ANUL IV No. 966 A TREIA SDHTTJNE ----ni nu iMumai Mii MERCURI 8 (20) FEBRUARiE 1889 N'JMERU L 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA 181 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Bacure.cl: La casa Administraţiuneî. In Tara: Prin mandata poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni ie lei. In Strelnrtate : La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. manuscriptele nu se inapoiaza '1 1_________ rZdacţiunea No. 8,—Pialza Episcopiei,—No. 3 NUMERUL ii) BAAi NUMERUL ANU.VCIUR1LE DIN ROMÂNIA SE PRIM ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agence Hava s, Placede la Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul st. Grr-tnain, \o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DM IN 1 STR A ŢI UNEA No. 3.— Piatza Episcopiei.—No. 3. PAPUCA FECIT! * EDILITATE RUSIA SI TURCIA 0 PAGII DE IOTE Încă din prima zi a constitui-rel ministerului actual, oposiţiu-nea, pe lângă criticele făţişe ce aducea Întregului minister, întreprinsese o campanie de intrigi menită a provoca disidenţe In partidul conservator, intrigi care ţinteau a arăta că aşa zişii Junimişti aveau în cabinet o situaţie umilită, or că aşa numiţilor purî-conservati'rî or liberalî-conserva-torl li siiifăcea în cabinet o po-siţie infcrtoară. Nici o Mată nu am răspuns insinuărilor intrigante ale oposiţiu-■ neî, fiind-că daca ÎI recunoaştem dreptul de a critica actele noastre,! i denegăin calitatea de a să a-mestecaîn cestiunele de menaj ale diferitelor fracţiuni conservatoare. Când vedem însă, pe ici pe colo, unii conservatori criticând atitudinea noastră, ne credem datori a lă'spune că numai fiind în. necunoştinţă de faptele petrecute, el pot se ne învinovăţească. Vom aminti dar, aci, pe scurt, evenimentele care au dat naştere situaţiui^gi actuale şi să va vedea că atitudinea noastră este potrivită cii hotărîrile oficiale ale organelor legale ale partidului liberal-conservator. La începutul lunei Septembre 1888, comitetul executiv al partidului liberal-conservator hotărî să denunţe alianţa încheiată cu partidul liberal, în vederea luptei în contra guvernului d-lul Ion Brătianu. In seara de 14 Septembre comitetul 'central ratifică acea hotărâre Şi a doua zi, publică în ’ 1 aia următoarea declaraţie : «Comitetul central a aprobat deciziu-nea comitetului executiv prin care să declară că o datft cu convocarea colegiilor electorale a luat sferşit alianţa cu partidele care formau oposiţia-u-nita. La 17 Septembrie România comentând faptul ruperii coaliţiuneî zicea: «Scopul oposiţiunel-unite a fost c desăvârşire îndeplinit prin răsturnare , guvernului colectivist. Partidele au da toria astă-zi de a să duce înaintea ale gătorilor cu ideile şi credinţele lo proprii. Şi la 19 Septembre, tot România scria: «Oposiţiunea-unită s’adesfacutîn mod natural, pentru că nu mai putea aduce nicl-unbine, nici pentru partidele-unite, nici mai ales pentru ţară». Aceste declaraţiunl aii fost re-înoite la 6 Octombre, în întrunirea publică de la Ateneu, de d-nil G. Vernescu şi gen. Mânu. La 1 Noembre să deschiseră Corpurile legiuitoare şi imediat începură negociaţiunl pentru formarea noului minister. In seara de 3 Noembre să întruni la d. Vernescu acasă, comitetul executiv al partidului liberal-conservator. D. Lascar Catargiu comunică, în acea şedinţă, comitetului rcsulta-tul convorbirelor sale cu d. Th. Rosetti. Comitetul executiv nu vroi însă să primească acele condiţiunî, şi d. Lascar Catargiu formulă ast-fel pre-tenţiunile partidului liberal-conservator : Trei portofolii. Dreptul pentru cel trei miniştri d’a discuta din noii în consiliul miniştrilor legile de presintat Corpurilor legiuitoare. Demisiunea ministerului din Martie şi reconstituirea unul minister nou, însă tot sub preşedenţia d-lui Th. Rosetti. Aceste condiţiunî nu fură primite de d. Th. Rosetti. Pe de altă parte partidul liberal-conservator menţinu intacte aceste condiţiunî. La 10 Noembre Camera avea să aleagă vice-preşedinţii săi. Deputaţii aparţinând partidului li-beral-conservator să adunaseră în sala comisiunel budgetare pentru a desemna persoanele ce trebuiau să facă parte din biurou. D. Th. Rosetti veni în adunare şi propuse a se stabili o înţelegere asupra a-cestel cestiunî. Liberaliî-conserva-tori însă refusară, şi d. G. Vernescu zise textual aceste cuvinte: 4Să primească d. Th. Rosetti con-diţiunile puse de noi şi îl primim de şef al partidului liberal-conservator; în afară însă de cele 3 puncte cerute de noi, nu putem primi nicî-o înţelegere». La 11 Noembrie, la orele 10 dimineaţa, comitetul executiv al partidului liberal-conservator să întruni din nou, la d. Vernescu, spre a delibera asupra situaţiunci. Dd. Pogor, II. Isvoranu şi Dim. Ghica-Comăneşleanu veniră la a-ceastă întrunire şi declarară că un mare număr de deputaţi şi de senatori al majorităţii întrunindu-se în ajun, ii au însărcinat să exprime şefilor partidului dorinţa ca o înţelegere să se stabilească între toate nuanţele conservatoare. In special, d. Pogor, împuternicit de d. Th. Rosetti, întrebă dacă, primindu-se de guvern cele trei puncte, comitetul consimte la intrarea d-lor Vernescu, Al. Laho-vari şi Gen. Mânu în minister. Respunzându-i-se afirmativ, d. Pogor să adresă d-lul Catai'giu şi îl întrebă dacă, o dată format noul minister d-saîl va da sprijinul său. D. Lascar Catargiu răspunse, da. In cursul zilei mal multe convorbiri mai avură loc la Cameră. Guvernul declară că primeşte eondiţiunile partidului liberal-conservator şi ast-fel o înţelegere deplină să stabili. Spre seară, cei doul preşedinţi al Cameriî şi al Senatului ' fură chemaţi la Palat, şi consultându-I Regele asupra situaţiuneî, d-lor negreşit desemnară pe persoana hotărâtă de mal nainte, căci d-lor nu eraţi de cât mandatarii comitetului executiv. De altmintrelea, d. Gen. Florescu făcu în urmă la Senat următoarea declaraţie: D. preşedinte, general Ioan Em. Florescu: D-lor senatori, M. S. Regele chemând pe preşedintele Camerei şi pe mine erl la Palat, noi ’l-am dat seamă de situaţie, în urma alegerilor generale, şi ’î-am recomandat pe d-nu Theodor Rosetti pentru a constitui un nou cabinet. 1) Tot în seara de 11 Noembre, dd. Gen. Florescu şi Lascar Catargiu avură o nouă întrevedere cu M. S. Regele, de astă dată în presenţa miniştrilor. Regele având la dreapta Sa pe d. Gen. Florescu şi la stânga pe d. Lascar Catargiu, iar în faţă pe toţi miniştri din cabinetul format , _________t i) Monitorul din 1888, desbaterile Senatului, pagina 22. în Martie 1888, d. Th. Rosetti zise Regelui că Camerile fiind constituite se crede dator a’şl da demisia pentru a permite M. Sale să aviseze. Regele consultând pe preşedinţii camerilor, d. Lascar Catargiu luă cuvântul şi să exprimă textual ast fel : „Apoi, Sire, dumnealor (desemiând pe miniştrii din Martie) cu dd. Vernescu, Mânu şi Lahovari.11 A doua zi, ministerul reconstituit să presintă înaintea camerilor, în aplausele unanime ale majorităţii. Membrii majorităţii să felicitau mutual pentru acest frumos re-sultat, şi un domn senator mulţumind d-lul Lascar Catargiu pentru că a înlesnit formarea ministerului , preşedintele Cameriî ÎI răspunse : ,,Vezî, d-le, că ştim să scoatem o situaţie la căpătâiu şi dacă am făcut câte-va dificultăţi a fost numai pentru a obţine unele garanţii. “ România, organul oficios al partidului, salută cu aceste cuvinte formarea noului minister : «Dupe recomandaţiunea d-lor Lascar Catargiu şi generalului Ioan Em. Florescu,—şi dar In deplin acord cu dorinţele majorităţilor parlamentare, — cabinetul de la 12 curent fu constituit sub preşedenţia d-lui Th. Rosetti». «Mai n’a avut fericirea vre-un alt guvern se fl fost primit, In parlament ca şi In public, mal cu iubire şi mal cu entusiasm ca cel de la 11 Noembre». La şedinţa Cameriî de la 12 Noembre, d. Vernescu confirmă toate cele ce preced, făcând următoarea declaraţiune : «Regele a chemat pe preşedintele Camerei, înalta expresiuue a d-v., a chemat pe preşedintele Senatului, care represintâ acel Corp, a chemat pe a-ceste două persoane care In mod constituţional represintâ ţara asta-zi, le-a cerut avisul lor şi, fiiud ca situaţiunea era luminata şi cunoscuta, Majestatea Sa n’a găsit nici o dificultate ca să compună noul minister, care avea toata încrederea şi din partea preşedintelui Senatului şi din partea preşedintelui Camerei». Iată un punct de istorie limpezit. Bună, rea (şi noi credem că este bună) situaţia actuală este isvorâtă din hotărârile solemne ale organelor legale ale partidului liberal-conservator. Nu tăgăduim că am făcut tot ce ne-a fost prin putinţă pentru a crea situaţiunea actuală. Astă-zl însă iniţiativa noastră a încetat şi atitudinea noastră se află pusă la adăpostul hotărârelor comitetelor partidului conservator. Aceste hotărâri rămân sfinte pentru noi. Şi vom împinge supunerea la angajamentele luate până a nu ne supune la hotărârile ce au de scop călcarea angajamentelor. Supunerea cea mal oarbă într’un partid nu merge până la sacrificiul proprii tale demnităţi. Poate să ni se ceară or-ce, numai se nu se pretinză de la noi necorectitudine şi lipsă de scrupul în îndeplinirea angajamentelor noastre. X. X. DEPESI CRIZA IN FRANCIA (Prin fir telegrafic) ltcfuznl d-lui Măline Paris, 18 Februarie. D. Măline întâmpinând multe greutăţi pentru formarea unui minister a renunţat la misiunea ce’i încredinţase preşedintele Republiccî. Se crede în general, în cercurile parla- mentare, că d. Carnot va face apel la d. Rouvier. TURBURARILE DIN PESTA (Prin fir telegrafic) Discuţia in Camera Budapesta, 18 Februarie. ! Camera.—Extrema stângă cere să se ' trimită unul comitet raportul pre- | şedintelul asupra măsurilor luate în timpul ultimelor turburârî. Acest comitet ar avea de propus mijloacele de a ocroti drepturile deputaţilor. Dupe un discurs al d-lul Tisza şi al , ministrului justiţiei, Camera a decis să se trimită acest raport unul comitet, dar fără a formula instrucţiuni, ci numai pentru ca acest comitet să’şl dea avisui. MANIFESTAŢIA MONSTRA (Prin fir special) Elementul burghez Pesta, 19 Februarie 4 dim. In manifestaţia făcută eri la Budapesta în semn de ostilitate guvernului, elementul burghez n’a fost reprezentat de loc. --------~------------------- PAPUCA FECIT f Cu cât merge înainte neamul românesc, cu atât se face şi lumina mal mare In spiritele tutulor. Necunoscutul de eri este cunoscutul de astăzi,-întunericul de eri, este soarele de astăzi. Spre exemplu ştirele răspândite prin presă, prin casele de bancă şi pe la bursă, făcuse se se întemeezs ştirea că împrumutul de 26,000,000 subscris zilele acestea In ţara, ar fi opera Ministrului de Finance M. Ghermani; acum Inse [adevărul e cunoscut de toţi. împrumutul In chestie este opera Pa-puchei. Naţiunea de la 5 Februarie o spune lămurit. Dânsa zice : D-nu Ghermani consideră ca un succes al set! şi ca o supremă mângăere rezultatul subscripţiei. Mal multă modestie n’ar strica. In zioa de 9 Ianuarie acest an, Naţiunea scria că cea mal preferabila formă de imprumut ar fi Upul de 4 0/0 aur cu 80 suta Iu ţară.» Prin urmare, nu mai încape vorbă; împrumutul de 26,000,000 este opera Naţiunei. Papuca fecit! Dar dacă Papuca, rfar fi făcut de cât acest fleac de împrumut, s’ar putea zice că n’a făcut nimic. Opera sa este Insă mult mai mareaţâ şi In decurs de ani întregi au eşit din creeril sel toate actele cele mari, toate reformele cele frumoase. Documente găsite de curând, dovedesc că luarea Pievnel nu este de cât opera Papuchel, care pe când armatele ruso-române se luptau contra turcilor scria într'un ziar: «Luarea Pievnel ar fi In momentul de faţă cea mai decisivă operaţie militară.» Când Plevna căzu, când Osman se predă, şi când generalul Totleben a-nunţâ împăratului Rusiei isbânda sa, Papuca II trimise Îndată o telegramă astfel compusa: «Mal multă modestie n’ar strica stimabile. Plevna n’a fost luată de d ta, căci efi am scris încă de la 9 Ianuarie că cea mal frumoasă şi decisivă operaţie militară, ar fi luarea Plev-neî.» Nu înţelegem Insă nici In zioa de astăzi, cum împăratul Rusiei n’a Împodobit la moment peptul d-lul D. Brâ-tianu cu decoraţia sflntu Gheorghe 1 Puternicii sunt ingraţi! Puternicii sunt mici la suflet! Sunt persoane care susţin, dar eu nu pot se o afirm că unitatea Germaniei ar fi tot opera lui D. Brătianu şi că Bis-marck n’a făcut de cât se realiseze o idee eşită din creeril Papuchel, care scrisese de mult timp deja.că: «unitatea tuturor micilor State din Germania ar fl cea mal frumoasă operă politică.» E de netăgăduit în sfârşit câ dacă am isbuti vre-o dată să reluam Basarabia, să ne mărim teritoriul cu Transalvania şi Bucovina, Naţiunea va fi In drept să zică Regelui sau generalului care ar eşi învingător: «Mal multă modestie n’ar strica, căci încă de la 9 Ianuarie noi am spus că unirea tuturor Românilor ar fl idealul nostru 1» Dumnezeu a făcut şi el lucruri mari. A fâcutcerul, pamâatul. afâeut păsărele şi peştii cârcra le datorăm De Ştefan-Bellu, dar la urma urmelor, după ce a lucrat 6 zile în şir, a şeaptea zi s’a pus pe odihnă. S’a pus pe o odihnă aşa de cumplită, în cât de atunci nu vrea să vază, nici nu vrea să «uza nimic. Singur Papuca merge înainte, singur el lucrează pe neresuflate, neîntrerupt, neodihnit. Papucale facetoate I Geoml Ce om 1 Tlblsir. ------— .............. ..... EDILITATE Planurile conductelor «le apa greşite.- -Sosirea unui inginer strein. — Mrsurelo «I lui primar aprobate. — Minciunile ziarelor colectiviste. —O comparaţie.—Economii. - Administraţie inteleapta Planurile conductelor de apa greşite Gând noi am spus că colectiviştii n’au putut face pe timpul regimului lor nimic bun şi trainic, n’am greşit. Oamenii aceştia numai pagube au causat pe unde au trecut. Au fost incapabili pretutindeni, în toate administraţiile, în toate întreprinderile. Se vorbim puţin de lucrările conductelor de apă de la primărie, lucrări începute de foştii primari colectivişti. Mai întâi, toate planurile pentru conductele de apă au fost începute greşit, apoi pereţii filtrelor fiind făcuţi din lemn, au putrezit deja şi trebuesc refăcuţi. Afară de aceasta, întreaga construcţie trebue reconstruită. Ast-fel ca noui cheltueli sunt indispensabile. Mirarea este şi mai mare, cum consiliul tecnic al ministerului de interne a putut aproba planurile greşite înaintate de d. Burkly Zie-gler. Sosirea unui inginer strein Primarul actual, văzând erorile în care a căzut şi inginerul Guran,care a f-îcut planurile conductelor turbinei cu doui metri mai jos, a cerut de la fabrica Escher Wies din Zurich, ca se trimeaţă uu inginer experimentat. Acest inginer & şi sosit şi dupe o conferinţa cu primarul şi cu inginerii primăriei,a stabilit adevăratele base ale turbinei pentru apă şi a e-leetricit&ţei. Ideia d-iui primar de a aduce un inginer experimentat în capitală, a fost foarte nemeritâ şi probează pe de altă parte incapacitatea foştilor edili colectivişti, care n’au ştiut ce fac. Mesurile d-lui primar aprobate Inginerul strein luând în cercetare toate mesurile luate de primarul Capitalei, le-a aprobat pe toate, cu mici modificări. In cea ce priveşte mesurile de distribuţiuneaapei, de aruncarea gu-noaelor, etc, măsurile propuse de primarul Capitalei au fost găsite ne-merite. Apa azi se va distribui pentru 6 lei de fie care odae, pe când primarul propunea trei categorii dupe ocoale. Acestea sunt 6,5 şi 4 ici. Daca se cerea, prin vechile regulamente obligativitatea, aceasta era pentru înlesnirea proprietarilor,spre a evita instalaţiunile care sunt costisitoare, căci primăria ar fi făcut fântâni publice de unde toata lumea putea se ea apă. Pentru gunoae nu s’a schimbat nimica. Minciunile ziarelor colectiviste De câte-va zile ziarele colectiviste, începând de la Voinţa Naţională şi sfârşind cu Telegraful, nu încetează a striga pe un ton foarte ridicat, că s’au impus locuitorilor Capitalei im-posite noi grele, nepotrivite cu necesităţile lor şi nedrepte. Se spune de aceste Zîare că primarul Capitalei a făcut ca financele primăriei se fie într’o stare destrăbălată, câ locuitorii Capitalei vor protesta în contra impositelor e-norme ce li s’au impus, şi în fine au debitat un şir de neexactitâţi. E grozav lucru cum la noi se inventează acusaţiuni care n’au nici o consistenţă, absolut nici una. Nu s’a impus nici un imposit, nu s’a adaogat nimic in dările pe care le plătesc locuitorii Capitalei, de şi foarte bine ar fi putut s’o facă primarul Capitalei, daca am fi luat în consideraţie balul nenorocit în care d. Prici Protopopescu a găsit financele primăriei. Prin propunerile făcute pentru apă, nu se adaogă nici o taxă, ba se scade chiar. Dar şi apeste pro- www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 8 FEBRUARIE puneri retrase, eu rernas în vigoare vechile regulamente. O comparaţie Se facem o compor ţi»; între administraţia colectivist'» pe anii trecuţi şi modul cum s’&u adminis trat anul acesta finanole prima riel. Mai înteiu, de la venitul acciselor fiindcă azi a încetat dictonul colectivist: «lasă-l, nene Nae, că e de al noflri», s’a incasat suma de 280,000 lei mai mult, şi aceasta numai în cele 0 iur.î precedente. Apoi s’a economisit numai do la imprimarea listelor electori le suma de 28,000 /ei. Cu ridicarea z'peze', care în alţi ani costa 30,000 lei, anul &-cesta nu s’a cheltuit de cât 7,625 lei. Şcoalele se clădesc în chip mai a-vantagios şi mai economic. Se fac şi se vor face redueţiuni în personal pe cât este posibil. Prin toate acestea se va obţine da sigur echilibrarea bugetului primăriei, ceea ce n’a fost până acum. Căci foştii edili trăiau prin expediente. Necazul colectiviştilor se înţelege prin faptul că în copul primăriei se află un om activ şi cu pricepere. P. CRONICA TEATRALA. TEATRU NATIONAL Rămăsese vorba, tn cronica trecută, sâ vedem mal departe şi hotărâtor tărâmul falş pe care ’I- a plăcut d-lul Caragiale sâ ’şl expună reputaţiunea sa de om cu gust şi de artist. Cunosc destul de bine pe actualul directorat teatrelor şi, afară unele momente când priveşte cu un ochia prea sever shbiciunile şi neajunsurile bieţilor muritori, îmi place sâ staQ cu d sa de vorbă; — ba uneori nu ’ml vine sâ mă despart de dânsul, atât de mult autorul Nopţii furtunoase şi al Scrisorii per-dule ştie să atragă şi să subjuge într’o convorbire intimă. Cum se întâmplă dar C5, în calitate de ' director al teatrelor, nu numa; că n’a isbutit , s6 ’şl menţină reputaţiunea pe care ’şî-o fî- j cuse cu scrierile sale şi cu alte multe do \ vezi care ’l presintad tuturor ca pe un om > cu gust, ca pe un artist în puterea cuvîntu-lul ? Nu’ml vine se crez, ca alţii, că totul j la d. Caragiale era şi este lustru frumos pe dinafară, iar înăuntru lipsă de convingere adâncă ; nu crez, cu alte vorbe, că atunci când s’a încumetat se primească funcţiunea de director al teatrelor, n’a avut conştiinţă j deplină atît de misiunea ce ’şl impunea,cât şi de greutăţile ce avea se întâmpine în împlinirea acelei misiuni. Dar, cum zisei, d. Caragiale obişnueşte se privească uneori cu un ochid prea sever slăbiciunile şi neajunsurile acestei lumi şi, în asemenea momente, cum spuneam deunăzi, d sa vorbeşte despre tot şi despre toate cu o linişte sufletească, ! cu o siguranţă de sine care nu se potrivesc | nici chiar pe departe cu vorbele şi cu ere- j dinţele aceluiaşi Caragiale, surprins poate în momente de sinceritate, sad mai bine cuprins d’o impresiune, ori stăpânit d’un sen-timenl care ’l surprinde şi ’l dă pe faţă partea cea bună a inimii sale. Aşa, presupunând ci broşura, de unde am reprodus unele părţi, a fost gândită şi scrisă tocmai atunci când autorul ei era subjugat de acel pesinism intermitent, dupe care unii îl judecă pe nedrept, în or-ce caz necomplect, aş înclina poate sâ ’i trec cu vederea unele teorii ciudate. Din nefericire, însă, d. Caragiale nu şi-a luat seama, ci a continuat d’a pune şi în practică cele ce s»sţinea în teorie ;—aceasta mâ facesâ crez că anume în materie de arta dramatică, asupra celor zise asupra acestui punct, câcl stă în convingerea fie-c«ruia absurditatea unei asemenea teorii. Amintesc numai d-lul Caragiale că şi clownil de la circul Sidoli sunt de părerea d-sale.... şi de ce nu, din minutul ce grămădirea publicului într’un local de spectacol este o dovada netăgăduită că acolo e un altar al artei, în jurul căruia preoţi convinşi sâ închini zi şi noapte 1 Mulţumită, dec', acestei erezii avuserăm ocaziunea sâ revedem şcena teatrului naţional sub conducerea d-lul Caragiale mai înjosită de cât în cele mai rele timpuri ale întreprinzâtorilor, când micul scop ce se urmărea era specula, câştigul bănesc, cu ori ce mijloace, fie chiar cu represintarea celor mai decăzute piese. Şi când noul director a voit sâ distragă, din când în când, atenţiunea celor puţini de la spectacolul farselor groase şi al comediilor d’a treia mână, luşinos localizate, sad stupid traduse, atunci a căzut în păcatul mult mai gred de iertat d’a batjocuri, de bună voie şi pe bună ştiinţă, scrierile din repertoriile mari streine ; — e destul sâ amintesc represintarea a douâ piese: Regele Lear şi Avarul. Sub pretextul, dibăcia încadrat, că voieşte sâ «dea drumul tuturor talentelor se ’şl facă evoluţia completă» — d. Caragiale a expus pe Petrescu, un actor de mare merit şi foarte muncitor, care tntr’o mulţime de roluri ce ’l se potrivesc ne-a dat mesura talentului sed l'a expus sâ apară în Regele Lear, iar pe Hagiescu, care, cu toate peregrinările sala prin provincie şi vara prin grădini, tot are rolurile sale unde nimeni nu ’l stă împotrivă, nu l’a împiedicat se joace Avarul. Nu mal zic nimic de Fata domnului Fabricii! pe care se intemeiaO atâtea speranţe, evaporate în desăvârşitul fiasco al represintaţiel. In colo, am vâzut necurmat afişele tea trulul chemând lumea la spectacole demne de teatrele de barieră unde nişte anume impresarii se mulţumesc sâ ’şt scoaţă seara hrana de a doua zi. lată mostre: Năbădăile Cleopalrel, Calea Victoriei, vâzute de bu-cureşteni prin grfdinl, între douS pahare cu bere; — iar ca comedie de salon: o casă li-niştilă, localizare bună de pus alături cu repertoriul din tinereţe al d lui Simion Mi-hâlescu. «Cu multă ernoţiune, se înţelege, aştept judecata publică, dar nu tocmai lipsit de încredere» ziced. Caragiale în manifestul sea. Ea ’l prefac puţin fraza şi, după cum vâz că aa mers lucrurile ’l răspund : «Fără cea mai mică ernoţiune, dar cu o deplină încredere aştept răspunsul d-lul Caragiale făgăduit de primă vară». D. 1). Uacovitzâ. ECOURILE ZILEI S’a înaintat la gradul de mare oficier al ordinului Steaua României pe d. Ghika (Gheorghe M.), fost ministru plenipotenţiar, comandor al ordinului de la 1878. —x— Joi se dă la Teatrul Naţional pentru îuteia oară Petecul Iul Berechet, comedie originala în trei acte de confratele nostru d. C. Bacalbaşa. —x— D. colonel Argentoyanu va fi însărcinat cu supra-vegherea clădire-lor militare ce se vor întreprinde de corpul de geniu în cursul anului viitor. —x— D. d-r Asaki ’şi a amânat reînceperea cursurilor pentru ziua de mâine Mercurî, de oare ce Luni—ziua fie -satâ — sala amfiteatrului spitalului Golţea era ocupată de d. d-r Stoi-cescu. —x— t^.oriile greşite sunt adânc înrădăcinate în convingerea d-sale şi negreşit se explica prea bine de ce n’a revenit asupra lor ci, d'impo-trivft,de atâtea luni stsrueşte a le aplica spre cea mal mare pagubă, spre ruina, poate, pentru multă vreme a teatrului nostru naţional. Când dar, spunea că «publicul imparţial» ’l va judeca competinţa, şi când prin «public imparţial» înţelegea «pe cel care plăteşte, nu pe cel care vine gratis la teatru»— d. Caragiale îmbrăca, sub o formă mal îngrijită şi cam glumeaţă o părere greşită, periculoasă, una din acele păreri pe care le întâlnim numa! la cel streini cu desfivârşire de simţimântul artei. In adevSr, ce însemnaa vorbele noului director, Într’un limbagia curent, de cât: «Puteţi seri ce veţi voi, voi care ţineţi un condeia în mână, puteţi judeca cum veţi crede, voi care aţi dovedit că vâ daţi socoteală de misiunea unul teatru naţional, puteţi critica cât veţi putea, voi care priviţi subvenţiunea Statului ca un mijloc d’a se face artă, iar nu negustorie pe prima noastră scenă,—ea, director al teatrelor, eO Caragiale, am sfi ve astup gura la tcM «dupC închiderea stagiunii, tocma la primâ-varu» când voia dovedi că sala teatrului a fos plină, că societari! a0 luat atât pe lună, că reţetele serale aQ fost mai urcate de cât or Individul Andrei Stefănescu acu-sat că ar fi escrocat pe ţărani din comuna Grindu din judeţul Ialomiţa cu suma de trei sute leî pro-miţendu-le că va interveni pe lângă ministerul domeniilor, a fost arestat de parchet şi înaintat instrucţiune!. —x— Afacerea foştilor funcţionari de la Eforia Spitalelor se va judeca de secţia 1 a tribunalului Ilfov în ziua de 13 Februarie. —x— D. general Berendeiu, inspectorul general al geniului, a inspectat eri regimentul I iu. — x— Mâine vor începe pe poligonul de la Gotroceni experienţe cu tunurile cele nouî de asediu destinate forturilor de la marginea capitalei. ŞTIRI MĂRUNTE Archidocesa Stefania, văduva prinţului imperial Rudolf, va pleca la Miramar. — Ducele de Cambridge a sosii la Barcelona. — Se lelegrafiază din Napoli ziarului Tribuna din Roma, că o mare erupţie a Ve-zuvului pare iminentă. — Regina Spaniei a asistat la manevrele ce s’ai'i sănărşil aproape de Madrid. când.» Cu alte vorbe, cum spuneam sâptâmâna trecuta, sufragiul universal în materie de «rtă dramatică. E de prisos sâ mal re vid — D. Crispi a condus la gară pe d. Glads-tone, care a plecat la Gannes. ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI DIN CAPITALA Batac. — Eri nişie precupeţi de la hală luându-se la ceartă s’au apucat la batae. Unui din el fiind greO rănit a fost transportat degrabă la spital. Politia comunala.— Poliţia comunală făcând eri un control asupra greutăţel pâiuel, a constatat că peste 3,000 de pâini de la diferiţi brutari nu aveaO greutatea regulamentară. Pâinea sus zisă a fost confiscată, iar brutari înşelători aO fost daţi judecăţel. DIN JUDEŢE Omor la nunta.— In ziua de 22 Ianuarie trecut, ion Cocoş, din cătunul Demir-cea, comuna Beilic, judeţul Constanţa, certăndu-se la o nuntă cu Gheorghiţâ Mo-raru, din comuna Mărleanu, ’l a lovit pe pe acesta din urmă cu un lemn în cap şi’I a câusat moartea. DIN STRELV ATATE Un afiş vechiu. — După opt-spre-zece ani trecaţi, cine ar mal crede, că se găseşte şi astâ-zl pe zidurile Parisului un a-nunciu din timpurile Comunei de la 1871 1 Acest anuncia este din acelea, care îndemnau pe armata versailezâ Intrată în Paris sâ lepede armele şi sâ vie alături cu comunarzii. El a fost pus pe partea din afară a unul oblon de la o brutărie, în strada Rennes. Fiind-câ brutăria ocupată tot-d’a-una de acelaşi comersant, nu se închide de cât noaptea, afişul n’a fost scos mcl-o-datâ şi nu-I atins de cât de ploae, care-I a luat câte-va bucăţele. --«- - --— . - -- 0 SERATA STRĂLUCITĂ A seară s'a dat la d. şi d-na Jacques La-hovary, în elegantul d-lor otel din strada Lustrului serbarea preparată de douâ luni şi care a izbutit într’un mod splendid. MM. LL. Regele şi Regina aa onorat aceasta serată cu prezenţa Lor. Toata elita bucureşteană a luat parte. S’a jucat comedii şi s’a danţat. D. Al. Florescu a zis mal întâia un prolog în versuri ded. G. Bengescu, prin care se anunţaO minunile serate'.Foarte spiritual, acest prolog a fost via aplaudat. Apoi s’a jucat o piesă de Carmen Silva bine interpretată de d-na colonel Lahovary şi d ra Elena Văcărescu. Scena fusese instalată în seră şi salonul sluja de sală de spectacol. Douâ fotoliurl fuseseră aşezate pe o mică estradă pentru MM. LL. După sfârşirea piesei cortina s’a lăsat. Ce cortină 1 Era foarte originală şi a distrat mult pe spectatori. Acoperită de anunciurl unele mal caraghioase de cât altele, s’a petrecut un sfert de ceas cu descifrarea lor. In sfârşit s’a dat Choujleuri, operetă. Si aceasta piesă a isbutit într’un mod strălucit cu acompaniamenţul de orhestră al d-lul Hubsch. Supeul s’a servit imediat apoi pe serii. MM. LL. aa luat parte la acest supea distins adus de la Chevet din Paris. Apoi a urmat danţul. Tocmai de dimineaţă s’a sfârşit serbarea aceasta, care va face epocă în analele socie-tsţei bucureştene. INFORMA TI UNI Eri seara s’a ţinut o întrunire a mai multor deputaţi din majoritate la d. Vernescu, ministru justiţiei. Printre alţii au fost şi d-niî Ca-limah şi Ilaiiii Isvoranu. S’a discutat asupra situaţiuneî. * Ni să semnalează nouî semne îngrijitoare de propagandă socialistă, în judeţul Ilfov, datorite mai ales d-lui Nădejde. -**- Dd. Eug. Ptătescu şi Nacu au mers eri la d. Burada, procurorul general, pentru a reclama contra d-luî Pretorian judecătorul de instrucţie însărcinat cu afacerea de la 5 Septembre. D. procuror general a declarat acestor domni, că d-sa nu poate nici porunci, nici da consilii unui judecător de instrucţie, care e suveran îu aprecierile sale asupra culpabilităţeî şi necesităţeî de a depune pe preveniţi. Asupra unor pretinse refuzuri ce ar lî întâmpinat unele persoane din partea d-lui Pretorian de a vedea pe nei depuşi la Văcăreşti, d. procuror general a probat acestor domni că toate acestea sunt nişte neadevăr uri sfruntate. *Or cine a cerut asemenea autorizaţii, a zis d. Burada, ie-a avut imediat». -sw- Instrucţia fostului maior de jandarmi Fănuţu, s’a sfârşit. Raportul privitor ia această instrucţie s’a înaintat d-luî comisar regal ca să’şi facă rechisitoriul. -stelată câte-va amănunte privitoare la sinuciderea dramatică a tânărului elev din şcoala militară Hri-salî. Tânărul Ilrisafi a plecat în ziua pe nimeni la Po'peşlî-Conduratu ! şi a cerut găzduirea la un ţăran din comună. Primarul aflând despre sosirea ' unui străin în localitate, l’a chemat şi l’a invitat să spue cum se numeşte. Tânărul a dat un nume falş. Noaptea caraula întâlni pe tânărul Hrisafi, care oprind’o ’i dete un bilet ca să ’l predea primarului. Nu făcuse doui paşi caraula şi auzi 0 detunătură, d. Hrisafi se împuş-case. Primarul când a citit biletul ce 1 se adresase, a cunoscut.numele şi adresa nenorocitului elev. RUSIA SI TURCIA (Serviciu special) Iuilrninitatea dt resboi.—.Viola d-lui Vie-lidofT. —Plaţi in Întârziere.—Serioase reclamatului ale Rusiei Constantinopol, 17 Febr. via Varna. La 0 Februarie, d. de Nelidoff, ambasador al Rusiei, a adresat Porţii o notă relativă la regularea indemnităţii ultimului resboiu turco-rus, o asemenea notă se remite In fie-care an la sfârşitul exerciţiului. Iu această din urmă Notă d. de Neli-doff examinează ţifrele intrărilor operate In 1888; el constată că, în timpul întregului an, Poarta n’a plătit de cât 13,000 lire aproape, ast fel In cât difiei-tul atinge actualminte ţifra de 220,000 lire, cel mai mare deficit ce s’a produs de la încheierea convenţiuneî din 1882; adăogând acest deficit la deficitele e-xerciţiilor precedente, se ajunge ia un total de 850,000 lire. Din acest deficit care el însuşi a făcut deja în parte obiectul unei învoeii speciale, nu s’a vărsat anul trecut de cât o sumă de 8000 lire aproape, se vede de aci, continuă d. de Nelidoff, că este o mare diferinţa între strălucitele perspective ale ultime note a Porţii şi realitatea faptelor. Ambasadorul Rusiei zice că nu poate nega ca noile măsuri luate de ministrul de finance au îmbunătăţit mult situaţiu-nea şi că încasările se operează mal regulat, dar încasarea bonurilor de dijmă cari, după spusele Porţeî, trebue să se opereze după regulamentul care căr-mueşte materia, se face cu atâtea greutăţi în cât trebue ca guvernul otoman să exercite o supraveghere constantă şi băgătoare de seamă. Pe lângă cererea ca aceasta supraveghere se se facă pentru plata regulată a anuităţii, guvernul rusesc trebue sâ insiste pentru ca plata deficitului acumulat, care n’are garanţie să fie asigurată prin afectarea unei părţi din resursele extraordinare ale Porţii provenind din ultimul împrumut, din regularea oare-căror socoteli (alusiune la regularea socotelilor Hirş) şi din concesiunile drumurilor de fier. D. de Nelidoff constată de altminte-rea că pe când diferite furnituri (puşti Mauser, tunuri Krupp) s’ati plătit din aceste resurse la supuşi străini, şi că promisiuni li s’aii făcut pentru restul, reclamaţiunile guvernului rusesc şi ale supuşilor săi (indemnitate de răsboiu supuşilor ruş;) rămân In suferinţă. D. de Nelidoff conchide zicând că tre-bue să se atragă cea mal serioasă atenţiune a Porţii asupra acestei situaţiuni; e sigur, zice densul, că ea va bine-voi să sprijinească Intr’un mod energic cererea sa pe lângă ministerele compe-tinte pentru a nu pune pe guvernul rusesc în necesitatea de a lua măsuri într’o cale ce i-ar fi penibil de a lua In privinţa guvernului unei puteri amice. Aceasta e, în resumat, ultima nota rusă pentru indemnitatea de resboiu; aceasta notă face în acest moment o-biectul deliberărilor Porţii; nici o de-cisiuno nu s’a luat încă. k 3* EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 7 Februarie 1889 Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşe-denţia d-lul general Florescu. 96 senatori faţă. Se ia în cercetare proeetul de lege din iniţiativa Senatului în urma propunerel d-iui Ioan Plesnilă, pentru construcţia u-nel linii ferate directe între Bârlad şi Galaţi. D V. A. Ureche face o scurtă expunere asupra însemnătâţel linii şi roagă Senatul a admite legea. Proeetul se ia în consideraţie în unanimitate. In discuţiunea pe articole : D. Culca relevă cestia traseului liniei şi combate cu tărie ideia ca noua linie sâ urmeze malul Prutului ceea ce ar reduce-o la o cale de fantazie. Insistă a se prevedea dupe acum ca traseul sâ fie fixat prin mijlocul ţinulurilorce este chemat a străbate, avându-se în vedere linia cea mal .dreaptă şi mal scurtă. D. v. A. Ureche raportor, explică că propunându-se legea nu s’aavut tn vedere aici un trasefl care re mâne cu lotul la re-sultatul ce’l vor da studiile technico. Prin urmare cestia ridicată de d. Gâlcă e cel puţin prematură. D. A. Marghiloman Ministrul Lucrărilor Publice, declară că lei ea urmează să se primească, că indicâloarea unul principia penlru construcţia unei linii ferate chiemată a străbate prin mijloc segmentul format între Şiret şi Prut, cea ce nu corespunde numai trebuinţei Bârladu- www.dacoromanica.ro lui şi Galaţulul, ci unei dorinţe arzătoare ce respunde interesului general al ţârei (aplause). Aşa dar, în condiţiunile tn care se pre-sintâ proiectu şi pe care ’l admite bucuros guvernu, nu poate fi vorba de traseu care remâne a se fixă ulterior, dupe stu-diele ce se vor face chiar anul acesta de corpu technic, tn conformitate cu această lege (aplause). Legea pusă la vot în total se primeşte cu 76 voturi contra 7. Senatul primeşte in aplause resultatu scrutinului. D. Fotin raportor dă cetire proiectului în privinţa reconstituirel scriotelor Tribunalului din Brăila distruse de foc. Legea s ' ia în consideraţie şi se votează fără discuţie. D. St. Greceanu (Prahova) îşi desvoltă interpelarea relativă la restaurarea bise-ricel Sârindaru cea mal veche şi cea mal ilustră din capitală. Oratorul, cu un accent foarte mişcat, face istoricul mânâstirel Sărindar şi dovedeşte cu documente autentice că biserica e tot atât de veche ca Bucureşti, şi mal înainte de a se restaura de Matheia-Yodă Bassarab cu numele de Sărindar, se chema Diserica Kokonilor fiind întemeiată de do! prinţi Bassarabl dintre care unul era tată al Marelui Mircea. Ca monument restaurat al Iul Matheiii-Vodă are o Însemnătate istorică de căpi-lenie întru cât întrupează veacu renaşte-rel literaturel noastre naţionale. Aceste sunt pe scurt, cuvinte destul de puternice pentru ca acest loc se fie venerat cu scumpătate de toţi Românit şi se nu se lase a cădea îu sacrilegitt de a fi transformat în grădină or loc de petrecere. Cu atât mal mult cu cât, averea mo-năstirel luată de Stat e destul de considerabilă pentru ca se fie obligat a o menţine ; pentru care roagă Senatu a mijloci ca Sârindaru se nu fie lăsat în părăsire (aplause). 1. I*. Ş. Iosef Mitropolitul Moldovei, sâ asociază din toată inima la cuvintele rostite de d. St. Greceanu şi declară tn numele Episcopatului, că împărtăşeşte cu totul simţimintele esprimate pentru restaurarea Bisericei Sârindarii, al 40-a şi cel mal însemnat monument bisericesc, ridicat de marele Domn Matheifi Vodă Ba-sarab, care nu era numai un viteaz şi mare căpitan ai timpului sâfi, dar un Domn cu adevărat creştin şi român, în cât i se va venera memoria prin menţinerea bisericei sale, pentru a cărei restaurare face un călduros apel atât Senatului cât şi guvernului. (Aplause). D. T. Maiorescu, ministru cultelor, nu se îndoeşte de înaltele simţiminte ce au condus pe d. Greceanu în desvoltarea interpelări sale. De sigur că pe locul unde se atlA Sârindaru de azi a existat un monument istoric însemnat, însă starea în care a fost adusă biserica dupe reparaţia din 1869, nu mal presintâ absolut nici un caracter artistic or istoric ba ca clădire e chiar urâtă şi absolut ameninţată dedâ-râmare. Aşa dar, este cu totul o altă ces-tiune dacă trebue a se construi un monument nou pe acest loc istoric, întru cât până acum s’a avut tn vedere restaurarea şi repararea unor edificii istorice existente Rămâne dar ca corpurile legiuitoare, de vor hotărî clădirea de nuol monumente se găsească şi resursele trebuincioase. D. St. Greceanu, crede, că n’ar fi o risipă zadarnică, a se lua pentru reclădirea Sărindarului, suma trebuincioasă din fondul de 5 milioane hotărât pentru clădirea unei Catedrale nuol ce a fost amânată indefinit ; şi care fond se află deja an-tomat pentru restaurarea altor monumente. Pentru care, depune o moţiune prin care guvernu este invitat a pune la cale reclădirea bisericei (aplause). D. P. Gradisteanu, propune ca sâ se clădească Catedrala Metropolitană proec-tatâ pe Rulevard, cărui să i se dea numele de Sărindar întru amintirea lui Ma-theiO-Vodâ Bassarab. D. N. Fleva, ca fost primar al capitalei, crede din punctul de vedere al lnfru-muşeţărel Bucureştilor , că nu trebue restaurată biserica Sărindar >. P. S. Mitropolitul Moldovei, dacă înţelege ca cine-va sâ se laude cu libera cugetare, nu pricepe cum sâ se trateze cu uşurinţa de monumentele străbune cărora se datorează respectul cel mal dese-vârşit. Combate toate inconvenientele estetice produse şi crede că Statul e dator sâ restaureze monumentul. D. II. Itacotâ, spune că ar fi o ruşine pentru ţară se se speculeze asupra locului bisericei şi dacă nu se poate restaura, propune a se ridica pe locu’l o statuă Iul Matheiu Vodă Basarab. Discuţia se închide şi moţiunile se trimit la secţiuni. . D. P. Gradisteanu, ’şl desvoltă interpelarea în privinţa călcărilor lege! electorale ce ar fi comis primarul din T. Severin, arătând cu câtă rea credinţâ au fost şterşl mal mulţi alegători din liste. D. G. Vernescu, ministrul justiţeT, face mal întâiQ se reiasă redacţiunea ciudată a interpelârel d-lul Gradişteanu care fără a arăta vr'un fapt, cere părerea ministrului daca nu crede câ e loc & se a-plica primarului din T.-Severin cutare articol din legea electorală. Ast-fel azi, când citează interpelantul câte-va cazuri ar fi trebuit sâ ceară informaţii. Dar cu toate acestea esaminând arătările interpelantu-lul de azi, nu comporta intervenţia ministrului, întru cât presupuşii vătămaţi nu ’şî-atl căutat dreptatea la locurile coro-petinte. Şi ast-fel se aduce o zadarnică pierdere de timp tutulor; căci ministrului nu’i remâne acum de cât a recomanda parchetului denunţarea interpelantuiul. D. N. Flova, cere se se dea numai de căt judecatei primarul şi chiar sâ se răstignească... D. G. Vernescu spune că legea a prevăzut pro’cd»rea de armai în materie e-lector..|ă; iar înscrierile ca şi ştergerile din liste sunt supuse apelurilor. Intru cât priveşte reaua credinţă de care e acuzat primarul este o cestie de fapt ce urmează a fi cercetată şi întru aceasta nu e competont Ministru, pentru care va deferi procurorului Tribunalului cercetarea car.ulul. Incidentul se închide. D. H. Hacotn, protestează contra pierderel de timp ce se pricinueşte prin interpelări şi cere Senatului a lua o dată i măsuri pentru a asigura mersul regulat al lucrărilor sale. Se ia în cercetare transacţiunea intervenită între Stat şi a. Izvoranu relativ la stingerea unor datorii către Stat, pentru oare suut trei proiecte de lege faţă, unul al Camerei, altul al comitetului Delegaţilor Senatului şi altul al fostului guvern. D. P. Gradisteunu propune a se vota proiectul de lege al Camerei ca cel mal clar. D. Camnrasescu combate propunerea şi toate proectele Înfăţişate. EPOCA — 8 FEBRUARIE 3 cere modificarea unul articol din regulamentul creditelor fonciareca se nu se mal poată vota prin projurl la aleg '.re i consiliului administrativ Înlocui deteulorilor de acţiuni absenţi. (\plause). Se admite urgenta. D. Popovlci depune iarăşi o propunere prin care s6 so scutească.bisericele ş; şcoa-lele de taxele fondare. S6 trimete la secţii. Alegerea chestorului In locul d-lul Teleman fiind atribui,iu-nea de chestor vacantă, se alege d. Ca-ton Leca, cu 70 voturi din 120 votanţi. • * • Discuţiunea asupra legel spirtoaselor continuă. D. lancovescu susţine că rSfl d. Nico-rescu a afirmat aseară că ţuica e mal fa-vorisată de cât spirtul; oratorul găseşte din contra. D. Gherman apără dispoziţia relativă la suprimarea primei de export şi arată că aceasta n’a servit de cât s6 beneficieze trei saO patru fabricanţi. Arată d-lul Nicorescu că este o adevărată degrevare acest proect de lege; şi apoi cultivatorii ne prune merită o solicitudine a legiuitorului, căci sunt peste 80,000 familii care pe la munte ’şl ţin viaţa din producţiunea livezilor. D-sa termi nâ arătând că va fi silit guvernu să pue pro-ectul săfi ca contra-amendament la pro-ectu delegaţilor. Discuţia se ’nchide, se pune la vot luarea în consideraţie a proectulul. Proectul se ia în consideraţie cu 89 voturi contra 18. Sa suspendă şedinţa. * La redeşchidere ora 4 1/2 se începe discuţia pe articole. Se dă citire art. 1. D. Nicorescu vorbeşte contra proiectului d-sa arată că se fac prea mari favoruri ţuici pe când pentru spirt sunt derizorii. D. Nicorescu prezintă un amendament care reduce la 3 centime taxa pentru un grad la decalitru de alcool. D. raportor Constautiucscu combate amendamentul d-lul Nicorescu. D. Menelas Ghermani susţine art. din proectul guvernului care fixează taxa de 5 cent. pe grad pentru decalitru de alcool. Discuţiunea se ’nchide. Amendamentul d-lul Nicorescu se respinge. Se adoptează un amendament care fixează la 10 bani, taxa asupra alcoolului extras din cartofi. Se votează şi un amendament care prevede taxa de 5 la grad asupra spirtului, cu 63 contra 37. Art. 1 ast-fel cum e votat cu amendamentele, e primit. Art. 2. D. Ion Marghiloman vorbeşte pentru art. ast-fel cum e în amendamentul comitetului care fixează taxa pe hectaru de livede de pruni la 10 lei, şi aceasta pentru că ţărani prea plătesc multe impozite. Ear pentru vie să se plătească 2 lei de hectar. Se cere închiderea discuţiei, care se admite. Se depun mal multe’ amendamente asupra cărora se pronunţă comitetul delegaţilor. La orele6se ridică şedinţa,amănându-se restul pe mâine. Farfuriile. şi negru cu aceste cuvinte: «comunism, anarhie.» Drapelul a fost confiscat iar lucrătorii împrăştiaţi. S’au făcut mai multe arestări. Astă seară, oraşul e liniştit. GENERALUL MATEI (Prin fir telegr.) Moţiunea extremei stângi Roma, 18 Februarie. Camera a respins cu 171 voturi contra 32 o moţiune a extremei stângi care atribuia punerea In disponibilitate a generalului Matei votului săQ în contra măsurilormilitare extraordinare şi considera această punere în disponibilitate ca o violare a prerogativelor parlamentare. MANIFESTAŢIE LA LONDRA (Prin fir telegrafic) 10,000 oameni Londra, 18 Februarie. O manifestaţie de aproape 10 000 persoane s’a făcut erl la Pekamrye, mahala din Londra. S’a protestat In contra poliţiei guvernului în privinţa Irlandei, dar fără nici o desordine. SITUAŢIA IN SERBIA (Prin fir telegrafic) Combinaţii ministeriale Viena, 18 Februarie. Se anunţă din Belgrad Corespondenţei Politice că regele ar însărcina pe cabinetul actual să continue a gera a-facerile ; dar e de asemenea cu putinţa ca să se formeze un cabinet liberal. Negocierile cu radicalii s’au rupt. AFGANISTANUL SI RUSIA (Prin fir telegrafic) O desmintire Londra, 18 Ianuarie. Se anunţă din Calcuta ziarului Times că trebue să se desmintă formal ştirile care anunţă că Emirul Afganistanului face pregătiri ostile Rusiei. CONGEDIARE (Prin fir special) Pâstorul Stocker Berlin, 19 Februarie 5 dim. Predicatorul Curţeiimperiale din Berlin, Stocker va fi congediat. DOUE REGINE D. I.CIuflea raportor dă explicaţiunile trebuincioase asupra adevăratei stări de lucruri a transacţiunel recomandând’o votului Senatului. D. Al. I.nhovari Ministru al Domenie-lor, arată că pr-iectul de lege în discuţie se află dispus deja de guvernul trecut care a încheiat transacţie şi e dator a insista asupra deslegârel acestei afaceri pentru lămurirea scriptelor Statului.D’altmintrerl transacţiunea încheiată de predecesorul săil este conforma precedentelor urmate la Domenii,pe care le crede înţelepte întru cât priveşte iertarea procentelor pentru a-sigurarea capitalului către Stat, căci va privi dobânzile mari ca un mijloc de coer-ciţiune şi le va ierta tutulor datornicilor când vor oferi capitalul datorit Statului. (Aplause). Lasă dar la aprecierea Senatului a vota or care din cele trei proecte, se crede însă dator ca ministru se declare că susţine proectu înfăţişat de guvernu trecut. Se pune fia vot legea Camerei care se primeşte de Senat. Şedinţa se ridică la 5 1/2 ore anuuţân-du-se cea viitoare pe mâine. CAMERA Şedinţa de la 7 Februarie 1889 Şedinţa se deşchide la orele 1 1/2 cu 114 deputaţi sub preşedenţiad-lul Cozadini. D. Gh. Bem. Theodorescu, dă citire sumarului care se aprobă. Se acordă un congediu d-lul Grădişteanu Const. de 10 zile pentru boală. Se dă citire unei petiţiunl a mal multor locuitori din Ilfov care cere să cumpere 30 pogoane rămase din vtnzarea în loturi a unei moşii a Statului. Printre alte petiţiunl se află una a mai multor comercianţi din Galaţi care cer ca taxa de licenţă să se Înlocuiască cu taxa pe decalitru. Dratlanu nu vino Astă-zl a expirat ziua în care patronul Iul Radu Mihal trebuia se se prezinte la Cameră spre a ’l fi mandatul valid, totuşi ’l se mal acordă un termen fâcându i-se o altă invitaţie, după propunerea a câtor-va deputaţi. D. Stanian jubilează şi constată că s’a acordat acest termen «omului providenţial» de unanimitatea Camerei. D. \ucsoreanu vorbeşte Eminentul deputat al Severinulul foarte vioifi cere cuvântul în mijlocul indiferenţei generale. D. preşedinte se vede forţat a suspenda şedinţa de oare ce conversaţiile particulare, acooereafi vocea oratorului; d. Nuc-şoreanu însă vorbea înainte aşa că d. Coz-zadini şi a reocupat locu. Oratoru întreabă pe biuroti de ce nu se publică mal curând procesele verbale ale şedinţelor, ci se ţin atât de mult, în cât ’şl perd caracterul de actualitate. (Aplause, ilaritate). Ş’apol nu se pot împărţi populaţiunel rurale. (Ilaritate.) | (D. Nucşoreanu mal adaogă că ştie că mulţi deputaţi ’şl iată discursurile acasă şi le repareazâ şi apoi când le publică în Monitor nu mal seamănă cu cele din Cameră. (Aplauze). Dumnealui a citit în Monitor discursuri ce nu le auzit în Cameră. (Aplause). In treacăt d-sa atinge cestia lucrărilor Camerei şi le adresează deputaţilor această verde dilemă: or lucraţi, or nu lucrăm. (Aplauze, ilaritate). Oratorul vorbeşte a-supra mal multor ceştii care nu sunt la ordinea zilei. Se vorbesc asupra mal multor puncte nefolositoare, la care , iad parte dd. Mor-ţun, etc. D. general Mânu depune un proiect de lege de credit, ş’apol cere de la Cameră să numească o comisie din toate grupurile Camerei căreia să ’l arate plano de apărare al ţerel ş’apol să se proceadă de a-cord cu Corpurile legiuitoare. (Aplauze). Pe vremea Iul Anghelescu-Brâtianu, se zicea «apărarea ţărel»|şi milioanele mlrafi în butoiul Danaidelor. Azi cere Ministru să vadă că această apărare e reală şi că de şi oare-care tăcere să cere asupra acestei afaceri, totuşi d-sa va arăta planul delegaţii a Camerei case vadă şi fortificaţiile şi poate relele care s’ar afla în administraţia războiului. La această cerere justă dd. Voinov şi Enescu din Ploeştl să recriazâ şi combat propunerea ministrului de războia. Totuşi ea e primită cu aproape unanimitatea Camerei. D. Paladi depune o propunere subscrisă de mal mulţi deputaţi prin care se D E P E S I BOULANGER (Prin fir special) Vizita la Pesta Pesta, 19 Februarie 6 dim. Se zice ca generalul Boulanger ar fi hotărât se viziteze în curând capitala Ungariei. COMUNISM, ANARHIE (Prin fir telegrafic) Desordinea lucratorilor Neopole, 18 Februarie. Aproape 200 de lucrători zidari s’au strâns. Ei arboraseră un drapel roşiii (Prin fir special) întrevedere Viena, 19 Februarie 12 noaptea. In curând regina Italiei şi a Spaniei se vor întâlni. Locul de întâlnire va fi St. Sebastian. CRIZA IN FRANCI A (Prin fir special) Chemarea d-Iui Freycinet Paris, 19 Febr. 12,25 ziua. Criza ministerială continuă în Franţa. Părerile ziarelor suni împărţite în privinţa formărei noului cabinet.Cele mai multe cred că preşedintele Repu-blicei, d. Carnot va chema mâine dimineaţă pe d. Freycinet sau pe d. Goblet. Mai probabil însă e că va fi adus d. Freycinet, care a declarat că aregata toată combinaţia ministerială. Se mai crede iarăşi într'o altă com- binaţiune ce ar avea de gând să facă preşedintele Repub/icel, anume d sa ar avea intenţia de a şi alcătui un minister extraparlamentar. Până acum totuşi nici unul din a-ceste proecte nu se pot da ca sigure. BOULANGER (Prin fir telegrafic.) O adesiune Paris, 19 Februarie 1 p. m. D. Mellot, deputatul departamentului Cher, a adresat o scrisoare generalului Boulanger, arâttndu-Ică se asociază la programa boulangistă. 2 .MILIARDE 1/2 (Prin fir telegr.) Const ructiuui navale Londra, 19 Februarie. După «Manchester courier» planul hotărât pentru apărarea naţională a En-glitereî ar cere o cheltuială de 2 miliarde 1/2 din care cea mai mare parte ar fi consacrata la coastrucţiunl navale. REFORMELE IN RUSIA (Prin fir telegrafic) Tariful \amal Londra, 19 Februarie. Se anunţă din Petersburg ziarului Daily-News că Rusia ar pregăti o revi-suire generală a tarifului săfi vamal, şi ar ridica drepturile privitoare la numeroase articole. RUSIA SI FRANŢA (Prin fir telegrafic) Londra, 19 Februarie. O telegramă din Berlin adresată ziarului «Standard», revine asupra trebuinţei de a supraveghia pe Rusia de când amiciţia Franciei şi a Rusiei s’a manifeatat într’un mod limpede. TURNUL EIFFEL (Prin fir telegrafic) Paris, 19 Februarie. Turnul Eifîel a sjuns pâDă la înălţimea de 281 metri. Aflăm cu multă plăcere că starea sănătăţii d-luî Const. Grădişteanu, preşedintele Camerei, s’a îmbunătăţit în mod foarte simţitor. * D. Dim. Popescu va depune mâine raportul seu asupra legii vînzăril moşielor Statului. IC D. Lasc&r Catargiu a fost pentru a doua oară, în zece zile, greu încercat. D-na Ghica, sora d-sale, bolnavă de cât-va timp, a încetat din viaţă. D. Catargiu pleacă-sgtă seară în Moldova, spre a fi *fă ~'la înmormântarea sorei d-sale. IC D. Lascar Catargiu se va întoarce Joi din lasî. n Mâine la ordinea zilei a Camerei, este interpelarea d-luî Lazăr Niculescu privitoare la o cedare de pământ mal multor locuitori din judeţul Putna, De asemenea la ordinea zilei pe mâine este alegerea comisiunel cerută de d. general Mânu, spre a cerceta şi lua cunoştinţă de starea în care se află apărarea ţăreî. IC Credem a şti că în urma unor noi descoperiri făcute în sarcina fostului prefect al poliţiei capitalei Moruzi, acesta va fi dat judecăţii împreună cu toţi acei care au devastat redacţiile ziarelor L’Independance Roumaine, România şi Epoca. D. Mitică Moruzi va fi dat judecăţii ca autor intelectual al atentatului de la 5 Septembrie. D-sa a fost citat pentru mâine la cabinetul d lui Pretorian. u I). Const. Dimitriu a fost numit director al pvefectuveî din Rîmni-cul-Sărat. IC Azi dimineaţă d. deputat Epu-reanu, întorcându-se din Bârlad a fost victima unui furt. j s’a furat nn geamantan care conţinea între altele şi doue acte de valoare. IC Din causa plecăreî d-luî Lascar Catargiu la laşi întrunirea provocată de d-sa şi care era să fie astă-seară, s’a amânat. IC Astă-zî la Cameră, cerându-so se so declare vacant colegiul I de Muscel ocupat de d. Ion C. Bră-tianu, d. Radu Stanian, care de sigur ştie misterele zeilor colectivişti, a cerut să nu se declare vacanţa. Aceasta negreşit lasă să se înţeleagă, că fostul prim-ministru va veni să-şi o.'upe locul în Parlament. MARELE CIRC SIDOLI STRADA POLITIEI No. 7 ASJ1SEARA LA ORELE 8 PRECIS în beneficiul d-rel Adella Drouin DE ÎNCHIRIAT Doue apari amonte compuse de câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gtu si apa situate în strada Silfidelor No. G liis. Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. G. FOIŢA ZIARULUDEPOCA» (100) WALTER SCOTF LOGODIŢI SAU CONETABILVLDE CHESTER XXXI (Urmare) Era cu spatele la menestrel, şi să pleca pe calul seu spre a da charta regala Iul Wilkin Flammock, care plecase un genunchifi spre a o primi cu tnai mult respect. Conetabilul fu silit chiar a să pleca aşa de tare în cât penajul seă a-tinse coama nobilului şeii cal. Atunci Vidai sări cu o repeziciune miraculoasă pe de asupra capetelor flamanzilor care împedecafi pe curioşi de a pătrunde în lăuntrul cercului, şi într’o clipă, rezemă genunchiul pe coapsa calului conetabilului, îl apucă cu mâna stingă de gulerul hainei şi ţi-nândud-se de victima sa, ca tigrul de prada pe care s’a aruncat, menestrelul scoase In acelaş timp un pumnar bine ascuţit, şi i’l înfipse dindâratul gâtului. Rana era de moarte ; nenorocitul cavaler căzu de pe cal fără a geme măcar, ca un taur In teatru sub ferul toreadorului ; ear omorltorul şefi, pe şea In locul lui şi ridicând In sus pum-narul şefi lnsîngerat, grăbi calul cu pitenil spre a’l face să plece prin mulţime. Să putea să scape, căci repeziciunea şi îndrăsneala ucigaşului par-că paralizase pe toţi cei care’l înconjuraţi; dar presenţa de spirit a lui Flammock nu’l părăsi. El apucă calu de frîfi, şi, ajutat de acel care n’aveafi nevoe de cât de o pildă, arestâ pe Vidai, ÎI legă mâ-nele şi strigă că trebue dus la regele En-ric. Această propunere făcută de Wilkin cu hotărâre, impuse tăcere la mii de glasuri care strigafi omor şi trădare; căci rasele deosebite, duşmane unele altora, din care era compusă mulţimea, să învinuiafi în parte de această faptă neomenoasă. Fluxul şi refluxul valurilor poporului ajunse să fie până le urmă un singur curent care să îndrepta spre castelul Paza-Dureroasă, şi nu rămase pe locul unde să petrecuse aceasta scenă tragică de cât câţî-va servitori aî mortului, care remaseră spre a transporta corpul stăpânului lor, cu toata solemnitatea durere!, din locul unde să dusese cu o pompa de triumf. Când Flammock, ajunse la castel, fu primit îndata cu prinsul seu şi câţi-va Inşi pe care’l alesese spre a depune ca martori al crimei. Dupe ce ceru o audienţă de la rege, ti să respunse că a-cesta poruncise să nu între nimeni de o cam dată în cabinet. Dar noutatea omorului conetabilului era aşa de ciudată, în cât căpitanul gărzilor să Insărcină de a să înfăţişa înaintea regelui spre a’l spune ..ceastă întâmplare, şi Enric porunci ca Flammock şi prisonierul să fie adus! îndată înaintea Iul. EI găsiră pe Enric stând pe fotoliul şefi, în dărătul căruia mal multe persoane stăteau în picioaie la oarecare distanţă, în partea cea mal întunecată a apartamentului. Când Flammock sosi, talia lui mare şi membrele lui puternice erafi în ciu- dată nepotrivire cu gălbeneala feţei lui, pricinuită de gărzi amestecaţi şi poate şi cu respectul ce’I Insufla suveranul şefi. Lângă el era prisonierul şefi, pe care situaţia In care să afla nu’l tulbura. Sîngele care ţîşnise din rana victimei sale îl mânjise braţele, vestmintele, şi mal ales fruntea şi batista care o încingea. Euric ÎI aruncă o privire aspră, pe care Vidai o susţinu nu numai fără teamă, dar şi cu semeţie. — Cunoaşte cine-va pe ticălosul ăsta ? întrebă regele. Nimeni nu răspunse îndată ; dar Fi-lip Guarine, eşind din grupul care era în fundul apartamentului, zise ne-hotărît; — De n’ar fi straniul costum ce poartă, par-că aş zice că e un menestrel din casa stăpânului mefi, numit Renault Vidai. — Te înşeli, Normandule, răspunse menestrelul. Numele ce ’ml luasem şi slujba înjositoare de faceam erafi numai un mijloc de a’mi ajunge la scop. Sunt Breton ; mă chiamă Cadwallon, Cadwalloa cel cu nouă cântece, primul bard al Iul Gwenwyn de la Powys-Land, şi răsbunătorul şefi. Pe când rostea aceste din urmă cuvinte, ochii sel întâlniră pe aceia al unui pelerin care era în fundul apartamentul, şi care, Înaintând câte puţin, venise atunci în dreptul lui. Ochii galezulul erau par-că să’I iase din orbite, şi el strigă cu un ton de girare amestecat de groază : — Morţii să arăt el dinaintea mo-narchilor ? Dacă eşti vifi, pe cine am ucis efi ? N'am ucis pe conetabil ? — Ba da, pe conetabil l'al omorît, răspunse regele; dar află că lui Randal de Lacy dădusem azi dimineaţă acest loc, în deplina credinţă ce aveam că credinciosul şi lealul nostru Hugues de Lacy murise Intr’uu uaufragifi.la în- www.dacoromanica.i toarcerea lui de la sfântul mormînt. Crima ta a scurtat numai cu câte-va ceasuri scurta mărire a lui Randal ; căci soarele, mâine la răsăritul şefi, l’ar fi văzut despoiat de onorurile şi bunurile sale. Prisonierul plecâ capul pe piept cu o desperare vădită. — Am gândit, zise el, că ’şl lepă-dase sdrenţele, şi că voise a să arăta în toată strălucirea lui. De rai-ar cădea din cap ochii care s’au înşelat ast-fel I — Voi căuta Galezule, ca ochii tel să nu se mal înşele 1 zise regele cu asprime ; căci înainte de a trece o oră, vor fi închişi pentru toate lucrurile lume! acesteia. — Maiestatea Voastră ’mî dă voe să pun câte-va întrebări acestui nenorocit ? — Da, răspunse regele, dupe ce’l voi întreba efi însuşi, de ce ’şl-a udat mâinele cu sîngele unul nobil normand ? — Pentru cft acela pe care am voit să’l lovesc, răspunse Cadwallon, al cărui ochi ţinteau cu cruzime când pe rege când pe conetabil, vărsase sîngele coborltoruluî a o mie de regi pe lângă care a! seu şi al teii, trufaşule conte de Anjou, sunt numai apa murdară a unei mlaştine asămânatâ cu acea a unei fântâni curate. Ochii lui Enric ameninţară pe în-drâsneţul bard ; dar el îşi înfrână mânia văzând privirea rugătoare a conetabilului. — Ce vrei să’l întrebi 7 zise regele credinciosului seu servitor. Fii scurt; căci minutele vieţel lui sunt numărate. — Cu voia d-tale, sire răspunse Hu-gues de Lacy, aş voi să’l întreb pentru ce a cruţai atâta timp, când era îd puterea lui o viaţă pe care voia s’o jertfească; de ce chiar a apurat’o de multe ori prefăcându-se credincios ? — Normandule, zise Cadwallon, voi răspunde întrebărel tale cu adevăr. A-veam de gând să’ţî ridic viaţa chiar în noaptea în care Intrai în slujba ta; iată, adause el, arătând pe Filip Guarine, cel care te & scapat. — Adevărat, zise De Lacy, îmi a-duc aminte oare-care împrejurări care păreafi a arăta un asemenea plan; dar de ce nu l’al îndeplinit când al avut prilej ? — Când acela care omorîse pe suveranul mefi, răspunse galezul, să făcu soldat al Iul D-zefi şi să duse In Palestina se lupte pentru el, nu mal puteam să mă răsbun. — îmi place respectul acesta într’un omorîtor galez, zise regele cu dispreţ. — Da, răspunse Cadwallon ; şi nu s’ar putea spuDe tot aşa de oare-care prinţi creştini care s’&fi folosit prea bine de lipsa unul rival plecat la cruciadă pentru a face prăzi şi cuceriri. — Pe sfânta cruce 1 strigă Enric, gata de a să lăsa In plata mâniei lui la auzul unei insulte îndreptată anume contra sa. Dar întrerupându-se de o dată, zise cu sîngele rece al dispreţului : — Duceţi pe ticălosul acesta la e-şafod. — Daţi-ml voa să’l pun o întrebare, sire, zise conetabilul, Renault Vidai, or-care ar fi numele tăfi, de la întoarcerea mea In ţara asta, ml-al făcut îndatoriri care nu se împac cu hotarîrea ce al luat de a mă omorî. Mi-ai ajutat să scap de naufragiu ; mi al arătat calea pazîndu-mă de or-ce prim-jdie prin toată ţara galejilor, unde ar fi fost destul ca să rosteşti numele mefi spre a mă da morţel. Nu mai eram atuocl un soldat a lui D zeii luptând pentru cruce. (Va urma) EPOCA — 8 FEBRUARIE COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA (societate anonima) la liege (belgia) NO. 3.-BIUROUL LA BUCURESTL. STRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE ' Pâ SI DE GAZ PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil. FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE MOTORI HYDRAULICI, STÂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI, ---GURI DE FOC-- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ SPĂBGETOB DE COKE, POMPE CV GUDRON încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite F E R M 0 Strada Lipscani, No. 2‘,i îumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi G u. x- s u l Bucureşti 7 Februarie 1889 Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 940 PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE LA EXPOSITIUNEÂ UNIVERSALA. LA BRUXELLES IN ANUL 1888 —c=5325£ 5555»— Comp. Vend. 1 5 0/C Renta amortisabila 97 1 4 97 3,4 I 5 0/0 Renta perpetua 97 1/2 98 l 8 0/0 Oblig, de Stat 99 12 m 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer ! i 7 0/0 Scris. func. rurale 103 104 1 2 j 5 0/0 Scris. funo. rurale 96 1/4 96 1 2 .3 7 0/0 Scris. func. urbane 1(4 104 1/2 3 o o/0 Scris func. urbane lo2 14 103 (, ■> 5 0ţ0 Scris. func. urbane 93 12 94 1 4 Urbano 5 0/0 laşi 82 82 1/2 § 5 0/o împrumutul comunal 86 1/2 87 1/4 Oblig. Caseipens. (leiiO dob.) 245 255 Împrumutul cu premie 50 60 Acţiuni bancei nation. 1000 1005 i 1 Acţiuni «Dacia-România* 249 255 » Naţionala 240 250 » Constructiuni 140 150 Argint contra aur 2 2 15 li Fiorini austriaci 2C9 210 Tendinţa fermă INVENTIUNE EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doctorului Borsodi pentru vindecarea slabiciunei bărbăteşti. Aparatul înlătură aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce bărbatului slăbit puterea perduta si ’1 face în zioa cea d’înteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel. 1‘reciurile: 1 11. 55, * 11. 40. 5 11. 30 ATELIER PENTRU APARATE ELECTR0-METAL1CE, PATENT DR. RORSODI VIEN, II NESTROYGASSE No. 6 Broşuri detaliate se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România . .. - - , , - T ni',. * -’t f y-.f *.n f T-l AJJLA4 ‘JUUU -JUBJM'JV". P„. ?. (LJ fii.» »tl farmacia CHR. ALESSANDRIU română P SINGURUL Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut oţ reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori ţi clienţi! ce; aii constatat foldse surprinditdră e GUDRONUL ALESSANDRIU care se Întrebuinţară cu succes contra durerel de piept, 5 twel provenita în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul, aatmu, catar al băşice! udului.—Lipsei de poftă de mân- ţ earc, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o j litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu ! mult succes la copil contra bblelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa charată safi lapte dulce 2—3 ori pe di. 2 lei fl. F.mplasture gudronat dls Panvi Eomme (Aleasandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 left ruloul. Pastile Gumose-Codsin-Tolu (Alessandriu).— Superioritatea acestor medicamente In maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminăril ce li s’att făcut s’aii aprobat de onor. consilia medical superior, 1 left 50 bani cutia. -A. "V X S | Preparaţiunea acestui vin, care pentru rame a devenit I un enlt e adesea denaturat de unit crfcgi cari găsesc de caviinţâ a debita alte preparaţiunl In locul acestui rin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cit flacdne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DE CHR. AHESSAMDRIU Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor ’! face a se îmbolnăvi ] uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest] vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tine- j relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întă-resce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţări!; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Preţul S5 lei. Capsule elastice ou ulei de Rlolnă (Aleasa, n-drlu) .—O dosă, cutia a 4 capsule 1 leii, a 6 capsule 1 leii şi 25 bani, a 8 capsule I leii şi 50 bani. Slnapismul Alessandriu, muştar în foi. — Acdstă preparaţiune esperimentatâ de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fund su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 leii 50 bani. Capsule oleo-balsamice-santaline (Alessandriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursore, sculament) la bărbaţi, 6e în stare pr6s-pătă, saft orl-cât de învechita, se vindeci prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinat^ ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce Însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei. B®" A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldrc roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra mandat postai în orl-ce localitate. DE VÎNDA&E LA PRINCIPALELE FARMACII DîN ŢERA. In localităţii* unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Rămână Sucuresoi fl centra mandat postai expediez in ori-ce localitate. e$| CALEA VICTORIE' 77, B1UJURESCI, (ClrMEUA ROŞIE) mr€£ccccc%>'; c^c€ca:ccc€cccccc€€c2% Acţiuni Banca Naţionala 980 000 a % Losuri serliestl cu primo 71 74 Losuri cu prime Emis. 1888 13 14% Eosuri crucea roşie Italiana 28 30 crucua roşie Austriaca cu prime crucea roşie Ungara cu prime 40 4\ 27 30 Losuri Dasilica Dumnau '8 20 „ Otomane cu prime lm. cu primo Buc. [îo lei] 48 58 55 60 Aur contra argint sau bilete 1 80 2 20 Florini Wal. Anstrluc 219 214 Mărci germane Ut 126 Bancnote francese 100 1C0% . Italiano 09 100 ,, Ruble hărlie UB. Cursul este sucoiit In aur 265 272 (HHM PLUS GHINDE FABR1QUE DU SVIONDE BIPLOMES B’HONNEUR A TOUTES LES VIAŢI! Dl mMo&M ivUenie m 50,000 kILOS PMJOIR SE TROUVE PARTOUT IU? 1/TV74DF Calea Victoriei No. 77 (a IJIî 1 Li' VllL tagiul I). — Mobile complecte pentru un cabinet elegant, făcute din-stejar sculptat, aproape nouă de tot: mobile pentru salon şi sală de mâncare; servicift de masă; bibliotecă, coprinzănd 450 volume: trăsuri etr SE CIUTA UN ASOCIAT S»ST»S exploatarea unei mori sistematice situată 5 Mm. de T. Severin. Doritorii se vor adresa la Magasinul Depositulul de făinuri al d-lul G. M. Giocazan dm T. Severin. EPILEPSIE Boala repututapân’jcum fara leac, EPILEPSIE, Precum şi toate Boalele nervoase suni vindecate de mine cu desăvârşire, după un procldeu nou tn cel mal scurt termen şi sub garanţie. A se indica etatea şi durata boaiel. Remediul modul întrebuinţării etc. sunt expediate, tn contra tri-miterel sumei de 25 franci de Chst. J. Seemann Berlin 139, Schccnhauser altă 139 MEDALIE DE ARGINT HÂRTIE OH!HIV BERBEIMNE Depositu. central tn farmaciile domnilor ALESSAXP1UU BUCUREŞTI şi I». I AZK.Wlj CRAIOVA In detail la toate farmaciile din tiara — UN LEU RULOUL- Cel mal eilcace remediu re se poate întrebuinţa contra , tutulor durerilor rpumatisniate precum: dm -reade mijloc \ şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dur -r si ir Uatiuni ale pieptului, Bevralgii «Ic. etc. Asemenea se mal poate Întrebuinţa cu succes la as uri, ţoale de renichi, contusmni, degeraturi, plăgi scro/uloase, răni, scnntilnri, ta aluri, buboac, bătătur i etc. etc. Fie-carui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata 1195 ■an HARNASACVIEHTE MILITARE Aduc la cunoştinţa numeroasei mele clientele, d-lor ollţerl precum şi -onor. Public ca am transferat MAGAZINUL SI ATELIERUL DE SELARIE Bucureşti. — Calea Victoriei Xo. 57 Cam avut în Iaşi, iif timp de 40 ani; cele mai mari recotnpeuse obţinute la mal multe «Puni. din ţara p ecuui şi diploma de onoare obţiuuta la Esposiţiunua internaţională ' uial bune dovezi ca pot concura cu lucrările efectuate in Ate- Ce Esposiţ' de la Voma 1873, surit cele Herul meu cu or-care fabricant din străinătate. Iml voi ua toate silinţele ca prin perfecta executare a lucrului su satisfac dorinţaouor. domni care mă vor onora cu comandele lor. Ca vechi ii industriaş şi In vederea reputaţiunei câştigată păna acum, contez foarte mult lu sprijinul tutulor. EIHJaKI» IIAYkt'k. Comenzi pentru districte frauco la ori ce gară din ţară. Se repară ori ce se atinge, de această aria. 1085 I I tO 1 FONDAT IN ANUL 1852 "1 Ci J c | — LA REWNITIL JIAGASPI o l > J 1 o H H F.BRUZESSI F ' a a u ■ h1 ■ ^ i ^ 55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI ^ i < i H— P 1 < Se găsesc specialităţi de vinuri Ci % H 1 3 a » j fine, asemenea si un mare depo- O C tr) *. 3