ANUL IV No. ees
A TREIA ED1TIUNE
SAMBATÂ 4 (16) FEBRUARIE 1889
N'JMERUL Iii BAM NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
Id BacarcHei: L& casa Administraţiunel. In Tnrn: Prin mandate poştale.
Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In sitrelnetate: La toate ofllciele poştale din Uni «ne, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ANUNC1UKILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: A(t«*nce llavas, Placede 1<X Boursc, * Ânunciurl pe pag. IV, linia 30 bani ; anunciurl st reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PA11IS: seg&sestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul SI. G«r-înnin, No. 84.
60 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
No. 8,—Platza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 8.
VOTUL DE ERI
CULISELE PARLAMENTARE
CORUPTIUNEA PROECT DE LEGE
.LOGODIŢII
VOTUL UE ERI
Camera a răspins erî cu o majoritate de 2 voturi propunerea d-lul Blaramberg de dare în judecită a ministerului Brătianu şi azi y«-vota probabil o altă propunere de dare în judecată a aceluiaşi minister pentru delicto de drept comun.
Pe cât dorim ca această din ur-nj y ^propunere să fie votată, pen-tiă f-să face lumină asupra ges-tiui. ^Spolitice a d-lui Ion Bră-tia.vjuşi pentru a sg pedepsi toţi ci • abilii, pe atât suntem mulţu-miVUde rgspingerea moţiune! d-lor Blairamberg şi Panu.
Biai întâia suntem mândri, ca ccWWrvatori, d’a răspunde cu un a^Tde aşa despreţuitoaro clemenţă, fanaticilor care la 1876 cu unanimitatea voturilor Camerii au dat iii judecată guvernul nostru, pentru nişte fapte pe care nu le au putut dovedi şi care au rămas curate calomnii.
Apoi credem că, în genere, actele politice nu sunt de resortul tribunalelor şi în special, credem « gestiunea politică a d-lui Ion Brătianu a fost condamnată de ţară şi de Camere, prin hotărâre definitivă, fără drept de recurs la vre-un alt tribunal.
Cum a spus’o eri d. Tacho Io-nescu, sistemul d’a sg da toate guvernele în judecată sg practică prin Perou şi în Chili.
Şi credem că nu aceste ţări tre-bue sg ne servească de model de
parlamentarism.
Sub regimul constituţional, actele politice ale guvernului sunt supuse controlului ambelor corpuri lugiuitoare.
Nu pricepem pentru ce acei care vor ca sistematic actele tutulor guvernelor sg fie supuse Curţii de Casaţie, nu propun ca regimului celor doug Camere sg se substi-lue un sistem bazatpe trei camere, în cât toate actele guvernelor dupg ce trec prin Cameră şi prin Senat sg meargă de drept înaintea Curţii de Casaţie, caro ar funcţiona ast-fel în permanenţă.
Noi însă, avem curagiul s’o spunem, nu suntem partisanii unui asemenea regim.
Cea ce vrem este cercetarea a-buzurilor, urmărirea delictelor de drept comun, pedepsirea culpabililor.
Şi dovadă despre aceasta, este că însuşi propuitorii moţiunei d-lui Blaramberg, au recunoscut că avem dreptate, căci fie că s’au convins, fie că au simţit că sentimentul general crea ostil propu-punerii lor, el au propus la un moment dat sg retragă toate capetele de acuzaţie politică coprinse în moţiunea lor.
Regulamentul nepermiţând a-dăogirea amendamentelor la propunerile da dare în judecată, moţiunea primitivă a d-lui Blaramberg a fost pusă la vot şi d’aceia Camera a respins’o.
Azi însă se va depune pe biu-roul Camerii o propunere de dare în judecată a ministerului Brătianu pentru urmărirea delictelor de drept comun.
DEPESI
DEMISIA CABINETULUI
(Prin fir special)
Votul Cameral asupra propunere) ile revizuire
Paris, 14 Feb. 4 noapte.
Cninera a respins propunerea pre-sintnla de dreapta, cerend amânarea peste opt z.ile a discutiunii asupra revizuirii, dar in urma ea a a-doptat eu 307 votori contra 318, cu toata opunerea d-lui Floquet, propunerea d-lui Itouville-lUaiileleu care cere amânarea nehotarita a revizuirii.
1). Floquet anunţa atunci ca cabinetul ’si dat demisia.
Şedinţa s’a ridicat indata, iar Camera s’a amânat pe luni.
D. ( amut si preşedinţii Camerilor Paris, 14 Februarie 4 1/2 noapte.
I). Carnot a eonferit eu preşedinţii celor dune Cameri, dd. Meline si Le lloyer, dar n’a însărcinat inca pe nimeni cu formarea cabiiietului.
ZAPADA IN APUS
(Prin fir special)
Belgia izolata. — Comunicaţii întrerupte
Bruxela, 15 Februarie, 9 dim.
In momentul, acesta Belgia se găseşte izolată de restul Europei din cauza marei cantităţi de zăpadă căzută de trei zile. Comunicaţiile sunt cu desăvîrşire întrerupte cu Franţa, Germania, Anglia şi Ţările de Jos.
MISIUNE MILITARĂ
(Serviciu special)
Doi oBceri români la Vicua
Vieno, 15 Februarie, 8 dim.
Doi oficeri români, însărcinaţi să facă studii în institutul geografic militar, au sosit aci.
Ministrul de resboiu a dat odin ca să se pună îndată la dispoziţia acestor doi oficeri toate notiţele de care ar avea nevoe, pentru a’şi începe studiul.
MANIFESTAŢII LA PESTA
(Prin fir special)
Politia n’a intervenit
Budapesta, 14 Februarie, 8 1/2 seara.
Aslă-zî s’au făcut iarăşi căte-va adunări în faţa Parlamentului, şi s’au scos câte va strigăte.
Această manifestaţie n’a avut însă nici un caracter de gravitate şi poliţia n’a avui pentru ce să inlervie.
Intervenţia politiei
Budapesta, 14 Februarie, 12 noapte.
Un grup de -MO de persoane printre cari nu se vedea de cât puţini studenţi, s’a arătat în faţa clubului partidului independent, şi a resistat poliţiei care făcând us de bastoane, îm-prăştiă mulţimea pe ta 9 ore seară.
Trupele menţin ordinea.
ÎNCORONAREA REGELUI SERBIEI
(Prin(ir special)
Parerea lui «Politischc Correspondentz»
Viena, 14 Februarie 2 noapte. Corespondenţa Politică confirmă ştirea care spune că încoronarea regelui Serbiei se va face In cursul anului a-cesta în mănăstirea Zică.
PARLAMENTUL UNGURESC
(Prin fir special)
încrederea in guvern
Budapesta, 14 Februarie.
Camera Deputaţilor. — D. Urgon impută guvernului ca exploatează coroana pentru a ex rsa o presiune asupra o-piniuneî publice (sgornot).
După un discurs al d-lui Tisza care respinge această imputare, se primeşte ordinea de zi propusă de minislrul.
O moţiune a d lui S/.ederkenyi care cere amânarea discutiunii pe articole a proectulul de lege militar până când guvernul va da garanţii în privinţa suprimări' măsur ior luate de poliţia din Budapesta, este respinsă.
0 LOGODNA
(Prin fir special)
Tarevielii ni princeaa de IIhmh
Petersburg, 14 Februarie. Se confirmă logodna principesei Alice de llessa cu Ţareviciul.
CULISELE PARLAMENTARE
Scopul propunere! IMaramberg. — Grupul d-lui Iţim. Itratianu.— Combinatul' i ministeriale. — Şedinţa de azi
Scopul propunerei Blaramberg
Nu mai poate fi îndoială: propunerea d-lui Blaramberg nu urmărea, cel puţin în spiritul unora, darea în judecată a ministerului Brătianu, ci nişte combinaţiunt politice cu totul streine scopului mărturisit şi care s’au dat pe faţă eri, prin culoarele Camerei.
Pentru un nutner oare-care dede-putaţî, cel puţin, votul de eri era menit a isbi în guvern şi a aduce la putere o noue combinaţie ministerială.
Grupul d-lui Dim. Bratianu
Am arătat eri cum ziarele liberale au publicat trei declaraţiuni contradictorii în privinţa atitudine! grupului d-lui Dim Brătianu, în cestiu-nea dârei în judecată a ministerului Brătianu.
Aceste contraziceri se explic prin negocierile ce se urmau prin culise.
Aşa alaltăeri, grupul d-lui Dim. Brătianu hotărâse d’a vota în contra propunere! d lui Blaramberg şi publicase chiar o declaraţie îu sensul acesta în Naţiunea.
Ni se afirmă că mai mulţi membrii din acest grup, şi în special d. Paladi, au susţinut că liberalii tre-bue se voteze contra acestei propuneri, şi se păstreze această atitudine până ce d. Lascar Catargiu se va înţelege cu d-lor. ,
O întrevedere avu loc eri la Cameră, înaintea deschid erei şedinţei, între d. Lasear Catargiu si d. Dim. Brătianu,în urma căreiad. Brătianu hotărî ca toţi ai sei se voteze pentru propunerea d-lui Blaramberg.
Combinaţii ministeriale
Însuşi câţi-va membri din oposiţie ne-au spus că s’arfi pregătit o combinaţie ministerială gata a lua moştenirea ministerului actual, îndată ce ar isbuti oposiţiunea se pue în-tr'un vot, guvernul în minoritate.
Dăm aci această combinaţie, care ne a fost comunicată de persoane autorizate :
Lascar Catargiu, preşedinte al consiliului şi ministru fără portofoliu. G. Vernescu, ministru de interne. N. Blaramberg, ministru de externe.
G. Mârzescu, instrucţiune public». Cozadini, domenii.
Ceaur Aslan, lucrări publice.
C. Boerescu, justiţie.
Gen. Vlădescu, ministru de resbel. In această combinaţie d. Dim. Brătianu ar fi preşedinte ai Camerii.
Negreşit că ilusiunile sunt mai m ri ca realitatea în aceste combi-naţiunî. Cea mai bună dovadă despre aceasta este amestecul numelui d-lui Vernescu în această combinaţie, pe oâi d d sa face parte din cabinetul actual.
Şedinţa de azi
Opoziţiunea face mari sforţări pentru a da azi un vot de blam guvernului.
S’au trimes depeşi la 4 deputaţi care erau absenţi eri şi care au fost rugaţi se vie azi negreşit la Cameră.
Unii deputaţi speră că preşedintele Camerii va reveni asupra proclamâ-rei votului de erî, declarându’l nul, sub cuvent că un deputat a depus ambele sale bile în aceiaşi urnă.
Nereuşind în speranţele lor, ei sunt hotărâţi se provoace un scandal.
Apoi mai sunt la ordinea zilei, trei interpelări ale d-lui N. Blaramberg.
CORUPTIUNEA
Cele ce s’au petrecut eri prin culoarele Camerii, nu mai pot liisa nici o îndoială că cestiunea dării în judecată a ministerului Brătianu a fost o a doua ediţiune a cestiunel porturilor france.
Această afacere ca şi cea l'altă a fost o maşină de luptă tndrep-tată în contra guvernului de câţiva tacticiaul dibaci, puţini la nu-
măr, care aii grupat pe aceste cestiunl pe toţi nemulţumiţii, pe toţi acei care aii avut îudrăsneala să susţie sus şi tare că favorurile, influenţele nelegitime sunt de esenţa regimului parlamentar, şi cărora guvernul n’a vrut să le acorde tot ce cereau.
Va fi gloria acestui guvern că să va fi împotrivit, cu preţul căderii sale, sistemului de corupţiune inaugurat de regimul colectivist şi că va fi adus ast-fel un nepreţuit serviciu instituţiunelor parlamentare.
Căci nu trebue să ne înşelăm : funestele teorii pe care ie-am văzut desfăşurându-se la ziua mare pun în joc însăşi existenţa regimului parlamentar.
Timp de 12 ani a domnit peste ţară un regim de favoruri şi de nepotism. In ăst timp, toate relele ce decurg din acest sistem au fost imputate d-lui Ion Brătianu.
Daca astă-zi, s’ar constata că acelaşi sistem de favoruri să prac-: tică, or că un guvern cinstit care n’ar voi să’l practice, ar fi îm-pedicat d’a funcţiona, negreşit că mulţi ar pierde câte-va din ilusiunile lor asupra virtuţilor regimului parlamentar.
Şi când aceiaşi experienţă s’ar reproduce cu un al treilea şi cu un al patrulea guvern, nu mai încape îndoială că răspunderea nu s'ar mai arunca asupra oamenilor ce practică reaimul parlamentat1, ci a-supraînsuşî sistemului parlamentar.
Cele ce să petrec în Franţa de câţi-va ani trebue să servească de învăţământ partisanilor sinceri ai regimului parlamentar.
Toate acele cause mici, care produc însă efecte mari ; toate acele fapte, în aparenţă mărunte care viciază însă sistemul parlamentar; toate acele influenţe nelegitime, a-cele favoruri, acele ingerinţe ale deputaţilor în administraţie, au discreditat, numai în câţi-va ani, acest regim, în aşa grad, în cât acum câte-va zile, marquisul de Castellane, un partisan al regimului parlamentarismului, scria următoarele rânduri tntr’un ziar „Este evident (manifestaţiunile zilnice ale opiniunei publice dovedesc aceasta) că Franţa osân deşte cea ce să numeşte regimul parlamentar. „Jos vorbăreţii ! jos avocaţii,* au devenit cuvintele de ordine ale tutulor oposiţiunelor. Şi este probabil că la viitoarele ale geri, cuvântul de „parlamentar* va servi spre a des mna pe toţi gheşeftarii, pe toţi dilapidatorii averei publice, pe toţi mişeii şi pe toţi şarlatanii.11
In Franţa acele practice urîcioase au discreditat îu câţi-va ani parlamentarismul şi au dat naştere cesarismului.
Această pildă trebue să ne ser vească de învăţământ şi să ne în demne a reveni la o practică cins tită a regimului parlamentar.
Se nu mai auzim pe unii oameni zicând : „teoria poate să fie cum ziceţi d-voastră; practica este însă altmintrelea.*
Or practica va fi cum e teoria, j or vom aplica parlamentarismul în j toată puritatea lui, or altmintrelea regimul parlamentar se va discredita.
Conchidem dar, cu aceste cuvinte ale unui scriitor politic însemnat : „Reforme adânci vor trebui să so îndeplinească, or altmintrelea, regimul parlamentar să va cufunda în neputinţă şi în de-consideraţiune.*
PROECTEL DE LEGE
PENTRU
TOCMELI AGRICOLE AL DLUI PtUCESCU
D. deputat Grigore Păucescu & depus în Cameră un proect de lege pentru tocmelile agricole elaborat de d-sa. Faţă cu proectui depus de guvern şi cu întreaga legislaţie agricola ce avem până asta zi, catâ să recunoaştem c& opera d -lui Păucescu este o operă de progres.
Acest proect, prin disposiţiunile coprinse lntr’ânsul tinde a îndruma pe proprietarii rurali către un nod sistem dejexploatatie ; daca el ar mal coprinde numai două disposiţiuni, adică aceea a tovărăşiei pe din două a productelor, şi punerea de către proprietar a unei jumătăţi din capitalul de exploataţie, am putea zice că printr'ânsul se proclamă adevăratul regim al meteia-giuluî 1)
Prin disposiţiunile sale, proectui stabileşte acel spirit de echitate ce trebue să domnească in or-ce tocmeală de natură agricolă şi stabileşte o nepărtinitoare ocrotire a intereselor ambelor părţi contractante,adică a le proprietarului şi a le cultivatorului.
Vom schiţa în treacăt în ce consistă principalele sale disposiţiuni.
In partea Întâia proectui stabileşte tovărăşia pe producte intre proprietar şi cultivator in proporţiunea stabilită Intre părţi, şi declară ca neavenită or-ce altă învoială pentru pământul cultivat de cât aceea de a da cultivatorului din produsele obicinuite partea cuvenită, ad'câ dijma.
Această disposiţie poate fi privită ca una din reformele cele mal salutarii in legislaţia noastră rurală; ea pune o ' stavilă acelei deprinderi care din ce în ce prinde puternice rădăcini îu exploa-taţia noastră rurală, aceea de a se lua de către proprietari pe lângă dijmă, şi un număr oare-care de pogoane muncite de către cultivatori cu desăvârşire; ast fel nu'este tocmai rar a întâlni pe unele proprietăţi tnvoell de muncă cam In acest fel, adică cultivatorul dă pentru 10 sau 12 pogoane ce ia în cultură de la proprietar pe lângă o dijmă de una din patru sau din cinci şi un număr de 4 sau 5 pogoane muncite cu desăvârşire şi separat, pe seama proprietarului, plus erbăritul de 5 saâ 10 lei de fle-care cap de vită.
De la stabilirea acestui nenorocit sistem de învoeli datează in parte starea de înapoere a ţăranului muncitor şi a agricultorului în general. Proprietarul asigurat ast-fel de munca a 4 saft 5 pogoane de He-care învoit pe moşia sa, ocupă pământul de prima calitate dupe moşie, lăsând restul a se munci în dijmă pe care o consideră ca ceva accesoriu exploataţiunel sale. Răul cel mai mare ce decurge din acest sistem de învoeli, este că învoitul este chemat şi silit în epocile cele mal priin-cioase, la munca pogoanelor proprietarului, neglijând in mod forţat munca pogoanelor ce le ia In dijmă.
D’aci resultâ că recolta pogoanelor proprietarului este mal bună, mal a-bundentâ şi mai cu preţ, pe când aceea a pogoanelor sale muncite în dijmă, or se perde pe câmp din causa ploilor, or este cu desăvârşire proastă în cantitate şi calitate ; d’aci ură şi pismă, şi deslânţuirea atâtor patimi resbună-toare.
Când însă tovăroşia pe producte ec-sistâ, ast-fel dupe cum o stabileşte proectui d-lul Păucescu, atunci ambii contractanţi, de-opotrivă interesaţi In producţiune se silesc a ameliora culturile, a avea sămânţă bună, vite bune, instrumente perfecte; şi armonia atât de dorită în viaţa rurală va fi perfect stabilită.
Daca în prima parte proectui opreşte or-ce altă formă de dare pentru pământul cultivat de cât acea a dijmei,nu Împiedică însă lnvoelile făcute in bani pentru operaţiile pregătitoare ale pământului, ast-fel că proprietarul poate cultiva deosebit or-ce număr de pogoane de care poate dispune, chiar cu braţele celor Învoiţi a cultiva cu dijmă pe moşia sa; dar pentru a nu se abusa in acest caz de munca şi slăbiciunea cultivatorului, autorul proectulul a prevăzut anume dispotitiunl pentru a nu se esecuta diferite alte îndatoriri ce ar mai contracta cultivatorul , de cât dupe ce va fi terminat munca pământului pus in tovăroşie, adică în dijmă.
Proectui întocmit dar, înlăturează a-cel abus ce să făcea cu munca cultivatorului prin diferite forme de tnvoell care mal de care în dauna cultivatorului sătean şi stabileşte regimul dijmei, adică tovăroşia pe producte, fie şi în a-numite proporţium, iuteresâud ast-fel pe ambele părţi contractante la prosperitatea muncel şi a producţiunel pe aceiaş loc.
Partea a II şi a III a proectulul să o-cupâ de Îndatoririle proprietarului şi ale cultivatorului. Proprietarul este o-
t) Aurdian. Exploatarea moşielor prin meielaj.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA - 4 FEBRUARIE
mii
bligat a ţine pe cultivator In pământul dat lui spre cultură, In toată durata contractului, a tolera un număr egal da semănături de toamnă şi de primăvară, în care să se coprindă şi un pogon de nutreţ pentru fie-care cultivator, precum şi a procura maşina pentru treeratul productelor. Cultivatorul la rândul săd este obligat a munci cu vitele şi instrumentele sale pământul ocupat, şi în cas de a nu avea vite şi instrumentele trebuincioasei le primi de la proprietar, platindu le In rate cu o dobândă de cinci la sută.
Disposiţia relativa la egalarea culturilor şi la reserva unul pogon de fura-gid înlătura din deprinderile proprietarilor dorinţa de a avea semânat pe moşie cât de mult grâb şi face se dispară până la oare-care punct necesitatea atât de imperioasă azi, a islazului care leagă pe cultivatori de formele cele mal greie ale Invoeliior agricole, căci ’l d&d putinţa a se aprovisiona cu cantităţi tndestulâtoare de fursgid.
Dreptul încă ce să dă cultivatorului de a păşună fără plată locurile lăsate spre odihnă, miriştile şi livezile cosite, înlătură din Invoeli grelele nevoi ce ’şî impunead cultivatori pentru trebuinţa islazului.
Las la o parte cele-l’alte disposiţiuni ale proiectului care stabilesc o deplină echitate în daraverile dintre proprietar şi cultivator, şi ocrotesc cu atâta înţelepciune interesele ambelor părţi. Am desvăluit numai în treacăt părţile principale care până la un oare care punct pun temelia unei drepte împărţiri a produselor pământului între elementele producătoare şi stabilesc acea armonie atât de dorit între proprietar şi cultivatori.
Nu ştim ce soartă va avea în adunare acest proiect, dar suntem convinşi câ el răspunde unei trebuinţe urgente de reformă înînvoelile agricole esis-tente şi resolvă în parte aşa numita cestie ţărănească venită la ordina zilei.
UN RESPUNS DELICAT
Ziarul Voinţa Naţionala este cunoscut câ nu a susţinut de cât păcătoasele fapte ale colectiviştilor, şi nu a căutat de cât s6 insulte pe toţi aceia care nu fac parte din rîndurile lor.
In mal multe rîndurî s’a ocupat de mine tacsându me de ba aus, şi în tot-d’a-una am răspuns, ca să se ştie de toată lumea câ în această foaie nu se scrie de cât in-venţiuni şi neadevăruri.
De astă dată tn numărul săfl de erl me văz iarăşi taxat de bataus, atribuindu-mi-se şi alte epitete şi cuaiificauve demne de aceia ce le-afl scris,vînzându’şl conştiinţa, căci tn timpul profesiune! mele de avocat, nu am dat ocasie nici clienţilor mei, nici magistraţilor să se plângă de mine, cu a-tâtmai puţin am făcut parte din batausi, de oare-ce acea corporafiune nu a existat de cât sub memorabilul guvern colectivist.
Nu m’am ocupat câtuşi de puţin de afacerea devastărilor de la 5 Septembrie, şi prin urmare nici am acusat pe cine-va, nici am cerut punerea în libertate a cul-va. Ast-fel nu am putut Ii plătit.
Cetăţenii me cunosc destul de bine, şi nu cred ca invectivele aduse la adresa mea de acest calomniator să mă discrediteze întru ceva, ele se resfrâng asupra acelora ce le inventează.
G. YVarlam.
DANIA D-LUI GRIGORIE C. SUÎZO
Sunt de obşte cunoscute, sentimentele de compătimire a le M. S. Reginei pentru cei suferinzi. M. S. a creat şi se afla în capul mal multor stabilimente de caritate.
Numeroase sacrificii face din caseta Sa privată pentru a veni în ajutorul acestor stabilimente şi a complecta ast-fel acea ce bine-facerea privată nu poate satisface într'un mod complect. Datori sunt acei cu mijloace de a veni in ajutorul acestor institu-ţiunl, şi cu plăcere facem cunoscut câ d. Grigorie Constantin Sutzo, a dat un bun "exemplu In această privinţă, ca în multe altele. De prisos este să luăm unul cu unul actele cu care a uşurat nevoile săracilor; ne mulţumim pentru azi de a publica In parte actul de danie ce l’a făcut Majestăţel Sale rugând'o d’a primi în dar aproape 610 stîngeni pătraţi de pâmtnt, c’o casa în centrul Brăilei ţin valoare cel puţin de 50,000 fr.) în interesul stabilimentelor de bine-facerl create în România de M. S. Regina.
Publicam cu o deosebita plăcere a-cest act de danie, pentru ca să serve ca un îndemn pentru toţi aceia care voesc a veni în ajutorul acestor stabilimente.
Iată acest act:
Carte de dnnic.
In vederea de obştie cunoscutelor sentimente de mărinimie şi milostivire a le Majestăţei Sale Reginei noastre Eli-sabetna m’am hotărît a ruga pe Majes-tatea Sa a primi Dania ce 1 hărăzesc, de azi înainte şi pe veci. a locului cu casa din Brăila strada Brăncoveni colţul slradeî Municipale No. 6 spre a le stăpâni în pace ca un drept şi adevărat acaret al Ei, fără ca nimeni dill urmaşii moştenitori, saii neamurile mele să poată sminti dania mai sus pomenitei case cu locul ei, sau pricinui cea mai mică supărare Prea lua tei Regine, sure care sfârşit voi da d-lui Ion Kalenderu împuternicitul Majestăţel Scale scrisorile de proprietate.
Profitam de această înprejursre pentru a aminti o danie pe care d. Grigorie G. Sutzo a fâcut’o acum cftţ -va ani E-foriei Spitalelor dia Bucureşti (In valoare 300 000 lei). Aceasta danie era un teren mare de 437 sitgenî pătraţi care purta numele da Piaţa Sutzo ; această piaţă era In oraşul Bucureşti la spatele spitalului Colţia între stradele : Polonă
şi Scaunele. Dacă amintim cu această ocazie dania de mal sus, este că ne vine tn memorie că In actul de danie ce făcuse d. Grigorie C. (Sutzo In timpul acela se găsea următoarea dorinţă care n’a fost respectată :
Singura condiţiune ce pui la acest dar este că, Eforia Spitalelor Civile ce este însărcinată cu administraţia averel spitalului, sait orl-ce altă administraţie se va mal constitui în urmă, să menţie şi să perpetue numele meu de familie Sutzo, ce'l poartă şi astăzi acel loc, ori şi care va fi întrebuinţarea la care va servi, şi transformarea ceva lua prin clădiri sau sedirî.
Sub această condiţie declar că locul numit Piaţa-Sutzo îl dăruesc spitalului Colţea ca să’i fie avere fără însă a putea trece la un alt aşezămint fie şi de bine-facere.
D. Grigorie C. Sutzo, cerea pur şi simplu ca în memoria strămoşilor sel numele ce avea acea piaţă să fie respectat. Acel care au fost chemaţi să execute această condiţiune aii neglijat s'o facă.
Căci ne aducem aminte, că la inaugurarea spitalului Colţea, nu numai nu s’a menţionat numele Sutzo In diferitele discursuri ţinute cu acea în-prejurare, dar s’a crezut de cuviidţă, pentru ca să fie în conformitate cu dorinţa donatorului, d’a nu găsi alt loc pentru a-î înscrie numele pe o întindere de 437 stingeai pătraţi de cât d’a-supra uşei bucătării pe o tăbliţă mică.
Acest fapt Incurajază puţin pe acel care împinşi de sentimente generoase ca acele a le d lui Grigorie G. Sutzo, ar dori pe viitor să facă danie.
ECOURILE ZILEI
Consiliul comunal e convocat pe azi la ora 4 p. m.
La ordinea zilei sunt mai multe cestiuni importante, cum e de exemplu bugetul comunei, şi alte mesuri ce va propune Primarul pentru îmbunătăţirea diferitelor servicii ale comunei.
—x—
Partidul conservator din Câpina, zice un ziar ploieştean, a contestat alegerea consiliului comunal din a-cel oraş.
Pane az!, dupe câte am putut afla, nu s’a luat de comitetul permanent nici o hotărâre asupra acestei alegeri.
—x—
M. S. Regele a primit eri in au-dinţâ pe d. general Cernat, comandantul corpului al 2 ha de armată, care a supus M. S. raportul trupelor din comandamentul seu.
—x—
Eri s’a început examenul pentru obţinerea gradului de căpitan în rezervă pentru medici stagiari.
Comisia examinatoare e compusă din dd. General d-r Saverin, preşedinte, şi din d-nii d-ri colonel Pe-trescu şi maior Ynsilescu.
Candidaţi care s’au presintat sunt dd. locotenenţi d-r Hristodorescu, Vrabie şi Tulburi.
—x—
Aflăm că d. căpitan de marină Hacek, actualmente detaşat la ser-ciul câpitănatelor de port, a cerut d-lui ministru de resbel rechemarea sa în activitate.
Se crede că d sa va fi numit co mandant al unuia din încrucişetoa-rele cele noi.
—x—
D-nu judecător de instrucţie Stă-tescu a fost însărcinat cu instruirea bătăel contrabandiştilor din strada Rahova, şi în care doi gărzi comunali au fost greu răniţi.
—x—
Duminecă seara va avea loc la Sf. Biserică Doamna Bălaşa ceremonia căsătoriei d-lui d-r Evian cu d-şoara Eliza Theofanidi.
Urăm tinerilor soţi sincerile noastre felicitări.
—x—
D. ministru de Culte şi Instrucţiune publicase ocupă cu multă ac tivitate cu studierea modului cum să se compleohze Facultăţile noastre de Drept, Medicină şi Litere.
In acest scop, d. Ministru a cerut avizul mai multor profesori ai acelor Facultăţi.
—x —
Primim următoarea scrisoare de la comitetul clubului radical din Iaşi :
Domnule redactor,
In ziarul d-voastră din i Pevruarie curent, văzînd la rubrica in formaţiunilor o notiţă prin care se spune câ doi membrii al parlidulul radical din Iaşi ar fi demisionat pentru motivul câ d. Gh. Panu ar li semnat propunerea de dare tn judecată a cabinetului Brâtianu, subsemnaţii vâ rugăm a desminţi această mformaţiune, de oare ce este cu totul lipsită de fundament.
Primiţi vă rog, domnule redactor, asigurarea consideratiunel noastre.
A -A Bădărău, Dr. Rizu, D. Grego-rovici, L. Florescu, C. M. D. M iele seu.
ŞTIRI MĂRUNTE
Prinţul Do ’ghcse, duce de Boraarzo, care se ocupă cu întreprinderile de construcţie, a fost declarat falit de către tribunalele din Roma.
S’a vorbii mult de curând de falimentul iminent al prinţului In urma crisel tn-
tâmplate la Roma. Is’a mal acordat tnsă o dată un termen prin intervenţia fratelui s6Q, care ’l puse la dispoziţie douăzeci de milioane. Convorbirile n’afl izbutit şi nu s’a putut evita falimentul.
— Cripta capelei Capucinilor din Viena, în care a fost depus sicriul arhiducelui Ru-dolf, are întrînşa mal pe toţi răposaţii familiei imperiale de la împăratul Matias, adică de la Începutul veacului al şapte-spre-zecelea. Se numără acolo o sută douS-spre-zece coşciuge, împreună cu al împăratului Maximilian din Mexic şi al ducelui de Reichstadt.
Prinţii sunt aşezaţi în stânga, prinţesele în dreapta.
Printre suverani, numai patru ad fost tnmormtntaţi aiurea : Ferdinand Il-lea şi împărăteasa Ana îngropaţi la Gratz după dorinţa lor; două tmpârâtese, care ad cerut ca ultimă locuinţă douâ biserici mănăstireşti. Una, femeea lui Leopold I, seo-dihneşte la Dominicani; cea-l'allă, împărăteasa Amelia, lşl are sepulcrul la Visi-tandinele din Viena.
INTElVIPLARILE ZILEI
DIX CAPITALA
Doi sergenţi de uliţa arestat! de nişte trecători. — Eri la 4 ore doi ser-geuţl, unul de stradă şi altul al comunei, sad luat la batae In mijlocul stradel A-siliului.
Scoţând săbiele, trecători ad intervenit şi ad dus pe ambi combatanţi la secţia cea mal apropiată.
Prefectura poliţiei avizată, a ordonat imediat o anchetă.
Moarte subita. — Eri a fost dus la morgă uncercetor mort grabnic pe stradă. Indentitatea mortului ne putând încă fi stabilită, s’a orânduit o anchetă. D. Dr. A-lexianu a fos însărcinat în acelaşi timp cu facerea unei anchete medico-legale.
DIX JUDEŢE
Un incendiu violent. — Un incendiu a cărui zare se vedea din Botoşani, a distrus Mercuria trecută noaptea o bună parte a târguşorulul Bucecea, din plasa Şiretului,jud. Botoşani.
DIX STREIXATATE
Accident de tren. — Un accident grav de drum de fer s’a întâmplat la Niemberg în Saxa. Lucrătorii cari curâţaii zăpada, u’ad avut vreme se se ferească In lături la sosirea expresului din Hali. Ad fost cinci ucişi şi opt foarte grav răniţi.
Un isvor de whischy.— Un american a făcut avere ’n foarte scurtă vreme prin-tr’un truc destul de igenios dar tare cana-nalie. S’a apucat să verse conţinutul a 2 butoae de whischy Într’un isvor natural, ce curgea pe moşia lui şi apoi invită pe experţii din vecuutate, ca să vie să’l examineze. A doua zi el vlndu moşia pe preţul de 10,000 fiorini îu aur şi paraşi ţara imediat, lată două butoae de whischy foarte bine plătite.
1 i 5 ! £	Depoxit unic Ia admiuis. Epoca	i W j
		
I < i: ^	DE VENZARE	r m
i © *	CRONICELE	w c
r.	L U I MAX	© > *
		
	o)Jod oîtncpiî a* o* aţopnf iijţiit>(]	
INFORMA TIUNI
D. Th. Rosetti, preşedintele consiliului de miniştri, a fost azî primit de M. S. Regele, cu care a stat aproape o oră şi jumătate.
Amicii d-luî Lascăr Catargiu au depeşat eri seară la vre-o 4 deputat! cari au lipsit de la vot eri, ca sg vie negreşit azi la şedinţa Camerii.
O Întrunire s’a ţinut eri seara Ia d. Dim. Brătianu,,
-SB5-
Fulgerul din Iaşi, organul d-lui G. Mârzescu, n’a fost — se vede — pus tn curent cu «combinaţiunile politice» ale d-lui D. Brătianu, căci iată ce scrie tn numgru-i de azi:
Se zice că, ia o Întrunire ţinută la d. Dimitrie Brătianu, liberalii disidenţi ar fi luat hotâr trea se voteze pentru propunerea d-lul N. Blaramberg, şi câ singur numai d. M. Kogâln.cianu a declarat câ va fi contra şi chiar va lua cuvîntul tn Cameră, pentru a vorbi tn acest sens.
Dacă ştirea aceasta ce ne-o aduc ziarele bucureşteneseva adeveri, hotârlrea luală la întrunirea de la d. Dim Brâtianu dovedeşte puţin tact politic, numai dacă nu va li pornită din vr’o oare-care combina-ţiune politică.
In tot caşul noi am desaproba-o.
-KS-
D. Gheorghe Vernescu, minis-ţrul justiţiei, a mers azî la orele 10 la ministerul de resbel şi a vi-sitat pe d. general Mânu.
-s» -
Astă scară la orele 8 consiliul comunal va ţine o şedinţă publică.
Ba ordinea zilei cestiunea taxelor asupra apelor.
-a»
Nicî-o mişcare nu s’a produs printre sătenii mnşiei d-luî Băl-dulescu, din judeţul Teleorman, precum s’a zis acum doug zile.
Mâine pleacă la Roman, pentru a 'şi executa mandatul, comisiunea Camerei aleasă spre a verifica con-testaţiunea pentru ingerinţe, făcută
www.dacoromanica.ro
cu ocazia alegere! d-luî deputat socialist Lascăr Veniamin la colegiul al III din acest judej.
Această comisiune compusă din d-nii Dobrescu (Argeş) Ernost Stur-za, Caracoslea şi C.ozadini, va cutreera toate satele din judeţul Romanului pentru a constata de visu veracitatea celor denunţate.
Deputatul socialist Mortzun se află de 10 zile la Roman pregătind, se vede, terenul tn favoarea sa.
Ni s’a povestit că un deputat oposant — şi dacă nu ne înşelăm ni se pare că acesta este d. N. Ceaur Aslan — va propune când va fi vorba de votarea bugetelor, un amendament conceput aproape în termenii următori :
‘Având tn vedere declaraţiunile d-luî ministru de externe că politica exterioară este condusă de M. S. Regele, noi subscrişiî (Ceaur Aslan, etc.) propune desfliniarea bugetului ministerului de externe ca absolut nefolositoare,.
-mm-
Afacerea colonelului Pohzu va fi judecată de secţiunile unite ale curţeî de casaţie, tn ziua de 15 Februarie.
In legea pentru organisarea administrativă se află si următoarea
1
modificare privitoare la desfiinţarea sub-profeclurilor.
Această modificare, pe care n’am dat’o pân’acum, constă In faptul că sub-prefecţiî care rămân ataşaţi pe lângă prefectul judeţului vor forma un consiliu având a-proapeatribuţiunilecomitetului permanent şi care va vota creditele presintate şi cerute de prefect.
Primim următoarea scrisoare :
Stimate d-le redactor,
In Epoca de eri văd anunţat câ d. Nieolae Fleva ar fi fost la mine şi m’ar fi rugat s6 nu ian cuvîntul in cestiunea dârei în judecată a ministerului Ion Brâtianu. Convins, d-le r- dactor, câ această ştire nu s’a dat de cât în urma unei informaţiunl ne-xacte, sunt sigur câ veţi face cuvenita rectificare. Adeverul este că d. Fleva nici n’a fost la mine nici n’a avut cu mine o asemene convorbire.
Primiţi, vă rog, asigurarea deosebitei mele consideraţiunl.
Tnche Ioueacu
Bucureşti j Feb. 1889.
Iată câte-va amănunte interesante privitoare la răscoala din Budeşli, plasa Negoeşti :
Primarul comunei , aflând că printre săteni circulau mai multe petiţiuni pentru cereri de pământ, a invitat pe mai mulţi ’diutr’ănşil se înceteze cu facerea acestor petiţiuni. Şeful garnisoneî intervenind tn favoarea sătenilor, primarul s’a necăjit şi au început să se Înjure reciproc. Incidentul s’a sfârşit fără consecinţe regretabile. A doua zi mai mulţi ţărani adresară d-lul ministru de justiţie o petiţiune prin care ’i făceau cunoscut, că dacă nu va trimite o anchetă la faţa locului, ei se vor rescula în contra autorităţilor.
înainte tnsă ca ministerul de justiţie se răspundă, sătenii- toţi în corpore s’au dus la primar şi au început se ceară „ordinul de dare de pământ".
Primarul, luând măsuri, a făcut ca liniştea se domnească.
D. prim-procuror Dobriceanu, care a mers la faţa locului, Împreună cu prefectul judeţului Ilfov d. Beldinian, a dresat mal multe acte şi procese-verbale în contra mai multor săteni şi a şefului de garnisoană, care s’a purtat mai rău de cât toţi locuitori din sat.
D. prim-procuror tn ancheta ce a făcut, a constatat că ţărani posedau chitanţe din partea d-luî deputat socialist Nădejde, prin care acesta declara că a primit petiţiuni pentru cerere de pământ spre a le înainta Camerei.
SPECTACOLE
Teatrul Antionnl
Sîmbâtă 4 Februarie, 1889, reprezentaţie dală In beneliciul societăţel «EILabela» sub înaltul patronagia al M. S. Regina şi In beneficiul so-cietâţel franceze de bine-facere, organizat de
i)-XA TI1EXAIU)
de la comedia franceză
Cu concursu d-nel Zoe Chrissenghy, al d-lor de Mey, de la Teatrul Gymnase, Delin bariton şi al mal multor societari at Teatrului Naţional.
Iată programa ;
Lee Bonnea Arul*.
Comedie tn un act DISTRIBUŢIA
Louise, Mme Thenard—Allred, Mr. de Mey Le Cid, de Massenet, cântat da d-na ie; Chrissenghy.
ynel Concert
Monolog zis de d-na Thenard a) Les Myrthes sont fiâlris, Faure—k) testate, Hector Salomon, cântate de d. Delin Legenda, zisâ de d-na Thânard Le Chirurgien du roi eaiuueo
Monolog, zis de d. de Mey.
Le Chemiu, romanţa, d'Auguste Heiânec, cântată de d-na Zoe Chrissenghy Grand Air de l’opera Balio in Maschora Verdi, cântatat de d. Delin.
La Licorne
Comedie In un act de Castineau Georgette Valory, Mrae Thenard—Andoche Mouiineau, De Mey.
Adeser, dar cu menura Comedie într’un act localizată de I. Suchianu DISTRIBUŢIA
Năzurescu, d. I. Petrescu, Spandoliu, d. Al. Mateescu, Ivanciu zarzavagiu, d. St. iulian, D-na Spandoliu, d-ra L. Slefânescu, Maria servitoare, d-na A. Notara, Un servitor, d. I. Bailescu, Alt servitor, d. V. Toneanu.
Preţul locurilor. Avant-scenă 70 fr. Baig-noire 60 Ir.—Loji Bel-âtage ţo fr. Loji j;lea rînd 30 fr. Stal I, ia fr; 11-lea 8 fr., j-iea 6 fr.—Galeria 1 fr.
Biletele se găsesc la Teatrul Naţional.
Duminica viitoare la* Teatrul Naţional va fl o adevărată sărbătoare.
Ca se satifaca cererea publicului, d. Krnost Rossi va juca In dramă şi în comedie, lata programa:
Shylocksuti Negustorul din Veneţia de Shakes-peare. Se va juca actul I (pactul de slnge) şi actul 4 (judecata). Seva mal da, pentru întâia oară la Bucureşti Giorge Sulivan sau Negustorul şi Artistul, o piesa strălucită tn 3 acte de Mellesville.
A 3* EDITIUNE
WPIUJMITIL NATIONAL
DE
26 MILIOANE
lataresultatele cunoscute pana acum ale împrumutului naţional de 20,00fi,fi00. S’a subscris următoarele sume la yjhiseurile jos Indicate:
La Banca Naţională . . 136,423,800 » Banca României . . 134,770,000 » Ministerul Finanţelor. 1,994,200 » Casieriile gener (peste) 2,500,000
275,688,000
Alai remân de cunoscut 6 rezultate si anume : Sucursalele năucei Xationale (4) si ale Uan-cei României (2;.
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 3 Februarie 1889
Şedinţa se deşchide la 21/2ore sub preşedinta d-lul general Florescu.
94 Senatori faţă.
La ordinea zilei interpelarea d-lul Fleva asupra concesiunilor acordate companiei Gcstz din Galaţi.
D. I*. Gradistennu anunţă ministrului Justiţiei o interpelare daca nu ecas a se aplica primarului din T. Severin art 38 şi următorii din legea electorală.
D. X. Fleva suindu-se la tribună cu un dosar voluminos păşeşte la desvoltarea interpelărel sale şi declară mal Înainte, câ se desbracâ de ori ce pasiune spre a’şl todeolini datoria şi prin urmare roagă Senatu se fie indulgent, dacă va fi nevoit astă-zl a’i ocupa întreaga şedinţă cestiu-nea fiind de o foarte mare însemnătate, fiind vorba de nişte grave călcări de texte pozitive a le legilor lu vigoare In folosul unei tovărăşii comerciale internaţionale.
Iu partea tntâiu, dupe o lungă şi luxoasă desvoitare oratorul, se sileşte se dovedească, ca guvernul din Martie a. t. a călcat de şase ori legea In favoarea aşa numitei societăţi comerciale Goetz.
Dupe ce crede câ a constatat călcările de lege făcute atlt In paguba fiscului, cât şi a produselor naţionale, scutindu-se de taxe lemnăria societăţel Gotz adusă In ţară de peste Munţi, oratorul citeşte o scrisoare anonima dm Galaţi, cu care voieşte a dovedi, câ acţiunea guvernului tn această împrejurare e chiar imorala Intru cât printre acţionarii societăţii Golz sunt şi doul actuali Miniştrii; ast-fel e cazul d-lul Al. Marghiloman al cărui părinie e acţionar principal, care a cerut guvernului aceste scutiri. Apoi, d. Menelas Ghermani care • membru în consiliul de administraţie, care ca Ministru de Finance a trimis o deslegare vamală societăţel, declarând, că e convins, că societatea are dreptu a fl scutită de taxe vamale. De unde conchide, câ miniştrii de azi sunt miniştrii şi clienţii lor proprii...
Şedinţa se suspendă pentru 10 minute, la red şebidere ia cuvântu :
D. Carp Ministru de Externe, fost ad-interan Ia Domenii. In urma luptelor violente a celor dm urmă trei zile In care ’i-a fost dat a vedea natura omeniascâ In toată goliciunea ei, declară câ acuzatiunea de imoralitate ce i se atribue d’altminteri pentru prima oară tn cariera sa politică, nu ’l emoţionează.
Cu toate acestea ca judecător tn această privinţă nu admite pe d. Fleva pentru incompatibilitate, iar ca adversar ’l recuză. (Aplauze).
Intrând tn gestiune, oratorul demonstră, că în thesâ generală guvernul avea şi are dreptul de a scuti tn vrtutea legel pentru prolegiarea industriei, în anumite condi-ţiunl, fabricele stabili-e în ţară de taxele tarifului autonom pentru Introducerea de malerii brute în ţară destinate fabricaţiu-nel. Prin urmare e neîntemeiată acuzaţiu-nea de ilegalitate ce aduce d. Fleva guvernului în cestia de fată.
Ministrul produce opiniunile Camerelor de comerţ şi ale comercianţilor de lemnărie, după care aplicarea tarifului autonom asupra lemnelor în buşteni din Bucovina a fost funestă marelui cemerţ de chiresle-gie din Galaţi, care concura Triestul, din care cauză a scăzut enorm chiar exportul lemnăriei din ţară care se putea petrece cu succes pe lângă cea din Bucovina, acâ-rel cualitate superioară e foarte căutată. De unde resullă,că scutirea In favoarea fa-bricelor din Galaţi era de interes general pentru că prin aplicarea tarifului autonom lemnăria Bucovinei a luat drumul Odesel, unde comerciul lumel mergea sb le cumpere, părăsind ast-fel cu desevâr-şire comerciul de lemnărie al Moldovei,
EPOCA 4 FEBRUARIE
3
din care cauză o mare mulţime de exploatatori de păduri din ţară s’afl ruinat cu desevărşire. D'altminterl, scutirea nu s’a acordat numai fabricei Gotz.ci şi altor fabricanţi şi comercianţi, cu obligaţiune însă, a exporta 20 0/0 din lemnăria indigenă, cifră destul de Însemnată Intru cât sa dovedit, că fabricanţii ’şidail multă osteneală spre a găsi cantitea de lemne indigene ce sunt obligaţi a fabrica pentru exportare pe lângă cele aduse din Bucovina.
Aşa dar, este dovedit că nu e absolut nimic ilegal, absolut nimic contrar intereselor ţârei In decisiunea consiliului de Miniştrii şina poate li nici vorbă deveri-un interes personal al verl-unuia din miniştrii în această afacere, (aplauze)
D. A. Marghiloman, Intru cât ’l priveşte, respinge cu indignare acuzaţiunea odioasă ce i s a adus. Cât priveşte pe d. Gherman.eum a zis d. Carp,n’a fost nici o data acţionar al societ. unde numai a reprezentat un grup de acţionari francezi mandat (le-care ’l a depus o dată ce a Intrat tn guvern. Cât priveşte pe d. Marghiloman tatăl, d-sa ca preşedinte al consiliului de administraţie al jsocietaţei Gotz are un număr de acţiuni ce reprezintă un capital de 50 mii )-ii 1 E o infamie să fie bănuit, că ar fi putut ca ministru să facă o operaţie imorală, spre a protege un interes atât de neînsemnat al părintelui săti. De una ca aceasta poate fi capabil d. N. Fleva, oratoru nici o dată, şi uimenut nu'i a permis se’l bănuiască moralitatea or onorabilitatea; iar mal puţin de cât or cui d-lul Fleva (aplause).
Urmarea discuţiei se amână pe mâine.
Şedinţa se ridică la 6 ore.
CAMERA
Şedinţa de la 3 Februarie 1889
Şedinţa se deşchide la orele 11/2 sub preşedenţia d-lui Grădişteanu.
Vijelii parlamentare
încă de la orele 12 1/2 un mare număr de deputaţi ad venit ia Cameră şi desbat ou zgomot rezultatul votului de erl. De ce se adun mal mulţi de ce zgomotul creşte.
—	Nu s’a proclamat votul 1
—	Ba s’a proclamat I
—	Nu 1..
—	Dai.. .
—	Votu e nul 1
—	Nu 1 E valabil 1...
Şi aşa merge ridicându-se nota discuţiei pe un diapazon din ce In ce mal ridicat.
D- Nucsoreanu strigă : Mal staţi din voiaj I^-
CUirea Sumarului
D. Ulyse Boldescu dă citire raportului prin care se spune modu cum s’a petrecut şedinţa de erl.
D. Blaramberg cere explicaţii, daca s'a proclamat aseară votul, şi dacâe procesul verbal iscălit de secretari.
D. preşedinte, explică cum că tntr’ournă ah fost 101 bile şi Intr’alta 139 ; prin urmare Intr’uua din urne erad mal multe bile şi Intr’altamal puţine, şi aceasta vine de acolo că un deputat a scăpat ambele bile Intr'una din urne; deci fiind 81 bile negre fntr'o urnă şi tn cea altă 78 pentru, de aceea s’a proclamat votul de 81 contra propunerel şi 80 pentru; dar chiar când ar fi fost 80 pentru 80 contra încă s’arfi respins propunerea pentru că paritatea de voturi după regulamentrespingeo propunere. D. preşedinte declară că în urma acesteia se retrage.
Voci: stâl, stălf
D. preşedinte se, retrage şi d. Gozzadini ’l ia locul.
D. Blaramberg;, arată că votul ast-fel cum a fost, e nul, e cel puţin neregulat, d-sa vine cu auLorl arătând precedente, identice In Camera franceză şi roagă pe Cameră să proceadâ la o nouă votare.
D. Dobrescu Ploesti, arată cu cifrele tn mână, că votul a fostul neregulat, că e nul şi prin urmare trebue procedat la o nouă votare.
D. Ilariu Isvornn, spune că a luat cuvântul se apere votul pentru că d-sa a votat propunerea; alt-fel nu vorbea, şi a votat pentru, de oare-ce era necesară darea tn judecată a cabinetului.
Conform regulamentului prima urnă conţine opinia cameril; urna a 2-a dupe expresia chiar a regulamentului este urna unde se «aruncă» bilele. D-sa zice că a se reveni asupra votului este a se Împros-
păta era colectivistă când se revenea asupra votului dupe favoare sau poruncă.
Se cere Închiderea discuţiei.
D. Nicorescu, vorbeşte contra, arată cât e de important a se continua discuţia; arată că atât numărul voturilor din urna aloâ cât şi acel din urna neagră nu corespunde numărului votanţilor.
D. Voiuov, reîncepe iarăşi ceslia ţifre-lor, de sigur acelora care au asistat azi la şedinţă le va umbla multă vreme prin u-rechl, fatidicaie ţifre, 79, 80, 81, 100, ctc.
In fine se închide discuţia.
Se pune la vot su'mâru, adica admiterea votului ca valabil, şi dupe o contra probă se admite.
D. Nicorescu vorbeşte tn cestie personală cu d. Voinov. Un mic duel de cuvinte, urmează tntre aceşti doi domni care 'provoacă veselia adunârel.
D. Panu ia şi d-sa cuvântul In cestie personală cu d. Isvoranu şi explică Intru cât-, va votul de erl.
Puţină veselie. D. Boldescu citeşte repetiţia dimisiel d-lul Bobeica (ilaritate).
Onor. d. Nueşoreanu cere cuvântul şi spune că e foarte importantă misia de ques-tor (ilaritate, aplause) da !... da I. . (ilaritate/d-lor trec, pe d’asupra întreruperilor tinerilor, pe care ’l ştiO ed cine sunt... care frecuenteazâ cele doue universităţi româneşti de la Paris (ilaritata, aplause), da d-lor, li demasc... sâ nu mal creadă nimeni tn proclamaţiile lor .. (ilaritate).
Eminentul deputat al Severinulul arată că d. Bobeica e un questor foarte galant (ilaritate, aplause/ da... şi un tînfer care ştie sâ se poarte cu lumea (ilaritate).
Demisia se respinpe ast-fel că domnu Bobeica remâne questor.
« •
Se trece la ordinea zilei.
D. Flesoianu cere să se pună la ordinea zilei reducerea taxelor asupra ţuicel. Acelaşi lucru tl cere şi d. Stefaneanu deputat de Saverin.
D. Marghiloman spune că d. ministru de finance e ocupat aste două zile; dar nu va întârzia.
D. laneoveseu Întreabă ce se face cu propoziţia de anchetă numită de Camfră In luna lui Noembre spre a se face cercetarea In afacerea de la 14 şi 15 Martie precum şi dacă majoritatea îşi menţine propoziţia el de dare în judecată.
D. preşedinte ia act.
*
* ¥
D. Blaramberg îşi desvoltă interpelarea sa relativă la postul care se ţine vacant la curtea de casaţia, post ocupat până acum de d. Th Rosetti.
Oratorul se Întreabă de ce se ţine vacant postul de prezident, dacă e util tre-bueşte o numire făcută, dacă se ţine pentru economie, atunci să se desfiinţeze de tot; nu Înţelege d-sa a se ţine aşa în suspensie poate ca recompensă au courage malheureux, d-sa nu înţelege ca un om care e tn luptă politică aci cu noi mâine să ne judece; aceasta e de râd exemplu şi de rea moralitate.
D. Vernescu respundecă nu se ţine pentru d. Rosetti, dar oamenii care ’l-a găsit d-sa şi care avead calităţile necesare pentru acest post ad refuzat pentru că avead situaţiunl mal lucrative; iar acel care ÎI cer aceste posturi, găseşte d. ministru că nu tutrunead calităţile necesare de inteligenţă, onestitate şi ştiinţă. D-sa cere timp pentru alegere, ş’apol organisa-rea*judecătorească la care lucrează va fi generală şi la casaţie.
D. IV. fonescu spune că de mult se promite organizarea şi nu s’a mal rea.isat.
D-sa crede că numirea trebue făcută I mal curând nu dupe reformă.
Legea spune de uudesâ se ia magistraţi, priu urmare sâ se proceadâ conform lcgel.
Dupe respunsul d-lul Vernescu se trece I la ordinea zile'.
Se suspendă şedinţa.
*
Azi a venit rândul* d-lul Blaramberg de I ’şl desvoltă cele trei interpelări pe care le anunţase da o cam-datâ. A doua ce ’şl-o desvoltă acum, este împedecarea ce ar esercita-o ministru de resboid asupra generalilor care se aleg tn corpurile legiuitoare. D. Bi-tramberg susţine această presupunere de presiune, fără a aduce un exemplu tu sprijinul el; la care d. gen. Maviu II respunde cu mult cuvânt că a-ceastâ presiune nu s'a făcut, că d-sa n’a zis nimulul să renunţe la mandatul oferit
de alegătorii lui, dar întrebat în partico- j Iar de aceasta, d-lul poate să spue, că nu ; e bine ca generalii sâ’şi neglijeze servi- j ciile lor pentru politică dupe cum se prac- I tica pe vremea colectivistă. Acest respuns ; este găsit dupe. gustul Camerei, care ’şl j manifestă mulţumirea el prin aplause nu- l meroase.
D. Blaramberg respunde făcând un mic voiaj, iar d. Cogâlniceanu face un altul mal mare, începând a vorbi relativ la a-ceastâ interpelare cam dupe la 1821.
Tache Anastasia pare foarte atentiv la această propunere a d-lul Cogâlniceanu, căci are ocazia a învăţa puţin din istoria ţârei noastre tn care face el politică...
Noua propunere de dare în Judecai» a colectiviştilor
Dupe închiderea discuţii, d. Ilariu Is-voranu, la ora 5 1/2 dă citire propunerel de dare în judecată a ministerului Ion Brătianu, iscălită de d-ni Goilav, Stroict, Drag bici, Br-revoescu, Stantscu, Gheorghescu Ficu, A. Goilav, Vidrascu, Cr.marasescu, Filipescu Nicu, Pariano, şi alţi până la 22, pentru motivele : recompensa naţionala (milionu vizirului); concesia Strusberg , comploturi imaginare; devasta' ile redacţiilor: violarea adunnrei nationa e; malversa-tiuni In finanţe; violarea întrunirilor publice.
Această propunere e pusă la ordinea zilei. La 6 se ridică şedinţa.
Asmodeu.
DEPESI
PARLAMENTUL GRECESC
(Prin fir special)
ltugetul
Atena, 14 Februarie.
Discuţiunea bugetului a Început erî. Oposiţia va ataca sistemul financiar al guvernului. D. Tricupis va cere un vot de încredere pentru & asigura isbânda acestui sistem.
DEMISIA CABINETULUI
(Prin fir special)
Opiniunea presei
Paris, 15 Februarie, 12 zioa.
Ziarele oportuniste constată, că vo tul Camerei şterge cu buretele peste si-tuatiune şi dă toată libertatea de acţiune domnului Carnot, ca să’şl constitue cabinetul după cum va vroi să aleagă.
Presa radicală zice, că după răsturnarea Cabinetului Floquet decâtre oportunişti, nici o concentrare republicană nu mai e cu putinţă.
In sflrşit conservatorii şi boulangiştil cred că disoluţia se impune mal mult de cât ori când.
CUIZA MINISTERIALA
(Prin fir special)
Votul Camerei
Paris, 15 Februarie.
Majoritatea care a votat contra cabinetului se compune din 156 conservatori, 13 bulangiştî şi 138 republicani.
Minoritatea se compune din republicani şi din 4 bulangiştî.
Generalul Boidanger a adresat alegătorilor un manifest arătând că a respins revizuirea propusă de guvernul ca fiind o cursă de comedie.
MANIFESTAŢII LA FESTA
(Prin fir special)
Ostilitatea in contra guverunlul
Budapesta, 15 Februarie.
Adunările au fost împrăştiate, după zece ore seara; oraşul şi a reluat liniştea.
S’au făcut 48 de arestări. Mulţimea a strigat de mal multe ori: « Trăiască
Regele lo pentru a arăta că ostilitatea sa e îndreptată numai în contra guvernului.
I». GLADSTONE L V VIENA
(Prin fir special)
Borna, 15 Februarie.
D. Gladstone a trecut prin gara Romei unde d. Crispi a venit să’l salute.
C3NFEDEBATIA BALCANICA
(Prin fir telegrafic)
ttaportul agenţilor ilipluiuaticl
Londra 15 Februarie.
După corespondentul ziarului «Daily Chronicle» la Constantinopol, Poarta era de curând tngrijatâ de ştirea ce se respândise că statele balcanice erau pe puntul de a se organisa In confedera-ţiune; dar raporturile agenţilor sel diplomatici au limitat’o.
REGELE SI MOŞTENITORUL
(Prin fir telegrafic)
Stutgord, 15 Februarie. Regele şi principrle moştenitor însoţiţi de ministrul Austriei ad sosit la amiază, venind din Niş.
TURHURARI LA PESTA
(Prin fir telegrafic) Interpelările in Camera
Budapesta, 14 Februarie.
Camera Deputaţilor.—Mal multe interpelări sunt depuse asupra atitudinel poliţiei de eri seară, asupra demonstraţilor pe strada şi a ordonanţei prefectului de poliţie.
Preşedintele depune un raport asupra măsurilor luate cu ocasia demonstraţiilor ce s'«u fâcut luna trecută şi a cărui discuţiune se va taxa ulterior.
D. Lukacs propune amânarea şedinţei, In vederea emoţiunii pricinuite de pretinsul procedeu brutal al poliţiei.
Propunerea se respinge cu 204 voturi contra 87, iar Camera continuă dis-cuţiunea proiectului apărării naţionale.
Două zeci şi doul deputaţi din majoritate aă iscălit o nouă propunere de dare in judecată a ministerului Brătianu pentru delicte de drept comun şi diferite călcări de lege.
*
Comitetul delegaţilor Cameril- in-trunindu-se azi a sfârşit cu cercetarea legii vânzării moşielor Statului şi a ales raportor pe d. Dim. Popescu.
X
Se zice că în urma votului de eri al Camerei, colectiviştit crezând că au fost spalaţi de acusa-ţiunile ce li s’au adus timp de 12 ani, au de gând se facă o manifestaţie monstru în contra guvernului.
Nenorociţii uită că majoritatea Camerei a făcut o nouă propunere de dare tn judecată a miniştrilor colectivişti, cari au abusat de si-tuatiunea lor.
X
Unii confraţi au spus că s’a cerut eliberarea pe garanţie a bătăuşilor depuşi, şi că d. judecător
de instrucţie deliberează asupra a-cesteî cereri. Ei bine nu e adevS -rat. Nici o cerere de liberare pe cauţiune nu s'a făcut. Tot ce s’a făcut, este venirea d-lor Lascar Va-sile şi Stoicescu Iad. judecător de instrucţie pentru a ’l întreba dacă acordă liberarea sau nu.
Nici o cerere scrisă şi formală n’a fost făcută în această privinţă.
T	X
In privinţa bătăuşilor colectivişti arestaţi, aflăm că un adevărat pe-lerinagiu se face tn fie-care zi la penitenciarul Văcăreşti, de către toţi foştii conducători ai regimului căzut.
E vorba ca chiar d*. Ion Brătianu să meargă la Văcăreşti pentru a vedea pe a/enţii care ’i aii executat poruncile.
X
Pentru ziua de mâine sunt chemaţi ca informatori tn afacerea a-tentatuluî de la 5 Septembrie vr’o 48 de martori. Luni şi Marţi vor fi confruntaţi martorii toţi cu preveniţii, iar tn zilele de Mercur! şi Joi vor fi ascultaţi vr’o 100 negustori din capitală, arătaţi că au luat parte la manifestaţiunea ce s’a făcut d-lul Ion Brătianu în a-ceiaşî zi.
Ei vor li întrebaţi dacă în realitate au mers mai departe de la ministerul de interne sub ferestrele căruia s’a făcut manifestaţia despre care vorbim, şi dacă au devastat redacţiile ziarelor oposiţii. Aceasta pentru că unii din preveniţi susţin că printre ei eraţi şi negustori onorabili, cea ce nu s’a constatat dupe toate deposiţiile martorilor.
X
Procesul sătenilor resculaţi din Fundeni-Gherasi, s’a amânat pentru ziua de 1 Martie din causa lipsei mai multor martori.
X
Toţi arestaţi î i afacerea tâlhăriei Kohler au mărturisit crima.
MARELE CIRC SID0LI
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA-SEARA LA ORELE S PRECIS
A 50-A MARE REPRESNTATIE
SĂMRĂ TA 4 FEBRA CRIE
A12 BRILM REPRESENTAT1U!
HIGH-LIFE
IN CUREND DEBUTUL NOILOR ARTIŞTI
Specialitatea indiană
AVIS
Persoanele care ad depus hârtii saddo-sare la d. Grigore Petroni, decedat, sunt rugate a se adresa pentru informaţiunl la d. V. ALhanasovici, Avocat, Stradela Eldorado No. 8, tn toate zilele de la 8—10 a. m.
DOCTORUL DIMITROPOL
de la facultatea din Paris
stabilindu-se str. Academiei 29, dă con sultaţiunl în toate zilele de la 4—6 p. m.
FOIŢA ZIARULUUEPOCA»
(87)
WALTER SCOŢI
LOGODIŢI
SAU
C01TAB1LILDE CHESTER
XXX
(Urmare)
—	Prea multă vorbă, zise Râul care să cobortse de pe cal, şi care tnaintă spre a'I ajuta să se soboare la rtndul ei; dar ea voi mal bine să primească a-jutorul lui Guarine, care, de şi înaintat tn vîrstă, arata încă remfişite din-tr’o tărie vitejască.
—	Mulţumim pentru politeţa, zise ea scutierului când acesta o dădu jos de pe cal, dupe ce o săruta mat lntăl, şi mă rog, d le, vil din Palestina ? AI aflat ce-va despre conetabilul de Ches-ter 7
Hugues de Lacy. care In vremea cea căută să desprindă o pernuţă care se afla aşezată îndărătul şeleî, să opri ; şi întorcăndu se spre dtnsa :
—	A! zise el, oare ai avea ce-va să’î «pul T
—	Multe lucruri, bunule pelerin, dacă aşi putea să’l întâlnesc ; câcî toate demnităţile sale vor fi date cum să aude unul t&lhar din neamul şeii.
—	Ce ! nepotului seu Damian ! strigă conetabilul răstit.
—	Mare doamne I mă înspăimlnţî, d-le, zise Gillian; şi, întorcându-se spre Guarine adause : Tovarăşul d tale e cam iute, cum să vede I
—	E vina soarelui sub care a trăit atât de mult, răspunse scutierul ; dar răspunde la loate întrebările sale cum e adevărat, şi vel vedea ca nu’ţi va părea râd.
Doamna Gillian înţelese îndată ca însămna aceasta.
—	De Damian de Lacy vorbial, nu’I aşa? zise ea conetabilului. Val I bietul ttnăr, n’o să’i dea Iul nici moşii nici demnităţi 1 mai de grabă cred câ’l vor duce la splnzurâtoare ; şi toate astea pentru nimic, zeu aşa. Damian? nu, nu; Randal de Lacy, acela s’a procopsit : el va căpăta toate moşiile, onorurile şi senioriile moşneagului.
—	Ge I zise conetabilul, înainte ca să se ştie dacă moşneagul acela mai trăeşte sad a murit ? Mi să pare că asta nu să potriveşte nici cu legile nici cu buna judecată.
—	Desigur, răspunse Gillian; dar Randal de Lacy a făcut lucrurile şi mai grele. A jurat regelui că a primit veşti despre moartea bâtrlnuluî couetalil. Da, şi n’al grija, ar şti să adeverească ştirea dacă conetabilul s’ar afla la îndemâna luf.
—	In adevăr/dar spui poveşti pe | seama acestui nobil sinior. AI mârtu-j riseşte-o : vorbeşti ast-fel fiind că ţi-j e urât Randal de Lacy.
—	Mie urtt / Şi adică de ce l’aş iubi, mă rog ? Poate pentru că s’a folosit de prostia mea ca să se tntrodu-că în castelu Paza-Dureroasă, cea ce i s'a întâmplat mal de multe ori când venia îmbrăcat ca colportor, si eu’f povesteam toate istoriile familiei şi cum Dami«.n şi cu Evelina să iubead grozav fără «8 cuteze a’şl spune un cu-
vînt, din pricina bâtrlnuluî conetabil, de şi el era la mal mult de o mie leghe.
Par-că nu ’ţl-e bine, d-le ; vrei să guşti balsamul din butelia asta ? e minunat pentru bătăile de inimă.
—	Nu, nu I de vină e o rană veche care mă supără. Dar Damian şi cu E-velina, cum le zici, s’&u înţeles mal bine pănă la urmă ?
—	Ba zeu nu. Bieţii nevinovaţi I Ar fi avut nevoe de mijlocirea unei persoane înţelepte care să le fi dat sfaturi ; căci, vezi d-ta, d-le, dacă bătrî-nul Hugues a murit, cum să prea poate, ar fi mai firesc ca logodnica sa şi nepotul seu să moştenească bunurile Iul de cât Randal, care e un neam depărtat şi un ticălos.
Ai crede, cinsite pelerine, că dupe ce mi-a făgăduit munţi de aur, m’a tratat de bătrlnâ vrăjitoare, şi m’a ameninţat cu cucki stolul când castelul fu luat şi nu mai avu nevoe de nimic. [Dar de s’a întoarce bătrlnul din [Palestina şi va fi măcar pe jumătate cum era, sfântă Fecioară I II voi sluji bine pe lângă ruda Iul.
Ea tăcu tn sfârşit, şi un moment nu mal vorbi nimeni.
— Zici, strigă tnsfârşit conetabilul, că Damian de Lacy şi Evelina de Beren-ger sâ iubesc, şi cu toate aceste n’adaş bănui nici tradire, nici ingratitudine, nici greşalâ faţă cu mine... voi să zic faţă cu ruda lor din Palestina ?
—	Da, să iubesc, d le 1 Da, pe legea mea sâ iubesc ; să iubesc ca nişte nebuni, daca’ţi place : căci nu ş’ar fi spus nici o dată un cuvtnt, de nu le juca o festă acelaş Randal de Lacy.
—	Cum ! o festă a lui Randal de Lacy?
De ce ar fi căutat să’l facă să vorbească Împreuna ?
—	O ! nu voia să’i vadă vorbindu-şî unul altuia ; dar făcuse un plan ca sâ rlpească pe Evelina pentru el însuşi, căci e un drac lmpeliţat Randal. Ast-
AVWw.dacoromanica.ro
fel că veni schimbat în negustor de şoim, şi să pricepu să scoată din castel pe prostul de Râul care e de faţă, pe lady Evelina, pe toate în sfârşit, chip să mergem la vtnătoare. Dar o bandă de galejt stăteau la pândă şi năvăliră a-supr* noastră ; şi dacă Damian n’ar fi venit grabnic în ajutorul nostru, nu ştiu zeu ce s’ar fi întâmplat. Damian fund greO rtmt tn acel atac, a trebuit să'l ducem la Paza-Dureroasă ; dar, dacă nu era vorba de a’I scapa viaţa, nu cred Doamne fereşte că stăpâna l’ar fi lăsat sâ treacă podul, chiar când i-ar fi cerut’o cu stăruinţă.
—	Femeie I strigă conetabilul, gândeşte bine la cea ce spui. Dacă te al purtat refi în treaba asta, precum presupun dupe istoria ce a! povestit tu însăţi, nu crede că te vel desvinovâţi prin noi minciuni pe care te face să le scorneşti ciuda că n’ai primit răsplata făgăduită.
—	Pelerine, zise bătrînul Râul cu glas tremurător, am obiceiul de a lăsa pe femeia mea să se amestece numai ea tn tot cc să cheamă flecărie, căci nu e în toată creştinătatea o limbută mal straşnică. Dar vorbeşti că un om care te al interesa de această treabă ; de acea ’ţl spun lămurit că femeia asta ş’a dat pe faţă ruşinea el însăşi poves-tindu-ţt intrigele ei cu Randal de Lacy. Tot ce a zis e adevărat ca Evanghelia -
i, ed unul mă jur că Damian de Lacy i lady Evelina n’ad a’şl bănui nimic ontra onoare! şi dreptâţel.
— Sunt şi alţii vechi servitori al ca el care ar putea mărturisi cele ce spuneţi voi?
—	O I o ! aceia care sunt sub biciul lui Randal de Lacy n'au gust de vorbă. Vorbeşti de vechi servitori: uni;, ad fost ucişlln timpul împresurând cet-l'alţlad murit de foame ; unii ad fost daţi afară, alţii ad dispărut fără sâ sa ştie cum. Dar mal trăeşte fabricantul
Flammock şi fiica saRosa care ştid afa-cerea.ca şi noi.
—	Ge I strigă conetabilul, Wilkin Flammock, flamandul, şi Roşa, fiica lui, cam iute, dar crediocioasâ ? Unde stad ei ? Ge s’ad fâcut el In mijlocul a-cestor schimbări ?
—	Dar pentru D-zed, cine eşti d-ta care ne întrebi despre toate aceste ? zise Gillian. Râul, barbate, am vorbit prea mult. Această privire, această voce, ad ce-va cunoscut pentru mine.
—	Ei bine, priveşte-mă cu mal multă băgare de seamă, zise Hugues de Lacy dând înapoi pălăria cea mare de pelerin care ascundea o parte din trăsurile lui.
—	In genunchi. Râul, în genunchi ! strigă doamna Gillian, aruncându-se ea însăşi la picioarele conetabilului. El e 1 conetabilul I şi i-am zis moşneag, nenorocita de mine I
—	Gel puţin atâta a mal rămas din acel care a fost o data conetabilul, zise Hugues de Lacy, şi moşneagul Iţi iartă voia ce’ţl al luat, pentru bunele veşti ce ’l-al adus— Unde e Flammock, sad fata lui, Roşa ?
—	Roşa, răspunse doamna Gillian, e cu lady Evelina, care a luat’o In locul med de şi ea n’a fost nici o dată In stare să îmbrace nici măcar o păpuşă de Olanda.
—	Şi unde e Flammock ?
(Va urma)
i
EPOCA — 4 FEBRUARIE
—B m li1 il	BW
COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
No. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INST&LARE DE DISTRIBUIRE DE PA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRICŢIE
MOTORI HYDRAULICI, STÂV1LARE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
*40
REDESCHIDEREA
HOTELULUI MERCUR
FOSTUL HOTELLABES
STRADA LIPSCAM 2. BUCUREŞTI
Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căi torl şi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat Iu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Camerile de la 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de a mâ ouora cn vizitele d-lor si sper că vor fi pe deplin satisfăcuţi.	(1028)
Cn stimă, M. Weitiberger fostul antreprenor al hotelului Englitera.


CALEA MOSILORN.40
'affirîP
LUI MIŞUN.40
MAGASIN DE COLONIALE
MÂTACHECEORGESCU
„LA COROANA REGALA"
Avis important pentru. Menagiu
Recomand marele meu depou CU vin negru vechia anali.at si garantat natural, cu preturi foarte moderate şi mal eftîn ca ori unde fiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri vechi şi noul prima calitate.
Vânzarea in vase sau pus la buteil şi transportat franco la domiciliu.
Mare cantitate de butoae goale de rom si coguae de laS păna la 4t vedre se desface si se vinde foarte eftin.
Mari aprouisionări cu toate articolele de băcănie, droguerle, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete.
Itrănza, Caşcaval, şi Urda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de lot felul; Cărnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
Ciai colonial şi altele, Rom si Cognac veritabil, si tot felul de bcatarl spirtoase si Uiquoruri line; Biscuits si toate Articole nt cesare pentru mesagiu.
Dorind a Întări si mal mult imensa mea clientelă, am deci» a vinde cu cel» mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile epra muitumirea onor. publi» consumator.
Onor. visitatorl ai Magasinuluî meu se pot convinge de adevăr de la prima visitâ ce vor face.	1006
Cu deosebită stimă, MATACHE GEOItGESCU
;-a •:
CASA DE SCHIMB
613
Strada Lipscani, No. 23
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
5 Februarie 1889
S 0/0 Renta amortisabila	Cump. 1*7	Vend. 67 1 4
5 0/0 Renta perpetua	97	97 12
6 0/0 Oblig, ae Stat	99 1,4	99 3/4
6 0/0 Oblig, de st. drum de fer		
7 0/0 Scris. func. rurale	103 1/2 104	
5 0/0 Scris. func. rurale	15 1/4	65 3 4
7 0/0 Soris. func. urbane	103 1/2	104
6 0/0 Scris func urbane	101 1/2	102 1 2
5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	92 1/2	93 1/4
	81 1/2	32 1/4
6 0/o Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	86 i/2	87 14
	240	S50
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	50	60
	1000	1005
Acţiuni «Dacia-România*	250	560
» Naţionala	240	2-.0
» Constructiuni	140	150
Argint contra aur	i 3/4	2
Fiorini austriaci	209	210 1/2
Tendinţa fermă		
NE MAI AUZIT DE EFTIN!
INDUSTRIA NAŢIONALA
1011

Soson galoşi cu lac rusesc.	.	.	. Lei 10
Soson galoşi cu pele de vacs .	.	. Lei 9
Ghete de sanatate de barbati, cu postav . Lei 9
LA FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
Bucureşti, Calea Calarasilor No. 136 si 138
DEPOUL LA P. COCIRIDIS
„LA ORAŞUL ATHENA“ STRADA CAROL I, N. 28 Ori ce fel de încălţăminte de barbati, dame si copii sevend cu PRETURILE FABRICEI.
CASA DE SCHIMB	«06
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, in fada noei cladir Banc ti Naţionale (Dacia-Romănia)
Bu o u r e s t i
Cursul pe ziua dt 3 Februarie 1888
Renta amortisablla „ romana perpetua Obligaţiuni de «tal [Conv.rur.l „	C. F. R.
„	Municipala
rr. ,	Casei pen6. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
Ş*.......................
/ %	„	,, urban»
5 %	” lasl
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri sernestl cu prime Rosuri cu prime Emis. 1888 Rosuri crucea rusie lialiaiia „ crucea roşie Austriaca cu prim# ,, crucea roşi# Ungara cu prim# Losuri Basiiica Oomnau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [40 lei]
Aur contra argint sau bil#t#
Florini Wal. Anstrluo Mărci germane Bancnote trancese ,,	ilaliane
,,	Ruble hirtie
Nis. Cursul este secetit In aur
Cump. Vinde
98	3/4 96
sta
H 3/4
288 109 S 94* 104*
101
98*
8 IU
948
71
13
te
40 *7 18
41 ti
1 3/4 *10 •144 100
99 488
z*
îee
eS*
104*
104 3/4 101 94 et m
74
18
31
41
3#
te
«#
4%
114
148
10°)4
100
iît
PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT
ÎNCĂLŢĂMINTE
DE FRANZ HULLA SI C. LETZTERGROSCHEN
LA MAG SI VUL PK1MUL FONDAT I BUCUKESTI
LA ADEVARATA
Strada Şelari No. 9
Soson galoşi, do peie, de cauciuc pentru barbati, dame de lei 9.7S si U.
STEA ALBASTRA
Strada Şelari No. 9
W!î \ V\rl 1 DE Calea Victoriei No. 77 teii fL.ili.lIlL lagiul I). — Mobile corn pleete pentru un cabinet elegant, făcute din brad sculptat, aproape noue de tot: mobile pentru salon şi sală de mâncare; serviciu de masă; bibliotecă, coprinzând 450 volume; căruţe etc.
IjlU	ONEST SI MUNCITOR caută un
Li» llllMl post de Îngrijitor de moşie. A se adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64.	1100
oi ncuii.iT si de vîmmuIm:
Clemenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de ia orele 12 până la 2.
Ouir napoleoni in aur se gaseste cu împrumut la ililt il-nu M. Constantinescu Strada 1 ‘
rec# No. 62, Bucureşti.
Putu cu apa
III1 k I) UiVIt l T s> de vânzare moşia Drâgo-IJEi jillLllIl/II esti-pământenî si Pîrvulesti, districtul Dîmboviţa o oră de gara Tîrgovisle 400 pogoane arături, lăneaia si pădure. A se adresa ia proprietar strada Polonă 77 bis. (1110)
Bocanci englezeşti veritabile pentru barbati lei 4 3, 12, IO.
Pentru baeiti S, G, î, 8.
ROG fi SE KOTS BINE
STRADA ŞELARI 1T 9
Ghete dc vacs dc Ver-
ii, 12.
LA
Galoşi de eaueiuc pentru liarliati, dame sieopii de lei S.7o si £.
1027
ADEVARATA STEAOAALBASTRA
Cu stima, D. MESCIIELSOHX
„NAŢIONALĂ §
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR, § DIN BUCUREŞTI .
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR I
DEPLINI VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am j| transferat biurourile noastre In palatul d, Societâţel din Strada Doamnei No. 12. ţS

NAT03IE DE FER SI ALIHIA
ATELIERUL MECANIC
No. 59 si 34h>is, Strada. Isvor, No. 59 si 34 k>ia
Acest atelier fiind prevăzut de toate accesoriile cele mal nuol şi perfecţionate va putea executa or-ce comandă de această branşe într’un mod solid şi prompt. 8e Mamită şi se află In depoul Atelierului mecanic :
FONTA
©RÎ3£ÎEffiMT£T&
POMPK
DE
TOTS SÎSTSÎSSLS
ROBINETE
TUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB
TUBURI SPECIALE
PENTRU
Latrine si Scurgeri cu accesoriile lor
CAPACE PENTRU HASNkLE SGHIB URI
©s rmvamm
Direcţiunea generala.
lâ
6
GRILAJ E
mm PONTAM
PILAŞTRI
CANDELABRE
ummmm
DE
GOB ORIRI FIGURI
PENTRU AŞEZAT LA FONT1NI
COLOANE pentru CLĂDIRI
Uanci de gradina si Furnituri, Instalatiunl complecte de Bai si Conducte de apa
Cu stimă, KE1LHUAER
982	Strada. Isvoru No. 59
m
CONSTRUCTOR DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADĂ COLTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI BE LEMN1R1
FABRICI DE SCROBEÂLA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, llonte hjdrtailiet', Deposit de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Mostra. Instalatiuni de lumina electrica. Fabric»tiune de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1054
n	wmmmiM 1
' FOST CARACAS
BUCUREŞTI -- N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 - BUCUREŞTI
-ţ=K883u6aKS£i—
Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nou, situat în centrul Capitalei şi al Comerciuluî, precum Camera şi Senat, Banca Naţională. Creditul Fonciar, Rural şi urban, Posta centrală etc Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din nou, Consumaţiunl fine, şi preţuri moderate, mai multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţio alâ în toate serile, condusă de simpaticul artist 1-omânTache Tomtscu.
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s’a înc eoinţat d ini Tasse tieorgiade fost director şi casier si principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorah sa clientelă al retncuraia, asigurându-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat în tot-d’auua probele cele mai frumoase.
1105	Râmâind cu toată stima T. ti.
MEDALIE DE ARGINT
HÂRTIE CHIAIILA liLKBEIUAP
Depositu. central în farmaciile domnilor | ALESSAMfUIU BUCUREŞTI şi I». LAZF.AIVU CRAIOVA
in detail la toate farmaciile din tzara
— UN LEU RULOUL —
Cel mal eficace remediu ce se poate întrebuinţa contra tutulor durerilor reumatismale precum: duiereade mijloc şi de spate, dureri de siale, Podadgra, dureri si iritatiuni ale pieptului, Nevralgii etc. ele. Asemenea se mal poate întrebuinţa cu succes la asuri, boalede renichi, coniusiuni, degeraturi, plăgi scro/uloase, răni, scrintitnri, ta.aluri, buboat, bătături etc. etc.
Fie-carui Rulau este alaturata o instructiume foarte detaliata
114S
ÎZZyr •::a....r™
MAGASIN DELINGERIE LA ORAŞUL VIENA
F
I.ib
vis-ă-vis de Soecei
Recomandam onorabilei noastre cliente!
toarele noutăţi:
Rutane pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
M&dapolam frantzuzeso de toate oalitatih: ei lăţimile.
Batiste de olanda si ds lino albe Bi colorata.
CiorapideDamesiDomnide Fii ăTicosse, de uumbac, de lâna si de matase.
prntru irflinstiUr «I soliditate urma-
Flaneie, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor, i r. G. Jteger. Gulere si manşete tie olanda ultimii fason, t are asortiment ducmate ultimii fason. (' orsete <rnntzuzeeti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Triisouri pentru pensionate, ote-lui i si restaorantui'i..
Avem onoare a informa pe clientela Doastră că a sparut Catalonu nostru ilustrat si va fi trimis ori-oui va face cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Calea Victoriei, Dalaiul «Dacia-llomânia» vis-a-vis de Socec
DE ARE\DAT CUI AII DE ACUMA:
Moara hydraulicâ, numită fabrica de macinat «Constanţia» 5 Klm. departe de T. Severin, producând făinuri fino 3000 Klg. sau ordinare 10000 Kgr. în 24 ore. Doritorii se vor adresa la «Agenţia Havas» sau Ia D. M. Ciocazan T. Severin.
.«ăL'-'î
ECONOMIA DE ÎNCĂLZIRE
se poate aduce prin închiderea ferestrelor şi uşeior prin
BURLETE SUEDE a
care le închid heremetic, ast-fel de nu lasă sâ intre niot aerul, nici s6 iasă căldura şi aO preferinţa, că să poate deschide ferestrele pentru ae-risare.
Aceste burlete se găsesc la
MAGAZINUL DE TAPETE
H. HONICH
bulevardul Filisaheta-Uoamnă (iitiilu Eforiei)
950
DE ARENDAT
MOŞIA RACGVITZA
Districtul liomanaţi, 20 minute depărtare d ' Gara Hal siu, cu şosea.
4	/
întinderea Îs 2,500 pogoane din care 1,500 de muncă; restul de islaz.
Se vor defrişa locuri noi; asemenea se vor c âdi magasiS noi.
M j oace foarte îtilesnicioase pentru muncs.
MOŞIA BA LE AS A
Districtul liomanaţi trei quarturi de oră depărtare de gara
Balşiu cu şosea.
întinderea peste 700 pogoane muncitoare. Eoaretele toate noi.
Mijloace foarte Inlesnicioase pentru muncă.
Ambele aceste moşii sunt de arendat în parte sad împreună.
Doritori; se vor adresa la proprietarul Ii. St. Cesiunii, în Bucureşti di Slr. Batistea.
Tipografia Ziarului „Epoca1
tipărit cu cerneuln Oh. Lorlileux-Cte Pari»
Oiraut responsabil V. I*. Cîheorghtu
www.dacoromanica.ro