ANUL IV No. 968
A TREIA EDITIUNE
VINERI 10 (22) FEBRUARIE 1889
N'JMERUL [§ B4M NUMERUL
ABONAMENTELE
WCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
Ib Bnearesel: La casa Adroinistraţiunel. 1b Tara: Prin mandate poştale.
Pantru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. la Strelaetate: La toate oftlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA BEDACŢ1UNEA
No. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
NUMERUL 15 MW NUMERUL
ANIJNCHJRILE
OIN ROMAN1A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Pariu: Agence llavas, Place dt Ui Bourse, 4 Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segăsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-■uain. \o. S4.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
A DMlNlSTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
NOUA PROPUNERE
DE
DARE IN JUDECATA AGITAŢII ANARHICE IN ITALIA
REGELE MILAN SI D. RISTICI
RAPORTUL
ASUPRA
LEGEI VENZAREI MOŞIILOR STATULUI
. CRIZA IN FRANCIA
NOUA PROPUNERE
DE
DARE IN JUDECATA
Camera va avea să îndeplinească &zl un act de cea mai mare gravitate, dând în judecată un guvern care a stat timp de 12 ani la cârma ţării.
Orî-câte rancune am putea avea tn contra acestui guvern, am cău-
tat să păstrăm tn această împrejurare o aşa atitudine, tn cât purtarea noastră să nu poată fi învinovăţită nu numai azi când pati-mele momentului ar justifica orice act chiar de răsbunare tn contra colectiviştilor, dar nici mâine când toate paşi unele vor fi potolite.
Toate împrejurările cave au însoţit propunerea de dare în judecată a ministerului Ion Brătianu, dovedesc că atitudinea partidului conservator, în această circumstanţă, a fost demnă, desbrăcată de pasiune şi tot-o-dată energică.
Mai întâiii propunerea a pornit din altă tabără de cât din a noastră, cea ce exclude bănuiala că dorinţa de răsbunare şi spiritul de partid a îndemnat pe conservatori să dea tn judecată partidul liberal.
Răspingerea propunerii primitive a d-lui Blaramberg, dovedeşte că nu cu uşurinţă am consimţit la a doua propunere de dare în judecată a ministerului Brătianu, perttru delicte de drept comun, propunere care e în deajuns justificată prin abusurile până acum constatate tn sarcina unui fost ministru, şi a douî foşti secretari generali de ministere.
Luând iniţiativa unei propuneri de dare tn judecată serioasă şi având sorţi de a da un resultat practic, am vrut să dăm o lecţiune de moralitate tutulor celor care îşi tnchipuesc că pot, fiind a tot puternici, să comită toate abusurile şi toate ilegalităţile.
In fine, exasperarea colectiviştilor d'a fi urmăriţi pentru delicte de drept comun risipeşte toate calom-niele ce ni s'aii adresat,cum de pildă, că am avea un interes oare-care, de a nu da tn judecată pe Ion Brătianu şi pe toţi complicii săi. Astăzi, nu mai poate fi îndoială, că colectivişti! ar fi de o mie de ori mai mulţumiţi de a fi daţi în judecată pentru delicte politice, conform propunerii d-lui Blaramberg, de cât de a fi târâţi înaintea tribunalelor ca nişte făcători de rele.
Pentru toate aceste motive, pretindem că atitudinea noastră a fost serioasă, demnă, energică şi tot o dată lipsită de pasiune şi bine cugetată.
Nu acelaşi lucru să poate zice Insă do cele-ralte partide politice.
Cea mai ignobilă atitudine tn a-
ceastă împrejurare aâ avut’o negreşit colectiviştii.
Ne aducem aminte că atunci când miniştri conservatori fură daţi tn judecată de partidul liberal, d. Lascar Catargiu, prin două adrese formale, ceru să fie judecat, pentru a dovedi înaintea justiţiei că toate cele ce ’i se impută sunt curate calomnii. Iar d. Th. Rosetti, care dintre toţi miniştri d-lui Catargiu fu scos din causă fiind-că nu se găsise în contra Iui nici un motiv de a fi dat în judecată, ceru, de la tribuna Senatului, ca o o-noare, de a împărtăşi soarta colegilor săi, şi tn urma acestei de-claraţiuni, fu şi d-sa dat tn judecată.
Aşa să purtau nişte oameni care aveau inima curată şi conştiinţa împăcată.
Iar azi, d. Ion Brătianu acuzat de furt ca un pungaş ordinar, caută prin toate mijloacele să scape de judecată.
Un deputat a zis în Cameră că ar fi de datoria d-lui Ion Brătianu să ceară el însuşi darea sa în judecată pentru a se putea disculpa.
Am fi crezut că măcar după a-ceastă somaţiune, şeful colectivităţii ar fi venit, cel puţin de ochii lumei, în Cameră, să ceară trimiterea sa înaintea curţii de casaţie.
Ei bine nu. Ion Brătianu n’a | îndrăsnit să facă cea ce au făcut Anghelescu şi Maican.
Fostul general Anghelescu,în faţa acuzaţiunelor ce îi se aduceau, a cerut el însuşi darea sa în judecată ; iar fostul general Maican a avut curagiul să trimeată ziarului L'Indepenclance Roumaine o scrisoare prin care zicea că aşteaptă cu încredere judecata sa, din care va ©şi alb ca zăpada.
Ion Brătianu însă s’a arătat în această împrejurare mai ignobil şi mal laş chiar ca Anghelescu şi ca Maican.
In consecinţă, dd. Măline şi de Frey-cinei lucrează acum împreună la formarea ministerului.
Paris, 20 Februarie. — Presa bu-langistăatacă pe preşedintele Carnot: lozinca pare a fi de a preface criza ministerială in criză presidenţială.
Atitudinea de fapt vrăjmăşească a radicalilor şi poate calculata pasivitate a d-lui de Freycinet, este vina neisbutireî unui minister parlamentar. Cum n’a fost cu putinţă a se stabili o înţelegere nici chiar cu grupele republicane a le Senatului, un minister extraparlamentar pareprobabil.
PANFLETE CONTRA SULTANULUI
(Prin fir special)
Softalc arestat! si expulsatl
Viena, 21 Februarie, 8 dim. — Se scrie din ConstantinopoTe, că în urma unui pamfet publicat în potriva Sultanului şi a Şeik-ul-islamului, un mare număr de softale au fost arestaţi şi internaţi la Cer aţin.
STATUL MAJOR GERMAN
(Prio fir telegr.)
Berlin, 20 Februarie. — Preşedintele Curţii de Apel d. Oehlschlxger e numit secretar al Stalului major.
BUGETUL AUSTRIEI
(Prin fir telegrafic)
Viena, 20 Februarie. — Comisiunea bugetului a Camerei a adoptat raportul din care reese că, pentru exerciţiul 1889, escedentul va fi de 2,820,059 fiorini; după prevederile ministrului de finanţe acest excedent nu e de cât de 169,459 fiorini.
REGELE WURTEMBERGULUI
(Prin fir telegrafic)
Stuttgart, 20 Februarie. — «Monitorul» află din Nizaca starea regelui Wur-tembergului s’a înrăutăţit.
RECRUTAREA IN UNGARIA
(Prin fir telegrafic)
Budapesta, 20 Februarie. —Comisiunea Camerei a adoptat proiectul de lege care amână recrutarea.
AMENDAMENTE
DEPESI
SITUAŢIA IN ITALIA
(Prin fir special)
Mişcare diplomatica.—Lucratorii anarhişti.
— Discuţia ia Camera.
Borna, 21 Februarie, 9 dim.— Ziarele anunţă că în curând se vor face mai multe mişcări printre reprezentanţii Italiei tn străinătate.
Agitaţiunile lucrătorilor se afirmă din ce în ce tn diferite oraşe şi iau un caracter anarhist.
Borna, 20 Februarie.—Camera discută de eri măsurile financiare în prima lectură. S’a presintat mai multe ordine de zi, printre cari una. a d-lui Bruniatti care propune să nu se treacă la o a doua citire, şi cea Valtă, a d lui Toscanei li care exprimă neîncrederea în minister.
REGELE MILAN SI D. RISTICI
(Prin fir telegrafic)
Belgrad, 20 Februarie. — Regele Milan a făcut eri d-lui Risticî o îndelungată vizită. Dupe care d nu Ris-tici se duse la palat în audienţă, unde fu iarăşi reţinut mal mult timp de M. S.
Se crede că d nu Bistici va fi in curând însărcinat cu formarea unui nou cabinet. Cu toate acestea iscusitul bărbat de stat se ţine încă intr’o precaută rezervă.
CRIZA IN FRANCIA
(Prin fir telegrafic)
Dd. Frej-cinet >1 MCline. — Presa biilanglsta
Paris, 20 Februarie. — D. Carnot a chiemat pe d. de Freycinet pentru a i propune să formeze ministerul-, dar d. de Freycinet a arătat trebuinţa de a încredinţa d-lui Măline presi-denţia consiliului în noul cabinet.
In fle-care an, la zile mari ca şi la zile mici, toţi deputaţii cari ţin foarte mult la aceea ce se chiamă «interesele locale» vin cu diferite propuneri menite a satisface aceste interese.
Aşa, unul cere să se facă o linie ferată de la o localitate la alta, altul vrea să i se clădească un gimnaziu, cela strigă ca Ateneul piere dacă nu i se a-cordă o subvenţie, mai cel-l’alt nu pricepe cum tîrgul rîmătorilor nu este pus sub părinteasca oblăduire a guvernului.
Şi aşa mai departe, fie care caută să tragă spuza pe turta localităţei sale, fie pentru că a luat angajamente formale In ajunul alegereî, fie că a primit plângeri «de la mai mulţi cetăţeni fruntaşi» al localităţei ce reprezintă.
Nici unul însă nu se ’ntreabă, de unde are să scoată Statul atHea sume câte se cer.
Căci, dacă guvernul ar sta să ’i satisfacă pe toţi, ar trebui să se înzecească cheltuelile bugetare, şi să se în-fiinţe o rubrică nouă pentru aceste nevoi, cari s’ar putea generaliza sub denumirea de «rubrica intereselor locale.»
Daca ar fi numai attta, n’ar fi nimic; lucrul însă merge mai departe.
Ori de câte ori guvernul vine cu vreun proect de impozit, deputaţii în chestie ’şi aduc aminte, că afară de interesele locale mal sunt şi interesele «diferitelor clase sociale».
Un deputat radical de pildă strigă :
«Funcţionarii, aceşti proletari în haine negre, creaţi de societatea modernă, trebuesc scutiţi de taxa de 5 0/0. A-ceastă taxă este o barbarie I Fie-care funcţionar are dol-spre-zece copil 1.»
Şi guvernul, daca nu satisface a-ceastă cerere democratică, este numit apărător al privilegiaţilor, vrăşmaşul nempâcat al celor slabi.
Vine apoi un deputat liberal. Acasta e scandalizat de faptul că guvernul nu se ocupa mal de aproape de soarta pensionarilor.
«Sunt văduve şi orfani, strigă apărătorul văduvelor, care bat de ani întregi la uşa Camerilor şi totuşi guvernul n’aude... Până când atâta lipsă de acustică ? Plna când I !»
Iar guvernul e nevoit să cedeze şi aci, căci alt-fel e ameninţat cu greva văduvelor şi a orfanilor.
La urmă te mai pomeneşti şi cu un deputat socialist. Acesta se Întreabă cu uimire; «Cum, moşiile Statului le speculaţi In loc să le daţi cu duiumul claselor muncitoare, acelora care ţin ca şi Atlas pe umerii lor întreaga clădire socială! Gândiţi-vă la eroii de la Plevna, Vidin, Turtucaia, Cazanlâc, etc... Gân-diţi-vă şi daţi pentru popor !...
Ce vreţi să facă guvernul ? Să nu dea ? Atunci te pomeneşti iarăşi cu «trecerea Rubiconulul», lui Nădejde.
Toate bune, dar să fim serioşi.
Bune or fi interesele locale, or fi admirabile principiile de protecţiune a «maselor populare» a «păturilor de la fundamentul social»; de cât toate astea mai aQ şi ele o socoteală.
Ca să satisfaci toate nevoile acestea, în mare parte legitime, se cer bani, nu glumă.
Apoi de unde voiţi să iasă bani, câDd zilnic se cer numai suprimări de venituri şi nici odată nu se dă Statului o resursă de unde să’şî creeze aceste venituri.
Aşa s’a întâmplat eri cu legea spirtoaselor, aşa se Întâmplă tot d'a-una.
Morala ar fi următoarea :
Cererile nu trebuesc făcute în afară de socotelile bugetare; amendamentele care se propun zilnic nu fac de cât să îngreuieze situaţia financiară a Statului.
Prin urmare, d-lor deputaţi, sau dacă cereţi mult, trebue s6 şi daţi mult, 3au faceţi cereri mal puţine, pentru că altfel... de unde nu’I, nici D-zeu nu cere.
O ANECDOTA
Cu prilejul propunereî de dare în judecată a cabinetului Ion Brătianu, s’a făcut o apropiere cu caşul dărei în judecată a guvernului Lascar Catargiu. In privinţa aceasta este bine a se aminti, că dupe ce s’aii secat toate mijloacele nelegiuite prin violarea do-micilielor private şi chiar prin falsificarea de documente publice, pentru alcătuirea vestitului act de acuzaţie înfăţişat Camerei de d. Missail, acesta câţi-va ani maî în urmă la reconstituirea partidului liberal-conservator, venind în faţa venerabilului d. Lascar Catargiu, ’î a arătat în termenii cei mai mişcători căinţa sa pentru acel act de acusaţiune, la care a fost împins prin înşelătorie a se împărtăşi. Pentru care d-nu Missail a cerut ertare d-lui Catargiu, spunând, că va regreta toată viaţa sa actul nesocotit la a cărui sever-şire a fost împins de partizanii lui Ion Brătianu.
„DATIME IN JUDECATA!
< <
Toată lumea ’şi aduce aminte, că în timpul domniei colectiviste, or de câte ori un deputat din opoziţie scotea la iveală jafurile şi hoţiile guvernamentalilor, d. Ion Brătianu se ridica şi făcea cam următoarea declaraţie-ameninţare :
—	Ziceţi c’am furat?... Daţi-me în judecată 1... Pentru ce n’o faceţi ?...
Această ameninţare însă avea darul preţios de a nu ţine chirie, căci d. Ion Brătianu avea la disposiţia-i celebrele majorităţi, care se înţelege că nu erau se’l dea judecăţei. Şi cum, pentru ca se dai un cabinet în judecată, trebuesedoue treimi din membrii parlamentului, negreşit că grozava declaraţie a primului-mi-nistru semăna cu următoarea pe care ar face-o un zevzec :
—	Ziceţi că în soare e cald ? Urcaţi vă acolo 1
Tot atât de grea este şi una şi alta din aceste două operaţii.
! Astă-zi însă, când o anchetă este cu putinţă, când Camera chiamă pe cabinetul colectivist la răspundere, celebrul Ion brătianu nu numai că nu strigă; «Daţi me în judecată», dar are încă un aer straşnic de curcă ploată, se simte foarte jenat de a merge înaintea justiţiei.
Apoi e vitejie aceasta ?
Să stai acasă, se ameninţi cerul cu pumnul şi când tună să te bagi sub pat 1...
Drept se spunem, fostul vizir e voinicos, dar şi fricos.
RAPORTUL
ASUPRA.
LEGEI VENZARII MOŞIILOR STATULUI
D. Dim. Popescu, raportor al comitetului delegaţilor, va depune azi raportul sSG a-supra legel vânzărel moşielor Statului. Publicam aci acest raport:
Domnilor Deputaţi,
Secţiunile Camerei, deliberând asupra proectului de lege pentru înstrăinarea bunurilor Statului, au ales delegaţi pe următoarele persoane :
D. G.Apostoleanupentrusecţiunea I »	M. Seulescu	»	»	II
»	C. Borănescu	»	»	III
»	I. F. Robescu	»	»	IV
»	N. Gr. Filipescu	»	»	V
»	Lascar Catargiu	»	»	VI
«	D. C. Popescu	»	»	VII
Comitetul delegaţilor s’a întrunit, sub preşedenţia d-lui Lascar Catargiu, în şedinţele de la 26, 27, 28, 31 Ianuarie şi 3 Fevruarie a. c., şi în urma cercetăreî proectului şi a amendamentelor diferitelor secţiuni, a adoptat lucrarea pre-sentă, însărcinând pe subsemnatul, ca raportor, să o Înfăţişeze aprobărel d-v.
Legea ce se propune este din cele mai importante, fiind menita a consolida organisarea Statului român; ea est edestinată a înlătura cestiunile grave ce s’afl ridicat In timpii din urma In privinţa proletariatului agricol, şi a îndrepta greşelele comise In trecut cu sistemul admis pentru vânzarea bunurilor domeniall. Graţie numeroaselor moşii ce posedă, Statul român se găseşte In fericita situaţiune de a putea procura celor In lipsă pămentulnecesar de hrană, şi aceasta fără a se atinge de dreptul nimănui, fără a ştirbi câtu şl de puţin principiul sacru a) proprietă-ţel, primindu’şi în schimbul pământului dat valoarea lui apreciată !n mod echitabil.
Pentru a respunde mal bine Insăr-cinărel primite, vom căuta a resuma pe scurt legile anterioare In legătură cu propunerea de astă-zi, şi a lamuri ideile principale ce alcâtuesc proectul adus în deliberaţiunea d-v. Numai astfel ne vom convinge despre bunătatea mâsurelor propuse şi despre foloasele ce ele sunt menite a aduce populaţiu-nel noastre rurale.
I
Legea din 1864 a stabilit rescum-pararea clâcel, consolidând dreptul de proprietate al clâcaşilor pe întinderea de pământ determinată dupe diferitele categorii. Aceasta era o adevărată împroprietărire, pentru că se recunoştea dreptul preexistent al ţăranilor clăcaşl, obligaţi a plaţi o sumă fixă pentru despăgubirile cuvenite proprietarilor de moşii.
Pe lângă clăcaşl, mai erau cultivatorii negâsindu-se In aceasta categorie şi care n’au putut căpăta pământ dupe legea rurală; osebit, însurăţeii adică cel supraveniţi dupe împământenire, clâ-caşiî dupe moşiile strimte unde nu se ajungea păment pentru toţi, şi aceia care fuseseră trecuţi cu vederea cu o-casiunea aplicărel legel din 1864, au rămas pe dinafară. De aceea legea rurală, prevăzând aceste neajunsuri, hotărâse ca Însurăţeii, aceia care nu erau clăcaşl şi aceia căror nu li se putea da păment din causa strâmtimeî moşielor, să poată cumpăra loturi In moşiile Statului până la cel mult două-spre-zece pogoane (art. 54).
O asemenea disposiţiune nua fost re-gulamentată.aşacaarămas literă moartă şi nu a primit nici o aplicare. Era un simplu desiderat, din momentul Incare nu se determina nici prin legea rurală, nici prin altă lege posterioara, modul şi condiţiile veozârel acestor loturi.
Legile următoare asupra vânzărel bunurilor Statului nu s’au mai preocupat de aplicarea idee» coprinsă In legea rurală. Mal toate legile relative au pornit dintr’un punct de vedere de fiscalitate, câutându-se a se crea din vânzarea moşiilor venituri pentru tesaurui public sad a se dobândi fondurile necesare pentru întâmpinarea unor nevoi ale momentului.
Ast-fel, Iu legea de la 15 Iulie 1866, se coprinde numai In treacăt şi fără regulamentare precisa , ideia venzărel unor loturi din moşiile Statului de câte 6, 8, 12 şi 50 pogoaue, determinându-se mal cu seamă condiţiunile înslrâinâ-rei moşiilor In trupuri Întregi. Tot aşa a procedat şi legea din 1868. Aceasta, într’adevâr, a menţinut loturile de 6, 8, 12 şi 50 pogoane, când sunt cereri îndestulătoare din partea locuitorilor, dară n’a arătat cum se fscea vânzarea : prin licitaţiune sau după estimaţiune ; ba încă obliga pe locuitori a plăti integral preţul îndată după adjudecare, pe când pentru cumpărâtoarea trupurilor întregi permitea a se plăti numai a treia parte diu preţ,restul achitându se In urmă la termenele fixate.
Nici legea din 1876, care tindea se corecteze inconvenientele legilor anterioare, fixând minimul preţ al pogoa-nelor ce se puneaţi In vânzare în loturi,

www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 10 FEBRUARIE
nu a avut o aplicare practică. Refula admisă !n privinţa plâţeî era o treime după confirmarea 1 icitaţiunel şi restul prin amortisare tn termen de două-zecl ani.
A£i mal venit şi legile din 12 Aprilie 1881, 28 Martie 1884, 14 Aprilie 1884 şi
5	Aprilie 1886, care toate au primit vln-zarea In trupuri Întregi a moşiilor Statului, introducând oare-care Îmbunătăţiri In privinţa instrainărel In loturi mici. Intr’adevăr, veazarea se face după estimaţiune, plătind înainte cumpărătorul o zecime din preţul cumpărăreî.
Mal avem să notăm, lot în aceasta ordine de idei, lucrarea ce s’a Început In anul 1878, pe cale administrativa, pentru aducerea la îndeplinire a art. 5,
6	şi 54 din legea rurală. Ideia, In sine, era foarte bună, pentru că prin aceste măsuri se Îndeplineau lipsuri rămase de la legea rurală şi se satisfăcea cereri drepte 8le cultivatorilor lipsiţi de pământ. Din nenorocire, aceste lucrări s’ati făcut cu mare uşurinţă, ca să nu zicem mal mult. S’aă împărţit pământuri la aceia care nu erad In condiţiu-nile legel, şi s’a Întâmplat ca tocmai cultivatorii In drept să fie înlăturaţi de la cumpărarea pământului, prefermdu-se speculatorii şi toţi aceia pe care legea rurală nu ’I avusese în vedere. A-buzurile, se pare, au fost aşa de strigătoare că printr'o lege din 1887, s’a hotărât a se revizui lucrările efectuate cu vânzarea loturilor şi a se întoarce pământurile date pe nedrept. Măsura in sine nu era bună, căci prin executarea el, se provoca mişcări,revolte legitime, poate, din partea acelora care plătiseră In mare parte preţul pământului cumpărat şi care cu drept se puteai! crede desăvârşiţi proprietari ; ea Insă nu a putut fi adusă la Îndeplinire din causa cheltuelelor exorbitante ce prevedea pentru constituirea comisiunilor de verificare: legea din 1887 crea o cheltuială lunară de 189,000 lei,nici mal mult n>cl mal puţin.
Legea din 1887, de şi neaplicată, a produs un mare inconvenient, provo când pe de o parte pe ţărani a se a-dresa cu cereri la Ministerul Domenie-lor şi demonstrând pe de alta abuzurile ce se comiseseră cu aplicarea administrativă a lege! rurale. S’a zis, şi cu drept cuvânt, ca acestei disposiţiuol legislative se atribuo pentru o bună parte, mişcarea nenorocită a ţăranilor din prima-vara trecută.
II
O dată cunoscute disposiţiunile legi lor existând până astă-zl asupra vâu-zărel bunurilor Statulu5, se txamiuâm în puţine cuvinte scopul ce-şi propune legea de faţă şi nevoile ce este destinată a preîntâmpina, arftend In acelaşi timp, consideraţiunile ce au predom-nit cu ocasiunea formărel presentulul proect de lege.
Este netăgăduit că mare parte de Cultivatori sunt In lipsă de pământul necesar pentru hrană. Fie Imbucătăţi-rea pământurilor prin moşteniri, fie nelmproprietărirea lor cu ocasiunea le-gel rurale, mulţi dintre plugari nu au astă-zl pământul lor. Din această causs, el năpădesc oraşele sau constituesc acea ce se numeşte proletariatul satelor, trăind In mizerie şi nefiind In stare a-şl asigura existenta.
Statul Român, având la disposiţiune domenii întinse, se află In norocita si-tuaţiune de a preîntâmpina nevoile simţite, dând celor In lipsă pământul necesar. Făcând această operaţiune, Statul Român nu perde nimica, pentru că priimeşte In locul pământului vândut valoarea apreciată In mod echitabil, valoare care se destinesză pentru amortisarea datoriilor existente; din contra el contribue cu putere la rec-lisarea rolului ce ’l este reservat. Astfel, Statul luptă pentru întărirea elementelor naţionale şi a tnsăşî fonda-mentelor sale prin crearea unor proprietari, legaţi de pământ, interesaţi pentru mersul regulat al trebilor publice şi pentru apărarea patriei contra vrăjmaşilor; el ajută cu putere ridicarea din mizerie a unor cetăţeni prin pământul ce le pune la disposiţiune, fără a aduce vre o vătămare dreptului cui-va. Intr’adevăr, moşiile nu se împart la ţărani, ci se vând; nu este vorba despre Împroprietărire sauîmpămân-tare, ci despre vlnzarea bunurilor Statului, aşa ca se folosească intereselor bine chizuite ale naţiunel.
Acesta fiind scopul, proectul de lege a căutat se înlesnească cât de mult a-chisiţiunea pământurilor de către cultivatori. Ei plătesc cu amortisare si în termene destul de lungi, fără a li se cere ceva înainte, începâudu se plata numai dupe intrarea In stăpânire ; preţul este fixat dupe estimaţiunea fscută, In condiţiunî foarte avantagioase, iar vlnzarea se face prin buna înţelegere pentru a nu fi expus cumpărătorul la ridicările ce aduce adesea focul lici-taţiunel. Pământul, hotărât la şease hectare, suficijnte pentru întreţinerea unei familii, este inalienabil In timp de 30 de ani, neputând chiar fiscul a’l vinde pentru neplata de rate, ci numai a urmări realisarea lor dupe lege.
O măsură escelentă s’a Introdus In lege : pracelama pe faţa pământului a lotului vândut fie-cărul plugar. Această disposiţiune, esprimatâ ca dorinţă în legea rurală, se va realisa cu ocasiunea vlnzărei loturilor, este menită a a-duce bune resultate, căci realiseazâ proprietatea individuală pentru fie-eare cultivator şi ’l lndrumeazfi la dobândirea foloaselor ce poate trage dintr’a-ceasta.
Comitetul delegaţilor nu a priimit a-vansurile de şease sute lei, prevăzute "n proectul guvernului pentru locuitori care sunt siliţi a se stabili In alte comune. A luat această hotârlre pentru următoarele cousideraţiunl :
1) Proectul guvernului, In această privinţă, nu coprindea nimic practic ; ba încă era peste putinţă ca, cu dispo-eiţiunea art, 382, să se ajungă la rea-
lisarea avansurilor stipulate. Intr’ade-văr, aceste avansuri erau puse In sarcina Creditelor Agricole, care, dupe legea lor constitutivă, nu pot face asemenea cereri. Era dar mai mult o fă-gâduialâ zadarnică şi nerealisabila.
2)	Avansul In sine este criticabil, pentru că ar putea da naştere unor idei greşite asupra rolului Statului şi a drepturilor cetăţenilor faţă cu dânsul. Intr’adevăr, s’ar putea crede, cu asemenea operaţiuni, şi care, In tot cazul, nu dispune de mijloacele cuvenite pentru a satisface asemenea practice, în-tr’un fel de drept de căpătuire ce ar avea cetăţeanul contra Statului.
Acest resultat, inevitabil dacă să priimeştg avansul propus pentru cultivatori, trebue să ne îngrijească şi să ne împiedece de a lucra cu uşurinţă, daca ’ml este permis a mă esprima ast fel. De altă parte, credem ca destule foloase s’au dat cultivatorilor prin legea de faţă, fiind puşi In situaţiune de a dobândi un instrument de pro-ducţiune fără a cheltui Înainte un singur ban.
3)	Sarcina asupra Statului ar fi prea mare, căci avansurile acestea se pot ridica la zecimi de milioane. Intr'a-devăr, dacă fixăm la 100,000 numărul acelora care vor beneficia de avansul de 600 lei, şi aceasta este ţifra cea mal mică ce putem admite, ajungem la însemnata sumă de 60 milioane. Şi apoi, să se considere că Statul nu este In posiţiune de a controla întrebuinţarea sumei avansate, care s’ar putea cheltui fără folos de către cultivator.
Am aduce săteanului răQ serviciu, în asemenea cas, căci el ar fi urmărit se plătească pentru nişte bani care nu i-au fplosit. Asemenea operaţiuni, credem, nu intră In atribuţiunile Statului.
Proectul de lege, pe lângă sprijinul puternic ce acordă plugarilor In lipsa de pământ, coprinde o disposiţiune foarte favorabila pentru cultivatorii cu dare de mână, pentru fruntaşii satelor, cum am zice. Se prevede ca din toate moşiile, mal mari de 400 hectare, să se reserve o pătrime spre a se vinde In loturi de 10—25 hectare. Cu modul acesta, ţăranii muncitori vor putea dobândi proprietăţi relativ însemnate şi constitui un fel de burghesie a satelor, ceea ce va contribui mult pentru întărirea Statului român. Aceştia se vor interesa pentru mersul regulat al trebilor publice, vor da exemple de bună cultură şi economie celor-l’alţl locuitori şi vor constitui un factor puternic în organisarea societăţei noastre.
Sunt o mulţime de fruntaşi In satele noastre, care prin munca lor şi-au a-dunat un peculiu oare-care, şi pe care suntem datori a-I Incursgia să-şî îmbunătăţească condiţiunea. Particularii vând rar peteci mici din moşiile lor, de aceia Statul, profitând de vânzarea moşiilor sale, trebuia se asigure acestei clase interesante de ţărani oare-care porţiune din domeuiile sale pentru Întrebuinţarea economiilor adunate. In asemenea caşuri, cum era şi drept, vânzarea se va face cu licitaţiune, pre-ferindu-se aceia care vor oferi preţul cel mai mare.
Cu ocasiunea aplicărel acestei legi se ridică o cestiune gravă, pentru că multe moşii ale Statului sunt Încă a-' rendate.
(Sfârşitul pe mâine).
CURIERUL PETRECERILOR
Doamna Balasa.— Concertul Po-pov ici. — D-na Thcnard
O zi de sSrbâtoare e mult! Dup6 ce monotonia muncel de toate zilele te aruncă in-tr’o oboseala organică amestecată cu cel mai amar desgust de viaţă, o zi de sărbătoare e de multe ori ca un popas bine venit dupe ceasuri de drum.
Par’câ respiri!.. Par'că sufletul înăbuşit în corp îşi ia un sbor mai liber, par’că te simţi renăscând într’o viaţă nouă lipsita de griji şi de furtuni!..
Şi dacă îndeletnicirea obositoare de toate zilele te’moaie cauţi sâ întrebuinţezi cât mal plăcut o zi de sărbătoare.
*
* *
Duminica trecută m’am dus de dimineaţă la biserica Domniţa Bălaşa.
Trebue se mărturisesc, că eşind de acolo am simţit cum o altâ lume mi se deschidea înaintea ochilor... Un fel de evlavie duioasa îmi stâpînea sufletul... Par’că îngerii îşi destinseserâ uşor aripile de asupra capului med şi un snflu dumnezeesc plutea în aerul ce respiram cu nesaţiu...
Cui datoriam ridicarea poverel de scepticism ce ’ml încarcase până aci spiritul?..
De sigur acelor melodii celeste, acelor cântări armonioase ce eşaO par’că din straturile dâ aer.
Şi cum ar putea fl alt-fel, când corul de la Domniţa Balaşa se compune din cel mal de frunte artişti ai ţârei ?
Aşa cine nu ştie că Bârcănescu, dacă s’ar fi dus In străinătate, ar fi fost un Gaillard saO un Massini, cari sunt plătiţi cu zeci de mii de lei pe seară ? Dar Teodorescu ? Dar Herescu? Ce başt le poţi opune în ţară? Apoi Băjenaru ! Pe când Gabrilescu şi Ta-che Popescu, care îi sunt inferiori, culeg lauri pe aiurea, Bajenaru se mulţumeşte’cu 120 lei pe lună la Domniţa Bălaşa...
Dar eşisem reînviat de acolo, cândj un prieten care venise tot ca s’asculte acele melodii duranezeeştl şi căruia ’l comunicam împresiunile mele, îmi respunse trist:
—	Nu te mai bucura, căci nu o sâ mal avem multă vreme corul ăsta.
—	De ce?
—	De ce? Pentru că după ce de abia trăiesc cu remuneraţiile ce ao apoi vor sâ le tae şi din astea...
Am ridicat diu umeri, nu ’ml a venit sS cred şi tot nu cred. Un asemenea fapt ar fi In paguba bisericei, căci se ştie că corul a-trage acolo 70 0/0 din lumea ce vine.
*
• *
Seara a fost concertul lui PopovicI la Ate neul-Vechia.
Lume multă, nuj prea multă, cu toate că în aceeaşi seară juca şi Rossi.
N u vroi se mai spun cum a cântat PopovicI. A cules aplause multe, foarte multe şi nimeni n'a regretat că a lăsat o seară pe tragedianul italian care juca la Teatru.
Dimitrescu a fost ca în tot-d’auna fermecător, iar d. Narice ne-a dat nouâ dovezi de puternicu-I talent.
Luni seara la Teatrul Naţional a fost re-presentaţia d-nel Thânard.
In Les Bonnes Amies, d-saa arătat unde 0-sebit talent. Joc natural şi lipsit de acele păcate ale unor exageraţiunl nenorocite, care caracterisează pe multe din artistele noastre, toate acestea fac din d-na Thenard o artistă de multă valoare. Dacă ar avea şi un organ mal plăcut, mal puţin nasal, nu îl ar lipsi nimic.
D. de Mey e un artist de talent şi a avut scane în care ’l am admirat iarăşi mal cu seamă pentru naturalul jocului. Scena în care e repede deşteptat din somn a executat-o minunat.
D-na Zoe Chrissenghi şi d. Dâlin, care eraO anunţaţi în program lipseaQ. D-na Thâ-nard le-a tras pentru această o sâpunealâ subţire dupe sfîrşitul actului I.
La restul spectacolului n’am mat asistat: a doua zi era zi de lucru.
Ab.
	Depuşii unic la adiuinis. Epoca	w j
H x		
1 < S -	DE VÂNZARE	r m, —.
10 I ^	CRONICELE	w ! O ;
12 R _	LUI MAX	SJ >
		2! 1
H 7»	oţjoil aitnepc as- as ojapnf iuiuaj	
ECOURILE ZILEI
Compania de navigaţiune austriacă pe Dunărea cerut autorizarea de a construi la Galaţi un atelier sis-tematicpentru repararea şi construcţia vaselor ce ’i aparţin.
—x—
Epidemia de conjunctivită granu-loasă ce bântuea unele corpuri din armata noastră dispărând, d. ministru de resbel a suprimat serviciul extra-ordinar de inspecţii ce fusese instituit pentru stârpirea acestui reu. —x—
Un laborator pentru verificarea pe cale chimică a productelor de comestibile va fi instituit în curând în capitală, după modelul aceluia ce funcţionează la Paris.
—x—
D. general Mânu, ministru de resbel, va supune în curând M. S. Regelui mai multe decrete privitoare la permutarea unor regimente din corpurile al 2 lea şi al 3 -lea de armată.
—x—
Veniturile provisorii ale linielor ferate Lemberg-Cernâuţi-Iaşi luate în administraţie de guvernul român, au fost în cursul lunii Decembre de 332,509 lei contra 241,800 în Decembre 1887. încasări în plus lei 82,708.
Transportul călătorilor a produs lei 98,464,’ bagagele 1,273, mărfurile de mică vitesâ 229,495 şi mare vite-să 3,275.
Budgetul acestor linii pe anul 1889 s’a aprobat de guvern cu 3,420.000 leî la venituri şi 2,535,284 la chel-tueli.
—x—
M. S. Regele a lucrat azi cu d. P.
P.	Carp, ministrul afacerilor streine. —x—
M. S. Regele a primit eri în audienţă pe d. Dim. Olânescu, noul ministru plenipotenţiar la Atena, care va părăsi în curând capitala pentru a merge la noul seu post.
—x—
D. Th. Rosetti, preşedintele consiliului de miniştri, a primit eri o delegaţie de ţarani din judeţul Ilfov, cari cer se li se vîndâ în loturi una din moşiile Statului.
—x—
Dimisia principelui Dem. Gr. Ghika n’a fost încă primită. C. Ministru de Interne a invitat pe d. Dem. Gr. Ghtka se şi-o retragă; acesta din urmă însă până eri nu deduse nici un rezultat.
—x—
Episcopul de Roman, Eminenţia Sa părintele Melhisedec, dăruind şcoalei profesionale de fete din Iaşi una sută bilete din Lotâria Reuniu-nei Femeilor Române, doamna E-lena Mârzescu, preşedinta comitetului Reuniune!, esprimă în numele întregului comitet, sincerile sale mulţumiri înaltului Prelat pentru generoasa sa faptă.
D. general Crcţeanu, inspectorul general al Cavaleriei, a trecut eri în revistă regimentul al 3 lea de Călăraşi.
—x—
D. Pake Protopopescu, primarul Capitalei, a mers eri dinpreună cu mai mulţi ingineri de au vizitat filtrările prin care trece apa de conducte şi care vor fi modificate.
—x—
D. Ghermani, prefectul judeţului Vlaşca, se află de eri în Capitală.
—x—
! I. P. S. Miron, Archiepiscop şi Mi-
www.dacoromanica.ro
tropolit ortodox al Transilvaniei cu durerosul prilej al repausârei înDom-nul a Prea Sfinţitului loan al Caransebeşului, a dat o carte pastorală către clerul şi poporul român, prin care aduce o duioasă amintire virtuţilor bisericeşti şi patriotice a le Ierarhului repausat, dispunând a se trece numele marelui Episcop în dipticele tutulor bisericelor Transilvaniei spre a se pomeni pururea la dumnezeeştile slujbe.
—x—
Consiliul profesoral al facultă-ţeî de medicină este convocat în şedinţă extra ordinară pe mâine, când se vor discuta mai multe ces-tiuni importante, între care aceea a unui nou proect de îmbunătăţiri ce se vor face la acea facultate.
—x—
D. Dim. Moruzi, fostul prefect de poliţie, a fost citat' azi din nou la cabinetul d-lui Pretorian în afacerea de la 5 Septembre.
—x—
Comitetul Reuniunel femeilor române din Iaşi, sub preşedenţia d-neî Elena Mârzescu, în ziua de 18 Februarie curent, va da al doilea bal în saloanele d-nei Natalia Suţu, una din vice-preşedintele comitetului.
Acest bal se dă în folosul şcoalei profesionale de fete din laşi.
Biletul de intrare 5 franci.
—x—
Curierul din Botoşani află că, din causa scandalurilor comise zilnic de preotul catolic local Teodor Jaron. poporenii bisericei catolice, vr’o 25 familii din cele mal onorabile, s’au decis a trece la o altă religiune ; a-ceasta cu atât mai mult, că recla-maţiunile lor în această privinţă, făcute în scris şi prin delagaţiuni e-piscopului catolic din Iaş>, r_’au avut nici un efect până în momentul de faţă.
*
» *
Acelaşi ziar zice că, demisia d-lui Gh. Stroici din postul de prefect al jud. Dorohoiu, nefiind încă primită, ca succesor al său eventual acum se dă numele d lui A. Stoianovicî.
—x—
Alaltăerî s’a înfăţişat din nou, înaintea tribunalului de Covurluiu procesul intentat de către sindicul societăţei financiare din Bucureşti primăriei noastre zice Galaţii, pentru plata acţiunilor şi altor efecte ce se află în posesiunea sindicatului remase de la d. Eliad.
Pretenţiunele sindicatului se urcă la suma de 1,500,000 lei.
Comuna era represintată prin primar, care a cerut tribunalului chemarea în garanţie a d-lui Eliad.
Avocaţii sindicatului, d-niî Mişu Schina şi Vlădescu, de şi au fost contra acestui incident, totuşi tribunalul l’a admis şi a amânat cercetarea procesului pentru 21 Martie când va fi citat şi d. Eliad.
ŞTIRI MĂRUNTE
Directorul fabricel de puşti Manlicher din Viena se găseşte tn momentul acesta la Berlin, unde negociază cu ministru de râsbol se fabrice 250—400 de mii puşti.
Contractul va fi în curând încheiat.
—	Locotenentul Wolff şi mal mulţi alţi ofiţeri din Statul major al locotenentului Wissmann aO sosit la Zanzibar,
—	Ambasada Marocului a plecat la Es-sen, ca se viziteze usina Krupp.
INTEMPLARILE ZILEI
DIN CAPITALA
Un câine turbat.— D. general Cornes-cu văzând că de câte-va zile unul din câini d-sale de curte presenta oare-care simpto-me de turbare l’a trimis imediat tn observaţie la institutul d-lul d-r. Babeşiă. Dupe trei zile sus zisul câine muri cu toate fenomenele rabiel. Inoculându-se apoi cu creeri lui un alt animal, şi acesta muri dupe 5 zile presentând de asemenea fenomenele turbărel.
O nenorocire. — Un copil anume D. Popescu fiul d-lul St. Popescu comerciant din calea Rahove! întorcându-se de la scoală a fost muşcat de un câine constatat a fi turbat. Copilul adus în grabă la institutul Bactereologic a fost supus tratamentului d-lul d-r. Babeş.
Un accident de earuta.—Un căruţaş anume Ghiţă Petre din DudeştI.bând prea mult rachiu într’o cârciumă, şi apoi ur-cându-se în căruţă, a căzut între cal, ră-nindu-se într’un mod oribil.
Acest nenorocit a fost dus la spital imediat.
Un cadavru de copil găsit. — Nişte lucrători de la şanţul cel noO care rectifică Dâmboviţa, sepând,aO descoperit scheletul unul copil de vre-o 6 luni, ce era Îngropat la marginea unei fântâni.
O anchetă a fost imediat ordonată.
Control municipal. Medicii comunali examinând eri laptele ce intră în capitală, şi constatând la mal multe lăptărese că laptele ce vând era stricat 1’aQ asvârlit, în-cheând tot o dată procese de contravenţie.
Pruncucidere. — S’a descoperit auto-torul omorului copilului care s’a găsit înecat într’un puţ.
Este chiar muma copilului, care a comis această îngrozitoare crimă. Ea se numeşte Ecaterina Aurelian şi aparţine burghezime!.
D. judecător de instrucţie urmează cu cercetârele şi cu instrucţia afacerel.
DIN JUDEŢE
Haita de lupi. — In noaptea de 23 Ianuarie trecut, o haită de lupi, în număr de 20—30, a ucis economului de vite loan
Bancotoi de pe moşia Şocariciu, judeţul ialomiţa, 113 ol; iar pe 254 ol le-aft muşcat, cu toată resistenţa pusă de 5 ciobani, care le păzeaO şi n’aft putut a le scăpa.
Ucis de un trunchlu. — In ziua de 30 Ianuarie trecu, Andrei Ciolpan, din comuna Mihăeştl, judeţul Muscel, ducându-se cu alţi locuitori în pădurea Ruda spre a’şl aduce lemne, pe cănd acesta tulea pe o coastă repede, s'a rostogolit în urma sa un trunchitl din cel retezaţi de dfnsul şi apucându'l într’un alt lemn,’l a rupt coasta stângă, tn căt, pănă să ajungă acasă, a încetat din viaţă.
DIN STREINATATE
Naufragiu.—.Steamerul englez Rose a-vând de şef pe căpitanul Turnbull, din portul Cardiff, plecând din Marsilia la Cartaginas'a înecat între capul Couronne şi insula Planier.
Căpitanul, care a refuzat să părăsească bordul, a perit cu vasul.
Vaporul Bellcairu a cules pe naufragiaţi.
INFORMA TIUNI
Azi la orele 10 a fost un consiliu de miniştrii, care a durat două ore. La acest consiliu, s’a luat tn discuţiune cestiunea pro-ectulul de lege pentru băuturile spirtoase.
S’a hotărât ca discuţiuriea pro-ecţulul să fie urmată şi numai în caz când s’ar vota de către Cameră prima pentru export, numai atunci d. ministru de finance Ghermani să retragăproiectul său.
D. Lascar Catargiu s’a întors azi dimineaţă din Iaşi.
Aseară la Clubul colectivist d.
I.	C. Brătianu a declarat că nu se va mal presenta la Cameră.
D-sa nu vrea nici măcar se a-siste la discuţia de dare tn judecată, ne cum se ia cuvântul.
Mulţi însă din colectiviştii pre-senţî eraii foarte supăraţi de a-ceastă hotărâre, mal ales aceia care se ştiu cu musca pe căciulă şi care sunt siguri că nu vor putea scăpa din mâinele justiţiei.
Deputatul liberal d. Gheorghe Paladi se va abţine azi de la votul pentru propunerea de dare tn judecată a cabinetului Ion Brătianu.
Nici un deputat din partisanil d-lul D. Brătianu, nu va lua azi cuvântul în disouţiunea propunere! de dare în judecată.
Eri s’a cerut eliberarea pe garanţie a colectiviştilor depuşi la Văcăreşti.
D. judecător de instrucţie se va concerta mal tnteiu cu partea civilă şi apoi va hotărî suma ce va cere ca garanţie pentru eliberarea bătăuşilor.
S’a lansat un mandat de aducere Î11 contra individului Dragnea, bătăuşi colectivist, care se află acum In oraşul Focşani.
Acest Dragnea, care va fi depus la Văcăreşti, este unul din principalii autori al devastărilor de la 5 Septembrie.
Acuzaţiunile nedemne ce s’ab adus poliţaiului Grecescu din Cra-iova de către gaşca colectivistă din localitate sunt nişte curate calomnii, după cât suntem positiv informaţi. Din toate constatările medicale s’a dovedit că toate cele susţinute de pamfletul colectivist, Opiniunea, nu sunt de cât n şte născociri murdare cu intenţiunede a compromite pe d. Grecescu, pe care colectiviştii din Craiova nu ’l pot înghiţi pentru energia ce des-voltă.
Consiliul judeţean al Sucevei a fost disolvat din cauză că mulţi membri al consiliului general din acest judeţ nu veneau regulat la şedinţele consiliului.
Peste o săptămână ziarul La Liberte lloumaine va avea ca director politic pe deputatul Craiovel d. Take Ionescu.
EPOCA — 10 FEBRUARIE
3
A 3‘ EDITIUNE
CQ RPU Rl LELEGIUITOA RE
SENATUL
Şedinţa de la 9 Februarie 1889
Senatul n’a ţinut azi şedinţă publică, ocupându-se în secţiuni cu mal multe proecte de legi, ce urmează să se ia în desbatere In cele mal apropiate şedinţe.
CAMERA
Şedinţa de la 9 Februarie 1889
Şedinţa se deschide la ora 11/4 sub pre-şedenţia d-lul Cozadincu 116deputaţl. D. Lascar Catargiu acistă.
• •
D. C. Bobeica, cere cuvîntul spre a vorbi contra propunerel. Se votează un pro-ect de lege după care comuna Vasluifl e autorizată a plăti o dobăndăde 6 1/2 0/0 în loc de 6 pentru un împrumut contractat la casa de depuneri.
D. Sturza, adresează o interpelare guvernului relativ la Îmbunătăţirea soartel clerului.
• •
Darea în judecata
La ora 2 fără 5 minute d. llariu Isvo-ranu se urcă la tribună şi dă lectură pro-
uuerel. (Aplauze). D-sa adaogă că de va
nevoe va vorbi pentru susţinerea el.
D. Ion Lahovari
Spun# că ia cuvîntu în nişte condiţiunl ingrate; căci are să lupte şi contra adversarilor propunerel şi contra amicilor politici al d-sale.
D-sa spune că vorbeşte numai în numele d-sale, nu reprezintă nicl-un partid, nicI-0 fracţiune.
Oratorul cere un lucru, să nu fie bănuit de simpatii pentru colectivişti, căci aceştia ’l aO zdrobit cariera politică, profesorală,şi a magistraturii. Gând s’a prezentat la concurs pentru profesorat de universitate, ’l au refuzat colectiviştii, timp de 12 ani s'a prezentat înaintea sufragiilor Vlăş-cenilor şi Brătianu preferea alegerea altora de cât să iasă un om care în sfârşit nu era cel din urmă.
Deci, d. Lahovari nu poate fi bănuit de a iubi pe colectivişti; dar deplânge oratoru situaţia când un partid e dat judecăţii de un altu. Va fi tot-d’a-una judecata unul inimic contra altuia. Ciudată poziţie tre-bue să fi avut acuzatorii noştri din 76 când a dat mâna cu noi să resturnăm guvernu a tot puternicii d-lul Brătianu. Dacă la 77 era toată ţara uaită, de sigur nu s’ar fi făcut atâtea greşeli.
A ne face însă judecători noi, e prea mult (întreruperi). Oratorul zice că ştie că această lege nu e aplicată nicăerl. Şi apoi legea e foarte vicioasă căci instrucţia se face de parte; ear nu de un magistrat (întreruperi)
D. IMucsoreanu. Cauza’l greii de apărat... Teoria e trasă de păr. (ilaritate).
Opinia publică s’a pronunţat asupra faptelor lui Brătianu, nu’l trebuinţă de hotărîre 1 Emile Olivier, n’a fost condamnat de nimeni, dar e atit de acoperit de oprobriu în Franţa în cât e un om mort ca politic.
D-sa propune o anchetă parlamentară, să se ia informaţiunl, să se pronunţe a-supra delictelor de drept comun (întreruperi).
Voci: Dar comisia de informaţiunl, ce face?
Comisia de informaţii cercetează rolul politic al ministrului.
D. Lahovari termină zicînd că acesta nu vil fi mijlocul de a uni partidul conservator (aplauze) noi se ne silim să facem bine (aplauze)
D. llariu Isvoranu
Chiar dacă eii ca om aş fi contra condamnării, însă judeţul pe care ’l reprezint nici o dată nu va striga: ertare ! (A-plause)
Vorbesc în numele meii, zice oratoru, şi nu cer condamnarea lui I. Brătianu, n’am nimic cu el, am însă cu faptele rele care le-a comis şi dacă e părtaş cu ele apoi condamnat se fie (aplause) Noi nu cerem ca o nouă Herodiadă capul lui Ion Botezătorul,ci dreptate.(aplause)
Vorbeşte apoi oratoru ca se nu se facă comparaţie între partidul conservator la 76 şi azi. Altă situaţie era atunci.
Opinia publică este pentru darea în judecată.
Pasiune nu-I, căci ţara cere aceasta şi toţi sunt datori se urmeze această cerere.
Dreptate vrem, nu resbanarel
Discuţia se Închide.
Votul
Deputaţii cer votul cu apel nominal şi cu bile.
Votanţi 142
Majoritatea absolută	72
Bile albe pentru	101
Bile negre contra	41
Aplause numeroase salută acest resultat.
Şedinţa se suspendă pentru 10 minute ; tribunele se golesc.
La redeschidere
La orele 4 1/2 se redeschide şedinţa.
Preşedintele anunţă că s’a depus pe biu-roO raportul comitetului delegaţilor asupra vânzărel bunurilor Statului.
D-sa mal dă citire legel asupra respon-sabilităţel ministeriale şi consultă adunarea dacă voeşte să proceadâ la alegerea membrilor ce vor compune comisia de informaţii.
D. AI. Marghiloman dă citire mal multor credite relative la ministerul s6Q.
D. IV. Ionescu susţine ca să nu s’aleagă în comisie nici primii subscriitorl al propunerel Blaramberg, nici acel al propunerel a doua.
D. Preşedinte aduce la cunoştinţa d-lul Ionescu că legea nu opreşte de a se alege în comisie de cât pe subscriitoril propunerel admise.
D. D.R. Rosetti susţine aceiaşi opiniu-ne ca a d-lul N. Ionescu.
D. G. Apostoleanu probează cu) legea responsabilităţel în mână că în comisia de informaţii nu se pot alege numai a-ceia care au subscris propunerea admisă.
Discuţia se închide de şi d. I. Râdulescu cere cuvântul contra.
Camera hotărăşte prin ridicare de mâini ca azi să se voteze comisia de informaţii.
Se propun două liste.
Membrii comisii
La ora 6 se sfârşeşte cu despuerea scrutinului. D. Kogălniceanu cere să se consemneze că d-sa s’a abţinut.
D. Tache Anastasiu s’a abţinut şi el.
(Atât mal lipsea 1)		
Următoarele persoane ati		Intru;
Enacovtcl	109	voturi
Vericeanu	104	»
Tzoni	102	»
Iancovescu	71	»
Olănescu	67	»»
Blaramberg	56	»
Pentru unul se va alege mâine.
D. Tzoni ’şl dă demisia, nu se primeşte. Camera nu e în număr.
Şedinţa se ridică.
Far fur Ide.
D E P E S I
CRIZA IN FRANCIA
(Prin fir telegrafic)
Noul cabinet
Paris, 21 Februarie. — Mai multe ziare publică lista ministerială următoare : D-nii Meline, preşedenţia consiliului şi agricultura, de Frey-cinet, resboiul; Barbey, marina; Constans, interne; Rouvier, finanţe; Sarrien, justiţie; Loubet, lucrări publice; Dautresme, comerţ. Portofoliul afacerilor streine şi instrucţiune! publice s’au oferit d-lor Ribot şi Ca-simir Perier, al căror respuns este aşteptat azi.
MOARTEA ARHIDUCELUI RUDOLF
(Prin fir telegrafic)
Adrese de condoleanta
Viena, 21 Februarie. — Gazeta o-ficială, în partea sa neoficială, constată că în urma morţeî principelui Rudolf s’au trimis adrese de condo-leanţă de către toate guvernele Eu-
ropei, de Brasilia, China, Japonia, Republica Liberia, de regatul Siaru, de Statele-Unite.
Printre parlamenta figurează c;l« doue camere ale României.
CRIZA IN FRANŢA
(Prin fir telegrafic)
Paris, 21 Februarie.—D. Meline a căzut din nou în urma greutăţilor ce resultă din atribuţiunea portofoliilor. D. Ribort a declarat că nu poate accepta de cât portofoliul ministerului de interne. Prin urmare, d. Meline a renunţat din nou la mandatul de a forma cabinetul.
DIN CAMERA UNGARA
("Prin fir telegrafic)
Budapesta, 21 Februarie.—Camera a acceptat cu o mare majoritate şi fără apel nominal articolul 14 din legea militară cu modificarea propusă de preşedintele consiliului. Numai o parte din oposiţie a votat contra.
Votul de azi al Camerei a pus pe gânduri pe colectivişti. El credeau că vor scăpa eftin din încurcătură şi se lăudau că guvernul 11 susţine.
Acum s’a dovedit ce valoare a avut această calomnie.
X
Colectivişti sperând că propunerea de dare în judecată punendu-se la vot va cădea,au adus în tribunele Camerei, o sumedenie de agenţi care se aplaude dacă propunerea s’ar fi respins.
Ast-fel printre eî am recunoscut mal mulţi foşti comisari, sub- o-misarl colectivişti, şi alţi bătăuşi de meserie, înscrişi printre membri clubului liberal-naţional.
X
Comisiunea însărcinată cu re-organisarea justiţiei militare, s’a întrunit azi dimineaţă sub preşedenţia d-lul General Mânu, ministrul de răsboiii.
X
Azi d. Nicolae Fleva s’a reconciliat cu d. Nicolae Blaramberg, Întinzeudu-I col d’onttî mâna, în incinta camerei deputaţilor.
X
Azi mal mulţi martori în afacerea crimei din strada Soarelui au fost confruntaţi cu fostul căpitan Stănciulescu.
X
Astă-zl în camera advocaţilor la Tribunal s’a petrecut o ceartă urmată de bătae între dd. avocaţi C. Miile şi C. Rădulescu.
Consiliul de disciplină a fost a-vizat.
X
Erî după ce s’a sfârşit şedinţa Senatului, d-nil senatori aii trecut în secţiunl-unite de au ascultat explicaţiunile d-lul Theodor Ro-
setti, privitoare la proectul de lege asupra reorganisărei administrative.
Preşedintele consiliului de miniştri, luând cuvîntul, a analisat punct cu punct întregul proect, explicând într’un limbagiu foarte clar, necesităţile proectulul în general şi ale dispoziţiunilor ce se găsesc într’ensul în parte.
D. Theodor Rosetti, a mal arătat domnilor senatori toate lacunele ce presintă actuala administraţie, precum şi necesitatea absolută a unei reforme rădicale, care să schimbe cu totul situaţia administrativă, iar nu s’o modifice în parte, aducând schimbări pe jumătate.
După explicarea amănunţită a întregului proiect, explicare care a durat 1 oră şi jumătate, d. Theodor Rosetti a vorbit de proiectul dc lege asupra giandarmerieî, de proiectul pentru organisarea comunală, de monopolul cârciumelor în sate şi în fine de alte măsuri administrative, care vor da cetăţeanului o ideie exactă asupra diferenţei ce "există între un sistem de administraţie greşit şi altul care are să folosească şi lut şi ţărel.
Explicările precise şi amănunţite asupra fie-cărul din aceste proiecte, claritate şi competinţa cu care ele aii fost expuse Senatorilor întruniţi, au atras aprobările lor unanime, şi toţi au arătat via lor mulţumire pentru arătările care li s’au făcut.
In special acea parte care a obţinut unanimitatea aprobărilor, a fost cea privitoare la atribuţiu-nile actuale ale primarului rural.
Preşedintele consiliului de miniştri sfârşind, a invitat pe domni senatori să bine-voiască a se o-cupa grabnic de acest proect şi se ’l voteze, căci e imperios reclamat de situaţiunea precară în care se găseşte administraţia noastră.
Dupe discursul d-luî Th. Rosetti domni senatori s’au retras remânând a se discuta proectul azi în secţiuni.
Azi proectul de lege asupra or-ganisăreî administrative a venit în discuţiune în secţiunile Senatului.
Mal multe secţiuni aii admis partea întâia a proectulul privitoare la desfiinţarea comitetelor permanente.
Secţiunea a doua a Senatului, care printre alţi membrii numără şi pe dd. Petre Grădişteanu şi Boe-rescu, nu e tocmai favorabilă proectulul.
Mai mulţi Senatori aii arătat că prin acest proect nu se aduce descentralisare în autoritatea Statului, ci mal mult să centrali-sează.
Ministrul de interne,prinţul Ştirbei, a arătat membrilor acestei secţiuni că din contra nu se urmăreşte centralisarea, ci descen-tralisarea şi ca exemplu a arătat, cum după noile reforme se des-centralisează atribuţiunile primarului rural.
Senatul va urma a discuta a-cest proect si mâine în secţiuni.
X
Dd. Stoicescu şi Vasile Lascar, care au cerut eliberarea pe cauţiune a bătăuşilor colectivişti, au depus la d. judecător de instrucţie câte 200 de lei ca garanţie pentru fie-care deţinut.
D. judecător de instrucţie va delibera mâine asupra a-este! cereri.
Maria Costiescu, Căpitanul Matila Costiescu, Matila, Matila M. Costiescu, Maria Fâlcoianu, Zoia Calinescu Locot-Colonel Fâlcoianu, Ioan, Elena şi Savel Mânu, Gheorghe, Aglaie şi Locot. Ec-sarchu au durerea a anunţa amicilor şi cunoştinţelor încetarea din viaţa a Prea iubitului lor soţu, tată, bun, frate, cumnat şi unchiu
COLO» ANTON COSTIESCU
decedat la laşi la 8 Februarie 1889.
Rugaţi-vâ pentru el.

MARELE CIRC SIDOLI
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS
STRA.LUCITA REPRESENT ATIE
în beneficiul aplaudaţilor artişti gimnastici Mister Iieed şi August cel Prost
VINERI 10 FEBRUARIE
MARE REPRESENTATIUNE
IN CURIND VASOSI NOUA TRUPA
Specialitatate indiană
TIV’t'D doreşte a da lecţiunl în familie il ll.lLll de clasele primare şi gimnasiale. Ar primi şi postul de copist Ja vr’uu birou. Condiţiunl avantagioase. A se adresa la administraţia acestui ziar.
DE ÎNCHIRIAT DE Li SF. GHEM
împreuna saă în parte:
I. Două prăvălii şi un apartament în faţă calea Victoria.
II	Un apartament în fundul curţii (catul 1) Toate acestea în Calea Victoriei No. 23, între Otel Broft şi Otelu Oteteleşanu.
III	0 prâvâle de băcănie, Calea Victoriei No. 100 (la Cişmeaua Roşie a se adresa la d. Ion Lahovary Calea Victoriei 214 în toate dimineţele.
DOCTORUL DIMITROPOL
de la facultatea din Paris
stabilindu-se str. Academiei 29, dă con-sultaţiunl în toate zilele de la 4—6 p. m.
TNT. PAPADAT
AVOCAT
Locueşte str. Doamnei 15 Orele de consultaţiunl de la 5 până 7 seara
FOIŢA Z1ARULUUEPOCA»
(102)
WALTER SCOT T
LOGODIŢI
SAU
CONETABILUL DE CHESTER
XXXI
CONCLUSIE
(Urmare)
Să uită cu ochii sel cel mari albaştri la Evelina, care recunoscu In ea pe bretona Vanda. Purta o tunică de matasă galbenă, şi o mantie de matasă albastră de formă antică. Părul el blond nu mal cădea în desordine pe umerii sel; era misterios împodobit cu fol de stejar. Trăsurele el nu mal arătau mânie. Mâna el dreaptă stătea cu graţie sub mantia el, şi cu cea stingă albă şi fără nici o urmă de ciuntire, strînse mâna Evelinel. Cuitoate aceste, un fior de teamft sgudui pe fiica lui Raymond Berenger, pe când umbra Vanda ÎI zicea par-că :
Vel ti viduvă, soţie, tidanţată vet (1 tu,
Fat» cu bărbat, tradată, şila rându-ţt trădătoare,
A destinului oracol, ast-fel te ameninţă;
Si el nu’ţl eşa din minte.
ÂstăsT tnsă-acel oracol, a ajuns la Împlinire,
Ear acum ('aduce Vanda, mAng&ere şi iertare.
Rostind aceste cuvinte, să plecă spre a săruta pe Evelina, care tresări şi se
deşteptă. Mâna eî era In adevăr strînsă de o mână tot atât de albă şi de curată ca şi a el. Ea văzu în adevăr ochii albaştri, părul blond, a unei tinere şi frumoase femei, a le cărei buze II atingeai! obrajii ; dar era Roşa, In braţele căreia stăpâna el să simţi strînsă, şi care sărutând’o cu dragoste, li acoperea o-brazul cu lacrimele sale.
—	Ce înseamnă asta, Roso ? strigă Evelina. D-zeu fie bine-cuvlntat ? Dar ce plângi ?
—	Lasă-mă să plâng 1 )asă-mă I răspunse Roşa ; de mult timp n’am plâns de bucurie, şi sper că va trece încă multă vreme pănâ să plâng iar de supărare. Afi venit veşti de la Paza-Dure-roasă; Amelot le-au adus ; e liber, şi stăpânul seu de asemenea, şi are mare trecere la regele Enric. Ascultă încă; dar nu trebue să ţ’o spun aşajde repede... Cum îngălbeneşti 1
—	Nu, nu, zise Evelina, urmează, urmează ; mi să pare că te înţeleg.
—	Ticălosul de Randal de Lacy, pricina nenorocirilor noastre, nu te va mai supăra; a fost ucis de un galez. îmi pare rău că l’au spânzurat pentru fata asta bună. Şi apoi bătrlnul conetabil el însuşi s’a întors din Palestina, şi s’a întors tot atât de respectabil ca şi mat înainte, dar mai înţelept căci nu mai cugeta să se însoare cu d-ta.
—	Nu glumi, zise Evelina, roşă acum la faţă, nu glumi cu asemene lucruri, să poate să fie adevărate toate aceste ? Randal nu mal este, conetabilul s’a întors ?
întrebările şi răspunsurile urmară unele altora cu o grabă care aducea oare care desordine, şi erai! Întrerupte de exclamaţiunl de mirare şi de laude cerului şi Maicel-Domnulul. In sfârşit bucuria să mai potoli, şi dădu loc unul fel de uimire liniştită.
Din partea Iul, Damian de Lacy avea şi el lămuriri de primit, şi chipul cu
care’t să dădură fu destul de ciudat.
El locuia de cât-va timp într’o închisoare, pe vremea noastră s’ar fi zis o carceră. Cu toate nalta sa naştere şi rangul seu distins, Damian avu In închisoare soarta unul criminal dovedit şi de soiul cel mai răii. Era încărcat de lanţuri grele, hrănit cu alimentele cele mai grosolane ; şi singura îndulcire a stârel lui, era că putea să stea singur cu supărările sale Intr’o carceră unde erailnumaî un pat de scânduri, o masă stricată şi un scaun. Un sicriu, cu marca familiei sale şi cu iniţialele numelor lui, era într’un colţ pentru a’l vesti de soarta ceT aştepta ; într’un alt colţ o cruce ’l spunea că este o altă lume afară de acea din care era să dispară.
Nicl-un sgomot nu putea întrerupe tăcerea temniţei; nici o veste nu’I putea veni spre a’l lumina despre soarta sa şi a prietenilor sel, învinuit de a fi fost prins cu armele In mână, In res-vrătire făţişă contra regelui, trebuia să fie judecat după legile militare, şi dus la moarte, fără a fi fost măcar ascultat. Nu prevedea alt sfârşit al Inchisorei lui.
Damian stătea In această tristă locu-cuinţă de aproape o lună, şi or-cât de ciudat ar putea să pară aceasta, sănătatea lui, care suferise mult de la rinele sale, începea să se îmbunătăţască puţin câte puţin, fie din causa regimului aspru la care era supus, fie pentru că siguranţa, or-cât de dureroasă ar fi, este un răii pe care cel mal mulţi oameni Ii îndură mal lesne de cât luptele necontenite între pasiune şi datorie.
Dar sfârşitul închidere! sale părea apropiat, căci temnicerul şeii, saxon grosolan din clasa cea mal de jos, vor-bindu-I într’o seară mai mult de cât de obiceiii, II spuse să se pregătească a’şl schimba In curând locuinţa.
Tonul morcănos cu care ’I dădu a-ceastft înştiinţare încredinţa pe.priso-
www.dacoromamca.r
nier că nu era departe acel moment. El ceru un duhovnic ; şi temnicerul, de şi să retrase fără a răspunde, ÎI arătă printr’un semn că această dorinţă ’I va fi Îndeplinită.
A doua zi dimineaţa, mal curând de cât de obiceiu, sgomotul broaştei de la uşă şi a zăvoarelor deşteptă de odată pe Damian dintr'un somn de care să bucura numai de vr’o două ceasuri. El să uită spre uşă,jcare să deschise încet, aşteptându-se să vadă intrând călăul şi ajutoarele sale ; dar In locu lor întră temnicerul, însoţit de un om volnic şi îmbrăcat ca pelerin.
—	Mi-aî adus un preot ? întrebă nefericitul prisonier.
—	Poate să ţ’o spue mal bine de cât mine, răspunse saxonul retrăgân-du-se.
Pelerinul rămase în picioare, cu spetele întoarse spre ferestruie, sau, pentru a spune mal bine, ;spre gaura care lăsa să între o lumina slabă în carceră, şi privi cu băgare de seamă la Damian care sta pe margina patului; faţa lui palidă şi părul seu In desordine alcă-tuiaCi o nepotrivire isbitoare cu fiarele ce purta. Prisonierul din partea lui, să uita la pelerin ; dar lumina slabă care domnea In temniţa sa 11 lăsă să vadă numai că acel care venise era un bătrân încă verde.
—	Pelerin, zise nenorocitul tînăr, eşti preot ? Vil să’ml descarci conştiinţa de greutatea păcatelor mele?
—	Nu sunt preot, răspunse pelerinul, sunt un om care ’ţl aduce veşti rele.
—	Le aduci unul om care nu s'a bucurat de mult de fericire, şijlntr’un loc unde ea n'a mal intrat.
—	Asta mă va Îndemna să le spun mal curând.
—	Dacă vil să’ml spui că cel din urmă moment al meO a sosit, te rog să au întârzii.
—	Nu sunt însărcinat a’ţi vesti a-ceasta ; vin din Palestina, şi sunt cu atât mal mâhnit de a te găsi în aşa stare cu cât misiunea ce mi s’a dat priveşte pe un om liber fşi bogat.
—	Dacă unchiul meu, căci mă tem că de el va fi vorba, are nevoe de braţul sau de averea mea, atunci închisoarea aceasta va fi pentru mine mal groaznică de cât credeam.
—	Tinere, zise pelerinul, unchiul d-tale e prisonier, sau mai bine zicând, sclav al marelui Sudan, In mânele căruia a căzut In urma unei bătălii In care s’a acoperit de glorie ,de şi n’a putut împedeca înfrângerea creştinilor. El fu prins pe când apăra retragera lor, dupe ce ucise, spre nenorocirea lui, — cum o va dovedi urmarea— pe Hassan-Ali, favoritul Sultanului.
Crudul păgân puse pe vrednicul cavaler In fiare mal grele de cât cele pe care le porţi, şi carcera d-tale ar putea să pară un palat pe lângă acea In care aste închis.
Nelegiuitul avu de gând mal întăl să omoare pe conetabil tn chinurile cele mal cumplite ; dar află că prisonierul lui e de rang nalt, şi foarte bogat, şi’I ceru drept răscumpărare 10 mii de be-zanţi de aur. Unchiu! d-ta!e ’I spuse că plata unei asemene sume l’ar ruina cu desăvârşire, şi l’ar sili a'şl vinde toate bunurile ; adause chiar ca trebuia timp pentru ca să vîndâ. Sudanul If res-punse că puţin II pasa dacă un câine ca conetabilul va fi gras sau slab, şi nu voi să lase nimic din cea ce’I ceruse.
(Va urma)
4
EPOCA — 10 FEBRUARIE
Qalea Victoriei, Palului «Dacia-Koniâniu» vis-a-vis de Socec |
NE MAI AUZIT DE EFTIN!
1061
<S>
i
INDUSTRIA NAŢIONALA
Soson galoşi cu lac rusesc.	.	.	. Lei 10
Soson galoşi cu pele de vacs .	.	. Lei 9
Ghete de sanatate de barbati, cu postav . Lei 9
LA FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
Bucureşti, Calea Galarasilor No. 136 si 13S
DEPOUL LA P. COOIRIDIS
,,LA ORAŞUL ATHENA“ STRADA CAIiOL I, N. 28 Ori ce fel de încălţăminte de barbati, dame si copii sevend cu PRETURILE FABRICEI.
CASA DE SCHIMB
MOSCU N ACH MI AS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie OMka Sir. Lipscani, In fada noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-România)
Qu. ouresti
Cursul pe ziua de 9 Februarie 1888
4	% Renta amortisablla 6 % Renta amorttsaDila
5	%	,, româna perpetua
6	% Obligaţiuni de stat [Conv.rur.]
5 %	„	Municipale
10 ir.	Casei pen». (300 L.]
7	% Scrisuri funciare rurale 5 %
urbane
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri Serbesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime ,, crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica bombau „ Otomane cu prime lm. cu primo Buc. [20 lei]
Aur conlra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotii In aur
Cump. Vinde
81S 97 96* 99X 87 *35 104 96* 104 101
93 3/4 82 980 71 13 28 40 27 18 48 55
1 80 2441 124 100
99
265
875$
245
1°*S
97 3/4 1045$ 102 94)$
«*S
990
74
145$
30 41 30 20 63 60 2 20 211 126 100)$ 100 272
Tipografia Ziarului „Epoca"	Tipărit ou cerneala Ch. Lorillcux-Cle Pari*	O ir aut responsabil V. P. Gbeorghla
www.dacoromanica.ro
CASA DE SCR1MR
613
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 23
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
9 Februarie 4 8 89
aojgaiwnawwj.' • • <
6 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig, de st. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale $ 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 ol0 Scris func urbane 6 0(0 Scris. func. urbano Urbane 5 0/0 laşi
5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pena. (leiiO dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Romănia»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermă
Cump. 97 3 8 y7 1 IZ 99 7/8
104 1/4 96 3 8 104 1/4 to2 1/4 93 1/2 82 1/2 87 245 50
1000 255 440 140 1 90 209
Vend
97	5 8
98	1/2 H0 1/2
104 3 4 96 5 8 104 1/2 103 94 1 4
87 1/2 255 60
1010 260 250 150 2 10 211
CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME
rfectionat
PENTRU FAMILIAI, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Aceste Maşine au fost, graţie numeroaselor lor avantagil, premiate la toate esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase Îmbunătăţit-' asupra altor maşine de tot felul acesta, Intre care voiu cita: braţul lor înalt, care produce o mânuire uşoară şi comodă, suveica tara înfirarc, aşezarea de sine a acului în adevărata sa posiţiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără nici ua sgomot pentru care a şi fost numită cu drept cuvent „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant
şi simetric.
Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşineî sunt lucrate în oţel cel mal
fin ceea ce contribue la soliditatea şi durabilitatea el.
Deposit de maşine de cusut zise «de Lipsea>» pentru cismarî; maşinele «Titania» şi «Ring schiffchen» pentru croitori; ttWehler et Wilson» pentru fabricanţi de lingerîe.
c.	, ,	(	BULEVARDUL ELISABETHA	)
maTuchtendorf CASAGRAND HOTEL BOULEVARD ' bucureşti
(	---( UNDE SE AFLa ŞI DEPOSITUL GENERAL )- )
Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco	im
FONDAT IN ANUL 1852
■•agtmnryr. • *K.«.ar zirjurm c0jvzslt na*» xsem -■«■■■" *«*• » iwmii-wt..
Li lIEM IHflL Mim
F.BRUZESSI
55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI
Se găsesc specialităţi de vinuri fine, asemenea si un mare deposit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate. 1048
FONDAT IN ANUL 1825
BH®m$imi3iiiZ2ams$BBsa!E \ES5S lasEsa-saMa
$ââ
HÂRNASAMENTE militare
Aduc la cunoştinţa numeroasei mele clientele, d-lor ofiţeri precum şi onor. Public că am transferat
MAGAZINUL SI ATELIERUL DE SELARIE
bucureşti. — Calea Victoriei t\'o. 57
Ce l'am avut în Iaşi, în timp de 40 ani; cele mal mari recompeuse obţinute la mai multe 3 EsposiţiunI din ţară'precum şi diploma deonoare obţiuută la Esposiţiunea internaţională de la Viena 1873, sunt cele mal bune dovezi că pot concura cit lucrările efectuate in Atelierul meu cu or-care fabricant din străinătate, ’lmî voi da toate silinţele ca prin perfecta executarea lucrului sfi satisfac dorinţa onor. domni caremâ vor onora cu comandelelor.
Ca vechiu industriaş şi In vederea reputaţiunel câştigată până acum, contez foarte mult în sprijinul tutulor.	EBUABD HAVECK.
Comenzi pentru districte frauco la ori ce gară din ţară. Se repară ori ce se atinge de această artă.	1085
MEDALIE DE ARGINT
IIARTIE CHIMICA BERBERIANll
Depositul central tn farmaciile domnilor ALESSAAIMUU BUCUREŞTI şi P. LAZEANU CRAIOVA In detail la toate farmaciile din tzara — UN LEU RULOUL —
Cel mal eficace remediu ce se poate intrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boalede renichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. etc.
Fic-carui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata
nu

Cal. Victorii
Pai. Dac.-Rom.
r — - •:. - -
MAG A SIN DE LINGERÎE LA ORAŞUL VIENA
ALAVILLEDEVIENNE
vis-ă-vis de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre cliente:
toacele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pănza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
liîadapolam frantzuzeso de toate calitatdt si lăţimile.
Batiste de olanda ei do lino albe si colorate
ClorapideDamoaiDomnida Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de mataeo.
pentru icfliratste el soliditate urma-
Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor, tir. G. Jtvger. Cuiere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason, corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restaurantul’!.
Avem onoare s informa De clientela noastră că a anarut Cataloou
I)E ARENDAT CHIAR DE ACIUA:
Moara hydraulicâ, numită fabrica de macinat «Constanţia» 5 Klm. departe de T. Severin, producând făinuri fine 3000 Klg. sau ordinare 10000 Kgr. în 24 ore. Doritorii se vor adresa la «Agenţia Havas» sau la D. M. Giocazan T. Severin.
ECONOMIA DE ÎNCĂLZIRE
se poate aduce prin închiderea ferestrelor şi uşelor prin
BURLETE SUEDE
care le închid heremetic, ast-fel de nu lasă să intre nici aerul, nicî să iasă căldura şi aii preferinţa, că să poate deschide ferestrele pentru ae-risare.
Aceste burlete se găsesc la
MAGAZINUL DE TAPETE
H. HONICH
bulevardul Elisnbola-Doamna
(băile Eforiei)
950
COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE PA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRICŢIE
MOTOR! HYDRAULICI, STÂV1LARE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
---GURI DE FOG--
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CV GUDRON
încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 4878, Medalie de aur: Amsterdam 4883, Anvers 4885. Medalie de aur: Craiova 4887.
940
vum
—11—jgamaj—B—fg
DE ARENDAT
MOŞIA R ACOVITZ A
Districtul Romanaţî, 20 minute depărtare de G<1F*1 Balsiu, cu şosea.
întinderea la 2,500 pogoane din care 1,500 de muncă; restul de islaz.
Se vor defrişa locuri no!; asemenea se vor clădi magasiî noi.
Mij'oace foarte îuiesnicioase pentru muncă.
MOŞIA BALE AS A
Districtid Romanaţi trei quarturî de oră depărtare de gara
Ral şi li cu şosea.
întinderea peste 700 pogoane muncitoare. Ecaretele toate noi.
Mijloace foarte Inlesnicioase pentru muncă.
Ambele aceste moşii sunt de arendat în parte sau împreună.
Doritori: se vor adresa la proprietarul K. St. Cesianu, în Bucureşti 31 Str. Batistea.
..u ......... " '	\
REDESCHIDEREA
ÎIOTELIiLilI MERCUR
FOSTUL HOTEL LABES
STRADA LIPSC A AI *, BUCUREŞTI
Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor călătorişi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat lu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Oamerile de la 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună. cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de a m6 ouora cn vizitele d-lor si sper că vor fi pe deplin satisfăcuţi.	(1028)
Cn stimă, M. YVeinbcrger fostul antreprenor al hotelului Engîitera.
calEa
MOŞILOR N. 40
MAGASIN DE COLONIALE
MiTiCHECEORGESCU
„LA COROANA REGALA"
COLTU LUI MISUN.40
Avis important pentru IVlenagiu
Recomand marele meu depou cu vin negru veclilu analisat si garantat natnral,
î preturi foarte moderate şi mai eftin ca ori unde fiind producţiune proprie din
cognae de Ia S pana la 29 vedre ae
CU
via mea, asemenea şi vinuri vechi şi noui prima calitate.
Vânzarea In vase sau pus la buteil şi transportat franco la jiomiciliu.
Mare cantitate de butoae goale de rom «I t desface si se vinde foarte eftin.
Mari aprouisionârl cu toate articolele de băcănie, droguerie, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete.
Brânza, Caşcaval, şi Urda de toamna foarte gustoase şi grase* brânzeturi streine de tot felul; cărnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
Ciai colonial şi altele, Rom si Cognac veritabil, si tot felul de beutnrl spirtoase si Lii|noruri line* Biseuits si toate Articole necesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mal mult imensa mea clientelă, am decis a vinde ca cele mai moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea oner. public consumator.
Onor. visitatorl ai Magasinuluî meu se pot convinge de adevăr de la prime visită ce vor face.	1004
Cu deosebită stimă, MATACIIE GEORGESCU
EHHLl