ANUL IV No. 958
A DOUA tSDITIUNE
SÂMBĂTA 28 IANUARIE (9 FEBRUARIE) 1889
NUMERUL !5 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bucoresci: La casa Administraţiunel. Iu Tara: Prin mandata poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streluetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru t an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL lo BANI NUMERUL
ANUNCILKILE
OIN ROMANIA SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINIS* TRATIA ZIARULUI
La Paris: Agrnce Havns* Pl&CCde la Bouvse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
Iii PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. nutnerul, la Kioscul din Bulevardul St. Grr-
maiu, Au. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
VESTEJIŢI
CHIAR FARA CONDAMNARE
DUPEÎNMORMÂNTAREA
ARHIDUCELUI RUDOLF
INTERPELATORUL
nul, acel vestit milion, care pe lângă calificativul de tiran ti mal dă unul si mal ruşinos.
Inc’o dată dar, nu vă mai faceţi sînge răii, nu vă mal turburaţi, căci orî-cum ar eşi propunerea de dare în judecată, tot o-sâudiţl şi veştejiţi rămâneţi.
CB IZ A IN ITALIA
LEGEA BUNURILOR STATULUI
————— nm—i—«a—
VESTEJIT!
CHIAR
FARA CONDAMNARE
„Va rămâne acum să vedem, zice Voinţa Naţională de erl seară, ce soartă va avea acea propunere de dare în judecată pe atât de ridicolă pe cât de odioasă".
Soarta acestei propuneri atârnă de noi şi noi o vom hotărî cu tot sîngele rece, cu toată imparţialitatea ce se cuvine unei propuneri atât de însemnate.
Noi, să fie siguri colectiviştii, nu avem de gând nici să votăm orbeşte o propunere, dar nici să ştergem cu buretele acolo unde, judeeătoreşte vorbind, delictele vor fi mal clare de cât lumina zilei.
Un lucru însă ne surprinde: interesul ce arată colectiviştii de soarta acestei propuneri.
Căci, or-care ar fi soarta el, de se va primi sau nu de Cameră, de se va socoti de bună sau rea de către înalta Curte,—soarta co-lectivităţel rămâne tot aceiaşi.
Resultatul acestei propuneri nu ’I menit se schimbe întru nimica opiniunea ce ţara ’şi-a făcut de colectivişti; el rămân veştejiţi chiar fără condamnare.
Dar, ce este şi mal caraghios, sunt tiradele ce face şi astă-zl presa colectivistă pentru şeful lor, pentru celebrul Ion Brătianu, a-firmend că pe a esta nu’l mal a-ting nici laudele nici hulele.
Apoi să ne înţelegem : Ion Bră-tianu, cel mal ilustru din banda colectivistă, osândit sau nu, rămâne tot bătrânul sinistru veştejit de opinia publică, aşa precum 'merită mizerabilul politician, rare a traficat cu conştiinţa sa, cu libertăţile şi cu finanţele ţărel.
Ion Brătianu, orî-cum ar eşi în urma propunerel de dare în judecată, nu va putea fi reabilitat ; el va rămâne ca un Emil Olivier sau Wilson. Nici aceştia n’aii fost
T
condamnaţi de justiţie, dar justiţia supremă, opiniunea publică 'I a pecetluit demult cu fierul roş al infamiei şi al obştescului dispreţ.
întocmai în aşa situaţie se găseşte azi la noi omul care a început prin demagogia de stradă şi a sfârşit cu tirania cea mal monstruoasă.
Acest om care nu mal îndrăs-neşte să înfrunte Parlamentul ţărel ; care nu poate eşi pe stradă de cât înconjurat de bătăuşii cu care a trăit şi la putere; care nu mal are nici o simpatie în ţară de cât aceea a foştilor săi sbirî,— cu sau fără osânda judecătorească, tot e socotit aşa cum merită.
De cât T aţi pune în Panteonul oamenilor mari, de cât aţi cânta pe struna faptelor mari ce a săvârşit, de cât ’l aţi califica de martir sl liberalismului,—mal bine ’l aţi lăsa să se retragă singuratic la Florica, să ’şî ispăşească acolo în post şi rugăciune o viaţă întreagă de păcate... Am propune să-I daţi şi pensie, dacă nu ne-am aduce aminte că ’i aţi dat milio-
(Prin fir telegrafic de la corespondenţi noştri speciali)
Uvrieri fara lucru. — Serbări de caritate
Roma, 8 Februarie, 9 dim.
Criza economică devine ’n fie-care zi mal intensă în toată peninsula şi a-duce dupe sine suferinţe mari.
Unul din efectele cele mal desas-troase ale acestei situaţii, a fost că s’au oprit scurt lucrările de înfrumuseţări şi de reconstrucţiune a Capitalei, lucrări cari, în anii din urmă, luaseră o extensiune considerabilă şi ocupau o adevărată armată de uvrieri. Aceşti uvrieri sunt astă-zl fără lucru şi au ajuns o primejdie pentru liniştea publică.
Ca să se lecuiască răul în marginile posibilului, municipalitatea din Roma pregăteşte mari sărbători de caritate.
CONTELE TOLSTOI
(Prin fir telegrafic de ia corespondenţii noştri speciali)
Un sgoniol desininlit
Petersburg, 8 Februarie.
Din sorginte autorizată, se desminte sgomotul despre retragerea Contelui Tolstoi.
HOŢII LA LONDRA
('Prin fir telegrafic de la corespondenţi noştri speciali)
Valori puse In Ioc sigur. — Gar-dianii
Londra, 8 Februarie, 8 dim. De la o vreme ’ncoace, cartierele bogate sunt cutreerate de bande de tâlhari.
Numeroase hoţii, şi unele foarte însemnate, s’aă săvîrşit, fără ca hoţii să fi putut fi descoperiţi.
In faţa acestei situaţii, locuitorii bogaţi îşi pun valorile şi giuvaerurile în loc sigur, punendu-le la bănet sau alte stabilimente la adopăslul tâlharilor. Mal multe persoane închiriază garcliani ca să facă de gardă noaptea împrejurul locuinţelor lor.
ANGLIA IN EGIPT
(Prin fir telegrafic de la corespondenţii noştri! speciali)
înţelegere între Turda si Anglia
Constantinopole, 8 Februarie, 9 dim. Sultanul doreşte foarte mult să a-jungă la o’nţelegere cu Anglia inpri-vinţa Egiptului.
Credinţa generală este că un teren de acord va fi. găsit în curând.
DUPE INMORMEHTAREA
ARHIDUCELUI RUDOLF
(Prin fir telegrafic de la corespondenţii noştri! particulari şi Agenţia «Havas»)
Mulţumirile Imperatului si ale familiei imperiale
Viena,1 Februarie.
Primind pe primarul şi ajutoarele din Viena, împăratul le-a mulţămit călduros, în numele săă, al Împărătesei şi al Arhiducesei Ştefania, pentru dovezile de condoleanţe ce le-aii dat.
«Fiul meu, zise Împăratul, era un bun vienez; de alt fel noi alcătuim cu oraşul aceiaşi familie ?»
Primirea biurourilor ( umerilor
Viena, 7 Februarie.
împăratul a primit biurourile celor două Camere care au venit se 1 exprime condoleanţele lor. El le mulţumi, in propriul său nume şi in numele împărătesei şi al principesei Ştefania.
După raportul făcut de preşedintele Camerei în şedinţa de seară, recepţiu-nea fu din cele mat atingătoare. împăratul zise cu o voce înăbuşită de lăcră-,mi «Toate popoarele Austriei mî-ou dat atâtea probe de iubire, de credinţă, de un patriotism adevărat austriac, şi de devotament dinastiei, în cât ţin se zic că aceste probe de iubire au fost cu credinţa mea in Dumnezeu, cea mai mare cpnsolaţiune în marea nenorocire ce m’a lovit. Cu toată această aspră lovitură a soartei voiu îndeplini conştiincios datoria mea de rege ca şi în trecut.
In aceste zile de tristeţe cât de mult am mulţumit mult iubitei mele soţii Împărăteasa! Nu pot să vă; spun îndestul cât de mare sprijin a fost densa pentru mine ş? nu pot să mulţumesc în deajuns cerului că mi-a datp asemenea soţie. Cu cât veţi răspândi aceasta, cu atât văvoiîi mulţumi mai mult.»
Versiuni asupra cauzei morte!
Viena, 7 Februarie.
Oare care ziare străine pun în legătură numele mai multor familii ilustre din nobleţă austriacă, ca Auesperg, Schwarzenberg, etc. cu catastrofa de la Meierling. Putem declara într’un mod categoric că aceste aserţiuni sunt în toate raporturile nişte născociri lipsite cu totul de temeiu.
Plecarea Itegelui sl Iteginel Belgiei
Viena, 7 Februarie.
Regele şi regina Belgiei au plecat la Bruxela. Asupra rugăciunilor lor formale, nici un membru din familia imperială nu i-a însoţit la gară. Maiestăţile Lor luaseră la Uofburg congediu de la împăratul, împărăteasa şi de la principesa.
Clemenlina de Cohurg
Viena, 7 Februarie.
«Corespondenţa politică» anunţă că principesa Clemenlina de Coburg va pleca astă seară cu suita sa la Sofia.
O audienta.—O coroana
Viena, 8 Febr. 10 dim.
D. Tisza a fost primit în audienţă de Împărat. Audienţa a durat o oră şi jumătate.
Colonelul rus Roschnow a depus pe sicriul arhiducelui o coroană de lauri de argint.
Durerea lmperaluiiii Germaniei
Berlin, 8 Febr. 101/2 dim.
In ora cînd la Viena se îmormânta arhiducele Rudolf, împăratul şi împărăteasa Germaniei s’au dus pentru a treia oară la ambasada A ustriei şi ah exprimat ambasadorului durerea profundă ce le pricinuieşte moartea arhiducelui, prietenul lor scump.
FRANCEZII IN TONC1IIN
(Prin tir telegrafic)
Hanoi, 7 Februarie.
Francezii au pus mâna la 2 Februarie pe Şo-şu, care era focarul rebeliunii şi refugiul piraţilor, după o luptă în care avură trei oameni răniţi. Rebelii au fugit.
Resboiul e terminal.
legea mmm statului
Erî s’a întrunit comitetul delegaţilor pentru a lua în cercetare legea vânzării bunurilor Statului.
Comitetul s’a constituit alegând de preşedinte pe d. Lascar Calargi şi a Intrat imediat în discuţiunea articolelor, fără discuţiune generală pentru luarea In considerare a legii, de oare-ce toţi delegaţii erau favorabili proiectului de lege presintat de guvern.
S’a admis d’a să înfiinţa loturi de 6 hectare, represintând loturile mici, care se vând fără licitaţie tutulor celor ce au mai puţin de un hectar, şi loturi de 10 până la 25 hectare, represintând proprietatea mijlocie.
Loturile de 5 hectare au fost înlocuite prin loturi de 6 hectare, fiind că 6 hectare să pot mai bine divide prin 3, căci este ştiut că toate loturile sunt împărţite în trei regiuni, una de fâneaţă, una de arătură şi una de islaz.
Apoi s’a hotărît pentru proprietatea mijlocie d’a să face loturi de 10 pană la 25 hectare ; adică să pot face divisiunî intermediare de la 10 la 25 hectare, formându-se loturi de diferite mărimi, dupe necesitate.
Comitetul delegaţilor a suprimat articolul prin care să fac avansuri de bani, până la suma de 600 leî, de către creditele agricole, sătenilor care cumpărând pămînturl sunt siliţi să se stremute de pe o moşie pe alta.
Delegaţii secţiunilor ah stabilit, în a-devăr, că dacă e vorba d’a să modifica legea creditelor agricole, acest articol privitor la avansuri, Iş! poate găsi locul In legea creditelor agricole, iar nu în legea vînzăriî moşiilor Statului.
Azi comitelui delegaţilor să va întruni din nou, şi credem că peste vre-o două zile el îşi va termina lucrarea, alegând probabil pe d. Apostoleanu raportor.
Să fie bine înţeles mai înteih, că aici nu e vorba despre interpelatorul serios care ia cuvântul spre a critica sau ispiti guvernele In chestiuni mari de interes geueral, cum ar fl tractatele cu
puterile streine, Incheerile de conven-ţiunl saci politica externa a Statului.
Aici e vorba de sărăcuţul de interpe-lator — pe care adesea nici nu ştii cum îl chiamă până ce n’aî cercetat numele său zece minute — şi care la începutul unei şedinţe, dupe ce s’a sfârşit citirea comunicărilor, se ridică în picioare şi z'ce cu glasul emoţionat peste măsură, par’că ar fl vorba despre propunerea dărel în judecată a unui guvern : «Am onoare a interpela pe d. ministru al cultelor şi instrucţiune! publice, asupra măsurelor ce are de gând să ia spre a termina cu o oră mai nainte învelitoa-rea bisericei din comuna Săcălelele».
Adesea interpela-zea e adresată ministrului de interne «invitat să se es-plice înaintea ţărel asupra motivelor caro l’au făcut să nu aprobe până acum cererea primăriei Tunelu pentru facerea unui pod» sau ministrului de res-boiu «care a permutat din cutare plasă pe un oficer de dorobanţi născut şi crescut în localitate».
Interpelatorul de această speţie e un om de obiceih foarte modest; când se urcă la tribună — căci numai de la tribună vorbeşte — el declară cu umilinţă : «că nu este orator, şi dacă s’a hotărât să ceară cuvântul, o face pentru că a ajuns cuţitul la os».
Ministrul respectiv răspunde categoric In trei vorbe că acoperişul bisericei nu s’a făcut pentru că nu sunt fonduri, că cergrea aprobăreî podului s’a pus la dosar peutru că n’are comuna parale ca să’l facă, că ofiţerul a fost strămutat fiind că e un drept al ministrului să permute ofiţerii; atunci interpelatorul se coboară de la tribună declarând tot-d’auna că «este mulţumit cu rcspunsul d-lui ministru».
La sfârşitul şedinţei, interpelatorul se repede îndată la telegraf şi trânteşte unui alegător influent din localitate o depeşe de peste 60 cuvinte, explicând succesul care Fa dobândit, şi lăsând să se înţeleagă că treaba e ca şi isprăvită.
A doua zi, cere notele stenografilor, îşi îndreptează discursul deschizând mereh parenteze spre a însemna cuvintele «aplauseprelungite» şi apoi îşi trimite cuvântarea la gazeta locală spre a fi reprodusă.
E bine înţeles cs interpelatorul nu pune nici-odată să se reproducă de cât discursul săii; respunsul ministrului n’are ce căuta In acea sindrofie, şi apoi Far da chiar de ruşine.
Aveţi să mă întrebaţi poate daca interpelatorul n’ar putea dobândi acelaşi resultat, fără sâ mal adreseze nici o interpelare, apropiându-se numai de banca ministrului spre a’l întreba dacă nu poate să facă ceva pentru Invelitoa-rea bisericei ?
Ar putea negreşit 1 Dar atunci adio discursul, adio reproducerea în gazeta locală, adio felicitările care ’l adastă acasă din partea tuturor rudelor şi prietenilor I Adio toata reputaţia lui de om care ştie săsusţie interesele locale I
Interpelatorul păstrează cu sfinţenie — par’că ar fi moaştele sfiinteî Paras-chive— toate gazetele în care sunt reproduse interpelările sale. Pe marginea ziarului, sus, alături de titlu, el însemnează cu creion roşu sau albastru : «Discurs rostit de mine în Cameră».
Aga.
TOT OBRAZNICI!
Voinţa Naţională Inj ură surugieşte pe deputaţii care ah iscălit propunerea de dare în judecată a ministerului Ion Brătianu.
Foaia colectivistă grămădeşte toate calificativele cele mai neruşinate asupra semnatarilor, pentru ca să dovedească, că acel ce propun darea în judecată nu trebuesc luaţi în serios.
Noi înţelegem ca păcătoşii incorigibili să se teamă de ziua judecâţeî, înţelegem perfect ca mizerabilii care la putere trăiau diu fondurile spionilor să înjure în dreapta şi în stânga. Aceea ce nu înţelegem însă, este ca un partid cu pretenţii de putere să se poarte în modul acesta în ajunul judecâţeî celei din urmă.
Nişte oameni mai cu bun simţ şi care s’ar simţi mai puţin plini de păcate, ’şl ar ridica fruntea şi ar cere ei înşi-şi ca lumina să se facă asupra acuzărilor ce li se aduc.
Aceşti nenorociţi au protestat ani întregi de cinstea lor şi la toate învinovăţirile ce li se aduceai, răspundeau că sunt calomnii infame.
Aşa se purtaa atunci, etnd cercetarea nelegiuirilor lor fera cu neputinţă.
Astă-zl însă, când văd că ştreangul li s a apropiat de gât, astă-zi când nu mai pot altera nimic din trecutele mişeii! şi abuzuri, astă-zi vor ca prin o-brsznicie să scape, întocmai ca cel mal Indrasneţi criminali,care merg la moarte ameninţând, dar cerînd In acelaşi timp şi graţia.
Nu, aceşti oameni nu mal ah nici ruşine, nici nimic.
LA
PROECTUL DE LEGE PENTRU TOCMELILE AGRICOLE
(Urmare şi fine)
Acest proect de lege se compune din două Capitole; Capitolul 1 se ocupă de tocmelile agricole în general. Aci am depus principiul cel mare al libertăţii convenţiunilor, principiu care domină toată legislaţiunea noastră, care prin urmare sta în picioare chiar dacă legea n’ar fi zis nimic, dar pe care am crezut că ’i bine să’l amintesc ca se Înlătur or-ce nedomerire.
In acest capitol ar putea lua loc or-ce alte disposiţiunî s’ar găsi cu cale a se Introduce în privinţa tocmelelor agricole In general.
Capitolul al Il-lea se ocupă de arendarea pe parte din producte, pe care am numit’o tovărăşie pe producte, ca să arăt lămurit cea ce este lucrul.
Acesta este contractul de drept comun, acesta este contractul stabilit de lege şi care pentru aceia nu are nevoe să fi stipulat anume, ci se aplică de câte ori părţile nu Fau depărtat prin conventiunile lor.
Părţile, de câte ori n’au făcut alt contract, sunt presumate că ah adoptat contractul ca să găseşte făcut gata în lege.
Să înţelege Insă ci acest contract se aplică numai la pământul muncit de cultivatori. Proprietarul chiar îmbrăţişând acest sistem, rămâne în drept să cultive, cu propriele luî mijloace, or cât pământ ar vrea, din proprietatea lui. Şi este chiar de dorit ca în proprietăţile cele mari, proprietarul care are mijloace se ’şi păstreze oare-care întindere de pământ, pe care s'o muncească sistematic cu instrumentele şi vitele Iul proprii. O asemenea cultură ar constitui un fel de cultură model în toate proprietăţile cele mari, care ar servi de şcoală micilor cultivatori.
Regulela privitoare la tovărăşia pe producte sunt împărţite în şease secţiuni.
Secţiunea I dă definiţiunea tovărăşiei pe producte. In ţările unde există me-teiajul, să discută chestiunea de a şti daca arendarea pe parte din producte este o arendare sau o societate.
Am voit să tai această controversă, atât prin numele ce am dat contractului cât şi prin definiţiunea lui. In sistemul nostru arendarea pe parte din producte este o societate.
Proprietarul aduce pământul, cultivatorul pune munca şi amândoul împart productele. In ce proporţiuni ? Noi nu putem stabili aceasta prin lege: pământul şi munca, sunt valori variabile ca localităţile. Părţile dar vor stabili prin buna înţelegere, proporţia în care ah să împarţâ productele: pe unde pământul este mai puţin căutat proprietarul va lua din patru sau chiar din cinci una, aiurea din trei una şi chiar una şi una.
Nu puteam însă să nu prevăd caşul, în care părţile n’au stipulat anume proporţia în care ah să împartă, şi pentru acele caşuri, am hotărât din trei una. Aceasta este In adevăr proporţia adoptată de ordinar în locurile unde să o-biclnueşte acest sistem de învoell.
Să înţelege că societatea (aceasta este incompatibilă cu orl-ce altă obligaţiune să mai pune cultivatorilor prin cele-Falte feluri de Învoell.
In această învoială nu intră de cât locurile de muncă. Am lăsat la o parte islazurile. Islazurile în adevăr tind să dispară din ce în ce mal mult din. obiceiurile noastre, pentru cuvântul ca pământul să strâmptează şi niminul nu’l mal dă mâna să lase locuri near&te. In colo este cunoscut că islazurile sunt cel mal bun mijloc ca să nu avem vite bine hrănite.
Păşunele de acum înainte trebue să fie artificiale, şi de aceia credem că singura soluţiune a chestiune! islazurilor este de a obliga pe foştii clâcaşl să sea-meae pe fie-care an nutreţ în partea din pământurile ce li s’ah dat prin legea rurală. Este invederat că islazurile vor rămânea în localităţile muntoase sah chiar păduroase unde cea mal mare parte a pământului este improprih de cultura.
Secţiunea II arata care sunt obligaţiunile proprietarului. El dă pământul şi nu are drept să’l schimbe In toată durata contractului. El di şi semânţa, pe care In urmă şi-o prelevă din productele culese. El procură încă instrumentele agricole cele scumpe, cum este locomotiva şi batoza pentru treerat. Mai pre sus de toate, el are direcţiunea muncei câmpului, şi regulează atât felul semănăturilor, cât şi epoca munci, şi modul de a munci.
Secţiunea III se ocupă de obligaţiunile cultivatorului. El este dator se muncească In mod onest şi conştiincios. Pentru aceasta este dator se aibă şi vite şi unelte bune şi, lipsindu !, să le primească de la proprietar cu condiţie de a i le plăti. El este obligat se urmeze direcţiunea şi instrucţiunile, ce \ se dau în interesul comun.
www.dacoromanica.ro
i
epoca — 28 IANUARIE
Secţiunea IV regulează împărţirea productelor. Paneaalbaşi rapiţa se împart după arie : proprietarul prelevă semânţa şi restul se împarte în pro porţiele hotsrîte.
Porumbul (păpuşoiul), se împarte după câmp, formându-se atâtea grămezi din care una o ia proprietarul. Am hotirlt ca porumbul sS fie despărţit, după gradul lui de coacere, în 3 categorii; căci acesta este cel mal bun mijloc de a feri satele de flagelul pelagrei. Porumbul verde de tot se dă la vite,porumbul mijlociu se pune în casă, pe lângă sobă şi se mănâncă înainta, pânS nu apucă să se strice şi numai porumbul copt binese aşează în pătule.
Cu ocasiunea împărţelel am crezut că este bine să se desfacă şi datoriile ce pot avea cultivatorii către proprietari pentru vite sau instrumente de muncă saQ pentru lipsa de Ia lucru. Şi am afectat la plata acestor datorii, productele cele mai preţioase griul şi rapiţa, oprind şi din acestea chiar jumătate cel puţin pe seama cultivatorului.
Am crezut ca este de cel mai mare interes se asigurez cu desăvârşire sumele ce proprietarul împrumută ţăranului, ca să’ 1 tragă inima să'i vie în a-jutor, de câte ori cultivatorul nu are vite or plug, or altinstrument de muncă; şi chiar In cazul când ţăranul ar lipsi de la datoria lui : căci tot e mai bine pentru densul se peardă parte din recoltă, de cât se fie isgonit din moşie.
Secţiunea V prevede executarea. Este în interesul bine înţeles al cultivatoru lui ca executarea să fie severă şi eficace.
Aceasta executare, avend de scop de a face pe cultivator se lucreze bine pentru dânsul, nu are nimic uricios şi devine un îndemn al autorităţii pentru binele fie-căruia.
Nu toţi ţăranii în adevăr 'şl cunosc interesul şi este de temut că, parte din el, se nu se dea la lene sau chiar la beţie. Asemene oameni de ordinar sunt isgoniţi; nimeni nu le mai dă pământ şi cad în miserie. Este mal bine, mai uman, mal folositor societăţii ca nici asemenea oameni nărăviţi rău se nu fie aruncaţi în miserie, ci mal vîrtos îndemnaţi şi chiar obligaţi să se regenereze prin muncă.
Sec. VI stabileşte durata tovărăşiei şi arată modul de lichidare în caşul în care încetează în cursul anului a-gricol.
Este de dorit ca tovărăşia sceasla să fie cât mal lungă. Este un răO, Intrat în moravurile noastre, ca totul să fie provisoriu. Desele schimbări prin care am trecui, noroacele repezi la care ajung mulţi, fie prin muncă, fie prin politică, ne au depiins pe toţi să ne considerăm ca într’un fel de provi-soriG şi oare cum în adastarea perpetuă a unei schimbări fericite, mal conformă cu aspiraţiunile noastre fără margini. Ar trebui ca institutiunile se caute a aşeza soci.tatea. Tovărăşia pe producte este în principiG perpetuă, ca or-ce societate care nu are un obiect mărginit.
Părţile pot însă să o denunţe conform legel civile. In tot caşul însă ea nici nu se poate contracta pre mal puţin de 5 ani, şi durează cel puţin 3 ani, în caşul în care partidele n’aG prevăzut nimic prin contractul lor.
Este bine Înţeles ca acest proect nu coprinde şi nu putea să coprindâ de cât principiele esenţiale ale contractului de tovărăşie pe producte. Remâne ca părţile se adauge acele îmbunătăţiri care să’l facă aplicabil în toate lo-ealităţila şi cât mai folositor în flecare localitate. Ast-fel este de dorit ca părţile sâ prevadă rotaţiunile, atât de preţuite în ţările înaintate în cultură, şi care fac ca pămtntut să se cdihneassâ producând mereG, sau chiar să dea îndoită recolta la doi saG trei ani. Ar fi asemene de dorit ca să se pună cultivatorilor obligaţiunea de a planta un numer oare-care de copaci la capetele locurilor, lucru atât de trebuincios, nu numai pentru frumuseţa şi îmbunătăţirea pămtntuluî, dar mai ales pentru sănătatea muncitorilor, expuşi zilei întregi, şi pe alocurea săptămâni întregi la arşiţa soarelui. Dară toate aceste lucruri şi altele nu puteau găsi loc tntr’un proect de lege.
Aceste sunt, d lor deputaţi, principiile către care am crezut că e bine să îndreptăm societatea românească. Convicţiunea noastră adâncă este că ele vor face să înceteze abusurile şi plângerile, vor aduce pentru ţeranl o stare de prosperitate de natură a înlătura or ce in-atigaţil şior-ce ademeniri, şi vor îmbunătăţi proprietatea care acum să exploatează fără nici-o prevedere şi oarecum fără milă.
Mal pre sus de toate acest sistem va mări şi va îmbunătăţi producţiunea generală a ţărel şi va contribui mal mult de cât or-ce alt la prosperitatea socie-tăţel noastre.
Gr. Peucescu
CURIERUL DIN LUME
BOULANGER SI RUDOLF
Cele doue evenimente însemnate la ordinea zilei sunt următoarele :
1.	Alegerea generalului Boulanger,
2.	Moartea arhiducelui Rudolf.
S’a vorbit şi s’a scris atâta despre aceste douâ mari evenimente, în cât nu-I nevoe şi nici n’am de gând să daQ amănunte asupra lor. Vroia numai să văd, care le ie însemnătatea, din ce punct de vedere pot ele interesa diferitele clase sociale ale Europei şi
pentru ce se face atâta zvon împrejurul lor. *
* *
Boulanger s’a ales deputat I...
Ei şi ?... Par’că numai el s’a ales ? Slavă Domnului, la noi s'a ales d. Patfirlăgeanu,
d. K. K., d. mat ştid şi ed cine şi cu toate astea nimeni nu s’a gândit să le dea o însemnătate atât de mare, nimenui nu I a trăsnit prin cap, că de aci atârnă soarta lumel civilizate.
Ba nu, K. K.. a spus la Cameră, că alegerea sa a scandalizat chiar pe rege, care a clătinat cu durere din cap aflând că K. K., celebrul K. K., nemuritorul K. K. a fost ales.
încolo nimic. I’a înghiţit uitarea în valu-rile-l nemiloase şi doar văzduhul parlamentului românesc mai râsunâ câte odată de vibraţiile răguşite ale ipochimenului de la Ploeşti!..,
Cu toate astea cu Boulanger nu-I tot aşa! Se spunea că de la nealegerea sad alegerea sa atârnă viaţa sad moartea Republicel a treia a Franţei...
Ed am fost mal prevăzător, ed am luat cestia mal ierre-ă-terre şi am zis că de la a-legerea marelui general atârnă soarta lipitorilor de afişe.
Prevederea mea s’a realizat : afişoril ad realizat câştiguri imense şi ca dovada a simpatiilor ce le-a inspirat acest beneflcid, el s’ad grăbit să ofere generalului o coroană... Nu-: rea ideea, dar cam eftină 1...
încolo, mărturisesc că nu vâd în ce Republica a fost clintită prin această alegere : Floquet e sănătos-voinic, Carnot e tot preşedinte al Republicel şi toată lumea îşi vede de treabă tot ca mal înainte. Nu se mişcă nimic, nu se aude nici un sgomot de sgu-duiri or măcar de frământări sociale 1...
Dar de ce să mint ? La Bruxela un tren a luat câmpii şi sunt mai mulţi morţi şi răniţi ; d-na White, soţia lui Sir White a suferit un furt de giuvaricale; autorul polonez Kraszewsky a încetat din viaţa ; sicriul unde se aflad moaştele Sfintei Paraschiva a ars la Iaşi; d. Giani a fost ales senator la Târgo-vişte, etc., etc... Toate acestea sS nu fie oare efectele alegere! generalului Boulanger în parlamentul Senei ? Până la un punct, ar putea sS fie...
In cazul acesta, Boulanger e mal minunat de cât domnul nostru Iisus Christos : când a murit acesta din urma, s’a dărâmat o biată catapeteazmâ igrasioasa a unei biserici, pe când la alegerea lui Boulanger aţi văzut ce mal de lucruri s’ad sâvărşit.
Bre I Mare om !...
*
* *
Casa Habsburgilor a suferit o lovitură teribilă prin moartea arhiducelui Rudolf.
Importanţa acestei morţi nu stă tocmai în faptul că un arhiducea luat drumul vecl-niciei, nu. Căci, dacă se zice «/a roi est mort, vive le roi, tot ast fel se zice l’hiri-iier est mori, vive l'hirilier. Moştenirea tronului austro-ungar nu suferă nimic prin a-ceastă moarte. Şi apoi lumea nu se plânge nici o data ca nu sunt moştenitorr, mal lesne te poţi plânge de lipsa moştenirilor...
Austria n’a suferit nici vre o grozavă perdere morala, căci răposatul arhiduce nu era nici vre-un mare literat, nici filosof, nici vreun reformator în cine ştie ce’ramură a ştiinţei. Era numai... arhiduce.
Sub raportul politic da, acolo Rudolf-Francisc-Carol-Iosef însemna ceva. Prie-tenia-l vădită pentru Franţa, ura-I nempă-cată in potriva lui Bismarck, aceste doug calităţi îl fâcead să însemneze mult. Şi daca ar fi avut norocul să trăiască, Europa ar fi suferit în adevăr schimbări serioase în domeniul po iticel generale.
Dar el a murit !.. Omul a fost om; pasiunile n’ad scutit pe împăratul în perspectivă de frămîntarile lor fireşti şi Rudolf a trebuit să dispară...
Ziceam însă, că aceea ce este însemnat în această întristătoare dramă, e chipulcum arhiducele ’şl a sfârşit danţul vieţei. Zvonurile cele mal ciudate, părerile cele mal contrazicătoare, toate s’ad dat pe socoteala acestei morţi. Şi cu toate astea taina tot o acoperă, astă-zi nu se ştie ma! mult de cât erl...
Ucis ?.. De cine ? Şi pentru ce? Ce făcuse oare arhiducele ? Se ascunde oare aci vre-un mister politic, sad vecinie aceeaşi poveste veche..?
Sinucis ? De ce ? Când al în perspectivă un imperiu, nu’ţl vin năvală în minte gândurile negre !..
Nebun? Dar scrisorile ce s’ad găsit la dânsul ?..
Mâine cadavrul nu va mal fi expus în capela castelului; mâine se va arnnea cea din urmă privire asupra aceluia căruia soarta unul popor întreg II era încredinţată; mâine nu se va mai pomeni c'a egzistat în Austria un arhiduce Rudolf.
II va plânge familia, îl vor plânge acel ce l’ad cunoscut şi iubit ; Rudolf însă, rob pe veci al veclniciel va fi învâlit în eternul văl al nimicniciei, ros de viermi alături cu supuşii sel I...
Tocmai atunci, istoria indiscretă va ridica poate un colţ al tainei ce acoperă astă moarte...
Ce-I va păsa cenuşeî fostului arhiduce ? 1
Voiajor.
ECOURILE ZILEI
D. general Mânu, ministrul de resbel a dispus ca în examenele ce se fac pe la corpuri pentru gradele inferioare se se introducă mai multe modificări, tinzând a garanta cât se poate mai mult capacitatea aspiranţilor.
Un regleir^nt special va fi elaborat în acesfscop.
—x—
D. general Alex. Cernat, comandantul corpului al 2 lea de armată, a inspectat erl batalionul 3 de vânători.
—x—
Erî s’a ţinut un consiliu de miniştri sub preşedinţa M. S. Regelui.
Acest consiliu a durat de la 11 până la 1 p. m.
—x—
D. colonel Iarka, sub directorul scoalei militare din Bucureşti, va fi mutat ca şefia un regiment de dorobanţi.
—x—
Duminecă la 2 ore se va serba în localul soeietâţei studenţilor în medicină a XII aniversare a înfiinţărei acelei societăţi.
—x—
Delegaţiunea studenţilor în medicină a fost primită eri de d-niî Efori ai spitalelor civile ; studenţii i-au rugat, se nu accepte demisiu-nea d-lui d r. Ass'ki, din postul de medic şef al serviciului clinico chirurgical din spitalul Golţa,— câci ei nădejduiesc, că cererea lor la Camera deputaţilor va fi satisfăcută.
Studenţii au cerut asemenea, ca cât timp d. d-r. Assaki este în ţară, se nu mai însărcineze pe d. d r. Severeanu cu conducerea serviciului d rului Assaki.
Tot de o dată studenţii din serviciul d lui d-r. Assaki au rugat astă zi pe d. dr. Severeanu ca se nu accepte numirea ce i s’a făcut de Eforie pentru a conduce serviciul d-lui d-r. Assaki.
D sa a promis studenţilor că nu va lua serviciul şi a adăogat că n’ar fi venit de loc în serviciul d lui d-r. Assaki, dacă Eforia nu i-ar fi ordonat în doue rânduri se facă aceasta.
—x—
D. Drăghiceanu, autorul broşureî despre care am vorbit a-l’alta eri, în loc de a ataca pe toţi oamenii noştrii de ştiinţă şi toate instituţiunile ţereî, ar fi făcut mai bine se ceară de la ministerul lucrărilor publica numirea unei comisiuni de ingineri, care se studieze dosarele din acest minister şi se spună ţereî cine sunt responsabili de risipa banilor publici la Bahna şi Ploştina, aceia care au cheltuit câte-va mii de lei sau aceia care au cheltuit milioane.
—x—
Se află de câte-va zile expus în saloanele Ateneului între altele şi un mare tablou datorit penelului tîne-rului Oscar P. Obedeanu. Subiectul e militar şi din cele mai mişcătoare. De mult timp deja acest tîner a atras atenţiunea profesorilor scoalei noss-tre de bele arte prin măestria şi însemnătatea talentului seu.
Credem că ministerul cultelor şi instrucţiunei publice, faţă cu un talent atât de real şi dovedit, va lua disposiţiuni ca cât mai în grabă a-cest distins elev al scoalei noastre de pictură se poată fi trimi3 la şcolile streine.
—x —
Mâne s°arâ Sâmbătă, întrunire la clubul liberal-colectivist.
—x—
In luna lui Martie, batalionul 3 de vânători va pleca la Ostrov, unde va lua garnizoană până la Sep-tembre viitor.
—x—
Prevenim caritabil pe colectivistul mehedinţian, care ’şi face meseria de a da stofe cronicelor Voinţei colectiviste, că s’a pus în lucrare păţeniele unui păcătos, în broşuri ilustrate cu toate fasele vieţei sale zvînturatenăzuitoare spreţinutuVâl-cei, unde era se pice în copcă dacă nu’l pescuia undiţa colectivistă, spre a ’l îngădui apoi a ’şi face trebilecu un judecător de instrucţie pe care’l a dat de gât.
A don entendenr saluţi..
—x—
Luni 23 curent, zice Ţara, a avut loc înmormântarea distinsului avocat al baroului laşan G. Cigara, decedat Vineri 21 Ianuarie la 3 ore dimineaţă, în etate de 66 ani.
Serviciul funebru a fost oficiat la cimitir în asistenţa numai a familiei care a însoţit până la ultima sa locuinţă corpul acestui regretat şi distins cetăţean al laşului care a ocupat cele mai înalte funcţiuni în Statul român.
—x —
Din raportul lunar al secţiunei IV al institutului de Bacteriologic reese, că de la 25 Decembrie 1888 până la 25 Ianuarie a. c., s’aâ supus tratamentului antirabic 26 persoane muşcate de lupi şi câni turbaţi. Turbarea acestor animale s’a probat prin experimente la Institut în 12 caşuri, prin documente medicale veterinare in 3 caşuri şi prin moartea oame-
www.dacoromaiiica.ro
nilor şi animalelor netratate în 2 caşuri. Intre cei trataţi sunt 7 copii. Muşcăturile au fost grave în 8 caşuri. Până acum n’a sosit nici o înştiinţare despre/vre un insucces atra-tamentului.
ŞTIRI MĂRUNTE
Ducele de Cambridge a vizitat muzeu-rile, Senatul şi Camera din Madrid şi apoi a plecat.
Dupâ o conversaţie avută cu regina-re-gentă, aceasta şi regina Victoria se vor întâlni la Biarritz sau la Sf. Sebastian.
—	O telegramă din Washington a respins proectul de extrădare cu Anglia.
—	înainte de plecarea ducelui de Cambridge, s’a dat un banchet la infantul Antonio, fiul ducelui de Montpensier.
A asistat şi ambasadorul Angliei.
INTEMPLARJLE ZILEI
DIN CAPITALA
Turbaţi. — Un domn Paul Bord, impiegat la uzina de gaz, a fost mnşeat erl de un câine turbat, în strada Viişoareî.
D-sa s’a presentat imediat la institutul ’ de Bacteoroiogie, unde s’a început a i se face inoculaţiile anti-rabice.
DIN JUDEŢE
Omorit de surparea unui mal. — In
ziua de 19 Ianuarie curent, în comuna Cri-vina, pe când lucra la scoatere de petriş, locuitorul Badea sin Badea din acea comună, s’a întâmplat s6 se dărâme o parte din deal peste dînsul şi se’l producă imediat moartea.
Scoală arsa.— Vineri, 20 curent, a ars cu desăvârşire şcoala din comuna Predeal, plaiul Prahova, împreunâcu camerile de locuita le învăţătoare', d-şoara Duşescu, arzându’l toate obiectele şi mobilierul în valoare de peste 3,000 lei. Din obiectele scoalei, zice Democratul, nu s’a putut scăpa nimic.
Focul a luat naştere de la coşul bucătăriei.
Doue omoruri la Buzeu.— Tânase Constantinescu, într’o ceartă ce a avut cu amanta sa Anica Simion Bunea a lovit’o cu toporu în cap, din care cauză a încetat din viaţă.
Petrache Tudor, întorcându-se de la o nuntă cu femeea sa, tot din ceartă, ’î-a înfipt un cuţit îii piept. Nenorocita femee se află la spital şi este gata se’şl dea sfârşitul.
DIN STREIN UT ATE
Asasinatele iu Irlanda. — Inspectorul de poliţie din districtul Donegal a fost ucis în momentul când1 voia sâ aresteze pe bâtrînul Mac-Faden, osîndit la şase lunî închisoare pentru încurajările ce dă Ligeî naţionale.
Accident de tren. — In privinţa accidentului de drum de fer din Bruxelles s6 mal ştie următoarele :
E imposibil pân’acum sâ se spue egzact numerul morţilor şi al răniţilor.
Ministru drumurilor de fer s’a dus la faţa locului.
Primăria Capitalei, luând iniţiativa prin adresa Nr. 47 531 din 14 Decembrie trecut, a rugat pe Ministerul de Interne sâ invite Direcţi unea Jfonilorulut Oficial şi Imprimeriei Statului ca sâ calculeze preţul cu care s’ar putea tipări listele de alegători, conform tarifului In vigoare al Imprimeriei Statului.
Miniterul de Interne dând Direcţiunel ordinul cu Nr. 19.722/88, d. Al. Pencovicl, a instituit o comisiune specială, compusa din şeful de ateliere, ţinătorul de registre al imprimatelor şi paginatorul Monitorului Oficial, care au făcut calculul, conform citatului tarif aprobat de consiliul miniştrilor prin jurnalul Nr. 1.221 din 12 Aprilie 1876. Resuliatul este cel următor :
Pentru o listă provisorie
	Lei	B.
Hârtia	 Culesul la 37.120 litere, calou-	2	46
lat mia de litere tnduoit corpl2, a 59 bani mia (de oare-ce listele se califică ca tabele cu text în-		
tr’însele), conform art. 10 din tarif		43	82
Tiragiul la maşină		2	—
	48	28
500/0 beneficiul pentru Stat .	24	14
Total	72	42
0 listă definitivă, fiind calculată conform		
art. 14 şi art. 12 din tarif, costă:		
	Lei	B.
Hârtia		2	46
Composiţiunea		7	47
Tiparul		3	50
	13	43
5 0/0 beneficia pentru Stat. .	6	72
Total	20	15
Ast-fel dar, o listă provisorie şi definitivă costă :
Hârtia. . . lei	4	92
Composiţia «	51	29
Tiparul « « «	5	50
61 71
50 0/0 beneficia	30	86
Total	92	ST
Acest preţ, calculat pentru 260 liste, dă în total suma de lei 24.068 bani 30, care s’a comunicat Primăriei cu adresa Nr. 7.293 din 16 Decembrie 1888, fără ca Direcţiunea sâ se fi angajat cu efectuarea lor.
In urma acestora şeful de ateliere al Imprimeriei Statului, făcând un calcul asupra numărului listelor, a dat Primăriei o declaraţiune în scris, prin care a arătat că acel număr poate II împuţinat la 200 lisle, ceia ce s’a şi întâmplat, împregiurare care a fâcuL ca şi costul lor să se reducă în cele din urmă la suma de lei 21.038, In care sumă intră şi costul broşureî.
Din acestea invederându-se că se aduce casei comunale o economie In total de lei
30.000	şi mal mult, primăria a încuviinţat imprimarea listelor la Imprimeria Statului, In care scop a şi trimis manuscriptul lor pe lângă adresa Nr. 2.086/89.
Imprimarea acestor liste s’a efectuat în termenul legal şi cerut de primărie, In mod uniform şi curat,
Consiliul comunal plin de recunoştinţă a mulţumit d-lul Al. Pencovicl, sub a cărui direcţiune aşezământul tipografic al Statului a luat o importanţă netăgăduită, cum n’a avut nici o dată.
CUTIA CU SCRISORI
Domnule Director
In Epoca de erl 26 Ianuarie, In josul unei scrisori a unul domn ce se zice împuternicit al enoriaşilor bisericel Slobozia din capitală, vSd sub-scriersa: Ioan Papiniu.
Intre acest nume şi pronume şi ale mele esisteod asemănare, spre a se evita confusiunea pentru cititori, v’aş fi foarte recunoscător dacă aţi bine-voi să arătaţi tot prin Epoca că nu eG sunt sub scriitorul acelei scrisori şi nici nu fac parte dintre enoriaşii bisericel sus numite.
împreună cu mulţumirile mele pentru rectificarea ce vă rog a face, primiţi d le director încredinţarea distinsei mele consideraţiunî.
Ioan N. Papiniu Cap al div. cansulare din ministerul afacerilor străine iC Ianuarie 1889, Bucureşti.
POLITICA IN JUDEŢE
BACAU
Legea tocmelilor agricole
Ziarul Lupta No. 744 din 25 Ianuarie 1889 la pag. l-a, col. 4-a, publică un articol intitulat «Cum se consultă ţara», tratând despre modul cu care s’aG convocat proprietarii spre a’şl da părerea asupra legel tocmelilor agricole.
Dacă relevam acele câte-va linii, nu intră In intenţiunea noastră de a intra In polemică cu onorabilii redactori ai ziarului Lupta, ci numai a pune în vedere publicului cetitor, inconvenientele ce resultă în descrierea adevărului, când ziarele dafi asemenea.informaţiunl fără a cunoaşte prealabil procedarea cu care s’a urmat. Ast-fel, In judeţul Bacăfi, d-nu Prefect M. Sturza a fost convocat nu numai propritariî şi arendaşii, ci şi ţeraniî în număr egal aproape, tocmai in scop de a se putea culege opiniunile ambelor părţi interesate în cestiunea tacmelelor agricole; s’a consemnat scrupulos toate opiniunile emise fără osebire de starea socială a persoanelor ce le[afi emis; In deosebi, s’&G accentat în-tr’altele, motivele pentru care repre-sentanţii clasei muncitoare afi expus necesitatea unei legi speciale; şi modificările echitabile ce cred dânşii necesare a se aduce legel actuale în vigoare, şi ast-fel concretizânduse acele desbaterî, s’a înaintat resultatul d-lul Ministru de interne. Precum se vede, s’a urmat în modul cel mai just posibil şi, fără a Je cunoaşte dinainte, conform şi cu vederile celor arătate în citatul articol al Luptei.
Aceasta probează o dată mal mult că spiritul liberal şi privilegiul iubirel poporului, nu este monopolul exclusiv al unor oameni ce prin vorbe şi articole de ziare pretind a aduce fericirea interesantei clase a muncitorilor.
INFORMA TIUHI
D. Theodor Rosetti a lucrat azi cu
M. S. Regele.
Se dă ca sigură invalidarea de către Senat a d-lui Sturdza, alesul judeţului Tutova, pentru motive pe care unele din secţiunele Senatului le au şi primit.
E vorba ca proiectul de lege pentru organizarea administraţiei judeţene, care e o lucrare de o importanţă capitală, fiind-câ modifica tot aparatul administrativ, se nu vie în discuţia parlamentului de cât toamna viitoare.
In sprijinul părerei de amânare este faptul că trebuesc luate din noii şi la faţa locului, mai multe infor-maţiuni precise în privinţa oportu-nităţei şi bunelor efecte ale legei de mal sus, căci rapoartele mai multor prefecţi nu corespund cu aşteptările ministrului de interne.
-*s-
Din causa unei regretabile întârzieri provenite din negligenţa minsi-terului Domeniilor, fostul inspector silvic Elefterescu, dat judecăţei pentru abusuri, a scăpat din cauză că s’a prescris delictul care i se imputa.
In adevăr Elefterescu a comis a-busurile în anul 1»82, ancheta d-lui Patrulius u fost făcută în anul lfc84, iar actele prin care se constatau aceste abusuri au fost trimise de către ministerul Domeniilor tocmai la Decembrie 1888.
-*»-
Eri seară d. Ion Brâtianu împreună cu d.Stctescu au fost primiţi de M. S. Regele în urma unei cereri de audienţa ce făcuseră.
-s»-
M. S. Regina a primit din partea A. S. I. Arhiducesa Stefania o scrisoare de mulţumire, pentru partea ce a luat la nenorocirea ca rea isbit’o prin moartea A. S. Arhiducele Rudolf. -s»-
S’a dat mandat de aducerea pe mâine contra tutulor preveniţilor de la 5 Septembre.
EPOCA — 28 IANUARIE
3
Se zice că Principele Ferdinand de Coburg va părăsi în curând Bulgaria pentru a merge pentru doue septâmâni la Viena.
Principele Ferdinand va trece graniţa pe la Vidin.
A 2‘ ED1TIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 21 Ianuarie 1889
Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşe-denţia d-lul general Florescu.
103 senatori faţă.
D. Dr. Frumusanu anunţă o interpelare pentru Împlinirea remăşiţelor datorite de 10 ani Statului de o mulţime de colectivişti din judeţul Gorjiu.
D. Al. Lahovari, ministrul domenielor declară că guvernul va aplica fără nici o consideraţie legea In toată puterea el, pentru ca Statul să intre în drepturile sale.
D. Mfirzescu retnoeşte cererea ce a făcut mal de mult, să se aducă tnSenat spre cercetare proectele de lege pentru reforma organică anunţată de guvern de la venirea sa la putere şi mal cu seamă acela privitor la reforma judecătorească.
Se ia tn desbatere legea asupra instala-ţiunel şi Intreţinerel comunicaţiunel telegrafice şi telefonice din ţară.
D. Mârzescu, mal nainte de a intra în examenul acestei legi, se Întreabă daca la departamentul de interne avem un ministru or o umbră, căci nu înţelege de ce titularul nu vine să susţie proectele resortului săfl. Combate proectul de faţă ca inconstituţional, întru căt atacă dreptul de proprietate consfinţit de art. 19 din Constituţie. Oratorul găseşte că în cazul de faţă nu e vorba de utilitate publică, întru cât comunicaţiunea telegrafică n’ar intra în caile de comunicaţie enumerate de lege 1 (Rumori). Pe această temă oratorul căutând efect, stârneşte rîsul lumel.
D. Flondor raportor, se miră de argumentarea d-lul Mârzescu şi i se pare stranie afirmaţiunea d-sale, că comunicaţiu-nile telegrafice, nu sunt comunicaţiunl de interes public şi prin urmare în cazurile prevăzute de art, 19 din Constituţie. Astfel fiind, proectul de faţă departe de a a-tinge proprietatea, nu e întru nimic contrar Constituţiei; din potrivă e de o perfectă utilitate publică, pentru care cere admiterea lui.
Mal vorbeşte d. Al. Lahovari pentru lege şi dd. N. Fleva, Gr. Sturdza şi P. Grădiş-teanu contra.
Se primeşte un amendament al d-lul L. Paciurea şi şedinţa se ridică la ora 5 1/2.
CAMERA
Şedinţa de la 21 Ianuarie 1889
Şedinţa se deşchide la 1 1/2 cu 109 deputaţi sub preşedinţa d-lul Grădişteanu.
După îndeplinirea formalităţilor cuvenite d. Sturza I. D. comunică guvernului că în judeţulTutovas’a ivit o boală de vite şi că să află numai un veterinar ; deci să se ia măsuri. La cared. Nicorescu răspunde că nu s’a ivit o boală serioasă tifosul bovin, ci o simplă boală de picioare izolată, d-sa spune să nu se facă zvon de geaba când nu ’I nimic.
D- Nucsoreanu, eminentul deputat, ia cuvfntul şi spune că n’ar trebui să se vorbească de asemenea fapte fără date pozitive; să miră că vine cine-va în parlament cu declaraţii de epizootie fără ca ea să existe; străinii aii dreptul să creadă că nu suntem o naţiune serioasă. (Aplause). Necom-
Eromitem comerţul. (Ilaritate). Gând vor-im de ţară să vorbim cu rezervă. (întreruperi).
— D-lor deputaţi, nu vă jucaţi, cu bogăţia ţărel, cum vă jucaţi cu funcţiile Sta tulul. (Aplauze, ilaritate). Vă rog să nu se treacă în procesul-verbal al şedinţei această comunicare, să se considere ca neavenita. (Bravo...).
D. Carp respunde că până n’o fi o comunicare a guvernului nu se poate considera în străinătate că în ţară e o boală de vite, şi cum această comunicare nu e-xistâ, propunerea d-lul Nucşoreanu nu poate avea loc.
D. Nucsoreanu declară că n’avea cunoştinţă de aceasta şi ’şi retrage propunerea.
—	Nu’l vorbă,cădea şi aşa! (adaogă încet şeful deputaţilor voiajorii.
D. Panu ’l impută că se retrage.
—	Trebue să simţi situaţia, d-le Panu ! (ilaritate)
D. Raduleseu : Asta'I un voiaj pe jos I
In urmă se încinge o discuţie între mal mulţi deputaţi, din pricina unei peti-ţiunl depusă de d. Nădejde, aceea ce justifică proverbul că un nebun aruncă o piatră în puţ şi n'o scoate o mie de înţelepţi (?)...
D. Dobrescu C. C. depune o petiţie, a lucrătorilor tipografi din Capitală prin care se plâng contra concurenţii necorecte a Imprimeriei Statului.
D. G. Dem. Teotlorescu depune un proiect de lege pentru subveuţiunea Ateneului, teatrelor, etc.
Dd. V. IMcsoiunu şi Duca combat proiectul.
D. Tcodorescu raportor ’l susţine arătând de cât folos sunt asemeni institu-ţiunl pentru statul nostru. D. Dobrescu C. C. ’l susţine asemeni.
D. Hinna combate proectul declarându’l un lux, atunci când ţara suferă de şcoli primare.
D. PaladI prin nişte accente entuziaste careeşiau din cadrul discuţiunel susţine proectul de lege, numind palatul Ateneului : «copilu României», d-sa cu această o-caziuue face şi o privire retrospectivă a-supra şcolii române.
D. Arion susţine proectu de lege combătând pe adversarii lui,susţinândcă procedează cu Ateneu ca Platon cu poeţii; ’l încoronează cu raze dar ’l dă peste fruntarii; d-sa numeşte «porumbel» pe un deputat ce combatea proectu aceea ce ’l un fel de reclamă pentru un ziar copilăros care a lansat această insipidă calificaţiune.
Discuţia se închide.
Luarea în consideraţie se admite cu 85 voturi contra 30' Se votează şi legea în total cu 81 voturi contra 13, după ce se respinge amendamentul d-lul Duca care n’a întrunit numărul de deputaţi reglementar spre a’l susţine.
Suspendându-se şedinţa, la redeschidere presiaează d, Cozadini.
D. Tzoni dă citire unul proect de lege prin care în limitele creditelor se autoriză ministerul de resboih a face diverse furnituri pentru armată.
Dupe o discuţie la care iau parte d-nil Tzoni, N. lonescu şi gen. Mânu legea se ia în consideraţie cu 79 voturi contra 3.
Sa mal votează legea prin care sunt scutiţi de taxa vamală," remonţil ce vin din streinătate.
Venind la ordinea zilei proectul ile lege asupra modificărel impozitului asupra spirtoaselor, d. Nicorescu în numele mal multor deputaţi (care lipsesc nu’1 vorbă) cere ca să se amâne discuţia acestei legi pentru altă zi. D. Gherman e de acord pentru amânarea pe Mercurl. Dupe o intervenţie a inevitabilului d. Voinov s’a-mână atât discuţia cât şi citirea raportului De asemenea d. ministru de finance dă citire unul proect de lege pentru reducerea taxei asupra medicamentel or corn -puse.
La orele 5 fără un sfert se ridică şedinţa ne mal fiind în număr deputaţii.
Farfurîde.
OPINIUNEA PRESEI
Asupra ccrerei de dare in judecata a cabinetului colectivist
Naţiunea vorbind azi de această ce rere, zice :
..credem că dăm mijlocia opiniunel
publice, rezultanta părerel generale, a-firmând că mulţi aii considerat această propunere ca un act care nu presintă poate destulă seriositate şi tot atât de mulţi văd Intr’insul mal mult un mijloc de reabilitare, negreşit fără voia propuitorilor, pentru cel cu adevărat vinovaţi şi o oca-siune de apotheosare pentru cel mal puţin vinovaţi.
*
* *
L’Indâpendance Rcumaine, care e cu totul pentru darea în judecată, sfârşeşte ast-fel revista sa de erl:
Sperăm, că majoritatea Camerei va fl de acord şi că se va numi o comisiune de anchetă, care va fi însărcinată se cerceteze acuzările aduse în potriva vechiului cabinet. Această comisiune va putea stu-
dia matur diferitele puncte de acuzaţie şi să se dea la toate anchetele ce va socoti trebuincioase. Ast-fel, colectiviştii nu se vor putea prevala de inocenţa lor şi ţara va şti că arma preferată de adversarii noştri, calomnia, n’a fost nic.-odată în o-noare printre noi.
*
Românul zice :*
Darea tn judecată a ministerului I. C. Brătianu este o gresala politica : pentru că timpul de când acest minister nu mal deţine puterea în mâinele sale e destul de lung, pentru a fi permis tn toată voia oamenilor noştril politici să vadă care este voinţa naţiunel ;
pentru că, dacă naţiunea a aprobat darea în judecată şi pedepsirea unul ministru din cabinetul Brătianu,—ţara în timp de zece lilnl prin nici unul din legiuitele sale organe nu s’a pronunţat pentru darea în judecată a unul întreg minister liberal ;
pentru că, atât d. Blaramberg cât şi cel-l’alţl subscriitorl al propunere! vor provoca în ţară o reacţiune, o schimbare şi mal repede în opiniunea publică, şi a-ceastă schimbare va fi în folosul inculpaţilor iar nu al acusatorilor;
pentru că ţara nu va fi atât de naivă pentru a nu vedea că darea în judecată a fostului minister nu este câtuşi de puţin pornită dintr’un simţimfnt de înaltă mo-ralisare publică, de un început de bine şi de respectul legilor, ci este pornită din i-deia unică şi singurăde|a|se facedintr’însa o armă în contra guvernului actual.
Eacă pentru ce noi credem că darea în judecată a ministerului I. C. Brătianu este o greşălă politică, un non-sens constituţional şi parlamentar, o combinaţiune a le cărei resultate se vor întoarce în contra combinatorilor.
Românul sfârşeşte cu aceste cuvinte : «Conştiinţa |ţârii, spune cu tărie : nu voim zadarnice şi duşmănoase agitaţiuni ; nu voim ură şi râsbunărî.
SITUAŢIA IN FRANŢA
© ©
(Prin fir telegrafic de la corespondenţii noştri speciali)
Doue ehestiuni. — Neutralitatea Cabinetului
Paris, 8 Februarie.
Camera va hotărî mâine asupra chestiune! de a se şti dacă trebue se se acorde prioritatea revizuirei Constituţiei sau restabilire! scrutinului de arondisment.
Guvernul a decis se păstreze neutralitatea.
In genere, se crede că revizuirea Constituţiei va avea priopritatea.
CANALUL DE PANAMA SI STA-TELE-UNITE
(Prin fir telegrafic de la'cores. noştri particulari) Trafic interoceanie
Londra, 8 Februarie,12 ziua. Times, comentând voturile Came-rilor americane în privinţa canalului de la Nicaragua, crede că Statele-Unite vor creea un canal rival, dacă nu vor izbuti se răscumpere canalul de Panama.
Or-cum, ei vor controlul asupra transitului interoceanie.
DUPE ÎNMORMÂNTARE
(Prin fir telegrafic)
Împăratul si Imparateasn. — Opiniunea presei.
Viena, 8 Februarie.
Gazeta Oficială publică ordinul de zi adresat de Împăratul flotei austriace. Acest ordin de zi e cu identic cu totul acela ce s’a adresat armatei şi care s’a publicat erî.
Noua Pressă zice că cuvintele împăratului sunt un monument înălţat de Frantz-Iosef împărătesei şi că, în istorie, imagina sa se va presintă
spiritului popoarelor sub forma a-tingătoare descrisă de soţul său.
AFACEREA SAMOA
(Prin fir telegrafic)
Conferinţa de la 18S1.
Londra, 8 Februarie. Englitera şi Statele-Unite acceptă propunerea făcută de Germania d’a relua la Beriln conferinţa de la 1884, în privinţa Samoeî.
GENERALUL BOULANGER
(Prin |lir telegrafic)
Intrarea în campanie.
Paris, 8 Februarie.
Generalul Boutanger care era ab-sinle de câte-va zile pentru a se o-dihni, reia azi recepţiunile sale ordinare.
MOARTEA MISTERIOASA A ARHIDUCELUI RUDOLF
[Prin fir telegrafic de Ia corespondenţii noştri particulari)
Paris, 8 Februarie.
uFigaro» publică textul unei scrisori adresate de domnişoara Vercera către mama sa. Această telegramă e ast-fel concepută,
«Draga mama, eu mor cu Ru-doir. Ne iubeam prea mult. lar-ta-ma si adio.
A ta nenorocita MARIA
BANCA FRANC1EI
(Prin fir telegrafic)
Paris, 7 Februarie.
Banca Franciel a redus scontul seu la 3 0/0.
LISTA CIVILA
(Prin fir telegrafic)
Berlin, 7 Februarie.
Comisiunea bugetară a Camerei deputaţilor, a aprobat tn unanimitatea voturilor, afară de ale d lor Virchoiv şi Richter, proiectul privitor la sporirea listei civile.
Astă seară se va ţine un consiliu de miniştrii.
Se va citi în acest consiliu raportul d-lu! Ministru de finanţe a-supra bugetului general, care va fi depus mâine or Marţi pe biuroul Camerii.
Se vor mai discuta câte-va legi finanţiare, precum aceia pentru u-nificarea impositulul funciar şi se va examina propunerea d-lui Bla-ramberg pentru darea tn judecată a ministerului Brătianu.
*
Azi se discuta foarte mult prin culoarele Camerii propunerea de dare In judecată a ministerului Ion Brătianu.
Opiniunea generală e că propu nerea va fi răspinsă.
Sunt în contra acestei propuneri, mai întâiu toţi miniştrii. Asemenea s’au rostit contra, d. Const/Grădişteanu, preşedintele Ca-
merii, şi un mare număr de deputaţi din majoritate, ca d-nii Tri-andafil, Dim. Popescu, etc.
Vor vota propunerea câţi-va radicali ca d. Panu, câţi-va liberali şi mai mulţi din amicii d-lul Las-car Catargi, ca d-nii Const. Olă-nescu, Iancovescu, Vlădoianu, Ce-sianu, etc.
X
S’a constatat la ministerul domenielor că aii dispărut din arhivele acestui minister mai multe hârtii de o mare valoare şi importanţă.
D. Papp, judecător de instrucţie, va instrui această afacere.
X
S a mai potolit agitaţiunea ce se făcea prin sate pentru iscălirea petiţiunilor de cerere de pământuri.
Uupă rapoartele venite de la faţa locului, se constată că în multe comune sătenii au încetat de a scrie petiţiuni.
X
Acusaţiunea ce am făcut a-l’altă-erî denunţând o hoţie de cai a ex-căpitanuluî Stănciulescu, a fost probată ca absolut adevărată.
Caii despre caro am vorbit, au fost într’ adevăr furaţi de Stănciulescu, din care causă va fi dat judecaţei şi pentru această nouă hoţie.
X
D. Tătăranu şi d. procuror Ca-targiu au mers azi la Văcăreşti pentru a lua interogatoriul mai multor martori în afacerea crimei din strada Soarelui.
X
A apărut erl o broşură foarte interesantă, privitoare la cestiunea agrară. Ea e scrisă de un agricultor din judeţul Ilfov, care vrea să păstreze anonimul.
Autorul broşureî în ceşti une a studiat |maî mult într’un mod practic cestiunea agrară, de aceea şi măsurile ce propune sunt mai mult practice de cât ştiinţifice.
mareleTcirc sidoli
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA-SEARA LA ORELE 8 PRECIS
MARE REPRESENTATIE
în beneficiul aplaudatului clovn Jean Clermont cu program foarte interesat
S AM BATA 28 IANUARIE
A10 Bitum ItEPRESEmmi
HIGH-LIFE
DUMINECA 29 IANUARIE MARE MATINEE EQUESTRE
Primul Debut al faimoşilor bol dresaţi (tauri din Andalusia).
DOCTORUL D1MITR0P0L
de la facultatea din Paris
Stabilindu-se str. Academiei 29, dă con-sultaţiunl în toate zilele de la K— 6 p. m.
FOIŢA ZIARULUI •EPOCA»
(95)
WALTER SCOŢI
LOGODIŢI
SAU
CONETABILUL DE CHESTER
XXIX (Urmare)
Flamandul tăcu, ne voind să dea castelul fără chezăşii sigure, şi cu toate aceste pe jumătate încredinţat că, socotind starea în care lăsase garnizoana de la Paza-Dureroasă, cel mai mare bine ce ar putea face lui lady Evelina ar fl de a întroduce In castel trupele regale.
—	Inii place credinţa ta, zise regele, al cărui ochiţi pătrunzător văzu lupta ce avea loc în inima lui Flammock ; dar nu stărui prea mult. Nu ţ'am spus că vom fl îndurători cu vinovaţii de a-colopecătva îngădui împlinirea dato-nelor noastre de rege ?
—	Şi te rog, tată, zise prinţul Ioan apropiindu-se de rege, de a Îngădui ca eâ să flă acela care va lua în stăpânire castelul, şi să’mi dai mie tutela sad conjflscarea bunurilor castelanei.
—	Şi ed te rog, tată, să faci cum cere Ioan, zise prinţul Richard în batae de
joc. Maiestatea Voastră să ţie’n seama că întâia oară acum arată dorinţa de a să apropia de bariere, de şi le am atacat mai bine de patru-zeci de ori. Insă atunci arbaletele şi mangonourile făceau sgomot, şi să poate ca azi să nu fie tot aşa.
—	Tăcere, Ricbard 1 zise regele; cuvintele voastre îmi pătrund inima. Ioan, mă învoesc la cea ce ceri în privinţa castelului; cât despre acea nenorocită doamnă, o iad ed însuşi sub o-crotirea mea. Flamandule, câţi oameni te însărcinezi tu să Introduci în castel?
înainte ca Flammock să’I poate răspunde, un scutier să apropie de prinţul Richard, şi’i spuse la ureche, dar destul de tare spre a fl auzit de toată lumea :
— Am descoperit că o ceartă, sad altă causă necunoscuta, a făcut pe cei mai mulţi apărători să părăsască zidurile, şi dacă s’ar da în acest moment un a-salt, s’ar putea...
—	Auzi, Ioan ? strigă Richard. Scări, frate, scări, şi suite pe ziduri. Gât ml-ar plăcea să te văd sus pe cea din urmă treaptă, cu genunchii tremurând şi mânele strânse, par că ai avea un acces de friguri , cu picioarele pe un băţ, şi un şanţ de desubt, o jumătate duzină de suliţe îndreptate contra ta...
—	Tăcere, Richard, de ruşine dacă nu de milă, îl zise tatăl sed pe un ton de mânie amestecat de iubire. Şi d ta, Ioan, duteşi te pregăteşte pentru asalt.
—	îndată ce’ml voi pune armura, tată, răspunse Ioan ’retrăgându-se încet, cu faţa acoperită de o gâlbeneală care nu arăta că să va grăbi prea mult să’şl facă pregătirele sale pentru luptă.
Fratele sed plecă rîzînd, şi zise scutierului sed :
—	N’ar fi nostim, Alberic, să luăm cetatea ’nainte ca frate-med se’şl fl părăsit haina Iul de matasâ pentru a lua o cuirasă de oţel ?
Eşi alergând, pe când tatăl seu strigă cu o teamă părintească :
—	Vai I aceasta’! atât de aprins pe cât cei-l’alt de liniştit; dar aceasta a-prindere e mai de ertat unui bărbat. Glocester, zise el vesitului conte care purta acest nume, urmează pe prinţul Richard, şi ia o trupă destul de numeroasă spre al susţine. Dacă cine-va poate avea vr’o influinţă asupra lui, a-cela e un cavaler al carul renume e atât de bine stabilit. Val I prin ce păcat am meritat supărarea acestor fatale certe de familie ?
—	Sire, zise eonetabilul care era şi el lângă rege, mângîete ca...
—	Nu vorbi de mângîere unui tată ai căror fii sunt tot-d’a-unaln ceartă între dînşii, şi nu pot să se înţeleagă de cât pentru a se împotrivi unul altuia.
Ast-fel vorbi Enric II, monarhul cel mai cuminte şi în deobştie cel mai fericit poate din toţi cei care au fost pe tronul Ingliterel, şi a cărei viaţă dovedeşte că certele de familie pot vesteji soarta cea mai strălucită, şi cât de puţin ambiţia mulţumită, puterea mărită, şi renumele cel mai mare în pace ca şi In răsboid, pot închide rănele făcute de supărările casnice.
Atacul puternic şi grabnic al lui Richard. care să sui la asalt fără a perde un minut, în fruntea a două-zeci de soldaţi pe care'i luă cu el fără a’l alege, uimi pe toţi. Dupe ce să suiră pe zi-' duri cu ajutorul scărilor, deschiseră porţile tmpresurătorilor, şi făcură să între în castel Glocester, care sosea în capul unei trupe numeroase. Garnizoana desbinatâ, surprinsă şi nepregătită, nu opuse nici-o împotrivire ; ar fl fost ucisă toată, şi castelul ar fl fost prădat dacă Enric nu Intra el însuşi, şi prin autoritatea şi silinţele lui personale, nu oprea sforţărele soldâţimel nen-frânate.
Regele să purtă, luând în seamă tim-
www.dacoromanica.i
pul în care trăia şi jignirea ce Indurase, cu multă cumpătare. El să mulţumi a desarma şi a trimete pe acasă pe soldaţi; le dădu chiar ce-va parale spre a să întoarce la ei, ca nevoia să nu’î facă a să deda la hoţii. Ofiţerii fură trataţi mai cu asprime, căci cei mai mulţi fură închişi, pănă ce legile să hotărască soarta lor. Ast-fel fu în deosebi partea lui Da-mian de Lacy.
Regele privind ca întemeiate deosebitele învinuiri ce să adusese contra lui, era atât de supărat, In cât hotă-rîse de a face o pildă cu el pentru toţi cavalerii necredincioşi. El dădu lui lady Evelina apartamentul ei ca închisoare, lăsându-I pe Roşa şi pe Alisaca s’o slujască, dar ţinând’o sub buna pază. Se svonea că moşiele ei vor fl confiscate în folosul coroanei, şi că o parte bună din ele vor fi date lui Randal de Lacy, drept răsplată pentru slujbele ce făcuse în timpul Impresurărei. Gât despre ea însăşi, să credea că va fitrimisă într’o mănăstire din Franţa unde să va putea căi de nebuniele şi semeţia ei.
Părintele Aldrovand fu înapoiat mănăstire! sale, de şi când îl văzu întâia oară cu o cuirasă peste baina lui călugărească Enric simţi o vie dorinţă de a’l spănzura pe ziduri.
—	Regele vorbi de mai multe ori cu Flammock, mai ales despre manufac-ture şi comerciu, şi flamandul cel cu inima deschisă era omul cel mai destoinic de a’l lumina asupra acestor lucruri.
—	N’am uitat gândurile tale cele bune, meştere, ÎI zise Enric, de şi aii fost zădărnicite de vitejia nesocotită a fiului med Richard, care a costat viaţa mai multor păcătoşi. Richard,nu'şî poate pune sabia în teacă până ce nu’I în-stngerată. Intoarce-te la morile tale cu tovarăşii tăi ; trădarea vi să iartă, numai să nu reîncepeţi.
—	Dar privilegiele şi datoria noastră?
zise Flammock; suntem vasali ai seniorului acestui castel şi trebue să’l urmăm la răsboiu.
—	Nu veţi mai fl, răspunse regele ; vă liberez. Voi stabili aici o comunitate de Flamanzi, tu vei fl primarul ei, ca să nu mai scoţi înainte datoriele tale feodale spre a te desvinovăţi de tradarea ta...
—	De tradare, sire I zise Wilkin, care dorea, dar care abia cuteza să pue un cuvînt în folosul lui lady Evelina, la care, cu tot caracterul seu rece din fire, nu să putea Impedeca de a ţine ; aş voi ca Maiestatea Voastră să poată şti anume din câte fire se alcătueşte ţesătura acestei afaceri.
—	Tăcere, blestemetule ! zise Enric; vezi de meseria ta|; şi dacă bine-voim a sta la vorbă cu tine asupra artelor mecanice, nu te bizui pe aceasta spre a ne vorbi de alte lucruri.
Flamandul să retrase în tăcere, dupe ce primi această dojană ; şi soarta nenorociţilor prisonierl rămase un secret în inima regelui. Enric îşi stabili cuar-tierul general la castelul Paza-Dureroasă ; acest post îî părea bun pentru a trimite de acolo trupe însărcinate de stinge rămăşiţele resvrătirel. Randal de Lacy să purtă cu atâta sirguinţă în aceasta împrejurare, în cât să părea că în fie-care zi câştigă mai multă vază pe lângă rege. Enric II dădu o parte în-sămnatâ din moşiele lui Berenger şi lui de Lacy, pe care lej privea să vede ca confiscate. Fie care socotea această vază crescândă a Iul Randal ca de rău augur pentru viaţa lut Damian de Lacy şi pentru soarta nenorocitei Evelina.
(Va urma)

EPOCA — 28 IANUARIE
BMBMI
iuti
PHARMACIA CURTEI REGALE
Medalie de aur
Viena 1883
RECOMANDA URMĂTOARELE PRODUCTE DIN PROPRIUL El LABORATORIU
ir.ll DE QUI.NQUINA FERUGINOS CU MA-f 111 L.AGA. Asociaţiunea ferului cu quin-quina constiluc un agent tlierapeutic foarte
Erecios In vindecarea chlorosei, anemiei, oalelor de stomac 'a persoanele slabe şi convalescente, şi mal cu deosebire In diferitele boale a femeelor şi fetelor tinere.
Este reuniunea a două elemente din cele mal tonince şi întăritoare din materia medică^_______ Flaconul Iei 3.
Yj\\ DIGESTIV CU PEPSI NA. Acest “vin I lll restabileşte dige.stiuiica dificilă saii in-complectă, linişteşte durerile gastralgice, şi repară puterile, favorizând asimilarea complectă a elirnentelor.
Dosa: 1—2 păhăruţe do liqueur imediat i masă. Pentru copii dosaju-
dupe dejun şi metate.
Flaconul lei 3.
l/IV DE LACTOPHOSPHAT DE CALCIU CU Viii MALAGA. Phosphtul de calciu este substanţa minerală cea mal abondentâ din economia corpului şi cea mal necesară vie-ţel; el este indispensabil pentru formarea şi nutriţiunea oaselor, de aceia se întrebuinţează acest vin cu mult efect mal cu deosebire la copii slabi, raeheticl şi scro-fuloşl.
Dosa: 2—3 păhăruţe mici pe zi; pentru copii, atâtea linguri de masă. Fiac.lelS.
l/lIW DE QUIUNQUINA CU MALAGA, se în-V lll trebuinţează ca tonic şi ca febrifug In dosa de un păhăruţ mic sad două linguri de masă, cu jxmfitate de oră înaintea fiecărei mâncări. — Pentru copii dosa în jumătate.	Flaconul lei 3.
l/IV DE QU1NQUINA CU COTNAR. se în-l lll trebuinţează ca tonic şi febrifug, în dosă de un păhăruţ mic sau două linguri do masă, cn jumătate oră înaintea fiecărei mâncări. - Pentru copii dosa în jumătate.
Flaconul lei 2.
v TONI-NUTRATIV CU QUINQUINA SI 11 CU CACAO, DU PE BUGEAUD. Acest vin având pe lângă quinqiunaşi principiile solubile a bobilur de Cacao, este tonic şi tot-o-datâ si nutritif, de acea este recomandat persoanelor slabe si copiilor, mal cu
deosebire inconvalescenţă.
f:
laconul lei 3.50,
DE LACTOPHOSPHAT DE CALCIU. Se ia ca si vinul, convine mal cu deosebire copiilor sau persoanelor care nu pot suporta vinul. Flaconul lei 3.
SIROP
DE CONDURANGO. Acest vin preparat ou vin de Malaga si cea mal bună coajă de Condurango Mataperro, se întrebuinţează după ordonanţele d-lor medici, cu cel mal bun succes la diferite boale de stomac si chiar la cancerul stomacului.
Floconul lei 4.
i in/inr de gudron de norvegia
Lll IU lift CONCENTRATA. Aceasta 11-cuoare serveşte la prepararea imediată a apel de gudron limpede 2-3 linguri de masă ajung pentru un litru sau o linguriţă de cafea la un pahar cu apă.
Preţul 1 led 50 b.
Toate aceste medicamente sunt /'acute cu cea mai mare îngrijire, cu materii de prima calitate Si CU Viniaturi din propriile sale pivniţe.
Expeditiunile postate in provincii se fac în toate zilele.
Dcposit in Bucureşti: Farmacia Brandusa. strada Clementei 25, si l, Ovessx.
DENTALINA
Esenţa pentru gura
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI Ambele preparate cu acid pur, sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurel si a gingiilor. Ele conserva dinţii si dau gureî un mieos plăcut.
Preţul: I flacon dentalină, 3 l'r.; 1 cutie cu pra uri, 2 fv.
Deposite în Bucureşti: F. IV. Zurner, I. Ovessa, Bruss, Sleita si Brandusa.	1104
CASA DE SCHIMB
613
I. M. F E R IVI 0
Strada Lipscani, Mo. 2îi
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Gursu 1 B ucuresti
27 Ianuarie 1889
5 0/0 Renta amortisabila	Cump.	Vend.
	97	67 1 2
5 0/0 Renta perpetua	97 1/4	97 1/4
6 0/0 Oblig, de Stat 8 0/0 Oblig, de st. drum de fer	99 3 4	100
7 0/0 Scris. func. rurale	104	104 1/2
6 0/0 Scris. func. rurale	96 1/2	97 14
7 0/0 Scris. func. urbane	104	1C4 1/2
6 o/0 Scris func. urbane	102	103
5 0)0 Scris. func. urbano Urbane 5 0/0 laşi	94	94 1/2
	82 1/4	32 3 4
5 0/p împrumutul comunal	87	87 1/2
Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	240	250
împrumutul cu premie Acţiuni bancoi nation.	50	60
	1000	1020
Acţiuni «Dacia-România,	250	S60
» Naţionala	240	250
» Constructiuni	140	150
Argint contra aur	2 3/4	2
Fiorini austriaci Tendinţa fermă	210	211 •
HM TIYtll ONEST SI MUNCITOR caută un lll I lll Lll post de îngrijitor de moşie. A se adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64.	1109
Om i r napoleoni in aur se gaseste cu iraprumnt la lIllC <]-nu M. Conslanlinescu Strada Putu cu apa rece No. 62, Bucureşti.
„NAŢIONALA" f
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. « DIN BUCUREŞTI	j§
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR I
|	DEPLINI VERSATE
§ Aducem la cunoştinţa publică, câ am (§ 4 transferat biurourile noastre In palatul (A « Societâţel din Strada Doamne! No. 12. ®
$ (§ | 726	Direcţiunea generala.	^
CALEA MOŞILOR N.40
COLTU LUI MIŞUN.40
MAGAS1N DE COLONIALE
MAT8CHE GEURGESCU
„LA COROANA REGALA'1
Avis important pentru Menagiu
Recomand marele meu depou cu vin negru vechili nnnllsat si garantat natural,
CU preturi foarte moderate şi mai el'tin ca ori unde fiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri vechi şi noui prima calitate.
Vânzarea In vase sau pus la buteii şi transportat franco la domiciliu.
Mare cantitate de butoae goale de rom si coguac de la 5 pana la S2 vedre se desface si se vinde foarte cftin.
Mari aprouisionărl cu toate articolele de băcănie, droguerie, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete.
Brânza, Caşcaval, şi Urda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de tot felul; Cărnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
Ciai colonial şi altele, lloin si Cognac veritabil, si tot felul de bcntnri spirtoase si Liquoruri fine; ltiscuits si toate Articole necesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mai mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatorl al Magasinului meu se pot convinge de adevăr de la prima visită ce vor face.	1006
Gu deosebită slimă, MATACHE GEORGESCU
COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(SOCIETATE ANONIMA) LA LIEGE (BELGIA)
NO. 3—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE I PA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII. ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTOHI IIYDRAULICL, STÂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE 13 E UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
940

CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN UUME
p ® -D rt 1
cd
u
al
ţ»
• H
r!
CO
PENTRU FAMILLII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Aceste Maşine au fost, graţie numeroaselor lor avantagiî, premiate la toate esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase Îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot felul acesta, Intre care voiu cita: braţul lor înalt, care produce o mănutre uşoară şi comodă, suveica fara înfirare, aşezarea de sine a acului în adevărata sa posiţiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără nici un sgornot pentru care a şi fost numită cu drept cuvânt „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant
şi simetric.
Posedă 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile mişinei sunt lucrate In oţel cel mai fin ceea ce contribue ia soliditatea şi durabilitatea el.
Deposit de maşine de cusut zise «de Lipsea» pentru cismarî; maşinele «Titania» şi «Ringschiffchen» pentru croitori; aWehler et Wilson» pentru fabricanţi de lingerie.
c.	, .	(	BULEVARDUL ELISABETHA
max uchteS’ef CASA GRAND HOTEL BOULEVARD I bucureşti
(	---( UNDE SE AFLa ŞI DEPOS1TUL GENERAL )-
Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco	1089
05
P
P
CQ
P
P
P
d-
H*
0

—(-) IVX asinele vechi
s e
pri îxi © s o
1 ix
schi ixi h> (-)-
CONSTRUCTOR DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABRICI DE SE1RT, FADRICI DE LEMNARI
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine,Roate hidraulice, Deposit de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de curele de piele.
[Cataloage fi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1054
fâSSgESSSESEEFA
Casa fondata în anul 1837
J. RESCH & FII
Rijuterii si «loailleri Curte! M. R. Regelui Carol I
REPMSENTANTIJL MANUFACTUREI SI H0RL0GERIE
PflTEK PHILIPPE & C-NIE DIN GENEVA
şi al manufacturel de argintărie
CHRISTOFLE & C-NIE DIN PARIS
No. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36.
1069
lO
îO
M
W
O
Eh
O
<1
<
O
iO
iO
FONDAT IN ANUL 1852
LA UIMIŢII. IHAGASIJi
F.BRUZESSI
55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI
Se găsesc specialităţi de vinuri fine, asemenea si un mare deposit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate.
1048


MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA
 li VIUL!
Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom.
Recomandam onorabilei noastre clientele peotrn ieftinatate *1 soliditate următoarele noutăţi:
Flanele, cămăşi şi ismene de lână dupâ sistemul profesor. »r. G. Jwgcr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete franţzuzesti cu balene veritabile. TrusouHI complecte peulru nunti. Trusouri pentru pensionate, ote-iuxi si restnuranturi.
Kufane pentru Doamne si Domni.
Foţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Ruml urg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatiie si lăţimile.
Batiste de olanda si de iino albe si oolo-rate.
Ciorapi do Dame si Domni de Fii d’Bcosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Avem onoare ««informa pe clientela noastră că a aparat Cataloţiix nostru ilustrat si va fi trimis ori-cui va face cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Culca Victoriei, Ralului «Dacia-România» vis-A-vis de Socec |
* " '
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMlASj
Bu c u r e s t i
Cursul pe ziua de 27 Ianuarei 1888
Cump
FONDAT IN ANUL 1825
tgtggf/fjgpMrKwr***?:: —■BBSLw 11 ^
CR
Or
O
P
O
H
O
50
H-I
M
o<

Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] „	C. F. K.
5
6 6
6
5	,,'	Municipale
10 fr.	Casei pens. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
7 % U i'. urbane
5 %	laşi
Acţiuni Banca Naţionala 3 K l.osui i Sernesli cu crime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea rusie Italiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica Uomli.m „ Otomane cu prime lm. cn prime Buc. [20 Iei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italian»
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit tn aur
97
96 K
99)4
87 240 1U4 96K 104 4, 101 94 82
1010
71
13
28
40
27
18
48
55
1 3/4 210 124 100 99 266
Vinde
“97)4- ' 37 K 100
245
104 3/4
97
104 3/4 102 94 %
82 3/4 1020 74 15 31 44 30 20 M 60 2 X 2)2 126 100)4 100 270
LOCOMOItlLE (III PUTERE DE H U 10 CAI
i
Bune de Încălzit cu lemne, cărbuni şi paie, lucrate In fabrica de maşini a căilor ferate ale Statului regal unguresc, făcute dupâ sistemul cel mal nod, foarte practice şi In toate privinţele încă ne-înlrecute, recomanda
NIKOLAUSFEHER
Agentul general al fabrice! de maşini pentru căile ferate ale Statului unguresc Hudupest, llloiislrasse 25 „lioztelek“

Xipoffrufia Ziar-vi lui „Epooa1
Tipării c«* ccrnenb Ch. Lorill«ux-CI© P®.rii(
Girant responsabil V. 1*. Gh«orgiiIu
www.dacoromanica.ro