ANUL IV No. 957
A DOUA EDITIUNE
VINERI 27 IANUARIE (8 FEBRUARIE) 1889
N'JMERUL BANI NUMERUL ABONAMENTELE
NCEP l.A I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bucurenel: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinctate: La toate ol'llciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL (5 BANI NUMERUL
ANUNCIUHILE
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agente llava <i, Placede la Bourse, S Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PAKIS: se găsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. tter-main, i\o. S4.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
No. 3,—Platza Episcopiei,—No. 8
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIUNEA
No. 3.— l'iatza Episcopiei.—No. 3.
DAREA. IN JUDECATA
DUPE ÎNMORMÂNTAREA
ARHIDUCELUI RUDOLF
PROECT DE LEGE
PENTRU
TOCMELILE AGRICOLE
2 7_____
DAREA IN JUDECATA
D. N. Blaramberg a depus eri pe biuvoul cameril o propunere de dare în judecată, a ministerului Bră-tianu, iscălită de 22 deputaţi.
Această propunere va fi tipărită şi citită în şedinţa de Marţi a Cameril.
Imediat dupe aceasta, deputaţii vor trece în secţiuni, conform regulamentului, şi în timp de 5 zile secţiunile vor trebui or se rgspingă propunerea or se numească o co-misiune de anchetă.
Nu ştim încă care va fi soarta acestei propuneri şi nimeni nu poate s’o ştie. D’aceia ne părea ridicolă întrebarea ce-şl puneau eri câţî-va deputaţii, unii altora, dacă sunt pentru or contra dării în judecată a cabinetului trecut.
In adevăr nu poate nimeni se fie a priori pentru or contra. Nu este o ceştiune de principiu darea în judecată a miniştrilor. Este o cestiune de apreciaţiune.
Legea autoriză darea în judecată a miniştrilor şi nimeni nu poate fi din principiu în contra aplicaţiunel legii.
Este vorba numai d’a se şti dacă legea îşi găseşte aplicaţiunea în caşul de faţă, şi acest lucru îl vom afla prin faptele pe care sg sprijină cererea de dare în judecată. In adevăr d. Blaramberg pentru fie-care din cele 10 puncte coprinse în moţiunea sa, a pregătit, un dosar care conţine toate probele ce ’l aii servit d-sale pentru a formula capetele sale de acuzaţiune.
Camera va avea sg preţuiască fără pasiune precum şi fără slăbiciune, dacă faptele adunate sunt destul de doveditoare pentru a putea da loc la o condamnare judecătorească.
Căci poliţieneşte vorbind nu mal încape îndoială că nu e un singur cap de acuzaţie, din propunerea d-lul Blaramberg, care sg nu fie cu prisos dovedit.
Insg este o deosebire între teoria probelor în materie politică şi în materie judiciară.
Politiceşte vorbind, simpla convicţiune ce ’şl formează opinia publică, în afară de probe materiale, e suficientă pentru a condamna un regim, precum favoarea populară poate, câte o dată dupg un simplu capriţiu, sg înalţe un partid politic.
Din acest punct de vedere, d. Ion Brătianu este bine condamnat şi de opinia publică şi de corpul electoral,care La sdrobit în alegeri, şi de el însuşi, căci singur a recunoscut că nu mal putea merge înainte şi a fost silit sg se retragă.
Rgmâne a se şti dacă fie-care fapt enunţat în propunerea de dare în judecată întruneşte elementele delictului pedepsit de lege, şi dacă el pote fi dovedit cu fapte care fac probă înaintea justiţiei.
Aceasta va resulta din faptele din care d. Blaramberg a tuto mit dosarul fie-cărul punct de acuza-
ţie şi care vor face obiectul unei amănunţite discuţiunl din partea secţiunelor cameril. Căci e vorba d’a nu da acestei propuneri, măcar aparenţa unei rgsbunărl şi d’a nu lăsa nici o bănuială că această dare în judecată resultă din aplicarea unul sistem care constă a pune toate guvernele sub judecată dupg căderea lor.
De o cam dată însă, iscăliturile care însoţesc propunerea d-lul Blaramberg şi care aparţin unor deputaţi din toate grupurile politice, sunt o garanţie că cererea de dare în judecată, nu este un act de răs-bunare a unul partid în contra altuia.
DUPE INM0RMENTAREA
ARHIDUCELUI RUDOLF
(Prin fir telegralic)
O scrisoare a lui Frantz-Iosef. — Proclamaţia către popoarele Imperiului
Viena, 6 Februarie.
împăratul într’o scrisoare autografa, adresează Comitelui Taaffe o proelamaţiune către popoarele sale, pentru ca s’o publice.
Proclamaţiunea zics :
Adânc mişcat de pierderea unicului meu fiu, rne plec înaintea nepătrunseî sentinţe a Providenţei, rugdndu-o să 1mi dea puterile trebuincioase pentru a nu slăbi în îndeplinirea conştiincioasă a datoriilor mele ca suveran.
E o consolare pentru mine,in aceste zile dureroase, de a mă vedea înconjurat de simpatia cordială a popoarelor mele, şi de a primi din toate părţile manifestăţiile cele mai atingătoare. Văd cu o adâncă recunoştinţă proba că legăturile. noastre de iubire şi de credinţă mutuale se întăresc mai mult în orele dificile şi zilele de încercare.
Proclamaţiunea se termină prin câte-va cuvinte în care împăratul exprimă din adâncul inimei, mulţumirile sale în numele seu, al Împărătesei şi al norei sale încovoiată sub greutatea nenorocirei sale, şi invocând ajutorul lui Dumnezeu în cooperarea comună a suveranului şi a popoarelor monarhiei pentru salutul patriei.
LISTA CIVILA A IMPERATULUI PRUSIEI
(Prin fir telegrafic de la corespondenţii noştri particulari)
Comisiunea speciala. — Atitudinea Camerei
Berlin,7 Februarie9 l/2dim. Guvernul a propus să mărească cu 3.500 mărci (ista civilă a regelui Prusiei şi a depus pe biuroul Camerei deputaţilor regatului un proiect de lege în sensul acesta.
Eri Camera a trimis fără discuţie pro-ectul acesta înaintea unei comismnî speciale.
Această comismne e favorabilă proec-tuluî, care va veni. în curând în discuţia Camerei şi probabil că va fi votat fără discuţie şi în unanimitate.
O AMBASADA DIN MAROC
(Prin fir telegrafic de la coresp. nostrii particulari)
Ambasada la palat.—Ceremonia, discursurile
Berlin, 7 Febr. 8 dim.
Împăratul a primit eri în audienţă solemnă misiunea extraordinară venită ca se’l felicite din partea Sultanului din Maroc, cu prilejul urcăreî acestuia pe tron.
Misiunea a fost condusă la palat în echipagiile curţei şi sub escorta unui escadron de cavalerie.
La sosirea eî la palatul imperial, onorurile militare i s'au dat de către un regiment de linie cu musică şi drapel.
Împăratul Germaniei aşezat pe tron şi înconjurat de miniştrii, de un mare număr de generali şi de demnitarii imperiului, aştepta sosirea acestei misiuni.
Ambasadorul-şef al misiunei ’şî a cetit discursul în limba arăbească; împăratul a răspuns în cea germană. Amîn-doue discursurile conţineau asigurări de pace şi de bune raporturi reciproce.
Misiunea a mai adus împăratului
Wilhelm nişte daruri foarte bogate din partea Sultanului de Maroc.
După ce s’a sfârşit audienţa, misiunea a fost condusă înapoi la Otel cu acelaşi ceremonial.
RUSIA SI PAPA
(Prin fir telegrafic de la corespondenţii noştri! particulari)
Preoţi graţiaţi.— V’iltorul consis-toriu
Borna, 7 Februarie 9 dim. Episcopul din Viltia şi trei preoţi , polonezi deportaţi în Siberia vor fi graţiaţi de Czar.
Se asigură, că ’n viitorul consislo ■ riu ce se va ţine la 11 Februarie s. n., Papa va face aluziune la aranjamentul încheiat între sfîntul Scaun şi Rusia.
SANDGEACUL NOYI-BAZAR
(Prin fir telegrafic)
Londra, 6 Februarie.
Corespondentul ziarului «Daily-Chro-nicle» la Constantinopol anunţă că Austria n’are de loc intenţiunea, cel puţin pentru moment, de a ocupa sandgeacul Novi-Bazar, cu toate că are dreptul de a o face, dacă va crede de trebuinţă.
0ES0RDINILE DIN INDO-CHINA
(Prin lir telegrafie)
Schangai, 6 Februarie.
Desordine grave sunt semnalate în Şin-Kiang unde casa consulului englez şi şapte case ale unor străini au fost arse.
O corabie englezească a plecat la Şin-Kiang.
Cestiunea tocmelelor agricole fiind la ordinea zilei consacram azi o parte din ziarul nostru la publicarea a două lucrări importante asupra acestei materii. Cea d'întâi este espunerea de motive a unui proiect de lege depus de d. Pâucescu pe biuroul Camerei, cea de a doua coprinde observaţiunile asupra proiectului guvernului ale d lui lîie Niculescu Dorobanţul, preşedintele co-misiunei agricultorilor din Ilfov.
Să nu se mire nimeni, dar sunt tocmai 27 în cap !... Şi de ce n’ar fi 26 sau 28 ?,.. Asta nu se ştie, tot ce se vede, este că cea mai mare parte din aceste 27 de interpelări sunt tocmai operile acelora, cari fac mai multă gălăgie, că actuala Cameră nu lucrează nimic.
De sigur interpelători; sunt oameni deştepţi, eî ştifi că în lumea asta mare numărul 7 a jucat un rol foarte însemnat şi de aceea s’au grăbit ca pe lângă 20 să mai fie şi 7.
Aşa, iată minunile acestei venerabile ţifre : Toată lumea a auzit de cele 7 păcate capitale, de cei 7 învăţaţi ai Greciei iarăşi toată lumea a auzit... afară de sigur de K. K..., biblia ne vorbeşte de cele 7 vaci slabe şi 7 vaci grase, cele 7 muse sunt iarăşi vestite, ori-cine ştie c’o săptămână are 7 zile, de 7 nuci a mers vestea ca de Popa-Tunsu.. Şiaşa mai departe, ţifra 7 a făcut minuni...
De cât nu’i numai acesta motivul, pentru care deputaţii din minoritate au ţinut atât de mult la ţifra 7, nu iată ce mai pste : această ţifrâ are legături strînse cu evenimente importante din viaţa lor.
Aşa, unul ’şi aduce ou drag aminte de vremurile de la 7 nuci; altul ţine ca să ia diurna şi ’n zioa 7 a săptă-mânei; încă unul se gândeşte cum a trăit 7 ani de abundenţă la gara Răcâciuni şi cum poatea va trăi 7 ani de secetă; mai sunt alţii, cari ţin ca lumea se ’i creadă c’au numai 7 păcate, pe când ei au 207 !... şi aşa mai departe..i
Aceia ce ar fi însă de dorit, este ca cel puţin să mai scadă din aceste 27, căci e alt-ceva mai bun de făcut la Cameră, de cât să se piardă vreme cu aceste 27, care pot ţine 27 de zile cel puţin.
Şi-apoi, nici socoteala nu-i dreaptă, căci dacă '.mpârţim aceste 27 la 8 miniştri, apoi vin câte 3 interpelări şi 3/8 de fie care ministru.
Cel puţin să se mărginească la 24, ca să vie câte 3 interpelări in cap.
LA
PROECTUL DE LEGE PENTRU TOCMELILE AGRICOLE
Consideratiuni generale. — Privire asupra legilor de tocmeli agricole existente.— Invoeli în Muntenia. — Invoeli în Moldova.— Conclusiune.— Sistemul ce se propune. — Obser-vatiuni asupra meteiaju-lui. Tovărăşie pe producte.
Considcraliuni generale
Domnilor Deputaţi
De câte-orl, din trebuinţe reciproce ale cetăţenilor, se nasc tntr’o societate relaţiunl juridice numeroase care se pot aşeza In aceiaşi categorie, legiuitorul este dator se reglementeze acele relaţiunl, se creeze un contract tip, ale cărui caractere esenţiale se isvo-rască din natura juridică a trebuinţelor ce este numit a satisface şi care se a-rate In mod lămurit, cea ce voesc să facă părţile. Aşa în cât, contractul să se poată înţelege şi esecuta cu dreptate, chiar atunci cănd părţile nu au prevăzut Intr’insul tot ce trebuia să prevazS, sau când, din neştiinţă aâ es-primat rău voinţa lor.
Ast-fel vedem, In toate legislaţiunile reglementate de legiuitor contractele cele mai obicinuite, cumpărarea, ven-zarea, arendarea şi închirierea, societatea şi altele.
Când însă relaţiunile juridice de care e vorba interesează Intr’un grad mal înalt, societatea întreaga, râud ating, prin însemnătatea lor, buna armonie Intre cetăţeni sad prosperitatea generala, atunci legiuitorul este dator să îngrădească acele contracte cu garanţii speciale.
Ast fel avem, în toate legislaţiunile, regule speciale pentru contractul de căsătorie, pentru contractul de ipotecă, etc., etc.
In societatea noastră nici un contract nu presintă mai multa însemnătate, de cât contractul care stabileşte relaţiunile dintre proprietar 3au arendaş, cu cultivatorul sau muncitorul.
Acest contract regulează raporturile zilnice între cei doi factori principali ai producţiuneî noastre, şi deci interesează de-a dreptul buna înţelegere dintre cele două clase mari de producători, şi prosperitatea generală a ţări.
De aci datoria pentru noi de a trage cu o mână sigură regulile esenţiale care trebuesc se cârmuiască aceste reiaţi uni.
Fără îndoială nu este vorba nici aci, ca nicaerl aiurea de a atinge dreptul în sine: dreptul fie-căruia de aşi preţui lucrul sau munca este inviolabil şi tre-bue să rămâe ast-fel.
Dar acest principiu stabilit, forma contractului este de domenu! legiuitorului şi, în această privinţă, are datorii pe care nu trebue să le uite nicl-odată şi de care mai ales trebue să-şi aducă aminte în împrejurările grele prin care trecem.
Şi mat întâia legiuitorul este dator să stabilească buna credinţă în rela-ţiunile judiciare Intre cetăţeni, căci, daca de-o parte, este constatat că libertatea munceî, libertatea convenţiu-nilor este cel mai mare agent de prosperitate al societăţilor omeneşti,pe altă parte, este tot atât de constant că legiuitorul este dator se ia toate măsurile pentru casă înlăture, pe cât este omeneşte posi bil, din convenţiuni surprinderea, fraudaşi sila sub toate formele sub care se potdânsele presenta. Şi aceasta tocmai pentru a asigura libertatea con-venţiunilor, tocmai pentru a pune pe fie-care în poziţiune de a contracta liber adică în deplină conştiinţă de cea ce face şi având putinţa de a face sau nu.
Dar, pe lângă datoria de a asigura libertatea deplină fie-cărei părţi, în contractele ce face, legiuitorul mai are încă una, tot atât de învederată, aceia de a depărta din deprinderi acele conven-ţiunî cari implică sau favoriză uzura, asuprirea uneia din părţi în favoarea celei-alte şi care, pentru aceasta, înăspresc raporturile dintre părţile contractante şi sunt isvoare nesfârşite de greutăţi şi de turburărî, şi din contra, de a recomanda, de a îngrădi cu garanţii speciale acele convenţiuni cari asigură egalitatea părţilor contractante şi prin aceasta aduc îndulcirea raporturi lor dintre cetăţeni, armonia şi liniştea în societate.
Şi, in toate caşurile, legiuitorul nu trebue să se mărginească la interesele părţilor contractante el trebue să ’şî Întindă privirea asupra intereselor generale ale societăţii, asupra producţiuneî generale, asupra prosperităţii generale şi se acorde favoarea sea numai acelor convenţiuni care, pe lângă interesele părţilor contractante .servesc interesele generale ale societâţei.
Privire asupra legilor de tocmeli agricole existente
L‘gea de tocmeli agrico’e oî’-'-zI în vigoire este departe de a Îndeplini toate aceste cerinţe.
nHWBranHHBBB
Legiuitorul din 1872 ca şi cel din 1882 s'a preocupat de două idei: 1) că proprietarii şi muncitori! nu găsiaii,in dreptul comun, nici-un mijloc de a ’şl constata contractele ce făceaQ, 2) ca aceste contracte cer, prin natura lor, o executare repede,
Şi atunci legiuitorul a căutat se răspundă, cât mai bine,la aceste trebuinţe, instituind, pe de o parte, un sistem de autentificare special pentru tocmelile agricole, şi un mod de executare asemenea special.
Cu acesta legiuitorul a făcut de bună seamă un mare bine ; dar binele pe care l’a făcut a fost amestecat cu mult răD.
Şi In adevăr el a protegiat, nu cutare sau cutare contract arătat de densul şi cunoscut lui, ci toate contractele, or cum ar fi voit părţile se le facă i Dar, cu aceasta, favoriza, cu ochii închişi, şibinele şi răul, şi lua de exemplu sub protecţiunea lui şi executa cutare convenţiune pe care, dacă ar fi cu-noscut’o. ar fi interzis’o I De aci multe abusuri şi multe plângeri.
Experienţa ce am făcut, trebue să ne înveţe a nu mai protege de cât acele tocmeli, care merita solicitudinea noastră.
OBSERVAŢII CRITICE ASUPRA INVOELILOR AGRICOLE
Invoeli în Muntenia
Trebue se căutăm, între diferitele în-voeli care se obicinuesc In ţară, care sunt acelea care, prin natura lor exclud abusurile şi care pot desvolta atât sentimentul solidarităţii comune cât şi pro-ducţiunea generală a ţărei, şi pe acelea să le reglementăm şi să le recomandăm cetăţenilor.
Deosebitele tocmeli agricole usitate In ţara noastră, se pot reduce la trei tipuri principale Arendarea pe muncă Arendarea pe bani şi Arendarea pe parte din producte.
Se cercetăm repede foloasele şi neajunsurile fie căruia din aceste trei tipuri de Invoeli.
Tocmelile cele mai obicinuite în ţara Românească de dincoace de M'lcov consistă în aceea, că proprietarul dă cultivatorului o bucată de pământ spre cultura, din care cultivatorul dă o dijmă oare care; dar pe lângă această dijmă, cultivatorul se obligă se muncească deosebit şi mai întâi pentru proprietar o altă întindere de pământ.
Ce se întâmplă cu acest sistem ? Cultivatorul este îndatorat se are pentru proprietar mai întâi, remânând ca în urmă se are şi pentru dâusul, când va avea timp, şi daca va mai avea timp.
Cultivatorul seceră pentru proprietar, două, trei până la cinci şi şase pogoane, pe cînd griul lui stă nesecerat şi se scutură pe câmp.
Cultivatorul cară la arie grîul proprietarului, ’l treeră, ’l transporta, earâ griului stă pe câmp,expus la ploile cele repezi ale verei.
In asemenea condiţiuni executarea administrativă devine din ce în ce mai grea, tocmelile se execută din ce in ce mai în silă, şi nu e departe timpul, în care ele nu se vor mai putea executa de loc.
Afară de aceasta,ţăranif, ne având în general semânţa bună, productele lor sunt proaste. Şi ce e mai răii, se întâmplă adesea acest resultat, asupra căruia trebue se cugetăm cu toţii, ca proprietarul se aibă o recoltă frumoasa şi bogată, pe când ţăranul, dupe o muncă grea şi îndelungată, se ’şl peardă recolta, din causa intemperiilor.
De aceste neajunsuri cultivatorul ’şî resbunâ cum poate : ară rău, seceră prost, nu prăşeşte de loc, munceşte cum se zice, de clacă. Şi aceasta, nu atlt din reutate, cât ca se isprăvească repede şi să’i remânâtimp şi pentru munca lui.
Şi toate acestea vin în paguba pro-ducţiunei generale, în paguba prosperităţii generale.
Acest fel de tocmeli pun In fie-care zi faţă in faţa interesele proprietarului şi pe ale cultivatorului, stabilesc o luptă zilnică între unul şi altul, care să apuce de la cel-l’alt, care să înşele pe cel-l’alt. Şi această luptă grămădeşte, cu timpul, duşmănia în sufletul omului care se găseşte mai slab în această luptă.
Invoeli In Moldova
in România de dincolo de Milcov se obicinuesc învoelile pe bani. Acolo proprietarul Împarte bani, de, cu iarnă cultivatorilor, şi aceştia se obligă să mun-ciascâ vara.
Acest sistem cere un mare capital rulant, ceea ce, pentru o ţara în care dobânzile sunt grele, este o cauză de ruină pentru proprietari: ajung doi ani răi ca să se cletine chiar un proprietar muncitor şi inteligent.
Aceasta explică starea precară a proprietate! din Moldova alături de prosperitatea uzurarilor.
Sistemul acesta este şi mal răii pen*
www.dacoromanica.ro
2
EPOCa 27 1ANUAL1E
tru ţărani: ţăranul mal tntâiu, vânzân-du’şl munca earna când sta neocupat, o vinde cu preţuri mult mai reduse, de cât acelea ce le ar putea lua vara. în timpul muncei.
Afarâ de aceasta este ispitit vara, să nu se ţie de învoială şi să se ducă să muncească la altul, care ’i plăteşte peşin, şi'I plăteşte mai bine; aşa In cât executarea administrativa devine Imposibilă.
Dar, ceea ce e maî rău, este ca acest sistem împinge din ce în ce pe cultivator In proletariat. Se învaţă să nu mun-neascâ pentru el, să nu caute a se ridica prin energie şi prin economie şi să muncească rău sau mai bine să tea earna, munca verel, tot-d’a-una înainte 1
Conclusiune
Amândouă aceste sisteme presintă acest mare neajuns pentru societate că numai o parte din producţmnea ţărei este frumoasă şi căutata pe pieţele de desfacere, aceea a proprietarilor, iar cea mal mare parte, produc,ţiunea ţâ rănilor este proastă, de oare ce nu e muncită la timp şi nu e muncită bine, şi nu este de sămânţă bună.
Sistemul ce se propune
Dar între tocmelile agricole ce seo-bicinuesc, este una care nu presintă nici unul din neajunsurile de care vorbeam şi care presintă, în cel mai mare grad, cele două foloase ce căutăm ln-tr’o bună lege de tocmeli agricole, ridicarea starel cultivatorului şi îmbunătăţirea producţiuneî generale a ţârei.
Void se vorbesc de arendarea pe parte din producte, învoială prin care proprietarul dă cultivatorului o întindere oare-care de pământ, pe care cultivatorul o munceşte şi amândoi împart produsul In proporţiumle stabilite prin contract.
Acest sistem este practicat d mulţ! proprietari, şi toţi se felicită de resul-tatele ce dă, atât din punctul da vedere economic cât şi din punctul de vedere social.
Acest sistem stabileşte o tovărăşie pentru binele amândorora, proprietarul punând la mijloc ceea ce are, pământul, cunoştinţele şi creditul său, ţăranul, ceea ce poate da, munca cinstită şi stăruitoare.
In acest sistem contractul odată făcut, interesele proprietarului şi acelea ale cultivatorului nu mai sunt faţă In faţă, în luptă, ci se înjugă şi se armo niseaza : proprietarul nu mai are inte res să înşele pe cultivator, măsurâu-du’i mai mult, şi cultivatorul nu mai are interes se înşele pe proprietar muncind prost.
Proprietarul este interesat ca cultiva torul se aibă instrumentele de muncă cele mai perfecţionate, şi vite frumoase, şi la trebuinţă să i le procure el, ţeranul este interesta ca proprietarul să aibă şi avere şi credit, şi amindoî sunt interesaţi se şi pună toate puterile ca producţiunea să fie cât mai frumoasă cât mai îmbelşugată, câei această pro-ducţiune este a amândurora.
In acest sistem executarea admis-tralivâ nu mal este un mijloc de asuprire, ci un Îndemn, o povaţa, de oarece ea iotereseazâ, mai mult pe cultivator de cât pe proprietar. Şi proprietarul şi administraţiunea devin, cea ce n’ar fi trebuit nici-o-datâ să înceteze de de a fi, parghia cea mare pentru ridicarea stârei economice a sătenilor.
«Iată unde ar trebui să se concentreze sforţările tutulora:
Proprietarul se conlribue cu pământul, semânţa, maşinile si islazul şi se fî>- dascălul ţăranilor; şi ţăranul se eon-tribue cu munca şi cu vilele, lao aso-ciatiune onestă şi eonştinţioasâ».
Şi d l Aurelian,ln «Convorbirile economice» adaogă:
«Remediul nu se poate găsi, de cât într'o asociaţiune la bine şi la râu, la mult şi la puţin, Intre posesorii pământului şi cultivatori.»
Acestea suni cerinţele care ne afl condus a vă propune ca, declarând în principii! că toate învodile sunt libere, se Îndrumaţi societatea către un sistem de tovărăşie 1n care proprietarul se a-ducă pământul,, inteleginţa şi creditul său, iar ţăranul munca lui, pentru binele comun al amândorora.
Aceasta este ideia pe care a căutat se o traducă proectul de lege ce vi se presintă.
Gr. Peueescu
TOCMELELE AGRICOLE
(Obscrvatfun! asupra proiectului guvernului)
Cu ocasia discuţiuneî proiectului de lege pentru tocmelile agricole presentat de guvernul actual, fiind chemat a’mî da părerea, am gâst unele puncte acestei legi bine nemerrte ş jpolrivite cutri-buinţele şi ale agricultorilor mari şi mici si ale muncitorilor de toate categorie®.
Am găsit insă alte puncte n> complecte, care dacă ar rămâne şi s’ar vota ast fel, ar împiedica îndeplinirea dorib-ţei guvernul actual de a îmbunătăţi în-voelile şi re’aţ'ele între agricultori şi muncitori şi de a îndrepta relele apucaturi dobândite din pricina legilor vechi.
Aşa dar cred că pentru a se face o adevărată lege în conformitate cu starea morală a locuitorilor şi garantând interesele ambelor părţi, ar trebui să se introducă In aceasta lege următoarele modificări.
Laart. I, litera a să se adauge si să se pue sub regimul legei tocmelilor a-gricole pe lângă cele-l’a te munci stipulate, şi chiriile ds transport a produc telor la gări sau porturgmaşiniştu şi fo-chiştil ce să angajază să treere cu maşina proprietarului,şi toţi servitorii care sunt angajaţi a îndeplini serviciul lor în munci agricole, precum îngrijitorii, lo gofeţit, ispravnicii şi pândarii.
Pe.lângă aceasta pentru că cea mai mare parte din cultivatori se ocupă şi cu creşterea vitelor care constitue o bogăţie fiind prima prodticţiune a unor localităţs să se maî adaoge şi servitorii care păzesc vitele, precum boarii pen-
Observatiuin asupra ineleiajjulm
Arendarea pe parte din producte seamănă cu meteiajul obicinuit şi asta zi In mai muite ţeri ale Europei, în special, în Itaiia şi în Franţa.
Ei bine meteiajul a avut tot d’a-una partizani convinşi. Ast fel Simonidi declară că este una din instiluţiunile care au contribuit maî mult a respândi fericirea în clasele de jos, a aduce pa-mlutud Iacei mai înalt grad ele cultură şi a gmămâdupe dtnaul mai multă gsţioao ni -a r»ib -.te-, /. •• si 4 1 ol Este adevărat da mâţei 4ul a foăt la începutul)sucolibuiapoistru, obiectul mat
tru boi, văcarii, c obaniîlaoî, argaţii la pluguri şi la carele pentru căratul productelor după câmp.
La acest art. I lit. a, am adăogat pe lângă muncile puse în acest proect de lege şi chiriile pentru transportul productelor la gări şi porturi, lata motivele noastre :
1. Cea maî mare parte d;ntre cultivatori producători angijeazâ pentru predarea recoltei anului viitor, pe ltngă locuitori muncitori, şi transporte pentru recolta ce vor avta, şi le angajează sau cu preţu în bani determinat dupe itesura or greutate sau prin învoeli de păşuni or de locuri de hrană Prin presentul proect de lege guver-1 nul a voit a lua măsuri pentru ca angajamentele pentru arătură să se îndeplinească, căci din facerea arături ese producţiunea. Dar oare nu trebue luate aceleaşi măsuri pentru a asigura şi stransportul acestor producţium?
In vânzările de producte ce se fac zilnic, daca acest fel de producţiuni ar fi pus sub regimul acestei legi s’ar stabili o siguranţă atât pentru vinzi tor putând comiţi că la ziua fixată va fi ,Jn stare a transporta marfa vtnduţă,. bO) npBBtusq Şi pentru eupip/Sflaţpr $are ar, puUa, comp.t<k-ca]te ă«ea zi	pufea,
jitis-eă marfa Qurapârfltâ.u,	0-b
oDse -a.<}i^r-resH* ta .iVrmarftyşiguraQţă
multor critice, mai ales din partea teo- i pbninuşoaoţmrrrHil pxG<iu&telQ£ gşmij^i-
ricianitdm&dividuahsrnuiui, care toau-tau inaimtfeddstldiBKţe, mmtui dma face’ ca pâmtifftnl se. producă - eâiti^naS nwalt şi care vedeauduăncheiarea pe banii un fel d>i<hflprt>:iq i,o or 0 Ci isaiBgriooiftrÎBrs-rf «are băniile Eu- I ropa dement va tiajjptşi toisertâ brdscăn-dă a--deschis epebi ha.tQţ, şi âstî-zi şi oameni practici şi economişti pttdea-, ®cl zâ inîiavosrea meteiajuHr.. •	>'■ -Aldei
Atuld -fwgwăşbogăţie a RopJfipRl!..; Re oâ^ta vr*m>-, .4 »«Ho*ce&t fel dd'mumcă n'ar fi gub-ri-guuul J ugeMtef a ta, atu no; j ap de -URuv atiuijM dţsutraoşpifft s® $nr.
. tdjr.pinii Ibam -difieifiUţii şiriftin,ja9PS# mult pittsteisîwi maiofab^ de, oâAcâmii Ui®	. es'.q no?nâbjoq :
> ode Ohligd-tp foca Wq.aftufjie» cu.uîiResiiiro lafnip .zi 3 r băţoasa işiiu o ah de;j pli>ş/ţ, cftade
Pe de altă parte transportul fiind o mnnea de aceiaşi natură ca şi arătura, de oare ce şi uns şi aita se săvârşesc atât cu braţele cât şi cu vitele locuitorului, nu vedem de ce legea nu le ar privi de o potrivă.
Am mai adăogat ca urmând a fi puşi sub regimul tocmelelor agricole pe Îngrijitori, logofeţi, ispravnici şi pân-dari.
Iată motivele:
Pentru a se face o plugărie, precum şi o administraţie pe o proprietate,trebue un număr oare care de persoane cari cu atribuţiuni diferite să contribue la acestea. De multe ori cultivatorul cu multă greutate poate abia să’şi procure un personal strict necesar, precum un maşinist care să servească la treerat griului sah un îngrijitor pentru moşie.
Această greutate în găsirea unul bun personai se observă peste tot locul, ast-fel ca remân la începerea muncii-sau In timpul muncii mulţi cutivatori fără vreuna din persoanele maî sus citate. Atunci prin fagâduelt sau alte momeli un cultivator, ridică de la cultivatorul vecin cea ce li trebue d sale; iar acesta rem’ne cu lucrările în loc, o-casionîndu hse cîte odată păgubi foarte însemnate. Ast-fH s’a văzut turme întregi de oi, cireşii de vaci abandonate de odată de văcări şi ciobani, fugiţi a alt stâpln care îi au momit conve-nindu le lor mai bine să le dea o leafă mai mare fiind că erau scoşi gata din iarnă, aşa că oile şi vacilefiind abandonate de ciobani, şi văcari, se rătăcesc pe câmpii, fac stricăciuni prin holde, le mănâncă lupii, in fine se pricinuesc tot felul de păgubi.
Aşa dar, dacă muncitorul mic, cel cu palmele este pus sub regimul acestei legi, cu atât mai mult trebue neapărat puse sub acelaşi regim persoanele mai sus citate de la a căror Îndeplinire de serviciurî, sau ne îndeplinire poate resulta într’un cas beneficiuri pentru ambi le părţi, sau in cel l'alt cas mari păgubi pentru cel părăsit.
Litera e se anulează.
Ari. III se admite cum este, cerân-duse a se adăoga cala moşiile unde nu sunt întinderi pentru izlaz, să se facă Învoeli cu locuitorii pentru păşu-narea vitelor de funie, De răsoare, dru-mur , sau pe colnic! din păduri, sau peste toată întinderea moşiei dupe ridicarea bucatelor, ca să poată se fie vitele .libere pentru ca se nu mai fie închise la oborul de globi.
Aceste Învoeli se cadă sub regimul legei tocmelilor agricole, pentru următoarele motive: sunt foarte mutte localităţi şi mai ales în jud. Ilfov, unde nu se află pe teritorii! unei proprietăţi nici-o palmă de loc destinată pentru islaz de vite, dincausâca braţele fiind abundente pămintu! ajunge abia pentru a mulţumi pe toţi care cer, ast-fel că proprietarii sau arendaşii chiar dupe cererea locuitorilor nu lasă de loc izlaz, remâind ca locuitorii să-şi pasca vitele de funie, pe drumurile ce se află lăsate printre holde ; asemene se Invoesc a umbla prin colnicele pădurei, în fine peste toată moşia unde vor găsi iarbă.
Insă prin aceste locuri unde se obiş-nueşte a umbla este imposibil ca cineva să poală mesura suprafaţa locu ui. De acea cerem ca la moşiile unde nu sunt locuri Îndestule să se prevază în această lege şi învoirea pentiu păşune soootihdu se pe cap de vită.
Art. IV îl găsim obscur şi cu puţin Înţeles, putând fi interpretat şi înţeles în două sensuri. în cât primarii nu sunt In stare să ’l Înţeleagă, de acea ar fi bine ca legiuitorul să desluşasca bine ce vrea să zică sau sâ’l anuleze.
Art. XI, al. 2. al proectuiui de lege zice că tocmelile pentru munci agricoie nu se vor putea încheia pe un termen mai scurt da 5 ani.
Trebuie Insă să ţinem seamă ca unii muncitori nu ’şi Îndeplinesc cu conşţt obligaţiunile[cn.cont.r: qtăf. aratiij-a p [ace ţu condiţii ,pr:Oi.stp:,î« Ific.^e 'are ebia ş-gArfe paţnîqtul; la liîr$i*a'jroratfRMiwf te lojj să M a- i ,qej»sta muneft gbs'iiăd -iv.ştk dînşir o făc 1 ţreu pfătAF'V şl fădliVcteşi împtţlija r> .onjocfâţ’lteă chiar cuiburile <b* porumb:) Pentru ăuîsţe motive prâpbneirf urmţă* Ţt|ţrrex modifiiard şiadîţogire la art, XL .,,(ţvl li dteAbfăft1 nu-mijftcosc bine dej o .(jQtvi^^'qu §evlvaiţi| lgcuit^bdnbgos,-jgodki^jjŞg vo./ Plftea e^gi. la^fuvde. oţ?
muncitorul are să-şi Îndeplinească obligaţiunea contractată de dânsul când se allă In nevos. Aş t dar, fiind-câ creditul nu se acordă de cât acelora cari presintă o garanţie de îndeplinirea obligaţiune! ce contractă, şi fiind că legea actuala nu da o asemenea garan'ie, astfel că nu vine să sprijineascâ creditul, urmează a se lua o măsură în acest scop fiind cu totul în interesul muncitorului :
De acea suntem de părere să se facă următoarea adăogire — şi daca ni se va obiecta ca disposiţia ce propunem ar fi în opoziţie cu legile generale ale ţări, respundem că n’avem de cât să le modificam, câci nu este alt mijloc practic de a pune în aplicaţie şi de a da o sancţiune proiectului de faţă. Propunem dar ca: un contract agricol emanat din primărie şi investit cu toate formele prescrise de legpa tocmelilor agricole, să se consid >r ■ în tocmii ca o sentinţa definitivă şi cu formula esecutorie. Primarul va da un mandat pe a sa răspundere de esactitatea contractului, a-ducând pe muncitori la munca ce s’au angajata o săvârşi la timp.
Mandatul se va esecuta prin mijloacele esecutive ale administraţiei.
Executarea acestui mandat se va suspenda când va fi cas de forţă majoră, precum: boala sau moarte în familia muncitorului!
Acest articol are avantagiul ca face pe ţăranul leneş, căruia îi place în loc să lucreze să doarmă la umbră, să bea ia cârciumă, să’şî risipească punga, îl obişnueşte să fie vrednic şi muncitor; pe ţăranul şiret îl face onest, aşa ca devenind bun muncitor şi onest îşi face încetul cu încetul avere, şi ’şi recapătă de la cultivator creditul perdut din causa relei sale purtări; ’l mai face să-î dispară viţiurile de care este nărăvit.
Prefer s& fie dus de administraţie pentru ca să muncească decât să aibă viţiurile de mai sus arătate; ast-fel că fund într’o permanentă sărăcie şi nemulţumire din causa miseriî unde ’l aduc nişte legi nechibzuite, se res-coală, şi caiăraşul în loc să fie ocupat cu un fapt bun ducând pe muncitor la treabă, va fi ocupat a da cu glonţul în-tr’lnsul, sau a’l bate cu cureaua de la şea în mijlocul satului pentru a potoli răscoala Iul. Câci este adevărat ca răscoala ţăranilor din primăvara 1888 a fost provocată de nechibzuirea legilor care li aii impins la sărăcie, la linsa de credit către proprietar, lipsa de conştiinţă, şi după aceasta la toste viţiu-rile şi corupţiunile; ast-fel ca în sate, sătenii cei oneşti, cu avere şi de treabă suferă mult de la cel rei.
Art. 40 11 găsim foarte nemerit şi foarte drept. Acest articol este cel mai util din toată legea de faţă.
La acest art. insă este a se face o a-dăogire. Trebue pus sub regimul lui şi personalul menţionat la art. 1 litera a.
La cas însă când onor. Corpuri legiuitoare nu ar încuviinţa modificările cerute de noi presentul proiect de lege nu maî presentâ utilitate şi ar fi maî bine să rămânem cu legea dreptului comun.
Scopul legei este dea crea o stare de lucruri care se îndemne pe proprietari să dea locuitorilor pământ da arătură şi păşune pentru vite.
Dacă această stare de lucruri nu va fi bună, atunci proprietari! nu vor mai face nici o învoială şi vor găsi maî a-vantagios să ’şi muncească toată moşia pe seama lor cu bani şi tot cu acei locuitori care munceau cu invoeli.
Ast-fel mnncitorul din Muntenia va ajunge şi el în aceiaşi situaţie ca cel din Moldova, şt toată lumea ştie că a-ceastâ stare e mal proastă.
Iile Miculescu Dorobantzu.
J
’zâiteu-şi vremea în văţătura casat,sale, a:u Ihcrubi nâproducăţoare. • -c jvoj i tŞ a&tefeJvtotl şi el şi, comarţi*li, sur. fera. ./ui'u.i Isho rl fise ioiiqini lifl
D. âda'udrillâiifd, r*si.mâud conclusiu-1-(l nu jante ifecrada căaop; paf câtă .vraşqe
nile urnei*®am ancheteitedute d«(*o ;,«%)(! nu mste obl gat, <»t)!jeir ((;hiăr1£u cietatea agricultorilor dmaFranţa zicer b»oi j9*epj eseolâud în .pătri^ «aloareaţ «Cea be re«se din aceasta ancheiăceste- cMrjhtf el toluşi nu gesoşte tiişp, par u întoarcereihot&rttA (aiTOprais-rief ţin • favoarea, met6i.ajului).»::v vit-et- oaol Şi d. ibacDUteaiuJxr u« economia! distins şi om de practică în acvlaşrretimp,N declanătmeteiajuloij iJscnool -b isllt*;
«Uaul'din cele mai bune tipur.edo bp-ganis&ţis- rurală, unul -dlim/imijiloacele cele mai seiidaste de ii îmbunătăţi pd mintali îmbunătăţind:) Starea : acelora care '{^exploatează.»)	Ş
ArenUariia pe piarte din product a seae măn& cu meteaij tibln aceasta;«oi • stabileşte o tovărăşie Intre posesorul pAmln-tului şi muncilor • dar se deosebeşte de dinsul în aueîWUi «MţeriifoM rfdtA,ru, având casa lm, nu este tn abso'iftă dy pendfnţa a propri-t;>rulul şi n’u îcpp. rte cu dl'psul loate micile lui câştigi®. găinr,)bue,; etc. ca,r6 sunt produse, i^aî mult st economici’ casnice de cât 'd le munci pâmîutuluL
SisteinUi acetite prăsiplfi prin urmare to.ile!tploasele rr eţeiapiulul, f$ra a avea nicIiŞ/d^yuusurifWlu-’. ^ ,
liiuvarâsie pe prodioclcte >
" In ţara noastră singuri le' pu'b'dcSţîhnl care s%'BctepăJtie agrituidura, jvcqfnaft-da as'lth'âbtlk &rdn(farth'1 :pe ;partii tiin producte.,,	.ndlTufiiisu wUt
Axp'f® “«Reviste agiicd'ă». orga nul societăţei agricultorilor din Graiova gice în No. din 15 Septembre J8S8:
ECOURILE ZILEI
* i	---rf idi». >»j
*r D 4R)|j'|îŞGral
militare a M.	lipsea
difl
/
^ruL aH qg.,i °l ,şi după . co'uşfjd.^re, primărierexclude dirt conţfadt pentru , rşa tuf ţiului ui' i îvdd firâniCt-b preteii1-.,ţjt| din:]i¥rtea l^r, [ft;sând părpgntul ocu-şpăjt de el- al'ter tocdifot*! Care^vor-râu-nel răjine.-iJom	, r un i uv lin i
Asemeneaişi ăriii din Ijfocuitoriî care
aip Jmpri-'juj'ârL'Popvevâzute dani bine dgvedRţj,- nu vor p., tea[Şuporta invosa-j .qte.pe J> .Anl^v^puţeai se se retragă la gpeje or cârut bjx agrjcpl. .	+,
2 Ghiftr locuitorii cer.rckndisrtjntvo- ,'u'l In casuj^îincf un arendaş Sr lua o
lescisăJi se puB -ininveaH pelArigâ celter moşid <n arepda # termen maî scurt ţ llşlte munci ş,i lrş-nspontev»âc,v, pti,duft-i| ti^i styr va put^^Câ tocmeala a-pane,iilrsiiispocte^ sunt o c®Wii|qftj®:q:I
uşoiinsijpentrm dânşif, de ■băttedâeto.fac cu larlil-şi cu boiR-şiunu manQflseqgu,. tara efe, precum trebue s'o facă ia, se-,
cert şi la Rf&ştiJâ.i a 1 -o i; •, j, -j j o Pi deişltiipafte laînvoaltle Indij®ă„ puneodu-se şi jjfitgileida traeispo^ti dijma se reduce pentru el măi jos de câh jcân I jiu âsteijdăigftt fiijma curata
A ?a do extirp ol u nu ţăran cure -are,, 'trăi u-iiiţa de 4 pogoane pu seama lui sH îţivocştji cu proorietarul din trei un? dijma şi patru chile .transportate lu
ştiu Uh . . .1 h j „,i-to , ?i.. «q	i
Aisbâel duerwză patru .pogoAtm pqor trU el,şi dnueiipaşitrju pnpprteter, la ţft-Uil fcăjŞaapogDtem,' >	. n u i-e In •
,r!Ds vreme ce dapaj legea, opreşte tfhViiiala cuJransporVj, atunci proprie; teri 1‘ danii e nevom titrezi ^‘îftTn^po ’gSaaâipenlru el şl' pldru pfUitFu' ’prte 'pritlăV, în total 8 1rt'‘tec de şase. Va munci d- r două pogoane maî mult m loc de a face patru transporte la tichele, ceea-ce va fi pentru el mult mal gred.
^	-	zmiotu .v» iru- vsui
D-
refe b dw,	i oM
oare <wdq*#.v«o («gsudanţiJoAdqitqiipe. băl de la 15 Februarie se înceapă: u(zn-sz sşooaţiatăi sr ssass«»0 i eild ; isvsssimw^xssusss nstsdnsu ssSzsoo işD|. de Biillow, ministrul Germanul,	ţa' w mv-
du	'v< """
I SV\U\ SS)SV«3 A-^U_5:
colonel Argir?tB^H\iv,s'^i-^ |>r^v ^siniat raj
o xi J	x ,
,ţn curând cousihiiliihDndwquual şi apoi camerei un nou tarif de taxele ce
In aceste timpuri de resvrâtire a
simţimentelor, între ţărani şi proprietari , asemenea manifestaţiuni sunt o adevărată mâng&ere pentru moştenitorii răposatului, cărora le trimitem expresiunea sincerei noastre condoleanţe.
—x—
După cum am anunţat eri seara s’a început la institutul d-lui d-r. prof. Babeşiu cursurile libere de bacte- ■
reologie.
Sala prelegerilor erea plină; printre cei presenţi cităm pe dd. Gen.
Ion Em. Florescu, Principele G. Bi-bescu, Th. Galimac, d r Felix, d-r Fialla, Leonte, Alex. Giurcu, Căpitan Coanda, Nanu, etc.
—x—
Eci comisarul Mivrogheni, desp.
I din Galaţi, zice Galaţii, însoţit de co’mis&rui Georgescu şi de doi gean-darmi din capitală, precum şi de doi gardişti călări de aici, au condus până la Reni pe cinci expulsaţi străini şi anume: Gheorghe Contici,
Vrico Matovioi, Martinovic! Arseni, Pandelenici şi Cavalerul A. Mirco Dimitrevici Zetz.
Cel din urmă din expulsaţi a fost ajutant al regelui Milan şi purta semnul decoraţiunei ruseşti sfântul Gheorghe. Autorităţile militare din Reni văzând semnul îi presintară armele. Expulsaţii sunt doi muntenegreni şi trei sărbi. Causa expul-sârei lor este că au fost prinşi împărţind arme printre locuitorii şerbi din Turnu-Severin.
—x—
Prin încetarea din viaţă a mult regretatului L. Wiest, locul de profesor de vioară la conservator a rămas vacant. Suplinitorul este până acum d. Ernest Wiest, fiul neuitatului artist.
D. Ernest Wiest este singurul care posedă diploma de la conservatorul român.
D-sa a făcut serviciul militar în ţară şi pe lângă aceasta este cunoscut pentru talentul şi activitatea sa.
Numele lui Wiest n’ar trebui se dispară din conservator, maieu seama că Ernest era mâna dreaptă a neuitatului său părinte.
—x—
Democraţia colectivistă într’un articol de erl, ocupându-se de interpelarea din Senat a d:lui Gh. Mâr-zescu asupra administraţiei monas-tirei Neamţu şi Secu, se foloseşte de prilej, spre a’şiface pâeâto3uTobiceiu de a calomnia pe Prea Sfinţitul Mel-chisedtkal Romanului, că a inspirat pe onor. interpelator pentru a datina poziţiunea I. P. S. Iosif al Moldovei şi Sucevei.
Relevăm această prostie a Democraţiei d-lu: Sturdza, nu pentru a a-păra pe Prea Sfinţitul Melchisedek membru al Academiei Române, de ahtiarea oe’i atribue pentru locul de Mitropolit, pe care, dupe cum o ştiâ foarte bine corifeii colectivitâţeî, întru tot venerabilul decan al Episcopatului nostru, ar fi putut a’l căpăta cu înlesnire, dacă se pleca a tot puterniciei d lui I. Bratianu care ’i-a oferit chiar un portofoliu ministerial în cabinetul seu; dar relevăm aceasta, ca să se vadă încă odată, de ca intrig: mişeleşti sunt capabili colectiviştii spre a cerca să turbure pacea în toate ramurile activitâţei publica a acestei ţări.
~ -fiXrrryq ol£8-b Jiv'isB UJ8 Balul 80cişţşJtai.^unftţiqpar1ţiftr pRnoqfio
Tor Eforiei in .seara de £8 Ianuarie v ^
18gg-Htele :'t .1 is muoo'iq onuieiîq Jîtei
A test bai’.'fteomtte ăS ăibâ «ftqşhtembio
b.
.gjjcohf’‘pipăia ierntehn egal cu'Rchl al
aqeQztlU’D	'	• .	•'
, , art. 26 {dirrlegea actuală 24) prox puneiţi urutetoarea adăogire pentru ur-«lăboereiUjnniouve : Azi, un contract je-ţ, jş'atef^ dpi-prim^ie pefttru or ce,ftfel de mpncâ, hu are o-^jiper'!uiiune asigpratâ.j Âdipa partfea’ 'cârc *se obligă a fiice d ^uţicfl, de vrea, o tace, iareje nu vrea) tui o tu ce; Printre laâuiforii Car! îşi exd-cqlâ 'obligaţiunile sunt a'Cşiii cari aii avţereţ- perttru ca şfih cft te cas când nu ■şi executa obligaţiuni e sunt Icbemaţl îp,judec»tă ştsvâre.jijlor urmfird$ ; :®r l'alta parte de locuitori fără avere ,,u.q-ţi y^pUţesQ.ptţijgţJjui^aj, jiiiHţ.câ,
«şifiu câ cMaa tUad' urmăriţi nu are cp (Is& Ip m. Mm d'B mţma ‘se gaseSC; îp fia-dare ă'avfcâ pâffăîa iO la suti’şi supt *pi^ni dp to.-te viţUirfie ^V! coru'hţlilnile/'
Uni odibsă’-le'rtFYfref dor;lşi AlSbipifintea^ ţR legal. AffiPEt1 dti rtOeiwl.ieiblii^leJaiiiu»* -e* o cut pft aceşti diu urmă muncitoi! 'şl ah perdut or-ce fel de credit către proprie-tar şuii aiendaş, de oare ce aceştia n'aâ nici-o garanţie data de lege cum ca
Semi^alfiai 4rlpV	general

Y*l
tpe	«Mer^vx
Familia B ilş a fost crud încercata, zitele^doeete^,) ’p'iin' grabAitiţa' kioai t ird diaiviaţă»)» şv^uluîVsă'U, venera*
','^ces stpftlu^it.u-iL q uinoLbevob oblnJaeb -oân^bMţ'TrrBTnYîîîljrioo o el 00I nb
$TIRI MĂRUNTE
aAjhfl6«tiiBi81tattul>dItfiV»6, Ă'AUrfB'şi
met,.Sttltătfuhdltf VdG, KiAqfiPBI$i âSteonî
jLpu^JeSOr.	11	'	,rr 11
iit\uV-p?6a^t^lai“^a ţiiyfea îri'CiirÂbtf'ik'sft.^u ' 1
ho Vtenioiu \v. hnsnifiTP1 oviacie din Alicanta,jD»se<* vatemo ua a-........ — A •?. •- T Jaarîe La Madrid, ca şa ia parte la J:—-*:-
proi clfo’lhl'ue'legehsd^a siifrau versalHj iş fifiiJijoq imoifiin nî
Q— Grecia a primit prorogarea,M, lor mixte tn Egipt, 4up.6,ce â'bbţin
pi ţapul
se'VM,,ţfăRâ'6pe p**til^ăl d4	lată cazai®telehat'otagliIofjdi(h'163®ii1J8
S’< uidlraiB-oaDdhtjiiţf lopbziţidniştb'âi 3,jButl
\îguv< r

ni
•jolodoiq
V9?ru)Bm
nou judecătergrbe ja-'eurttefe de aj^î». -iJilo4!
q) — Uiipelş-.idp Gamhridpi t. Vizitat mad ijoiv mulle cazărmi dm^adpid, InŞ.?^denţă-,;.)lld
9
,b
jij’istj nu oJteiiî ,uijnq«n risbav ob Jnuuq J89: fi niG
'ŞI MT£M PLA HIL€“ ZI LET,u f1
■'!l luq-io . ob te—fiuliTiiq «nuqo

re t"p r i n j dwpVvnte neta'pe u* i ©ffi® >«'
-uliii i .. l4.UlXUL'\.ltU	il ik’( Dl
nqo pb iş
tloiii i.- siiiiita. -11 cgpilă miume Dan-,,1,
-Diiiiţ domn Pa nai te .Bă^V''Câ^ pO'A ugjsp „-gg 5%iili;:filliă afirm l^pffaâutede **
' ârivit doribţtei WexiRirrtesă'din viâţă," -bo,u de pâipe ipucnp s tniitidru a:o anat* oinn a test înte'o’ Tbântht MVte ţî îh bW "	Wlfl W'^iiarif
A V IR'-RM om$uldî iv.f.şU, .j v?ru,| r. JIIR!wfIfl()l1:W«hîtiPi’s- Juni cr .stup, şt, 1eiţp1wNV,is;p.t\Şi,Q)3j, d,\p,.f‘epprvq pailft grâv ja raţă b ltl mâi ah Sta- . • d'alţe.^te^dpgşi pc-ppfii. tăţite j;epgr,v	uiIfiindnflourte	l nf
satijilui, au ţinut a aduce prinosu. Lift!1 PM?	ob Jieqobmi loluJoileb
imâ nlbRir WrteiYie, 'YteriţlucâiidYId J"
$n cî^CT^ÎtaWfte 'a sSteâF^
locnildrilor pentru «1 sa făcut înmormântarea în ţinutul lor.
■ WN;	n-ir.' , brioteolo
lî
mii
ŞI% UpUi-Up!
tprburaRijlgiiişMeţi;Iriib

Intervenind apoi mal mulţi sergenţi treaga nuntă a fost dusă la secţie.
tn*
www.dacoromanica.ro
» i-
EPOCA
27 IANUARIE
iw .'r • .•.	• ••
DIi\ JUDEŢE
Tâlhărie si barbarie.— Din Brăila se comunică ziarului Galaţii că alaltă-erl în-tr’un sat lângă Măcin s’a comis o crimă îngrozito re. Dol-spre-zece bandiţi, care au înspăimântat satele din prejurul Mă-cinulul au năpădit Duminică în casa unul locuitor român şi, după ce i-ati devastat tot, luându-I şi 700 lei, l’ati desbrâcat şi ungându-1 testiculele cu gaz l-au dat foc. Nenorocitul muri în chipurile cele mal grozave.
Ss presupune, că aceşti criminali trecând Dunărea pe gheaţă ar (i venit la Galaţi. Din gresalaLa 16 Ianuarieţcurept, un-numer de 13 ţigani şi două ţigânce din că tuna Petriş, comuna Dolheştl, judeţul Fălciu, furând lemne din pădurea Siatulul Buneştl, au fost surprinşi în flagrant delict de către gardianul pădurei, numit Pe-trache Pavel, care somându’l sâ înceteze cu tserea copacilor a fost gonit de ţigani şi ameninţat cu topoarele. In acest timp guardianul a datdrumul la o ţeavă de la puşcă, ce avea cu el, mal mult spre a intimida pe ţigani, dar întâmplarea a făcut să rănească pe un ţigan şi pe acele două femei şi toţi ţiganii afl fugit. Gasul se anchetează.
Ce face beţia. — In ziua de 22 Ianua-rin curent, pe la orele 3 jumătate p. m., pe când manevra trenul în gara Tecucifl, individul Jimnia Bremia din comuna Bur-cioaia (Bucovina), care lucra ca ferar la acea gară, fiind turmentat de băutură şi voind a traversa liniile pe sub vagoanele din faţagârel, a fost prins de roatele unul vagon ; roatele’I au tăiat mâna dreaptă de pe la cot şi ’l-au sdrobit podul palmei stângi şi 4 degete. In asemenea stare a fost transportat la spital.
Victima muncii.— In ziua de 19 Ianuarie curent, lucrătorul secţiunel de întreţinere a căilor ferate Paraschiv Stan Bar-bu din comuna Hotărani, judeţul Roma-naţl.s’a găsit mort pe linie, călcat de tren. Despre caşul acesta s’a încunoştiinţat parchetul.
DIN STREINATATE
Mare incendiu.— Un mare incendii! a isbucnit zilele astea la Buffalo în Statele-Unite. Acest foc n’a putut Ii localizat, de cât dupe ces’aQ distrus patru-zecl de clădiri, dintre care mal multe prăvălii şi fabrici, pe o’ntindere de şapte sau opt «acre.»
Explozie.— La Madrid)un vapor a făcut explozie aproape de poarta ospiciulul la Albaceta.
A fost rănit un copil, pagubile sunt puţin considerabile.
Cutremur.— Mal a-l’altâ erl s’a simţit un cutremur de pămînt la Napoli în sens ondulator.
Un castel.— Castelul deChenonceauxa fost vîndut delinitiv, pe cale de ajudecare, cu 410,000 fr. pe socottaia Creditu.ul Fon-ciar.
Se ştie că Creditul împrumutase pe acest imobil suma de un milion d-)ul Wilson, fratele d-nel Pelouze.
INFORMA TIUNÎ
Afacerea de la 5 Septembre
Erl au fost ascultaţi de către d. judecător de instrucţie Pretorian d. D. Moruzi, fost prefect al poliţii Capitalei, fostul căpitan Stăneiu-lescu, N. Cristeseu, fost inspector poliţienesc, şi cunoscutul Meschiu. Dintre aceştia, singur d. Moruzi a fost confruntat cu Stoenescu, fost ofiţer de gardişti.
Deposiţiele domnilor de mai sus au fost sdrobitoare şi cu deosebire folositoare instrucţiei.
Vom da seama de toate aceste deposiţii.
D. D. Moruzi a zis că a dat bani Iul Stoenescu de mai mulie ori, dar nu în ziua de 5 Septembre, ca recompensă pentru serviciile carele a făcut în acea zi.
Dard. Moruzi a făcut o deposiţie şi trţal gra-vă-.rusa, a...m.ărt.urisiL. .că
sosijnd în seara de 4 Septembre de la Sinaia şi aflând deşire BrtfainifeErd| uneţ manifestaţi unt,matmăsml e< pe lângă mam/e^aiidmdpv/Mtxt fie si sergent	si '
creţi, toti-w*b*a,cati—
Dţ Moruzi înse protestează cu e-în contra imputăreî ce i s’a de mai mulţi martori, cum că ordine ca banda lui Ulmeanu asteze-re ul
depţisiţia lui*
Moruzi.
rânjită mi
a dac ararea1 dif ştia
ce organisat. iiuln}
Pp pând ace
ffiî&ia
s’a conttrâai& cui!il*fua
arin care
siţiei.
ordine lui Stănciulăsfciu plenthu'leP’tt1
vr
Mjsăchiu şi Cristeseu au posi ,iţiTiI nu tocmai
Direcţiunea t rate homâne a” soni ihde varjcyţj* reşt Sinaia |e a
Oti ah făcut de-
Afeeară cŞeotîviştîî la c ujbul-lit^rălt D sauţia a Urmat asupra propuoe-rei < e dare în, judacaii, depusă în şedinţa de eri a Ganjerşi de deputatul JBrăilei d. Ni.colae Bltţrembirg.
st arestat eri distriotuiu ume
arte din banda ciye ,a
ir ia de la Mârciî$f?
de către d. preţuri
flV-LVi
rânsferat
la penitenciarul .Văcăreşti Condamnatul	f / rfTf'
Am criticot acum doue zile foarte aspru ab3tenţiunea câtor-va conservatori de la Barlad, care prin atitudinea lor au asigurat isbânda candidatului colectivist.
Ziarul la Liber U roumaine s’a apucat eri se denatureze cele ce am zis şi apoi a tras conclusiunile ce ’i au venit la socoteală.
Ca procedeu de polemică, ac-.sta nu lasă nimic de dorit.
Aseară s’a întru it comisiunea a-gricultorilor aleasă în adunarea generală de Marţi 24 curent în casele d-lui Ch. Guva şi sub preşedinta d-lui llie Niculescu.
Membri care au luat parte au fost d-ni: llie Niculescu, Alex. Dumi-trescu, D. Dobrescu, Chr. Guva, Petrache loanidi şi D. Popescu.
S’a citit şi discutat proectul lucrat de d. 11. Niculescu şi comisiunea în unanimitate a remas de acord pentru admiterea sa, cu oare-care modificări ce sa vor introduce în re-dacţiunea expunerei de motive, iar d. Dobrescu a fost însărcinat cu a-ceastă lucrare, care se va supune a-dunărei generale ce s’a fixat pentru Duminecă.
Comisiuneaapoi s’a pronunţat pentru înfiinţarea cât mai neîntârziată a unei case agricole şi a unui jurnal care respândit gratis cât se va putea mai mult în comunele rurale se poată combate cu succes instigaţiu-nile socialiste ce ameninţă a deveni un pericol naţional.
Comisiunea a hotărât întrunirea sa din nou astâ-zi când se va fixa ora şi localul adunârei generale ce va aven loc Duminecă puind şi bazele înfiinţărei cercului propus.
Şedinţa s’a ridicat la orele 2 din noapte.
Se constată cu vie plăcere dorinţa unanimă a comisiunei de a lucra cu energie şi hotărîre. înfiinţarea cercului şi a jurnalului fiind o necesitate foarte mult simţită, ea va fi cu bucurie primită de toţi arendaşii şi proprietarii.
2* EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 26 Ianuarie 1889
Şedinţa se deschide la 21/2 ore sub pre-şedenţia d-lul general Florescu.
93 senatori faţă.
Ne fiind nici un ministru faţa şedinţa se suspenda pentru 15 minute.
La redeschiderea şedinţei:
D. H. Uacotta cere ministerului dome-nielor a i se pune la dispoziţie un tablou de comunele din nofl formate prin împroprietărirea însurăţeilor.
Se procede la cercetarea indigenatelor.
Recunoaşterea cualitaţel de cetâţean român se votează d-lor Ge.orge Bida, N. Mol-doveanu români din Transilvania ; apoi d-lor Dumitru Vasiliu, Nicolae Filipidi şi Nicolae SLerea români din Macedonia.
Şedinţa se ridica la orele 4 1/2 anun-ţâiidu-se cea viitoare pe mâine.
CAMERA
Şedinţa de la 26 Ianuarie i 889 .a
presideă'zâ. La~orgIe
D. G. Grădişleanu 1 1/2 se deschide ş«
•^D-HTrnaarab cat|
Camerei de azi, as jeli noul reprezent 'teaza creditul de 51 .Lut uoLa^rl.
, Şi?|nja£ votează pentru întreţinere!
""TV'IflSWPWove pentru darea m adreseze nişte interpelări.
D. Vernescu, ’I răspunde că în ce ’l priveşte pe d-sa actele ce’i se cer sunt încă la instrucţie şi îndată ce eas& va
mtUtesoiţale,rurale în ţară. nlJ.' MOTwăJ Răspunde că se vor face den oarp ce sAdjiref 6zut spme în noul budjaţţ,
U1
şi dTMct]
Ha laţilof. Se vc
'f®» efeg# s’ffl
gdmliL d<T-4o,OO0 ţleţ ! < •: 1 i t r nciai*e	.
u, re preţ ă cci&reaisâ 's«
- mal
Duţ fafVD^’icfiărpheltuelilor făcute primeria Staturul.
J S®:îWaST«că.J S
l5»J^^u.iV^S^,de 15,000 lei pentru
regia monop. cmbrrturîlor.
0P1NIUNEA PRESEI
Asupra cererci de dare *n judecata a ministerului Ion Urateunu.
Cestiunea dărel în judecata a mini» terulul colectivist este de sigur de m?-re ’nsemnâtate, de acea credem că facem un serviciu cetitorilor noştri dâu-du-le aci cât sS poate de pe scurt opi-niunea tuturor ziarelor apărute astâ-zl asupra acestei cestiunî.
Naţiunea, organul d-lui Dimitrie Bră-tianu nu spune nieî-un cuvîntîn această cestiune şi nici nu publică propunerea. Ea dă numai la rubrica Informaţiilor numele deputaţilor, care au iscălit-o. Se ştie că d. D. Brâtianu nu figurează printre aceştia.
România se exprimă ast-fel:
Or-cât timp ar trece de la căderea unul guvern, şi or cât de multă silinţă ’şl-ar pune cine-va pentru potolirea spiritelor, sunt însă lucruri şi fapte care nu se pot nici uita nici erta.
Ministerul d-lul Ion Brătianu, de şi căzut de la putere încă de la 19Martie, deşi ţara, prin alegerile gonerale,’şl-a pronunţat verdiclul osândind acel regim pentru tot-d’a-una, totuşi opiniunea publică nu uită nici faptele sevârşite în timp de 12 ani, nici terorile şi sângele vărsat în zilele de 14 şi 15 Martie.
*
* *
Lupta, sub-semnătura d-luIG. Panu, publică un articol fulgerător în potriva acelora care nu vor să iscălească pro-dunerea de dare’n judecată.
Iată cum îşi sfârşeşte d. Panu articolul :
Am subscris darea în judecată a ministerului lui I. Brătianu pentru a fi conse-cuent cu campania care am dus’o în contra colectivitâţeî, şi sunt convins că miniştrii cel mal răi din ţară trebuesc s& meargă înaintea judecăţel.
Darea în judecată este cu atât mal necesară, cu cât aceşti oameni îndrăznesc din noti a ridica capul şi a ţinea un limbagifi impertinent, ofensător pentru toţi cari afi luptat în contra lor.
*
# *
Românul nu pomeneşte nimic de a-ceastă chestiune şi nici nu publică propunerea.
România Liberă se miră că «numărul restrîns de adesiunî pe cari numai după săptămâni întregi de predici le a putut aduna d. Blaramberg, nu’l au vestit asupra deşertăciune! Incercărel sale»...
Adevârul aproba darea în judecată, dar crede că această propunere nu are sorţi de izbândă, pe motivul ca guvernul se va opune.
*
* *
Telegrarul zice, că această propunere este o desfidere ce se aruncă... liberalismului !
Apoi urmează următoarea serie de clişeurl:
Pentru astă-zl ne mulţumim numai a constata că, pe banca acusaţiuniî, sunt îmbrânciţi cel doui-spre-zece ani de regim liberal, în care, pe lângă greşeli şi rele, s’ati sâverşit cele mal mari şi mal strălucite fante ale istoriei Românilor ; în care ţara a făcut progrese neaşteptate; în care chiar numele de Român s’a înscris cu fală între numele popoarelor onorate şi cu drept la viaţă.
*
* *
Voinţa Naţională, dupe ce înşiră a-celeaşi clişeurl, numeşte adunătură pe semnatarii propunere! şi sfârşeşte ast fel:
Or cum ar fi, pentru loan Brătianu lucrul nu poate fi de cât absolut indiferent. Nici laudele nu’l mal pot mări gloria, nici insultele şi calomniele nu’l o mal pot micşora. Numele său rămâne nedeslipit de toate faptele mari ale istoriei noastre con-
; ”^5a poate eşj cine-va micşorat' si terfe-lit dini ăceasISafacere, nu poate eşfdecât ^ş^uvŞNII’Mila mma. pz jp |tH
JiUnra____________
D. E&nfltCpicjjl îpinMi4ji| ii
plenipolLftjla&M*”A'ten«4 leiţi mit în aceiaşi calitate la Petersburg.
*
[?,î .tui fost ascultaţi de către jj." [ddec&tor de instrucţie al ca-
SaWŞlH
S’a observat cil după ce aii fost ascultaţi la cabinetul td-lui Pretorian mai mulţi bătăuşi colectivişti, fostul deputat colectivist Vlădeseu i-a luat la oparte şi le-a vorbit.
*
Fostul casier al societăţei de aigurare .,Unirea”, Ulpianu, contra căruia se dăduse un mandat de aducere, s’a presentat singur la parchet şi a declarat că tot ce i se impută nu e adevărat şi că până la justificarea purtărei sale depune banii la casa de dpuneri si consemnaţiunî.
It
Colectiviştii au răspândit azi sgomotul, cum că in urma propu-nereî de punere sub acusaţie a guvernului colectivist, cabinetul îşi ar fi dat demisia.
Se vede cât de colo interesul colectiviştilor de a colporta ast-fel de ştiri.
Din causa abondentei materielor amânăm pemăine urmarea foilitonului nostru.
MANOPERE BOULANGISTE
(Prin fir telegrafic de la corespondenţii noştri particulari)
Disolvarea.—Un mare meeting
Paris, 7 Febr. 12 zioa.
Intr’o întrunire boulangistă, d. Vergoin, deputat, a anunţat că generalul Boulanger nu va întârzia să ceară disolvarea în numele alegătorilor departamentului Senei.
întrunirea a adoptat o moţiune în sensul de a organiza un maro meeting la care se fie invitaţi toţi deputaţii Senei ca se ia parte spre a da seama de mandatul lor.
PROCLAMAŢIA IMPERATULUI
eni(l^Si®^,®lKces!!r5, mai mulţi martori noi
11.
ru a-
ţaţî în ziua de eri martori care fuseseră
se votează încă un credit pe seama ministerului de resboiQ în suSTă de-lţ'.GOO lei pentru ofiţeri reformaţi şi văduvele şi orfani lor sătt'j rey^uJa ijh pensie.
D. PachATroipiirpeseu piezulfetiza.'
Să maf ToteaTă'pe‘seama*MinMemnî de frzboifl un credit de 15,000 leyţjQ T6 m<ii votează altul de 7000 pentru diurna
Intre a|tie credite* tfiebuin-d pfe, se voteze ;, suma de 00 0 lei pentru primirea prin-ulul de. Waies, care ti cbufesC plătiţi co-’munel de către Stat, să naşte o discuţie
prffţtxte Iutile.
I^ V'erncscu răspunde că Primăria a făcut aceasta în numele^Şlş-tiilul, .prinţul a fost primit de guvern, "nu ae comună.
Se cere Uirh derca discuţiei.
A AnfjbiM'lini şă/dmov cer cuvântul "^ contra încnTaerel ‘discuţiei. Amândoi cred vorbesc cle o dată.
D- Gozaaini care poseda voce mal tare rămâne cu vorba... şi cu închiderea discu-
de către ascultaţi
Luni.
n
Printre aceia care sunt daţi judecăţii pentru că au participat la
Ide^pstăriţe de la 5 Septembre este şj.linul Puiu Alexandresciţ, ^aije
se află în serviciul poliţiei capi- __ ____
Iadei .servind ca sSP ifl	oi iîae»
^	UN
la
Asm-iu) ."ac
mal yotea:
teuzâ.şi alte cre^
foq89*i ârrci i f
lTle7 FarFuride.
ii i jţ ! Fostul inspector tescu, chemat din nou $Irupţie,pentru a depune îu afa
azi
m-
astărilor, a făcut nniV-mBVmo gravitate* 'excepţională.
Printre altele d-sa a afirmat că banda lui Ulma vastat redacţiile pendance 1 loumahW\' ^fithkthikaliţî’ fppuca, a, venii la poliţie şi a pri-bmoâm^cte"tă dd. Morueî "fi Stă'ii-eMefi(J0ţ-rnel!li«J .dl> *lfc.iu-)!î «
n
(Prin fir telegrafic)
Menţinerea alianţei cu Germania
Viena, 7 Februarie.
In proclamaţiunea sa, împăratul vorbind de linia politică de urmat zice : Am tot-d’a-una în vaderef aceiaşi linie de purtare, şi dorinţa de a conti-nuaţeu curagid şi cu încredere silinţele mele neîncetate pentru bunul traiu general şi menţinerea păcii.
IDEILE ARHIDUCELUI RUDOLF
(Prin fir telegrafic)
Viena, 7 Februarie.
Fremdenblatt combătând cu energie ipotesele şoviniştilor francezi şi ale ziarelor englezeşti de aceiaşi culoare, precum şi ale organelor panslaviste, care pretindeau că Arhiducele Rudolf era un vrăjmaş al tratatului de alianţă cu Germania, zice că este un fapt incontestabil, că Arhiducele avu o mare parte la încheierea alianţei nesdrucinate cu Germania. El se numără printre oameni, care în afară de cel dom monarhi, sprijinea într’un mod eficace silinţele oamenilor de Stat pentru a ajunge la o a-lianţâ de pace inalterabilă Intre Austria şi Germania. Dacă ipotesele menţionate ţintesc a semăna neîncrederea între amici, aeies±,scop n’a fost^atins şi nici nu'poate fh---------
4	pfy—
NEA PREŞ PROCLA
FLINTA
IEI
(Prin fir
Vieţia, 7 Febrarie. j considwa njetflifestul îmjjă; ratfrtauta o projBtmăJfoârfce importantă care arată în acelaşi timp numele noului moştenitor al tronului. In privinţa pasagiulul în care se zice că direcţiunea urmată până acum este asigurată, ziarele fac să se observe că Germania va vedea cu satisfacţie ck împăratul în mijlocul adânceior salp, dureri, â accentuat continuarea politiL cel actuale, f-,	h
Ziarele aşlăaptă de la pasagiul relativ la menţinerea păcii un efect bine-fdcâ-tor pentru Europa întreagă.
DREPTURILE ASUPRA CEREALELOR
■ - __
(Prin fir telegrafic)
• ;	.	Madrid, 7 Februarie.
Senatul a’respins cu 66 voturi contra 3, o moţiune earecerparidicajreş; drep-urilpf- asupra ijnpOrtulbl şer,eal(ejor şi’ al vitelor de‘provenienţă străină.
f‘o	IC
I
ORDIN I>E Zii i;
ie'le|fî'Âllc'-)ct<?li '•>cO,reS[lonil'eriţiI'-ll9jtri parlicularl) fiOIldci . Mulţumiri armatei.
/I K I •fynp, T^îbruarie 3 p. m. ,;tbntr’yn ,prdm de zi, lmperatul Frantz Iosef aduce călduroasele sale mulţumiri armatei de uâcat, marinei	Jândverubti> e usteimo şiniilnsj
anu după
‘ fmp^âtuf ie
terile sale armate, cărora toată dragostea «a le rămâne asigurată şi pe
viitor.
ihini T___________________________
Doamna Rucsandra Balş, Domnul Gheorghe Balş, Domnul şi Doamna Mi-hail Balş, Domnul şi Doamna Vasile Vlădoiano, Baronul şi Baroneasa K. Godin, Domnişoara Catherina Balş au durerea de a face cunoscut perderea ce au făcut în persoana Domnului
PAN ALT I. BALS
fost mare visternic al Moldovei ’
iubitul lor soţ şi părinte decedat In ziua de 23 Ianuarie 1889 In etatea de 72 ani.
înmormântarea s’a făcut in sfinta Biserica de la Ivesci proprietatea defunctului.
______
Doamna Esther Seme, născură Hal-fon, Domnu şi Doamna Isidor Halfon, Domnu şi Doamna Solomon I. Halfon, Domnu Henry Halfon au durerea de a înştiinţa pe amicii şi cunoştinţele lor de perderea crudă ce au Încercat, în persoana prea iubitului lor frate şi cumnat domnu
LEON HALFON
încetat din viaţă la Paris la 23 Ianuarie (4 Februarie) in etate de 34 ani.
MARELE CIRC SIDOLI
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA-SEARA LA ORELE 8 PRECIS
MARE REPRESENTATIE
Cu program noQ de tot VINERI 21 IANUARIE
BRILLIANTA REPRESEOTATIM
în beneficiul aplaudatului clovn Jean Clermont cu program foarte interesat Duminica primul Debut al faimoşilor bol dresaţi (tauri din Andalusia).
IIP lifrMIDD Una prăvălie cu 5 camere în Du VulU lllu fund şi pivniţă istuatâ Str. Serban-Vodâ 25. A se adresa Str. Gloriei 3.
UD IVfiWDIIT Un salon bine mobilat pe Du IlUilîISlI l I bulevardul Elisabetha. A se se adresa Str. Gloriei 3.
IST. ik. PAPADAT
AVOCAT
Locueşle str. Doamnei 15 Orele de consultaţiunl dc la 5 până 7 seară
DOCTORUL DIMITROPOL
de la facultatea din Paris
Stabiîindu-se str. Academiei 29, dă consultaţiunl în toate zilele de la 4—6 p. m.
o casă cu şase sau mai multe camere de stăpân, DE ÎNCHIRIAT şoprou,grajdetc.,încen-
IM C n I A T trul Capitalei. — Se pre-lil L. LI I H I feră pe calea Victorie! saii pe stradele laterale între colţul stradeî Lipscani şi piaţa Episcopiei.
HOTEL HUGU
DIN BUCUREŞTI
Gu cea mal inimoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din nou arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verî-ce Hotel din Capitală; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionaie.
Camere de la 3 lei în sus.
RESTAURANTUL
prevăzut cu o bucătărie eseelentă română şi franceză. PreţurT foarte'redtrse: Cabinete particulare pe tot timpul Carnavalului la disposiţîa Onor. Clientela.'
SE CAUTA
(8°°T ] j
(
dmitiistratiunea
.11
'SEPtm VTV M.WBATB*3€7*
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi împedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
D* THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea „djn'.ţalea Victoriei prin strada Sf. Voi-FvozT. (.Tp&mvây.)
^	■' la 8 dim. până la 6
l’aşteptare pentru fie-1047
mmwl
A i (u#7nT)( )i
, M AJcKl
lî i*l q »( Îi li I» luue
ii mmm
âli IiJliBcqttl nm
4
) efeî&sSv
ikf ^
3> g a]
w- ' r
00CT0RtL“THtHVIfSCU'

rămt
iţi. 7 |rIj!fStvaSa'Dfottfeie— fCS. 74
Cosuultaţiuul de la 12—2 p. m. 1023.
www.dacoromanica.ro
saasrs
EPOCA — 21 IANUARIE
COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) la lieqe (belgia) no. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE PA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kîl.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTORI HYDRAULICI, STAV1LARE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPÂRGETOR DE COKE, POMPE CV GUDRON
încălzire cu aburi, T TJ B U R I cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
9*0
REDESCHIDEREA
HOTELURI MERCUR
FOSTUL HOTELLABES
STRADA LIPSCANI 8, BUCUREŞTI
Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor călătorişi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat tu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Camerile de 1 a 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără. pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de a mă ouora cn vizitele d-lor si sper că vor fi pe deplin satisfăcuţi.	(1028)
Cn stimă, M. Weinbercer fostul antreprenor al hotelului Englitera.
PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE LA EXPQSITIUHEA UNIVERSALA LA BRUXELLES IN ANUL 1888

INVENTIUNE EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doctorului Borsodi pentru vindecarea slabiciunei bărbăteşti. Aparatul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce bărbatului slăbit puterea perduta si T face în zioa cea d’înteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel. Preciurile : 1 fl. 55, 3 11. 40. 3 11. 30
iATEIM PENTRU APARATE ELECTRO-SIETALICE, PATENT DII. BORSODI
VIEN, II NESTROYGASSE No. 6
Broşuri detaliate se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România

/
CASA DE SCHIMB 613
M. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 23
Campera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Qursul B uouresti
26 Ianuarie 1889
	Cump.	Vend
1 0/0 Renta amortisabila	97	67 i ii
6 0/0 Renta perpetua	97 1/4	97 1/4
6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer	99 3 4	100
7 0/0 Scris. func. rurale	104	104 1/2
6 0/0 Scris. func. rurale	96 1,2	67 4 <
7 0/0 Scrie. func. urbane	104	404 4/2
6 o/0 Scris func urbane	t02	103
f> OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi	9*	94 1/2
	82 4/4	82 3 4
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	87	87 1/2
	2*0	550
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	50	60
	4000	4020
Acţiuni «Dacia-România»	250	460
» Naţionala	240	2M)
• Constructiuni	440	150
Argint contra aur	2 3/4	2
Fiorini austriaci Tendinţa fermă	210	211
IT«f Ţ|\fip ONEST SI MUNCITOR caută un U11 llilE/ll post de îngrijitor de moşie. A se adresa la d. Hainrich Taitscli, strada Buzesti-lor No. 64.	1109
Ouir napoleoni in aur se gaseste cu imprumut la WIIC d-nu M. Constantinescu Strada Putu cu apa rece No. ei, Bucureşti.
IU? 11) L VII i T si de vânzare moşia Drâgo-UL A IUL 111.11 esti-pămfintenl si Pîrvuiesti, diitrictul Dîmboviţa o oră de gara Tîrgoviste 400 pogoane arături, făneaţa st pădure. A se adresa la proprietar strada Polonă 77 bis. (1110)
AYIS IMPORTANT
Cu onoare se aduce la cunstinta onorabilului Public si în special onorabilei noastre Clientele ca
AL FABRICEI
SIGMUND PRAGER
Din Strada Carol No. 4 s’a transferat si instalat definitiv în proprietatea sa din
§âiSâ	8b I
FOSTA CASA A LUI BARON BARBU BELU
1094
M ARE DEPOU DE
CRfiV&TE, MÂNUŞI, BASTOANE, PLEDURI etc. etc.
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU N ACH M I AS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie O/tika Sir. Lipscani, In facla noei cladir Bancei Nationalt (Dacia-România)
Cumpără si vinde efecte publice 8i face ori-oe schimb de monezi
Bucureşti
Cursul pe ziua de 26 Ianuarei 1888
5 % Renta amortisabtla
5	%	,, romana perpetua
6	% Obligaţiuni de stat [Conv.rur.]
6%	„	C. F. R.
5 % „	Municipale
10 fr. ,	Casei pens. [300 L.)
7	% Scrisuri funciare rurale
7 %	urbane
s %	laşi
Acţiuni Banca Naţionala t % Losuri aerbesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea roşie Italiana ,, crucea roşie Austriaca cu prime ,, crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica bombau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,,	italiane
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit tn aur
Cump. Vinde	
97	97 X
96X 99X	5?
87	87 X
1*0	1*5
10*	104 3/4
96 X	?7
10*5.	10* 3/*
101	104
94	9*X
84	64 3/4
1010	1040
71	74
13	15
48	31
40	4 4
47	30
18	*0
48	53
55	«0
1 3/4	IX
410	114
144	146
100	100X
99	100
165	170
înn Casele 4 HI!/ din str.	
Clemenţei No. 21. A se adresa Calea Dorobanţilor, 24 de la orele 12 pAnâ la 2.
INSTITUTUL
HELIADE-RADULESCU
Este instalat in localitatea cea mai fsenatoasa din Capitala, in vasta gradina Heliade. Studiile se fee dupe programele scoalelor publice- Aci sunt 4 clasa paimare si 3 liceale, si tn fie care an se mai adaoga clase superioare liceale. Preparatiuni pentru şcoala militară. Preţul internatului esle peulru clasele primare 800 lei, iar pentru clasele liceale de 1000 lei.
1103
AYIS IMPORTANT
Compania de Gaz din Bucureşti are onoare a informa pe onor. Public că pentru a da satisfacţiune la mulţi Abonaţi cari cer o presiune de gaz mal mare, a aşezat In mai multe regiuni ale Capitalei conducte de un diametru mal mare.
Efectul se resimţi cu începere de astă zi Luni 19/31 Decembre 1888.
Cu aceasta ocaziune Compania aminteşte că ori care ar fi presiunea In conductele principale, Abonaţii singuri pot regula consumaţiunea lor de gaz deschizând mai mult sad mai puţin robinetul Comptoruluî lor pentru a nu lăsa să treacă de cât gazul strict necesar la iluminatul şi trebuinţele lor.
Direcţiunea
19/31 Decembre 1888
EPILEPSIE
Boala repututapăn’ucum fara leac,
EPILEPSIE,
Precum şi toate Boalele nervoase sunt vindecate de mine cu desăvârşire, după uu procldeu nou în cel mal scurt termen şi sub garanţie.
A se indica etatea şi durata boaleî.
Remediul modul întrebuinţării etc. sunt expediate, în contra tri-mitereî sumei de 25 franci de Clist. J. Secmann
Berlin
139, Schcenhauser allă
ann
illă 139
urnim..... S
I
FOST CARACAS
BUCUREŞTI -- N. 4, STRADA ŞELARI, N. 4 -- BUCUREŞTI
el şi
orecum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta cen-
iralâ etc. O	”	“ *—*	x~‘
Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, araDjate din nod, ConsumaţiunI fine, şi preţuri moderate, mai multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţională în toate serile, condusă de simpaticul artist Român Tache Tomescu.
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s’a încredinţat d ini Tasse Georgiade fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roagă pe Onorab sa clientelă ai reîncuraia, asigurându-le promtitudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat in tot-d’auua probele cele mal frumoase.
4105	Rămâind cu toată stima T. G.
Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nou, situat în centrul Capitalei şi al Comerciulul, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenţa tuturor
BIROUL
STRADA SMARDAN N. 8
DEPOUL
STR. STIRBEI VODA N. 6
BUCURESCI
L0C0M0B1LE SI BATOZE DE TREERAT
Sistemul cu 2 fusuri curbate si acel cu mişcare exentrica, ambele pre-vezute cu noul aparat de scuturat cu furci.
’Mi permit a atrage atenţiunea onor. agricultori asupra noilor Loco-mobile si Batoze de treerat din fabrica
RUSTON PROCTOR & C°- LINCOLN
care suni din nou perfecţionate si prevenite cu noi modificări practice
Aceste maşini vor fi expuse la vedere de la 1 Februarie viitor la
Depositul meu din Strada Bibescu-Voda 6, si la Sucursala mea în Braila, Strada Bulevardul Cuza, 114.
Domnii amatori de maşini Rnstori Proctor sunt, rugaţi a-mi transmite comandele d-nealor mai din vreme spre a le putea efeotua la timp.
MORI SIMPLE DUBLE SI TRIPLE
pe postament de fer din fabrica
şi pe postament de lemn din fabrica
CLAYTON SCHUTTLEWORTH
cu pietre franţuzeşti de 36 şi 43 ţolurî
PIETRE DE MO UI \ MTTOCI
DIN
LA FERTE SOUS JUNARRE
formate din 5—6 bucăţi întregi de la periferia până la mijloci
Toate dimensiunile se găsesc în depositul meu
W. STAADECKE R
Bucureşti. —Str. Smardnn, 8

Tipografia Ziarului „Epooa'
Tipării cu cerneala Ch. Lorllleux-Cle Paris
Girant responsabil V. P. Gheorghlu
www.dacoromanica.ro