ANUL IV No. 964 A TREIA ED1TIUNE DUMINECĂ 5 (17) FEBRUARIE 1889 EU NUMERUL 15 BANI NUMERUL ncbp la ABONAMENTELE 61 16 A FIE-CAREI LUNI 81 8E PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bncareaci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Psntru t an *0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. la tttrelneCate: La toate officiele poştale din Uniume, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A BEDACŢ1UNEA Ne. 8,—riatza Episcopiei,—No. 8 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU NUMERUL BANI NUMERUL AMJXCIUBILE OIN ROM ANI A SE PRIMESC DIRECT LA ADM IN 18 -TRATIA ZIARULUI La Paris : Ajjence Ila vas, Place de l'l Bourse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS : segâseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-tuain, Au. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI No ADMINISTRA ŢI UNEA 3.—IMtttzu Episcopiei.—No. 3. SUCCESUL ÎMPRUMUTULUI SUBSCRIS IN TARA FAVORURILE PARIAHEVTARE Ne propunem a reveni azi asupra cestiunei favorurilor parlamentare do care ne-am ocupat eri. Acum câte-vazile tntr’o adunare de deputaţi la ‘HStel de France, d. Apostoleanu a arătat drept pricină» nemulţumire! ce ar fi existând tn contra guvernului, faptul că nu să recunoaşte deputaţilor legitima lor tnrturire în adminis-traţiune. Generalizând apoi această critică şi rădicând’o la înălţimea unul principiu politic, d-sa a afirmat că fie-care partid are şi trebue sg aibă o clientelă politică şi că această clientelă trebue satisfăcută când patronii ei ajung la putere. Dacă d. Apostoleanu s’ar fi mărginit a afirma că de câţi-va ani parlamentarismul străbate o criză datorită tocmai favorurilor paria* mentare şi influenţelor pernicioase ale deputaţilor, dacă în aşa con-diţiuni ar fi constatat d-sa exis tenţa acestor influenţe şi acestor favoruri în diferite ţări care sg bucură de regimul representativ, poate că s’ar fi apropiat ce-va mai mult de adevgr. Când tnsg d. Apostoleanu afirmă că teoreticeşte aşa trebue sg se petreacă lucrurile, suntem în drept a protesta; şi. când d-sa ne ‘desfide sg ’l arătăm un singur autor care să contrazică teoriele d-sale, avem datoria sg-I dovedim cu texte precise, că să tnşală. Acum câţi-va ani, d. Emile de Laveleye, tntr’o lucrare intitulată Scrisori din Italia, făcea următoarele observaţiuni: «Un alt flagel al Italiei, este abusul influenţelor parlamentare. Lipsind partide neted deosebite pe care guvernul sS se poată râzima, miniştrii şi administraţiile nu pot rezista. Ministrul este ast fel silit sg dea satisfacţie deputaţilor pentru alijtocmi or pentru a păstra majoritatea sa. Gând s6 fac numiri să „ţjne uîal puţin seamă de necesităţile serviciului şi de meritul candidaţilor de câtde recomandaţiunile membrilor parlamentului. Acest sistem devine o sorginte permanenta de desordine, de delapidări, de favoritism şi de rea gestiune». nci deputaţilor în toate ramurile administraţiunel.“ Servindu-ne de autoritatea d-lui de Laveleye, sperăm să convingem pe unele persoane care nu sunt încă pătrunse de acest adevăr, că dacă şi prin alte ţări regimul parlamentar dă loc la nişte practice uricioase şi rele, nicăeri ele nu se legitimează, şi că bărbaţii politici, demni de acest nume, combat iar nu favorisează aşa pernicioase deprinderi. Şi tocmai în acest fapt vedem noi răul. Căci pericolul cel mare pentru viitorul instituţiunelor parlamentare, nu este că corupţiunea există ; primejdia stă aci că corupţiunea se legitimează, se proclamă, se profesează. Bayard sl BUmarck Berlin, 15 Februarie. New-Yorck Herald zisese că d. Ba-yard, sub-secretar de Sfat al State-lor-Unite, pusese ca condiţiune a participării Statelor-Uoiţe la conferinţa de la Berlin ca d. de Bismarck se ordone telegrafic suspendarea or-cârii operaţiuni militare la Samoa. Această ştire e formal desminţitâ. DEPESI TURBURARILE DE LA PESTA Acelaşi lucru avu curagiul să ’l spue un ministru italian, d. Min-ghetti, care într’un celebru discurs rostit în 1880 arătă cum toate formele de guvernământ degenerează : monarhia în tiranie, aristocraţia în oligarhie şi democraţia în demagogie. Cercetând apoi căuşele care a-duc decăderea regimului parlamentar, el arătă drept causă principală : ingerinţa nelegitimă a de- putaţilor în toate afacerile publice privitoare la Stat, la provincii, la comune şi chiar la institutele de binefacere. Când vedem că la noi să legitimează aceste ingerinţe, nu putem de cât să dorim a vedea pe miniştri având acelaşi curagiu, şl tn-drăsnind să spue membrilor parlamentului aceleaşi adevăruri, pe care ca ministru avu îndrăsneala «ă le spue d. Minghetti deputaţilor Camerii italiano. Acest discurs al d-lui Minghetti dete prilej domnului Em. de Laveleye de a publica tn lievue des deux mondes o nouă lucrare asupra vicielor regimului parlamentar. Publicăm mai la vale la rubrica Bibliografie câte-va extracte din acest studiu care indică ca principală causă a vicierii regimului rapreientativ „abusul intervenţiu- DIN AFRICA A se cili pe pagina li anienun.-tele despre Criza in l'ranlza. PROPUNEREA DE DARE IN JUDECATA MINISTERULUI BRATI&NU (Prin fir special) Condamnarea manifestanţilor Pesta, 16 Februarie, 8 1/2 dim. Tribunalul corecţional a avut sS judece eri prima serie de doue-zeci inşi acuzaţi c’au luat parte la neo rînduelile de la 29 Ianuarie a. c. Li se impută c’au săvîrşit tâlhării şi violenţe. Toţi au fost osîndiţi la pedepse cari variază între două şi optsprezece luni de închisoare. Acum oraşul e cu desăvîrşire liniştit şi măsurile de precauţiune luate de poliţie au ajuns cu totul ne trebuincioase. TURBURARILE DE LA ROMA (Prin fir special) Roma, 16 Februarie, 8 dim. Camere urmează discuţia ordinei de zi Lionghi. L). Grispi a pus chestiunea de ’n-credere. Camera va lua astă-zi o ho-tărîre. CRIZA MINISTERIALA (Prin fir telegrafic) D. Rouvier Paris, 15 Februarie. Se crede în general, în cercurile politice, că d. Garnot va însărcina pe d. Rouvier se formeze cabinetul. Nu se ştie dacă d. Rouvier va accepta această misiune. (Prin fir telegrafic) Berlin, 15 Februarie. Căpitanul Wissmann a plecat In Africa Orientală. REFUGIAŢII BULGARI (Prin fir telegrafic) Zancov ai Tarul Moscova, 15 Februarie. Refugiaţii bulgari consideră ca o prevestire fericită faptul că d. Zan-kofT a fost primit de Ţarul. AFACEREA SAMOA (Prin fir telegrafic) Cartea Alba Berlin, 15 Februarie Cartea Albă relativă la cestiunea Samoei, şi menita Reichstagului, conţine 44 documente privitoare la perioada de timp de la 8 Decembrie 1886 pane la 3 Februarie 1889. Reiese din aceste documente că Germania nu voieşte se ’şi anexeze insulele Samoa, şi că recunoaşte că Tamasese nu voieşte de cât se pedepsească pe Mataafa şi partisanii săi pentru asasinarea unor soldaţi germani. Eri s’a depus pe biuroul Camerii o nouă propunere de„dare în judecată a ministerului Brătianu. Ni se zice că unii din propui-torii primei moţiuni de dare în judecată nu vor să voteze pe această nouă propunere. Noi am li fericiţi d’a constata acest lucru, ca să se dovedească că cei ce susţineau propunerea d-lui Blaramberg urmăreau alte scopuri de cât darea în judecată a colectiviştilor. De altmintrelea fie că ei ar vota or nu ar vota, un lucru este .de acum sigur, că moţiunea va fi pri mită de majoritatea Camerii. lată acea propunere : IPFIOJPLJ INTERE Subsemnaţii representanţî ai naţiuneî având in vedere disposiţiunile legeî asu pra responsabi/ităţeî ministeriale propunem darea în judecată a ministerelor Ion Brătianu sau a miniştrilor anume responsabili din cabinetele Ion Brătianu pentru următoarele motive : 1. Că prin virimenle de fonduri şi violări ale principiilor legei comptabilităţei au comis malversaţiuni. 2. Că prin meşteşugări poliţieneşti, prin ameninţări şi brutalităţi materiale, făcând chiar întrebuinţare de forţa publică, au încercat să împiedice, au tero-risat şi turburat întrunirile publice garantate cetăţenilor prin articolele 5 şi 26 din Constituţiune. 3. Că în ziua de 15 Martie 1888, Sanctuarul representanţiunei naţionale a fost usurpat şi violat din ordinul guvernului de puterea judecătorească care a prefăcut localul şedinţelor în cabinet de instrucţiune, substituind procurori şi judecători de instrucţie poliţiei interne şi externe a adunărei, visdând pupitrele şi buzunarele mandatarilor naţiuneî. - Lă tot cu acea ccasie s'a ridicat şi a-restat arbitrar şi fără a utorisaţiune prealabilă a Camerei douî representanţî ai naţiunea, sub pretext de crimă vădită. 4. Că au exercitat printt’un sistşm de bande de răi făcător) plătiţi din fondurile publice acte de violenţă şi de bruta litate contra ziariştilor din oposiţiune, mergând până a’i maltrata şi a le devasta localurile. 5. Că au întins curse şi aii urzit cu rea credinţă în contra cetăţenilor curagioşî, acusaţiunî calomnioase, născocind complicităţi şi comploturi imaginare. 6. Că luând rus feluri şi percepând o dare fără ca ea să fie consimţită de Ca mere, aii căutat să ’şi sporească averea sub denumirea de recompensă civică, silind ast-fel pe funcţionari intreprin-zetori şi furnisori Statului sl se înscrie cu sume însemnate. Că cu ocasia răscumpăreî drumurilor de fier Strusberg ca şi cu ocasiunea Bân-ce) naţionale şi răscumpăreî drumurilor de fier Constanţa Cernavoda, s’aii făcut cu complicitatea guvernului de uni din oameni partidului iniţiaţi în negocieri, afaceri personale însemnate. plicticoasă viaţa aceasta monotonă, zioa de astâ-zl liniştita care se aseamănă cu ziua de eri tot liniştită. Se te scoli dimineaţa şi s6 orscăeşti fără sfială, se te culci seara şi se nu’ţi turbure nimeni somnul, se mănânci când îţi este foame, s6 bei când ţi s’a uscat gâtlejul, e lucru prost, lucru obicinuit, ne-pipârat, lipsit cu desăvârşire de emoţii. Li s’a urât broaştelor cu oamenii care nu ştiu alt nimic de cât se gospodăreasca bine, care se pricep să faca dreptate fără mare tambalaU, care tamsduesc rănile fără sgo-mot şi vorbesc mai mult de aproapele lor de cât de ei înşif. Au dreptate broaştele. Ce dracu, or al sînge în vine, or nu ai 1 Dacă ai sînge, te plictiseşte o viaţa neturburată de nici o întâmplare, o viaţa dulce, lina ca apele unul lac în nemişcare. Dacâ at sânge, el ţi se urc» la cap, te face s6 alergi după necunoscutul, dupe e-moţiile violente, dupe sărăcie, ca să o compari apoi cu bogăţia de odinioară, dupe sclavie ca s6 o poţi asemana cu libertatea. De acea broaştele s’aU resculat, broaştele uitând istoria lor naţională scrisă de fabulistul La Fontaine, cer astă zt un rege, căci li s’a urât earăşi cu domnia pe care aU dobândit’o. Nu ve desnădajduiţl şi mergeţi înainte pe drumul ce aţi apucat. Dumnezeu e bun, dracul este meşter şi în curind veţi avea ear un rege. Veţi avea un rege care va seca bălţile în care trăiţi, care va otrăvi er-burile cu care vă hrâniţ . V’aţi saturat de aer; nu v6 temeţi efei veţi da repede de nabuşealâ ; v’aţi săturat de linişte, nu vă suparăţi, căci veţi vieţui în turburare. EU broaştelor, nu ve pot plânge soarta, dar ve pot plânge dobitocia. Dacă v’aţi fi născut de eri, de alaită eri, dacă n’aţl fi de cât nişte broscuţe ferâ cunoştinţa de carte, calea valea; dar sunteţi nişte broscoi în toata firea, nişte broscoi bătrâni şi de acea ve plâng dobitocia. Nu vi s’aU tămăduit încă bine rănile de pe trup, nu vi s’aU uscat încă lăcrămile, şi vi s’a făcut ear poftă de alte rân', de alte lacră ml. De acea, v6 las se judecaţi dupe c«pă ţâna voastră, care se vede că e mal îndărătnică de cât ar trebui, vâ las să dormiţi dupe cum voiţi se ve aşterneţ'. . Dar, pentru numele lui Dumnezeu, dacă e vorba s6 cădeţi ear în păcatele trecutului, atunci libere sunteţi se crăpaţi cu burta la soare, înse sa nu v6 mai plângeţi că n’a venit doctorul la vreme ca se v 6 scape. Tibislr IJIPllllIlTCL MTIOML DE 26 MILIOANE RR04STELEJ» llJi 11EC8 Broaştele sunt nemulţumite ; de zece luni aU un guvern care le-a redus greutăţile vie-ţe , care le laşa se se plimbe, se se adune, se vorbească nesupftrate. Când aveau nevoe de aur, eraU silite se’ş dea şi pie ea ca sft’l capete, asta zi îl g sesc ftra greutate ; când voiau să schimbe doue cuvinte erau nevoite se’ş ferească spinarea, asta zi pot sta la tai fas fara frică, şi de aceea broaştele sunt nemulţumite. Li s’a urât cu binele ! Şi într’adever, aU dieptate broaştele; e DREPTATEA Ziarele oposiţieî au făcut mare gălăgie asupra votului dat în şedinţa de âlaltăerl a Camerei în privinţa propu-nerel d-luî Blaramberg de a se da în judecată cabinetul Ion Brătianu. S’a zis, că votul e lovit de nulitate, că s’a trişat, că s’a escamotat, şi toate astea pentru simplul motiv că Intr’o urnă s’a găsit o bilă mai mult de cât trebuia sS fle dupe numărul votanţilor. In şedinţa de eri, d. Voinov a arătat că acea bilă mai mult se explică foarte natural prin eroarea unui deputat, care a scăpat amândouă bilele în aceiaşi urnă. Căci, dacâ într’o urnă s'a găsit o bilă mal mult, în alta s’a aflat una mal puţin. Şi apoi explicaţia firească este, că dacâ cum-va această scăpare va fi fost intenţionată, ea nu s’a putut sevârşi de cât de un deputat susţinătoral propunere! Blaramberg. Căci în tot caşul, cu sad fără acea biiă in plus, propunerea tot cădea, de vreme ce chiar cu paritate de voturi ea se considera ca respinsă. Chestia s’a lămurit şi Camera a a-probat sumarul, care se zicea că va produce furtuni teribile în şedinţa de eri. De cât, cum remâne cu acuzaţiile gratuite ce s’au aruncat şi preşedintelui Camerei şi majorităţeî? S’au aruncat calomnii, dar ele ad rămas acum să se resfrângâ asupra acelora ce le-au debitat fără nici o socoteală. In tot cazul, s’a dovedit înc’o dată de ce sunt capabili oamenii luaţi de pasiune, coprinşi în vârtejul celei mal oarbe uri. Noi am atribuit de la Început încurcătura unei erori fireşti, dumnealor au văzut numai de cât un act necinstit. Şedinţa de eri ne a resbunat, făcând să triumfe dreptatea. Calomniatorii'’şi-ad luat pedeapsa. Reuşita imensa a împrumutului de 26 milioane. — împrumutul acoperit de 9 ori. Oprirea subscripţiei împrumutul naţional de 26 milioane Aţi luat angajamente cu bancheri din Berlin, exclama d. Nicolae Bla-ramberg, adresenduse d-lui Gher-mani cu ocasinnea discoţiuneî împrumutului de 26 milioane şi bânuesc că împrumutul e deja contractat la Berlin; iar d. ministru de finanţe a răspuns atunci că n’a luat nici un fel de angajament şi că va contracta împrumutul cum îl vor povăţui interesele financiare ale ţăreî. Dupe o matură chibzuire a foloaselor ce presintau ofertele bancherilor streini şi a avantagiurilor unei subscripţii în ţară, d. Menelas Gher-mani s’a pronunţat pentru împrumutul interior. Rasultatul subscripţienei de eri pentru împrumutul de 26 milioane, a întrecut speranţele cele mai optimiste. Este, în adevăr, un mare succes pentru noi ca un împrumut cu un tip nou de 4 0/o să aibe o deplină reuşită. împrumutul acoperit de 9 ori Am vorbit de succesul colosal al împrumutului. lata acum şi ţifrele exacte ale subssrip iunei ce s’a făcut eri : SV.u subscris la Banca României 134,770,000 S’au subscris la Banca Naţionala 136,423,800 La Casieria centrală Bucureşti 1,994,200 Sume subscrise mai puţin de 5000 ireductibile; Banca Naţională 1,810,000 Banca României 1,240,000 Casieria centrală 896,000 Subscrieri în districte 3,272,700 Total 280,206,700 Mai lipsesc 6 resultate şi anume : 4 sucursale ale Băncii Naţionale şi 2 sucursale ale Băncii României. Ast-fel, până acum,împrumutul a fo3t acoperit aproape de 9 ori şi a-ceasta într’o zi numai. Precum se vede s’au subscris vre-o 7 milioane ireductibile, adică sume subscrise individual şi nedepâşind valoarea de 5,000 lei. Acesta demonstra că într’atât a fost de bine combinat acest împrumut şi atâta garanţie oferea, în cât a făcut ca să participe la subscriere şi capitalurile mici. Credem dar că din toate punctele de vedere trebue să ne felicităm că cest împrumut a fost contractat în ţară, în loc d’a fi contractat, ca sub colectivişti, în străinătate de cara-dalele regimului trecut. Oprirea subscriptiunei Subscripţia pentru împrumut a început eri şi trebuia să continue timp de trei zile. D. ministru de fi-nance văzând eri seară că împrumutul e acoperit de 9 ori numai in Bucureşti si numai până la orele 4, a ordonat ca subscripţia să fie închisă la orele 6, aşa cum s’a şi făcut. Dacă subscripţia continua încă două zile, n’ar fi fost de mirare ca ea să fi atins nişte cifre colosale. Nu putem sfârşi acest articol fără a manifesta mulţumirea noastră pentru succesul strălucit dobândit prin împrumutul făcut în ţară, şi fără a aduce felicitările noastre d-lui ministru de finanţe pentru această excelentă operaţiune financiară. S’au zvonit atâtea neadevăruri, s’au împrăştiat atâtea sgomote falşe asupra acestui împrumut, în cât astă zi când îl vedem realisat în nişte condiţii atât de avantagioase pentru ţara, nu putem de cât să ne bucurăm. D. ministru de finanţe îndeplineşte prin împrumutul acesta cel mai frumos act al vieţei sale ministeriale. www.dacoromanica.ro 2 KPOCA - 5 FEBRUARIE BIBLIOGRAFIE VICIILE PARLAMENTARISMULUI D. Emile de Laveleye a publicat a-cum cîţi-va ani în lievue des deux mon ■ des. o lucrare interesanta asupra regimului parlamentar. Cercetând motivele pentru care re-fimul parlametar dă aşa rile efecte in multe ţâri, d. de Laveleye recunoaşte că una din căuşele crizei prin care trece azi regimul representativ sunt influenţele parlamentare nelegitime. Iatâ cum sâ exprimă d. Emile de Laveleye : «O altă învinuire ce sâ poate face influenţei partidelor în regimul representativ, e abusul intervenţiunel deputaţilor în toate ramurele administra-ţiunei.» «Voi rezuma cele ce zice !n această privinţă un scriitor frances care nu poate fi bănuit de exsgeraţiune şi care să ocupa de guvernul representativ în Franţa,sub Ludovic-Filip, al cărui vrăjmaş de sigur nu erea, vreaii să vorbesc de d. Hello şi de cartea sa de dimineaţă la 9 ore de M. S. Regele. —x— D. T. L. Maiorescu, ministrul cultelor şi instrucţiei publice, a adresat directorilor de şcoli primare şi secundare o circulară privitoare la modul cum trebue se se împartă localurile de şcoli. Se ştie că până acum unii directori luau pe seama lor câte trei, patru Camere, îngrămădind clasele câte doue într’o cameră. —x— D. general Gantili, obţinând un congediu de cinci zile, a sosit eri în capitală. —x— D. Ion Kalinderu, administratorul domeniului Coroanei, părăsind as-tă-zi capitala, pe timpul scurtei sale absenţe d-nii inginer Constantin Pa-naitescu şi silvicultorul Oneanu au fost însărcinaţi cu expedierea afacerilor urgente a le domeniului Coroanei. —x— In şedinţa sa de azi, Mercurî, zice Ţara din Iaşi, onor. consiliu comunal a ales pe d. consilier loanGhica, amicul nostru, ajutor de primar în locul d-lui P. Niţescu. — x— D. Ion Nădejde, aşa numitul şef al socialiştilor din Iaşi, ş’au strămutat domiciliul seu la Bucureşti, in-stalându-se acolo cu familia sa. Motivele care 18 a dat d. Nădejde ca se justifice strămutarea sa din laşi, sunt, că în Bucureşti speră se găsească un teren mai fertil pentru se-mânarea ideilor socialiste, deoare-ce capitala are peste opt mii lucrători pe la drumul de fer, fabrici şi diferite ateliere. —x— Amintim că mâne sară Duminecă la ceasurile 8 1/2 se dă în sala Ateneului Vechiu concertul baritonului nostru Popovici, care va cânta bucăţi clasice din Hoendel, Spor, Ha-ydn, Wagner etc... De regulă concertele ce se dafi la noi ne fac se auzim o romanţa-doue şi atâta tot. De astă dată e vorba de muzică serioasă şi egzecutată aşa cum numai Popovici ştie să egzecute. Acei care au auzit pe celebrul For-ster cântând mai dăunăzi doue trei bucăţi uşoare, ar trebui numai de cât să meargă la Popovici, pentru ca să facă deosebirea cuvenită între un modest bariton român şi un celebru de la opera regală din Stockolm. Popovici nu-î de la opera regală, dar cântă împărăteşte. —x— D. Ion M. Cărbuneanu ’şl a susţinut cu mare succes teza pentru licenţă în litere şi filosofie. Subietul ce tr&tatează texa d-sale este : «Adunarea provir.C.ulă (concilium) a Daciei şi esifienţa unui cult comun al coloniilor din această provincie.» Această teză este precedată de un îaport al d-lui profesor Tocilescu către decanul facultăţii de litere, raport prin care d. profesor aduce laude d-lui Cărbuneanu pentru «incontestabilele merite a le lucrării,» în care se găsesc idei originale susţinute cu dovezi epigrafice. b — Deposit uulc la adminis. Epoca « r | fi a ! * 1 < ' cs DE VÂNZARE : O 10 CRONICELE M C 12 i: ml LUI MAX 58 > 5* [3 7r oţjoil o&ncpu os aiopnf ni|u»j aicra STERI MĂRUNTE Iată, după o statistică oficială, cifra populaţiei oraşelor principatului Bulgariei şi ale Rumeliel Orientale : Filipopoli 33.032, Sofia 30 428, Rusciuk 27.194, Varna 25.256, Şumta 23.661, Slivno 20.893, Eski-Zagra 10 039, Fatar-Bazargic 15.658, Vidin 14.772, Pievna 14.307, Haskeni 14.191, Rascrad 12.9 4, Şiştov 12,482, Sla-nimaka 12.191,Silistra 11,414, Vraţa 11.317 Tîrnova 11 314, Iamboli 11.241, Girpan 11.024, Dobriţ 10.717, Kustendie 10.689. — Wossischezeitung scrie următoarele : in momentul acesta lumea se ocupă mult de prinţul Alexandru de Batten-berg. După unii, el ar fi avut In timpul şedere! sale la Viena dese convorbiri cu arhiducii şi miniştrii pentru ca sâ’şî pregătească intrarea în armata austriacă. Prinţul e obosit de viaţa trîndavă ce duce şi a cerut împăratului Austriei autorizaţia de a’şl continua cariera militară In armata austriacă. Reforma din Hamburg spune din potrivă, că prinţul îşi cauta serviciu în armata britanică. îndată ce seva regula această afacere, se va da urmare proectulul de căsătorie de care s’a vorbit atîta. Prinţul Alesandru ar lua pe prinţesa Victoria, fiica împărătesei Frederic. INTEMPLARILE zilei IMN CAPITALA Un accident. — Un copil de trei ani a-nume E. Beck jucându-se eri dinaintea casei părinţilor sel a căzut jos şi ’şl a frănt piciorul slăng. Starea acestui nenorocit copil e foarte gravă. www.dacoromanica.ro m Un nebun. — Unul din pacienţii de la Mărcuţa a reuşit se fugă. Ajuns în strada Pantelimon, dânsul a început a face scandal aruncând cu petre în trecători. Prins şi dus la secţie, a fost re-condus la Mărcuţa. DIN JUDEŢE Arsd. — Copila Ioana, în etate de trei ani, fiica Iul Tricâ lordache, din comuna Dobreştl, judeţul Muscel, în ziua de 18 Ianuarie trecut, fiind lăsată în casă, împreună cu un alt copil, s’aO aprins hainele de pe numita Ioana, şi arzând’o foarte grav, după cinci ore a încetat din viaţă. Crimă. — In noaptea de 19—20 Ianuarie trecut, locuitorul, neînsurat, Ivan Irimiu, din comuna Vlâdila, jud. Romanaţî, a fost omorăt de consăteanul sfeO Gheorghe Pâ-tru Parvan şi îngropat într’un dam de bivoli al acestuia. Crima a fost descoperită la 25 Ianuarie şi mărturisită de criminal. Vijelie. — In noaptea spre 21 Ianuarie trecut, în comuna Brebu, judeţul Prahova, bătând un vânt iute, a rupt la mal multe părţi căpiţele cu fân ale locuitorilor, pe a-locurea gardurile, pâtulele, apoi a distrus şi o parte din învelitoarea turlei de la biserica monastireascâ, ce era de fer alb. Prinderea anul hol tndrasnet. — Poliţia iaşanâ aQ pus zilele aceste mâna pe un hoţ, zice Tiara, înzestrat cu multă îndrăzneală. Autorităţile administrative din Bârlad au vestit telegrafic poliţia de Iaşi, că un individ de origină israelitâ, furând de la un bancher respectabila sumă de 27 mii lei a fugit la Iaşi. D. prefect de poliţie Sandu Răşcanu luând imediat toate dispoziţiile de urmărire şi prindere a îndrăzneţului hoţ, s’a descoperit că el s’ar afla lu Paşcani. îndată s’afl expediat agenţi de poliţie acolo, unde după oare-care investigaţii, hoţul a fost descoperit, prins şi n r»pc[ o | DIN STREIN ATATE O drama mişcătoare.—Oraşul Swan-sea a fost teatrul unei drame mişcătoare. D. şi d-naKent, proprietarii otelului Glou-cesler se deşteptară într’o dimineaţă In-tr’un sgomot neobicinuit. Un om era tu odaia lor. D. Kent sări îndată din pat şi se încinse o luptă între cel doi bărbaţi. D-na Kent, aducând u’şl aminte că bărbatul sâu ţinea tot-d’a-una un revolver sub pernă, îl luă, avu sîngele rece ca să aprindă o luminare şi ochind pe individ, care şi trântise la pământ pe d. Kent, ÎI trânti un glonţ în pulpă. Rănitul o luă la fugă. D. Kent, lovit de moarte cu mal multe lovituri de briciCi, muri peste câte-va ceasuri. Dis de dimineaţă sgomotul despro crimă se respândi în tot oraşul. Se organiză, sub direcţia agenţilor poliţiei, o adevărată goană, la care luară parte mii de oameni. Se ştia că asasinnl este un negru: d-na Kent 11 văzuse. In adevăr el fu descoperit, plin de sânge, ascuns într’un cuptor nu departe de port. De abia a scăpat de furia mulţime!, care voia să’l sfâşie. Ei a mărturisit, că se Introdusese la soţii Kent, ca să’I prâdeze. O familie otrăvită. — Un agricultor îşi a otrăvit pe cinci copil al săi şi apoi s’a otrăvit şi el singur cu acid cyanhydric. INFORMA TIUNI Colectiviştii sunt consternaţi de propunerea de dare în judecată, care s'a citit eri la Cameră de d. II. Isvoranu. Ei zic că de o mie de ori ar Ji preferit se fie rotată prima moţiune de cât se jic trimişi înaintea Curţii de Casaţie pentru delicte de drept comun, ca nişte pungaşi ordinari. Joi va veni In disouţiunea Ca-meril noua propunere de dare în judecată a ministerului Brătianu. D. Constantin Grădişteanu, preşedintele Camerei, fiind indispus azi, probabil că nu va lua parte la lucrările Camerei nici la prânzul regal, pe caro M. S. Regele ’l dă în onoarea d-sale. Un consiliu de miniştri s’a întrunit eri seară la 9 ore sub pre-şedenţia d-lul Th. Rosetti. Eri seară a fost depus la Văcăreşti bătăuşul colectivist Ştefan Marinesou, zis şi Măcelarul, care în ziua de 5 Septembre cel din-tâiu a făcut începutul devastărel redacţiilor, şi rănindu-se apoi la mână cu o bucată de sticlă s’a urcat în trăsură cu Ulmeanu şi aii plecat amândoi la poliţie. Proedul de lege privitor la modificarea lege! de înaintare în armată a fost luat în studiu do d. Ministru de Resbel. Se crede că acest proect va fi depus zilele acestea pe biuroul ca-moril deputaţilor. Ţăranii din Fumureni, districtul Râmnicu-Vâlcea, au telegrafiat ministerului de interne cerând pro-tecţiune în contra primarului lor, care face abusurl şi comite escrocherii. Ministerul de interne a ordonat imediat o anchetă. Iată câte-va amănunte interesante privitoare la răscoala din BudeştI, plasa Negoeşti: Primarul comunei , aflând că printre săteni circulau mal multe petiţiunl pentru cereri de pământ, a invitat pe mal mulţi dintr’ânşil se înceteze cu facerea acestor petiţiunl. Şeful garnisonel intervenind în favoarea sătenilor, primarul s’a necăjit şi au început să se înjure reciproc. Incidentul s’a sfârşit fără consecinţe regretabile. A doua zi mal mulţi ţărani adresară d-lul ministru de justiţie o petiţiune prin care ’l făceau cunoscut, că dacă nu va trimite o anchetă la faţa locului, el so vor rescula în contra autorităţilor. înainte însă ca ministerul de justiţie se răspundă, sătenii toţi în corpore s’aii dus la primar şi au Început se ceară „ordinul da dare de pământ". Primarul, luând măsuri, a făcut ca liniştea se domnească. U. prim-procuror Dobriceanu, care a mers la faţa locului, împreună cu prefectul judeţului Ilfov d. Beldiman, a dresat mai multe acte şi procese-verbale în contra mai multor săteni şi a şefului de garnisoană, care s’a purtat mal rău de cât toţi locuitori din sat. D. prim-procuror în ancheta ce a făcut, a constatat că ţărani posedau chitanţe din partea d-lul deputat socialist Nădejde, prin care acesta declara că a primit petiţiunl pentru cerere de pământ spre a le înainta Camerei. â 3* EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 4 Februarie 1S19 Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşe-denţia d-lul general Florescu. 92 senatori faţă. Urmarea discuţiunel interpelârel d-lul Fleva asupra afacere! zisă Gcetz. D. N. Fleva In replică, se miră de surescitarea de eri a d-lui Al. Marghiloman, pentru că când a zis că concesiunile dat# societăţel Goetz ating moralitatea publică, mi va să zică că a vizat numai de cât o-norabiiitatea privată a cutăru! ministru, căci cum a zis odată d. Carp d-lul Brătianu : «eă cred, că nu voeşt! corupţiunea, dar eşti accesibil el». Cât îl priveşte pe d. Marghiloman, împărtăşirea d-sale ca ministru în această afacere ar fl fost virtuoasă daca respingea cererea acţionarilor, în caşul de faţă de sigur însă că a comis o acţiune incorecta. De asemenea este foarte necorectă participarea d-lul M. Gbermani, întru cât, cu toată tăgăduirea d-lul Carp, ministrul de finance cum se constată din registrele tribunalului comercial a fost membru în consAtul de administraţie al societăţel Gcetz, până ta Ianuarie trecut. Insistă asupra desăvârşit#! ilegalităţi a disposiţiunilor hotărârel consiliului din Martie trecut în favorul societăţel Gtalxşv crede a dovedi aceasta cu textul legei; iar faptul că legea era rea, nu e un cuvânt pentru a el călcare; căci, cum zicea un lord în parlamentul Angliei, or cum ar fl lucrul e contra legei !... Apoi oratorul contestă afirmaţiunea fostului ministru la domenii, că prin scutirile de taxe acordate fabricel Goatz, s’a a-dus un serviciu In genere comercianţilor români; diu potrivă, dupe cum ar resulta din statisticele ce produce, taxa tarifului autonom a fost bine-fâcâtoare pentru exploatarea pădufelor noastre cum şi în genere pentru comerciul indigen de cni-ristigie. Dupe un discurs de 2 ore, interpelantul termină cerând că Senatul #6 condamna urmarea guvernului din Martie în afacerea Gmetz ca ilegală. D. Carp ministru de externe, repetă d-lul Fleva, că în materie de moralitate nu’l primeşte nici ca judecător nici ca adversar; şi prin aceasta nu Înţelege a se sustrage ca ministru de la controlul representan-ţilor naţiunel. Oratorul dovedeşte apoi, că măsura luată de consilia pentru scutirea fabricelor de lemnărie din ţară. nu numai că e legală dar chiar în favorul comerciuluî român, ceea ce resultâ învederat din obligaţiunea pusă fabrice! Goetz şicelor-l’alte, a exporta cel puţin a treia parte lemn românesc în fabricaţiunile lor şi pentru aceasta sunt îndatoraţi a încheia cumpărători din pădurile pămân’ene. Crede dar, ca a dove lit indestul că măsura a fost luată pentru propăşirea comer-ciulul românesc, cea ce ’l scuteşte a examina cele-l’alte aserţiuni a le interpelan-tulul de domenii! politic, ce n’afl nici de cum a face în cestie. D. Al. Laliovari, ministru domenielor, în privinţa impulârel de imoralitate adusă miniştrilor în cestie, se crede dator a declara, în numele celor-l’alţi trei miniştrii din partidul ce represintă, că convingerea d-lor e cu totul contrarie şl anume sunt convinşi de perfecta legalitate a mâsureî luate, cum şi de absoluta moralitate şi onorabilitate a colegilor d-lor. Pentru care va ruga Senatul să treacă la ordinea zilei, întru cât cestiunea ridicată de d. Fleva nu nu are alt scop de cât a produce un blam contra intregulul guvern, şi prin urmare e criză de guvern. Părerile, aduse de interpelanl asupra «x-plotttărel pădurelor şi a comerciuluî nostru de chiristigie sunt foarte contestabil# şi în orl-ce cas o discuţiune serioasă în această privinţă nu trebue şi nu se cad# a se face cu pasiune politică şi ou răutate* EPOCA - 5 FEBRUARIE 3 os Intr’u cit priveşte ilegalitatea, ministrul crede că, dupfe dovezile produse cu textul şi spiritul legilor în specia, nu mat încape nicl-o Îndoială despre perfecta legalitate a m&surel luate. De sigur însă, că din punctul de vedere al pedantismului unul articol aplicat până la absurd, s’ar scuti tntr’adevăr un ministru de imputări foarte dubioase ca a-cele ale d-lul Fleva, dar un asemenea ministru timid şi mărginit, care spre a 'şl pune la adăpost răspunderea, n’ar fi în stare a rezolva o cestiuae, ar aduce astfel păgubi incalculabile ţâre!, ruinând ramura de activitate publică, a cărei administraţie 'I a fost încredinţată. (Aplause). Mal departe oratorul dovedeşte evident că tara şi comerciul nostru de lemnărie profită într’un chip pozitiv din obligaţiunea impusă fabricelor de a dovedi că ezportează o treime din fabricate în produse d’a le pădurelor din tară. Terminând cere permisiunea a atinge două cestiunl ridicate de interpelant, ces-tia politică şi de moralitate. Crede că faptul că d-nil Gherman şi Marghiloman, aii semnat jurnalul consiliului, va se zică, că într’o cestie de interes general d-lor nu se datl înapoi de la respundere; căci este incontestabil, că o cualitate privată a u-nel persoane politice mai nainte de a intra în guvern, nu se poate opune în privinţa corectitudinel sale în direcţiunea afacerilor statului. D’altminterl e de mirare cum de câte-va zile unii din senatori şi deputat! sugrumă guvernul cu moralitatea lor. (Aplause). Aşa d’o pildă, gu-rele rele zic câte şi mal câte de d. Fleva care a vândut Statului sub ministerul d-lul Stolojan nişte porumb pe 95 lei chila, şi cel cuuoscătorl zic că acest preţ e exorbitant (aplause sgomotoase). Cu toate acestea ministrul nu voeşte a bănui curăţenia operatiunel d-lul Fleva, dar în or-ce cas ar fi bine ca mal ’nainte d'a vedea paiu în ochiu altora, să vedem barem cocianu de porumb din ochiu nostru. (Aplause prelungite). Oratorul, într’o admirabilă peroraţie somează majoritatea a se pronunţa asupra onorabilitătel unor bărbaţi ca Rosetti, Carp, Ştirbeiuetc. şi d-lor cel trei cari aă intrat mal în urmă în cabinet, vor sucomba cu conştiinţa Împăcată. Partidul conservator din care face parte majoritatea trebue sâ ia seamă ajnu ne|lâsa tîrît de meşteşugurile celor mal neîmpăcat! vrăjmaşi al sei şi după dol-spre-zece ani de zbu-ciumare ajuns la putere, s6 nu facă ca Saturn mâncându’şl copil. (Aplause prelungite). Secere închiderea discuţie. După o scurtă discuţie pentru şi contra Inchiderel. Senatul decide a tranşa închiderea discuţiei prin vot cu bile. Discuţia se Închide cu 59 voturi contra 30. Apoi să decide continuarea pe Luni, ri-dicându-se şedinţa la 5 1/2 ore. CAMERA Şedinţa de la 4 Februarie 1889 La ora 11/4 se deşchide şedinţa sub preşedinta d-lul Ilariu Isvoranu, cu 112 deput&tl presenţt. D. Ulyso Boldescu, raportor, dă citire procesulul-verbal de erl încheiat asupra şedinţei şi comunică diverse cereri Camerei. D. Txonl, interpelează pe guvern asupra presentărel unei legi a instructiunel publice, precum şi asupra construirl şcoa-lelor rurale. D. Badescu-Rosiori, cere comunicarea unul tabloti de pensionari şi pensionare şi de drepturile care le ah fle-care. D. Cernatesca, recomandă Camerei 2 petifil de pământuri. D. IV. lonescu, cere ca petitiunile pentru pământuri să se înainteze comitetului delegaţilor. D- Lasear Catargiu, cere ca ele se trimeată guvernului când sunt mal multe. D. Th. Rosetti, spune că aceste peti-tiunl n’ah nici un resultat practic, până când nu se va vota legea agrară. Dupe câte o replică luată de fle-care din aceşti domni şi câte-va explicatiunl date de d. Isvoranu, se cere Închiderea discuţiei. D. IVadejde, vorbeşte contra pentru motive de reclamă patriotică, mal cu seamă că onorabilu socialist nu-I străin de fabricatiunea lor. In sfârşit se închide discuţia în urma sustinerel d-lul Apostoleanu. Trebue iar se vie’cestia tuicel, aceasta la două, trei zile, e fatală. Fiind vorba de ţuică, Înţelegeţi bine că s’amestecă şi d. ' Stanian. Dd. Savcanu-Kirila şi^Softa depun şi d-lor petitiunl. D. Voinov interpelează pe guvern asupra taxelor de trecere a podurilor. D. C. Cogainieeanu cere do3aru asupra contabilităţii ministerului nostru de la Viena pe anul expirat. D. losef Oroveann întreabă dacă taxa de 5 0/0 asupra lefurilor funcţionarilor e un venit al statului, llăspunztnd d-1 Gherman zice că e un venit ordinar trecut prin legea de la 77. D. Oroveanu făcuse astă întrebare ca se ştie dacă cu ea să poate înscri în listele electorale funcţionari ca şi cu un alt venit. D. Nncsoreanu complectează discuţia arăttnd că e şi jurisprudenta în privinţa aceasta. Dd. Caton Leca, Th. Roseti şi Va-Icrlan Urseanu vorbesc fie-care zictnd să se sfârşească o dată cu discuţiile osoase şi să se treacă ia ordinea zilei, căci sunt mulţime de petici şi indigenate. Interpelarea d-lul Blaramberg Oratoru 'şl desvoltăazl a treia interpelare din seria cunoscută. E vorba de convenţia telegrafică încheiată cu compania de navigaţie. Aceasta s’a făcut câlcându-se 2 principuri; unu de formă şi altul de fond. Unu că s’a făcut numai de puterea executivă şi altul că s’a tratat cu societatea de navigaţie ca de la o putere la alta. D. Bla-ramberg vine cu mal multe acte tipărite sad autografe în care arată trădarea intereselor Statului... D. I*rim-ministru răspunde că convenţia nu ’i încheiată de la Stat la Stat ci de administraţie la administraţie şi nu ’l nici violare de constituţie, nici ilegalitate, ea e făcută în interesul călătorilor; ea e supusă la toate dispoziţiile posibile de control, la toate cu desăvârşire şi dacă adunârel nu’l place această convenţie în care e vorba de un fir telegrafic prin văzduh, absolut revocabilă, n’aii de cât d-nil deputaţi să spue că e un pericol şi se va revoca a-ceastă convenţie. Dar roagă pe dd. deputat! să nu mal vie cu asemenea interpelări căci pierdem vremea în zadar, când sunt atâtea legi importante ce se aşteaptă de la această Cameră. (Aplause). După răspunsul d-lul Blaramberg se suspendă şedinţa. Se veteazâ indigenatul d-lul G. Maior şi făcându-se un apel nominal se ridică şedinţa la 4 1/2 dd. deputat! nemal fiind In număr. Farfuride. D E P E S I CONFEDERAŢIA BALCANICA (Prin fir telegrafic) Uapurtul agenţilor diplomatici Londra 15 Februarie. După corespondentul ziarului «Daily Chronicle» la Constantinopol, Poarta era de curând îngrijatâ de ştirea ce se respândise că statele balcanice erau pe puntul de a se organisa în confedera-ţiune; dar raporturile agenţilor sei diplomatici ad limitat’o. REGELE SI MOŞTENITORUL (Prin fir telegrafic) Belgrad, 15 Februarie. Regele şi principrle moştenitor însoţiţi de ministrul Austriei au sosit la amiază, venind din Niş. TURBUR ARI LA PESTA (Prin fir telegrafic) Interpelările in Camera Budapesta, 14 Februarie. Camera Deputaţilor.—Mai multe interpelări sunt depuse asupra atitudine! poliţiei de erl seară, asupra demonstraţilor pe stradă şi a ordonanţei prefectului de poliţie. Preşedintele depune un raport asupra măsurilor luate cu ocasia demonstraţiilor ce s’au făcut luna trecută şi a cărui discuţiune se va taxa ulterior. D. Lukacs propune amânarea şedin- > ţel, în vederea emoţiunil pricinuite de ! pretinsul procedeu brutal al poliţiei. Propunerea se respinge cu 204 voturi contra 87, iar Camera continuă dis-cuţiunea proiectului apărării naţiona".*. SITUAŢIA IN BULGARIA (Prin fir telegrafic) O intruuire publica Sofia, 16 Februarie. Circulă ştirea că opoziţia a ţinut o întrunire la Filipopoli, şi că în urmă ar fl manifestat principelui dorinţa de a-1 vedea schimbând ministerul. COMPLICAŢII IN SERBIA (Prin fir telegrafic) Fanalav Iutii ui Regina Natalla Londra, 16 Februarie. După corespondentul ziarului Times la Viena, pan^laviştii au îndemnat pe regina Natalia să provoace comploturi în Serbia, dar regina a refuzat. ULTIME INFORMAŢII! lat?, eoprinsul moţiunei pe care minoritatea din Senat o va pre-sentaLuni în afacerea Goetz. »Cerend intrarea în lege, trecem la ordinea zilei.» Această moţiune este iscălită de dd. Mârzescu, Fleva, Grădiş-teanu etc. * Oposiţia este exasperată de votul de azi al Senatului. Ea îşi pusese mari silinţe pentru a grupa multe voturi asupra unei moţiuni a d-lui Mârzescu care isbeşte în guvern. Punându-se la vot închiderea discuţiunei, oposiţia a votat contra şi a întrunit asupra acestei cestiunî 30 de voturi contra 59 ; cu toate că câţî-va senatori au votat contra închiderii, de şi nu vor vota pentru moţiunea d-luî Mârzescu, care va ii pusă la vot Luni. * D. Al. Lahovari a rostit azi un strălucit discurs, pe care îl vom reproduce in extenso. X Iată care e resultatul subscrip-ţiunei pentru împrumutul de 26 milioane la sucursalele Băncei Naţionale din Craiova, Brăila, Galaţi şi Iaşi. S’a subscris suma de 5,673,700 lei dintre care 1,055,700 ireduc tibile. Acum nu lipseşte de cât resul-tatul subscripţiuneî la sucursala Băncei României din Galaţi. * îndată ce s’a închis subscrip-ţiunea împrumutului, zice Romă nia Liberă, d. Menelas Ghermani a mers la Palat ca se comunice resultatul M. S. Regelui. M. S. a felicitat cu multă căldură pe d. Ghermani. Succesul financiar de eri a fost de sigur cea mai măgulitoare eon-solaţie pe îtru nedreptele acusa-ţiuni ce uni deputaţi şi senatori au formulat în contra d-lui Ghermani. X De către procurorul Drăghici din Roman, se fac zilnice cercetări pentru constatarea ncorân-duelilor comise cu ocasia alegerei colegiului al treilea din acel judeţ. Pentru acest scop sunt chemaţi a informatori şi ca inculpaţi un mare număr de săteni. X Comitetul clubului hberal-naţio-nal din Bucureşti, într’o şedinţă ce a ţinut eri în saloanele clubului, a hotărât ca să invite pe d. Ion Brâtiauu a lua parte la lucrările Camerei. E probabil oă d. Ion Brătianu va asista la şedinţa de Luni. ’ X Cel mal ilustru poet al ţărel, M. Eminescu, a fost lovit aseară de un nou acces de alienaţiune mintală. El a fost dus la casa de sănătate. Suntem încredinţaţi, că cetitorii vor împărtăşi cu noi durerea adlncă ce o simţim la lovitura ce va zdrobi, pe veci poate, pe nenorocitul poet. Ţara aceasta n’a avut, se vede, noroc să aibă mult timp un geniu puternic ca Eminescu. X Primarul din Budeşti a fost pus în stare de arestaţiune pentru că a dat naştere la mişcarea sătenilor din această comună. X Luni va veni în discuţie la Cameră proectul de lege asupra spirtoaselor. Afară de aceasta, se va mai discuta poate, proectul de lege pentru venzarea moşiilor Statului în loturi. X D. Nicolae Fleva într’un limba-giu uşurel pe care l’a ţinut eri la Senat cu ocasia discuţiunei afacere! Goetz a atacat pe d. Ghermani ministru de finanţe, în termeni nici de cum la locul lor, a-cusendu-1 că are interes în afacerea Goetz, fiind-că e posesor de acţiuni, membru în administra-ţiunea al societăţei Goetz* etc. etc. D. Nicolae Fleva a afirmat— de şi are o contrarie convingere— o neexactitate, ca se nu spunem alt-ceva. D. Menelas Ghermani n’a fost nici odată membru în societatea Goetz, n’a făcut parte nici odată din consiliu de administraţie al a-cesteî societăţi, d-sa n’a fost posesor nici odată a vre-uneî acţiuni a societăţei, nici înainte de a deveni ministru, nici atunci când a subscris jurnalul consiliului de miniştri privitor la concesiunea făcută societăţei Goetz. Acea ce putem spune numai, este că acum doi ani o societate de capitalişti francesi, avănd 3000 de acţiuni do ale societăţei Goetz, şi voind se fie represintată în ţară de către un român, a rugat pe d. Menelas Ghermani să o re-presinte, cea ce d-sa a făcut fără a lua nici o tantiemă, fără a culege nici un folos, nici o comi-siune. Să vază dar publicul ce valoare au a usaţiunile domnilor din o-posiţie, cari cu o uşurinţă neiertată aruncă fel de fel de calomnii asupra oamenilor pe deplin o-norabilî. X La Roman deputatul socialist V. G. Morţun, a scos la maidan o gazetă socialistă intitulată Ciocoiul. Materie : injurii, mojicii, calomnii şi neadevăruri patente în contra prefectului Teleman. D. Morţun nu uită nici pe Epoca în pomelnicul înjurăturilor sale. x Voinţa Naţională într’o informaţie de alaltă-erî acuză pe doui cetăţeni, dd. Niţă Măeelaru şi Dinu Buzatu Pescaru, că ar fi mers la prăvălia lui Lipieru şi ar fi ameninţat pe soţia acestuia. Această ştire e cu desăvârşiro falşă şi calomnioasă. Jalnicul tată, mamă, fiică, socru, soacră, unchi, mătuşe, cumnat, nepoţi, veri şi rude, cu profundă durere vă face cunoscut perderea prea iubitului lor fid, tată, ginere, nepot, cumnat, unchiu şi vâr. SPIRU Gr. EFTIMIU Doctor îndrept, Avocat, fost Procuror de Curte încetat din viaţă în Alger în etate de 36 ani şi vă roagă se bine-voiţi a asista la ceremonia funebră, ce va avea loc mâne Duminecă 5 Februarie oarele 2 p. m. In biserica Sf. Gheorghe nou, iar de aci cortegiul va porni la cimitirul Şer-ban-Voda (Bellu) unde se vor depune rămăşiţele mortuare. Persoanele cari n’au primit invita-ţiuni sunt rugate a considera aceasta drept invitaţiune. Bucureşti, 1889 MARELE CIRC SIDOLI STRADA POLITIEI No. 7 ASTA-SEARA LA ORELE 8 PRECIS A12 BRILAMA REPUESEi\TATIli\E HIGH-LIFE DUMINECA 5 FEBRUARIE la orele 3 p. m. GMNDE MA.TINEE EQUESTRE la orele 8 1/2 seara REPUESENTAT1E EXTRAORDIMRA LUNI 6 FEBRUARIE A H BRUMA SERATA BE MODA IN curEnd debutul noilor artişti Specialitatea indiană FOIŢA ZIARULUUEPOCA» (98) WALTER SCOTr LOGODIŢI k- SAU CONETABILUL DE CHESTER XXX (Urmare) — O 1 cât despre dînsul, a fost ieri tat, să bucură d8 vază acum, zise Râul, e în casa lui lângă puntea Luptei, cum să chiamâ locul unde înălţimea Voastră a bătut pe Galeji. — Mă voi auce dar la dânsul, zise conetabilul, şi vom vedea apoi cum va primi regele Enrio pe un bătrîn servitor. Trebue să mă însoţiţi amândoui. — Milord, zise Gillian In nedomerire; ştii ca oamenii păcătoşi ca no! nu sunt bine priviţi când să amestec tn trebele celor msri. Cred că Senioria Voastră va fl în stare de a ne ocroti dacă spunem adevărul, şi că nu ’ml va bănui nimic din trecut, fiind-că am făcut cum am putut mai bine. — Taci, femeie, sad dute dracului! striga Râul. • E vreme acum să te gândeşti la oasele tale când e vorba de a scapa pe buna şi tînăra ta stăpână de ruşine şi ap&sare T Cât despre limba ta cea rea şi despre faptele tale rele, care au în-trecut’o în răutate. înălţimea sa ştie că astea sunt foarte vechi latine. — Destul, prietene, zise conetabilul, voi uita greşalele femeie!, şi voi răsplăti credinţa ta. Cât despre voi, credincioşii mei tovarăşi, adause el, în-torcendu-36 spre Guarine şi Vidai, dupe ce De Lacy îşi va recăpăta drepturile sale, ceea ce se va ’ntâmpla negreşit, cea întâi grijă a lui va |fi de a răsplăti credinţa voastră. — A mea, ast-fel cum este, a fost şi va fi răsplata mea, răspunse Vidai. Nu voi primi favoruri, în fericirea lui, de la acela care în nenorocirea sa n’a vrut să’mî dea mâna. — Eşti un nebun, dar meseria ta îţi dă privilejii, zise Hugues de Lacy, a le cărui trăsuri vestejite şi distinse păreau frumoase când erau însufleţite de recunoştinţa către cer şi buna-voinţa către oameni. Ne vom întâlni la puntea Luptei, un ceas nainte de vecernie. — E puţin până atunci zise scutierul. — Am câştigat o bătălie în mal puţin timp, răspunse conetabilul. — O bătălie, zise menestrelul, în care au perit mulţi oameri care să credeau siguri de victorie şi de viaţă. — Şi ast-fel primejdiosul meii văr Randal îşi va vedea toate proiectele sale ambiţioase răsturnate, zise conetabilul. El plecă la aceste cuvinte, întovărăşit de Râul şi de femeia sa, care se suise iar pe caii lor, pe când menestrelul şi scutierul urmaCi pe jos, şi deci mal încet. XXXI Gel do! servitori aî lui Hugues de Lacy mergeai! tăcuţi şi posomărîţl, ca nişte oameni ce nu să lncredeau unul în altul şi nu să iubeai!, de | şi slujaU pe acelaş sinior şi trebuiai! să aibă aceleaşi temeri şi aceleaşi speranţe. E adevărat că neprietenia venia din partea lui Guarine ; căci despre Renault Vidai, de nimic nu’I putea să’I pese mai puţin ca de tovarăşul seu ; dar, în această împrejurare, Filip Guarine, care nu’l iubia, putea să vede să’l împedece în împlinirea unor planuri la care ţinea foarte mult. Vidai să făcea că nu prea baga de seamă la el şi cânta cu jumătate glas, ca pentru a’şi exercita memoria, balade şi romanţe compuse cea mai mare parte în limbi necunoscute lui Guarine, care nu putea să priseapă de cât pe a lui, adecă normanda. EI mergeau cam de vr’o două ceasuri cu aşa de puţină tragere de inimă din partea unuia pentru cel-l’alî, când fură ajunşi de un om călare, care ducea un cal de căpăstru. — Pelerinilor, le zise el dupe ce'I privi cu luare aminte, pe care din voi 11 chiamâ Filip Guarine ? — Pe mine, răspuns scutierul. — Atunci, stăpânul d-tale îţi trimete complimente, şi mi-a spus să’ţi arăt a-ceasta drept dovadă că vin din partea lui. La aceste cuvinte îî arătă nişte mătănii pe care Filip Guarnine le recunoscu că sunt acele de care să sluja conetabilul. — Văd că vorbeşti adevărul, zise scutierul. Ce porunceşte stăpânul med? — M’a însărcinat să’ţi spun cavisita lui a avut cea mai bună urmare, şi că astă seară chiar, la apusul soarelui, va redobândi cea ce avuse. Iţi ordonă de a te sui pe acest cal, şi de a mă însoţi pănăjla castelul Pazei-Dureroase, unde trebue să fii şi d-ta. — Foarte bine, mă voi supune, răspunse scutierul, Încântat de această veste bună, şi nici de cum supărat de a părăsi pe tovarăşul şeii de călătorie. — Şi ce porunci al pentru mine ? Întrebă menestrelul Renault Vidai, vei aştepta pe stăpânul d-tale la puntea Luptei, cum ţ’a poruncit’o. — Voi fi acolo, cum mi-e datoria, răspunse Vidai ; şi abia rostise aceste cuvinte şi cei doi cavaleri, dupe ce’i întoarseră spetele, plecară la galop, şi în curând să făcură nevăzuţi. Erau atunci patru ceasuri seara, şi soarele Începea să coboare. Cu toate a-ceste mal erai! încă trei ceasuri să treacă pănă la momentul hotarît pentru întâlnire, şi puntea nu| era la mai mult de patru leghe depărtare. Vidai deci, fie pentru a să odihni, fie pentru ca să poată gândi In pace, să dădu de o parte din drum, şi întră într'o pădurice ce se afla la stânga lui, pe care o străbătea un pâreu a le cărui ape eş«u dintr’un isvor ce s’auzea clocotind printre arbori. Acolo călătorul se puse jos, şi, cu un aer distras care arăta că nu să gândea la cea ce face, stătu mai mult de o jumătate de ceas cu o-chii ţintiti asupra apei, într’o ţinută care, în timpul păgânismului, ar fi putut să’l facă să treacă drept zeul unui riu plecat pe urna sa. Iu sfârşit începu să iasă din această stare de adâncă visare, să Îndreptă, şi scoase din valisa lui de pelerin lucruri de mâncare grosolane, par-că ş’arfi a-mintit că viaţa nu să poate prelungi fără hrană ; dar avea să vede în fundul inimeî ce-va care’I tăia pofta de mâncare sad li Închidea gâtul ; căci, dupe ce încercă în zadar să înghită o bucată de pâine, o arunca departe de dtnsul cu disgust, şi duse Ia gură o butelie mică de piele In care era vin sad altă băutură ; dar nici aceasta nu’l plăcu mai mult ; aruncă butelia cum aruncase pâinea; şi, plecându se spre isvor, bău cu lăcomie, Îşi răcori mâ-nele şi faţa, şi rldicându-se par-că mai înviorat, bău cu lăcomie, îşi răcori tnâ-nele şi faţa, şi rldicându-se par-că mal înviorat, porni din nod, mergând încet, cântând pe drum, cu o voce joasă şi tristă, câte-va bucăţi din balade vechi într’o limbă de asemenea veche. Călătorind ast-fel posomorit, ajunse In sfârşit lângă puntea luptei, in apropierea cărui să ridica cu toată mândria vechilor sale ziduri castelul Paza-Dureroasâ. — Aici, zise el, aici dar, trebue să aştept pe mândrul De Lacy. Fie 1 Pe D-zed, me va cunoaşte mai bine înainte de a ne despărţi 1 Zicând aceste cuvinte, trecu puntea cu paşi mari şi cu hotărlre, şi urcându-se pe o înălţime de pe cel-l'alt mal, la oare-care depărtare, privi cât-va timp scena ce’I înfăţişau împrejurimele ; nobilul rlu, bogat în culorile roşietice a le apusului soarelui pe care’l răsfrln-gea ; copacii cufrunzele lor de toamnă care Insuflad mâhnirea ; turnurile şi zidurile întunecate a le castelului, de unde pleca din când în când un fulger de lumină când armele vre unei sentinele erai! lovite de o rază trecătoare a soarelui. Trasurile menestrelului, care pănă atunci fusese posomorite şi tulburate, să arătară mai liniştite pe când privea această scenă liniştită şi pacinică. El îşi întredeschise mantia sa de pelerin, şi lăsă să recadă lungile ei cute, sub care să vedea haina lui de menestrel ; îşi luă roata, un fel de vioara mică din care se cânta cu ajutorul unei roţi, şi acum zicea o arie galezâ,„acum un cântec jalnic. (Va urma) www.dacoromanica.ro FEBRUARIE CASA DE SCHIMB 613 Strada Lipscani, Xo. 23 Cnmpera. si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucure aii 4 Februarie 1889 1 0/0 Renta amortisabila jmxvamaztLi* Cump. Vend 97 97 1 4 5 0/0 Renta perpetua 97 97 1 2 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 99 1/4 99 3/4 7 0/0 Soris. func. rurale 103 12 104 6 0/0 Scris. func. rurale 95 1/4 65 3/4 7 0/0 Scris. func. urbane 103 1/2 104 6 o/0 Scris func. urbane tOl 1/2 1(2 1 2 5 OjO Scris. func. urbano Urnane 5 0/0 Iaşi 92 1/2 93 1/4 81 1/2 32 1/4 6 0/o Împrumutul comunal 86 1/2 87 14 Oblig. Casei pena. (lei 10 ciob.) 240 250 Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 50 60 1000 1005 Acţiuni «Dacia-România» 250 260 » Nationaia 240 2,0 » Constructiuni 140 150 Argint contra aur 1 d/4 2 Fiorini austriaci 209 210 1/2 Tendinţa fermă 1 * Fondată tn anul 1880 „FABRICA OE MASINE AUGSBURG" IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe acţiuni de la 1 Decembre 1857 Masine de I?3achetut şi de Satinat Elevatoare pentru edificii cu mai multe etaje Instalatiuni de Transmisiuni de IVI as ine cu Aburi şi de Turbine IVTasino de tipar cu 1 cilindru IVLasine de tipar cu 2 cilindre IVIasine de tipar pentru a tipări de o dată cu 2 culori IVIasine de tipar cu cilindru ) funcUonând IVIasine de tipar fără cilindru ) pbdal Inslalaliune cu mecanismul cilindric al ccrnelci pentru maşini simple si maşini pentru imprimat a 2 culori MASINE DE TIPAR ROTATIVE pentru a tipări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni, şi pentru a tipări de o-data cudoue sad cu mai multe culori. Cu Aparate de Lltuit după cea mal noua construcţiune cu titvâ si cu cuţite de faituit rotative. Toate Maşinele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit cel mai mare tiragiu având tot-o dată o funcţionare sigura si fara sgomot. Am furuisat până la I mnarie 1889: 3 1 50 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului In Bucureşti, şi un m *re numer Ia cele mai îusemnate Stabilimente typogradce în România. ttepresentanţi pentru Româniadd. KUBESCH & SIEGENS, BUCUREŞTI STR. SMARDAN 53 Tot d’odatft mai putem procura şi diferite alte Masine de tipo-litografie si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Cleiu şi ori ce alte utens lie pentru Tipografie din f.,bricele cele m i renumite. KUBESCH el SIEGEXS ) CASA DE SCHIMB 806 VIOSCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele Dimitru GKlha Ur. Lipscani, in rada noei cladir Bancei Nationalt (Dacia-Romănia) Cumpără si vinde efecte publice si face ori-c» schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 4 Februarie 1888 Renta amortisablla româna perpetua > ,, româna perpetua Obligaţiuni destat [Conr.rttr.j , „ C. F. R. 6 5 6 6 „ 5 % ,, Municipale 10 fr. ,. Casei pen*. [30* L.l 7 % Scriaurl funciare rurale 7 % !! urbana 6 % n i» ti 5 %....................... 5 ,, laşi Acţiuni Banta Raţionala 3 % l.osuri aernestl cu prima Losuri cu prima Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana „ crucea roşia Austriaca cu prima „ crucea roşia Ungar ., cu prima Losuri Basiiica bombau „ Olomane cu prime im. cu prime Buc. [30 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal- Anslrluc Mărci germane Bancnote francest „ italiane „ Ruble bârtie NB. Cursul este socalit In aur Cump. Vind» 97 m 'T |0I 8/4 IM M M 8K 74 li 31 84 sa 38 1/4 16 *•* 88 8/4 838 108 ţi 3*2 104 îi 101 3«M 81 V 88a 71 18 88 40 87 18 48 « 1 3/4 810 1*4 100 9» *4* 1»« 100H iot nt mUSBOWOm asa fondata în anul 1837 J. RESCH & FII Bijuterii si •loailleri Curiei M. H. Regelui Carol I REPRESENTANTDL MANEPACTDREI SI IIORLOGERIE P&TEK PHILIPPE & C-NIE DIN GENEVA şi al manufacturai de argintărie CHRiSTOFLE & C-NIE DIN PARIS No. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36. 1089 4s, LrILtrol t Boala repuluta pân’acum fara leac, j <0 EPILEPSIE, £ 5 Precum şi toate Boalele nervoa- i •*^6. Î-. se sunt. vindecate de mine cu de- | ***> —J săvârşire, dupe un procldeu nou 1 * e tn cel mal scurt termen şi sub ■ V £ $ garanţie. A se indica etatea şi durata ; boalel. î Remediul modul întrebuinţării Jg jfe •O <3 etc. sunt expediate, în contra tri- Ş miterel sumei de 25 franci de f Chsl. J Seemanu 'S Berlin 139, Schccnbauser all6 139 1 fr-rrsi ... 1 isnBHBRSBBigB&@B£«BasHsanraraBS£a@H(BaH HARNASAMENTE MILITARE numaroasel mele clientele, d-lor ofiţeri precum şt onor. Publio, işti n ţa it Aduc Ia cuno că am transfera MAGAZINUL SI ATELIERUL DE SELARIE Bucureşti. — Calea Victoriei IVo. 57 Ce l'&m avut In Iaşi, In timp de 40 ani; cele mal mari recompeuse obţinute Ia mal multe Esposif uni din ţara precum şi diploma de onoare obţiuutâ la Esposiţiunea internaţională de Ia viena 1873, sunt cele mal bune dovezi că pot concura cti lucrările efectuate In Atelierul meu cu or-care fabricant din străinătate, ’lml voi da toate silinţele ca prin perfecta executarea lucrului se satisfac dorinţa onor. domni care me vor onora cu comandelelor. Ca v -chiu industriaş şi în vederea reputaţiunel câştigată până acum, contez oarle mult In sprijinul tutulor. EDUAIU» HAVtlK. Comenzi pentru districte frauco la ori ce gară din ţară. Se repară ori ct se atinge da această art ă. 108S BPsaRTeaaiiwsR]8««a.ra^^ -(-) Vânzare in rate lunare si septam Anale (- an CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME •p d Qj ts C8 & • H ti ca CD 05 '■? PENTRU FAMIFLII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI Aceste Maşine au fost, graţie numeroaselor lor avan/agă, premiate la toate esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase Îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot felul acesta. Intre care voii cita; braţul lor înalt, care produce o mânuire uşoară şi comodă, suveica fara îolîrare, aşezarea bucureşti --( UNDE SE AFLa Şl DEPOSITUL GENERAL )- Singurul represenlant MAX L1CHTENDORF Cataloagele ilustrate se trime dupe cerere gratis si franco 148» 3V1 asinei© vechi ssasssK pri m e s o s o h. i m fc> P ti 0 P 1 5 ti 6 i nan PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE LA EXPOSITIUNE A UNIVERSALA LA BRUXELLES IN ANUL 1888 se mu m asociat INVENTIUNE EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doc torului Borsodi pentru vindecarea slabu iunei bărbăteşti. Apara tul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce bărbatului slăbit putere t perduta si T face îu zioa cea d’inteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel. Preciuriie: 1 fl. 55, * II. 4«>. 3 11. BO {ATELIER PENTRU APARATE ELECTRO-METALICE, PATENT DR. RORSODI i VIEN, II NESTROYGASSE No. 6 Broşuri detaliate se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România cu un capital de ___ _________ ___ ____________ 70,009Iei pentru exploatrrea unei mort sistematice situată 5 klm. de T. Severin. Doritorii se vor adresa la Magasinul Depositulul de făinuri ai d-lul C. M. Oiocazan din T. Severin. DE ARENDAT CHIAR DE ACIII: Moara liyuraulica, nu.uita labiiea Ue utacinat «Constanţi*» 5 Klm. departe oe T. Severin, producând tainuri line 3:ui0 Klg sau oruinare 10000 Kgr. in 24 ore. Doritorii se vor airesa la «Agenţia liavas» sad la D. M. Giocazan T. Severin. IIV TiVfl) ONEST SI MUNCITOR caută un Uil 1 iilJDili post de îngrijitor de moşie. A se adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64. 1109 UE li 01 HIAT SI DEVlliREdKÎ Clemenţei No. 21. A se adresa ualea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 până la 2. nil {nriIUT si de vânzare moşia Drâgo-llli iillCiliil/i 1 esti-pămOnlenî si PîrvulestI, districtul Dîmboviţa o oră de gara îlrgoviste 400 pogoane araturi, fanea'a si pădure. A se adresata proprietar strada Polonă 77 bis. (1110) 7 7 FABRICA C O M E T “ DE SOBE ME1DIKGER SI MASINE DE BUCĂTĂRIE ADOFF SAFOMON Cea mai practică si economică sistemă de încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine în permanenţă zile şi săptămâni Întregi. Ca combustibil se poate Întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb. VENTILAŢIA ODĂILOR Maşinele de bucate sunt de sistema cea mal perfecţionată, f Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se jş|ppoate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc. CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT ^RATIS. FONDAT IN ANUL 1852 LA RENUMIŢII MAGASIN F.BRUZESSI 55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI Se găsesc specialităţi de vinuri fine, asemenea si un mare deposit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate. o 1048 FONDAT IN ANUL 1825 wsmasaEBsa AVIS IMPORTANT Compania de Gaz din Bucureşti are onoare a informa pe onor. Public ca pentru a da satisfacţiune !a mulţi Abonaţi cari cer o presiune de gaz mal mare, a aşezat în mal multe regiuni ale Capitalei conducte de un diametru mal mare. E'ectul se resimţi cu începere de astă zi Luni 19/31 Decembre 1888. Cu aceasta ocaziune Compania aminteşte că ori care ar fl presiunea în conductele principale, Abonată singuri pot regula consumaţiunea lor de gaz desch'zâ' d mai mult sau mal puţin robinetul Comptorului lor pentru a nu lăsa să treacă de cât gazul strict necesar la iluminatul şi trebuinţele lor. Direcţiunea 19/31 Decembre 1888 MEDALIE DE ARGINT BAIITIE UHIIIICA BEHBEBIANH Deposilu central in farmaciile domnilor ALESSAADllIU RUCUREŞTI şi I*. LAZEAKU CRAI0VA In deloil la toate farmaciile din tzara — UN LEU RULOUL- Cel mal eficace r> mediurese poate intrebuinţa contra tululor durerilor reumatismale precum: durerea de mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii < tc. ele. Asemenea se mal poale întrebuinţa cu succes la asuri, boule de renichi, coniusiuni, degeraturi, plăgi scrofuloase, rarii, scrintitnri, ta aluri, buboae, bătături ele. ele. Fie cărui Rulou este alalurata o instrudiumi foarte detaliata ins Tipografia Ziarului ,.Epooa' Tipărit cu cerneala Cta. Lorllîeux-Cle Paris Girant responsabil V. P. Gheorgliln www.dacoromanica.ro