ANUL IV No. 955 A DOUA EDITIUNE MER.CUR.I 25 IANUARIE (6 FEBRUARIE) 1889 N'JMERU L ham NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Bncnre.cl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate officlele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL U) RAM NUMERUL A:\E.\CIERII.E OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agence Ha vas, Place de laBourse, 8 Anunciurî pe pag. IV, linia 30 hani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia. I.A PAHIS: se gâseste jurnalul cu 15 ren*, numerul, la Kloscul din Bulevardul S*. Ger-main, >o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. TOCMELILE AGRICOLE MOARTEA ARHIDUCELUI RlIDOLF VINE SAU NU'? LUCRĂRILE PARLAMENTULUI CRIMA DIN STRADA SOARELUI LOGODIŢII TOCMELILE AGRICOLE Proectul de lege al tocmeielor agricole a fost primit aproape de toate secţiunile Cameriî şi In mal multe secţiuni el a fost admis cu aproape unanimitate. Singura discuţiune mai însemnată ce s’a produs cu această o-cazie a fost discuţiunea generală, pentru luarea în considerare a proectului de lege, căci cu acest prilej, mal mulţi deputaţi au propus dreptul comun şi suprimarea în materie de muncă agricolă a or-cărel legi excepţionale, ca a^ tentând la dreptul de proprietate. Proectul de lege însă supus a-probaţiunel Camerei ţine seamă în oare-şl-cave măsură şi de drep tul de proprietate şi de ocrotirea micului cultivator. In adevăr,în elaborarea acestei legi, legiuitorul trebuia să se preocupe de două lucruri: de salvarea unul principiu, şi de curmarea unor abuzuri. Legea tocmeielor agricole trebue să rezulte din conciliarea acestor două principii. Pe de o parte trebue păzit cu sfinţenie dreptul de proprietate şi lăsată proprietarilor deplina liber tale d’a exploata cum le vine la socoteală moşiele lor. Pe de altă parte sătenii trebuesc protejaţi, în contra abusurilor unor proprietari şi arendaşi rapaci. Legea nouă ţine seamă de ambele aceste două interese. In adevăr art. 4.1, care conţine principiul fundamental al legii, stipulează că ori-cine este liber d’a face tocmeli agricole, cu ori-ce con-diţiunl ar voi, sub imperiul dreptului comun. Acel însă care vor să beneficieze de o execuţiune excepţională, acel care vor să se folosească de execuţiunea administrativă, trebue să se supue condiţiunelor legii de faţă. Aceste preseripţiunl ale legii sunt mal ales privitoare la forma contractelor şi au de scop d’a lumina pe săteni asupra obligaţiunelor pe care le contractează, ast-fel ca unii proprietari şi arendaşi care vor să jupoae pe ţeranl să nu poată profita de ignoranţa sătenilor cu care fac învoell agricole. Statul zice dar proprietarilor: ,Dacă vreţi să vă dau o execuţiune excepţională, pe care n’o a-veţl tn virtutea dreptului comun, Vă pun unele condiţiunl care şi acestea să depărtează de dreptul comun. In afară de aceasta sunteţi liberi să contractaţi, sub imperiul dreptului comun, în ori-ce condiţiunl veţi voi, sunteţi stăpâni absoluţi de a exploata moşiele voastre, orl-cum vă va plăcea. Vom examina mâine unele din obiecţiunile ridicate de jpartisaml dreptului comun. MOARTEA ARHjDUCELLI RUDOLF (Prin fir telegrafic, de la corespondenţii noştri speciali si Agenţia ,,Havas“). Coroana presei franceze.— învălmăşeala de la H of burg. Viena, 5 Februarie, 10 dim. Contele Taafe, primind pe presi-denţii cluburilor parlamentare, a zis că împăratul suportă durerea-î cu o fermitate demnă de admirat. Coroana trimisă de presa franceză pricinueşte o mare sensaţie; ea e admirată atât pentru frumuseţea-i, cât şi pentru dimensiunile sale. Se anunţă, că princesa Slefania e hotărîtă se urmeze corpul repausa-tuluî său soţ pân’ la mănăstirea Capucinilor, unde trebue se fie înmor-mîntat şi că va fi însoţită de fiica sa, arhiducesa Elisabeta. Erî sa produs o ’nvălmăşală înaintea Ho fburg ului, din pricina mar ei mulţimi, care se găsea adunată. Cavaleria însărcinată se menţină ordinea, ’şi a 'ndeplinit misiunea cu multă măsură-, dar încurcătura era aşa de mare, încât doue femei şi un copil aii căzut şi au fost călcaţi în picioarele cailor. Victimele au fost ridicate rănite grav. Viena, 5 Februarie. împăratul a exprimat satisfacţia sa pentru atitudinea patriotică ce a ţinut presa austriacă şi mai cu seamă presa vieneză, în dureroasa încercare prin care a trecut-, această atitudine este o consolaţie pentru dânsul. Viena, 5 Februarie. Ştirea care atribue arhiducesei Ştefani a intenţiunea de a părăsi Austria pentru tot-d’a una, n’are nici un te-meiu. Viena, 5 Februarie. împăratul a primit pe ministrul ungar Fejervary. Toţi miniştrii unguri şi preşedinţii deputaţiunilor Reichstagului au sosit. Berlin, 5 Februarie. «Gazeta Germaniei de Nord» blamează atitudinea oare-căror ziare străine, şi mai cu seamă a ziarelor « Times» «Daily News», «Pali Mall Gazette», cari, in corespondenţele lor parisiane, profită de moartea arhiducelui Rudolf, pentru a propaga ştiri de sensaţie cu un caracter ostil Germaniei. Printre aceste şiiri figurează pretinsa intimitate a arhiducelui Rudolf cu d. Clemenceau, desafecţiunea însemnată a arhiducelui în privinţa împăratului Germaniei, în privinţa principelui de Bismarck şi a triplei alianţe. FINANCELE ITALIEI (Prin fir telegrafic) Expunerea ministrului. — Constituirea comisiei bugetare Roma, 4 Februarie. O expunere a ministrului socoteşte că deficitul pentru exerciţiul 88/89 se urcă la 191 milioane. El propune, spre a putea satisface trebuinţele ce resultă din acest deficit şi acele din exerciţiile ante rioare, nu a face nuoî datorii, ci de a aliena din rentele casei pensiunilor, o sumă de 240 milioane, de a consolida succesiv o parte din datorie, şi de a înscrie în bugete anuităţile necesare pen tril vechile pensiuni, ca cheltuelî efective. Deficitul între veniturile şi cheltuielile pentru 89/90 care se urcă la 85 milioane, va fi acoperit prin economii de 32 milioane şi prin remaniărî de impo-site. Exerciţiile celor cinci ani următori vor fi în echilibru. Poma, 5 Febr. 8 dim. Comisiunea bugetarăs’a constituit. D. Luzzati a fost numit preşedinte. SITUAŢIA IN FRANŢA (Prin fir telegrafic de la coresp. nostrii particulari si Agenţia «Havas») Doua opiniuni opuse Paris, 5 Febr. 10 dim. «La Republique francaise» crede, c'o remaniare ministerială n’ar fi de ajuns ca să tămăduiască situaţia actuală şi că trebuie o schimbare de politică. «La Justice», organul d-lui Cle-menceau, răspunde c’o schimbare politică înainte de alegerile generale este imposibilă. PANAMA (Prin fir telegrafic). Disolvarea companiei de Panama Paris, 4 Februarie. Tribunalul Senei a pronunţat disolvarea companiei de Panama şi a numit ca lichidator pe d. Brunet. merefi la Ploeştl, iar Anastasiu a pornit’o în Străinătate pentru o lună de zile. Se vorbească saO se nu vorbească d. Ion Brâtianu în parlament ? Aceasta a fost a treia chestiune pusa în desbatere. O duioasă şi sinceră unanimitate a răs-puns ; «Ferească Dumnezeu, se nu vorbească !» Iar amicul şi fostul nostru prim-redactor Barbu Ştef. Delavrancea, a propus se ’i facă el discursurile şi se le înveţe vizirul pe de rost. — Nu me iartă memoria, a r6spuns d. I. Brâtianu, cu o sinceritate care’l face onoare. lata gravele chestiuni care sunt astă-zl la ordinea zilei în clubul colectivist şi din resolvarea lor depinde venirea saU ne venirea d lui Ion Brâtianu în Camera deputaţilor. Numeroase pariuri se fac asupra acestei chestiuni între liberali şi conservatori, pe când un filosof emite următoarea cugetare la adresa d-lul Ion Brâtianu : Geaba mergi, geaba te duci, Geaba tot rupi la papuci. Tiblsir. INSULELE SAMOA (Prin fir telegrafic de la corespondenţii nostrii particulari şi Agenţia «Havas») Protestarea Australiei. —Slatele-U-nite se împotrivesc eiermauiei.— Critica lui «Times» Melburn, 4 Febr. 12 a. m. Guvernul Australiei a adresat guvernului metropolitan din Londra o protestare în potriva eventualităţei a-nexărei insulelor Samoa de către Germania. Washington, 4 Febr. 4 seara. Statele-Unite sunt decise se împe-dice anexarea insulelor Samoa de către Germania. Londra, 4 Februarie. « Times» blamează pe lord Salisbury că n’a protestat cum a făcut’o Statele-Unite, în contra procedăreî Germaniei la Samoa. Berlin, 4 Februarie. «Gazeta Germaniei de Nord» constată că ministrul Statelor Unite n’a făcut cabinetului din Berlin nici o comunicare oficială din partea guvernului din Washington, în privinţa cestiunii Samoa. VINE SAU NU ? LUCRĂRILE PARLAMENTULUI CRIMA Uit ACCIDENT TERIBIL IN DRUMUL DE FIER DIN BELGIA (Prin fir telegrafic de la corespondenţa noştri particulari şi Agenţia «Havas») 15 morii, 50 răniţi.—Mare emotiunc. Bruxela, 4 Febr. 2 noaptea. In accidentul drumului de fier din Bruxela au fost 15 răniţi şi 50 morţi. Bruxela, 5 Febr. 7 dim. Catastrofa de alaltă-erî a pricinuit o mare emoţiune în toată Belgia. Mai mulţi dintre răniţi sunt la cea din urmă extremitate şi nu-î nici o nădejde de scap are. Atunci când aceste câte-va rânduri vor fi eşit du sub tipar, vom şti poate în mod categoric dacă d. I. Brâtianu, alesul colegiului I de Muscel,— cu o majoritate sdrobitoare de 9 voturi, — va fi primit saQ nu să între în parlament. De o cam dată, s6 aude numai că numeroase consfătuiri s’ad ţinut la clubul colectivist spre a se şti daca e nemerit sad nu ca şeful bandei se treacă pragul uşel Camerei de unde a fost dat afara acum câte-Ya luni. Nedomerirea e mare şi luarea unei hotărâri e lucru greO. Mai întâiu s’a pus întrebarea cum se meargă Vizirul la Cameră ? Se meargă pe jos, s6 meargă călare, sau în trăsură â la Dau-mont, ca Boulanger? Un luptător de la 48 — mi se pare d. Bil-cescu — a susţinut că un liberal nu poate se meargă de cât pe jos ca talpa ţârei, ear fostul colonel Mihail Cog&lniceanu l’a povăţuit se ’şi facă drumul calare, de oare ce a ocupat mult timp ostăşeasca funcţiune de ministru de resbol şi a făcut chiar campania din Bulgaria. Intr’o cuvântare scurtă dar bine simţită, d. Gogu Cantacuzino, amintind adunărei ca d. Ion Brătianu a înzestrat ţara cu numeroase linii ferate, a propus cumpărarea unei locomotive care să conducă pe şeful partidului din strada Colţel până la Mitropolie. D. Carada vorbind despre economiile ce e dator s6 facă u:i partid politic când e în oposiţie, a emis părerea sâ se ceară împrumut de la Paris careta lui Boulanger, mal ales pentru ca e şi augurlie. Prin urmare, întâiul punct în desbatere şi ne resolvat încă, este dacă vizirul va merge In car, în căruţa saO în teleguţă. S’a mai pus întrebarea ce loc va lua d. I. Brâteanu în Cameră ? D. D. Sturza care nu perde nădejdea în DuranezeQ şi în prostia oamenilor, a propus ca şeful colectivitaţei s6 se aşeze la dreapta, cât se poate ma: în apropiere de banca ministerială şi se zimbească mereO guvernului. D. Cornea, cel ma- deştept din toţi, a emis idea ca Vizirul s6 stea numai la bufet ca se nu auză tot cea ce se va spune în contra marelui partid, ear d. N. Nacu, fiinţa somnoroasă, a zis că ar fi mal înţelept dacă d. Ion Brâtianu s’ar aşeza lângă fratele seQ Papuca spre a trage la aghioase împreuna. Vizirul exprimase dorinţa se ’şl ia locul în mijlocul partidului setl din Cameră, compus de o cam dată din Stanian, Tache Pro-topopescu şi Tache Anastasiu, dar a renunţat la aceasta ideie de oare-ce Stanian stă Am fost destul de aspri cu deputaţii care consumă. timpul parlamentului cu cestiunî personale zadarnice, pentru a nu exprima mulţumirea noastră, văzând că de câte-va zile deputaţii s’au pus serios pe lucru. Secţiunile Camerei au sfârşit aproape cu cercetarea legii vânzării moşielor Statului. Azi sau mâine, va începe probabil discuţiunea Î11 sînul comitetului delegaţilor, şi peste vre-o 8 zile negreşit legea bunurilor Statului va fi supusă aprobaţiunei Cameriî. Pe lângă aceasta, câte-va secţiuni au început încă de Sâmbătă discuţiunea legii tocmeielor agricole şi unele din ele au şi desemnat delegaţii lor. In acelaşi timp s’au întrunit membrii comitetului delegaţilor însărcinaţi cu elaborarea legii în contra cumulului. Aci două lucrări din cele mai serioase s’au presin-tat jYe lângă proiectul d-lui Nico-lae Blaramb erg. Vrem să vorbim de proiectul d-lui Dim. Popescu şi de acela al d-lui Ion Grădişteauu. Sunt dar toate probabilităţile că peste puţine zile să va aduce în discuţiunea Cameriî un proiect de lege în contra cumulului, bine şi matur studiat. Pe când Camera dă dovezi de atâta zel în discuţiunea legilor însemnate ce sunt la ordinea zilei, aceleaşi cestiunî sunt agitate prin Întruniri publice. Proprietarii şi arendaşii să întrunesc Î11 toate judeţele pentru a să concerta despre interesele lor şi a arata cele mai nemerite soluţiunî de dat legilor agrare. Nu putem de cât să constatăm cu deosebită plăcere o aşa spornică activitate, şi nu putem de cât să ne felicităm d’a vedea că luptele politice încep a să pune pe adevăratul teren al discuţiunelor de principii. Ce’î drept câte-va spirite refractare caută încă a să împotrivi acestei sănătoase direcţiuni date politicii noastre. O dovadă despre aceasta sunt cele 27 de interpelări ce sunt înscrise numai pe ziua de mâine, la ordinea zilei a Cameriî. Resultatul insă neînsemnat pe care îl vor obţine domnii inter-pelători, şi discreditul pe care, puţin câte puţin, vor atrage aceşti domni asupra lor, ti va îndemna probabil a’şi reserva forţile pentru cause mai bune şi a nu distra Ca-merile de la marele probleme, a căror soluţiune aparţine parlamentului actual. DIN STRADA SOARELUI Sunt zece zile de când nu ne am mai ocupat de mersul instrucţiune! a-facerii din strada Soarelui. Revenim dar azi asupra acestei afaceri pentru a ne ocupa în special de un personagiii despre care până acum nu am vorbit, adică de Ţârlea. Târlea Se ştie că acest individ este arătat de Gheorghe Soare ca fiind acela care a ajutat pe fostul căpitan Stanciulescu la asasinarea Măriei Popovici. Se ştie de asemenea că Ţârlea fiind arestat la Focşani, a tăgăduit atunci când judecătorul de instrucţie din acest oraş începu să instruiască afacerea ce i s’a încredinţat, ca a fost la Bucureşti in ziua crimei, adică în ziua de 12 Maiu 1885. Astă-zi este probat cu registrele poliţii că Ţârlea a fost sub Stanciulescu agent plătit cu 60 lai pe lună. D. judecător de instrucţie Tâtăranu, poseda în momentu de faţă proba câŢlr-leaafost înBucureşti înziuacrimel. Dar fiind că acest fapt, când s'ar proba, ar fi de cea mai mare gravitate şi ar descoperi întreaga ţesătură a crimei, d. Tatăranu nu voeşte să se mulţumească numai cu probele pe care le-a putut de o cam dată dobândi, ci a orânduit mai multe comisium rogatorii, a căror re-sultat va decide definitiv daca Ţârlea a fost saă nu în Bucureşti. O altă descoperire însă foarte gravă, s’a făcut în această afacere. Lată de ce e vorba. Un ziar din Focşani, cara apare regulat de două ori pe săptămână, a publicat acum câte-va zile, o lungă informaţie privitoare la Ţârlea. Se spunea în această informaţie că puţin timp dupe sevârşirea crimei din strada Soarelui, sub-prefectul unei plaşl din Focşani, a arestat pe Ţârlea, fiind că făcuse o escrocherie. Procurorul din Focşani, făcând per-chisiţie corporală asupra lui Ţârlea găsi la dânsul un bilet de ÎOOO lei. A doua zi dupe arestarea lui Ţârlea procurorul din Focşani primeşte o telegramă din Bucureşti, prin care I se ordona de a puae pe acesta în libertate imediat. Procurorul neavâud încotro, dădu drumul lui Ţârlea. Acum pentru a se proba această ştire a ziarului foeşenean, d. judecător de instrucţie Tatăranu, a orânduit grabnic comisiuni rogatorii a căror resultat încă n’a sosit. D. Tatăranu a rugat parchetul din Focşani să cerceteze dacă există vre o depeşe cu conţinutul care e menţionat în informaţiunea ziarului îa cestiune. Dupe informaţiile ce le-am putut căpătă, noi credem a şti că tntr’adevăr a fost o depeşe prin care s’a ordonat procurorului din Focşani ca să pue In libertate pe numitul Ţârlea. Nu ştim iucâ cine e iscălit în această depeşe. Acum în cea ce priveşte pe individul Ţârlea, putem zice că el va fi adus în Bucureşti pentru a fi confruntat cu martori care au depus până acum tn afacerea Miulescu. —««jţet» — » •«-— Interogatoriul lui Stanciulescu Alaltă-erî d. judecător de instrucţie Tâtăranu a mers la Văcăreşti pentru a supune la un interogatoriu introductiv pe fostul căpitan Stanciulescu. Fostul căpitan de jandarmi îndată ce a aflat pentru ce anume fapt va fi interogat a Început să protesteze arătând ca d-sa e inocent şi că nu ştie nimic In privinţa crimei din strada Soarelui. Stanciulescu spune că In ziua crimei el era la curse unde se aflad şi Majes-tâţile Lor. In privinţa faptului dacă cunoaşte pe Gheorghe Soare, şi dacă vre odată a fost In intimitate cu dânsul, fostul căpitan Stanciulescu a răspuns într’uu mod foarte evasiv, zicând că s’ar putea să fi cunoscut pe Gheorghe Soare dar acum nu îşi aduce bine aminte. Mâine sah poimâine fostul căpitan va fi supus unui nou interogatoriu. Sergentul furier Popescu Cititorii noştri îşî aduc aminte că Intr’un articol am vorbit de deposiţia lui Soare privitoare la petiţiunea pe care acesta a dat’o lui Radu Mihaî. G. Soare spunea că aceasta petiţie a fost scrisă de un sergent furier,anume Popescu. Acest sergent a fost găsit. El se află într'o comună din judeţul Gorj. Fostul sergent furier Popescu îşi aduce foarte bine aminte că a făcut petiţiunea despre care a vorbit Gheorghe Soare. V. www.dacoromanica.ro 8 EPOCA ~ 25 IANUARIE CESTURI ŞCOLARE ARANGI ARE A ORARIULU1 CURSURILOR Daca am arunca privirea asupra modulul de arangiare a diferitelor obiecte de studii! în programele unora din şcoalele noastre, fle primare, fie secundare, am observa o oare-care indiferenţă în această arangiare. Mai ales în unele şcoale secundare, arangiarea de care vorbim se face în multe cazuri armonizându-se cu interesele personale ale profesorului, perzându-se din vedere utilitatea şcolarilor. Pentru or cine îşi dă osteneala să reflecteze şi sâ privească cu o vedere mai atentivâ această stare de lucruri, indiferenţa în arangiarea diferitelor o-biecte de studid în decursul zilei, va trebui să înceteze. In şcoală se propun cursuri, la care se reclamă din partea şcolarilor o intensitate mal pronunţată de încordare a forţelor mintale şi altele la care se reclamă o mai mica Intensitate. Sunt ştiinţe de raţionament, care cer încordare de gândire spre a putea lărgi cercul minţei, precum este matematica, fllosofla, etc.; sunt ştiinţe descriptive precum sunt ştiinţele fistco-naturale, la care nu se cere atâta energie de raţionament- ca pentru cele d’ânteio; figurează apoi studiul limbelor clasice şi moderne, unde în complexul facultăţilor mintali, rolul principal îl are memoria, şi sunt In fine studii de agrement, al căror rol în educaţiunea omului este necesar ; ast-fel este desemnul, muzica şi gimnastica. Desemnul şi muzica aii de scop de a forma educaţiunea estetică a şcolarului, a’l deprinde cu fineţea şi eleganţa formelor vizibile şi acustice; gimnastica a'I întări fisicul prin punerea în exerciţiu a cornului. Fie In desemn, fie în muzică, fie în gimnastică, se cere însă mal mult ob-servaţiunea şi exerciţiul din partea şcolarilor. De vre o încordare de gândire nu poate fi vorba. Aruncâudu-ne apoi privirea asupra dispoziţiunilor mintali ale şcolarilor In decursul zilei, observăm că momentele în care cercul gândirii este mai clar, sunt cele din orele ante-meridiane. Cantitatea de impresiuni sensaţionale şi elaborarearepresentaţiunilor spre a se transforma în noţiuni în gândirea şcolarului este acum,în primele ore ale dimineţii In aşa stare, în cât lasă mintea mai liberă, de cât poate fi în orele post meridiane, şi deci mai accesibilă pentru noţiunile ce se vor desvâlui îa faţa gândirii lui; gradul de intensitate în încordarea forţelor mintali ale şcolarului presintă acum, probabil, maximum. Paralel cu expunerea noţiunilor ştiinţifice, desvSluite In decursul orelor de studid, cercul gândirii devine din ce în ce mai amplificat, intensitatea forţelor mintali scade, şi deci mintea devine mai puţin accesibilă pentru noul noţiuni expuse. Faţă cu acest mers subiectiv al gândirii şcolarilor, neapărat că trebue să se stabilească In programele cursurilor, care sunt contra-partea obiectivă, un paralelism iarăşi gradat. Trebue să ţinem seamă de natura omenească, când este vorba s’o disciplinăm. Nu este oare timpul ca discuţiunile asupra ces-tiunilor şcolare, să vie o data şi să înfrâneze toate acele tendinţi artificiale, care nu ţin seamă de natură, şi care au pretenţiunea de a impune instrucţiunea şi educaţiunea din afară, In loc de a le trage din interiorul minţii şi inimei copilului, de acolo de unde ele se află deja In germeni ? I Este o eroare a arangia în orariul cursurilor unei clase muzica, desemnul sad gimnastica în orele de dimineaţă, atunci când cel mal înalt grad de intensitate In gândirea şcolarului este marcant, şi când cercul conştiinţei fiind mai clar, poţi arangia matematica sad filosofia, studii care reclamă încordarea minţii. Este o eroare a pune religiunea sad vre-o altă ştiinţă, în care în complexul facultăţilor sufleteşti ale şcolarului, rolul principal ’l-ar avea memoria. A încărca memoria cu cunoştinţe netrecute prin sita raţionamentului, este a obosi gândirea şi a nu’I Înlesni prin instrucţiune mersul ei evolutiv. Intr’un orariu de cursuri bine aran-giat, după opiniunea mea, trebue să figureze în orele ante-meridiane, ştiinţele de raţionament, precum este matematica, filosofia, etc.; In ai doilea rlnd, ştiinţele de observaţiune şi de expe-rimentaţiune, precum este fizica, chimia, fisiologia, etc.; în al treilea rând ştiinţele descriptive, precum este: Zoologia, mineralogia, botanica, etc., în al patrulea rând limbile clasice şi moderne ; şi In fine, rolul studiilor de agrement, care oare-cum recrează forţele mintale ale şcolarilor, trebue să fie în orele post meridiane; ast-fel trebue arangiată muzica şi desemnul, gimnastica, care este unul din obiectele cari recrează mintea şi întăreşte fizicul prin exerciţii corporale, trebue să 'şl aibă locul In cele din urmă ore post-meridiane. Este uimitor pentru mintea unulcnp gânditor arangiarea desemnulul, a muzicii sad a gimnasticei în orele ante-meridiane, precum există în orariul u-nora din şcoalele noastre secundare, pe când studii ca matematica, filosofia, fizica, chimia, istoria, sunt arangiate In orele post-mendiane. Defectuositateasare lesneîn evidenţă pentru orl-cine, ia ca punct de plecare în arangiarea orariulul de cursuri progresul şcoale!, ear nu utilitatea individuală a profesorului. Constantin I. Lupii. ECOURILE ZILEI M. S. Regina, care se afla uşor indispusă, s’a restabilit pe deplin, aşa că a putut face erî o lungă plimbare prin oraş. —x— M. S. Regele a primit erî în audienţă pe Principele Nicolae Bibescu deputat şi efor al aşezămintelor Brin-coveneşti. —x— D. T. L. Maiorescu, ministrul cultelor şi instrucţiei publice, a chemat erî pe d. dr. Râmniceanu, decanul Facultăţei de medicină, pentru a’i cere explicaţii asupra demisiunei d-lui dr. Asaki. In urma acestor explicaţii, d. Maiorescu va supune cererile d-lui A-saki consiliului permanent al in-strucţiunei publice. —x— D. general Mânu, ministrul de resbel a vizitat eri cu deamănuntul manutanţa armatei. —x— D. Ioan G. Diamandi, fost senator şi prefect de Tuto va, a sosit azi dmi-neaţă în Capitală venind din Iaşi. —x— D. M. Deşliu, prefectul judeţului Dâmboviţa, a sosit în Capitală. —x— D. M. Sutzu, directorul general al poştelor, ţinând seamă de cerinţele funcţionarilor săi, va presintă zilele acestea consiliului de miniştri un proect pentru îmbunătăţirea soartei împiegaţiler telegrafo-postali. —x— D. general Cernat, comandantul corpului 11 de armată, a început de 2 zile o inspecţie pe la diferite regimente din garnizoană. —x— Aflăm că doctorul Asaki, chiar daca d. ministru al cuitelor şi instrucţiune! publice îl va invita se remâe, nu va mai sta în ţară. D. dr. Asaki îşi a şi trimes bagajele la Paris. —x— Printr’o îneheere a consiliului sanitar superior al armatei, toţi medicii militari care vor voi se remână în armată dupe terminarea stagiului, vor fi dispensaţi de examenul ce sunt siliţi seT dea la sfârşitul a-cestui stagiu. —x— Arhiereul Calistrat Popescu-Con-stantinescu-Orleanu Bârlădeanu, publică prin România Liberă, o întâmpinare tardivă la articolul nostru, de deunăzi, un scandal în Biserică. Ne credem dispensaţi a mai insista a-supra absolutei exactităţi a faptelor ce am relatat, martori fiind la disputa scandaloasă stârnită de Monseniorul Calistrat, slujitorii biseri cei, nuntaşii şi o întreagă asistenţă de credincioşi. Cum însă, apreciam simţimintele de înaltă generositate şi bunătate ale I. P. S. Mitropolitul-Primat şi ale P. S. Episcop de Buzeu care au admis de bună justificarea invitaţiei făcută de un preot, ce n’avea calitatea de a o face, trecem şi noi ui-tărei această vrednică de jale întâmplare. (dVu voim moartea păcătosului, ci a Iul îndreptare». Numai, de s’ar îndrepta 1... —x— D. Dr. Zusman, directorul şi proprietarul institutului de hidrotera-pie din strada Vestei se căsătoreşte la 26 corent la Iaşi cu d-ra Betty Si-mionovitz. Urâm tinerei perechi toate fericirile dorite. —x— Societatea Măcelarilor din Capitală va da Vineri 27 Ianuarie în sala Dacia, un mare bal deschis în folosul casei sale. —x— Balul Curţei, care era se dea la 25 Ianuarie şi s’a amânat din cauza doliului, se va da la 16 Februarie. —x— Romanu este informat că ancheta parlamentară cu privire la alegerea col. III din Roman, se va face chiar în cursul septămânei aceştia. ŞTIRI MĂRUNTE Se scrie din Constantinopole Gazetei de Frankfort, că toate organele presei austriace aâ fost interzise în Turcia. — Congresul jurisconsulţilor germani se va întruni anul acesta la Strasburg. — Reichstagul german a adoptat, la a doua cetire, proeclul colonial. Minoritatea, care s’a pronunţat în potriva adopţiunel, cuprinde pe liberali şi pe socialişti. — In Camera ungurească, discuţiunea legel militare continuă a da loc Ia cele mal violente desbaterl şi a provoca în public manifestaţiile cele mal sgoraotoase. — Regele Anamulul, Dong-Klian, a în-celat din viaţă la liue, în urma unei scurte boale. PENTRU „DEMOCRflTIft ‘ Colectiviştii nu se mulţumesc sâ denatureze faptele în ziarele lor; In lipsă de o materie serioasă, s’aâ apucat se inventeze ştiri pentru nenorociţii lor cititori. Aşa, Democraţia de la 22corent spune că un bancher din Brăila ar fi lovit pe d. Suditu, prefectul local. Publicăm azi o scrisoare din care se vede că foaia colectivistă minte. Domnule Redactor, Citind în ziarul Democraţia de la 22 c. cu indignaţiune am văzut informaţiunea dată din Galaţi relativă la un pretins incident între d. Suditu prefect, şi mine. Găsesc datoria mea a da cea mal formală desminţire la această calomnioasă invenţiune. Rugându-vă să bine-voiţl a da cuvenita publicaţiune, primiţi asigurarea deosebitei mele stime şi consideraţiunl. I*. Rottcnberg Brăila. Bancher. lată cum se face gazetăria colectivistă! INTEMPLARILE ZILEI DIN CAPITALA Vremea. — Azi s’a jînorat, frigul însă nu se simte. Birjar. — Erî pe Calea Văcăreşti un birjar a calcat un copil de vr’o 7 ani al unul tinichigiu. Birjarul a scăpat dând bice cailor; iar micul pacient a fost transportat la spital. Starea sa înspiră îngrijiri serioase. DIN JUDEŢE Viata de peste un viac.— In cătuna Letea, pendinte de comuna Satu-Noâ, judeţul Tulcea, a încetat din viaţă, în seara de 9 Ianuarie curent, un bătrân, anume Oniseu Alex .ndrof, în etate de 110 ani a-proape. Acest bătrân ’şl păstrase până în în cel din urmă minut întregimea facul-tăţel mintale. Moara arsa.— In ziua de 19 Ianuarie curent, a isbucnit un foc la moara cu a-buri a d-lor Dumitru Nicolescu şi Ion Do-brinescu, ce o aveai! situata în marginea oraşului Călăraşi,Jarzând cu desăvîrşire şi causându-le o pagubă aproape de 40,000 lei. Focul, după cercetările făcute, a provenit de la scânteile coşului, care căzând într’un car cu pae ce era aproape şi, bătând vântul, moara a luat foc. Mort din prâvâlire. — Individul Gri-gore Iancu, din comuna Valea-Mărulul, care se afla in serviciul lui Ioan Chârstea din comuna ŞtefâneştI, judeţul Muscel, pe câud cobora o coastă repede cu sania încărcată de lemne din pădurea Budeasa, rupându-se lanţul cu care era împedicatâ sania, a fost apucat sub sanie, şi, cu toate că a fost scos cu viaţă de către tovarăşii săi, pe drum însă a repausat. Jidan spărgător de biserici.— Individul Israel Mohor, unul din spărgătorii bisericel Sf. Maria din Brăila, a fost prins de către comisarul despărţirel a IV din Galaţi, d-1 E. Nicolau şi înaintat parchetului. Asupra sus zisului individ s’au găsit mal multe bucăţi de argintărie şi aur furate din biserică. Se urmăresc cu stăruinţă cel-l’alţl tovarăşi al săi. DIN STREINATATE Moartea lui Kraszewsky.— Cetim în Post: Autorul polonez Kraszewsky, care fusese osândit, pentru înalta tradare, la mal mulţi ani de închisoare într’o fortăreţâ şi care fusese în urmă liberat provisoriu, ca să-şi caute sănătatea, a murit în străinătate, unde se refugiase. Succesiunea-! a fost regulată judecăto-reşte Kraszewsky lasă văduvei şi copiilor săi 92,000 ruble, o colecţie de tablouri de valoare, o mare bibliotecă şi un mare număr de manuscrise foarte preţioase. Biblioteca imperială din Petersburg a intrat în negocieri cu moştenitorii Iul Kraszewsky ca să cumpere aceste manuscrise, şi mal cu seamă pe acelea care aâ raport cu istoria Rusiei. Hoţi la ambasade. — Se scrie din Londra: Acum câts-va zile, nişte hoţi s’au Introdus la ambasadorul Austrie! şi aă furat giuvaericalele soţiei acestuia. Acelaşi fapt s’a săvârşit la legaţiunea Statelor-Unite. Nişte indivizi, ramaşi necunoscuţi, aâ străbătut a-l’altâ-er! seară prin efracţiune în camera doamnei White, soţia însărcinatului de afaceri american, şi’l au furat giuvaerurile. Această hoţie a fost săvârşită la casa de la ţară unde locueşte d. White, aproape de Ascol, şi pe vremea când familia era la supeu. UN CUMULARD.......... DE DELICTE Tare-I prost lucru sâ n’al ghete pe lapoviţa asta şi tare-I infect sâ n’al haine mal fercheşe tocmai In Carnaval 1... Vrei sâ te duci la un bal mascat, la un teatru, ori mai ştiu eu unde ; că te faci, dacă n’aî şi tu o haină ca toate lumea ?... Să te duci aşa ca ne-oamenir, nu face parale, te arată cu degetul ca pe un coate goale de rend, ori — ce e şi mai rău—te face lumea filosof I... Tocmai In astă dilemă se găsea şi tî-nărul Gogu Niculescu, de profesie amploiat. Cum a scăpai Gogu din încurcătură, se poate vedea din rezumatul desba-terilor. Iată ce spun reclamanţii : Andraş Coroly, de naţionalitate ungur şi de profesie cismar de lux, Îşi face ast fel declaraţia : — Io, domnuli prezident, n’am ştiut la cine am a face... Vod acolo mo chia-ma un amploiaţ, io am crezut ieste om cum se cade... Mosor picior şi aduc ghete,.. Chind se trage la picior, zice : nu merji... Cum nu-î merji ?... E, nu-l merji!... Pote a greşit calfa!... AtunşI io las ghiata de la picior drept la dum-nalul şi intorc lai casa cu stingă... A trecut acolo doi zilele ori treî.ştiil eu?.., chind intors cu stingă, dumnaluî nu-I acolo... întreb la madama, dumneaei zice : hei 1 Domnu a plecat la Paris lai şcoala 1... D. Niţă Căprescu, tot cismar de lux, dar de naţionalitate român, declară următoarele : — Şi ielu, domnule preşedinte, o pă-ţiu tot ca domnul Caroly. Ma pomenesc cu dumnealui de colo, că vine şi-mi porunceşte o pereche de ghete. Când să i le aduc la probă, zice că nu l vine a din dreapta. Ce să fac > ’I am lăsat p’a din stânga, ca s’o puiu p’a din dreapta la calapod. Când colo ce să vezi?.. Dom-nişoru spălase putina... îmi spuse ha-zafna c’a plecat la Paris, să Înveţe mal departe... Poate că vrea să Înveţe pun-găsala. Preşedintele. Nu insultaţi, domnule. Reclamantul. Da iei, că-mî a luat bunătate de ghiaţă... Gogu. Ce ghete, domnule ? Cu pingele de carton 1... Reclamantul. Pingele de carton ?.... Dar ai ştiut să le pingileştî /... Tot junele Gogu a păţit-o şi cu croitorii. Iţic Rosenberg se plânge, că onorabilul Gogu ’l a tras pe sfoară cu o pereche de pantaloni şi o vestă în chipul următor : Gogu a comandat un rând de haine, însă când a venit croitorul să ile cerce, Gogu a găsit că haina nuT vine. Croitorul s’a întors cu ea acasă, dar când să T-o aducă înapoi, Gogu sburase cu pantalonii... Credeţi însă că tigva merge de multe ori la apă? Iţic Rosenber a povestit întâmplarea unul confrate anume Volf Grunfeld, dânduî şi semnalmentele lui Gogu. Nu trece mult şi junele voeşte să capete şi o haină. Se duce la Volf, comanda un rând de haine complect şi spune să i le aducă acasă la probă. La probă însă, Volf a venit cu Yţic, care a recunoscut pe cinstitul său client. Şi de aci afacerea a venit înaintea tribunalului corecţional. * * * Tribunalul T-a dat şase luni închisoare pentru cumul de delicte. Eă pun rămăşag, că tînărul era colectivist. Şi dacă nu era, poate să fie, vremea nuT perdută. Dosar. POLITICA IN JUDEŢE ROMAN Societate pentru ajutorul se-raeilor. Capitalul societăţii Caritatea pănă astă-zi, zice Romanu, a atins cifra de 10,105lei 60 bani compusă ast-fel: 9661 lei 63 bani fond Inalienabil plasat ast-fel. 9211 lei efecte pulice. 450 » 63 bani numerar şi 443 » 97 bani fond disponibil de reparţit la saracî din care comitetu so-cietăţel In şedinţa de la 17 Ianuar a. c. a hotărât a se destribui de îndată la sărăci 300 franci prin o comisîune compusa din d-nele Zamfira Jora. Olimpia Drăghicl, Aneta Buicli şi Aglaea Stro-escu. In cursul anului 1888 societatea a acordat ajutor la sărăci 467 lei 20 bani, hotărându-se şi a doua convocare a a-dunârii a societăţei la 23 Februarie a-nul curent ora 2 p. m. In casele d-nel Zamfira Jora. IN FORMAŢIUNI D. Nicolae Blaramberg va depune azi sau mâine pe biuroul Camerei propunerea de darea în judecată a guvernului colectivist. Această propunere e iscălită până acum de vre-o 14 domni deputaţi. Ni se comunică că A. S. R. Principele Ferdinand de Hohenzollern făcând o excursiune cu trăsura în jurul Dusserdorfului, a fost restur-nat şi uşor rănit. A. S. R. este acum cu desăvârşire sănătos, ne având de cât nişte mici sgârieturi la mâini. -*s- Proectul de lege asupra imposi-tului proporţional, venind în discuţiunea consiliului de miniştrii, a fost respins, Se ştie ®ă din încasările care erau se resulte, dacă se aproba acest im-posit era se fie acoperit deficitul de 6 milioane pe care ’1 lasă bugetul a-nului acesta. Mai mulţi miniştrii au propus ca acoperirea acestui deficit se se facă din zecimi de la diferite încasări. D. Perticari, directorul compta-bilitâţei de la ministerul de fuiance, lucrează acum la expunerea de motive a bugetului anului acesta. Aceasta lucrare, care va fi sfârşită peste doue zile, va fi presintatâ Camerei împreună cu bugetele anului 1889, cel mult pe la 28 Ianuarie. C. Lascar Gatargi se află la Galaţi iar nu la Iaşi, dupe cum s’a spus. Leaderul partidului conservator a fost silit se plecelaGalaţi din causa boalei sorei d sale. Eri d. ministru de interne a lucrat, împreună cu şefii divisiunei comunale la proectul de lege comunală rurală. Vom da poimâine seamă de modul cum e alcătuit acest important proect de lege. A 2‘ EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 24 Ianuarie 1889 Şedinţa se deschide la 3 ore sub preşedinta d-lul general Florescu. 85 Senatori faţă. D. Willner dâ citire în a doua lectură, propunerel sale relativă la desfiinţarea embaticurilor pe proprietăţile particulare. D. Calcantraur adresează o interpelare Ministerului de Interne pentru înfiinţarea unul spital în comuna Tdrnavca din judeţul Dorohoiîi potrivit legatului repo-satel Domnel Potlog. Senatul asupra comunicărel biurouluî în privinţa lipsei nemotivate a trei Senator! decide a li se face cuvenita invitare. In urma cererel d-lul Ministru al Dome-nielor, Senatul trece în secţiuni spre a se ocupa cu studiul mal multor proiecte de legi. Şedinţa publică se ridică anunţându-se cea viitoare pe mâine. CAMERA Şedinţa de la 24 Ianuarie 1889 Şedinţa se deschide la oral 1/2 sub pre-şedenţia d-lul G. Grâdişteanu cu 105 dd. deputaţi. S’a proclamat deputat d. Victor Maori. Se acordă congediu d-lor Iancovescu pentru 5 zile, d-lul Datculescu 15 zile, d-lul Cogălniceanu, etc. Se acordă urgenţa asupra unei petiţii de pământ unor locuitori din Dolj după cererea d-lul Cernătescu. D. Popovici C. depune un memoriu al profesorilor din Fălticeni, prin care cere ca la discuţia legii asupra pensiilor să se reducă maximum de serviciu la 25 ani şi aceasta în interesul instrucţil de oare-ce profesorii în timp de 30 ani de serviciu nu mal sunt în curent cu ştiinţa care înaintează şi ca să înceapă a învăţa dupe 25 ani de serviciu nu mai pot. Dd. Panusi Dobrescu (Argeş) depun mal multe petiţii pentru egalarea lefurilor profesorilor. D. Dobrescu K. K. cere de la d. Ministru Instrucţiei publice un tablou de toate numirile învăţătorilor făcute de d-sa şi e-poca concursului precum şi avizul dat de consiliul permanent al Instrucţiei, prin care sădâ putere Ministrului de a se numi membri în învăţământ; cere d-lui Minis-Lru se nu ia aşa subţire cererile deputaţilor.... (D. Dobrescu ar vrea mal gros ? Să întreabă unii deputaţi din banca voiajorilor). D. Maiorescu promite satisfacerea cererel d-lul Dobrescu după oare-care discuţie. Cele 27 ! D. Preşedinte : D-lor, la ordinea zilei sunt cele 27 de interpelări (ilaritate mare, a! al). D. Alexandrescu să ’şl des-volte interpelarea—absent; d. Rădulescu I.—absent; d. Niculae lonescu—absent; d. Deleanu are cuvântul : D. Deleanu deputat de Olt ’şl desvoltă interpelarea a-dresată d-lul Ministru Cultelor prin care cere restaurarea bisericel Ionaşcu Vodă care se află în stare de ruină şi cere ca să se aloce în buget o sumă necesară. D. Maiorescu respunde că e alocată în buget o sumă de 100,000 lei pentru res-tauraţiunl de biserici şi asupra acestei suml se va lua ca se se restaureze şi biserica dinSlatina.Nu sunt bani ca să sealoce special pentru aceasta. D. Staniau cu graţia-I recunoscută şi următoarele cuvinte ’şl începe interpelarea sa. «După o lungă aşteptare a sosit şimo-mentu de a’ml dezvolta interpelarea a-nunţatâ de mult....» Şi pe acest ton ditirambic, continuă onor. colectivist, acere că şcoala comercială din Ploeştl să treacă la stat să nu mal fie în sarcina comunei; din cauză că comuna nu mal are fonduri căci le-a bântuit filoxera. Vorba e că onor. colectivist de ce n’a făcut asta 12 ani. D. Stanian continuă pe tonul de mal sus predicând mal multe învăţături. D. Maiorescu spune că greşit i s’a a-dresat d-sale interpelarea de oare ce şcoalele de comerţ depind de Ministerul Dome-meniilor şi Comerciulul; totuşi va respunde. D-sa întreabă pe d. Stanian că timp de 12 ani de ce n’a făcut acest lucru şl cum se poate ca d. Stanian un membru simpatic şi inflnent al fosiel majorităţi n’a putut măcar să se opue la tâerea subvenţiei şcoalel comerciale de către d. Stolo-jan. D-sa adaogă că ar 11 foarte fericit dacă având bani ar putea face şi teatru la Iaşi, şi Ateneurl şi toate, dar dacă e deficit în buget, nu numai e ţinut să facă economii Ministeru dar şi Camera; se poate ca la discuţia bugetului să sealoce o sumă oare care şi atunci să se ia către stat. După o replică a d-lui Stanian, d. Dobrescu K. K. intervine cu cunoscutele! cu-noşlinţl şi face mai multe teorii pedagogice cerîndu-se după d-sa închiderea discuţiei. O mică scenă devaudeville urmează între d-nil Micescu şi Negoescu ambii din Ploeştl, care stau unul în spatele altuia şi care cerând amândoi cuvântul coDlra închiriere! sc acordă unuia, şi celul-l’alt refuzândui-se, amândoi se ridică safl a-mândol sc lasă jos, ceea ce înveseleşte Camera într’o discuţie atât de plicticoasă. In fine d. Negoescu vorbeşte contra în-chidereî şi d. Pătărlăgeanu pentru. Discuţia se închide. Interpelarea (I lui Dobrescu li. li. D. Dobrescu care a jurat fericirea Ploeş-tilor îşi desvoltă Interpelarea sa relativ la înfiinţarea unei sucursale a Băncel naţionale în Ploeştl, căci printr’alte părţi s afi înfiinţat sucursale. D. Glierniani respunde că n'a primit nici o cerere nici d-sa nici banca de aci, de la comercianţii din Ploeştl pentru în- www.dacoromanica.ro EPOCA — 25 IANUARIE 3 fiinţarea unei sucursale, şi în or-ce caz, trebuesc studii făcute pentru aceasta, să se vadă dacă e necesară o sucursală la Ploeştl. D-nil Voinov şi Bobeica cer şi d-lor înfiinţarea uuor sucursale la Focşani şi Botoşani, unde e mal necesară de cât la Ploeştl fiind mal departe. Discuţia se închide. Interpelarea d-lui Sache Stefa-nescu D. dr. Stefănescu îşi desvollă interpelarea sa relativ la mutarea şcoalel normale Carol I din Capitală în oraşul Câmpulung şi aceasta pe motive de higiena şi în interesul instrucţiei elevilor, de oare-ce a-colo se află un întins teren de aplicaţie, unde elevii pot face practică asupra cul-turel pământului necesară fiitoarel lor profesiuni. D-sa adaogă că terenu e cumpărat şi materialul gata, Muscelenil de alt-fel vor da toate înlesnirile posibile. D. Maiorescu răspunde că va muta şcoala. D. Protopopescu Pache prezidă. Interpelările d lui C. Popovlci D-sa are una adresată d-lul ministru de interne pe care o amână pe mâine; acum desvoltâ una adresată d-lul ministru al instrucţiei, prin care domni-sa cere ca şcolile rurale să se adaoge şi învăţături practice de agricultură şi oare-care meserii, căci alt-fel şcolile rurale vor deveni o pepinieră de amploianti. D. Maiorescu, răspunde că va avea în vedere la momentul oportun. D. Marghiloman Al. depune o propunere asupra căreia se admite urgenta, relativ la compania Lemberg-Cernăutl-faşI, Socialismu. — Interpelarea d-lui Ernest Sturza D. Ernest Sturza (BacâQ) îşi desvoltă interpelarea relativă la agitaţiile socialiste. D-sa arată cum agenţi socialişti întră prin sate şi atâtâ pe tirani să se răscoale, să turbure şi să împartă moşiile particulare. Revenind la agitatoru Teodoru, profesor din Bacăil, d-sa arată cum acesta sub pretext de a face cereri pentru pământuri, le spunea târanilor că să nu mal aştepte legea vânzârel bunurilor, ci să între de adreptuîn proprietăţile altora cu puterea. Pentru acest scop d-sa citeşte şi un articol din turbatul ziar «Drepturile omului» în care se propagă aceste apetiturl de a jefui şi omorâ lumea. D-sa inzistâ asupra epitetului puţin modest pe care şi’l dă onor. agitatori de «GrachI moderni» şi conchide cu legile ţârei în mână că pot fi urmăriţi pentru asemenea fapte. D-sa cere urmăriri pe baza legilor existente, a Constituţiei şi a Codului penal. La ora 5 1/2 şedinţa continua. PROIECTUL DE TOCMELI AGRICOLE întrunirea proprietarilor de la Naţionala Şedinţa se deschide sub preşedenţia d-l’ui Danielescu în absenţa d-lul Ilie Niculescu (Dorobanţu). Se dă cuvfintul d-lui Tănăsescu. D-sa după ce arătă scopul adunăreî, termină propunând formarea unei comisiuni care să se ocupe cu studiarea a-celui proiect şi In urmă să presinte un memorii! asupra modificărilor ce crede dar că trebuesc aduse proiectului. D. Gura să pronunţă contra acestei formari de comisiuni, de oare-se i se pare că agricultorii nu sunt în număr suficient reprezintaţiî; la aceasta d. Tănăsescu răspunde din nou, cerând imediat formarea acelei comisiuni. D. AL Duca arată foloasele unei asemenea comisiuni, şi termină rugând a-dunarea se proceadă la alegerea acelei comisiuni pentru a avea timpul ca să discute proiectul înainte ca el să vie în discuţiunea Camerei. Să procede la alegerea comisiuneî şi resultatul este următorul : Dd. Ilie Niculescu (Dorobanţu). » Petrachi Ioanide. » Hristachi Gura. » Dobre Popescu. » Alexandru Dumitrescu. » Demetru T. Dobrescu. » Alexandru Duca. Acest comitet, sub preşedenţia d-lul Ilie Niculescu (Dorobanţu) va lua ch'ar mâine seară în discuţie proiectul, şi va face cuvenitele modificări. CLTIMt MNATilM Credem a şti cli guvernul nu pare a fi dispus să susţină pre-tenţiunile Dobrogenilor, care cer să li se acorde drepturi politice. Aceasta o face pentru diferite motive foarte juste de altmintrelea. * Peste câte-va zile va apare în Monitorul oficial o nouă mişcare judecătorească, care va privi mal mult tribunalele din provincie. * In. toate satele din judeţul Ilfov sătenii au început se facă pe-tiţiuni pentru a cere pământuri. Semnalăm acest fapt autorităţilor, căci se ştie că tot aşa aii început, şi anu trecut rescoalele în judeţele Ilfov, Ialomiţa şi Vlaşca. Propaganda pentru facerea pe-tiţiunilor de mal sus se face de către deputatul socialist Nădejde, care acum câte-va zile a cutreerat tot judeţul. * Mâine vor fî ascultaţi de către d. judecător de instrucţie Preto-rian, d-niî Moruzi, Stănciulescu, N. Cristescu, fost inspector poliţienesc şi .\ieschiu fost şef al spionilor de poliţie sub d. Mitică Moruzi. Aceşti domni vor ll interogaţi în privinţa afaceroi de la 5 Sep-tembre şi asupra mărturisirilor ce s’au făcut la instrucţie în contra d-lor, cum că aii ordonat ca banda lui Ulmeanu se devasteze redacţiile ziarelor. * Sâmbătă vor fî ascultaţi pentru ultima oară inculpaţii în afacerea de la B Septembre. — După sfârşitul interogatorului, ei vor fî depuşi la penitenciarul Văcăreşti. Unul din aceşti inculpaţi, şi din cei mai importanţi chiar, s?a decis să facă mărturisiri complecte, a-rătând tntr’un mod amănunţit cine a fost acela care a dat ordi-nile pentru ca redacţiile se fie devastate. Se crede că printre aceştia vor figura dd. Moruzi şi Radu Mihaiu. * Am aplaudat cu toţi disposiţiu-nea luată de consiliul de disciplină al baroului Ilfov de acord cu d. ministru ca se scape pe împricinaţi de mulţimea de samsari de avocaţi, care mişuia prin sălile autorităţilor judiciare şi înşela lumea. Consiliu ca consecinţa celor de mai sus, a hotărât că fîe-care secretar de avocat, sau procurator al lui, trebue se fie posesor al unei „cărţi“ cu care se poată cere dosare de consultat şi scoate copil sau alte acte în nurnei: avocatului pentru care lucrează, şi acesta se înţelege. Acolo însă unde consiliu de disciplină ese din atribuiiunile lui şi n’are nici autorisaţiunea d-lui ministru al justiţiei, este când pe cale de regulament vrea să impue avocaţilor ca aceştia să nu poată da „cărţi" sau „procuri" de cât acelora care au studii de drept. Vrea să institue cu alte cuvinte „avouăs" in partibus şi aceastaca măsură disciplinară. Pentru aceasta trebue o lege, şi d. decan ştiind poate că nu se va vota acest monopol, vrea pe o cale lăturaşe, prin regulament, să ajungă tot acolo. E foarte departe de la măsurile de siguranţă pentru împricinaţi, care e de ordine publică, şi contra samsaritcurilor unor avocaţi ; care e cestie de demnitatea corpului , până la a face un regula-meat pentru consfinţirea unui privilegiu. D. decan să vie cu un pro-ect de lege şi atunci înţelegem şi noi. MOARTEA ARIIIDLCELII RIDOLF (Prin fir telegrafic) O scrisoare a Arhiducelui,— Causa sinuciderei.— La Sofia Budapesta, 5 Februarie. D. Jokai public» în jurnalul «Nemzet» scrisoarea următoare adresată de principele Rudolf şefului de secţiune, d-nu Szoegyenyi; «Ve trimet codicilul meu. Luaţi disposiţiuni conforme cu acest codicil şi cu testamentul meu făcut sunt acum V ani cu consimfimănlul soţiei mele. Veţi găsi în cabinetul meii de lucru din llofburg o măsuţă ; veţi deschide cutia cu cheia de aur alăturată aci şi veţi găsi in ea scrierile mele, cu regularea cărora ve însărcinez, lă-săndu vă alegerea acelora de publicat. Trebue se părăsesc viaţa. Salutaţi în numele meu pe toţi bunii mei prieteni şi cunoştinţele mele ; trăiţi fericiţi şi D zeu se bine-cuvinleze scumpa noastră patrie. Al il-tale Rudolf. Londra, 5 Februarie. (Cale ind). Dupe «Pali IMall Gazetle», principele Rudolf sedusese o fata dintr'o familie mare. Fala reniâ-nend însărcinata, mărturisi gre-sala. Atunci fratele seu impuse Principelui Rudolf alternaiiva între sinuciderea sau duelul; arhiducele ar ii ales siuuciderea. Sofia, 5 Februarie. Azi dimineaţă la orele 10 agentul diplomatic al Austriei a făcut să se celebreze In biserica catolică o liturghie de requiem pentru odihna principelui Rudolf. Episcopul Menini a oficiat. Principele Perdinand asista la ceremonie, precum şi toţi agenţii diplomatici, top miniştrii, casa civilă şi militară a principelui, funcţionarii statului, ofiţerii superiori, întreaga presa şi o mulţime numeroasă. GENERALUL BOULANGER (Prin fir telegrafic) Paris, 5 Februarie, 12.45 p. m. Generalul Boulanger e tot absent din Paris, el se află la Bogat în Au-vergne. BOULANGISTII SI FRANCMASONII (Prin fir telegrafic de la corespondenţi noştri speciali) LAGUERRE HUIDUIT SI MALTRATAT Paris, 5 Februarie 2 d. a. Intr’o adunare a lojei masonice «Bepublica democratică,» ţinută eri, d. Laguerre, care este venerabilul a-cestei loji, a fost huiduit şi maltratat. Şedinţa s’a ridicat în mijlocul unul mare tumult. LA ZANZIBAR (Prin fir telegrafic) Londra, 5 Februarie, 12.30 p. m. «Times» află, că sumele cerule de Arabi pentru răscumpărarea misionarilor Germani din Zanzibar sunt atât de exorbitante, încât toate negocierile s’au suspendat provizoriu. Părintele Etienne, misionarul francez la Bagamogo, lucrează cu activitate la scăparea misionarilor înfruntând toate pericolele. SITUAŢIA IN BULGARIA (Prin fir telegrafic) arestări Sofia, 5 Februarie. Eri seară, mal mulţi semnatari al scrisoarel de protestare adresata exar-culul au fost arestaţi din ordinul judelui de instrucţie. D. GOBLET (Prin fir telegrafic) DESMINTIRE Paris, 5 Februarie. Ştirea că d. Goblet ar părăsi portofoliul Afacerilor străine este desminţită. CORTEZELE DIN PORTUGALIA (Prin fir telegrafic) SESIUNEA ÎNTRERUPTA Lisabona, 5 Februarie. Un decret regal suspendă şedinţele Cortezilor până la 5 Aprilie, din cauza incidentelor sgomotoase cari au împiedicat de a se continua discuţiunea Me-sagiului. MICROBUL DIFTERITEI (Prin fir telegrafic de la corespondenţii noştri speciali) Paris, 5 Februarie, 3 p. m. I)upe «Figaro» doi profesori ai Institutului Pasteur aii ajuns se izoleze microbul difteritei. REFORMELE CONTELUI TOLSTOI (Prin fir telegrafic de la corespondenţi noştri speciali) St-Petersburg, 5 Februarie, 2 1/2 p. m. Consiliul imperiului a respins cu o mare majoritate proectul de reforme al contelui Tolstoi; ministrul de interne. Se asigură însă, că Ţarul va insista ca proectul să fie supus unei noul cercetări. DOUE PIESE NOUI Duminică s'aă dat la Teatru Naţional două comedii a d lui Malla una originală intitulată Din glumă şi cea l’altă localisată având ca titlu Ceaţa. Comedia Din glumă a d-luî Malla, dovedeşte că d-sa n’a putut învinge obstacolele pe care le lntimpină or-ce începător In scrieri teatrale, cficl Din Glumă n’are vioiciunea şi acţiunea trebuincioasă pentru o comedie bună de a fi jucată pe o scenă mare. D. Malla a avut bune intenţiunl dar lucrarea sa n’a reuşit pe deplin, cu toate silinţele şi talentul artiştilor care ad jucat’o. Aceea ce lipsa însă piesei originale, o avea comedia localisată Ceaţa. — Ea a fost şi mal bine scrisa şi mal bine jucată, toţi artiştii rivalisândîn entrain şi In veselie. Artiştii şi artistele ca Frosa Sarandi, Anestin, Hagiescu, Niculescu, d-na lo-naşcu precum şi gentila d-ra jFulgeanu ’şi ad executat cu talent şi cu conştiinţă rolul ce le a fost încredinţat. Intr’un cuvânt putem spune d-lul Malla, ca se continue cu încercări de scrieri teatrale, căci avem convingerea că făcând mal multe va reuşi. Legatiunea imperiala si Regala a Austro-Ungariei are onoare a face cunoscut tuluror care vor bine-voi să asiste, că trista ceremonie funebră pentru Alteia Imperialăşi Regală Prinţul de Coroană RUDOLF va avea Ioc Mercur! 25 Ianuarie (6 Februarie) a. c. în Catedrala Romano-Catolică (str. Fântânei) la orele 10 şi jumătate a. m. Jalnicii Efrosina Alexandrescu şi Alexandru Bârsescu fit; Major Vasile Alexandrescu, Gheorghe Alexandrescu şi Alexandru Alexandrescu nepoţi; cumnate, nepoţi şi nepoate, pătrunşi de cea mal adâncă durere pentru perderea prea iubitei lor mamă, soacră, mamă mare, cumnată şi mătuşă LUTA GR. BÂRSESCU * . în etate de 50 ani încetată din viaţă astă-zî la 23 Ianuarie, orele 5 dimineaţa. Vă roagă se binevoiţi a asista la ceremonia funebră care se va officia la 25 Ianuarie orele 2 p. m. în Sfânta Biserică Manea Brularu, de unde cortegiul va porni la cimitirul Sfânta Vineri. Bucureşti, 1S89 MARELE CIRC SIDOLI STRADA POLITIEI No. 7 ASTA-SEARA LA ORELE 8 PRECIS MARE REPRESENTATIE Iuteiul Debut al celebrei familii spaniole «Lecusson» artiste, călăreţe şi gimnastice de primul rang. MERCURI 25 IANUARIE HIGH-LIFE Cu programa interesantă DOCTORUL THOMESCU s’a mutat No. 74 — Strada Dionisie — No. 74 Cosuultaţiunî de la 12—2 p. m. 1023. GRIGORE GRAOISTEANU AVOCAT Consultaţiunî de la 8—11 a. m., strada Speranţei No. 19. (1490) FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (94) WALTER SCOTT LOGODIŢI t SAU CONETABILUL DE CHESTER XXIX (Urmare) Ei să purtad cu atâta asprime dupe ce isbutead să capete vr’o isbânda, iu cât pe lângă dtnşii trupele lui Monter-mer păread blânde şi pline de îndurare. In sfârşit desfăşurând steagul casei sale străvechi, şi In fruntea a 500 oameni, Randal ajunse dinaintea castelului Pazel-Dureroase, sub zidurile căruia tăbărîse Enric. Acest castel era împresurat de a-proape, şi apărătorii lui, plini de răni, obosiţii de nesomn, şi Îndurând tot felul de neajunsuri, eraţi mai descurajaţi de cât or-când văzând desfăşurat contra lor steagul casei de Lacy, singurul care credeau că le va veni in ajutor. Rugămintele arzătoare a le EvineT, al cărui curaj nu slăbi în nenorocire, încetară puţin câte puţin de a mişca pe apărători, şi un plRU de predare fu propus şi discutat Int’uu consilii! de resboi sgumotos, în care să furişase nu numai ofiţerii mal de rând, dar chiar şi simplii soldaţi; căci, Intr’un moment de (nenorocire obştească, toate legăturele discil plinei să rup, şi fie-care să crede slobod să vorbească şi să lucreze pentru tine. In mijlocul acestei convorbiri, şi spre mirarea tuturor, Damian de Lacy, părăsind Întâia oară patul pe care stătuse atâta timp, veni în mijlocul lor, slab, prăpădit, cu faţa acoperita de a-cea gâlbeneală ca de cadavru de care o lasă în urma-I o boală lungă. Se rezema pe pajul seu Amelot. — D-lor... soldaţilor... zise el, căci nu ştiu ce nume să vă dai!, bărbaţii sunt tot-d’a-una gata a muri pentru o doamnă, şi soldaţii dispreţuesc viaţa faţă cu onoarea... — Să tacă / să re retragă ! strigară câţl-va soldaţi Intrerupându’l. — I-ar plăcea mal bine să ne vadă murind de moartea trădătorilor, zise un altul, pe noi care suntem nevinovaţi şi să ne vadă spânzuraţi pe ziduri cu armele noastre, de cât să se despartă de iubita lui. — Tăcere 1 obraznic ticălos, strigă Damian cu o voce asemenea tunetului, salicei din urmă a mea lovitură mă va desonora căzând asupra unul trădător ca tine. Şi voi, urmă el vorbind către cel-l’alţl, voi care voiţi să vă jscutiţî de datorieie meseriei noastre, pentru că moartea poate să le pue capăt cu câţiva ani mal curând de cât o speranţă ; voi care vă speriaţi ca nişte copii când vedeţi un cap de mort, nu credeţi că Damian de Lacy ar vrea să’şl scape zilele jertfind pe a le voastre. Făceţi-vă târgul cu regele Enric ; predaţi-mă dreptăţel saii asprimel sale, sat!, nacâ voiţi mal bine, luaţi-ml capul, şi aruncaţi i de pe zidurile castelului ca o jertfă de ispăşire. Las Iul D zeii să Indrepteze, când va voi, onorul meu necinstit. Intr’un cuvînt, daţi-mă mort sad viu, sau deschideţi porţile ca să mă predau eu singur. Dar, dacă sunteţi oameni, căci nu vă mai pot da alt nume, luaţi cel puţin măsuri ca siguranţa stăpânei voastre să fie chezăşuită, pentru ca să nu vă coborîţî In mormlnt cu pata ruşine! şi a mişeliel. — Mi să pare că tînărul vorbeşte cuminte şi cu înţelepciune, zise Wilkin Flammock. Să’l dăm regelui şi se ne asigurăm condiţii bune pentru lady E-velina şi pentru noi, nainte de a fi sfârşit cu totul provisiele. — M'aş fl hotărlt cu greu să propun această măsură, zise părintele Aldro-vand, care perduse de curând patru dinţi prin o peatră aruncată cu praştia; dar de vreme ce propunerea e făcuta de cel care e mai mult interesat, n’am ce zice. — Preotule şi flamaDdule, strigă bă-trînul stegar Ralph Genvil, văd de unde bate vîntul, dar vă înşălaţi dacă credeţi că veţi putea jertfi pe sir Damian de Lacy pentru a scăpa pe cocheta voastră stăpână. Nu încreţi sprin-cenele şi nu te supăra, sir Damian, dacă nu ştii ce trebue să faci pentru siguranţa d tale, o ştim noi. Soldaţi al lui de Lacy, pe cal, şi câte doi pe un cal, dacă trebue. Vom lua pe acest tînăr îndărătnic între noi, şi scutierul Amelot va fi prisouier şi el dacă va voi să ni se,opue. Să ne aruncăm asupra împresurâtorilor ; acei care ’şî vor face uu drum cu sabia în mână va fi liberi ; cel ce vor cădea pe drum nu vor mal avea nevoe de nimic. Strigătele obşteşti ale soldaţilor lui De Lacy vestiră că aprobad această propunere ; cei ai casei de Berenger să Împotriviră cu glas tare şi cu mânie. Evelina atrasă de acest sgomot, sosi la rândul ei în adunare, şi să încercă în zadar a restabili liniştea. Ameninţările şi rugămintele lui Damian nu ayşcară www.dacoromamca.i mal mult pe oamenii seî; Evelina şi el primiră acelaş răspuns. — Nu te gândeşti ? zicea Genvil lui Damian. Pentru ca eşti înamorat, să cuvine oare să jertfeşti viaţa d-tale şi a noastră? Bătrîniî soldaţi al lui Raymond Berenger vorbeau fiicei lui mal cu măsură ; dar tot nu voiau să asculte de ordinele el şi să se Înduplece la ru-gâmintele sale. Wilkin Flammock să retrăsese din această scenă de Invălmăşală când văzuse ce faţă iau lucrurile. Eşind din castel pe o portiţă a cărei cheie ’I era încredinţată, se duse, fără a’şî atrage nici-o întrebare, fără a întim-pina nicl-o piedică, în tabăra Inglaji-lor. Ajunse lesne acolo, şi să înfăţişă ’naintea regelui Enric. Acest monarch să afla sub pavilionul lui regal, cu cel doi fii al seî, Richard şi Ioan, care purtarâ în urmă coroana Ingliterel într’un chip cu totul deosebit, — Cine eşti ? 11 întrebă regele. — Un om de treabă, răspunse flamandul, care vine de la castelul Pazel-Dureroase. — Să poate să fii om de treabă, zise suveranul, dareşi dintr’un cuib de trădători. — Or-cum ar fi eî, zise Wilkin, am de gând să’i dad pe mâna Majestăţel Voastre ; căci nu ma; aii nici înţelepciune spre a să conduce, nici curaj pentru asăapara, nici cumenţia de a să supune. Dar aş vrea să ştiut mal în-tăl ce condiţii veţi da garnizoanei. — Acele pe care regii le dau trădătorilor, răspunse regele cu un ton aspru : sabia şi funia. — Dacă eu trebue să vă dad în stăpânire castelul, sire. răspunse Flammock, trebue ca condiţiunile d voastre să nu fie aşa de aspre ; sau de nu, să-biele şi funiele d-voastre nu vor avea de lucru de cât cu bietele mele oase, şi nu veţi întră în Paza-Dureroasă. Regele’l privi ţintă : — Cunoşti legea armelor, II zise el. Mare staroste, iată un trădător, şi iată un copac. — Şi iată un ghlt, zise semeţul flamand,’ desbumbind gulerul hainei sale. — Pe cinstea mea 1 strigă prinţul Richard, iată un viteaz şi vrednic bărbat I Dacă toţi tovarăşii sel II samăna, mal bine ar fi să le trimetem un prînz bun în castel, şi apoi să le dăm asalt pentru a vedea cme’l va mânca, de cât să căutăm a’I aduce la foamete. — Tăcere Richard, îi zise tatăl lui; spiritul nu ’ţl e încă destul de copt şi slngele d-tale e prea cald încă ca să te iau de sfetnic. Ei bine 1 blestematule pune-mî nişte condiţiunî cum să cade, şi nu mă voi purta aspru cu tine. — Mai întăi dar, răspunse flamandul, cer iertare deplină şi siguranţa vieţel a membrilor, a trupului şi a bunurilor, pentru mine Wilkin Flammock, şi fiica mea, Roşa. — E un adevărat flamand, zise prinţul Ioan ; gândeşte la el înainte de toate. — Cererea Iul e cuminte, zice regele. Apoi ? — Siguranţa vieţel, a onoarel şi a averel domnişoarei Evelina Berenger, răspunse Wilkin. — Cum ! spânzuratule, strigă regele mâniat, ţie ţi să cuvine să ’mi spui ce trebue să fac când e vorba de a face dreptate sau de a da iertare unei nobile doamne normande ? Vorbeşte numai pentru tine şi pentru cel ca tine, sad mal bine preda-ne acel castel fără o întârziere, şi fii sigur că urmând ast fel, vei folosi mai mult celor care sunt împresuraţi acolo de cât ar putea s’o facă câte-va zile de zadarnică împotrivire. (Va urma) EPOCA — 25 IANUARIE PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE LA EXPOSITIUNEA UNIVERSALA LA BRUXELLES IN ANUL 1888 -*=3ZRjÎîBSKR>- A PENTRU BARB> INVENTIUNE EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doctorului Borsodi pentru vindecarea slăbit iunei bărbăteşti. Aparatul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol, pentru a readuce bărbatului slăbit puterei perduta si ’l face îo zioa cea d'înteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel. Preciurile : 1 il. 55, 2 II. 40. 3 II. 30 ATELIER PENTRU APARATE ELECTRO-METALICE, PATENT DR. RORSODI VIEN, II NESTllOYGASSE No. 6 Broşuri detaliate se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România \ REDESCHIDEREA ULUI MERCtll FOSTUL HOTEL LABES STUAUA LIPSCANI 2, BUCUREŞTI Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căbtorlşi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat tu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou. Camerile de la 1 fr. 50 pe zi Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale. Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt. Rog pe onor. public de a m6 ouora cn vizitele d-lor si sper că vor 11 pe deplin satisfăcuţi. (1028) Cn stimă, IU. YVeitiberger fostul antreprenor al hotelului Englitera. CALEA MOŞILOR N. 40 MAGASIN DE COLONIALE MATiCHE CEORGESCU ,,LA COROANA REGALA“ A.vis important pentru. Menagiu Recomand marele meu depou cu vin negru vecliiu nnalisatsi garantat natural, cu preturi foarte moderate şi mai eftin ca ori unde fiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri vechi şi noul prima calitate. Vânzarea In vase sau pus la buteil şi transportat franco la domiciliu. Mare cantitate de butoae goale de rom ai coguae de la 5 pana la 22 vedre se desface ai ac vinde foarte eftin. Mari aprouisionarl cu toate articolele de băcănie, droguerle, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete. Brânza, Caşcaval, şi Urda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi stre- iue de tot felul; Cârnuri şi Pescărie afumate şi conservate. Ciai colonial şi altele, ltoin si Cognac veritabil, gi tot felul de beutnrl spirtoase si Liquoruri fine; Uiscuits si toate Articole mcesare pentru menagiu. Dorind a întări si mal mult imensa mea clientelă, am decis a vinde ou cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator. - Onor. visitatorl al Magasinului meu se pot convinge de adevfir de la prima visită ce vor face. 1006 Cu deosebită stimă, MATACHE GEORGESCIJ CASA DE SCHIMB 613 I. NI. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 23 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursu 1 Bucureşti 24 Ianuarie 1889 I 0/0 Renta amortisabila 8 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 1 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scris func. urbane 6 0t0 8cris. func. urbane 6 oro Urbane 5 0/0 Iaşi i/p împrumutul comunal lig. Casei pens. (leilOdob.) 5 0i Obi ImprumutuTcu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinută UBUXEAK. Cump. Vend. 90 3/4 97 14 96 3/4 97 1/4 99 3 4 100 104 104 1/2 &6 1/2 96 5 8 104 104 1/2 101 102 94 94 1/2 82 1/4 82 3 4 87 87 1/2 230 240 50 60 1000 1010 250 200 Î40 250 140 150 2 2 25 210 1 211 (i Fondată în anul 1840 „FABRICâ DE MASIffE ÂUGSBURG IN ÂUGSBURG (GERMANIA) Societate pe acţiuni de la 1 Decembre 1857 IVIasine de IPaclietat şi de Satinat Elevatoare pentru edificii cu mai multe etaje Instalatiuni de Transmisiuni de IVLasine cu Ak>ur*i şi de Turbine Masine de tipar* cu 1 cilindru iVEasine de tipar* cu 2 cilindre Masine de tipar* pentru a tipări de o dată cu 2 culori IVIasine de tipar* cu cilindru ) functj®nand IVIasine de tipar* fără cilindru ) peiui. Instalaliune cu mecanismul cilindric ai cernclei pentru maşini simple si maşini pentru imprimat a 2 culori MASINE DE TIPAR ROTATIVE pentru atioări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni,şi pentru atipări de o-data cudoue sau cu mai multe culori. Cu Aparate de fnltuit dupe cea mul nona coristrucţiune cu titvft şi cu cuţite de faiţuit rotative. Toate Maşiriele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit cel mai mare tiragiu având tot-o dată o funcţionare sigura si fara sgomot. Am furnisat pâriâ la Ianuarie 1889: 3150 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului în Bucureşti, şi un mare numer la cele mai însemnate Stabilimente typografice Iu România. Representanţi pentru Româniadd. KUBESCH & SIEGENS, BUCUREŞTI STR. SMARDAN 53 Tot d’odată mai putem procura şi diferite alte Masine de tipo-litografie si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Cleiu şi ori ce aite utensilie pentru Tipografie din f,.bricele cele m-erDesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Losuri crucea rusie Indiana „ crucea roşie Austriaca cu prime „ crucea roşie Ungara cu prime Uosurl Basllica bombau „ Otomane cu prime im. cu prime Buc. [20 lei] Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote (rancese ,, italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotii In aur Cump. Vinde 9614 97 96 97 99 ţf 10* 87 87)4 240 246 104 105 96 « 96 3/4 104 104 3/4 101 100 94 94 X 82 62 3,4 990 1000 71 74 13 15 27 30 40 H 27 30 19 21 48 53 55 60 21u *12 124 126 100 100X 99 100 265 270 BIROUL STRADA SMARDAN N. 8 DEPOUL STR. STIRBEI VOD N. G BUCURESCI MORI SIMPLE DUBLE SI TRIPLE pe postament fie fer din fabrica /ta/wa n^nih şi pe postament de lemn din fabrica CLAYTON SCHUTTLEWORTH cu pietre franţuzeşti de 36 şi 42 ţolurl LOCOMOBILEISI BATOZE DE TREERAT Sistemul cu 2 fusuri curbate si acel cu mişcare exentrica, ambele pre-vezute cu noul aparat de scuturat cu furci. ’Mi permit a atrage atenţiunea onor. agricultori asupra noilor Loco-mobile si Batoze de treerat din fabrica RUSTON PROCTOR & C°- LINCOLN care sunt din nou perfecţionate sl prevezute cu noi modificări practice Aceste maşini vor fi expuse la vedere de la 1 Februarie viitor la Depositul meu din Strada Bibescu-Voda 6, si la Sucursala mea în Braila, Strada Bulevardul Cuza, 114. Domnii amatori citi maşini Rnstoir Proctor sunt, r*ixcja.ti a-mi transmite comandele dL-nealoi* mai clin vreme spre a le putea efectua la timp. PIETRE DE MOUU FRWTl/TSUI DIN LA FERTE SOUS JUNARRE formate din 5—6 bucăţi întregi de la periferiă până la mijloci Toate dimensiunile se găsesc în depositul meu € W. STAADECKER Bucureşti. — Str. Smârdan, 8 tas** Scop Phllantroptc "Wî Cea mai fr*umoasa descoperire al secolului PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI Repede, onorabil si fara cunoslinli speciale Lucru plăcut, nobil si usior chiar pentru dame — NUMEROASE CERTIFICATE DE APROBARE— Gratuit comunică explicaţiunele li-1 profesor Buquesnor, San-Remo Fermo in pos, Italia UE l'CIIIRUT Sl DE VEMUIB d'îrt' Clemenţei No. 21. A sc adresa Calea Doroban-| ţilor, 24 de la orele 12 până la 2. Om | r napoleoni in aur se gaseste cn împrumut la III IC d-nu M. Constantinescu Slrada Putu cu apa rece No. 62, Bucureşti. II1U TIIYt’D ONEST SI MUNCITOR caută un U11 I lllLIt post de îngrijitor de moşie. A se adresa la d. Heinrick Taitsch, strada Buzesti-lor No. 64. 1109 COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA (societate anonima) la liege (belgia) NO. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE Sl INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE 'PA Sl DE GAZ PRODUCERE anuala de TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil. FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE MOTORI HYDRAULICI, STÂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI, ---GURI DE FOG-- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, X TJ O TJ PT I cu elete si obicinuite P Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 940 nrt i îi i’Yii 1 T si de vânzare moşia Drăgo-1IL mWU esti-pâmântecî si PîrvulestI, districtul Dîmboviţa o oră de gara TTrgoviste 400 pogoane arături, fâneata si pădure. A se adresa la proprietar strada Polonă 77 bis. (1110) EPILEPSIE Boala repututa pân'acum fara leac,| EPILEPSIA, Precum şi toate Boaiele nervoase sunt vindecate de mine cu desăvârşire, dupe un procldeu nou în cel mal scurt termen şi sub garanţie. A se indica etatea şi durata ! boalel. Remediul modul întrebuinţării etc. sunt expediate, în contra tri- j miterel sumei de 25 franci de Chst. »J. Sccmann Berlin 139, Schoenhauser allâ 139 PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT ÎNCĂLŢĂMINTE DE FRANZ HDLLA SI C. LETZTERGROSGHEN LA MAG A SINUL UIUMUL FONDAT 1 BUCUREŞTI LA ADEYARATA Strada Şelari No. 9 Suson galoşi, de pele, de cauciuc pentru barbati, dame de lei !).Î5 si 9. Sili ALBASTRA Strada Şelari No. 9 lioeaiiei Englezeşti veritabile pentru barbati lai 1», 42, IO. Peutru băniţi S, O, 7, 8. Ghete de vaca de Ver-matia.fasoane englezeşti si chinezeşti de lei IO, II, 12. ROG A SE NOTA BINE STRADA ŞELARI N° 9 LA Galoşi de eaueiuc pentru barbati. dame si copil de lei 5.75 si 5. 1027 ADEVARATA STEAOA ALBASTRA Cu stima, u. MeSCIIELSOirv Tipografia Ziarului „Epoca* Tipării cu cerneala Ch. Lorilleux-Uie Paria Girant responsabil V. P. Gheorghlu www.dacoromanica.ro