•î
ANUL IV No. 959
A DOUA ED1TIUNE
zueuaassiaaBaaam
DUMINECA 29 IANUARIE (10 FEBRUARIE) 1889
N'JMERUL (5 BANI numerul
ABONAMENTELE
NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Hueorencl; La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an A0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. la Ntrelnetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ANUNC1URILE
OIN ROMANIA SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Ajjrni-e Havan, Place de la Bourse, I Anunciurî pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
LA PARIS : se gâseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S«. Ger-main, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
No. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢI UNEA
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
CLEMENTA!
LEGEA
IN
CONTRA CUMULULUI
TURBURARI LA ROMA
INCIDENT DE FRUNTARII
PARLmm UNGAR
BUGETUL DIN 1889-90
CLEMENTA I
Românul de erl seara combătând propunerea de dare în judecată a ministerului Brătianu, în-chee articolul seu zicând : «nu V?im zadarnice şi duşmănoase a-ţOMţiunl; nu voim ură si resbu-
Ht->
Căm deplină dreptate confraţilor noştri! care desaprobă zadar-n’Iele şi duşmănoasele agitaţiuni, şi suntem sigur! că şi dânşii vor recunoaşte la rendul lor că n’au putut constata din partea noastră sentimente de ură şi de resbu-nare.
Când Românul combate între altele propunerea d-lui Blaram-berg, pe motivul că «ea este pornită din idea de a face dintr’însa o armă în contra guvernului actual, el constată prin aceasta că ministerul actual nu este aplecat spre o politică de resbunare, şi daca cum-va Camera ar admite darea în judecată, ea va face a-ceasta po motive atât de temeinice, In cât nimeni nu va putea atribui această acţiune unei porniri răutăcioase or unui sentiment de ură în contra unui regim căzut.
Atâta vroim sg constatăm de o cam dată. Şi acest lucru o dată stabilit sg ne fie permis a ne întoarce cu 13 ani înapoi, şi sg ne aducem aminte că în 1876, Românul, atunci organ autorizat al partidului liberal, nu vorbea tocmai cum vorbeşte azi. Ideile de dreptate, sentimentele înalte, cugetările senine cu care sg făleşte azi Românul nu-şi găseau azil pe atunci în coloanele sale, şi accentele sale generoase de azi nu ar fi găsit atunci ecou în rândurile fanaticilor care umpleau camerile liberale.
Apelul de azi al Rotundului în favoarea unei politice de dreptate şi de îndreptare, este condamnarea politicei de ură şi de rgsbunare a partidului liberal.
Nu ştim care va fi soarta propunerii d-luî N. Blaramberg. Ceia ce putem însg constata încă de azi este că înşişi nişte liberali ca d. N. Blaramberg şi unii radicali, ca d. Panu, afirmă în sarcina acelora ce, dupg spusele Românului, re-presintă partidul liberal :
«că nici unul din guvernele care s’au succedat In România de la 1866 şi pâng astă-zi, n’a grămădit atâtea ruine, atâtea abuzuri şi atâtea atentaturi îndrăs-neţe în contra libertăţilor publice, mai multe umilinţe, scandaluri şi mai multe crime nu numai politice, dar şi de drept comun ca guvernul d-lui Ion Brătianu.»
Şi partidul conservator calomniat pentru nişte fapte po care înşişi liberalii le recunosc mai u-şure, dă astă-zi dovada mărinimieî şi a clemenţii.
Fără a prejudeea soarta propunerii d-lul Blaramberg, cerem sg Di se recunoască de acum că nu
■—nr—"~-"TTr-Tm MiwiiBurunnni—
la conservatori sg întâlnesc acele sentimente de ură şi de rgsbunare care clocotesc în inimile sectarilor jacobinî.
DEPESI
TURBURARI LA ROMA
(Prin fir telegr.de lacoresp. nostril speciali)
Uvrieri Tara lucru.—Desordiue.
Roma, 8 Februarie.
Lucrătorii fără de lucru ce sunt la Roma, au pătruns in centrul oraşului şi aii spart geamurile prăvăliilor şi felinarele.
Desordiue de felul acesta aii isbuc-nit în mal multe puncte din oraş.
Forţa publică a trebuit se intervie. S’aii făcut mai multe arestări. Sunt mai mulţi răniţi.
Răniţi.—Arestări.
Roma, 9 Februarie 10 ore dim.
In turburările de erî, au fost răniţi cinci agenţi ai politiei. Arestările o-perate sunt în număr de 72.
Dintre răniţii civili, trei au trebuit se fie duşi la spital, din causa gravi-tâţeî rănilor lor.
INCIDENT DE FRUNTARII
(Prin fir telegr. de la coresp. noştri speciali)
Severitatea Germanilor în Alsacia.
Un colonel energic.
Paris, 9 Februarie 9 seara.
Zilele trecute medicul maior al regimentului 9 de linie în garnisonă în Est primi ştirea că mama sa, care lo-cueşte în Stras burg. e pe patul de moarte. El ceru îndată autorităţilor germane autorizai ea de a se duce să asiste la minutele din urmă ale mamei sale. Această autorizaţie îi fu refuzată.
In urma acestui refuz, colonelul Senard, comandantul regimentului 9 de linie, adresă trupelor sale un ordin de zi blamând neomenia autorităţilor germane şi stigmatizând purtarea lor în termeni energici.
îndată ce află de ordinut de zi al colonelului Senard, d. de Freycinet, ministrul de răsboiu, ordonă o anchetă.
Până acum lucrurile stau aci.
Se crede că colonelul Senard va fi pus în disponibilitate.
Acest incident causează în armată o oare care emoţiune.
Paris, 9 Februarie 10 dim.
Colonelut Senard a primit un blam oficial, care i se va trece în foaia personală.
EXARHUL BULGAR
(Prin fir "telegr. de la cores. noştri particulari)
Un nou exarch reşedinţe Ia Sofia.
Sofia 9 Febr. 7 dim.
Ultimele incidente ce s’au produs între episcopat şi guvern ar fost stlrnite de exarchul bulgar, Monseniorele Io-sef, care ’şt are reşedinţa la Constan-tinopole. Gel puţin guvernul acuza pe exarch c’a provocat aceste incidente prin instrucţiunile ce a dat episco-pilor.
Ga urmare la aceasta şi ca se anuleze autoritatea exarchului din Constanti-nopole, guvernul ar avea de gând sg numeaseă un nou exarch, care sg îşi aibă reşedinţa în Sofia.
BALUL DE LA PRIMĂRIE
(Prin fir telegrafic)
Presidentul republice! aclamat
Paris, 8 Febr.
D. Carnot, presidentul rcpublicei, s'a dus eri la balul de la Primărie, dat de municipalitatea Parisului.
Pe tot parcursul, de la Elysee la Primărie, mulţimea a aclamat pe şeful Statului.
PARLAMENTUL UNGAR
(Prin fir telegr. de la cores. noştri speciali)
Amânare—Legea militară
Pesta, 9 Febr. 9 ore dim.
Parlamentul ş’a amlnat şedinţele eri pâng Marţi, fiind că d. Tisza nu s’a Întors încă de la Viena.
Sgomotele că guvernul ar avea da gând se facă oare-care concesiuni, relative la proiectul de lege militară, par întemeiate.
PARLAMENTUL ENGLEZ
(Prin lir telegrafic)
Apararea naţionala
-	Londra, 8 Febr.
Parlamentul englez se va întruni la 21 Febr'Lrie.
El sg \a ocupa îndată de măsurile ce trebue sg se ia pentru apararea naţională.
REGELE MILAN SI RADICALII
(Prin fir telegr. de la cores. noştri speciali) Refuzul amnistiei
Belgrad, 9 Februarie.
Când se crede stabilit acordul între Tron şi diferitele partide, se observă că nu ’î nimica făcut şi că tot trebue reînceput.
Se spunea că regele şi radicalii s’aii înţeles definitiv. Astă-zi înţelegerea a dispărut. Raai'alii cer ca Paşic, unul din şefii lor, [osândit la moarte acum 5 ani pentru conspiraţie în potriva regelui, se fie amnistiat. Regele refuză să iscălească această amnistie. De aci neînţelegere.
O ruptură complectă între Rege şi radicali nu ’t încă de prevăzut, ea nu e însă imposibilă.
LEGEA L\ CONTRA CIMILILU
Publicam aci «în extenso» raportul asupra legii cumulului al d-lui Dim. Popescu, ales raportor de către comitetul delegaţilor al Gameril.
Acest raport va fi cetit probabil azi la Camera.
Domnilor Deputaţi
Comitetul delegaţilor, însărcinat cu cercetarea proiectului de lege contra cumulului, s’a Întrunit în ziua de 21 Ianuarie şi a luat îa deliberaţiune lucrările săvârşite de difer■ cole secţiuni In privinţa acestei legi.
Au fost de faţă cinci d-nî delegaţi şi anume :
D. Virgiliu Poenaru, pentru Secţiunea I-ia.
D. Valerian-Urseanu, pentru Secţiunea a Il-a.
D. G. Ressu, pentru Secţiunea a IlI-a
D. N. Geaur Asţan, pentru Secţiunea a IV-a.
D. C. Popescu, pentru Secţiunea a VII.
Au lipsit d-niî I. Grădişteanu şi D. Ghika, delegaţii Secţiunelor V şi VI.
Dupg discuţiunile urmate şi alcătuirea proiectului de lege asupra cumulului, membrii presenţi au numit ca raportor pe sub-semnatul cu însărcinarea de a presente aprobărel d-v lucrarea comitetului delegaţilor.
’Mt voi îndeplini misiunea ce mi s’a încredinţat, schiţând în câte-va cuvinte ideile şi consideraţiunile ce ne-au condus în formarea presentului proiect de lege.
Toată lumea ’ş! aduce aminte cât de mişcată a fost opiniunea publică, In anii din urmă, din cauza scandalurilor produse prin cumulul funcţiunilor publice. Se comiteau abuzuri aşa de mari cu îm-părţiala funcţiunilor, cari deveniseră mijloace de căpătuire pentru favoriţii zilei, în cât conştiiaţele tutulor oamenilor de bine, revoltate, cereau grabnică îndreptare.
Cel d’întâiă care a ridicat glasul în Parlament în această privinţă a fost un membru autorisat al partidului conservator, d. Al. Lahovari, care, printr’o propunere făcută în Camera legiuitoare în anul 1882, a căutat sg staviliască primejdia ce isvora din cumulul funcţiunilor.
Opinia publică, alarmată cu drept cuvânt de practicele nenorocite ce se urmau, silise Camerile regimului trecut a lua In cercetare propunerea contra cumulului, însg pâng în sfârşit nu s’a putut obţine o lucrare desăvârşită.
Camera, pe la 1884, votase un proiect în această privinţă, proiect însg care n’a fost primit de Senat şi care a rămas ast fel în stare de simplă dorinţă. Să pare că regimul d-luî Brătianu nu era convins despre foloasele ce poate produce pentru ţară o lege bine chibzuită contra cumulului în funcţiunile publice.
Era de datoria partidului conservator, îndată ce încrederea naţiune! l'a chemat la cârma Slatuluî, sg dea satis-facţiune opiniunei publice, propunând stârpirea cumulului contra căruia se ridicase cu atâta putere In oposiţiune, şi aducând, precum sperăm, la bun sfârşit această operă bine-fâcătoare. Din iniţiativa parlamentară s’a propus un proiect de lege, care, studiat cu de a-mâruntul şi complectat In secţiuni,formează lucrarea alcătuită de comitetul delegaţilor şi care aşteaptă sg fie consacrată prin votul dv.
Nimeni, credem, nu mai tâgădueşte astâ-zl necesitatea unei legi contra cumulului funcţiunilor publice. Toată lu-
BBBnaaBBBnnm wmmm
mea este convinsă că, într’o bună or-ganisare a Statului, funcţiunile trebue instituite In vederea foloaselor publice, iar nu în interesul funcţionarilor. Pe de altă parte, trebue create numai funcţiunile necesare existenţei Statului. I-dealul, în această privinţă, este ca flecare funcţiune sg’şi aibă funcţionarul său şi ca acela şi funcţionar sg nu îndeplinească două sau mai multe funcţiuni, căci procedându se ast-fel este siguranţa că funcţiunile se caută cu se-riositate şi că ele nu sunt create de cât pentru trebuinţele publice. Una din două, Intr’adevăr ; sau acela şi funcţionar poate îndeplini bine douâ sah mal multe funcţiuni şi atunci rău s’au creat mat multe funcţiuni în loc de una ; sau acel funcţionar nu poate satisface sarcinile multiple ce i se impun, şi atunci negreşit suferă interesele publice. Or-ce ar fi resultatele triste ce ne a dat cumulul funcţiunilor practicat cu atâta 1 i-beralitate sub regimul trecut, ne dovedesc până la evidenţă nevoia unei legi serioase în această privinţă.
Cumulul merită a fi criticat şi din alt punct de vedere. El devine, prin ec-sageraţiunea pornirilor de partid, un mijloc de opresiune pentru adversarii politici şi de căpătuire ruşinoasă pentru partisani. Intr’adevgr, un guvern puţin scrupulos, îşi face o armă puternică din funcţiunile publice pe care le împarte fără socoteală la favoriţii sgî, dându-le mai multe sarcine de cât pot îndeplini şi întrebuinţând une-ori funcţiunile contra protivnicilor ca mijloace sigure pentru a’i face sg capituleze. O dovadă convingătoare despre aceasta ne dah practicele urmate sub regimul trecut, când foarte des se vedeau acumulate pe aceaşi persoană cincî-şase funcţiuni publice!
Comitetul delegaţilor n’a voit însg a fi absolut în această privinţă. S’a ferit de a cădea dintr’o estremă în alta, şi de aceia, o dată stabilită regula că un funcţionar trebue sg ocupe o singura funcţiune, a introdus mai multe escep-ţiun:, justificate de nevoile Statului şi de starea societăţii noastre. Intr’adevgr, mai ales în profesiunile liberale, ne is-bim de doug dificultăţi : nu există, in-tr’adevgr, aglomeraţiune prea mare de specialişti, şi apoi nici bugetul nu permite ca sg se plătească cum ar trebui un funcţionar destinat a ocupa o singură funcţiune. Ast fel, s’au introdus o serie întreagă de escepţiunl, în interesul oamenilor de ştiinţă, prevâzân-du-se, pe cât posibil, acelea în cari nevoile sociale legitimează oare cum cumulul.
Plecând tot din acest punct de vedere, s’a hotărît ca un profesor, devenit ministru, sg nu-şl peardâ catedra fiind suplinit pe tot timpul funcţionarei ca ministru, şi s’a permis guvernului de a da la diferiţii funcţionari însărcinări timporale, care nu cad sub prohibitiunile legei de faţă.
Comitetul delegaţilor acrezut că este bine, în interesul Statului, ca funcţionarii care cumulează cu permisiunea legei sg nu se bucure integral de amîn-doug lefurile : vor primi pe una întreagă şi pe cea altă pe jumetate. Aceaşi disposiţiune s’a admis pentru pensionarii, cari, valizi încă, ar dori sg ocupe o funcţiune publică.
Un ultim punct a mai preocupat pe delegaţi secţiunilor: mandatul de deputat se poate cumula cu o func(iune publică ?
Legile existente, In general, stabilesc incompatibilităţi între aceste servicii ; sunt insă funcţionari,anume determinaţi prin legi, care pot îndeplini în acelaşi timp şi mandatul de deputat, precum : profesorii, primarii, etc. Gestiunea este daca legea cumulului se întinde şi asupra acestor escepţiunl şi daca dânsa nu declară incompatibilitate absolută între mandatul de deputat şi or-ce funcţiune publică?
Unii din colegii noştri din stnul comitetului delegaţilor au cerut ca sg se consacre această din urmă părere. S’a susţinut că funcţionarii numiţi sau aleşi, fiind necesari pentru îndeplinirea sarcine! impuse, nu pot, fără a suferi serviciul încredinţat lor, a părăsi funcţiunea spre a-şi exercita mandatul de deputat, fie chiar daca şi-ar numi un suplinitor. Acest sentiment n’a triumfatînsă, pentru că majoritatea comitetului delegaţilor a preferit sg păstreze, tn privinţa mandatului de deputat numai incompatibilitftţile anume stabilite prin legile existente.
Or-C8re ar fi ideia Camerei asupra acestui punct delicat, nu este mal puţin adevgrat că principiul legei de faţfi, funcţionarul sg nu ocupe de cât o funcţiune, este menit a aduce foloase reale societăţeî noastre. Legea ce se propune este un omagiO adus opiniunei publice revoltate contra abusurilor strigătoare comise prin cumulul funcţiunilor publice, şi de aceia suntem siguri, că d v,, d-lor deputat!, vg veţi grăbi a transforma în lege proectul supus deliberărilor d-v.
D. C. Popeseu.
EMEItE UE MOTIVE
LA
PROIECTUL DE LEGE PENTRU FIXAREA VENITURILOR SI CHELTUELILOR ST.TULUI
PE EXERCIŢIUL 1889-1890.
Azi sau Marţi să va depune pe biu -roul Camerii expunerea de motive a d-lui ministru de finanţe asuora budgetului general pe anul 1889 1890.
Publicăm aci, aproape în ,,extenso" această importantă lucrare:
I.	VENITURI
Veniturile şi contribuţiunile Statului pentru exerciţiul 1889—90 sunt evaluate, dupe proectul ce se propune, la suma de . . . . Lei 154.427.000,— Pentru exerciţiul curent 1888—89 ele ah fost fixate la un
total de ... .	«	181.060.324,84
Resultă dar pentru 1889 90 o scădere de evaluări în
sumă de . . .	. Lei 26.639 324,84
Această scădere de evaluări, In cea mai mare parte Insă, nu este de cât a-parentă şi provine din faptul că, în bugetul exerciţiului 1888-89, s’a înscris pentru căile ferate ale Statului venitul brut, trecându- se tot-odată,la cheltuell, creditele privitoare la exploatarea lor.In practică, Insă, această mgsurâ a dat loc la dificultăţi de aplicaţiune ; serviciul căilor ferate având o organisaţiune specială, comptabilitatea generală a Statului nu este tn mâsură a înregistra veniturile brute a le acelei administraţiuni; prin urmare a trebuit sg revenim la sistemul de mai înainte de 1888, adică de a trece în budgetul Statului numai venitul * net, sistem de altmintrelea prescris şi de legea pentru exploatarea căilor feiate a le Statului.
Pentru exerciţiu! 1888—89 partea a-ferentă la cheltuelile de exploatare a le căilor ferate a le Statului a fost de lei 20.400.000; scăzându se dar această sumă din cea de lei 26.639.324, bani 84, evaluări e propuse pentru exerciţiul viitor presintă o scădere reală de lei 6.239 324, bani 84.
Scăderea priveşte la :
Contribuţiunile indirecte cu	Lei	3.500,000—
Veniturile ministerului domenielor cu	«	766.032.94
Veniturile ministerului financelor cu	«	460.000
Diferite venituri cu «	3 950 066,46
Aceste scăderi însă în parte, prin sporul mătoarele ramuri de La contribuţiunile directe cu La veniturile monopolului Statului cu La veniturile min. lucr. pub. cu La veniturile min. de interne cu La venitul min. de resbel
Lei 8.676.099,40 sunt compensate, de evaluări la ur-veniturl :
« lei «660.000,—
«	695.000,—
«	406.774,56
« 122.000,—
«	553.000,—
2.436.774,56
Diferinţa egala lei 6.239,324,84 Diferinţele sus specificate şi consideraţiunile ce s’au avut In vedere la evaluarea fie-cârui venit in parte se des-volta In expunerea ce urmează:
Contribuţiunî directe
Evaluările propuse pentru exerciţiul 1889-90 sunt ^de lei : 27.160.000.
In raport cu udgetul exerciţiului curent, evaluaţiuneea impositutul funciar a fost sporita cu lei 600.000; acest spor se datoreşte propunere! ce guvernul supune aprobăreî Corpurilor legiuitoare, de ase unifica acest imposit, stabilindu-se la cifra 6 0/o, dupe cum era înainte de legea astâzi în vigoare. Acest spor la evaluaţiunea impositulul funciar atrage dupe sine şi un spor de 60 000 lei la zecimea de percepere, a cărei evaluaţiune se stabileşte ast-fel la lei 2 350.000, contra evaluaţiunel de
2.290.000	admisă prin budgetul anului curent.
Pentru toate cele-l’alte venituri, intrând în categoria contribuţiunilor directe, s’a menţinut evaluările anului curent, fiind pe deplin justificate prin in-casările efectuate în ultimele trei exerciţii închise.	*
Contribuţiunî indirecte
Contribuţiunile indirecte sunt evaluate la suma dele.I 35.555 000
Prin urmare, evaluaţiunile pentru exerciţiul 1880—1890 sunt inferioare a-celor din exerciţiul cur. cu lei 3 500 000 din care lei 500.000 la venitul vămilor şi lei 3 000.000 la impositul asupra bgu-turilor spirtoase.
La venitul vămilor, evaluaţiunile a-nului curent au fo3t fixate la suma de
21.500,000,	in vederea încasărilor anului 1887—88 care aâ întrecut suma de lei 21.200.000; in anul curent însă, produsul vămilor fiind mai mic, incasă-rile nu credem că vor atinge cifra de 21 500.000 lei; prin urmare, spre a evi-
www.dacoromanica.ro
*
EPOCA — 29 IANUARIE
ta orl-ce evaluare exagerată,propunem pentru anul viitor a să înscrie în budget numai suma de lei 21,000,000.
Pentru băuturile spirtoase, guvernul a propus Corpurilor legiuitoare un proiect de lege pentru scăderea taxei asupra spirtului de la 8 bani la 5 bani şi pentru transformarea taxei asupra rachiurilor Intr’o dare asupra pogonului de vil şi prune; după calculele făcute, şi In detalia coprinse în expunerea de motive a acelui proiect de lege, impo-aitul asupra băuturilor spirtoase va produce pe aceste noul base suma de
7.000.000 lei, cifră care s’a şi înscris ca evaluaţiune budgetară.
Monopolurile Statului
Venitul monopolurilor Statului s’a evaluat pentru anul 1889—90 la suma de 42.000.000 lei, ast-fel repârfit:
Din vînzare de tutunuri 32,500.000 Saline	6 900.000
Vlnzarea chibriturilor	2.250 000
Vînzarea cărţilor de joc 250.000 Amenzi şi venituri extraordinare	100.000
42 000.0U0
Aceste evaluaţiunî presinta, faţă cu acelea admise prin budgetul anului curent, un spor de lei 690.000, şi anume : La venitul din vln-zare de tutunuri 1.0G3 920 La venitul salinelor 100 000 La amenzi şi venituri extraordinare 11.080
1.175.000
Din care scăzând e-valuaţiunile In mai puţin:
La venitul din vînzarea chibriturilor 450 000 La venitul din vlnzarea cărţilor de joc. 30 000
480.000
Sporul real . , . 695.000
Veniturile ministerului dgriculturei, comerţului, industriei şi domeniilor Statului.
Veniturile domeniale sunt evaluata, prin proiectul de budget al exerciţiului viitor, la suma de leî22 150.500, a-dic& pu lei 766.032, bani 94, mai jos de cât evaluaţiunile anului curent 1888—89. Această micşorare de evaluaţiunî priveşte în cea mal mare parte la sranzile de moşii şi domenii, la venitul pădurilor, la locatiunl de ecarete şi vil, la venitul din vînzarea pământurilor rămase proprietate a Statului In Dobrogea, venitul şanalelor şi alte mici venituri ale scoaielor de agricultură şi meserii.
Arenzile de moşii s’ad evaluat, după contractele lucrătoare şi 'pentru cele căutate în regie, dupâ media incasări-lor făcute, la suma de lei 14 410 000, adică cu aproape 208 000 iei mai puţin de cât aă fost evaluate prin budgetul anului curent. Diferinţa în minus se explică prin faptul că vînzându-se o parte din bunurile Statului, venitul lor nu se va mal incasa la tesaur.
Venitul pădurilor s’a evaluat pentru anul viitor la suma de lei 2.900.000, cu lei’355.500 mai jos de cât evaluaţiunea anului curent 1888/89. Evaluaţiunea de
2.900.000	lei s’a făcut, avendu-3e!n vedere contractele lucrătoare şi incasârile făcute în cele 8 luni ale exerciţiului curent.
La locaţiunele de ecarete, vii, ele., s’a micşorat de asemenea evaluarea anului 1889/90 cu lei 12.000, In vederea vînzâ-rilor din aceste bunuri, ce ad a se continua şi în anul viitor.
Pentru venitul din vînzarea pământurilor rămase proprietatea Statului in Dobrogea, de şi cifra debitului stabilit pentru exerciţiul 1889/90 se urcă la peste un milion lei, în consideraţmne însă că incasările făcute în anii 1885, 1886, 1887 ad fost foarte rsstrînse In raport cu debitele acelor ani, s'a redus şi eva-luatiunea pentru exerciţiul viitor lâ cifra de lei 300.000 din 550.000 lei cât s’a înscris în budgetul anului curent.
De altă parte, însă, sunt unele venituri domeniale a căror evaluaţiune s’a urcat; ast fel venitul din taxele de poduri s’a mărit cu lei 8.500 şi acela din lfefile pădurarilor şi paznicilor de hotare s’a sporit cu leî 31.400. De asemenea s’a mai sporit cu lei 35.000 venitul bălţilor din Dobrogea. Toate aceste sporuri de evaluaţiunî s'au făcut pe basa contractelor de arendare a acelor venituri.
Veniturile ministerului lucrărilor pu-|publice.
Veniturile administrate prin ministerul lucrărilor publice s’au evaluat la suma de lei 11.384 700, şi anume : Venitul net al cailor ferate ale Statului	10 500 000
Idem al căiei ferate Suceava Roman-IaşI	884.700
11	384 700
Prin urmare, evaluările propuse e-xerciţiul 1889/90 sunt superioare cu lei 406.774, bani 50.
Sporul de evaluări provine :
La venitul net al căilor ferate, care dupâ bugetul special votat de Adunarea deputaţilor se ridica la 10 500.000	lei 240.000 —
La vi*nistul net al câeî ferate Suceava-Roman-Iaşl, care în urmatrecerel laStata exploa-tărel, s’a fixat prin bugetul special la lei 884.700 In ioc de
400.000	deci un spor de 484.700
724.700 —
Din contra s’a suprimat dintre veniturile acelui minister :
Suma ce concesionarii căel ferate Suceava-Roman Iaşi urmaâsâ plăteascăStatuluI în fie care an drept supraveghere şi control, şi care plată a încetat prin faptul sechestrărei acelei linii de către guvern lei	«	17.925 44
Suma ce judeţele eraţi obligate a plăti
Statului, dupe legea dinl2 Mal 1882, pentru căile ferate de interes local, şi care se suprimă în urma lege! propuseCorpuri-lor legiuitoareşi care deja a fost votată de Adunarea deputaţilor	300.000 —
317,925 44
Spor real	lei 400,774 56
Veniturile ministerului de interne
Veniturile acestui minister au fost sporite cu lei 122.000 la tipografia statului. Gele-I’alte evaluări ad fost menţinute ca în anul curent. Totalul evaluărilor se ridică la suma de 5,900,000 lei. Sporul de 122.000 lei s’a făcut în vederea extensiune! ce s’a dat tipografiei Statului şi în consideraţiune că pu-bicaţiunile Statului nu se vor mal imprima la tipografiile particulare.
Veniturile ministerului de finance
Evaluaţiunea budgetară s’a fixat la suma de lei 1.490.000, adică cu lei
460,000	inferioară aceleia din anul curent. Această micşorare de evaluaţiune s’a făcut la partea cuvenită Statului din beneficiile băncei naţionale (leî 700.000 In loc de 900.000) şi la dividendele cuvenite Statului pentru sumele avansate caselor de credit agricol (lei 320.000 în loc de 550.000).
Guvernul având intenţiunea de a propune un proect de lege pentru reorga-nisarea băncei naţionale, restrângând în genera! operaţiunile sale în marginile statutelor, beneficiile el poate se vor reduce întru cât-va şi prin urmare şi partea cuvenită Statului se va micşora. De asemenea, In urma mâsurelor luate ca creditele agricole să achite contractele de împrumut ce aveau negociate la banca naţională şi să nu mal useze de facultatea de a le scomta la acea bancă de cât în oare-care măsură, dividendele ce vor distribui aceste case de credit vor fi mai mici. De la aceste două ramuri de venit s’a scăzut dar suma de Iei 500.000.
Intre veniturile acestui minister s’a intercalat însă, de altă parte, suma de 40 000 lei ce comitetul casei pensiunilor va avea să plătească Statului, In curs de 10 ani, pentru restituirea a-vansulul de 400,000 lei ce i se va face de Stat, conform legeî speciale depusă pe biuroul Adunărel deputaţilor pentru stingerea deficitului actual al acelei case.
Veniturile ministerului de resbel, de externe, de culte şi de justiţie
Veniturile acestor ministere s’au menţinut, ca evaluare, în cifra bugetului anului curent. La ministerul de resbel numai s’a făcut un spor de 3 000 lei la venitul portului Constanţa şi s’a adâogat un nod venit, acela produs din vânzarea prafului de puşcă, care s’a e-valuat la lei 550 000.
Prin faptul rescumpărărel fabricel de pulbere de la Lăcuţele, fabricaţiu-nea şi vânzarea acestei pulbere constituind un drept excusiv al Statului, s’a prevăzut pe de o parte în bugetul de cheltuell al m nisterului de resbel suma necesară pentru exploatarea acelei fabrice, iar pe de altă parte s’a înscris la venituri suma ce se crede a se incasa din vânzarea pulbere!.
In total, evaluările veniturilor acestor ministere se ridică la suma de lei
2.739.000.
Diferite venituri
Evaluareacelor-l'alte diferite venituri ale Statului s'a stabilit în modul următor :
Rămăşiţele exerciţiilor închise	2.200.000,—
Vlnzări de bunuri cu venit mal mic de 10 000 lei. 1.000.000,— Venituri întâmplătoare 600.000,— Amenzi judecătoreşti 400.000,— Din fondul rural pentru complectarea anuităţelîm-prum. de 31 600.000 lei. 597.800,— Din datoriasâtenilorpentru porumb	250.000,—
Din excedentul casei de depuneri la 31 Martie 1888 1.000.000,—
' 6 047.800,—
Prin bugetul anului cur. aceste venituri au fost admise pentru suma de lei 9.997.866,46
Prin urmare, evaluările propuse pentru 1889 — 90 surit inferioare cu lei 3.950.066,46
(Expunerea de motive a d-lui ministru de finance justifică pe larg toate aceste cifre).
II.	CHELTUELI
Cheltuelile Statului pentru exerciţiul viitor 1889-90 au fost evaluate, fără fondul pentru deschidere de credite suplimentare şi extraordinare, la suma de lei	161.599.557	79
Faţă cu creditele acordate pentru exerciţiul curent de lei	159.502.765	54
Se prevede un spor de cheltueli de lei	2.086.792	25
Care se descompune ast-fel : Minis.deres. lei 1.576 559 19 »	» culte »	889 965 16
»	» interne	446.490 —
»	» luc. pu. 1.600,170 —
»	» domenii	81.201 50
»	«justiţie	123.310 —
Cons. de miniştrii 2.600 —
4.720.295.85
Scăzând reducţiunile operate la bugetele următoare :
Datoria publică 1.662 672 12
Ministerul de fl-
nance	912.872 —
Ministerul de
externe	57.959 48
2.033.503 60 Diferinţa egală lei 2.080.792 2b
In expunerea ce însoţeşte bugetul de cheltuell al fie-căruî minister se a-rată în detalii! sporurile sau reducţiu-nile operate în fle care din ele.
Iar fondul pentru deschidere de credite suplimentare s’a fixat pentru exerciţiul viitor 1889—90 la suma de leî 1.010.442, bani 21, adică în mal puţin cu lei 153.117, bani 09, de cât cei prevăzut în bugetul anului curent. Suma de lei 1.010.442, bani 21, credem că va fi suficientă pentru acoperirea tutulor creditelor extraordinare de care guvernul va avea trebuinţă în cursul exerciţiului, întru cât creditele prevăzute în bugetele de cheltuell s’au «înscris în marginea trebuinţelor reale, şi prin urmare în cursul exerciţiului nu va mal fi nevoe de deschidere de credite suplimentare.
Totalul cheltuelilor Statului pe exerciţiul viitor 1889 —90 s'a evaluat dar, împreună cu fondul pentru deschidere de credite suplimentare si extraordinare, la suma de lei 162.600.000.
In resumat dar:
*
¥ *
Veniturile Stalului fiind evaluate la suma de lei	15 1.427.000
Iar cheltuelile la suma de lei	102 000 000
Hesulta o neajungere de lei *	8.173 000
Pentru acoperirea acestei neajungeri se propune două resurse extraordinare, anume afectate la echilibrarea bugetului exerciţiului 1889—90, şi care vor înceta odată cu finitul acelui an financiar.
Aceste două resurse sunt :
Lei 1.700.000, proveniţi din vtnzare de bunuri ale Statului, efectuate pînâ la 31 Martie 1889.
« 6.473.000, produsul a 31/2 zecimi adiţionale asupra impo-sitului fonciereişi asupra taxelor de patentă şi de licenţă.
« 8.173.000, total.
Suma de leî 1.700.000, ce se propune a se înscrie In budgetul de venituri, provine din vlnzarea bunurilor afectate la stingerea datoriei publice şi la plata biletelor ipotecare. In ce plriveşte biletele ipotecare, dupe legea votata de Corpurile legiuitoare şi sancţionată de M. S. Regata, plata lor urmează a se face printr’un împrumut, ale cărui a-nuităţî se acoperă din veniturile generale ale Statului; ast-fel dar sumele provenite din vîuzarea moşiilor afectate ca garanţie pentru plata lor ah rămas disponibile şi se pot intercala ca venituri ale anului viitor 1889 —90.
Pentru sumele provenite din vânzarea moşiilor afectate la stingerea datoriei publice, guvernul este nevoit a usa de ele, în vederea insuficienţei veniturilor actuale ale Statului, şi ale înscrie în buget, afectendu-le la acoperirea unei părţi din amortisarea normală a datoriei publice.
Debitele stabilite până la 31 Martie 1889 din vânzarea acestor moşii se ridică la suma de lei 1.870.621, bani 21 ; in vedere însă că o parte din acel debit vă rămâne poate netncasat, evaluarea bugetară s'a mărginit la suma de lei
1.700.000.
Iar în ceea ca priveşte suma de leî
6.473.000,	aceasta urma a se acoperi prin noile resurse ce ar fi produs re-maniarea impositului pentru căile de comunicaţiune, remaniare care ar fi permis tot-d’o-datâ a suprima şi taxa de 5 la sută asupra retribuţiunel funcţionarilor şi pensiunilor.
Timpul însă înaintând şi intervalul până la 1 Aprilie nefiind suficient pentru a se putea discuta, în ambele Corpuri legiuitoare, proectul pregătit in ministerul de finance, şi a se lua apoi în termen util, măsurile necesare pentru aplicarea lui, cu începerea exerciţiului viitor, guvernul a socotit de cuviinţă a amâna pentru acum o asemenea reformă şi s’a hotărât a recurge la măsura provisorie de a înfiinţa trei şi jumătate zecimi adiţionale asupra celor trei imposite mai sus enumerate, al căror produs va da suma ceruta de lei 6.473 000 şi care vor înceta de odată cu exoirarea anului financiar 1889—90.
In aceste condiţiuni, bugetul general de veniturile şi cheltuelile Statului peutru exerciţiul viitor 1889—1890 se presinta pe deplin echilibrat, şi putem avea încredinţarea că, faţă cu evaluaţiunile reale pe csre este întemeiat, nu va da loc la nici o neajungere.
Ministrul financelor, M. Germani.
1889, Ianuarie.
ECOURILE ZILEI
D. ministru de externe P. P. Carp a lucrat eri seară cu M. S. Regele. —x—
D. deBiilow, ministrul Germaniei, a fost primit eri dhpâ amează de M. S. Regele.
—x—
D. Alexandri, ministru nostru la Paris, va termina şi trimite zilele a-cestea o noua dramă în versuri destinată scenei teatrului Naţional.
—x—	•
Piste câte-va zile va apare la Pa-riz o ediţie de lux a operilor scrise în limbi franceză de M. S. Regina. —x -
D. general d r. Scverin, inspectorul general el serviciului sanitar al corpului al 4-lea de armată, a plecat la Iişi în inspecţia trupelor din acel oraş.
—x—
D. dr. Minovici a fost însărcinat cu analizele medico legaie, ce se vor face ia institutul de bacteorologie. —X—
D. doctor Fiala e însărcinat cu direcţia serviciului chirurgical de la spitalul Golţea până la reîntoarcerea d-lui d-r. Asaki.
—x—
D. Alex. Lahovari, ministrul do-menielor, se ocupă cu multă activitate de facerea unui regulament pentru moşiile ce se caută în regie de Stat.
—x—
Primăria capitalei a făcut se se instaleze pe marginea Dâmboviţei nişte pompe mari din conductele de apă.
Se speră că îndată ce aceste pompe vor fi toate instalate, vadul sacagiilor va fi secat.
—x—
Consiliul comunal se va întruni Marţi din nou pentru a termina cu examinarea contestaţiunilor făcute la listele electorale.
—x—
D. general Mânu, ministrul de resbel, a primit azi la minister pe ofiţeri superiori din garnizoană.
—x—
A seara s’a dat în sala «Dacia» primul bal al soeietsţei Salvarea a măcelarilor, sub patronajul d-lui N. Fleva.
Balul a reuşit de minune şi a ţinut păn’ la zioa albă în cea mai mare veselie şi ordine.
Această societate, d’abia constituită, numără vre-o 300 membri şi are de scop principal ajutorul reciproc.
Amabilitatea cu care membrii societăţei şi’n special comitetul a tratat pe osspeţg face onoare socie-tăţei, căreia ’i dorim izbândă deplină în scopul coşi a propus.
—x—
Unul dintre tinerii talentaţi în musică, anume Tache Popescu, tenor, a debutat cu opera Puritani în teatrul Mariani din Ravena.
Ziarele locale vorbese cu mult en-tusiasm de succesul d-lui Popescu. Spun că după cuartetul din altul al II, publicul a adus ovaţiunl tîneru-luî Popescu. Representanţi de ziare şi mai mulţi melomani au mers in cabină de au felicitat pe d. Popescu.
In actul al IV. în duetul «vieni, vieni» cu prima-dona Feliciani Car-lota, tot o româncă de la noi, a avut un însemnat succes. Duetul s’a bisat şi s’a cerut şi pentru a treia oară.
Nu putem fi de câtveseli când vedem succesul tinerilor artişti români în străinătate.
ŞTIRI MĂRUNTE
Cele din urmă ştiri în privinţa sănătă-ţel regelui Olandei sunt foarte satisfăcătoare.
De multă vreme regele nu s’a simţit aşa de bine co zilele astea.
— La Petersburg se desminte ştirea despre retragerea Iul sir Robert Morier, ştire răspândită de unele ziare.
—La Versailles a încetat din viaţă d. Louis de Saint-Pierre, l’ost deputat în Adunarea Naţională,
O telegramă din Lilezicecă prefectu departamentului Nord a ordonat se se oprească portretele colorate ale Contelui de Paris.
INTEMPURILE ZILEI
DIN CAPITALA
Conferinţe. — Studenţii dejla facultatea de litere care urmează cursurile lui Odobescu. au început a ţine conferinţe asupra diferite chestiuni din materia ce studiază.
Joi s’au ascultat disertuţiunile d-şoare-lor Berha şi Gonstantinescu, care au avut mult succes.
Inaugurare. — Duminică se va inaugura manutanţa primăriei Colentina. In prima zi de fahneaţiunese va distribui la săraci mal multe mii de pâini fabricate acolo din cel întâi grâO care va intra în moară.
DIN JUDEŢE
Sinucisa din emisa pelagrei. — In
dimineaţa de 19 Ianuarie curent, Neculal Sandu din comuna Obârşenl, judeţul Tu-tova, a găsit spânzurată într’o poeată pe Safta St. Sandu, din acea comună. Din cercetările făcute, s’a constatat că numita suferea de mai mult timp de alienaţie mintală provenită din causa boalel pelagra. Basul s'a comunicat parchetului.
Viata lunga. — La 20 Ianuarie curent a încetat din viaţă D. Gheorghe Anastasiu, din oraşul Bacău, în etate de 102 ani.
împuşcat la pândii de lupi.—|Gheor-ghe loan Solomon din comuna Beleţl, judeţul Muscel, în ziua de 15 Ianuarie cor., ducându-se, însoţit de Nicolae I. Mociocu, în pădure la pază de lup', pe când voia să se aşeze sus înţr’un copac, s’a descărcat asupră’I puşca, ce avea cu sine şi, în ziua de 17 ale curentei, s’a găsit mort lângă acel copac.
DIN STREIN ATATE
Catastrofa din Belgia. — In privinţa prieinelor accidentului de drum de fer din Londra despre care am vorbit, sunt trei versiuni: unii daO vina pe drumul răQ, alţii îl atribuesc unei ruperi de roate, iar a treia versiune e că podul s’a rupt de la sine.
Până acum s’ati scos 14 morţi.
I N FORMAŢIUNI
Eri la orelo 5 seara d. Lase,ar Catargiu a fost primit în audienţii de către M. S. regele,
SS zice ca M. S. a rugat pe d. Catargiu ca să contribuiască ca şef al partidului conservator, la uşurarea situaţiuneî de azi, dând concursul şi sprijinul d-sale oamenilor cari sunt la putere.
D. Lascar Catargiu ar fi respuns că nu face nici o dificultate guvernului de azi şi că n’a făcut alt ceva de cât să-şi dea demisia de la preşedenţia Cameril.
O delegaţiune a consiliului judeţean din Teleorman, a venit în Capitală pentru a face guvernului următoarele cereri, In interesul prosperităţeî acestui judeţ :
Construirea liniei ferate, Ruşi-Alexandria-Zimnicea.
Prelungirea liniei ferate din Turnu-Măgurele până la malul Dunărei, adică până la ostrovul Călin.
Regularea Canalului Zimnicea.
A circulat eri seară în oraş zgomotul cum că la Bacău s’ar li întâmplat încăerărî sângeroase între autorităţile şi mal mulţi ţărani aduşi de către d. Theodoru.
Acest sgomot e absolut falş, o depeşe a prefectului din Bacău către ministru do interne desminte această ştire.
Colectiviştii au răspândit sgo-motul că d. Ion Brătianu, când a mers la palat alaltăerl, fusese chemat de M. S. regele.
Ştirea e lipsită de temeiu:	d.
Ion Brătianu a cerut audienţa la palat, aşa cum fac toţi acel cari voesc să vadă pe M. S.
-S9S-
Am blamat acum câte-va zile
atitudinea câtor-va conservatori din Bârlad care aii asigurat prin abţinerea or oposiţia lor, succesul candidatului colectivist la colegiul I de Tutova.
Ni să zisese că între alţii d. G. Iamandi era unul din cel care combătea candidatura d-lul Holbau.
D. Iamandi ne trimete azi o întâmpinare relativă la această ces-tiune. D-sa confirmă prin această scrisoare că era de la început în contra candidatureî d-luî Ho ban, clar în urmă s’a hotărât a vota pentru candidatul conservator.
Resoluţiunea d’a doua a d-lul Iamandi a fost mal bună de cât cea d’ântâiii care ne indusese în eroare, şi înregistrăm cu plăcere această d.eclaraţiune cum că un conservator ca d. Iamandi n’a făcut o disidenţă regretabilă când era vorba d’a să alege un candidat conservator.
Ne permitemj]însă a observa că dacă candidatura amicului nostru Holbau ar fi fost îmbrăţişată de la în eput şi cu mal multă căldură de d. Iamandi şi de alţii, şi dacă câţl-va conservatori nu s’ar fi abţinut de la vot, candidatul colectivist n’ar fi reuşit.
-S8S-
Din causa unui accident tipografic, numărul nostru ilustrat nu va putea se apară mâine, Duminecă.
Eri seară amicii d-luî Dem. Brătianu s’ati întrunit pentru adis-cuta atitudinea de păstrat In afacerea dărel în judecată a fostului guvern.
Nu s’a luat altă deciziune da cât aceia de a se aştepta de o cam dată până ce se va cunoaşte atitudinea guvernului în această privinţă.
-a*-
O marc surprindere se găteşte publicului bucur ştean : Costache Notar a, cel mal iubit artist dramatic, a reintrat în Teatrul Naţional. El va apare mâine seară Duminică In ,Sărmanul artist,, dramă tntr’un act.
Nu ne îndoim că toţi aceia caro au admirat] altă dată pe Notara, se vor grăbi să vie Duminică la Teatru spre a aplauda pe unicul tragedian român.
Va fi, credem, o adevărată sărbătoare, reapariţia lui Notara pe scena Teatrului Naţional şi nu ne putem de cât felicita că l’am recăpătat în mijlocul nostru.
, www.dacoronuinica.ro
\
EPOCA
29 IANUARIE_______________
îJSdf.Li* - • .cj	ai*i^mSS9BII

A 2‘ EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 28 Ianuarie 1889
Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşedinta d-lul general Fiorescu.
97 senatori faţă.
D. SI. Greceanu, dă cetire raportului pentru verificarea alegerel Colegiului I de Tutova făcută în persoana d-lul M. A. Stur-za, conchizând la validare.
D. G. Petrescu, se zice autorizat de un număr de alegători, de a se pronunţa contra validărel acestei alegeri, cu toată simpatia personală ce ’I insuflă alesu.
Judecând cu sînge rece, vedem, ziceora-torucă această alegere este neregulată, căci cea mal de câpătenie condiţiune pentru perfecţiunea unei alegeri lipseşte acesteia şi aceasta e moralitatea operaţiu-nel, fiind dovedit, că presidentul biurou-iul a oprit pe nedrept pe unii alegători, înscrişi legalmente în liste, de aşi da votul ; cea ce dovedeşte cu acte autentice, pe care le produce. Terminând, cere invalidarea alegerel pentru care înfăţişează propunerea cuvenită.
D. Al. Greceanu, înfăţişează o propunere de ancheta parlamentară, pentru cercetarea operaţiei electorale.
D. P. Gradisteanu, combate cererea de invalidare a d-lul Petrescu, care fiind membru în biurofi n’a ridicat nici un protest, în cât, cele ce spune acum e silit a face din cămplesenţă pentru amicii săi politici.
Se pune la vot cu bile propunerea pentru numireaunel anchete parlamentare.
Propunera se primeşte cu 49 voturi contra 42.
Se urmează cu votarea proiectului de lege pentru instalaţiunea liniilor telegrafice şi telefonice.
După o neînsemnată discuţie pe articole tn care intervine d. Prim-ministru legea se votează.
Şedinţa se ridică la 5 ore, anunţându-se cea viitoare pe Marţi.
CAMERA
Şedinţa de la 28 Ianuarie 1889
La orele 11/2 se deschide şedinţa sub preşedenţia d-lul Grâdişteanu cu 103 deputaţi.
D. Gherman depune mal multe pro-ecte delegi de credite; d. Pesncov August citeşte şi d-sa o propunere din iniţiativa parlamentară prin care autoriză pe Stat a schimba nişte pământ contra ai unor locuitori din judeţul Dolj, plasa Balta. D. Alexandru Marghiloman arată Camerei că a convenit cu d. Blaramberg să’şl amâne interpelările pentru sfârşitul sep-tămânel iar pentru azi roagă pe onor. Cameră să treacă pentru cât-va timp în secţii unde să se se ocupe de convenţia relativă la liniile ferate Lemberg-Cernăuţl-Iaşl. «
Camera ridică şedinţa.
La ora 3 1/4 se redeschide şedinţa. Tri-buoele se umple de studenţi în medicină.
D. Voinov dă citire unei petiţiunl a văduvei profesorului Pagano din Bârlad prin care cere o pensie.
Se recomandă guvernului.
D. Ulise Boldescu dă citire mal multor petiţiunl pentru cereri de pensii şi ajutor.
Cestiuuea Asaki
Se dă citire petiţiunel studenţilor în medicină prin care cer înfiinţarea unul institut de hirurgie iar comisia de petiţiunl e de părere ca comisia bugetară se aloce suma necesară pentru aceasta, şi însărcinează pe guvern să vie cu un proect de lege. Ia cuvântul d. dr. Severeanu care spune că aprobă decizia comisiei bugetar-dar să se lase până la discuţiunea bugetului instrucţiei, d. Panu susţine şi d-sa concluzia comisiunel.
Se închide discuţia aprobându-se în cheerea comisiei de petiţii. Tribunele se golesc.
Se votează indigenatele d-lor Ujehof-schy şeful gărel Dolhasca, Berlinski precum şi recunoaşterea de cetăţeni a d-lor Em. Secaş şi I. Teulescu.
Camera se ocupă cu indigenatele până la orele 5, când şedinţa se ridică, anunţân-du-se cea viitoare pe Marţi.
DEPESI
INCIDENT DE FRUNTARII
(Prin fir telegrafic)
O circulara a ministrului dc Frey-cinet
Paris, 9 Februarie.
O circulară a d-lui de Freycinet, ministrude resboiu, adresată comandanţilor de corpuri de armată, min-teşte că inanifestaţiunile politice sunt formal interzise în armată, şi că şefii, adresându-se verbal sau prin scris trupelor trebue se se abţină de la or-cealusine politică internă sau externă. Ministerul adaogă că or-ce abatere de limbagiu va fi aspru înfrânată.
MOŞTENITORUL AUSTRO - UNGARIEI
(Prin fir telegrafic de la coresp. noştri speciali) Hotârirea Impcratului Frantz-Iosef
Londra, 9 Februarie ora i2. Standard spune că Împăratul Frantz-Iosef are intenţiunea de a prepara el însuşi pe Arhiducele Frantz-Ferdinand pentru rolul de Suveran căruia va fi destinat.
PROIECTUL CONTELUI TOLSTOI
(Prin fir telegrafic de la coresp. noştri speciali) Proect respins.— Demisie
Londra, 9 Februarie, ora 2. Times primeşte din Petersburg o depeşă din care reese căTzarul nu va susţine proiectul de reforme al contelui Tolstoi; şi cum acest proiect a fost respins de majoritatea consiliului Imperiului, contele Talstoi ’şl a dat demisia Tzrului.
DESTĂINUIRILE UNUI DELATOR
(Prin fir telegr. de la coresp. noştril speciali) Ancheta parlamentara. — Generalul loucs.
Londra, 9 Februarie 4 seara.
Delatorul irlandez Le Caron a continuat eri destăinuirile sale în ancheta relativă la procesul pendinte între Times şi d. Parnell.
Le Caron pretinde că generalul iones, membru al ligei irlandeze din America, a intrat în convorbiri la 1881 cu ministrul rus din Washington în scopul de a provoca un resboiu intre Anglia şi Rusia.
GERMANIA, ANGLIA ŞI AFRICA
(Prin fir teleg.)
Blocarea coastei orientale
Londra, 9 Februarie.
Corespondentul ziarului Standard la Berlin desminte că Englitera voieşte se înceteze cooperarea sa pentru blocarea coastei orientale a A-friceî. El adaogă că Germania şi Englitera vor înceta de odată blocarea puţin înainte de a se pune pe drum expediţia Wismann.
TURBURARI LA ROMA
(Prin fir teleg.)
Restabilirea ordiuei
Roma, 9 Februarie.
La amiazi oraşul a reluat liniştea sa. Panica de dimineaţă a fost pricinuită de nişte alarme falşe, ea e
acum împrăştiată. Cu toate astea prăvăliile sunt închise. Trupele staţionează în oare-care puncte ale o-raşuluî.
Primarul va publica un manifest pentru a linişti populaţia.
PRINŢESA CLEMENTINA
(Prin fir telegrafic)
Sofia, 8 Februarie.
Principele a plecat ca să întâmpine pe principesa Clementina care se va întoarce astă seară prin Orient-Expres.
MISTERUL DIN MEYERL1NG
(De la un corespondent)
Viena, 8 Febr.
Versiunea oficială este cea adevărată : Arhiducele Rudolf s’a sinucis.
lată asupra acestei drame,misterioase pînâ aci, amănunţimi căpătate dintr’o sorginte pozitivă :
Sunt deja câte-va luni, de când se vorbea la Viena, fără ca măcar să se ia osteneala spre a le ascunde, despre relaţiunile prinţului Imperial cu frumoasa barona de Verscera a căr. i dispariţiune coincidtnd cu moartea Arhiducelui, dăduse naştere uneia din hipotezele prin care se explica mis-teru din Meyerling şi la care se o-preşte acum.
g^Aceste relaţiunl erau atit de cunoscute, atât de publice Intru cât-va, ca prinţesa Ştefania însâşî—de şi în materia asta, cei mai interesaţi ştid tot d’a-una mai puţin—le cunoştea şi dăduse naştere mal multor jjfurtunl, Intre perechea imperială, şi între tata şi fiu. Lucrurile ajunseseră pînă acolo în cât prinţesa imperială declarase împăratului ca daca bârbatâ său nu va rupe relaţiile cu baroana, va executa îndată ameninţarea ce afacut'oîn repeţite rîn-durl de a părăsi Viena spre a se retrage lângă părinţii săi la Bruxela.
Imperatul Frantzt losef ar fi avut In această privinţi o întreţinere hotârî-toare cu fiul seu în ziua de Duminecă, zi care a precedat drama ; ’i ar fi semnalat Jurmările purtare! sale şi scandalul la care ar da naştere în toată Europa o ruptură ecl.;tantâ între femeea saşiei. Se adaogă chiar, că Frantz-Iosef, ustiid de autoritatea I de părinte şi de rege, ar fi silit pe arhiducele Rudolf se rupă numai de cât cu baroneasa.
In aoeiaşl seară chiar, arhiducele întâlnea pe baroneasă la ambasada Ger-maiel şi corespondentul nostru din Viena ne samnala eri întreţinerea observată ce avusese cu dînsa în saloanele prinţului Reuss.
Luni arhiducele părăsea Viena cu baroneasa ducendu-se la Meierling şi Mercur! de dimineaţă, poate chiar Marţi, invitaţii la vînâtoare, şi oamenii castelului găseai! două csdavre în camera prinţului. Gel doi amanţi îşi dăduseră moartea In pat şi rămăseseră strâns îmbrăţişaţi.
Vestea asestel îndoite sinucideri a fo3t imediat dusă împăratului, dar pentru a înlătura scandalul, să hotărâ a se a-nunţa că moartea subită a principelui părea că trebue atribuită unul atac de apoplesie şi rupere! unui anevrism. To tuşi pentru ca aceasta versiune să poată fi primită de public, trebue mal întâiu s’o primească doctorii însărcinaţi de a constata moartea şi de. a face procesul-verbal al autopsiei, şi aceştia nu voiau. Atunci să resemnară a mărturisi sinuciderea, dar fără amsnunte'e dramei de , la Meierling şi atribuindu-se această j îaptă unui acces de nebunie,ceia ce Im- , piedica scandalul şi în acelaşi timp li- ! niştea susceptibilitatea Bisericel care n’ar fi vrut poate să se roage pentru un 1 sinucis care se bucuras .• până In ulti- j
mele momente de facultăţile lui mintale.
Cit daspre nenorocita baroană, a fost se zice, înmormântată tn secret la Meierlig.
Iată ce se povesteşte Ia Viena şi ce nu se mai neagă măcar printre intimi lui Rudolf. Unul din credincioşii nenorocitului arhiduce,*pe care persoana de la care ştim aceste a-mânunte, îl întreba daca sunt adevărate, ar fi respuns numai atât «Faptele sunt adevărate, dar nu po-spune dacâ consecinţe ce le deduci d-ta sunt exacte».
Astă seară se va ţine un consiliu de miniştri.
*
Astă-zî£s’a întrunit din noii comitetul delegaţilor însărcinat cu studiarea legii vânzărel moşielor Statului.
E probabil că mâine săli poimâine, de şi este sărbătoare, comitetul se va Întruni din nou şi va sfârşi cu examinarea acestei legi, desemnând tot odată şi pe raportor.
S’au Introdus numai câte-va modificări neînsemnate.
*
In privinţa propunerii de dare în judecată a ministerului Bră-tianu, s’au emis de câţî-va deputaţi mai multe păreri.
Unii, de şi par de mai înainte ostili propunere! de dare în judecată, par dispuşi a vota pentru alegerea unei comisiuni de infor-maţiunî, pentru a cerceta diferitele acusaţiunî cuprinse tn moţiunea d-luî Blaramberg.
Alţi câţî-va deputaţi exprimau astă-zi dorinţa d’a se asocia la o altă propunere de dare în judecată, care ar coprinde numai acele câte-va puncte care se pot proba cu dovezi materiale şi exeluzân-du-so învinuiri ca de pildă ces-tiunea Basarabiei, propunere cave tot odată nu ar coprinde întreg ministerul Brătianu ci ar privi individual pe fie-care ministru, judecat culpabil.
n
Aflăm că d. Leon Mavrocordat căpitan în statul-major, s’a logodit cu d-ra Ghica Comăneşteaau, fiica deputatului de Bacău.
n
Astă-zi a fost ascultat de d-nu judecător de instrucţie Tătăranu, fostul ofiţer de gardişti Grigoriu, care fusese arătat de Gheorghe Soare că ştie mal multe lucruri importante în afacerea din strada Soarelui. Acest Grigoriu, a confirmat cele zise de Gheorghe Soare cum eă a dat o petiţie Iul Radu Mihai prin care arăta cum s’a săvârşit crima din strada Soarelui. Afară de aceasta, d. Grigoriu, a
zis că i’a fost foarte de mirat fep-tul schimbărel numelui lui Gheorghe Soare.
Dupo d. Grigoriu au fost ascultaţi vr’o patru alţi martori sergenţi, care au depus că fostul căpitan Stănciulescu n’a fost în ziua de 12 JVlain adică în ziua săvârşirel crimei, la ipodrom.
De asemenea au spus că n’a fost la ipodrom şi martori arătaţi de Stănciulescu că l’ati văzut a-colo.
După aceea Gheorghe Soare a fost confruntat cu Stănciulescu.
*
Marţi se va depune pe biuroul Camerei, un proect de lege din iniţiativa parlamentară, pentru in-stituţiunea unor studii superioare de medicină pe lângă facultatea noastră de medicină.
*
jŢ O depeşă din Craiova ne informează că poliţaiul acestui oraş a fost victima unei acusaţiunî care s’a dovedit, după cercetări făcute, că e o calomnie infamă în contra d-luî Grecescu şi făcută de colectiviştii din localitate.
SPECTACOLE
Marţi seara mare concert în sala E-forieî Spitalelor dat de d-na Paulina Lucea cu concursul distinsului bariton Forster.
Eată programul :
1.	Piano «Graud Concerto».
2.	Air de l’opera «Un Ballo in Mas-chera,»Verdi M-r. F. Forster.
3.	Air du Page de i’opera »Les no-ces de Figaro» Mozart, M me Pauline Luca.
4.	«Mădje» (Ghanson arabe), Ch Gou-nod, Abs ! I I Românce de i’opera «Neaga» Hallstrone. (Librelo de Carmen Sylva) M-r F. Forster.
5.	Air de i’opera «Le Gid» Massanet. Madame Pauline Lucea.
0. a) Idăal M-r Forster. b) Ghanson Napolitaine de l’opera «Le Timbre d’argent» St. Saens, M-r. Forster.
7.	Air de l’opera «Gioconda.» Poni-cheli, M. Pauline Lucea.
8.	Duo de l’opera «Don Juan.» Mozart, M. Pauline Lucea et M-r. F. Forster.
Preţurile : Benioare, 50 fr. — Bel-e, taj. 35 fr.—Rangul ii, 25 fr.—Stalul t. 8 fr.—Stalul II, 0 fr.—Stalul III, 4 fr.
începutul la 8 1/2.
MULŢUMIRE
9___
Aduc d-lui dr. Ilepitis, cele mai mari mulţumiri peutru modul cum la un cas destul de grav ce presenta soţia mea, a făcut prin mijloacele de care dispune şi activitatea ce un moment nu-’I a lipsit ca întru’n timp destul de scurt nu numai s6 ’l redea soţiei mele sănătate, dar o s6nâ-tale mult mal forte ca până aci.
M§ simt deci dator a-’I aduce mulţumiri prin publicitate şi a face cunoscut tuturor cât( ’l cunosc saă nu ca la caşuri grave|se alerge Ia d-sa şi se vor convinge ca şimi-ne câte garanţii presintâ.
Mai avem şi alţi d-rl dar cu aceia mal curând vel muri, nu că le lipseşte capacitatea, dar alt ce-va ce după mine e şi mal râu nepăsarea când le spui cazul şi d-lor Ţi respund câ nu pot momentan ci mal târziu.
Ştefan Cliristodorescu
FOIŢA ZIARULUI *EPOCA»
* (96)
WALTER SCOŢI
LOGODIŢI
SAU
comunii DE CHESTII!
XXX
Sfârşitul capitolului din urmă cuprinde ştirele pe care menestrelul le povesti nenorocitului seu stăpân, Hugues de Lacy. Adevărat că nu le povesti cu atâtea amănunte pe câte am pus în istorisirea noastră ; dar spuse de ajuns spre a face să reiase faptele de căpetenie.
Conetabilul află dar cu durere că nepotul lui iubit şi logodnica lui să legase spre a’l desonora ; ca ridicase stindardul răsvratirel contra suveranului lor legitim; în sfârşit, ca neisbutind în această întreprindere vinovată, pusese în primejdia cea mare viaţa unuia din el cel puţin, şi soarta casei de Lacy, de nu să va găsi un mijloc grabnic de a înlătura această ruină.
Vidai urmărea schimbările de fizionomie a le stăpânului seă, cu acelaş sînge rece cu care chirurgul urmăreşte progresul scalpelului. Mâhnirea »rs zugrăvită pe toate trăsurile Conetabilu-
lui, o mâhnire adâncă dar fără acea ex-presiune de descurajare şi abatere care o întovărăşeşte de obiceiu, să vedea că simte mânie şi ruşine ; dar aceste patimi luau un caracter de nobleţă, şi păreau pricinuite de părerea de răii că logodnica şi nepotul călcasera legile credinţei, onoare! şi a virtuţei, mal mult de cât de desonoarea şi răul ce’I puteau face lui Însuşi crima lor.
Menestrelul fu atât de mirat de a vedea o asemenea schimbare In fizionomia şi în tot exteriorul conetabilului, după mâhnirea ce simţise când aflase cele lntăi veşti ce i le adusese, In cât făcu doi paşi îndărăt cu o mirare amestecată de admiraţie, strigând :
—	Am auzit vorbindu-se de martiri în Palestina ; dar asta Întrece tot ce au făcut el I
—	Nu te mira, prietene, zise conetabilul cu resemnare; întâia lovitură de lancie sad de buzdugan pătrunde sau ameţeşte; cele-l’alte abia le simţi.
—	Gândeşte, Milord, zise Vidai, că tot e perdut; amor, putere, demnităţi, renume. Un şef, cel mal puternic dintre nobili, nu mal e de cât un biet pelerin.
—	Vrei să rîzl de nenorocirile mele? zise Hugues de Lacy cu asprime. Dar cea ce se zice de mine pe la spate, de ce n’aş îngădui se mi să spue în faţă ? Află dar, meneslrele, si fă o baladă dacă vrei, că Hugues de Lacy, dupe ce a perdut tot ce a dus,1n Palestina şi tot ce lăsase în ţara lui, e tot stăpân pe el însuşi, şi că nenorocirea nu’l poate clătina precum vîntul care dă jos frun-zile de pe stejar nu’l poate desrâ-dâcina.
—	Pe mormîntul tatălui meu, strigă Vidai cu admiraţie, nobleţă acestui om întrece toate hotărîrile mele 1
Şi apropiindu-se în grabă de conetabil, se plecă dinaintea lui. şi ’I apucă mâna cu mai multa libertate de cât să cu-
venea dupe eticheta pe care o păstrau nişte oameni de rangul lui Hugues de Lacy.
—	Pe mâna acesta, zise el, pe a-căsta nobilămână voi să mă lepăd de..
Dar, nainte ca să poată spune un cuvlnt mal mult, conetabilul, care găsea poate că această familiaritate era o batjocoră, în starea lui de nenorocire, zise menestrelului să se ridice de jos, şi adause cu mândrie că loviturile soar-tel nu făcuse din Hugues de Lacy un om bun să joace un rol într’o poradă. Renault Vidai să ridică cu nemulţumire :
—	Uitasem, zise el, distanţa C8 este între un menestrel din Armorica şi un nobil baron normand. Gândisem că a-ceiaş durere sau aceiaş bucurie putea, cel puţin pentru un moment, să res-toane barierile care despart pe oameni. Fie ; să stea In picioare. Nu te voi mai tulbura cu compătimirea unul om de aşa prost neam ca mine şi ed, Milord, am datorii de îndeplinit.
—	Acum să ne întoarcem la Paza-Dureroasă, zise Conetabilul întorcân-du-se spre Filip Guarine ; D zeu ştie câ seest castel merită numele ce poartă. Acolo, ochii şi urechile noastre vor auzi ’ntru cât sunt de adevărate aceste veşti rele. Scoboară-te de pe cal, meneslre-lule, şi dă mi-1 mie ; aş vrea să am unul şi pentru tine, Guarine. Cât despre Vidai, nu mal e nevoe să mă urmeze. Voi şti să mă port bătrâneşte faţă cu nenorocirile şi duşmani! mei; fii sigur, menestt*ele, şi nu te posomori ast-fel, nu voi uita pe vechil mei prieteni.
—	Cel puţin unul din el nu te va uita, milord, respuftse Vidai cu un ton şi o privire care să puteau tălmăci în mal multe feluri.
Dar, în momentul când conetabilul era să pornească, văzu apărând înaintea lui pe poteca ce urma, doi inşi suiţi
pe un cal, şi care, ascunşi de crânguri, venise până lângă densul fără ca el să T zărească. Era un bărbat şi o femele. Al putut lua pe bărbatul care era înainte drept foametea întrupată, precum pelerinii noştri o putuse vedea în toate ţările pustiite pe unde trecuse. Obrazul lui, din fire slab, nu se mal vedea între barba lui căruntă şi şuviţele de păr ce’I cădeau pe frunte ; nu se zărea de cât ochii săi, care mai străluceai! încă, şi nasul lui cel lung. Piciorul lui semăna cu o furcă subţire în larga şi vechea gheata ce îl coprindea; braţele sale erau groase aproape cât o vargă, şi părţile trupului săi! care se arătau printre sdrenţele unei haine de vînător păreaţi că aparţin unei momii iar nu unei fiinţe vie.	0
Femeia care să ţinea pe cal la spatele acestui spectru părea şi ea prăpădită ; dar fiind-că fusese din fire grasă, foametea n’o adusese încă în starea jalnica a scheletului dinaintea el. Adevărat că obrajii doamnei Gillian, câcl ea era, vechia cunoştinţă a cititorilor noştri, perduse coloarea roşietică şi înflorirea prin care arta şi bunui traiu înlocuise roşele şi frăgezimea tinereţe! ; ochii săi nu mal aveai! luciul lor de altă dată ; dar or-cum par-că tot ea era, şi rămăşiţele podoabei sale de mal nainte, cu un ciorap roşu bine tras pe picior, de şi vechii!, dovedeai! că cochetăria nu să stinsese încă de tot In ea.
îndată ce zări pe pelerini, atinse pe Râul cu vîrful vergei sale.
—	începe meseria ta cea nouă, îl zise ea, de vreme ce nu ştii ’alta; apropie-te de aceşti oameni buni,-apropie-te şi cerşeşte.
—	Să cerşesc de la nişte cerşetori 1 zise Râul, ar fi să reped un şoim asupra unei vrăbioare.
—	Ar fi să ne deprindem, răspunse Gillian; şi luând un glas jalnic, începu să se roage;
D-zed fie cu voi,oameni pe care el i-a învrednicit să se ducă la sflntul mor-ment şi chiar să se întoarcă înapoi. Da-ţi ceva, mă rog, bietului med soţ care e bătrân şi Intr’o stare păcătoasă cum îl vedeţi,şi nenorocitei fiinţe care e soţia Iul. D-zeii să mă ajute I
—	Tăcere, femeie, şi ascultă ce-am să ’ţl spun, răspunse contabilul punînd mâna pe frîul calului; am neVoe acum de acest cal, şi voi...
—	Pe cornul sftntulul Ilubert, nu ’l vei avea fără ceva păruită 1 strigă Râul. In ce lume trăim, dacă pelerinii despoaie călătorii pe drumul mare ?
—	Destul, păcătosule I strigă conete-bilul. Iţi spun că am nevoe de calul tăi! acum. Iată doul bezanţl de aur, şi ţi’l Închiriez numai pentru ziua de astăzi; chiar când ar trebui să nu ţi’i mal dad nici odată Îndărăt, cred că l’ol fi plătit destul de bine.
—	Dar calul e o cunoştinţă veche, domnilor, zise Râul ; şi dacâ cum-va...
—	Nici dacă, nici cum-va, strigă doamna isbind pe bărbatul el aşa de tare, câ era să cada de p9 şea. Scoboară-te de pe cal de grabă, şi mulţumeşte Iul D-zeii cum şi acesul om de treabă de ajutorul care ne vine la nenorocirea în care ne aflăm. Ge înseamnă vechea d tale cunoştinţă când n’avem de unde cumpăra nutreţ nici pentru dobitoc nici pentru stăpânii lui? Nu doar că am voi să mâncăm iarbă şi ovăs, ca regele nu ştiu Care, acarul istorie ne o citea părintele câte o dată pentru a ne a-dormi.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro

4
EPOCA — 28 IANUARIE
tllilMUIM'IUii1 1 .1 I I1 1 |||||¥J|W"|||" ■
PHARMACIA CURTEI REGALE
Medalie de aur
FRAŢII KDNYâ
JASSY
Viena 1883
RECOMANDA URMĂTOARELE PRODUCTE DIN PROPRIUL El LABORATORIU :
UllU DE QU1NQUINA CU COTNAR, se in-I lll trebuinţeazâ ca tonic şi febrifug, în dosâ de un păhăruţ mic sau două linguri
Ujlll DE QUINQUINA FERUGINOS CU MA-I lll LAGA. Asociaţiunea Ierului cu quin-quina constitue un agent thcrapeutic foarte precios In vindecarea chlorosei, anemiei, boalelor de stomac la persoanele slabe şi convalescente, şi mai cu deosebire în diferitele boale a femeelor şi fetelor tinere.
Este reuniunea	a	doua	elemente din cele
mai tonince şi întăritoare	din materia medică.	Flaconul lei 3.
U|\ DIGESTIV CU PEPSI NA. Acest Vin I lll restabileşte digestiunoa dificilă sau in-complectâ, linişteşte durerile gastralgice, şi repară puterile, favorizând asimilarea complectă a elimentelor.
Dosa: 1—2 păhăruţe de liqueur imediat dupe dejun şi masă. Pentru copii dosa jumătate.	Flaconul lei 3.
UHU DE LACTOPHOSPHAT DECALCIU~CU V Iii MALAGA. Phosphtwl de calciu este substanţa minerală cea malabondentâ din economia corpului şi cea mal necesară vie-ţei; el este indispensabil pentru formarea •i nutriţiunea oaselor, de aceia se între-minţează acest vin cu mult efect mal cu deosebire la copii slabi, racheticî şi scro-fuloşl.
Dosa: 2—3 păhăruţe mici pe zi; pentru copii, atâtea linguri de masă. Flac.leI3.
DE QU1UNQUINA CU MALAGA, seln-lil trebuinţează ca tonic şi ca febrifug In dosa de un păhăruţ mic sau două linguri de masă, cu jxmftate de oră înaintea lie-cărel mâncări. — Pentru copii dosa în jumătate.	Flaconul lei 3.
de masă, cn jumătate oră înaintea he-cărel ‘	" Pt
mâncări.
Pentru copii dosa în jumătate.
Flaconul lei 2.
t
TONI-N UTRATIV CU QUINQUINA SI . lll CU CACAO. DUPE BUGEAUD. Acest vin având pe lângă quinqiunaşi principiile solubile a bobilor de Cacao, este tonic şi tot-o-dată si nutritif, de acea este recomandat persoanelor slabe si copiilor, mai cu deosebire inconvalescenţâ.
Flaconul lei 3.50,
aninn de lactopiiosphat de cal-
lîlilUr CIU. Se iacasi vinul,convine mai cu deosebire copiilor sau persoanelor care nu pot suporta vinul. Flaconul lei 3.
DE CONDURANGO. Acest vin preparat cu vin de Malaga si cea mal bună coajă de Condurango Mataperro, se întrebuinţează dupg ordonanţele d-lor medici, cu cel mal bun succes la diferite boale de stomac si chiar la cancerul stomacului.
Ploconul lei 4.
IIDliADP DE GUDRON DE NORVEGIA LlLlMlEl CONCENTRATA. Aceasta li-cuoare serveşte la prepararea imediată a apel de gudron limpede 2-3 linguri de masă ajung pentru un litru sau o linguriţă de cafea la un pahar cu apă.
Preţul 1 lefi 50 b.
Toate aceste medicamente sunt făcute cu cea mai mare ingrijire, cu mat toii de prima calitate Si CU Viniatui'i din propriile sale pivniţe,
Expeditiunile postate in provincii se fac in toate, zilele.
Deposil in Bucureşti: Farmacia Branausa, strada Clementei 25, si /, Ovess i.

CASA DE SCH1MR
613
. M. FER M 0
Strada Lipscani, IVo. 2ît
Cumpera. sirinde efecte publice si fa.ee or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
27 Ianuarie 1889
DENTALINA
Esenţa pentru gura
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
Ambele preparate cu acid pur, sunt remedii radica'e pentru durerea de dinţi, boalele gureî si a gingiilor. Ele conservă dinţii si dau gurel un mieos plăcut.
Preţul: 1 flacon dentalină, 3 fr.; f cutie cu pra uri, 2 fv.
Deposite In Bucureşti: F. W. Zurner, I. Ovessa, Bruss, Sleita si Iirandusa.	1104
j rr111,1 ’*■ 1 r.	Cump.	■nurunuu Vend.
5 0l'J Renta amortisabila	97	97 i 2
5 0/0 Renta perpetua	97 1/4	97 1/4
6 0/0 Oblig, de Stat	99 3 4	100
6	0/0 Oblig, de st.drum de fer 7	0/0 Scris. func. rurale	104	104 1/2
5 0/0 Scris. func. rurale	96 1/2	97 14
7 0/0 Scris. func. urbane	104	104 1/2
6 g/0 Scris func. urbano 5 OrO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi	t02	103
	94	94 1/2
	82 1/4	32 3 4
5 OM împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	87	87 1/2
	240	250
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	50	60
	1000	1020
Acţiuni «Dacia-România.	250	260
» Naţionala	240	250
» Constructiuni	HO	150
Argint contra aur	2 3/4	2
Fiorini austriaci	210	211
Tendinţa fermă		
I11U TIlViftD ONEST SI MUNCITOR caută un llll I liillll post de îngrijitor de moşie. A se adresa la d. Ileinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64.	1109
Om I p napoleoni in aur se gaseste cu împrumut la Iii Ic d-nu M. Conslantinescu Strada Putu
rece No. 62, Bucureşti.
cu apa
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR 1
DEPLIN VERSATE
I
MAGASIN DE COLONIALE
MATACHE GEORGESCU
COLTU LUI MISUN.40
„LA COROANA REGALA“
A vis important pentru Menagiu
Recomand marele meu depou cu viu negru vechiu analizat si garantat natural, cu preturi foarte moderate şi mai cftin ca ori unde liind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri vechi şi noui prima calitate.
Vânzarea In vase sau pus la buteil şi transportat franco la domiciliu.
Mare cantitate de liutoae goale de rom si eognae de laE» păna la 22 vedre deoface ai se vinde foarte cftin.
Mari aprouisionârl cu toate articolele de băcănie, droguerie, delicatese şi con-
serve de prima calitate şi tot-d'a-una proaspete.
1, şi Iii rnuri şi
Ciai colonial şi altele, Rom si Cognac veritabil, si tot felul de beutnrl spirtoasa
Brănza, Caşcaval, şi (Jrda de toamna foarte gustoase şi grasei br&nzetorl streine de tot felul; Cărnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
si Liquoruri line; Biscuits si toate Articole necesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mai mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cele mai moderate preţuri si a face^.oate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatorî &î Magasinului meu se pot convinge de adevăr de la prima viaită ce vor face.	1008
Cu deosebita stimă, MATACHE GEORGESCU
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre În palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
726
Dircctiuuea generala.
COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) la LiâGR (belgia)
NO. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE J PA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRICŢIE
MOTORI HYDRAULICI, STÂV1LARE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC--
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1S87.
940
(-) V ©nzare in rate lunare si sept a m â. n ale (-)-
CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME
99
'MUrj	o
■p
fl
cti
u
si
&
CD

Sinaen Pirfiitionat
U PENTRU FAM1LLII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Aceste Maşine a ti fost, graţie numeroaselor lor avantagîi, premiate la toate esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase Îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot felul acesta, între care voiu cita: braţul for înalt, care produce o mânuire uşoară şi comodă, suveica l'ara inQrare, aşezarea de sine a acului în adevărata sa posiţiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără nici un sgomot pentru care a şi fost numita cu drept cuvetit „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant
şi simetric.
Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşineî sunt lucrate In oţel cel mai fin ceea ce coniribue la soliditatea şi durabilitatea ei.
Deposit de maşine de cusut zise «de Lipsea» pentru cismarl; maşinele «Titania» şi «Ring schiffchen» pentru croitori; «.Wehler et Wilson» pentru fabricanţi de lingerie.
c.	. ,	(	BULEVARDUL ELISABETHA	)
MAX'uchSdorf	CASA GRAND HOTEL BOULEVARD	bucureşti
(	--( UNDE SE AFLa ŞI DEPOSITUL GENERAL )- )
Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco	10M
05
P
P
(Q
P
p
B
&
-(-) Maşinele vechi s© primesc
î n
schi ixi 1d (-)-
COXSTULCTOR DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Btoate hydrauliee, Beposit de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de âloara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabrieatiuue de curele de piele.
[Cataloage şi Preţuri corenle la cerere gratis şi franco)
1054
Casa fondata în anul 1837
J. RESCH & FII
Bijuterii si «Joailleri Turtei M. R. Regelui Carol I
REPRESENTANTUL MANUFACTUREI SI HORLOGERIE
PATEK PHILIPPE & C-NIE DIN GENEVA
şi al manufacturel de argintărie
CHRISTOFLE & C-NIE DIN PARIS
No. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36.

FONDAT IN ANUL 1852
LA REM VIŢII. MAGASIN
F.BRUZESSI
55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI
Se găsesc specialităţi de vinuri fine, asemenea si un mare deposit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate. 1018

1069
FONDAT IN ANUL 1825
MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA
HâL&VILLEDEVSENNE
vis-ă-vis de Lib. Socec
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
Recomandam onorabilei noastre olientele pestro teStlnaUte >.l soliditate urma toarele noutăţi
Ku'.arie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de păn za.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapol&m frantzuzesc de toate calitatile oi lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colo rate.
CiorapideDamesi Domnide Fi) d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor, hr. G. .Jirger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Truvouri complecte pentru nunti. Trtisouri pentru pensionate, oteluri si restaurantul'!.
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
Bu cur eşti
Cursul pe ziua de 27 Ianuarei 1888

Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparul Oatalocm nostru ilustrat, si va fi trimis ori-cui va face cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Culea Victoriei, Palatul «Ducia-Honiânla» vis-â-vis de Socec

Renta araorlisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat tConv.rnr.] „	C. F. R.
„	Municipale
. ,	Casei pens. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
7 ^	”	” urbane
5 %	"	last
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri serbestl cu nrime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana ,, crucea roşie Austriaca cu prime ,, crucea roşie Ungar j cu primo Losuri Basilica bombăn „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote (rancese „	italiano
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit In aur
Cump. Vinde
97 96 K 99)4
87 Î40 104 96 yt 104 î» 101 94 82 1010 71 13 28 40 27 18 48 55
1 3/4 210 1*4 100
99
265
97 X,
97 % 100
87)4
245
104 3/4 97
104 3/4 102 94)4 82 3/4 1020 74 15 31 44 30 20 hi 60 2 Y.
*12
126
100
270
L0C0M0BIIE (IC PCTEIIE DE B SI 10 CAI
Bune de încălzit cu lemne, cărbuni şi paie, lucrate In fabrica de maşini a căilor ferate ale Statului regal unguresc, făcute după sistemul cel mal noii, foarte practice şi In toate privinţele încă ne-în(recute, recomanda
NIKOLAUSFEHER
Agentul general al fabrice! de maşini pentru căile ferate ale Statului unguresc ltudupest, Ullocstrasse 25 „Koztelek"
Tipografia Ziarului „Epooa'
1 iparlt cu cerneala Ch. Lortlieux-Cle Pari*
Girant responsabil V. P. Gheorghlu
www.dacoromanica.ro