcu Const., Vice-Preşe-dintele Ateneului, fost ministru plenipotenţiar.
Membrii: Dd. Aman Th., directorul scoale! de bele-arte; Blaramberg Alex., pictor; Cantacuzino Grig., proprietar; Georgescu I. sculptor; Grigorescu, pictor; Gottereau, architect; Mincu, architect; Lecomte du Nouy, architect; Mirea, pictor; Pascali, pictor.
Secţiunea 2
Educatiune si iustructiune
Preşedinte: D-nu general de divizie Ioan
Fiorescu.
Membri: D-nil Erbiceanu, profesor, directorul tipografiei sf. Sinod; Fiorescu Boni-face, profesor; LugomirescuMilone, publicist, presa; PencovicI Alex., directorul tipografiei Statului: Socecu, preşedintele camerei de comerciu; Trotteanu, profesor; Urechia V. A., senator, fost ministru.
Secţiunea 3
Medicina—Higiena—Chimia
Preşedinte: D-nu Dr. Kalenderu, medic şef al spitalului Brâncoveanu, oficeral legiune! de onoare, fost deputat.
Membrii: D-niî Dr. Assaki, profesor la facultatea de medicină; Babeş, director in-stitulul bacteorologic; d. Broehm, fabricant; Dr. Clement, medic la spitalurI;Felix, v-preşedinte al consiliului higienic, profesor la facultate; Ştefânescu Sache, medic şef al spitalului Xenocrat, cavaler al legiu-nel de onoare; Turnescu, fost medic-şef al spitalului Golţea, fost senator.
Secţiunea 4
Mobile—Tapiţerie—Ţesături—Industrie-casnica
Preşedinte : D. Mânu Const., Senator.
Membrii: D-nil Grant Ev., pictor; Pra-ger industriaş; Societatea Concordia. Preşedinte : D. Troteanu; Societatea Cooperativă din Bucureşti, Preşedinte : M. Papa-dopulo; Societatea Cooperativă din Plo-eştl, preşedinte : Dr. Garofiid.
Secţiunea 5
Produsele pământului—Agricultura— Produse alimentare— Viticultura—Silvilcul tura, Orliculturasi Pissicultura
Preeedinte : D-nu Cozadini Grig., Vicepreşedinte al Camerei.
Membrii: D-nil Amira proprietar; Brlnza Dr., Capşa Grig., Cesianu K., deputat; Da-nielescu, inginer; Marghiloman M., deputat; Nicoleanu Gr.,ingineragricoi; Poumay G , bancher; Remus Antonescu., inginer-silvical; Şuţu Grig., proprietar; Vlâdoianu Basile, proprietar.
Secţiunea G
Mine, Mecanica-Arte de Inginer
Preşedinte: D-nu Catargiu AL St., membru In consiliul de administraţie a căilor ferate, fost ministru.
Membrii: D-ni Assan G., inginer; An-gâly, inginer-şef al arsenalului, cavaler al leglunel de onoare; Băicoianu, inginer; Cantacuzino I., inginer, preşedintele so-cietăţel politecnice; Cerkez Grig., arhitect; Cerkez N., inginer; Cobalcescu, profesor la facultatea de ştiinţe din Iaşi; Cucu St. N., inginer; Draghiceanu, ingine de mine.
Secţiunea 7
Industrie diverse
Preşedinte: D. Mandrea, industriaş.
Membrii: D-ni Assan Gh , industriaş; Gu-ran, inginer; Hiibsch, inspector al musi-celor militare; Pluvier, inginer; RadovicI, inginer; Schlinger, negociat; Tassain, di-rectoru companiei de gaz; Teclu, industrie; Zanne, directorul societăţi de basalt.
Omisiunea permanenta
Preşedinte : D. Lahovari Gh., membru la curtea de compturl.
Membrii: D-nil Cârlova, directoru pre-fecturel poliţiei; Grant, pictor; Hommaire de Hell, şef al secretariatului; Lugomirescu Milone, publicist; Nicoleanu, inginer; Pluvier, inginer; Remus Antonescu, inginer silvic ; Şabner-Tudori, profesor; Trian-dafil Grig; deputat; Troteanu, profesor.
Omisiunea I.oteriei
Vicepreşedinte: Tria tdafil Grig., deputat.
Casier comptabil: Şlcfânescu Th., directorul Băncel naţionale.
Secretar: Stăncescu C.
Contentio.su
Preşedinte: Lahovari Gr., preşedinte la Curtea de Casaţiune.
Membrii: Câmpineanu Const., consilier la Curtea de Apel; Fiorescu Alex., senator.
Comitetul va alege Intr’o şedinţă viitoare comisiunea de compturl.
Preşedintele, Gheorghe Bibescu
SPECTACOLE
Sâmbătă 18 Februarie se va da tn sala «Concordia Română» din str. Regală No. 17 o srraîâ dansantă intimă, cu muzica militară, începutul la 9 ore seara.
EPOCA — 11 FEBRUARIE
3
A 3' EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 1O Februarie 1889
Senatul n’a ţinut azi şedinţa publică ci a lucrat tn secţii urmând a se ocupa cu proectul de reorganisarea administrativă a ţârei.
CAMERA
Şedinţa de la 10 Februarie 1889
Şedinţa se deşchide la orele 11/2 sub preşedenţia d-lul V. Pogor, cu 142 deputaţi.
Se citesc mal multe petiţiunl Intre care a unor caraghioşi ce protestează contra dări In judecată a ministerului colectivist.
D. C. Popovici, comunică o petiţie a mal multor locuitori din Drăgăşanl (Suceava) prin care cer se li se dea pământuri. D. Taclie lonescu, depune iarăşi o petiţie. D. Gh. Burghelea, interpelează ministerul de interne în privinţa numiri unul sub-prefect în Dorohoiu. D. G. Duca cere să se voteze o pensie d-lul Pâriâre fost director de penitenciare.
D. G. Verneseu, depune mal multe proecte de credite
D. Ion Lahovari, cere să se ia în des-batere propunerea prin care se reduce taxa comunală de la 4 0/o la 2 0/o pentru comuna Giurgiu.
D. Miltfadl Tzoni, ’şl dă demisia din membru al comisii de informaţii, d-sa spune că nu se esclude de aci pentru alte motive de căt imposibilitatea de fapt de a lua parte conştiincios la lucrările acestei comisiunl de oare-ce e membru în co-misiunea bugetară.
Oratoru e convins de necesitatea care se simte spre a se da judecăţi colectivişti. D-sa membru al fracţiunel liberale din o-posiţie a votat darea cabinetului în judecată până când s’or învăţa miniştri se respecte libertăţile publice (aplause). D-sa cere să se aleagă oameni cu mal multă competinţâ şi mal multe cunoştinţe în privinţa ilegalităţilor de cercetat, de cât d-lul, care nu stă aci şi care în parte nu le cunoaşte de cât din jurnale, cea ce a-dese-orl nu este mijlocul cel mal sigur spre a ajunge la cunoştinţa adevărului (i-larilate). Demisiunea este irevocabilă, dar îşi ia toată responsabilitatea cercetărilor ce se Vor face (aplauso).
D-nu N'ucsoreanu
Pe când vorbea d. Tzoni despre demi-siune, onor. representant al col. III de Se-verin ia cuvântu :
«Am cerut cuvântul ca se combat pe cel ce se retrag din luptă acum (aplause).
Da... da... d-lor deputaţi... de 7 ani de când am luptat contra guvernului...
Voci. 12, nu 7.
—	7 cunosc eti, 7 vreau! (aplause, ilaritate) înainte afl fost cinstiţi (ilaritate)... revin la cestie... Noi am avut şeii iluştri care ne-ad condus în aceşti timpi... Şi din momentul ce aceşti şefi, aceşti generali de brigadă (mare ilaritate, aplause)... nu râdeţl, nu sunteţi în stare să 'ml formaţi convingerile (râsete)... revin la cestie... când acele talente ale poporului (râsete) se retrag din luptă (aci oratoru ridică tonu)... azi se fac generoşi şi nu vor se dea tn judecată pe miniştri colectivişti (ilaritate) e 1 nu se poate!
D. Ion Lahovari vrea să ’l erte... apoi se mă erte d-sa (râsetej... nu râdeţl d-lor... aşa dar d. Lahovari vrea să ’I erte, dar poporul nu vrea şi poporul e mal mare de cât individul (ilaritate).
Un om politic e proprietatea naţională (râsete nesfârşite)... da d-lor, proprietatea naţională... Regret că acel care au aeru a mă întrerupe nu recunosc deducţiunile logicei (ilaritate)... nu recunosc datele ştiinţei (râsete). Pentru ce atunci se retrag din luptă ?
Trebuesă se facă poporului educaţiunea; dacă guvernul nu era vinovat atunci de ce l’am combătut 7 ani...
Voci. 12 nu 7.
—	7 vreau eh... dacă n’ar ii fost liberali întâia, nu se îndepiineaa lucruri mari (întreruperi).
Nu mă întrerupeţl că nu’ml schimbaţi părerile (aplause).
Voci. Inchididerea discuţiei...
—	Nu vă dau voe se închideţi ce nu’I început (ilaritate).
Provincia a bătut guvernul (întreruperi) Capitala a capitulat (rîsete). In timp de 7 ani...
Voci. 12 nu 7.
—	7 Onorabililor (aplause). Dacă vă re-trageţl acum din luptă faceţi ca generalii care fug de la bătae /rîsete) dar liind că nu vreţi se (fiţi şefi atunci, pentru aceste motive, cer să se primească demisia d-lul Tzoni şi să nn mai avem încredere în oa-menu care se opresc la|calea jumătate, (termen de voiaj).
Dupe acest hazlia discurs al căpitanului voiajorilor, să primeşte demisia d-lul Tzoni şi se suspendă şedinţa pentru a se procede la alegerea a 2 membrii în comisia de informaţii.
* »
Rezultatul votului
Votanţi 140 bilete albe 51 Voturi exprimate 89 Majoritate absolută 46 Dd. Apostoleanu	80
« Aug. I’esacov 46 Aceşti 2 domni sunt aleşi membrii în comisia de informaţii care s’a complectat.
La ordinea zilei discuţiunea asupra legii ţuicel.
D. raportor Constantinescu citeşte art. 3 care se adoptă fără discuţie. Acest art. priveşte modul cum să plătesc taxele.
La art. 4 se naşte o discuţie la care iad parte dd. Isvoranu, Tzoni (care depune şi un amendament), d. Ministru de finanţe, dd. Ştefâneanu, Apostoleanu etc.
Acest art. priveşte declaraţiunile ce tre-buesc să le facă proprietarii de livezi sad de drojdii de vin, tescovină etc. atunci când nu vor să facă în acel an rachiu,spre a nu li se percepe taxe.
—	Se resping apoi mal multe amendamente ale d-lul Nicorescu.
—	D. Apostoleanu anunţă că s’a constituit comisia de informaţii în afacerea Ion Brătianu. D-sa cere se li se pună la dispo-siţie dosarele necesare.
—	La ora 6 1/4 şedinţa se ridică.
Farfuriile.
\\\m C1TE DE CASAŢIE
____ 9
Procesul fostului colonel Polizu
Secţiunea a doua a înaltei curţi de casaţie, făcând acum câte va zile diverginţa de păreri în recursul fostului colonel Polizu, procesul a rămas se lie judecat de secţiunile u-nite.
Aceasta s’a făcut astă zî.
Şedinţa s’a deschis la ora 1 şi jumătate. Pe fotoliurile membrilor In-naltei curţi do casaţie sunt 10 membri.D. Skina presidează. Fotoliul ministerului public e ocupat de către d. procuror general Filitis.
D. Petre Grădişteanu şi Constantin Boerescu figurează ca avocaţi ai fostului colonel Polizu.
Se dă cuvântul procurorului general. D-sa dă citire petiţiunei d-lui ministru al justiţiei prin care secere casarea sentinţei pe basa a două motive.
Cel d’înteiu motiv este următorul:
Consiliul de revisie când era se ’şi pronunţe sentinţa în afacerea fostului colonel Polizu, a părăsit sala şedinţei pentru un timp de două ore şi numai după acest spaţiu de timp a intrat în sală peutru a da verdictul.
Al doilea motiv e conceput precum urmează :
Consiliul care a judecat pe d. Polizu, a calificat vânzarea cailor fostului colonel ca un trafic pe care l’a săvârşit d sa, şi în sentinţa lui consiliul a zis că acest fapt este o deturnare de bani publici.
D. procuror general Filitis, într'un mod amănunţit, a desvoltat primul motiv:
D. Petre Grădişteanu, cu talentul seu cunoscut a d svoltat într’un mod strălucit tot primul motiv, a-rătând cu mai mulţi jurisconsuiţ eminenţi că motivul pe care Pa des voltat e suficient se caseze o sen tinţă.
D. Grădişteanu a t rminat cu o frumoasă peroraţie.
«Faceţi, a zis d-sa, ca înalta curte de Casaţie să fie ultimul refugiu pentru cei nedreptăţiţi.»
D. C. Boerescu, cu erudiţiunea sa netăgăduită a desvoltat cel d’al doilea motiv conchizând şi d-sa la cererea pentru casarea unei sentinţe viţiate ca formă şi nedreptaca fond.
Secţiunile unite ale înaltei curţi de Casaţie, după o deliberare de o oră pronunţă următoarea hotărâre.
Înalta curte de Casaţie, deliberând asupra primului motiv, casează sentinţa şi trimite din nou afacerea ca să fie judecată de către consiliul de revisie din Craiova.
Numeroase aplause acoper aceste cuvinte.
P.
DEPESI
UN DUEL POLITIC
(Prin fir telegr.)
Budapesta, 21 Februarie.—Un duel cu pistolul între dd. Carol Pulssky şi Polonyi, împiedicat mal întâii! de poliţie, a avut loc într’altă parte.
Nimenea n’a fost rănit.
întâlnirea fusese motivată de discu-ţiunl de ordine politică.
RUSIA SI BULGARIA
(ServiciQ special)
D. Zancoff la Viena.—.\egocierile cu I.
Stambuloff
Londra, 22 Februarie, 10 dim. — «Standard» primeşte din Petersburg ştirea că d. Zancoff a plecat din Rusia spre a se duce la Viena, de unde va căuta să închee cu d. Stambulo/f un aranjament, care va permite sS se reia bunele raporturi intre Rusia şi Bulgaria.
Totuşi d. Stambuloff n’ar fi obţinut nimic de la Ţar, care ar fi hotă -rât să persiste în atitudinea ce a a-doptat şi care constă în a nu ţine socoteală de Bulgaria.
NOUL MINISTER FRANCEZ
(Prin fir telegrafic)
Paris, 22 Februarie.—Ziarele primesc cu răceală noul minister.
PROIECT DE CĂSĂTORIE
(Prin fir telegrafic)
Londra, 22 Februarie. —«Standard», anunţă ca apropiata logodna principelui Carol al Suediei cu principesa Victoria, a cărei căsătorie cu principele Alexandru de Battenberg fusese proiectată.
Cu numerul de azi «l'oita» ziarului nostru s’a sfârsit.
Începem de mâine publicarea unei nuvele de «lules («ros, care va cuprinde numai câte va numere.
Apoi vom publica un roman necunoscut iucâ la noi si care va face, credem, plăcere cetitorilor noştri.
Marţi va începe în CamerS, discuţiunea privitorre la vânzarea moşiilor Statului în loturi.
*
Pentru mâine seară, sunt chemaţi la o întrunire ce se va ţine la Hotel de France, un mare număr de deputaţi aparţinând nuanţelor conservatoare.
*
In urma unui lung interogatoriu ce s'a luat eri indivizilor Soare şi Ţârleă. şi dupe confruntarea lor cu fostul căpitan Stăn-ciulescu şi alţi martori în afacerea crimei din strada Soarelui, d. judecător de instrucţie Tătâ-ranu a dispus depunerea lor la Văcăreşti.
Gheorghe Soare şi Târlea au fost depuşi eri noapte în penitenciarul Văcăreşti şi se află acum la secret.
n
In privinţa dărâmărel bisericel Sărindaru părerile domnilor senatori sunt împărţite. Unii voesc ridicarea unei statul pentru Matei Bassarab, alţi se opun acestei păreri spunând că Matei Bassarab nu s’a luptat cu Turcii ci cu fraţi noştri, cu Moldovenii.
In fine sunt uni care aii propus înfiinţarea unei grădini în locul Sărindarului.
Nu se ştie pân’acum care din aceste păreri va fi dominantă.
n
Luni la ordinea zilei la Cameră e interpelarea d-lul Nicu Ceaur Aslan, privitoare la administraţiu-nea comunală şi judeţeană a districtului Iaşi. Dupe această interpelare vine în discuţiune proectul de lege asupra cumulului.
*
România Liberă de azi confirmă ştirea ce noi cel d’înteiu am dat’o acum două zile privitoare la darea în judecată a fostului prefect de poliţie Moruzi ca agent provocator.
Confratele nostru adaogă că pe lângă d. Moruzi au fost daţi în judecată, tot ca agenţi provocatori, şi fostul căpitan Stănciulescu şi Meschiu.
n
Senatul a continuat azi în secţiuni până la orele 4, discuţia începută a-l’altă-ierl asupra proec-tului de lege de organisare administrativă.
Secţiunea a Il-a abia este la articolul al patrulea din această lege. D. ministru de interne a dat astă-zî acestei secţiuni, mal multe explieaţiunl.
Secţiunea a Ul-a şi a IV-a au sfârşit cu discuţiunea proectuluî,
pe care răii admis cu modificări foarte neînsemnate.
Secţiunea a IV-a a Senatului a şi numit pe d. Nicolae Creţu-Iescu ca raportor al acestei legi.
Cele-l’alte secţiuni continuă cu discuţiunea.
Se crede ca mâine, dacă Senatul se va ocupa tot cu acest pro-ect, lucrarea se va sfârsi.
*
Ministerul instrucţiunel publice va face o anchetă privitoare la dispariţiunea a câtor-va cărţi din biblioteca Statului, luate de d. Nicolae Xenopol, director al ziarului Voinţa Naţională, fără ca ele să fie înapoiate pân acum.
*
D. Ulis Boldescu, unul din secretarii Camerei, a fost însărcinat de biuroul parlamentului să facă un studiu şi un proect de lege pentru reorganisarea serviciului interior al Camerei.
D-sa a şi început să lucreze la facerea acestui proiect.
Prin urmare toate informaţiele care s'au publicat de uni din confraţi cum că se pregăteşte suprimarea a mal multor funcţiuni în cancelaria camerei deputaţilor sunt absolut neexacte.
Poimâine Duminecă 12 Februarie, la societatea aProgresul silvic» este conferinţa d-luî G. Stătescu asupra vânătoarei şi mesurelor reclamate în ţară pentru vânat.
Conferinţa se tine la ministerul domenielor la orele 8 şi jumătate seara.
DE ÎNCHIRIAT
d e 1 a 23 Aprilie 1889
Casa clin Str. Umbrei 4, (Calea Victoriei 82), doue-spre-zece o-dâi, {jaz, parquet, sobe de porcelan, apa.
A se adresa Str. Pitar-Mosu 5.
DE ÎNCHIRIAT
Doue apartamente compuse de câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz si apa situate in strada Sillidelor No. 6 bis.
Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. O.
FOIŢA ZI ARULUI* EPOCA»
(103)
WALTER SCOTT
LOGODIŢI
SAU
CONETABILI» CHE8TEB
XXXI
COiNCLUSIE
(Urmare)
Cu toate aceste consimţi ca plata a-cestel sume să se facă în trei termeni, cu condiţie ca, la cel întSî, cea mai de aproape rudă şi moştenitorul lui Hu-gues de Lacy va fi dat în mânele sale ca zălog, pănâ la plata celor-l’alte două. Cu condiţia aceasta, făgădui de a da drumul unchiului d-tale, îndată ce vel sosi în Palestina cu cea întăl treime a rescumpărărel.
—	Acuma nenorocirea mea a ajuns la culme, strigă Damiau, de vreme ce nu pot da o dovadă de iubirea şi de recunoştinţa mea unui unchii! care ml-a slujit de tată In timpul minoritâţei mele.
—	De sigur conetabilul va fi greu a-tins zise pelerinul, căci dorea să vie cât mal curând In ţara asta fericita spre a să tnsura cu o ttnără doamnă care să zice că e frumoasă şi bogată.
Damiau tresări atât de tare în cât sgomotul lanţurilor sale trăda mişcarea lui ; dar tăcu.
De n’ar fi unchiul d-tale, urmă pelerinul, de n’ar fi cunoscut de om înţelept, aş zice că acest plan nu’i o dovadă de cumenţie. Dupe doi ani de resboiâ în Palestina, şi un al treilea petrecut în chinuri şi lipsuri ca Închis, nu î-ar şedea bine ca însurăţel.
—	Tăcere, pelerine, zise Damian im-
punător. Nu se cade să cercetezi purtarea unul cavaler ca unchiul med, nici eu să ascul asemenea vorbe.
—	Mă iartă, tinere ; dar vorbindu-ţl ast-fel mă gândeam la interesul d-tale care nu cere, mi să pare că unchiul d-tale să lase moştenitori în linie dreaptă.
—	Destul, nemernicule, p jntru D-zeu, închisoarea jmea îmi pare acum mal cumplită de cât or când de vreme ce să deschide pentru un mişel ca tine, şi fiarele aceste mă apasă mai mult, căci ele mă impedec de a te pedepsi. Retragete.
—	Nu înainte de a primi un răspuns pentru unchiu teu.
—	Spune dar unchiului meu că m’aş fi dus la din sul dacă n’aş fi prisonier; că l-aş fi trimis tot ce am dacă n’aş fi ajuns un cerşetor în urma confisca-ţiuneT.
—	E uşor de a spune că ai de gând să faci lucruri atât de generoase când ştii că nu ţi să poate cere să le fâcî. Dacă ţ’aş putea spune că libertatea şi bogâţiele tale ’ţl sunt In.ipoite, mi să pare că te al gândi de două ori înainte de a împlini jertfa la care te al hotărit aşa uşor în starea In care te afli.
—	Iţi mal spun, batrîne, retrage-te ,* sufletul teii nu poate să ’nţeleagă pe al meii. Pleacă, şi nu’mî mări supărarea prin insulte pe care nu le pot pedepsi.
—	Dar dacă mi-ar sta In puteie să te fac bogat şi liber, ai fi oare mulţumit să ţi să reamintească planurile tale atât de generoase? Dacă nu fi/va ast-fel, poţi fi sigur că nu voi vorbi de deosebirea de sentimente care va exista Intre Damian liber şi Damian în fiare.
—	Ce vrei să spui? strigă Damian. Cuvintele tale ascund alt ce-va de cât dorinţa de a mă chinui ?
—	Da, de sigur, răspunse pelerinul scoţînd din sin un pergament cu o pecete mare. Află că Randal a perdut
viaţa într’un chip ciudat, şi că tradarea lui către conetabil şi către tine a fost descoperită pe căi tot atât de stranii. Spre a te despăgubi de suferinţele tale, regele te iartâ pe deplin, şi’ţî dă a treia parte a moşielor pe care moartea vărului tău le a adus coroanei.
—	Regele ’ml dâ libertatea 1 strigă Damian.
—	Da, chiar de acum, răspunse pelerinul ; aruncă o privire pe acest pergament, uite-te la semnătura şi recunoaşte pecetea regală.
—	Vreau o dovada mai bună, zise Damian scuturând lanţurile sale cu mare sgomot. Ei, temniţer /
Temnicerul sosi şi Damian ÎI ceru să’i scoată lanţurile.
—	Aide, repede, zise el, nu te teme că’mi vei sdrobi vr’o mână.
—	Şi vra să zici vrei să pleci în Siria că să intri în temniţa Sudanului ?
—	Negreşit.
—	Dar banii pentru răscumpărare ?
—	Bunurile ce mi s’au dat erau a unchiului meu şi trebue se fie întrebuinţate pentru scaparea lui.
Pelerinul să arătă mirat de hotărlrea lui Damian, şi strigă îndată: — Nu mal pot păstra secretul bâtrlnuluî, nu pot jertfi atâta mărinimie de suflet şi atâta generositate 1 Ascultâ-mă, sir Damian, am încă un secret însămnat să’ţl spun. Află că unchiul teu e schimbat la moral ca şi la flsic. Inima lui s’a deschis prepusului şi jelosieî, precum trupul lui a slăbit. Pe lângă aceasta o veste venită din Anglia l’a Învrăjbit contra ta. I s’a spus că tu şi logodnica lui, E-velina Berenger, vă iubiţi. A 1 am ne-merit’o acuma.
—	Nici de fel, răspunse Damian căutând a’şl păstra vrednicia. Şi unchiul meu a crezut aceasta ?
—	A crezut’o, pot să te asigur, dar mi a spus să’ţl ascund bănuelile sale. U dată In Închisoarea mea, adause un-
www.dacoromanica.ri
chiul d-tale, II voi lăsa să moară acolo
—	Să poate ca unchiul meu să fi vor-ait ast-fel ? strigă Damian mirat, să poate să fi făcut planul trădător de a mă lăsa în sclâvia In care m’aş fi aruncat spre a’l scăpa? Nu cred.
—	Aşa e, cu toate aceste, zise pelerinul ; dacă te vel duce In Palestina, vei rămânea închis toată viata, pe când unchiul d-tale va lua pe Evellna Berenger.
—	A ! strigă Damian, şi plecând o-chil un moment, întrebă cu sfială pe pelerin ce’l sfătuia să facă.
—	Eu te sfătuesc, respunse pelerinul, să’l laşi acolo să se sfârşască In închisoare. Ia bunurile ce ţi le-a dat regele şi adaugă şi Paza-Dureroasă. Evelina nu va zice nu. Ba mă prind pe sufletul meii că va zice da. Cât despre logodire un cuvint al regelui către papă, cu care acum e prieten, va fi de ajuns spre a înlocui pe pergament numele lui Hugues cu al d-tale.
—	Pe legea mea, zise Damian, ştii! prea bine aceasta. Am auzit |vorbin-du se de oameni care făcându-se buni şi blânzi, fac făgăduinţile cele mal frumoase unor prisonier! desperaţi, spre a’I ademeni să iase din calea cea bună. Retrage-te.
—	Tinere, respunse pelerinul des-pretuitijr, nu te voi părăsi înainte de a ne cunoaşte mal bine.
—	Şi eh de asemenea aş vrea să ştiu dacă eşti om sau demon, şi iată momentul de a mă încredinţa, zise Damian.
Pe când vorbea ast-fel ultimul inel al lanţurilor sale să desprinse şi ele căzură. El se repezi atunci la pelerin, şi încercă de 3 ori să’l dea la pămînt. Pelerinul şovăi, dar n u căzu şi apucând la rândul lui pe Damian, strigă,':— Invaţâ-te să te porţi ast-fel cu fratele tatălui tedl
Şi zicend aceste culce pe Damian. Acesta să ridică Încet, cam ameţit ; dar pelerinul Îşi dăduse jos mantia şi pă-
lăria, in cât tinărul recunoscu pe cone-tavil, unchiul seu, cu toate că era schimbat de vlrstă şi climat.
—	Mi se pare, Damian, zise Hugues de Lacy. că te ai întărit sau eu am mal perdut din tăria mea de când ne am luptat pentru ultima oară. Nu crede, scumpe nepoate, că m’am deghisat astfel spre a te încerca, nicî-o-datâ nu m’am îndoit de iubirea ta ; dar sunt guri rele pe care trebuia să le fac să tacă, şi de acea am întrebuinţat această meşteşugire care a eşit spre lauda ta.
—	Scumpul şi bunul meu unchid, strigă Damian, iartă-mă...
—	Nu’l nimic de ertat, zise conetabilul : Intăia oară ne am luptat împreună ? Dar a mal rămas ce-va. Vino cu mine la biserică, căci trebue să fii faţă la căsătoria Evelinel Berenger.
Tinărul râmase uimit.
—	Scumpe unchiule, strigă eh am fost rinit şi sunt încă foarte slab, nu pot merge acolo.
—	Iţi spun că trebue să fii de faţă.
—	Dacă e aşa, fie. Dar dupe ceremonie, te rog să mă laşi să iad crucea, sau să mă duc cu trupele care pleacă contra Irlandei.
—	Dacă vei veni cu mine la biserică, şi căsătoria nu’ţi va plăcea, n’al de cât s’o Imppdecî.
—	Nu te înţeleg, unchiul med ; al şi consimţit să...
—	Da, Damian, am consimţit a mă lepăda de drepturile mele, şi a ţi trece. Daca vrei Evelina Berenger va fi soţia ta.
Să înţelege lesne care fu răspunsul lui Damian, şi e de prisos de a mal vorbi de strelucirea serbârel care urmă. Amelot şi Roşa să însoţiră curând dupe acea, în urma înobilărel bătrinulul Flammock.'.Conetabilul nulâsă săse vadă nici-o părere de râd pentru jertfa ce făcuse ; dar în curând pleca cu armata în Irlanda şi ajută la cucerirea el.
FIM»
EPOCA — 10 FEBRUARIE
PHARMACIA CURTEI REGALE
FRATM KONYA
• y'X
JASSY
ERSTE ' INTERNATIONALE PHARMACEUTISCUE ADSSTELLUNO W1EN 1S8S.
Medalie de aur	Viena 1883
RECOMANDA URMĂTOARELE PRODUCTE DIN PROPRIUL El LABORATORIU :
rIV DE QUINQUINA FERUGINOS CU MA-1 sil LAGA. Asociaţiunea ferului cu quin-quina eonstitue un agent therapeutic foarte precios In vindecarea chlorosei, anemiei, boalelor de stomac la persoanele slabe şi convalescente, şi mal cu deosebire în diferitele boale a femeelor şi fetelor tinere.
Este reuniunea a doua elemente din cele mai tonince şi întăritoare din materia medica.	Flaconul lei 3.
1/IV DIGESTIV CU PEPSINA. Acest vin I lil restabileşte digestiunea dificila sau in-complecta, linişteşte durerile gastralgice, şi repara puterile, favorizând asimilarea complectă a elimentelor.
Dosa: 1—2 păhăruţe de liqueur imediat după dejun şi masă. Pentru copii dosa jumătate.	Flaconul lei 3.
l/IV DE LACTOPHOSPHAT DE CALCIU CU V Iii MALAGA. Phosphtid de calciu este substanţa minerală cea mai abondentă din economia corpului şi cea mai necesară vie-ţel; ei este indispensabil pentru formarea şi nutriţiunea oaselor, de aceia se întrebuinţează acest vin cu mult efect mai cu deosebire la copii slabi, raclieticl şi scro-fuloşi.
Dosa: 2—3 păhăruţe mici pe zi; pentru copii, atâtea linguri de masă. Flac.lel3.
1/IV DE QUIUNQUINA CU MALAGA, se în-1911 trebuinţeazâ ca tonic şi ca febrifug In dosa de un păhăruţ mic sau două linguri de masă, cu jxmâtate de oră înaintea fiecărei mâncări. — Pentru copii dosa în jumătate.	Flaconul lei 3.
I/IV DE QUINQUINA CU COTNAR. se în-1111 trebuinţeazâ ca tonic şi febrifug, în dosâ de un păhăruţ mic sau două linguri de masă, cn jumătate oră înaintea fie cărei mâncări. - Pentru copii dosa în jumătate.
Flaconul lei 2.
TONI-NUTRATIV CU QUINQUINA SI CU CACAO, DUPE BUGEAUD. Acest vin având pe lângă quinqiunaşi principiile solubile a bobilor de Cacao, este tonic şi tot-o-dată si nutritif, de acea este recomandat persoanelor slabe si copiilor, mai cu deosebire inconvalescenţă.
Flaconul lei 3.50,
PinA|) DE LACTOPHOSPHAT DE CAL-ijlllUl CIU. Se ia ca si vinul, convine mai cu deosebire copiilor sau persoanelor care nu pot suporta vinul. Flaconul lei 3.
ţj|V DE CONDURANGO. Acest vin prepa-V111 rat cu vin de Malaga si cea mai bună coajă de Condurango Mataperro, se întrebuinţează după ordonanţele d-lor medici, cu cel mal bun succes la diferite boalo de stomac si chiar la cancerul stomacului.
Floconul lei 4.
IIPHADV UE GUDRON DE NORVEGIA LitlUUU CONCENTRATA. Aceasta li-cuoare serveşte la prepararea imediată a apei de gudron limpede 2-3 linguri de masă ajung pentru un litru saii o linguriţă de cafea la un pahar cu apă.
Preţul 1 led 50 b.
Ţoale aceste medicamente simt făcute cu cea mai mare îngrijire, cu materii de prima calitate Si CU Viniaturi din propriile sale pivniţe.
Expeditiunile poştale in provincii se fac in toate zilele.
Deposit in Bucureşti: Farmacia Brandusa. strada Clementei SS, si I, Ovessa.
DEN T A L I N A
Esenţa pentru gura
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
Ambele preparate cu acid pur, sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gural si a gingiilor. Ele conservă dinţii si dafi gurei un mieos plăcut.
Preţul: 1 flacon dentalinâ, 3 ir.; i cutie cu pra urî, 2 fv.
Deposile în Bucureşti: F. IV. Zumer, I. Ovessa, Bruss, Stella si Brandusa.	1104
GRABITI-VAI
600,000 FRANCI
de câştigat la 1 Aprilie st. n. la cea mai eftina si cea mai avanlagioasa din toate loteriile din lume
mm LOTERII OTTOMM
la care fic-eare numer trebue să câştige cel puţin 400 franci
Loteria permanentă: 6 trageri pe an, la fiecare 2 luni, 3,300 loturi câştigând suma enor-I mă de 4,00,000 fr.
TRAGEREA
La 1 Aprilie st. n. 1889
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
1 lot de . i lot de. . i lot de. . i lot de. . i lot de. . i lot de. .
I lot de. . t lot de. . i loi de. .
I lot de. . 12 loturi de. 28 loturi de 500 loturi de
«100,000 fr. «0,000 fr.
20.000	fr.
20.000	fr. 0,000 fr. «0,00 fr. <1,000 fr. 0,000 fr. «.OOO fr. «,000 fr. 3,000 fr.
28.000	fr. 200,000 fr.
1,000,000
600,000 fr.
60.000	fr.
20.000	fr.
20.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
5.000	fr.
1.000	fr.
400 fr.
1550 loturi pentru suma de.
Rambursarea loturilor este garantată de
GUVERNUL IMPERIAL O'l'OMAN
PREŢUL BILETELOR:
4 Bilet	,	.	.	Froi.	5
7 Bilete	,	.	.	Frrî.	34
25 Bilete	.	.	.	Frei.	4 48
4 00 Bilete	.	.	.	Frci.	4U5
4 bilet pentru « trageri numai 25 franci
Lista oficială, a tragerel se va trimite numai de cât franco fie-cârui cumpărător dupe fie-tragere.
Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar în zioa tragerel.
Tragerea va avea loc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor.
îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
Bilete de bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiune, sunt primite In plata fără orice dificultate, cu curs în aur.
Pentru a primi biletul sau biletele, trebue să se eespedieze banii prin mandat postai, châque sau scrisoare recomandată la Directorul
—Comptoir oomxxxeroial—
557, GRANDE RUE DE T£Kl5, 557 CONSTANTINOPOLE
CEL MAI EI'TIN El SIGUR IMI'lttMlT CE PREMIE
NOUILE LO SURI
CRUCEA ALBA HOLANDEZA DIN ANUL 1888 A FL. 10
AVEND TREI TRAGERI PE AN :
1 APRILIE 1889	1 AUGUST 1889	1 DECEMBRIE 1889
Câştigul principal Fr., 10 0,000 In numerar	Câştigul principal Fr., 4 0 0,000 In numerar	Câştigul principal Fr., I 0 0,0 0 0 In numerar
Toate platibile fara nici o reţinere
Cel mal mic câştig cu care trebue se iasă fie-care Los, este de fr. 28, urcftndu-se pana la fr, 50, şi prin urmare perderea capitalului este cu totul imposibilă chisr în caşul cel mai defavorabil.
Aceste losurl originale se găsesc de vânzare la toate casele de Bancă şi de schimb.
5aS332BSSBS2E-'
L0C0M0B1LE CD PUTERE DE 6-8 SI 10 CAI
^KHBf9SS£fF,t32 T*’ — V' -T ICiSSspPS* ii 7	‘ . v .‘ -.. xŢ. \
Sffeis
Bune de încălzit cu lemne, cărbuni şi paie, lucrate în fabrica de maşini a căilor ferate ale Statului regal unguresc, făcute după sistemul cel mal nod, foarte practice şi în toate privinţele Încă ne-întrecute, recomanda
NIKOLAUSFEHER
Agentul general al fabricel de maşini pentru căile ferate ale Statului unguresc Budapest, Ulloeslrasse 25 ,, KozteIek«

CASA DE SCHIMB
613
. M. FE
Strada Lipscani, No. 23
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ee schimb de monezi
Cursul 13 u e u x' eşti i O Februarie 4 889
WSVLi:
6 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Obltg. de Stat
6	0/0 Oblig, de st. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
6	0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane 6 0/0 Scris func urbane î> OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi
6 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pena. (lei 10 dob.j împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România,
» Naţionala » Construotiuni Argint contra aur ?iorini austriaci Tendinţa fermă
ItV ITY71 in: Calea Victoriei No. 77 teii Ei I L l/xlliL tagiul I). — Mobile complecte pentru un cabinet elegant, făcute din-stejar sculptat, aproape nouă de tot: mobile pentru salon şi sală de mâncare; serviciu de masă; bibliotecă, coprinzând 450 volume; trăsuri etc.
cu un capital de 70,000 lei pentru exploatarea unei mori sistematice situată 5 klm. de T. Severin. Doritorii se vor adresa la Magasinul Depositulul de făinuri al d-lul C. M. Giocazan din T. Severin.
ONEST SI MUNCITOR caută un
______post de îngrijitor de moşie. A se
adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64.	1109
SE CAUTA li ASOCIAT
1 TI»
AVIS IMPORTANT
Cu onoare se aduce la cunstinta onorabilului Public si în special onorabilei noastre Clientele ca
anam
AL FABRICEI
SIGMUND PRAGER
Din Strada Carol No. 4 s’a transferat si instalat definitiv în proprietatea sa din
§MiSâ	ivit li
FOSTA CASA A LUI BARON BABBU BELU
1081
MARE DEPOU DE
CRâVâTE, MIHUSI, BASTOANE, PLEDURI etc. etc.
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, in facianoei ctadir Bancei Naţionale (Dacia-Romdnia)
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Bu ouresti
Cursul pe ziua de 40 Februarie 4888
Cump. Vinde
4	% Rcnla amortisabila	81	\
6	%	Kema amorlisaDila	97
5	%	„ româna perpetua	96}{
6	%	Obligaţiunidestat[Conv.rur.] 99K
5 %	„	municipale	S7
10 fr. ,. Casei pens. [300 L.]	435
7	% Scrisuri funciare rurale	104
5	*	,.	„	„	96K
7	%	„	,, urbane	104
6	%	„	„	„	101
5 %	„	„	„	03 3/4
5 %	,.	„	,, las! 84
Acţiuni Banca Naţionala	9so
3 % Losuri seroestl ou prime	71
Losuri cu prime Emis. 1888	13
Losuri crucea roşie italiana	98
crucea roşie Austriaca cu prime 4° crucea roşie Ungara cu prime	*7
Losurl Basilica Dombau	18
„ Otomane cu prime	48
lm. cu prime Buc. [40 lei]	65
Aur contra argint sau bilete	1	80
Florini Wal. Anstrluc	W
Marc! germane	il*
Bancnote francese	100
, ltaliane	99
., Ruble hârtie	*65
NB. Cursul este socotit In aur
DE ARENDAT CHIAR DE ACIDA;
Moara hydraulicâ, numită fabrica de măcinat «Cpnstanţia» 5 Klm. departe de T. Severin, producând făinuri fine aOOO Klg. sad ordinare 10000 Kgr. In 24 ore. Doritorii se vor adresa la «Agenţia Havas» sau Ia D. M. Ciocasan T. Severin.
DE ÎNCHIRIAT ,ele
Polonă No. 108 bis. A se adresa strada Pitar-Moşu No.16.
Om i r napoleoni in aur se gaseste eu împrumut la ■îlIC d-nu M. Constantineacu Strada Putu cu apa rece No. 64, Bucureşti.
w
FONDAT IN ANUL 1852
LA REUTUI/MAGÂSM
F.BRUZESSI
55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI
Se găsesc specialităţi de vinuri fine, asemenea si un mare deposit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate. 1048

FONDAT IN ANUL 1825
AVIS IMPORTANT
Compania de Gaz din Bucureşti are onoare a informa pe onor. Public că pentru a da satisfacţiune la mulţi Abonaţi cari cer o presiune de gaz mal mare, a aşezat In mai multe regiuni ale Capitalei conducte de un diametru mal mare.
Efectul se resimţi cu începere de astă-zl Luni 19/31 Decembre 1888.
Cu aceasta ocaziune Compania aminteşte că ori care ar fi presiunea In conductele principale, Abonaţii singuri pot regula consumaţiunea lor de gaz deschizâud mal mult sad mai puţin robinetul Comptorului lor pentru a nu lăsa să treacă de cât gazul strict necesar la iluminatul şi trebuinţele lor.
Direcţiunea
19/34 Decembre 1888
MEDALIE DE ARGINT
HÂRTIE CHIMICA BERBERIAND
Depositul central în farmaciile domnilor ALESSANDRIU BUCUREŞTI şi P. LAZEANU CRAIOVA In detail la toate farmaciile din tzara — UN LEU RULOTJL —
Cel mal eficace remediu ce se poate intrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durereadt mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boale de renichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrinlitnri, taxaturi,
.buboae, bătături etc. etc.
Fie-carui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata
nu
i m
FOST CARACAS
BUCUREŞTI -- N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 -- BUCUREŞTI
Restaurat şi mobilat cu eleganţă din noii, situat In centrul Capitalei şi al Comerciuluî, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta cen- , tralâ etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din noii, Consumaţiunî fine, si preţuri moderate, mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţională în toate serile, condusa du simpaticul artist Român Tache Tomoscu.
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment sa Încredinţat d ini Tnsse Gcorgiade fost di rector şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorah sa clientelă al relncuraja, asigurându-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe Ijj caro a dat tn tot-d’auua probele cele mal frumoase.
1105	Rămâind cu toată stima T. ti.
~ —
2,5
a <3
S
<%»
!
"e
EPILEPSIE
Boala repututapăn’acum fara lcac,\
EPILEPSIE, .
Precum şi toate Boalele nervoase sunt vindecate de mine cu desăvârşire, după un procldeu nou în cel mal scurt termen şi sub garanţie.
A se indica etatea şi durata boalel.
Remediul modul întrebuinţării etc. sunt expediate, în contra tri-miterel sumei de 25 franci de
Clist. J. Seemann
Berlin
139, Schoenhauser allă 139

99'
HARNASAMENTE MILITARE
Aduc la cunoştinţa numeroasei mele clientele, d-lor ofiţeri precum şi onor. Public că am transferat
MAGAZINUL SI ATELIERUL DE SELARIE
Hucuresti. — Calea Victoriei No. 57
lierul med cu or-care fabricant din străinătate, ’lmivolda toate silinţele ca prin perfecta executarea lucrului să satisfac dorinţa onor. domni care mă vor onora cu comandele lor.
Ca vechiu industriaş şi în vederea reputaţiunei căştigatâ până acum, contez foarte mult In sprijinul tutulor.	EDUAKI» li VVKl k.
Comenzi pentru districte frauco la ori ce gară din ţară. Se repară ori ce se atinge de ta.
această arta
1085
MBa—8BBB 5
'X’ipogHrniâa Ziarului „Epooa1
Tipărit cu cerneala Ch. Lorllleux-Cle Parts
Girant responsabil V. P. Gheorghlu
www.dacoromanica.ro