ANUL IY No. 9«5 A TREIA EDITIUNE Htta —— MARŢI 7 (19) FEBRUARIE 1889 N'JMERUL 15 BAM NUMERUL ABOXAMEXTELE NC*e LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'A-UNA ÎNAINTE In Baeare*tcl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In 8trelnetate: La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL {5 Ml NUMERUL AXEXCUjIULE OIN ROM A NI A SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI La Paris: Agrnee Havas. Place de la Bourse, t Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe p*g. 111, 2 lei linia. LA PARIS: se gasestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscu! din Bulevardul St. tier-luain, Tio. S4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA X». 3,—PlaU» Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢI UNEA Xo. 3.—I*iatz.a Episcopiei.—No. 3. DOUE POLITICE COLECTIVIŞTII DEPUTAT PRIN SOMAŢIE * INVIDIOŞII CRIZA IN FRANCIA “DOUE POLITICE Pe când politicienii nemulţumiţi caută să ţie pe loc lucrările parlamentului prin nesfârşite interpelări, guvernul realisează tn ţară uij, împrumut în cele mal strălucita condiţiunl. 'tPe când toţi paraponisiţii caută *8 coaliseze toate apetiturile în contra ministerului şi s8 exploateze nemulţumirea publică, guvernul preocupat de interese mal înalte să sileşte să îndrepteze relele regimului trecut şi prin măsurile şale chibzuite se stârpească aproape •. u desăvârşire agiul care ne costa |j»jte de milioane. ^ Pe când aspiraţiunile unora nu tirec peste meschinele combinaţiuni *jle culoarurl şi intrigele de culise, guvernul pune secuestru pe linia garată Lemberg-Cernăuţî şi reali- Eeazâ un beneficiu însemnat pentru ară prin convenţia încheiată cu c ompania străină, i Pe când o seamă de oameni nu visează de cât răsbunărl şi nu sunt preocupaţi de cât de nemulţumirea unor oameni lipsiţi de •lujbă, amicii guvernului preocupaţi de soarta a 4 milioane de locuitori rurali bS silesc, prin reformele ţărăneşti, se aducă liniştea şi înfrăţirea în câmpiele noastre şi să dea prosperitatea populaţia neî noastre rurale. Aceste distincţiunl indică distanţa ce există între cele două politice care s’au manifestat de cât-va timp în sânul parlamentului. Pe de o parte noi credem că programele electorale pe baza cărora ne-am ales corespund nevoilor ţării, şi că din realizarea lor trebue să facem preocuparea noas tră de căpetenie ; că grija de i vindeca rănile făcute ţării de regimul trecut, trebue să treacă înainte de dorinţa d’a urmări pe co lectiviştl, orl-cât de legitimă şi u-tilă ar fi această urmărire; că mal presus de patimele noastre, tre-buesc puse interesele ţării, care reclamă de la noi să punem ordine în finanţe, să redăm armatei prestigiul ce ÎI s’a răpit, să dăm o soluţiune cestiunel ţărăneşti, etc. In oposiţie cu această linie de purtare, să afirmă o altă politică, a cărei desiderate sunt în primul rând satisfacerea celor ce formează, după cuvântul d-lul Apos-toleanu, * clientela,, unul partid; curăţirea din funcţiuni a tutulor celor ce pot ii câtuşi de puţin bănuiţi că aii fost colectivişti, etc. Dacă aceste critice pot conţine o părticică de adevăr, putem a-firma însă că ele nu pot face baza unul program politic şi că o-pinia publică nu va da sprijinul eî unei politice care nu să inspiră de nevoele reale ale ţării şi de interesele superioare ale patriei. DEPESI TURBURARILE LA PESTA (Prin flr telegrafic) In Camera Budapesta, 16 Februarie. Camera Deputaţilor.—Diseuţiunea asupra esceselor comise de poliţie continuă. D. Polony zice că manifestaţia de mâine se va face într’o ordine perfectă, şi că d. Tisza ar fi răspunzător de brutalităţile la care ar putea se se dea poliţia. D. Busbach cere se se ia măsuri e-nergice. (Aclamaţiuni la dreapta). Ministrul de interne, d. D’Orczy, insistă asupra ruşinel care e de a turbura ast-fel ţara în faţa streinului. El promite că dacă va fi de trebuinţă, va lua măsuri mai aspre. (A-clamaţiunî). Camera ia act de răspunsul ministrului. Borna, 16 Februarie. Regele primind adresa Camerei a zis; «Guvernul meu tinde din toate puterile sale a menţine pacea, şi a înlesni soluţiunea Gestiunilor economice». LEGEA MILITARĂ (Prin fir telegrafic) Budapesta, 16 Februarie. Camera.—In faţa scrupulelor provocate de textul articolului 14 din legea militară, d. Tiszi propune o modificare a acestui text care spune curat că contingentul recruţilor va fi valabil pentru 10 ani. Propunerea va fi tipărită şi discutată Luni. MISIUNEA ACINOFF O DEMONSTRAŢIE MONSTRA (Prin fir special) Politia autoriza Budapesta, 16 Februarie 8 seara. Poliţia a autorizat pentru mâine o procesiune, cure se vesteşte că va avea nişte proporţii uriaşe. Ea va fx îndreptată în potriva cabinetului. Or-ganisutorii şi mai mulţi deputaţi din opoziţie au garantat menţinerea or-dinei. 10,000 oameni.—«Jos Ti^za!» -Atitudine a politiei.—Linişte. Budapes a, 17 Februarie. Manifestaţia oposiţiei s’a făcut într’o ordine perfectă. 70,000 de persoane au luat parte. S’au ţinut discursuri oposiţioniste în faţa cluburilor oposiţiei moderate şi a partidului independent. O procesiune impunătoare precedată de drapele a străbătut stradele cu strigătele «Trăiască Regele», «Jos Tis za I» Sositxd la cheiul Dunărei, în faţa palatului regal, mulţimea descope-rindu se şi mişcând drapelele stnga cu entusiasm «Trăiască Regele !» Manifestaţia a ţinut 2 ore, în urmă mulţimea s’a împrăştiat fără dificultăţi. Poliţia a avut o atitudine pasivă; ordinea a fost menţinută de studenţi şi deputaţi. Budapesta, 17 Februarie 9 seara. Liniştea e deplină. Nici o adunătură. Nici un incident. RUSIA SI BULGARIA (Prin fir special) Certele cazacilor Roma, 17 Februarie. Se anunţă din Aden Agenţiei Ştefani că cazacii din misiunea Acinoff cons truesc barace la Sagallo şi să ceartă a-desea cu locuitorii din împrejurimi. (Prin fir special) O dei>utatiune bulgara Moscova, 17 Februarie 6 dim. 0 deputăţie bulgara,trimisa generalului lgnatiefl de către d. Stambulof,a solicitat concursul generalului, ca să facă se iasă Bulgaria din impasul In care se găseşte cu privire la Rusia. E puţin probabil, că acest demers poate avea un resultat practic. Totuşi exista un curent in sferele Înalte, care tinde se faciliteze îmbunătăţirea raporturilor dintre Rusia şi Bulgaria. CONSPIRAŢIA IN SERBIA DEPUTAT PRIN SOMAŢIE ____ 9 E o vorbă, că poţi să-i ei omului cu da-a sila, dar să-i dai ba. Ei bine, colectiviştii au făcut marţi şi zicatoarea asta. In adevăr, din cea mai sigură sorginte afUm ca clubul liberal-naţio-nul a somat pe căpitanul lor Iancu Brâtianu să intre numai de cât în Cameră. Dacă această somaţie este adevărata, negreşit că ea nu poate fi concepută de cât cam în termenii următori : «Subsemnaţii colectivişti, de cea mai pură speţa, considerând că d. I. Bratianu este acela care ne a a-dus în halul în care fie găsim acuma, considerând că pe fie-care zi se descoperă câte o isprava de a ispravnicilor şi de a tuturor căpităniilor noastre ; considerând că o să ne pomenim când ne-o fi lumea mai draga ca ne porneşte buluc pe un deal apropiat cu acela n.l Filaretului ; considerând toate acestea, condamnăm pe numitul Ion Bratianu să intre de îndată în Cameră, pontru ca să audă cu urechile cum a mers pomina de noi ca de Popa-Tonsu, cum ne afurisesc până şi copiii din faşe şi cum ni se pregăteşte o dandana da-om ţir.e-o minte câte zile om a-vea. «La caz când numitul nu se va supune la acest ordin, va fi legat cobză, pus pe doi cai neînvăţaţi şi pornit cu ne-pusâ masă în dealul Mitropoliei.» Apoi asta nu se mai chiamă mandat de deputat, ci curat mandat de aducere 1 Bietul vizir blestemă cu lacrămi cât pumnul ceasu ’n care a fost ales în ţara guşaţilor. Ori cum însă, somaţia e nostimă, ea va trece la posteritate. reî, drepturile deputaţilor, voinţa alegătorilor, pentru că a indrăsnit parlamentul aproape tn unanimitatesătreaca In secţii In loc să stea şi să asculte o interpelare asupra alegere! unul primar dintr’o comună rurală. Aceştia întocmesc ceata oamenilor invidioşi, fără nici o valoare, fără nici o capacitate, fără Dici o cunoştinţă administrativă sau financiară, care voesc să tngenuncheze pe nişte bărbaţi înaintea cărora n'ar trebui se aibe nici curagiul de a trece. Pentru dănşil care n’au făcut nici o dată absolut nimic, nu există absolut nimic greii. NaO putere să ridice douăzeci de kilouri, şi când văd pe altul că ia ’n spinare un tun, ii se pare că nu e nimic; dar în fundul inimel el simt bine inferioritatea lor, şi tocmai din această pricina sufletul lor cel mic plesneşte de necaz. O lege pentru vânzarea bunurilor, o lege pentru tocmelile agricole, reducerea agiulul aproape la nimic, luarea In posesiune a liniei Lemberg Cerno-vitz şi prin urmare realisarea unui beneficiu de 700,000 lei, facerea unul împrumut In ţara acoperit de zece ori, sunt fapte politice care numără, care aii meritul lor, înaintea bărbaţilor de Stat, dar sunt fleacuri, sunt nimicuri pentru tagma invidioşilor. Un K. K. zis şi Dobrescu crapă de ciudă,căci ştie că el personal, fie chiar Ministru de Finance nu ar fi Tn atare să acopere măcar o dată unlmprumut de cinci lei, şi de acea Iţi răspunde cu o obraznică suficienţă : — E , şi ! parca cine ştie ce mare lucru ar fi, să faci un împrumut de 26 milioane. Aşae, totul e 3ă găseşti aceste milioane, restul e lucru foarte simplu. Aceşti oameni care nu sufla şi răsufla de cât invidie, Iţi amintesc anecdota lui Christof Columb, luat la refec de un zevzec care T tot spunea că n’a făcut un aşa mare lucru, descoperind America cu care se tot lauda. Christof Columb fără multă vorbă, luă un ou şi zise invidiosului: — Mă rog domnule, uite vezi oul acesta? Eşti d-ta în stare să’l faci să stea pe masă, drept, cu vârful In sus ? — Ba bine ca nu, răspunse el, şi luând oul In mână II suci şi răsuci de prisos In toate felurile. Columb atunci ciocni oul, II sparse coaja la un vărf şi’l aşeză drept pe masă. — EU Aşa cine nu ştie, zise zevzecul. Aşa e lesne 1 — De, respunse Columb, tot aşa de lesne era şi America de descoperit. Greutatea a fost Insă să o descoperi. COLECTIVIŞTII CRIZA INERANCIA Coaliţia în potriva cabinetului Floquet. — Oportuniştii acuzaţi de traeare. — Opinia presei. — Viitorul cabinet. — D. Meline însărcinat cu formarea.—Con vorbiri.— Diferite combinaţii. Coalitiza Paris i 6 Februarie. cabinetului in potriva Floquet (Prin fir special) Radicalii al revoluţionarii Belgrad, 17 Fenruarie 8 dim. Guvernul Sârb ar fi descoperit o conspiraţie organisată de radicali şi de emigraţii revoluţionari. Negocierile cu radicalii în vederea formărei unui cabinet, s’au rupt. S’a prins la T. Severin nişte arme, pe care agitatorii sârbi voiafi sâ le introducă în ţară. Sgornotul unui atentat, care s’ar fi întâmplat în potriva regelui în ultima i călătorie la Niş, e cu toate a-cestea lipsit de or ce tcmeiă. TURBURARiLE DE LA ROMA ((Prin fir telegr.) .Moţiunea de încredere.—Cuvintele Regelui Roma, 16 Februarie. (Camera depuUţuoi). D. Crispi declara că accepta următoarea ordine de zi; «Camera luând învedera declaraţiunea d-lui Crispi, are încredere că ministrul va şti se o-croteascâ într’un mod energic ordinea publică menţinând într’un mod integral libertăţile constituţionale.» Camera aprobă cu 247 voturi contra 115 această ordine de zi de încredere. INVIDIOŞII Acel ce urmăresc cu oare care interes luptele oratorice din parlament, au băgat negreşit de seamă că adevăraţii duşmani neîmpăcaţi al guvernului, nu sunt In realitate bărbaţii cu un trecut politic, nu sunt fruntaşii partidelor, ci căţeluşii cei mici, fără nici o valoare, fără nici o trecere, dar care profită de presenţa lor In Cameră spre a face mereu sgomot, spre a lătra In permanenţă, ca să dovedească ca şi pe dânşii i-a înzestrat natura cu un glas ascuţit Un Cogălniceanu, un Lascar Catar-giu spre txemp u, aQ să ceară cuvân tul, odată, de două, de zece ori, spre a vorbi asupra unor fapte de un interes general, spre a cere lămuriri guvernului, şi chi r dioâ exista In gândul lor dorinţa sâ rfstoarue un minister, el propun o moţiune de blam fără multe întorsături. E* se luptă pe fată. Cănd o interpelare a lor e pusă ordinea zi ei, ei primesc fără sgomot şi fără supărare amânarea, peste o săptămâna chiar, căci ştiu sâ u>te că fac oposiţie, de câte-on o cestiune de un interes general le porunceşte să lase în planul al doilea luptele de partide. Observaţi insa ceata căţeluşilor care fac sgomot asurzitor, care cer de zece ori Intr’o zi cuvântul In cestiune de regulament, daca ludrâsneşte presi-dentul să nu pue la ordinea zilei interpelarea lor bsupra unor curate fleacur Observaţi cum ţipă ore Întregi, cum se plâng că s’a violat Constituia, că s’a violat legea, regulamentul Came A fost un moment, când colectiviştii au jubilat, când au crezut că nelegiuirile săvârşite vreme de doui-spre-zece ani sunt menite se rămână vecinie nepedepsite. întemeiaţi pe faptul că majoritatea nu vroia se voteze moţi unea domnului N. Blaramberg, ei ’şi au închipuit că aceasta înseamnă absolve-rea colectivitâţei, închiderea disou-ţiei asupra celor mal infame neomenii ce un guvern a putut sevârşi vre o dată. De aci limbagiul insolent al presei colectiviste, de aci sfidarea a-runcatâ tuturor oamenilor cinstiţi, de aci neruşinarea cea mai mare faţă cu propria-le conştiinţă. Dar s’au înşelat; de abia scoseseră ca melcul «coarne boereşti,» când pe biuroul adunărei deputaţilor se arătă o nouă moţiune, de astă dată pornită din iniţiativa majorităţei. Ce credeţi însă, ca fac colectiviştii faţă cu noua situaţie ce li se pregăteşte ? Gândiţi că se arată pocăiţi ori măcar că cearcă se fie mai modeşti 1 De locl Ga se ’şi ascundă teama legitimă ce ’i a cuprins, ei se arată tot atât de obraznici şi de nepăsători ca şi mai ’nsinte. Vom vedea, dacă înaintea justiţiei vor avea tot aerul acesta, ori dacă nu ’şi vor muia aroganţa. Un lucru însă ’i sperie grozav: este că vor fi judecaţi c-i tâlharii ordinari, pentru delicte ordinare, şi le pare rău că n’au semnat cererea d-lui Blaramberg, cererea care mai dedea osândei lor un lustru politic. Apoi miniştrii colectivişti n’î^u păcătuit numai ca oameni politici, ei au săvârşit hoţii de rînd şi prin urmare s’au făcut pasibili de pedepse corecţionale. Noi îi sfătuim un singur lucru ; să ’şţ pună în cap sacul cu cenuşa şi se nu ’şî mai arate faţa în b.ma. Obrăznicia lor nu mai poate speria azi pe nimeni, Resturnarea ministerului Floquet prin votul împotriva revizuire! s’a produs prin unirea a 165 reacţionari, 15 boulangiştl şi 127 oportunişti. Ziarele radicale aduc Preşedintelui Republice! mustrări aspre şi zic c& terenul s’a limpezit: ră-măind asupra Preşedintelui se ştie, ce fel de persoane urmează să aleagă pentru mânţinerea Republice!. Oportuniştii acuzaţi *1 I eo oj-iod aSncpc os as ojjpnf ujţuo,} — j 1 8 SILVICULTURA Deschiderea conferinţelor societăţel Progresul Silnic pentru anul corent, a fost cu deosebire solemnă prin asistenţa distinsă a notabilităţilor noastre ştiinţifice şi politice, la care s’a împărtăşit cu un viu interes şi d-nu Alex. Lahovari ministru Domenielor. Preşedintele acestei societăţi d-nu Ion Kalin-deru neobosit Intru răspândirea luminel pentru propăşirea economiei naţionale, a ţinut cu această ocasiune următorul insemnat discurs: D le ministru, Domnilor, Sunt fericit că am azi onoarea se presi-dez la deschiderea conferinţelor silvice care vor urma în fie-care săptămână, ca dovadă irecusabilâa activitâţel membrilor societâţeî «Progresul Silvic» şi care putem spune că vor contribui puternic la desvol-tarea principielor ştiinţei forestiere şi la arătarea importanţei pe care o aQ pădurile în or-ce ţară dar mal cu seamă în ţara noastră. In privinţa pădurilor România n’are a se plânge de partea ce ’I s’a făcut. Dotată de un sol de aluviune, ea e prin urmare eminamente propria la produeţiunea tu-tulor cerealelor europene, legumelor, vie-lor, pomilor; ea a primit asemenea de la natură păduri tot atât de remarcabile prin varietatea şi calitatea esenţelor cât şi jprin întinderea şi liberala lor împărţire peste toată ţara. Această bine-facere a proniei nu trebue să ne lase indiferenţi, reci. Dacă ea a făcut din noi o ţară privilegiată în multe privinţl, ar fi din parte-ne o vădită ingratitudine dacă de ne am arăta nedemni de bine-facerile primite, abosând de pădurile noastre. Abus ar fi dacă am lăsa această nepreţuita avuţie fără îngrijire dacă am dao jafului şi ruinei prin lipsa de cultură, de măsuri protectoare ale frumuseţel, ale înflorire!, ale sânâtăţei el, dacă mă pot ast-fel exprima. Se nu lăsăm iarăşi pădurile expuse lăcomiei ori şi cui, care nu’şl dă socoteala câ proprietatea forestieră este tot atât de dreapta, de sfântă ca orl-care alta şi câ ea este chiar de un folos universal prin nenumăratele întrebuinţări pe care le are lemnul în industria omenească şi prin rolul covîrşitor pe care ’l joacă pădurile în regimul apelor unei ţări. Studiul poate se ne mal arate şi alte influenţe folositoare ale pădurilor. Aşa în numărul trecut al organului nostru adică «Revista Pădurilor» era reprodus un articol din care reese câ în Algeria pădurea poate se fie un aliat pentru om în lupta sa cu lăcustele de care suferim şi noi, în Dobrogea mal cu seamă. Arătând apoi însemnătatea pădurelor pentru o ţară a căror valoare e mult mal nesecabilă de cât chiar minele argentifere, face s& reiasă de câtă trebuinţa este cultivarea şi ocrotirea acestei averi naţionale ce ’şl propune societatea Progresul Silvic represintatâ prin Revista Pădurelor, d. Kalinderu sfârşeşte admirabilul sGu cuvint în chipul următor:- [^Concordie, înfrăţire mă cred dator a vă cere în interesul societâţeî silvice. Mă veţi scuza domnilor dacă în această alocuţiune am căzut în ispita de a repeta aceste adevăruri cunoscute; dar morala este şi ea un lucru apucat de bătrâni şi lotuşi omenirea de pe urma el trâeşte şi ar peri dacă ar nesocoti-o. Trebue să credem câmult timp va mal rămâne adevăratădevisacâ unirea face forţa, concordia parvae res crescunt, discordia maximae dilabuntur, adică: concordia face să prospere cele mal mici lucruri, discordia abate pe cele mal superbe. Da, tot sedesvoltâ, se măreşte prin concordie, această salutară aspiraţie pe care am incarnat-o aşa zicând în musăul silvic al societâţeî noastre, pe care comitetul el central a decis să’l înfiinţeze ca un monument destinat a ne afirma la diferilele ex-posiţiunl care vor avea loc fie în ţară, fie în străinătate. www.dacoromanica.ro Acest muzăfi este consfinţirea, botezul societâţeî. Tot începutul este greQ, dar n’avem de ce ne plânge,|am început destul de bine cu toate obstacolele ce ni s’afi ivit în cale, obstacole datorite amorului propriu răfl înţeles al unora. Ori ce s’ar întâmpla să mergem înainte, mal cu seamă când am obţinut nişte auguste încurajări. Voia se vorbesc de Regele nostru, care se interesează părinteşte la tot ce poate contribui la prosperitatea şi la gloria naţiu-nel. Cred că pot fără indiscreţiune vinovată, să vă daa speranţa, că ne având societatea un local propria, Majestatea Sa va permite să aşezăm scaunul social în Casa Ad-ţie! Domeniului Coroanei, ca semn vădit a viului interes pe care M. S. bine-voeşte a’l avea pentru societatea şi organul el : Reaista Pădurilor. Nu ma! puţin datori suntem să aducem mulţumirele noastre recunoscătoare domnului ministru al domenielor, care ne face plăcuta onoare a asista la deschiderea conferinţelor noastre, dându-ne ast-fel o probă mal mulfide bine-voitorul seO interes, de care nea dai deja un semn preţios punân-du-ne această sală la disposiţiunea conferenţiarilor noştri, pe lângă alte dovezi anterioare de sprijin, pe care le avem de la acest onorat minister. Sfârşind această mică cuvîntare pentru care vă cer indulgenţa d-v., vă rog se’ml permiteţi domnilor şi colegi din comitetul centra], fiind câ ocasiunea mi se presintă pentru prima dată, se vă exprim gratitudinea mea pentru distinsa onoare care mi aţi făcut-o numindu-mă”preşedintele d-v, activ. Această onoare nu o datoresc câtuşi de puţin cunoştinţelor mele de silvicultură, care sunt nule ; dacă aţi binevoit a’ml conferi această măgulitoare dis-tincţinecând erau atâtea alte persoane cu competinţă în silvicultură şi care puteab să vă fie de mult mal mare jfolos, este câ aţi voit, îmi permit a o crede, a recompensa tn mine omul care n’a încetat a a-vea un adânc interes pentru tot ce priveşte averea Statului, şi a onora într’lnsul amorul pasionat al pădurilor şi al cârnpie-lor noastre, caree cel mal mare al meu merit, şi în numele căruia veţi bine-voi a’ml da voie se sfârşesc spunând cu poetul Vir-giliu : Rura ego amo silvas que inglorius. Iml placcâmpiele, pădurile, fără a alerga după altă iglorie. INFORMA TIDNI Azi începe, în Cameră, discu-ţiunea legii ţuicei. Astă seară se va ţine o întrunire a mai multor deputaţi la d. Gheorghe Vernescu,ministru al justiţiei. Principele Dem. Gr. Ghika a a-nunţat Sâmbătă fuuncţionarilor E-forieî Spitalelor că îşi va da azi Luni demisia din postul de efor. D-sa a motivat această hotărâre, pe faptul că vroeşte se se retragă cu desăvârşire în viaţă privată pentru a se odihni. Se fac mari insistenţe pe lângă d. Nicolae Blaramberg ca se se împace cu d. Nicolae Fleva cu care se află actualmente în ceartă. D. Dem. Olănescu a fost numit Ministru plenipotenţiar la Athena, în locul d-lui Emil Ghika transferat în aceiaşi calitate la St.-Pe-tersburg, iar d. Al. Em. Lahovari e numit secretar general al Mi-nisteriuluî afacerilor străine. Sâmbătă seara a fost prânzul la palat pe care l’arn anunţat acum câte-va zile.—Au luat parte la a-cest prânz, vre-o 50 de deputaţi şi senatori,din toate nuanţele politice din parlamentul ţârei. La sfârşitul prânzului Regele şi Regina s’aii întreţinut cu toţi asistenţii. Dintre miniştri a asistat d. Theodor Ro-setti. Prânzul a durat de la orele 7 şi jumătate pâne la 10 ore. Alaltă-erî vre-o 20 de avocaţi din baroul capitalei, aflaţi în Camera tribunalului unde se strâng de obiceiu avocaţi, aii fost spectatori unui împăcăciunî frăţeşti între d. Nicolae Fleva şi colectivistul Vlădescu, fost deputat, fost consilier comunal sub regimul trecut. Să ştie că d. Vlădescu a calificat pe d. Nicolae Fleva cu epitetele cele mai colectiviste, atunci când d-sa era Primarul capitalei. încet, încet precum se vedea d. Nicolae Fleva se întoarce la matca lui. Motivul care l’a invocat d. P. T. Grigorescu, hberaiul puritan al Ploeştuluî, pentru a se abţine de la votul dăreî tn judecată a guvernului colectivist, este următorul : D-sa răspundea acelora care ’l povăţuiaii se voteze propunerea d-lui d. Blaramberg: „Cum vreţi se votez pentru propunere, dacă eu sunt acela cu milionul lux Brătianu Se ştie că d. Grigorescu a fost unul din iniţiatori organizărei sub-scripţiunei pentru milionul fostului vizir. CRONICA JUDICIARA RUFE MURDARE Rufele murdare s’or fi spâlînd în familie, de cât se cere pentru asta o condiţie: să’ţl plăteşti spălătoreasă... Altfel bietele rufe ajung pe la tribunale. Adevărul acesta e totuşi controversat şi Cocoana Lina din Mahalaoa Spătarului s’a însărcinat să ne dovedească numai de cât, că poţi să nu plăteşti spălătoreasă fără nici o grije. S’a ’nşelatînsă amarnic. Dovadă este următoarea scenă ce se petrece înaintea tribunalului corectional: Spălătoreasă. — Al să’mi dai doi lei de parale... Eă am muncit, cu apă de la mine, cu săpunu de la mine, cu toate alea de la mine... Coana Lina.—AI hârtie la mână? Spălătoreasă. — Ce hârtie ?.. Numai eu ştiu, săraca de mine cum muncesc.. Apa mă fine sumedenii de bani, sacagii spune că la vad e anevos de scos, că-I gârla îngheţată... Preşedintele. — Asta nu priveşte pe Tribunal. Suntefi aduse pentru faptul de cearta urmată de lovituri... Spălătoreasă. — Tocmai aşa. Dumneaei eşa de la... comoditate. Coana Lina. — Dar ce, aveai poftă se rămîn acolo? Trebuia se es. Ce n’am drept se es de la... retiradă?.. Spălătoreasă. — Da al ştiut să-mi a-runci în cap fâraşu cu gunoiil 1 ’MI aă tăvălit bunătate de tistimel nou. noufi.. Atunci îl pusesem... Preşedintele. — (Către pîrltă). Ce al de zis? Coana Lina. — Par’că eu am vrut să i’l arunc în cap?.. Vream să’l daii în drum!.. Preşedintele. — Cum în drum ? Dum-neata’te duci la comoditate cu fâraşu de gunoiuL. Spălătoreasă. — Foarte bine. Şi leii ies în poiană şi d. judecător şi toată lumea dar nu cu făraşul.! Coana Lina. — Da nu ’fi a fost ruşine să mă iei de păr? Ce, leii sunt tot o apă cu tine, or am păscut boi! împreună.... Răposatu dumnealui a fost gogea-mite comandiru dă gardiştii.. Spălătoreasă.— Deci.. Am mal văzut eu boerî încinşi cu funie de tel!... Par’câ numai dumneata eşti om şi al-1-alfi sunt Turci!.. Preşedintele.—Acuma v’aţl agătat de Turci i Veniţi la faptul de bătae 1.. Coana Lina. — ’Ml a muşcat ea degit I. Spălătoreasă. — M’a lovit în şale !.. — Se ascultă In sferşit martorii, cari inculpă de coana Lina. ♦ * Tribunalul, după o scurta deliberare, osîndeşte pe Coana Lina la 30 de lei amendă şi 20 despăgubiri. Coudamnata coboară scările aruneînd spălătoresei nişte priviri capabile de-a baga în draci un escaoron întreg de jandarmi. Dosar. BOBaBEaaapgoB  3‘ EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 6 Februarie / 889 Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşedinta d-lul general Fiorescu. 93 Senatori faţă. D. N. Fleva cere ministerului Domenielor a i se comunica dosarul arendărel moşiei Bâdâlonu. D. P. Gradisteanu, introduce în Senat mal multe petiţiunla le unor comune din Gorjiu privitoare la impozitul asupra tuicel. La ordinea zilei motiunele asupra inter-pelarei d-lui Fleva. Mal întîia e moţiunea d-lul Ianov de trecere pur şi simplu la ordinea zilei. D. Gh. Mâr/.escu citeşte o moţiune a minorităţei, prin care invită pe guvern a reveni asupra concesiunilor acordate fa-bricei Goetz de fostul ministru al Domenielor d. Carp, ca contrarie lege!. Păşind ia desvoltarea ordinel de zi ce propune, d. Mârzescu arată câ, nu voeşte a vorbi de integritatea privată a omului pe care o recunoaşte bucuros d-lul Al. Marghiloman, ci de actele ministrului, care poate fi Împăcat în conştiinţa sa de om, dar a le cărui acte ministeriale nu se împacă cu legea. In aceasta ordine de idei, oratoru se sileşte a demonstra incorectitudinea miniştrilor Ghermani şi Marghiloman şi crede câ e dovedit într’un chip incontestabil că erab interesaţi în casa Goetz, cel d’lntâia fiind membru în consiliul de administraţie şi cel d’al doilea având pe părintele seQ de preşedinte al consiliului aceleaşi societăţi, dupâ cum resultă din actele oficiale ce produce. Mal departe oratorul voeşte a demonstra cu o analisă juridică absolută ilegalitatea scutirilor acordate societâţeî Goetz şi crede câ este o cestie de înaltă moralitate publică a se reveni asupra acestei măsuri ilegale. Cât priveşte apelul adresat conservatorilor a se feri de meşteşugirile opoziţiei, oratorul crede că dacă actualul ministru al domenielor, d. Al. Lfthovari, care era atât de frumos în opoziţie şi e atât de slut de când e ministru, dintr’un siraţimtnt de cavalerism a crezut câ trebue s6 apere pe colegii sel de azi, majoritatea nu o poate face pentru câ ar adeveri doctrina d-lul Carp că nu sunt vinovate guvernele de călcările de lege cimajorităţile şi ma- EPOCA — 7 FEBRUARIE 3 joritatea conservatoare de azi după o luptă de 12 ani contra nelegiuirilor, nu ’şl va inaugura lucrările cu o calcare de lege. D. Al. Marghiloman ,Ministru al Lu-cărilor Publice, rectifică mal multe date inesacte produse de oratori şi afirmă din nod, că d. Ghermani nu are nici o acţiune a societăţel Goetz cum se poate dovedi din registrele societătel. D. Fleva, nu este esact I D. Marghiloman, este regretabil, că d. Fleva afirmă lucruri pe care nu le poatejcon-firma, căci dacă, ca reprezentant al unor acţionari a fost o dată tn consiliul de administraţie pentru care trebuia să se depue ca garanţie un număr de acţiuni, nu va să zică că era acţionar. De asemenea nu este esactâ arătarea d-lul Mârzescu, că era membru tn consiliul de administraţie, d. Ghermani fiind ministru,întru cât prin Însuşi actul produs de d. Mârzescu se dovedeşte că d. Ghermani fiind ales anul trecut ’şl a dat demisia din nod. D. Th. Rosetti prim-ministru declară că autorul intelectual al jurnalului consiliului de Miniştrii ce se judecă tn Senat, nu e nici d. Carp, nicld. Ghermani or Marghiloman, ci singurul preşedinte al consiliului. Aşa dar fără a reveni la discuţia generală ’şl ia voia a susţine perfecta legalitate a măsurel luate ce demonstra cu legea incurajârel industriei şi legea tarifului autonom, text pe care ’l ad produs ine-sact tn discutiune atât interpeiantul cât şi propunătorul motiunel motivate. Oratorul dovedind legalitatea scutirel acordate, arată tn fapt de ce importantă era pentru Galaţii, atât denepâstuit, existenta Fabricel Gcetz ce face un dever de a-proape 15 milioane de franci şi care ameninţa să ’şl închidă operaţiunile şi să se strămute tn Rusia ne mal putând exista fără o tncuragiare, fată de zdrobitoarele taxe de import pentru lemnăria brută de care avea trebuinţă pentru fabricatele sale. Ast-fel, era de datoria guvernului d’a căuta să ajute la înlăturarea răului ce a-meninta traficul nostru comercial, printr’o înţeleaptă aplicatiune a legel. Venind la legiunea de Înaltă moralitate dată de d. Mârzescu, primulaministru constată, că cel mal mare chip de a perturba simţul de moralitate publică, este când se intervertesc actele spre a li se da o falşă aparentă de ilegalitate. Este deja o imensă imoralitate faptul d-lul Mârzescu, de a da lectiunl de înaltă moralitate membrilor guvernului. (Aplause Prinţul Gr. Sturdza arată câ concesiunea GcBtz este o verigă din lanţul internaţional, de tnlăntueşte interesele economice ale tărel tn folosul unor puteri străine. Apoi, tariful autonom fiind instrumentul ce războiul vamal al nostru, pentru obţinerea unor conditiunl de schimb mal favorabile produselor noastre cu acele puteri îndărătnice şi asupritoare, nu’şl ar putea atinge acest scop, dacă e evitat prin scutiri lăturalnice acordate produselor a-celor puteri. Crede, câ s’a călcat legea prin scutirile acordate casei Goetz şi aceasta în defavorul comerţului general al ţârei. Polemizând cu d. Carp, oratoru spune, că ministrul de externe a comis o mare greşalâ făcându-se ministru şi că, clacă în-tr’adevăr voia să fie un consilier salutar al Coroanei, trebuia să ’I arăte, că n u se cade a se da puterea junimiştilor ce nu sunt de cât o societate literară, iar nici de cum un partid politic. Terminând oratoru, cere d-lul Carp, a se pune alături cu aceia care vor a stabili un adevărat regim parlamentar şi constituţional tn acaastă tară, Se cere închiderea discutiunel şi se închide. D. Ianov, ’şl desvoltă moţiunea de trecere pur şi simplu la ordinea zilei, şi insistă asupra desevârşitel netemeinicii a motiunel motivate, fată de explicatiunile şi dovezile aduse de guvern. D. P. Gradisteanu, propunând un a-mendament la moţiunea d-lul Ianov are cuvântu spre a o justifica, dar |retntra în discutiunea generală a motiunel d-lul Mârzescu silindu-se a dovedi ilegalitate măsurel luată de guvern. Se pune la vot cu bile şi apel nominal moţiunea d-lul Ianov în următoarea cuprindere : Senatul, ascultând interpelarea d-lui Fle-ve si remâind multamit de explicatiele date de guvern,\trece la ordinea zilei. ţ Această moţiune este admisă cu 65bile albe, contra 30 negre. D. IV. Fleva în cestie personală, relevând zisele d-lul Al. Lahovari ministru Domenielor în potrivă’I regretă aserţiunile neîntemeiate în privinţa mal cu sea- mă a vânzârel porumbului de semântă. ce a făcut statului sub guvernu trecut. Fapt asupra căruia se explică cu amănunte. D. Al. Lahovari Ministru al Domenielor, arată că d. Fleva, casă’şl rezbune ’I impută din nou cumpărătoarea moşiei Adîncata făcută sub ministerul d lui Ion Brătianu pe un preţ considerabil costîn-du’l 600 franci hectaru 1 Crede, câ nici are trebuinţă a insista asupra ridicululul acestei imputări. Nu este deajunsînsă, a arunca o calomnie asupra cul-va spre a se apăra de o acuzaţie, pe câtă vreme când a vîn-dut porumbu era deputat influent p’a-tuncl şi arendaş al statului. (Aplause) Oratorul declară, că cu toate acestea n’a voit să insiste asupra afacerel vân-zărel porumbului de d. Fleva cu 95 lei chila Statului... Apoi, ar fi destul de trist daca ţara n’ar putea să judece cinstea unul Al. Lahovari fată de a. N. Fleva cu care se afla, pe arena activităţel publice de 25 ani (aplause). D’altminterl, n’a voit să atingă ps d-nu Fleva prin aceasta, căci d-sa nu se vinde şi d'ar fi să se vânzâ apoi ar face-o pe sumă mult mal însemnată (aplause). Şedinţa se ridică la 5 ore anuntîndu-se cea viitoare pe mâine. CAMERA Şedinţa de la 6 Februarie 1889 La ora 1 1/2 şedinţa se deşchide sub preşedentiad-luî Cozadini cu 110 deputat!. Se votează indigenatul d-lul Schnapek, remas nul de Sâmbătă, cu 67 bile. D. Preşedinte ia măsura ca deputaţi ce vor veni peste o oră şi jumătate să nu se mal treacă în apelul nominal. Această ho-tărîre ridică oare-care furtuni. D. Nico-rescu făcându-se ecou acestor mici nemulţumiri, cere de la d. preşedinte se prelungească termenu până la 2 ore. D. Stanian printr’o serie de «mime» are aeru a arăta că nu se poate nici odată scula de la masă înainte de orele 2. Totuşi nu se ia nici o decizie. Dupe diverse schimbări de cuvinte a-supra ordinel zili, d. d-r Anastasescu depune un proect de lege asupra cărui se admite urgenta relativ la cererea institutului de hirurgie al d-rulul Asaki In sfârşit d. Morţun îşi desvoltă a sa interpelare, relativă la ingerinţele prefectului de Roman. Onorabilu declară că îşi împarte interpelarea în trei taxide : a) ingerinţe electorale , b) arestare ilegală, c) violarea dreptului de întrunire. D-sa vine în spri-jinu argumentări sale cu un jurnal indecent pe care îl scoate în Roman. Ast-fel cum îşi susţine interpelarea a ţinut foarte mult se-Ijustifice numele de «caraghioază» aşa cum am calificat’o la început. D-sa sfârşeşte tn mijlocul indiferenţei generale strigând că s’a violat constituţia. D. Vernescu, ’1 respunde că această plângere n’are raţiune, nu s’a violat nici un drept, ş’apol chiar d-lor nu s’afi plâns de un fapt positiv. S’a oprit o turburare pe uliţă a ţăranilor, când într’o zi de târg fiind mulţi în Roman, afi căutat socialişti se facă turburărl. D. ministru adaogă că pe cât timp s’or ţine în limitele legi şi a dreptului de propagandă, nu se va atinge de el, la din contra vor fi urmăriţi energic (aplause). Se cere închiderea discuţiei. D. Mortun devine «îndrăsneţ» şi d. preşedinte îl chiamă la cuviinţă şi la o întrebuinţare de cuvinte mal urbane. Inter-pelatoru uitase că e în parlament... Discuţia se închide şi d. Morţun remâne cu mal multe neadevăruri spuse. D. Dobrescu-PIoesti, interpelează pe d. ministru al instrucţiei asupra modulul cum înţelege d-sa a aplica legea instrucţiune!, precum şi alte legi şi regulamente atingătoare de administraţiunea învăţământului. D-nu Pake-Protopopeseu, depune o propunere pentru prelungirea unei linii de drum de fier până la obor, în interesu comerţului. Se admite urgenta. Se votează un credit de 200,000 lei pentru prima de export. Se anulează mal multe credite In sumă de 200,000 lei. » Legea impositulu’l asupra spirtoaselor. D. Gr. Constantinescu, raportor, dă citire raportului făcut în comitetul delegaţilor, relativ la modificarea unor dis-posiţil din legea băuturilor spirtoase. S’ar putea zice că Ploeşti e în mare vază pe ziua de azi. D. Paîarlaffeanu Radu, vorbeşte cu competinţă în această materie arătând că fosta lege omorâse acest fel de produc-ţiune în tara noastră, d-sa n’o găseşte nici pe aceasta fără defect, şi face mal multe teorii asupra amestecături ţuici cu spirtul, liquide pe care experimentatoru neavându-le sub mână nu convinge pe auditor. D-sa scapă diverse frase strălucite : «Industria spirtoaselor a fost silita se înceteze nu de buna voe ci de sila, de nevoe». D-sa este în genere nemulţumit de taxa asupra spiritului...» Ea pariez că dacă s’ar pune o taxă oare care asupra spiritului d-lul Pătărlâgeanu nu s’ar încasa nici cinci parale. D. Frnest Sturza se pronunţa contra proectulul de oare-ce acordă o mare favoare ţuici şi o retragere spirtului, prin suprimarea primei de export. D-sa cere ca să se scadă taxa asupra gradului de spirt la decalitru de la 8 cum e al legi colectiviste şi de la 5 cum e tn proeclu guvernului sad de la 4 cum e în raport, la 3 bani de grad. D. Meneias Ghermani spune că nu se opune la cea mal întinsă desbatere a acestei legi de oare ce vrea să se facă lumină şi apoi d-sa zice că în princip nu e deosebire între proectu guvernului şi modificarea comitetului delegaţilor. D. Nlcorescu spune că o dată ce cu scăderea taxelor asupra spirtoaselor, nu se micşorează venitul ce ’1 produc, nu înţelege prin ce miracol, se scade taxa şi venitul bugetar nu scade; dar d-lul constată imediat că avantaju ce’l capătă ţuica, ’l ia în dauna spirtului. D-sa zice câ taxa pe pogon să fie equi-valentă taxei pe grad. D. Nicorescu vorbeşte ast-fel vr’o oră.... Şedinţa se ridică la ora 5 1/2. Farfuride. D E P E S I REFORMA TOLSTOI (Prin fir telegrafic) «Gazeta «le Mosenact Moscova, 18 Februarie. Gazeta de Moscova anunţă că Ţarul a aprobat definitiv în principiu reforma guvernamentală propusă de Corniţele Tolsloi, şi a ordonat ca a-menuntele nouei reforme se fie curînd elaborate. Gazeta face să reiasă însemnătatea acestor reforme. LIBERALII SI BISMARCK (Prin fir special) Un articol de ziar Berlin, 16 Februarie. Gazeta Germaniei de Nord, basân-du-se pe informaţiunî autentice, declară că este inexact că articolul ziarului Hamburger Nachrichtep intitulat : Naţionalii-Liberali şi Cancelarul are o origine oficioasă. CRIZA MIM ISTERIAL A (Prin fir telegrafic) Radicalii si oportuniştii Paris, 16 Februarie. Din cauza învrăjbirii depline ce e-xistă între radicali şi oportunişti, devine foarte dificil de a forma un cabinet care se aibă majoritatea în Cameră, căci ministerul oportunist va fi tot-d’a-una în puterea unei coaliţiunî d’între dreapta şi radicali. SITUAŢIA IN BULGARIA (Prin fir telegrafic) O întrunire publica Sofia, 16 Februarie. Circulă ştirea că opoziţia a ţinut o întrunire la Filipopoli, şi că în urmă ar fi manifestat principelui dorinţa de a-1 vedea schimbând ministerul. COMPLICAŢII IN SERBIA (Prin fir telegrafic) PanslavUtii n! Regina Aiatalia Londra, 16 Februarie. După corespondentul ziar al ut Times la Viena, panslaviştil aii îndemnat pe regina Natalia să provoace comploturi In Serbia, dar regina a refuzat. ALEGERI COMPLIMENTARE (Prin fir telegr.) Succesul guvernului Sofia, 18 Februarie. Erîs’au făcut optalegericomplimentare pentru Sobrania. Au fo3t aleşi şeapte deputaţi guvernamentali şi unu radof-lavist. Iată legile cu care vor avea să se ocupe Camerele tn cursul acestei săptămâni. Mâine domnii Senatori vor trece tn secţiuni spre a lua tn cercetare legea de organizaţie administrativă. Camera dupe ce va sfîr.şi cu discutarea legii spirtoaselor care a început azi, va lua în cercetare legea în contra cumulului care s a şi înscris la ordinea zilei şi pe la sfîrşitul septămâneî va începe discutarea legii vânzareî moşielor Statului, a cărui raport se va depune peste o zi, două, po biuroul Ca-meriî. Sub-comisiunile budgetare vor începe probabil mâine să studieze budgetele diferitelor ministere. * Aflăm că d. Alexandru Lahovari noul secretar general al ministerului de externe, a cerut înlocuirea d-luî Papiniu, şef de divizie la acest minister. * M. S. Regina Serbiei se întoarce tn capitală peste câte-va zile. Regina Natalia a însărcinat pe cineva a’î cumpăra o casă mare în Bucureşti. Se vede din aceasta că M. S. Regina Serbiei are de gând să ro-mâe mult timp în România. n Aflăm cu multă părere de răii că preşedintele Camerei, d. Constantin Grădişteanu, so află greu bolnav, suferind de o congestiune cerebrală. U. Grădişteanu s’a îmbolnăvit din zioa când a fost acuzat la cameră că ar fi permis o fraudă la votul tn cestiunea dărei în judecată a ministerului Brătianu, si că a proclamat resultatul votului călcând regulamentul. * In seara de 16 Februarie va a-vea loc la Palatul Regal al doilea bal al Curţeî. * Intr’un sat, din judeţul Băcăii, s’a întâmplat acum trei zile, un simulacru de răscoală în contra autorităţilor. Săteni din aceasta comună, reclamând împărţirea unei moşii, prefectul judeţului Băcău a refuzat, spunând că nu cedează forţei. Auzind acest răspuns săteni s’au strâns în comună şi toţi împreună cu copii şi femei au pornit spre oraşul Băcău. Pe drum însă, o companie de vânători i-a împedicat fără a uza de violenţă. Văzend aceasta săteni cerură ertare. Atunci d. prefect a aecedat la cererile lor, satisfăcându-le în limitele dreptăteî. * Secţiunea a treia a curţeî de apel a judecat azi apelul ţerani-nilor din comuna Crângu Fundu-lea, condamnaţi, pentru rescoala în contra autorităţilor. D. Constantin Mile, apărătorul ţeranilor, ridicând excepţiunea în privinţa cererel de aplicare a decretului de amnistie, curtea de a-pel a respins această excepţiune, şi a hotărît casă se judece afacerea în fond. Se ştie că secţia 3 a tribunalului de Ilfov acum câte-va zile admisese o excepţie identică ridicată tot d* C. Mile. ft Azi redactorii ziarului România au fost confruntaţi cu toţi preveniţii în afacerea do la 5 Sep-tembre. Ei aii recunoscut aproape pe toţi bătăuşii cari aii năvălit şi aii devastat redacţia. Mâine se urmează cu confruntările. Miercuri şi Joi vor fi ascultaţi zilnic câte 50 comercianţi cari aii luat parte la manifostaţiunea colectivistă înscenată la ministerul de interne. SPECTACOLE Concertul d-luî C. Georgescu se amână irevocabil pentru ziua de Mercur! t; Februarie, din causa de indisposiţie. M A RE LE CIRC SIDOlj STRADA POLITIEI No. 7 AHTA-SEARA LA ORELE 8 PRECIS A H BRILANTA SERATA RE MODA MARŢI 7 FEBRUARIE REPRESENTATIE EXTRAORDINARA în beneficiul d-rel Adella Drouin IN CUFUND DEBUTUL NOILOR ARTIŞTI Specialitatea indiană D E ÎNCHIRIAT Doue apartamente compuse de câte patru odăi, odăi de servitori si bucătărie, instalaţia de gaz si apa situate în strada Silfidelor No. G bis. Doritorii se vor adresa strada Silfidelor No. O. FOIŢA Z1ARULUUEPOCA» (99) WALTER SCOTT LOGODIŢI SAU CONETABILUL DE CHESTER XXXI (Urmare) In timp ce cânta, menestrelul să uita mereâ la punte şi la lucrurile de prin prejur ; dar dupe ce isprăvi de cântat şi ridică ochii asupra Pazel-Dureroase, văzu că porţile erau deschise, şi garnizoana castelului trecea de bariere, parcă ar fi plecat în vr’o expediţie, safi ar fi eşit înaintea vre-unei nobile persoane. In acelaş timp, uitându-se prin-prejur, băgă de seamă că locurile acele, atât de pustii când el să aşezase pe piatra cea cenuşie pe care sta încă, începeai! să se umple de o mulţime nenumărată. Pe când sta acufundat în visarea lui, o mulţime de inşi de amîndouă sexele şi de toate vîrstele să adunase pe amîn-doue maluri a le fluviului, unii singuratici, alţii în grămezi; şi toţi stăteau parcă ar fi aşteptat vr’un spectacol. El văzu şi o mişcare neobişnuită ce să făcea pe lângă morile flamanzilor, care, de şi la o distanţă mai mare, totuşi să veadeu. Par-că să pregăteau de marş ; şi în a-evâr o trupăj numeroasă porni în cu- rând, şi înaintă în ordine, la sunetul flautelor, tobelor şi altor instrumente, spre locul unde Vidai stătea jos. Cu toate aceste i să părea cu lucrul de care era vorba era ce-va paşnic ; căci dupe musicanţl mergeau, câte trei, bătrînil acelui mic stabiliment, rezemaţi pe bastoanele lor şi regulând, cu pasul lor liniştit şi încet, mersul întregului cortegifi. Dupe aceşti părinţi al coloniei venea Wilkin Flammock, suit pe calul lui de resboiii, şi Înarmat din cap pănă tn picioare, dar cu capul gol, ca un vasal gata a să Închina ca supus militar seniorului seu. Dupe dînsul veniau treî-zeci de oameni, floarea stabilimentului, aşezaţi !n ordine de batae, bine înarmaţi, bine îmbrăcaţi, a le căror membre vlnjoase, precum şi armele lor strălucitoare, arătau puterea şi disciplina, de şi n’aveaii nici privire de foc a soldatului francez, nici hotărlrea îndărătnică care deosebea pe inglejl, nici ochiul strălucitor de sălbatică pornire care se vedea la galeji. Mamele şi fetele veniau In urmă urmate de copiii de ambele sexe, cu faţa rumănâ, şi păşind cu seriositate dupe pilda părinţilor lor. In sfârşit cortejul să isprăvea printr’un fel de arier-gardă compusă din tineri de la 14 pănă la două zeci ani, înarmaţi cu lăncii uşoare, cu arcuri, şi alte arme de aceste potrivite vârstei lor.CtJ Oamenii din aest cortej, apucară pe din dârătul bas I Înălţime! pe care stătea menestrelul’ trecură puntea cu acelaş pas încet şi regulat, şi se aşezară apoi pe două linii, faţă In faţă, ca pentru a primi pe un om însemnat saii a fi faţă la o ceremonie. Flammock re-mase la capătul aleel ce alcătuiafi astfel concetăţenii sei, şi, cu a siguranţa care nu’l făcea să’şl schimbe aerul lui de linişte obişnuit, făcea pre-gătirele şi orânduelile cuviincioase. In timpul acesta locuitori de prin toate împrejurimele, atraşi numai de curiosiotate, începeau a sosi, şi să a-dunail lângă capul podului care era In faţa castelului. Doi ţeranl inglejl trecură pe lângă peatra pe care sta Vidai, şi unul din el aruncându-i o monedă de argint in pălărie ’I zice : — Ne cânţi ce-va, menestrel ? — Am făcut un jurămînt, răspunse Vidai, şi nu pot cânta acum. — Sau eşti prea mândru spre a cânta pentru nişte ţeranl inglejl, zise cel mal bătrîn, căci al accentul normand. — Nu face nimic, adause cel mal tînăr, păstrează banii. Dau pelerinului cea ce menestrelul nu vrea să câştige. — Lasă’ţl generositatea pentru alţii, prietene, răspunse Vidai ; n’am nevoe de asta ; dacă vrei să’ml faci plăcere, spune-mi mal bine de ce s’a adunat atâta lume aici. — Ce ! nu ştii că am regăsit pe conetabilul nostru De Lacy, şi ca el va da meşteşugarilor flamanzi o învestitură solemnă a tot ce le a hărăzit Enric de Anjou? Dacă Eduard Mărturisitorul ar trâi încă spre a da blestemaţilor astora din Ţerile-de-jos ce li se cuvine, l-am vedea bălâbănindu-se la ramurile acestora capacl. Dar al, vecine, să mergem, căci altfel vom ajunge prea târziii. Şi la aceste cuvinte să coborîră de pe munte. Vidai să uită la uşa castelului, şi, de şi era destul de depărtat de dînsa şi nu putea să vadă destul de bine la a-cea distanţă, vederea steagurilor desfăşurate şi ostaşilor călări îl vestică un om lnsămnat era săiaseîn capul unul numeros cortegifimilitar. Sunetul trlm-beţilor, care să auzea încăslab, dar distinct, îndreptăţi această presupunere. In curând văzu, dupe norul de pulbere ce începea să se ridice Intre castel şi pod, şi dupe resunetul mal apropiatei www.dacoromanica.ro trimbeţeior, că oamenii călări veneai! spre locul unde era el. Vidai nu ştia ce să facă, să stea acolo, de unde vedea tot, dar nu destul de bine, saii să se amestece In mulţimea care să grămădea împrejurul aleel alcătuită, de flamunzi, spre a vedea mal de a-proape, de şi mal cu puţine amănunte. Un călugăr trecu atunci pe lângă Vidai, şi acesta Intrebându-1, ca şi pe ţăran, care era pricina acelei întruniri, el răspunse cu un glas aproape nearticulat ce eşa de desubtul giujel lui, că conetabilul de Lacy, ca întăia faptă a autorităţe! sale, dădea Flamanzilor charta regală a privilejielor lor. — Se vede că e foartegrăbit să’şi întrebuinţeze autoritatea, zise menestrelul. — Cel care a încins spada e nerăbdător de a o scoate din teacă, răspunse călugărul ; şi adause câte-va cuvinte pe care menestrelul abia le auzi, căci părintele Aldrovand nu să mal îndreptase de când cu ultima împresurare a Pazel-Dureroase. Vidai înţelese cu toate aceste că călugărul voia să întâlnească acolo pe conetabil, şi să’I ceara să vorbească în folosul lui. — II voi vorbi şi eu, strigă Vidai, scu-lându-se de o dată de pe piatra pe care sta. — Urmează-mă dar, murmura părintele Aldrovand ; flamanzii mă cunosc, ei mă vor lăsa să trec. Dar părintele Aldrovand nu mai avea trecere, şi influ-inţa sa nu fu aşa de puternica precum crezuse : menestrelul şi cu dlnsul fiind împinşi în dreapta şi în stânga de mulţime, el fură In curând despărliţi. Vidai fu cu toate acesta recunoscut de ţeranil inglejl cărora le vorbise mai înainte, şi unul din el ’i zise : — Ei bine, menestrele, mal vrea să faci câte-va jocuri de boscar ? Vel câştiga mulţi bani, căci stăpânilor noştri Normanzii le plac boscăriele. — Cunosc numai un joc, răspunse Vidai, şi vi-1 voî arăta dacă mi-ţî face puţin loc. El dădură atunci mulţimea la o parte şi prin acest mijloc Vidai avu timp să ’şl arunce pălăria şi să ’şl scoata ghe-trele de piele ce T acopereau picioarele şi genunchii, păstrlnd numai sandalele sale. Acoperindu-şî apoi părul cel negru şi fruntea arsă de soare cu o batistă colorată pe care ’şl-o Inodâ împrejurul capului, Îşi scoase haina de deasupra, şi arătă braţele sale nervoase, goale pănă la umăr. Dar pe când distra prin aceste pregătiri pe acel care T înconjurau, să fâc o mişcare repede şi vioae în mulţime, care porni în aceiaşi parte ; sunetul trimbeţilor să auzi de foarte a-proape ; instrumentele de musică a le flamanzilor le răspunseră şi din toate părţile să auzi strigând nemţeşte şi ingiizeşte : — Viaţă lungă viteazului conetabil 1 Maica-Domnului să ocrotească pe viteazul De Lacy 1 Vidai făcu sforţări de necrezut pen-a să apropia de acel care mergea în capul cortejiulul plecat de la castel ; el vedea numai frumosul lui penaj fâlfâ-ind, şi mâna lui dreaptă care ţinea bastonul de comandant. Gramada de ofiţeri şi de ostaşi care erai! Împrejurul lui nu lăsau să vadă rămăşiţa persoanei sale. In sfârşit, isbutisă se aşeze la patru paşi de conetabil, care era atunci intr’-un mic cerc de la care îndepărtau, nu fără greutate, pe curioşi, pentru ca să poată îndeplini ceremonialul la care era Indatorit. (Va urma) COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA (societate anonima) la liege (belgia) NO 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTEL6RE DE DISTRIBUIRE DE ' H SI DE GAZ PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil. FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE MOTORI HYDRAULICI, STÂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI, ---GURI DE FOC-- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, T TJ B U FI I cu elete si obicinuite Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 940 fi 1 i,: \ REDESCHIDEREA HOTELURI mm FOSTUL HOTEL LABES STRADA LIPSC ANI 2, BUCUREŞTI Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor cil torl şi foştilor mei clienţi, câ am redeschis sus numitul hotel, situat Iu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou. Camerile de la 1 fr. 50 pe zi Apartamente şi tamere cu lună. cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale. Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt. Rog pe onor. public de am6 ouoracn vizitele d-lor si sper că vor 11 pe deplin satisfăcuţi. (1028) Cn stimă, M. Weinberjjer fostul antreprenor al hotelului Engiitera. PREMIAT CU DIPI OMA DE ONOARE LA EXPOSITIUHEA UNIVERSAL I LA BRUXELLES IN ANUL 1888 Mii#?# INVENTIUVIE EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doctorului Borsodi pentru vindecarea slabuiunei bărbăteşti- Aparatul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce bărbatului slăbit putere* perduta si ’.î 'ice în zioa cea d’înteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori c« fel. Preciurile: \ II. 55, * fl. 40. 3 fl. 30 ATELIER PENTRU APARATE ELECTR0-METAL1CE, PATENT DR. BORSODI VIEN, II NESTROYGASSE No. 6 Broşuri detaliate se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România CONSTRUCTOR OE MORI BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49 MORI, FABRICI DE SPIRT, FARRICI DE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate liydraulice, Oeposit de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de eurele de piele. (Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco) 1054 mmuBBmaBsmmnmBsaBaaaKaBKmma FOST CARACAS BUCUREŞTI -- N. 4, STRADA ŞELARI, fi. 4 -- BUCUREŞTI Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nou, situat In centrul Capitalei şi al Comerciulul, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor. In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din nou, Consumaţiunî line, şi preţuri moderate, mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţională In toate serile, condusă de simpaticul artist Român Tache Tomescu. Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s’a inc.edinţat d ini Tasse Georgiade fost di-s rector şi casier »1 principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorah sa ciien-jr telă al rolncuraja, asigurându-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe W care a dat în tot-d’auua probele cele mal frumoase. 1105 RCmâind cu toată stima T. G. vmaumammmBmmamm J i MEDALIE DE ARGINT HÂRTIE CHIMICA BERBERIANll Depositui central în farmaciile domnilor ALESSANimiU BUCUREŞTI şi I*. LAZEAiMJ CRAIOVA In detail la ţoale farmaciile din tiara — UN LEU FtULOUL — Cel mal eficace remediu ce se poate intrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: durereade mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc: etc. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la «.suri, boalc de renichi, contusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, răni, scrintitnri, tăiaturi, buboae, bătături etc. etc. Fie-cărui Rulou este alaturata o instructiume foarte detaliata u» sîess:; & AYIS IMPORTANT Compania de Gaz din Bucureşti are onoare a informa pe onor. Public ca pentru a da satisfacţiune la mulţi Abonaţi cari cer o presiune de gaz mai mare, a aşezat In mai multe regiuni ale Capitalei conducte de un diametru mai mare. Efectul se resimţi cu începere de astă-zi Luni 19/31 Decembre 1888. Cu aceasta ocaziune Compania aminteşte că ori care ar fi presiunea în conductele principale, Abonaţii singuri pot regula consumaţiunea lor de gaz deschizând mai mult sau mai puţin robinetul Comptorului lor pentru a nu lăsa să treacă de cât gazul strict necesar la iluminatul şi trebuinţele lor. Direcţiunea 19/31 Decembre 1888 ECONOMIA DE ÎNCĂLZIRE se poate aduce prin închiderea ferestrelor şi uşeior prin BURLETE SUEDE care le închid heremetic, ast-fel de nu lasă sfe intre nici aerul, nici se iasă căldura şi ah preferinţa, că s& poate deschide ferestrele pentru ae-risare. Aceste burlete se găsesc la MAGAZINUL DE TAPETE H. HONICH Bulevardul F.lisa beta-Doamna (ttaile Eforiei) , .-jzi&ssm&Bssmt. *BBEgjBggro33ssare^.-a Casa fondata în anul 1837 ICJ • J. RESCH & FII Bijuterii si Joailleri turtei M. R. Regelui Carol I ' REPRESENTANTUL -MANUFACTUREI SI HORLOGERIE : PÂTEK PHILIPPE & C-NIE DIN GENEVA şi al manufacturei de argintărie CHRISTOFLE & C-NIE DIN PARIS No. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36. 1MB CASA DE SCHIMB 013 I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 23 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Oursu 1 B ucuresti 6 Februarie 1889 XSdUUCCâ Cump. miăuft» Vend b 0/0 Renta amortisabila 97 1 4 97 1 2 5 0/0 Renta perpetua 97 1/2 97 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 99 1/2 HO 10S 7/8 104 1 4 5 0/0 Scris. func. rurale £•6 96 1 4 7 0/0 Scris. func. urbane 105 3,4 104 1/4 6 0>0 Scris func urbana '.02 103 6 0(0 Rcris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi 93 1/4 94 8/4 n i/s î O/o Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) S(i 1/4 87 240 550 Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 50 60 1000 1005 Acţiuni «Dacia-România» 240 ISO » Naţionala 140 2-0 • Construotiuni 140 150 Argint contra aur 1 90 2 15 Fiorini austriaci £19 211 Tendinţa fermă - --• .. > -v ■ ■■■ - ■•■■--'7,-... .-.cy - - Ou | r napoleoni in aur se gasesle cu împrumut la mit d-nu M. Constantinescu Strada Putu cu apa rece No. 64, Bucureşti. m mim Călea Victoriei No. 77 (e tagiul I). — Mobile com pleote pentru uit cabinet elegant, făcute din stejar sculptat, aproape noue de tot: mobile pentru salon şi sală de mâncare; serviciti de masă; bibliotecă, coprinzând 450 volume; trăsuri etc. DElRENTUT CHIUI DE \(;hl\: Moara hydraulica, numită fabrica de macinat ttConstanţia» 5 Klm. departe de T. Severin, producând făinuri line 3o00 Klg. saCt ordinare 10000 Kgr. In 24 ore. Doritorii se vor adresa la «Agenţia Havas» saă la D. M. Ciocazan T. Severin. AYIS IMPORTANT Cu onoare se aduce la cunstinta onorabilului Public si în special onorabilei noastre Clientele ca lâMLI fiSMU AL FABRICE1 SIGMUND FRAGE R Din Strada Carol No. 4 s’a transferat si instalat definitiv în proprietatea sa din §MMlI vYcA nRi Ei' wU I FOSTA CASA A LUI BARON BARBU BELU CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No- 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-RomAnia) Cumpără si vinde efecte publice si faoe ori-ce schimb de monezi Bu cur eşti Cursul pe ziua de G Februane 1888 * 1094 MARE DEPOU DE CRAVATE, MINUS!, BASTOANE, PLEDURI etc. etc i Renta amortisablla , ,, româna perpetua i Obligaţiuni de stal iConv.rur.] , „ C. F- R. , „ Municipale 10 fr. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale ' % .. % „ ,, urban* %...................... % „ 5 % ,. „ „ laşi Acţiuni Banca Naţionala % Losuri sertiesil cu prim* Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana crucea roşie Austriaca cu prim* crucea roşi* Ungara cu prim* Losuri Basibca Uumhau Otomane cu prime Im. cu prime Buc. [20 lei] Aur contra argint sau bilet* Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese , ltaliane ., Ruble bârtie NB. Cursul este socotit In aur Comp. Vinde 98 3/4 96 99)4 86* 140 104 «V 104), 101 91)4 8 M. Ciocazan din T. Severin. SE CAUTA UN ASOCIAT DE ARENDAT MOŞIA RACOVITZA Districtul Romana,ţi, 20 minute depărtare de Gării Balşiu, cu şosea. întinderea la 2,500 pogoane din care 1,500 de muncă; restul de islaz. Se vor defrişa lomn noi; asemenea se vor c<ădi magasii noî. Mtj oice foarte loiesnicioase pentru muncă. MOŞIA BALE SA Districtul Romana ţi trei qucirturi de oră depărtare de gara llalşiu cu şosea. întinderea peste 700 pogoane muncitoare. Eoaretele toate noî. Mijloace foarte înlesnidoase pentru munca. Ambele aceste moşii sunt de arendat In parte sau împreună. Doritori: se vor adresa la proprietarul Ii. St. Cesiunii, în Bucureşti 31 Str. Balistee. f, ___post de îngrijitor de moşie. A se adresa la d. lieinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64. 1109 DE ÎNCHIRIAT sele din strada Poionă No. 108 bis. A se adresa strada Pitar Moşu No.16. „NAŢIONALA** SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. » DIN BUCUREŞTI / CAPITAL DE ACŢIUNI I 3 MILIOANE LEI AUR 1 UEFLlâi VERSATE W Aducem la cunoştinţa publică, câ am “ ig transferat biurourile noastre In palatul jj» Societăţeî din Strada Doamnei No. 12. | 726 Direcţiunea generala. i MAG A SIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIEN A ALAVILLE BE ViSfSME Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom vis-ă-vit de Lib. Soeee t Recomandam onorabilei noastre clientele pentru Ieftirata«e ti «olidltate urma toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. M&dapolam frantzuzesc de toate o&lit&tile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bnmbac, de lâna si de m&t&se. Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. I)r. G. Jtcger. Gulere si manşete de olanda ultimufason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frsntzuzesti cu balene veritabile Trusouri complec'e pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restuuranluri. Avem onoare a informa pe clipntela noastră că a aparut Oatalocru. nostru ilustrat, si va fi trimis ori-cui va faoe cerere. LA ORAŞUL VIENA Calea Victoriei, Palatul «Dacia-ltonmnia» vis-a-vis de Socec ' Tipografia Ziarului „Epooa1 Tipărit cu cerneala Ch. LorlUeux-Cte Pari* www.dacoromanica.ro O ir aut responsabil V. P. Gheorghlu