ANUL IT No. M2 A TREIA KD1TIUNE VINERI 3 (15) FEBRUARIE 1889 N'JMERUL 15 BAM NUMERUL ABONAMENTELE HCEP LA I SI 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE Ia Bnearewel: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 let, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Htrelneiate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A NUMERUL ia BANI NUMERUL AMJIVCI URILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI l.a Parix : 4|;tnre ll:iva«, Place de la Bourse, J Anunciurl pe-pag. IV, linia 30 bani; anunoiuri ei reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA F4BIS : se gâseste jurnalul cu 1B rent. numerul, Ia Kioscul din Bulevardul S». Ger-maia, Ku. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A No. 8,-PUtia Eptaeoplel,—No. 8 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA No. 3.—Ffatza Episcopiei.—No. 8. RESPECTAREA MfiAJlMENTELOIl PRETENŢIE DOTALA PARTIDUL D-LUI D. «RAŢIAAU ÎNTRUNIREA DE LA HOTEL DE FRANCE Liberalii d-lul Dim. Brătianu! Acel oameni cărora nu le-a fost ruşine să se alieze cu colectiviştii tn alegeri, care aii fost măguliţi de asemenea tovărăşie, care politiceşte aii vrut sâ-I reabiliteze, astă-zl găsesc că nu e destul de a cere darea tn judecată a ministerului Brătianu pentru delicte de drept comun, ci vor trimiterea iul Ion Brătianu înaintea Curţii de casaţie pentru greşălile sale politice, pe care împreună cu dânsul le-au săvârşit. Acum trei luni, d. Dim. Brătianu pronunţa la Ateneu, aceste cuvinte pe care le reproducem după Naţiunea : „Noi, liberalii independenţi s8 nu ne putem alia cu liberalii oameni cinstiţi din toasta colectivitate !“ Şi astă-zl acelaşi Dim. Brătianu, nu se mulţumeşte cu darea în judecată a colectiviştilor pentru delicte de drept comun ! D. Dim. Brătianu care a fost repudiat de d. Blaramberg, care 11 acuza că era înţeles pe sub mână cu colectiviştii, devine azî sus-ţiitorul înfocat al propunerii d-lui Blaramberg. D. Dim. Brătianu, tn întrunirea de la Ateneu de la 2 Octom-bre 1888 rostea aceste cuvinte pe care le găsim reproduse tn Naţiunea de la 6 Octombre 1888 : “Me pot spovedi în gura mare, se spun aci limbagiul ce ţin liberalilor din fosta colectivitate. Le zic : t-fel dota mea este tn pericol de a se perde, precum şi mal ales câ veniturile dotei m' le sunt ameninţate a fi sustrase de la destiunţiunea lor legală, în basa autorisaţiunel obţinută de la d-nia voastră, prin care mi se dă voe a’l intenta acţiune pentru separaţiune de patrimoniu şi conform art. 1.256 din codul civil, chem înaintea acestui onor. tribunal pe soţul meu, pentru care vă rog, d-le prim-preşe-dinte, a’l cita de urgenţa, conform iegel, spre a auzi condamnându-se de către a-cest onor. tribunal ia restituţiunea dotei mele, suma de 500 galbeni trusoul şi jumătate din Pădureţi, prevăzută în actul dotai, legalisat de tribunalul Argeş, la No. 13 din 24 Septembrie 1865. Alătur pe lângă aceasta copie şi acţiunea pe timbru legal, ce am intentat tn contra soţului mefl, Alexandrina H. Mihai Aşa dar. d-na Ridu Mihai a avut ne-voe de 24 ani căsătorie spre a se convinge ca dota d sale e tn pericol a se perde şi ca veniturile dotei sunt a-meninţate a fi sustrase de la destinaţi-unea lor! Aşa dar, pe când Radu Mihai ajunsese In pantaloni de dril, pe câad era sequestrat din toate părţile, pe când i se da cinci Iei Împrumut, averea nu era în pericol. Şi tocmai astăzi, astazl când a administrat şi furat pe toată lumea aşa de bine în cât şi ’a reconstruit o a doua avere mai mare se nasc temerile de periclitare 1 Sati e frică d-lul Radu Mihai de despagubirele care ’l a-şteaptă în afacerile cu ceasornicul, cu pietrişul, cu bălţile din Dobrogea şi altele ?. ORGAMSAREA COJILOR RURALE (PROECT DE LEGE) Primarii.—Giamiarmcria. — Puterea giandarmeriei.—Chel-tuelile pentru eorpul giandarmeriei La ministerul de interne se elaborează actualmente de către d. Ştirbei proectul de lege pentru organi-sarea comunală. Acest proect, tot aşa de interesant ca şi proectul pentru organisarea administraţiei judeţene, va fi depus peste câte-va zile pe biuroul Senatului pentru a fi discutat şi votat cât se poate de grabnic. Proectul de lege pentru organisarea comunelor rurale, nu diferă mult de acela care a fost deja publicat în Monitorul oficial, făeend parte din programul guvernului. Modificările nu constau de cât în conformarea acestui proect cu noul proect al organisaţiunei administraţiei judeţene, prin care se ştie câ se desfiinţează căpităniile şi căpitanii, înfiinţându-se posturi de comisari. Încă o modificare care se face este că primarii vor trebui se fie aleşi printre cei mai capabili şi nu vor primi ordine de cât de la comisarul de ocol. In privinţa administraţiei comunelor rurale, d. ministru de interne dupeoscrupuloasăeeroetare a veniturilor comunelor şi districtelor, va aduce în parlament un proect de lege de un mare folos pentru siguranţa şi buna ordine pretutindeni, şi care va permite ţăranilor d’a nu mai fi jefuiţi de toţi primarii, în general abusivi şi exploatatori. J£ vorba da o lege pentru înfiinţarea în ţară a unui corp de gi indarmi. Giandarmeria Fără a insista asupra foloaselor reala ce va aduce giandarmeria, căci ele sunt recunoscute,—şi ca probă n’a-vem de cât se privim la statele care posed giandarmerie, — vom spune cum va fi format acest corp de a-geriţt ai forţei publice. Giandarmeria va fi un corp permanent, cu reşedinţa în capitalele de districte, iar restul sa va împarte prin judeţ, pe căprarii, pe comisariate, pe comune, dupe numerul locuitorilor. Giandarmil vor fi călări şi pedeş-tri. Giandarmii călări vor trebui se 'şi cumpere calul trebuincios, iar Statul se angajează ale furnisafinul sau orzul pentru nutrirea calului. Giandarmeria va fi organizată mi-lităreşte cu toate prescripţiile şi obligaţiile unui soldat din armata regulată. Giandarmii vor fi plătiţi câte 80 lei pe lună, vor avea un costum mi-lităreso, şi vor resida în fie-care comună, dupe numerul locuitorilor. Fie-care district va avea un căpitan de giandarmi, iar un colonel va fi in capitala ţerei. Puterea giandarmeriei Giandarmul care va şedea într’un sat va avea puteri poliţieneşti şi judecătoreşti. El va înlocui pe primarul comunei unde el se află cu multe atribuţiuni. Primarul care azi are o sumedenie de ocupaţiunî pe lângă comerţul lui, atunci nu va avea de cât se se ocupe de interesele comunei, iar giandarmul va face poliţie şi va îndeplini funcţiunile unui judecător de ocol; dacă nu toate cel puţin pe cele esenţiale. Cheltuelile pentru corpul gian-darmilor Negreşit câ înfiinţarea giandarmeriei va costa pe Stat într’un mod simţitor, căci precum am mai spus, ei vor fi bine plătiţi. S’a găsit înse mijlocul cum se se acopere cheltuelele pentru înfiinţarea giandarmeriei. Prin desfiinţarea comitetelor permanente h suprefecţilor şi înfiinţarea comisarilor de ocol, resultâ tocmai suma trebuincioasă pentru giandarmerie. Iată cum se vor acoperi cheltuelele pentru corpul giandarmilor. Afară de aceasta, fie care comună va fi obligată a contribui cu câte ceva la acoperirea complecta a chel-tuelelor ce 3e vor face. Proiectul de mat sus va fi depus chiar în săptămâna viitoare. P. RESPECTAREA ANGAJAMENTELOR Suntem acuzaţi de unele ziare că nu respectăm angajamentele luate pe când eram în oposiţie, fiind-că rrem pedepsirea abusuri-lor regimului trecut, dar nu ne asociem la propunerea d-luî N. Blaramberg. Dacă, în afară de programul pe care ne-am ales, ar trebui în-tr’o cestiune secundară să renunţăm, fiind la putere, la cea ce am susţinut în oposiţie, nu nc-am sfii »ă declarăm pe faţă că am putut eă ne înşelăm pe când eream tn focul luptei In contra guvernului colectivist. Când d. Gladstone a format ultimul săli minister, primul act ce l’a făcut ajungând la putere a fost să retracteze şi să desaprobe atacurile sale In contra guvernului austriac. Fie siguri confraţii noştri, că dacă cum-va noî ca simpli gazetari am fi căzut într’o asemenea contrazicere, nu ne-am fi sfiit s’o mărturisim sus şi tare. Noi negăm însă tn modul cel mal formal că am fi luat vre-o dată angajamentele ce ni să a-tribue. Ca angajamente, noî cunoaştem înainte de toate făgăduelile formale coprinse tn programul electoral al partidului conservator. Şi cel care îşi reneagă angajamentele sunt acel care vor să sub-■ titue acelor făgăduell precise, pretinse şi falaoioase promisiuni, făgăduell mincinoase ca acelea de a procura slujbe şi favoruri, (lucruri pe care cu mândrie declarăm că nu le-am promis), or promisiuni menite a zădărnici opera de repa-raţiune pe care ţara o aşteaptă de la noî, cum e de pildă propunerea de dare tn judecată a ministerului Brătianu. Desfidem să ni se arate un singur program electoral prin care si se făgăduiască darea în judecată a ministerului Brătianu, darea în judecată pentru motive politice a guvernului colectivist. Fideli angajamentelor noastre, vroim înainte de toate realizarea reformelor de care ţara are ne-voe şi pe care în mod solemn le am promis, şi pe lângă aceasta vrem şi descoperirea abuzurilor regimului trecut şi darea în jedecată a tutulor miniştrilor culpabili şi cele mal aspre pedepse pentru toţi vinovaţii. Nu vrem însă răsbunări şi per-secuţiunl politice plătite cu sacrificiul Întregului program cu care ne-am înfăţişat Înaintea corpului electoral. Şi respingem cu energie acuzaţiunea acelor ce şi-au uitat toate promisiunile şi ne impută nouă inconsecinţă, fiind-că, cerând şi noi darea în judecată a ministerului Brătianu, nu primim textual moţiunea d-lul Blaramberg şi nu vrem să cădem tn cursa pe care ne-o întinde oposiţiunea. Şi care sunt acel care între alţii, să rovoltă la idea că nu vrem urmărirea colectiviştilor pentru greşelile lor politice, ci numai pentru delicte de drept comun ? www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 3 FEBRUARIE TEATRU-CONCERT IVollara.— Choufleuri.— Rossi. — Paulina Lucea. — Popovlcl. Nara greşit d&ună-zî, anunţând ca o serbare se pregăteşte publicului bucureştean prin reîntrarea lui Costache-Nottara pe sce na Teatrului National. In adevăr Duminecă, seară, lumea atrasă de anunciurile pe care se citea: pentru reintrarea d-lul Nollara, venise în numCr mare ca se aplaude pe artistul reîntors. Lojile eraQ binişor ocupate, stalurile pline, galeria gemea... Se ridica cortina, se joacă Adevăr, dar cu măsură, o frumoasa localizare a d lui Su chianu, lumea aplaudă cu frenezie pe Iulian; cu toate astea însă toţi aşteaptă pe Nottara. Se începe Sărmanul artist... Când Marcel ese, ca se găsească pe necunoscuta, scena rămâne doufi minute goală. In sfârşit, în a-ceste minute de palpitaţie, apare încet din fund bătrtriul artist Jacques, iubitul artist Nottara. De abia face însă un pas în scenă şi e nevoit se râmînă locului, aşa izbucneai! din toate părţile aplauzele entusiaste, care s'au repetat des în tot cursul piesei. Trebuie se mărturisesc cinstit, că nu cunosc încă vre-ur. artist român, care se fi mişcat pe asistenţi pân’ la lacrime. El bine, aceasta a făcut-o Nottara. Au fost şcene în care a atins perfecţia. Cum însă n’am de gând se mâ întind a-supra acestei representaţiî, pot spune un singur lucru: reintrarea lui Nottara este reînvierea Teatrului. In Poetul şi Musa Nottara a fost la a-celaşl înălţime; d-na Jianu însă e o începătoare al cărei talent nu se prea vede, zeu nu. Lumea a înţeles atât de bine cât de perfect a fost Nottara, încât ’l a rechemat de trei ori in aplauzele şi strigătele cele mal en -tusiaste. Amândouă piesele aQ avut un singur păcat: aQ fost mai sus de nivelul cultural comun, aşa că le gros public n’a priceput mare lucru. * * In aceeaşi seară s’a dat şi d. Choufleuri. Eroul a fost Iulian, care fu silit să repete cupletele sale, chemat mereO de aplauzele publiculu'. D. Catopolu m’a convins înc’o dată, că e de multă valoare pentru operete, d na Dănescu şi d. Anestin ne-aQ făcut să rîdem din inima. încă Ce-va: Pe când Gabrielescu, Raşanu şi Tache Popescu culeg lauri în străinătate, Băjenaru, care are multe calităţi superioare acestora, îşi pierde viemea în sărăcia scenei din Bucureşti. De ce ? ’L am auzit în Choufleuri şi ’l am plâns, că nu I destul de energic ca să-şî facă aiurea viaţa, aiurea unde publicul e mal puţin ingrat şi unde toată lumea face mal mult pentru artă. Uitam un lucru: D-na Ameiia Velner ar putea să rîdâ acasă, dar pe scenă să-şi cânte cupletele,jiar nu să se facă ridiculâ pe d-sa şi să scandalizeze publicul, care rămăsese uimit de dispreţul suveran al d-nei Velner. A fost în adevăr un moment, când orhestra executa acompaniamentul, pe când d-na Ameiia, în loc să-şi facă partiţia, rîdea cu poftă. Atâta. * * * Rossi îşi continuă reprezentaţiile. Succesul săQ, faima ce a dobândit pretu-tindenea, mă scutesc de a l mal aduce şi eti tămâie... Şi apoi, e prea bătrân, prea recunoscut de toata lumea, pentru ca să ’l mai mângâie vre-o laudă. L’am văzut în Olhello şi am rămas uimit de perfecţia ce poate a-tinge arta dramatică. Toată lumea gândeşte tot ast-fel, aşa că d’abia ’mi-am putut ocupa locul în stal, nu mal era un scaun liber. I s’aCt făcut ovaţii entusiaste. Un talent puternic am observat la d-nu Borelli, care ţinea rolul lui Iago. Cât îmi pare de rău că n’am cadrul trebuincios ca să mă întind asupra acestui rol 1 D. Borelli a executat unele scene aşa de artistic, că ’ţi venea să arunci cu ceva în onestul Iago. Transiţiile superbe între mişcările clandestine şi afectarea de sînge rece în faţa lui O -thello, ne-au caracterisat îndestul talentul escepţional al d-lui Boielli. Şi restul trupei a mers bine. * * • La Băile Eforiei, d- na Paulina Lucea a dat Marţi seara un concert cu concursul d-lul Forster, bariton de la Opera Regală din Stockolm. D na Paulina Lucea a fost admirabil de bine. In Gioconda a avut părţi grele, tranziţii artistice, executate cu măestrie. Mi s’aQ părut câte-va note nalte cam forţate şi cam alăturea cu drumul; în schimb însă cele grave eşaO de minune. Se observa In vocea d-nel Lucea o oarecare oboseală, totuşi artista nu încetează de a fi artistă. D. Forster nu ’l o celebritate şi fără şovinism putem spune că sunt mal buni Cairetti şi Popovici ai noştri. Ei aQ un singur de fect, acela că sunt Români... * * « Aproposito de Popovici. Duminecă 5 Februarie la ceasurile 8 1 /2 seara va da un concert clasic în sala Ateneului vechio cu bine voitorul concurs al d-lul C. Dimitrescu (violoncelist) şi al d-lul E. Narice (pianist). Iată programa : PARTEA I 1. Haendel: Arie din opera Alcina. Recitativ ţi arie din orat. Mesia: D. Popovici. 2. Reinecke. Arioso. Bocherini: Alegretto: C. Dimitrescu. j. Spohr: Arie din operaJesonda: D. Popovici. 4. Beethowen. Andande din Sonata op 27. Mendelssohn: Romanţă : E. Narice. 5. Haydn: Recitativ şi arie din orat. Creaţia: D. Popovici. PARTEA II 6. Loewe. Archibald Douglass, Baladă. Stra-della : Pieta Signore , Arie religioasă : D. Popovici. 7. Max Brueh: Col Nidrei, Cânt religios: C. Dimitrescu. 8. Schumann. Ebro. Schbert: Călătorul: D. Popovici. 9. Schumann: Des Abends. Aufschwung. Wa-rum ? Grillen : E. Narice. 10. Wagner. Recitativ şi arie din Tannhauser. Gounod: Serenada lui Mefisto din Faust: D. Popovici. Biletele se găsesc la librăria Grseve şi seara la casă pe preţul de 10 lei locul I-iQ şi $ lei locul II lea. Iubitorii de muzică clasică şi bine executata să se grăbească 1 De alt-fel Popovici e destul de cunoscut. Ori-cine ’l-a auzit, nu ’1 uită. * ♦ * In rezumat, ni se pare că faţă cu puţinul interes ce punem pentru artişti, avem de o sută de ori mal mult de cât s’ar cuveni. A. ECOURILE ZILEI D. de Golouchowsky ministrul plenipotenţiar al Austriei, reîntors din congediu, a fo3t primit eri de MM. LL. Regele şi Regina. D. coute Golouchowsky a fost însărcinat de M. S. Imperatorul Austriei de a exprima încă odată suveranilor noştri recunoştinţa sa pentru partea ce a luat la doliul ce a isbit casa de Habsburg. —x— Consiliul judeţului Ilfov a prevăzut în bugetul seu un credit pentru construirea unei cazarme de dorobanţi în comuna Domneşti (Sabaru-llfov). —x— 0 epidemie de stomatită aftoasă isbucnind printre vitele judeţelor Botoşani şi Dorohoiu, d. ministru de interne a însărcinat pe d. medic veterinar Staicovici se meargă în grabă la faţa locului pentru a organisa serviciul de profilaxie necesar pentru a circumscrie reul. Graţie me-surelor energice luate, reul va fi cu desăvârşire măruinit. Dupe ordinul d-lui ministru de resbel, consiliul sanitar superior al armatei s’a întrunit azi pentru a discuta modul cum s’ar putea complecta numărul trebuincios de medici militari. Consiliul a şi propus în acest scop d-lui ministru modificarea unor dis-posiţiuni ale legei sanitare. —x— Consiliul comunal e convocat pe Sâmbătă seara, pentru a se ocupa de mai multe cestiuni pendinte, intre care şi aceia a bugetului. —x— D. Prefect al Poliţiei Capitalei a destituit eri un comisar de poliţie, contra căruia a primit un denunţ că ar fi luând mită. D. Colonel Algiu a ordonat în a celaş timp ca o anchetă severă se fie făcută pentru darea în judecată a a-cestui funcţionar. —x— Un consiliu de miniştri s’a ţinut azi la 9 ore la ministerul de Interne. —x — D. General G. Mânu, ministru de resbel, a lucrat azi la 9 ore cu M. S. Regele. —x— D. Cern. Gr. Ghica fost preşedinte al Senatului a fost primit eri de M. S. Regele. —x — Din cauza viscolului, circulaţia între Giurgiu şi Ruseiuk a fost eri întreruptă. —x— D. General Mânu va supune zilele acestea sancţiunei regale noul regulament pentru infanterie, elaborat de comisia ad-hoe. —x— Aniversarea a 135 a deschidere! şcoalelor din Blaj s’a serbat, dupe cum ni se scrie din Blaj, zice Tribuna, cu putină solemnitate, căci un ucaz al fostului ministru de culte unguresc, opreşte ori-ce serbare a tinerimei studioase române. Serviciul divin l’a celebrat directorul gimnaziului, îneungiurat de alţi profesori de la gimnaziu, preparandie şi teologie. —x — S’a acordat căpitanului Mavrocor-dat (Leori) din statul M*jor, înalta autonz ţiune dea primi şi purta in-semnele de cavaler al Legiunel de onoare (Franoia). —x— Monitorul de asta-zi publică decretele pentru disolvarea următoarelor consilii comunale : Adunaţii Sîrbeniî, Zâdăriciu şi U-deni din judeţul Vlaşca, Mera şi Străoane-de jos din Putna, Grebănu din R.-Sărat, Gropeni din Brăila, Veaca din Vllcea şi Scorniceşti din Olt. —x— Astă zi a apărut in Monitor legea prin care se acordă o pensie de 250 lei pe lună poetului Eminescu. —x — Presidenţia Adunârei deputaţilor publică următoarea înştiinţare în Monitorul oficial : Observându-sp. că la oficiul Adunărel deputaţilor se presintă petiţiunl penlru indigenare, pe când, după art. 7 din Con-stituţiune modificat în 1878, aceste tre-bue a se adresa guvernului, sunt invitaţi toţi acel ce ar avea de făcut nişte asemeni cereri de a se conforma acestei dis-posiţiunî constituţionale spre a evita orice tntârziare. Este bine înţeles că aceasta nu priveşte recunoaştereacalităţei de român, conform art. 9 din Constituţiune. —x— Domna Catiuca Nicu Catargiu a adresat ziarului Posta din Galaţi următoarea scrisoare: Domnule redactor, Momentele de adâncă durere încercate prin pierderea prea iubitului meC soţ, aQ fost mult consolate prin atenţiunea şi cuvintele bine-voitoare ce din toate părţile mi-aQ venit. Rămân dar recunoscătoare şi adresez viile mele mulţumiri, comercianţilor români din Galaţi, comunităţel elene, comitetului israelil din Galaţi, funcţionarilor prefectureî şi comitetului permanent local, funcţionarilor vâmel Galaţi, precum şi tuturor persoanelor particulare cari prin fapte şi cuvinte aQ adus o mare mângâere unul suflet sdrobit. Gatinca Nicu Catargi. —x— A-l’altâ-ierî în ajunul zilei de 1 Februarie în paraclisul fericitului Dionisie Lupul întâiul Român, din palatul mitropolitan, s’asevârşito mare privighiere (intimă) de I. P. S. Mi-tropolit-Primat asistat, de Prea sfinţitul Melchised^k al Romanului, P. S. Ghenadie al Rîmnicului, P. S. Ino-cenţie Ploieştianu, pentru închinăciunea Maicei Domnului, întru amintirea minuneî arătate de icoana Prea curatei acum 35 ani, în monastirea Soeola de lângă Iaşi. La 1853 Prea sfinţitul Melchisedek era rector al marelui seminar Ve-niamin de la Soeola, actualul mitropolit Primat era Arhidiacon al Mitropoliei Moldovei, iar mal mulţi din actualii Episcopi erau studenţi la seminar, când s’a arătat minunea icoanei Prea curatei care a lăcrimat în mai multe zile consecutive. Cea ce a fost constatat dupe o minuţioasă cercetare de autorităţile bisericeşti şi lumeşti, până şi chiar de generalul papistaş comandant «1 trupelor austriaco ce ocupau Iaşii, care s’a transportat în biserică cu tot statul seu major şi convingându-se de minune a căzut la închinăciune în mijlocul bisericeî. INTEMPLÎRILE ZILEI DIN CAPITALA Sinucis.— Eri pe la orele 9 seara, up. tînăr s'a sinucis în strada Romană pri*. împuşcare. Pân’acum nu s’a putut încă stabili identitatea sinucisului, care e foarte bine îmbrăcat. O căsnicie model. — Cetăţanul Ghiţă Marcu, domiciliat la soseaua Pantelimon, nu prea se înţelege cu soţia sa Maria, şi mal adesea certele zilnice ce au înpreună, iaQ nişte proporţiuni destul de serioase. Aşa eri de exemplu, soţul sosind a casă pe la trei, ceru ce-va de mîncare. Drept res-puns jumătatea lui începu se’l injure; de aci ceartă, care nu s’a sfârşit de cât prin-tr’o straşnică lovitură de ciomag date de Maria, lui Ghiţă. Sîngele curgând, serma-nul soţ a fost transportat la spitalul Col-ţea, unde medicii aQ declarat că rana e destul de gravă. Uesturnat de caruta. — O căruţă de rachierie trecând azi de dimineaţă în goana mare pe soseaua Stefan-cel-Mare, a trântit pe un copil pe 4 ani, ce trecea soseaua, lovindu’l foarte reu pesta ambele picioare. Uu accident.—Un copil din Colentina vroind a trece apa Teiului pe ghiaţă, a căzut întro copcă. Dacă din întâmplare nu trecea pe acolo un măcelar anume Tudo-rică Stan, el de sigur s’ar fi înecat, graţie însă acestui ajutor, nenorocitul copil a putut fi scos din apă. DIN JUDEŢE Moarte subita. — Tutova zice că Săptămâna aeasta aQ murit subit patru inşi In judeţul Tutova. 1) . Evreul Zaharia Ornslein, asociat la posesia moşiei Poliţenil, pedinte de comuna Hâlăreştil, plasa Tutova, zilele trecute, reîntorcendu-se a casă din oraşul nostru la domiciliul seO de le Poliţeni, unde, pe când ’i se gătea masa a însetat subit din viaţă. 2) . Căpitanul Constantin Popazu întor-căndu-se acasă pe la oarele 12 din noapte, de la d. locotenent Anastasiade, unde a fost în sindrofie a încetat din viaţă. 3) . Femeia Nastasia lord. Zaharia, a încetat din viaţă după o mică durere de stomac, 4 . Tlnărul Titus, Lafari a murit subit, în etate de 19 am, după o mici suferinţă de pept. Muscali de ctTue turbat. — In Zioa de 1 F bruarie curent, între orele 9 şi 10, zice Tutova din Bârlad, uu câine turbat, în pia a St'. Ilie, a muşcat pe d. DumitrieSta-te de pi îor, şiîu piaţa Ştefan-cel-M ire a rupt rochia d-nel Steriana Chtriacovicî, muşcâudu'o de picior şi rupându-1 încălţămintea precum şi alţi doi copil. Febra nftoasa. — Aproape 20 comuni din judeţul Tutova sunt bântuite de a-ceastâ boală, aşa In cât târgul Bârlad este închis cu desăvârşire, de oare-ce după legea poliţiei veterinare, barierile oraşului s’au închis pentru vitele cornute. Mal mulţi cetăţeni au adresat o petiţiu-ne către guvern, prin care îl roagă să dea ordin a se lăsa liberă comunicaţia comunelor cu oraşu, de oare-ce aceaslă boală nu eaşa periculoasă. DIN STREINATATE O femee barbat.—Acum câte-va zile un comisar de poliţie din Paris primi o scrisoare anonimă, prin care i se făcea cunoscut că un domn X... locuind tn a-propiere, uzurpa de vre-o zece ani calitatea de.... bărbat. Crezând că e vre-o farsă, comisarul stele pe gtndurî, dar mal apoi chemă pe băuuit, care nu se disculpă şi mărturisi că faptul e adevărat. Ea povesti atunci magistratului, că plecând din Strasburg, unde ’şl părăsise bărbatul pentru o incompatibilitate deumoa-re, sosise în Paris la 1878; persoanacare o răpise, ţinea o imprimerie ; ea se puse In curând tovarăşă cu amantul săQ şi de atunci purtă costumul bărbătesc, care «oermite femeilor să se arunce mal cu libertate în 1 icrârile de comerţ.» In tot timpul cât a purtat acest costum, nimeni, nici chiar lucrătorii casei n’aQ ştiut’o că’l femee. ŞTIRI MĂRUNTE Arhiepiscopul din Salzburg a refuzat să sevârşascâ un parastas pentru arhiducele Rudolf. AQ mal refuzat acest lucru şi preoţii din Floridsdorf, lângă Viena, Laitach, Go-ritz, Neuhasel, (Ungaria) Botzen şi Mei-rane. — Deputatul italian Peloslni ’şl a dat demisia, ca să se facă capucin. — Serviciul de siguranţă din Paris a arestat tn luna Iul Ianuarie 697 indivizi urmăriţi pentru crime saQ delicte, 32 dezertori saQ nesupuşi la legile militare şi 844 femei publice. — După cel din urmă reeensămînt, sunt în Rusia 20.793 797 cal ; în Filanda 275.281; în Gaucazia 540 00J; în Siberia 2.500.000 şi în provinciile Asia Centrală 2.500.000, ceea ce face aproape un total de 27.000.000, a-dică mai mult de cât a treia parte a cailor din iume. — Proectul de buget al Franţei pentru 1890, care a fost presentat Camerei, este cu venituri şi cheltuell la un loc de 3,036,000,000 de franci. P A NA M A (De la un corespondent) D. de Lesseps către subscriitori Paris, 10 Februarie. D. de Lesseps & adresat eri următoarea scrisoare subscriitorilor de la 2 Februarie : Pnris, 9 Februarie. «Scrisoare către subscriitori! de la 2 Februarie 1889: Domnilor «Legea cerend, pentru constituirea societăţilor, vărsarea unul sfert din capital asupra totalitâţel acţiunelor emise, şi a-ceastă condiţie ne fiind îndeplinită pentru emisiunea de la 2 Februarie, nu sunt în măsură de a constitui actualmente societate nouă pentru isprăvirea şi exploataree canalului de Panama, «Ţiu, prin urmare, la disposiţia d-v. sumele pe care le aţi vărsat ca subscrii-torl. «Trebue să lăsăm lichidatorului pe care acţionarii îl alesese în unanimitate în întrunirea de ia 26 Ianuarie şi pe care tribunalul Senei l’a numit, dimpreună cu grija intereselor noastre, soarta operei ce am întreprins şi care trebue să isprăvească, «Vom dovedi încrederea noastră prin liniştea stăruitoare cu care vom aştepta hotărârile lichidatorului, al cărui caracter personal şi înaltă autoritate justifică şi alegerea d-voastră şi sancţiunea judecătorilor. «Bine-voiţl, d-lor, a primi expresiunea recunoştinţei mele şi a nestrămutatului meQ devotament. «FERDINAND DE LESSEPS». Resultă din această scrisoare a d lui FerdinanddeLessepscăel n’a isbutitîn încercarea sa de a constitui cu concursul Bâncei parisiene o societate cu capital de 30 milioane pentru isprăvirea canalului de Panama. Acum ce se va face ? Cei din Companiade Panaman’o ştiii încă. Tot ce ce poate spune, e că o nouă conventiune intervenită între lichidator şi antreprenori asigură până la 15 Martie viitor urmarea lucrărilor. Mai departe vom vedea. Avis exposanţilor romani Comitetul National aduce la cunoşti-inţi tutulor exposanţilor români, că fie care din ei are dreptul la o carte de intrare permanentă şi gratuită pe tot timpul exposiţiuneî. Aceia din exposanţî români care au intenţiunea de a merge Iu timpul Ex-posiţiuuei la Paris sunt dar rugaţi a trimite cât mai neîntârziat Preşedintelui Comitetului li bis strada Mercur Bucureşti, două exemplare a fotografiilor, format carta de visitâ, scriind In dosul el In mod citeţ numele şi pronumele, profesiunea şi domiciliul. Comitetul aminteşte cu această oca-siune exposanţilor români că trebue să trimită obiectele lor la Bucureşti cel mai târziu până la 15/27 Februarie lipind pe fie care colet câte unul din formularele adresei ce li s’au trimes. Aceia care n’au primit asemenea formulare, sunt rugaţi a le cere fără întârziere la sediul comitetului, 11 bis strada Mercur. Preşedintele Comitetului Naţional Pr. Gr. Uibcscu www.dacQromaiiica.ro INFORMATinm Este mai mult ca sigur că azi Camera va lua o hotărâre In privinţa cestiuneî dării în judecată a ministerului Brătianu, cu toate că să prevede după închiderea des-baterilor o lungă discuţiune de regulament, asupra cestiuneî dacă să poate or nu presintă un amendament la moţiunea d-lul Blaram-berg. Amendamentul In cestiune esto acela pe care Fam publicat eri şi care este subscris de un mare număr de deputaţi. D. Nicolae Fleva face o propagandă foarte activă pentru ca propunerea d-lul Nicolae Blaramberg să fie votată. D-sa a mers chiar la d. Tache Ionescu, spre a '1 consilia să nu mai ia cuvântul pentru a combate propunerea. Se zice că deputatul liberal d. Miltiadi Tzoni, când va fi vorba de votarea propunerel d-lul Nico-lao Blaramberg, va lua cuvântul pentru a explica votul său şi a amicilor săi. Mişcarea din comuna BudeştI a fost potolită fără represiuni violente din partea autorităţilor, care au mers la faţa locului. Credem a şti că nu s’a făcut nici arestări printre autorii tur-burărel. Causa pentru care mal mulţi locuitori din Budeştî ar fi arătat simţimânte ostile autorităţeî, este că satul fiind compus în majoritate de ţigani, el vor ca primarul să fie ţigan iar nu sătean român. Neputând obţine aceasta, el se află in dese certuri cu primarul satului, din care causă a si re-sultat mişcarea neînsemnată despre care vorbim. Eri s’a făcut la Galaţi alegerea biurouluî consiliului judeţean da Covurlul. Au fost aleşi : d. G. Antache, preşedinte, dd. Driciu şi R. Scriban vice-preşedinţi, iar dd. P. G. Pavel şi N. 1 strat i secretari. In comitetul permanent s’a ales d. St. Mantu preşedinte, dd. Gr. Creţescu şi M. N. Mihălescu ca membri, iar supleanţi dd. Bordea, D. Movilă şi G. Cardassi. Am zis că tn urma unei infor-maţiunl apărute tn ziarul Focşani Cavalul, informaţiune cu care sa spuneau lucruri grave tn privinţa rolului jucat de Ţârlea in crima din strada Soarelui, d. judecător de instrucţiune a instituit o comisie rogatorie la Focşani. Resultatul acestei misiuni a sosit astă-zl de dimineaţă. D. judecător de instrucţie Tătă-ranu aşteaptă acum resultatul unei asemenea comisiuni din Dorohoiu căci se afirmă că se află la cineva din acest oraş, una din bijuteriile furate de la d-na Popovici tn ziua de 12 Maiu 1885. POLITICA IN JUOETE TELEORMAN Imbunatatatiri judeţului. D. M. Mănciulescu, prefectul judeţului, In fruntea unei delegaţiunl compusă din d nil G. F. Ionescu, preşedintele comitetului permanent ,Anghel Repa-novicl, vice-preşedintete consiliului ju-deţan, P. Protopopescu, Const. loanid şi Niţâ Popescu au piecat la Bucureşti, penlru a exprima d Iul T< odor Rosetti, preşedintele consiliu ui de miniştri, păsurile judeţului şi dorinţele ce el exprimă pentru a obţine nişte Îmbunătăţiri foarte mult simţite. Pe lângă această delegiţiune, mal a-flim că aQ pornit şi altele din diferite oraşe a le judeţului, pentru a exprima, ca şi delegiţium-a judeţului,— păsurile şi dorinţele de Îmbunătăţire a le oraşului lor. Numai oraşul nostru de reşedinţă, zice Isbânda nu a făcut nimic/ Să vede că fruntaşi noştri, nu văd nimic de dorit ca Îmbunătăţire sail poate unde sunt îmbulziţi de afaceri. Aceste delegaţiunl după cum suntem informaţi vor fi de-o dată primite de d. prim-ministru. In numărul viitor vom arăta pe larg ce aQ cerut guvernului şi ce ii s’a promis. A 3‘ EDITIUWE CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 2 Februarie 1889 Şedinţa se deşchide la ora 11/2 sub preşedinţi d-lu! C. Grădişteanu cu 119 deputaţi. AceaşI afluenţi de lume. Toate tribunele şi a presei şi cea diplomatici ocupate de dame. D. Cojfâlniceanu, renunţi la cestiu-nea de regulament rezervându’şl dreptul de a vorbi tn fond. D. Chrisenghi, vorbeşte pentru res-pingereafpropunerel, susţinând aceeaş temi sa şi a-nii Carp şi Maiorescu ca să nu si comiţi o eroare politici cu darea în judecaţi a guvernului colectivist. D-sa în-trind din timp în timp în apirarea fostului regim e întrerupt de mulţi deputaţi chiar din majoritate. D-sa spune ci cel tineri trebue să fie mal indulgenţi cucei bătrâni câcl pe când d-lor ’şl ficeaii studiile în striinitate Brătianu sivârşea acte mari, safl cel puţin se făceau sub guvernul Iul (întreruperi). S’a mal dat la 1830 tn Franţa sub Polig-nac guvernul judeciţi!, dar atunci era revoluţie; si fie aceeaş situaţie în ţară la noi? D-sa sfârşeşte cerând respingerea propunere!. D. Eoacovici Alexandru, (Botoşani). Nu este atât în discuţie darea în judecaţi a guvernului Brătianu cât procesul foas-tel opoziţie unite. D-sa spune ci nu de 6 ani ca d. Chrisenghi face opoziţie ci de 12 şi vede că asti-zi se dărâmi ediflcifl la care a lucrat atâta. D-sa somează pe d-nil Vernescu Îşi La-hovari săi vie tn rândurile opoziţiei. D. Sandulescu IV'an. cere cuvîntu. D. Enacovici continui arătând ci partidul conservator nu’l de clientelă şi d. Carp a zis la formarea ministerului ci d-lor sunt aduşi de curentu majorităţi, el bine, să urmeze azi pe majoritate. Un incident D. I. Miclescu cere cuvîntu se respun-di ci sunt judeţe unde se fac mal multe infamii. (Zgomot, întreruperi, agitaţie mare). Alt incident D. Stanian întrerupe pe orator spunând ci nu’i ţara pentru darea în judecată a colectiviştilor. Vorbele năbădăiosului întrerupător produc o mare furtuni. • « D. Enacovici continuă arătlnd ci un hoţ ordinar e nemilos dus înaintea judecătorilor şi un om care’şl-a bătut joc de ţară 12 ani, nu ? De cînd am ales pe dd. Ko-gilniceanu şi Lahovary un şir lung de persecuţii se începu pentru Botoşani. D sa face un tablod desăvârşit al tuturor infamiilor colectiviste de care a suferit cerîud pedepsirea nu a Iul Brătianu ci a sistemului săCL Cerem să se pună capăt ambiţiilor grosolane ca un om să se creadă stâpîn pe ţară, cerem să se sfârşească odată cu era tmpunitâţilor. (aplauze) D-sa sfârşeşte cerând se vorbească dd. Vernescu şi Lahovari. (aplauze) D. Tache louescu, urcându-se la tribuni spune că d. Enacovici cerând schimbarea sistemului Brătianu, nu face de cât se inaugureze acelaş sistem de ură şi persecuţii politice, care era baza sistemului colectivist (aplauze). Oratoru spune că d. Blaramberg reprezintă un curent de dare în judecată, dar d-sa reprezintă, o crede, un curent de munci de linişte, alt ceva decât procese politice. Oratoru contestă dreptul Camerei de a desfiinţa o carieră pe mijloace judecătoreşti. Doi judecători sunt pentru asemenea fapte, opinia publică de azi şi opinia publici de mâine, adică istoria. (Aplause). D-sa arată că procesele politice se fac numai în ţările barbare. Profitul acuzări de la 1876 n’a fost al Iul Brătianu, căci retrăgându-se conservatori el a guvernat fără control şi căzut în grele păcate. El bine, trebue se ne învăţăm minte se nu repetăm greşelile din trecut. Dacă vrea să se facă proces, atunci să se faci de la începutul guvernului colectivist şi atunci toţi liberali trebue se fie daţi judecăţi (aplause). Intr’un mod fatal s’afl făcut greşelele sub fostul guvern. Era o generaţie veche, avea fanatici el, adversari erail slabi, şi cu firea lucrurilor, s’aO întâmplat ce s’a Întâmplat. Oratoru spune că ştie de ce s’a venit cu propunerea acum, fiind că au văzut că s’atl întărit colectivişti. Cum stati liberali cu propunerea ? Liberali-disidenţI s’afl întrunit cu colectivişti pretutindeni, ba e şi un sărutat celebru la Ploeşti (aplause, ilaritate). Conservatori afl fost aduşi nu se dea judecăţi, ci se aducă bunuri ţărel, se voteze legea rurală şi aitele. De aceia ’l a trimes ţara. Trebue se ţinem cont de opinia europeană, se nu se creadă că 12 ani ne-am ÎDchinat unor mişel, se nu se creadă că suntem o ţară atât de desbinatâ şi sfâşiată, în cât am ajuns o Polonie No. 2 (a-plauce). Oratoru descinde de la tribună şi e felicitat de mal mulţi deputaţi. La 3 ore se suspendă şedinţa. Se redeschide şedinţa la 4 1/2. Se dă citire unul amendament relativ la propunerea de dare în judecată, modificată. * D. Panu arată câ'de* 2 zile se face apărarea cabinetului colectivist în această Cameră şi a început să li se facă proces acuzatorilor iar nu acuzaţilor, ba peste puţ n are să se zică să ne dea pe noi în judecată. (Ilaritate). D-sa nu se lasă la judecata istoriei ci la a legilor; există o lege a responsabilităţel, el bine trebue aplicată. Se zice că liberalismul moare. Ce greşeală: Uitaţi pe represenlanţil autorisaţl al liberalismului ? Nu e judecată mal infamă adeseori de cât a istoriei (aplause). Inchipuiţi-vâ un colectivist ce va face peste câţl-va ani istoria (ilaritate, aplause). S’a făcut istoria Iul 48, aţi văzut cum s'a făcut ? Aci s'a călcat legea, să se ducă la Văcăreşti. Dar de judecata istoriei, îmi vine să rîz, când mă gândesc cu oameni serioşi la ea, şi aci nu fac aluzie la d. Tache lonescu, (Aplause). Ne am aliat cu cel de la margine din colectivişti, cu cel cinstiţi nu cu Stătescu, EPOCA - S FEBRUARIE Sturza şi cel-l’al'J, cu ăştia nicl-odată I (A-plause). D. Tache lonescu spune că tot no! suntem şi acuzatori, apoi de, în cestiile astea aşa se petrece; adversarii deputaţi nu se validează unii pe alţii, şi aceasta e legal ? Noi nu facem chestie politică şi ca dovadă despre aceasta e căe iscălită d î toate fracţiunile, ceva mal mult, renunţăm la punctele Basarabiei şi Dunărei. (Aplause). D. Panu sfârşeşte la orele 4 urcându se la tribună d. Kogâlniceanu. D. M. Ivognlniceana înainte de a închide ochii ia cuvânta să ’ş! facă o dato rie. Nare nici o pasiune, faţă cu pasiunile ce se deslănţuesc aci de trei zile, pa siuni drepte pentru or care dor nedrepte pentru ţară. Aci se face procesu a 12 ani. S’a mal făcut unu de 6 ani. Prin urmare 18 ani a fost ţara guvernată de oameni daţi jude căţil sad care se vor da. D-sa zice că pasiuni mari sunt aci, şi le-a văzut adineaori la d. Enacovici. Da, Brătianu a comis greşeli mari, cea I-a a fost că a crezut că are o misie providenţială,că are să conducă singur ţara asta. Şi pentru asta a fost răfi înconjurat, cum am păţit toţi. D-sa face istoricul tuturor dărilor în judecată politice din ţară de la noi. D. Kogâlniceanu care a lucrat 40 ani cu Brătianu nu va vota propunerea, dar va zice relativ la faptele acestei Camere : vae victis 1 Din câte a citit oratoru a învăţat se facă şi «caimac»; fel de bucate care trebue se placa deputaţilor, judecind după aplauzele cu care a fost primit... Brătianu n’a făcut nimic,dar a avut no-rocu că ceia ce s’a făcut s’a făcut sub el. La ora 5 fără un sfert sfârşeşte d. Co-gălniceanu şi d Apostoleanu George dă citire unul amendameul al celor 22 deputaţi în care să retrage cestia Dunărei, Basarabiei şi votarea unor legi neconstituţionale. D-sa adaogă că se va procede ast-fel conform dorinţei unanime a tărel. Să cere în hiderea discuţii. Un mic scandal Toţi cer cuvântul; d. Bobeica ’l are : Voci : are, are .. Voci : n’are, n’are... (zgomot). D. Nucsoreanu. Treceţi la loc, numai voiajaţi (rîsete). In cestia amendamentului, Rădulescu, d. lancovescu spune că ast-fel cum e propus amendamentu este ilegal şi in-eonstituţional şi se aşteaptă că dd. Ne-gruzzi şi Rosetti să protesteze spre a nu da un motiv de casare. Legea responsabilităţii să violează pentru că trebue ori si se respingă propunerea ori să se numească o comisiune de 7 deputaţi. Ast-fel cum e, propunerea Ră-dulescu e afară din lege, şi se privează acuzaţii de o procedură în favoarea lor. Dar aşa cum e propunerea nouă nu e nici propunere căci n’are 20 iscălituri, nici nu se poate altoi cu cea altă. D. N. lonescu, susţine ce să se treacă la ordinea zilei (adică respingerea propu-nerei). D-sa are daru de a ridica protestările Camerei prin susţinerea a diverse teorii. D. Blaramberg, vorbeşte în cestie de regulament şi în cestie prealabilă răspunzând oratorilor precedenţi. D. Rădulescu lou, discută daca se poate amenda o propunere şi conchide că se poate amenda, de oare-ce se discută şi în acest cuvânt intră şi amendarea. Aceasta teorie nu e găsită dupe gustul unor deputaţi care întrerup pe orator. Tache Anastasiu aplauda Unu din cel mal frecuenţl aplaudatorl pe ziua de azi e Tache Anastasiu. De când a văzut că unii din oratori spun că colectiviştii n’au făcut multe crime, el crede că începe a ’l se şterge şi din păcatele lui şi ia nas din ce în ce. Bine înţeles că bravu de laTecuciQ ’şl loveşte mâinile numai ia pasagiile unde se spune de spălarea păcatelor colectiviste. D. Apostoleanu, cere respingerea amendamentului Rădulescu şi admite că se poate modifica propunerea Blaramberg retrăgând u-se punctele asupra cărora s’a convenit. Se închide discuţia.— Modul cum se va vota propunerea cu amendamentele, naşte o adevărată fortunâ. Şedinţa se suspendă pentru 10 minute. Se prelungeşte şedinţa. * « * Asupra punerel votului chestorul Ni-corescu se urcă la tribună şi roagă pe deputaţi mal întâia să treacă la loc. D-sa spune că preşedintele a- convocat birou să se sfătuiască asupra punerel votului. Preşedintele însă e acela care desleagă asemenea cestiunl, la conştiinţa d-sale se lasă asemeni fapte. Găseşte însă că trebue pusă propunerea la vot a d-lul Blaramberg cu modificarea Apostoleanu. La orele 6 1|2 se pune la vot cu bile propunerea d-lui Blaramberg, cu apel nominal, sgomot indescriptibil. Despuindu-se scrutinul, s’au găsit 80 bile pentru şi 81 contra dar socotindu-se numâru votanţilor s’ah găsit 160 votanţi, dupe apelul Dominai. Deci, votul ar fi nul, 80 contra 80 pentru darea în judecată. Asmodeu. D E P E S I ENGL1TERA ŞI RUSIA (Prin flr special) Chestia Afganistanului Londra, 13 Februarie. După «Standard» ştirile ce vin din Afganistan aQ provocat temeri la Viena unde lumea voeşte să vadă In aceste ştiri preliminările obişnuite ale acţiunii Rusiei în Asia, care acţiune ar puteasS atragă dupâ sine compiicaţiunl cu En-glitera. Londra, 13 Februarie. Cercurile politice din Londra, ca şi acelea din Petersburg, nu difi nici o însemnătate ştirilor privitoare la Afganistanul. Ele constată că relatiunile sunt escelente Intre Englitera şi Rusia, IMPERĂTUL LA PESTA (Prin fir special) Dupe moarte arhiducelui Budapesta, 13 Februarie. împăratul primind pe preşedinţii parlamentului şi pe primarul oraşului, le-a mulţumit adânc pentru partea ce poporul ungur a luat la durerea sa. El a zis cât de mare a fost sprijinul ce a găsit în soţia sa adorat*, împărăteasa. El a exprimat speranţa că ajutorul lui D zeii nu-1 va lipsi pentru a îndeplini datoriile sale de rege. Speră că deputaţii vor sprijini un guvern ce posedă încrederea sa, şi că locuitorii capitalei vor contribui prin atitudinea lor a uşura durerea sa şi a împărătesei. REGELE SI RADICALII (Prin flr special) Un complot descoperit Londra, 14 Februarie, 1.25 p. m. «Daily News» primeşte din Belgrad ştirea că descoperirea unui complot al radicalilor în potriva regelui Mi-lan, a hotărîl pe acesta să rupă ori ce negociere cu radicalii pentru formarea cabinetului. REVOLUŢIA DINI UGANDA (Prin flr special) Indigenii si influenta europeana Londra, 14 Februarie, 2 p. m. Times vorbind da revoluţia din Uganda, zice că este natural ca indigenii să facă cauză comună cu Arabii în potriva orl-cârei influenţe străine europene, când văd pe Anglia aliîndu-se cu puterile cari le bombardează oraşele fără nic' un motiv bine-cuvântat. Times prezice neizbânda întreprindere! coloniale germane. REVIZUIREA (Prin flr special) Votul Camerei Paris, 14 Februarie. Ziarele cred că Parlamentul va vota redizuirea Constituţiei. CHESTIA AFGANISTANULUI (Prin fir special) Parerea lui «Standard» Londra, 14 Februarie. Standard şi Daily News confirmă şti rea că nu-I nimic serios în sgomotele privitoare la chestia Afganistanul ui. REV1SUIREA CONSTITUŢIEI (Serviciu special) Impresia ziarelor Paris, 14 Febr. 6 35 p. m. Impresia ziarelor aparute dimineaţă este că revizuirea va fi votată de Cameră, jumâtate din uniunea stingă şi cei mal mulţi independenţi trebuind să se ralieze la părerea guvernului. A-mendamentul Lanessau, care cere constituanta, ar putea aduce complicaţii. E posibil ca acest amendament sâ fie retras. {} In urma unei consfătuiri urmate între d.d. Blaramberg, Ca-targiu, Ernest Sturdza, Panu şi toţi aceia cari au iscălit propunerea de darea In judecată a guvernului colectivist, s’a decis de către aceştia a se scoate din a-ceastă propunere cele trei puncte de acusaţiuni politice în contra cabinetului d-lui Ion Brătianu. Printre acestea sunt: cestiunea Dunărei şi cestiuneaBasarabieî. Cu acest expedient susţinătorii propunere! cred că ea va fi votată cu mare majoritate. X Se zice că dacă cererea de dare In judecată va fi respinsă, ea va fi presintată în Senat. X Erî seară la d. Dim. Brătianu acasă s’a ţinut o întrunire a grupului său. Aii fost faţă mai mulţi deputaţi între cari şi d. Dobrescu-Argeş şi senatorul Gr. Sturdza din Iaşi. Cestiunea care s'a discutat a fost tot propunerea de dare în judecată a guvernului Ion Brătianu. D. Mihail Cogălniceanu, luând cuvântul, a combătut din nou propunerea, şi a protestat foarte e-nergic în contra presenţei la întrunirea d-lui D. Brătianu, a d-lor Dobrescu-Argeş şi prinţului Gr Sturdza. D’aci o discuţie foarte animată. D. Cogălniceanu văzând că a-proape unanimitatea celor întruniţi e contra d-sale, a declarat că nu va mal veni dacă va 11 tVhe-mat la vre-o întrunire şi că d-sa o rupe cu d. D. Brătianu, cu care nu mai voeşte se aibe nici o re-laţiune politică. www.dacoromanica.ro Precum se vede, diviziunea domneşte în câmpul liberalilor d-lui Dimitrie Brătianu. X Mâine la Cameră este la ordi-. nea zilei interpelarea d-lui Nico-: lae Blaramberg privitoare la locul de membru din înalta curte de casaţie rămas vacant prin trecerea d-lui Theodor Rosetti la preşeden-ţia consiliului de miniştri. Mai este la ordinea zilei legea spirtoaselor, care a trecut în toate secţiunile Camerei. X Printre aceia care aii fost arătaţi că au spart giamurile redacţiilor ziarelor opoziţiei s’a uitat un cetăţean pacînic anume Petra-che Roseanu, care acum se află Ia o moşie pe care o are tn tovărăşie cu faimosul Ghiţă Vornicu. Sunt mai mulţi martori, cari au vâzut pe acest pacinic dând cu ciomagul în giamurile redacţiilor. X S’a lansat un mandat de aducere în contra individului Ţârlea, implicat după deposiţiile mai multor martori, în afacerea crimei din strada Soarelui. Mandatul s’a dat acum două zile, dar până acum poliţia din Focşani nu l’a putut esecuta. X D. Prim-procuror Dobriceanu nu s’a întors încă din comuna Budestî, 1 7 unde s’a întâmplat mişcarea care s’a potolit. X Tribunalul de Ilfov, care a judecat opoziţia fostului maior de gen-darm! Fănuţă a primit In parte această opoziţie, condamnând atât pe Fănuţă cât şi pe reclamanţii în contra lui la câte 100 lei a-mendă. X O crimă oribilă s’a săvârşit azi dimineaţă. Un copil abia născut a fost găsit mort într’un puţ. Parchetul avizat, a trimis imediat pe d. procuror Catargi la cercetarea crimei. Împreună cu d. Catargi a mers şi d. judecător de instrucţie Tău-şanu. Copilul găsit are capul spart şi un aspect oribil. X Un individ care până acum n’a fost arestat, cutreeră de câte-va zile toate comunele din judeţul Ilfov, făcând petijiunî pentru cereri de pământ la ţăranii din aceste comune. S’au luat măsuri pentru ca acest pericolos personagiu să fie arestat. ORA 8 După verificarea scrutinului, d. preşedinte declară că aii votat 1*59 deputaţi, dintre cari 79 pentru 80 contra şi că Camera trece la ordinea zilei. Toţi secretarii au refusat se iscălească procesul-verbal. Totul e contestat. Şedinţa se ridică în mijlocul unul scandal teribil. SOCIETATEA GfOGtfFICA ROMANA Societatea Geogr ficâ Română având trebuin(ă de Buletinele pe anii 1875 (12 numere) şi 1876 (1 număr), roagă pe acel demni librari şi particolari care ar poseda aceste buletine, se bine voiascâ ale trimite Biuroulul Societăţii cu plată căci colecţia Societăţii a perit în incendiul din 1882. A VIS Persoanele care au depus hârtii saă dosare la d. Grigore Petroni, decedat, sunt rugate a se adresa pentru informaţiunl la d. V. Athanasovici, Avocat, Stradela Eldorado No. 8, în toate zilele de la 8—10 a. m. EXPOSITIA UNIVERSALA DIN PARIS Comitetul National Român LOTERIA Spre a respunde la nenumărate între, bftri ce primim din toate părţile în privinţa loteriei organisată de comiteît anunţăm următoarele : Câştigul principal va fi de 20,000 lei. Cele 1’alte câştiguri vor fi : 2 de 2000 lei fie-care 8 de 500 100 câştiguri în fine vor da dreptul la un bilet de ducere şi întoarcere !a Paris şi la două fotoliuri pentru două teatre diferite din Paris. Totalul câştigurilor; 60,000 lei. Biletele se află de vânzare la toţi de-bitanţii şi întrepositaril de tutunuri. La toate oficiile teiegrafo poştale, la librari, la principalii bancheri din ţară. Preţul biletului Un leii. HOTEL HUGUES DIN BUCUREŞTI Cu cea mai frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind In faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din noh arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu veri-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. Camere de la 3 lei tn sus. RESTAURANTUL prevâzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse. Cabinete particulare pe tot timpul Carnavalului la disposiţiaonor. Clientela. (869) Administratiunea BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi împedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru flecare. 1047 N. yv- PAPADAT AVOCAT Locueşte str. Doamnei 15 Orele de consultaţiunl de la 5 până 7 seara M A X UlIUilit LUI M A X COFETĂRIA SI FABRICA DELICHERURI STRIGA CARUL I N. 17 «LATURI CU BISERICACURTEh VECHE COLTU STR. CAROL Reccomand Romuri de Jamaica calitate superioară cu 2 fr. 40 litru şi alte Romuri de Bremen din cele mal prima fabrici. Pesmetzi pentru ciai cu 1 fr. 80 kilo, Ciaiuri Buşeşti line 2 80, Licheruri, Ananas, Bene-didine Sarlreuse,Piperment, Quirase şi alte cu 2 80 fit., Licher Napoleon cu i fr. 80 lit. Rachiuri îndulcite şi cu bune gusturi pentru menagiu casei de la 1 fr. 20 litrul In sus. Bomboane cu 4 fr. kilo, Şampanie, A-ranjamente de Bufete pentru nunţi cu servicii gratis. Dulceţuri cu vanilie şi fără a-sortate cu 1 fr. 80 kilo. Biscuiţi de vanilie 4 fr. kilo. Arăt onor. Public Bucureştean viile mele mulţumiri pentru concursul ce mi s’a dat până acum şi rog şi de aci nainte a fi în-curagiat prin muncă şi merit. Maredepositde spirt rafinat cu preturi eftiue 1053 Cu înalta stima Tanase I). Oretulescu DOCTORUL THOMESCU s’a mutat, No. 74 — Strada Diouisie — No. 74 Cosuultaţiunl de la 12—2 p. m. 1023. GRIGORE GRSDISTE&NU AVOCAT Consultaţiunl de la 8—11 a. m., strada Speranţei No. 19. 140) Vinuri Th. D. Costin •j Calea Calarasilok, No. 11 BUCUREŞTI —” ALBE si roşii ia 1 Specialitate exclusiva indigenă din pla-m i urile cele mal renumite, şi In special! din golu diunci districtul .Mehedinţi. Puritatea garanlatăşi constatată prin analisa I î chimica chiar de către onor. EJoria Spitalelor | civile. Preturi foarte moderate Se expediază franco la domicilia în mari j „ şi mici cantităţi, cu vadra,în butelie şi în ! butoae de toate mărimele. 1086 A se adresa la d. Th. D. Costin Cal. Călăraşilor, l]j < THBBlB^1fîir''T"S EPILEPSIE Boala repututapdn’acum /'ara leac, j| EPILEPSIE, Precum şi toate Boalele nervoase suni vindecate de mine cu desăvârşire, după un procldeu nou în cel mal scurt termen şi sub garanţie. A se indica etatea şi durata | boalel. Remediul modul întrebuinţării! etc. sunt expediate, în contra tri-1 miterel sumei de 25 franci de Chst. J. Secmnnn Berlin 139, Schffinhauser allâ 139 asa fond ata în anul 1837 J. RESCH & FII Bijuterii si •louiileri Curte! M. R. Regelui Carol I REPRESENTANTUL MANUFACTUREISI HORLOGERIE PATEK PHILIPPE & C-NIE DIN GENEVA şi al manufacturel de argintărie CHRISTOFLE & C-NIE DIN PARIS No. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36. 1089 CASA DE SCHIMB I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, IVo. 23 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Clur*sul Bucureşti 2 Februarie 1889 AYIS IMPORTANT Cump. Vond. 5 0/0 Renta amortisabila 97 97 i 4 8 0/0 Renta perpetua 97 97 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st.drum de fer 99 i 2 99 3/4 7 0/0 Scris. func. rurale 103 i/2 î 04 5 0/0 Scris. func. rurale 95 1/4 95 3 4 7 0/0 Scris. func. urbane 10" i/2 104 6 o/0 Scris func. urbane t02 103 5 OtO Scris. func. urbane Urbane 5 0/C laşi 93 93 1/2 81 i/2 22 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 87 87 1/2 240 245 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 50 60 1000 1002 Acţiuni «Dacta-România» 250 260 • Naţionala 240 250 » Constructiuni 135 140 Argint contra aur 1 3/4 2 Fiorini austriaci Tendinţa fermă 209 210 Cu onoare se aduce la cunstinta onorabilului Public si în special onorabilei noastre Clientele ca Ouir napoleoni in aur se gasesle cu imprumul la d-nu M. Constanlinescu Strada Putu cu apa rece No. 63, Bucureşti. UE AREMUT CHIAR DE ACUlT: Moara hydraulică, nuntită fabrica de macinat «Constauţia» 5 Klm. departe de T. Severin, producând făinuri fine 3nflO Klg. sau ordinare 10000 Kgr. In 24 ore. Doritorii se vor a iresa la «Agenţia Havas» sau la D. M. Ciocazan T. Severin. SE CUTA II ASOCIAT ÎKStWtî: exploatarea unei mort sistematice situată 5 klm. de T. Severin. Doritorii se vor adresa la Magasinul Depositulul de făinuri al d-Iul C. M. Ciocazan din T. Severin. AL FABRICEI SIGMUND PRAGER Din Strada Carol No. 4 s’a transferat si instalat definitiv în proprietatea sa din I 0 FOSTA CASA A LUI BARON BARBU BELU MARE DEPOU DE CRAVATE, MÂNUŞI. BASTOANE. PLEDURI ere. 1004 ETC. CASA DtC SCHIMB K05 MOSCU NACHMIAS No. 8, in palatul Principele Dimitrie GMka Sir. Lipscani, In fada noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-Homdnia) Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi 13 u. ourestH Cursul pe ziua de 2 Februarie 1888 5 % Renta amortisablla 6 % „ româna perpetua - ‘ - iţe Obligaţiuni de stat [Conv.rur.l „ C. F. R. 6 % „ Municipale 10 fr. Casei pene. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 % „ 7 % „ ,, urbane sl :: ", :: ia.i Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri serbestl cu prime Losuri cu prime timiş. 1888 coşuri crucea roşie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prim* „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Bastlica bomnau „ Otomane cu prime Im. cu prime Buc. [30 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Hârci germane Bancnote francese „ italiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit In aur Cump. Vinde 96 3/4 96 MV 86 sli 335 108 % 95* 101), 101 93 X Ş'k 98. 71 13 38 *0 37 It «8 55 1 3/4 310 134 100 99 365 5* IM 104* 97 104 3/4 103 94 61 *K 74 18 11 84 3# M 5S W t% 313 138 100)4 ,1» r;t MlltiviUI si de vănzare moşia Drigo-AUlAII.II esti-pămăntenl si Ptrvulestl, districtul Dîmboviţa o oră de gara TîrgovisU 400 pogoane arături, fâneata si pădure. ' se adresa la proprietar strada Polonă 77 biâ UE 1101IIIITSIDEVUML ... Clemenţei No. 21. A se adresa Calea D oan-ţilor, 24 de la orele 12 până la 2. HM rrivfin ONEST SI MUNCITOR cat.,* un llll llliull post de Îngrijitor de mosm A se adresa la d. Ileinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64. 1109 DEPOUL STR. STIRBEI-VODA N. 6 BUCURESCI L0C0M0E1LE SI BATOZE DE TREERAT Sistemul cu 2 fusuri curbate si acel cu mişcare exentrica, ambele pre-vezute cu noul aparat de scuturat cu furci. ’Mi permit a atrage atenţiunea onor. agricultori asupra noilor Loco-mobile si Batoze de treerat din fabrica RUSTON PROCTOR & C°- LINCOLN cnre suni din nou perfecţionate si prevezute cu noi modificări practice Aceste maşini vor fi expuse la vedere de la \ Februarie viitor la Depositul meu din Strada ibescu-Voda 6, si la Sucursala mea în Braila, Strada Bulevardul uza, 114. Donanii amatori de maşini Ftustoix Proctor sunt, rugaţi a-mi transmite comandele d-nealor mai din vreme spre a le putea efectua la timp. MORI SIMPLE DUBLE SI TRIPLE pe postament de fer din fabrica şi pe postament de lemn din fabrica CLAYTON SCHUTTLEWORTH cu pietre franţuzeşti de 36 şi 42 ţolurl PIETRE DE1U0M FiiOTESCI DIN LA FERTE SOUS JUNARRE formate din 5-6 bucăţi întregi de la periferia pănă la mijloci Toate dimensiunile se găsesc în depositul meu W. STAADECKER Bucureşti. — Str. Smârdan, 8 FABRICA „COMET DE SOBE MEIDIKGER SI MtSINE BE BOCITARIE ADOLF SALOMON Cea mal practică şi economică sistemă de încălzire. Căldura şi arderea pot îi rt gulate In mod perfect. Focul se poate întreţine în permanenţa zile şi săptămănl întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb. VENTILAŢIA ODĂILOR Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. Durabile, practice şi ca o economie maro lu combustibil. Se poate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc. CEREŢI BROŞUKI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS. CĂTRE BOLNAVI Sunteţi bolnavi de tuse, de asthm, laringitâ stingerea vocel, durere de gât, de orT-ce fel de catar safl bronchita şi vreţi să vă vindecaţi sigur şi repede ? Cumpăraţi minunatele Hapuri de Catramina ale d doctor Bertelli, aprobate de guvernul italia cu decretele ministeriale din 28 August 1886 şi 2 Octombre 1887 şi premiate la congresul medical din Pavia 1887, la congresul de igiena din ! Brescia 1888, unde Intre toate specialităţile rnedi-* cale expuse de către farmaciştii din toate ţările au fost premiate numai hapurile de catramina Bertelli, precum şi ia exposiţia internaţionala din Barcelona 1888, Sute de certificate de la celebrităţile medicale şi de la persoane vindecate chiar in ţara, cari stau la disposiţia onor. public la d-nu doctor M. Georgescu str. Brezoianu No. 19 sunt o proba de calităţile minunate ale acestor hapuri. j O cutie de adeverate hapuri de catramina J costa lei 3.90 şi se vinde numai şi numai la d. dr. Mihail Georgescu, str. Brezoianu No. 19 Bucureşti. La d. dr. Georgescu, reprcscntantul d-ruluT, Bertelli, se afla medicamente pentru următoarele boale : boale lumeşti, sifilis, scrofule, impotenţa bărbatului şi sterilitatea lemeiet, reumatisme, boale nervoase, epilepsia, ori-ce boală de ficat, stomac, inima şi altele. 1111 PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE LA EXPOSITIUNEA UNIVERSALA LA BRUXELLES IN ANUL 1888 INVENTIUNE EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doctorului Borsodi pentru vindecarea slaba iunei bărbăteşti. Aparatul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce bărbatului slăbit putere t perduta si ’1 face în zioa cea d’inteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel. Rreciurile: 1 11. 55. 2 il. 4». 3 (1. 30 ATELIER 1’EVflll APA1SATE ELECIItOMETALICE, l'ATEKT llll. 1IOI1SODI VIEN, II NESTROYQASSE No. 6 Broşuri detaliate se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România Tipografia Ziaruhti .,FT!pooH“ Tipărit cu cerneala Ch. LorilUiux-Cie Paris Girant responmibil V. I*. Gheorghlu www.dacoromanica.ro