ANUL IV No. 953
f S BANI \UWERUI
LUNI'23 IANUARIE 1899
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 23 IANUARIE
CRONICA
SLOVE NEGRE
Acel cari se plâng ca literatura noastră sta pe loc, ca nu facem nici un progres şi ca suferim de lipsa de scriitori, sunt foarte nedrepţi.
Mal întâia, avem o sumă de ziare, cu o suma şi mal mare de redactori, de corespondenţi benevoli, şi în regula generală toţi Românii sunt munciţi de boala literaturel.
Afara de poeţii cari rfisar mereQ ca ciupercile şi publica prin reviste mal mult sau mal puţin literare, versuri de felul următor :
Oh spune'ml angel radios Pentru ce UI sunt odios)
Căci te iubesc, te ador Pentru tine rolă si mor !... .
afara de prosatoril cari scrio nuvele, amintiri din copilărie, tragedii, drame, comedii, avem un fel de bărbaţi serioşi cari se ocupă numai cu chestiunile sociale şi le regulează toate în broşuri de 20 saQ 50 de feţe.
In fie care zi primim spre exemplu câte o cărticică subţire ca foaea de ceapă, purtând unul din următoarele titluri : «Cuvăn-tnl med tn chestiunea agricolă de N. I. Sur-tucescu ; O reformă necesară de Stan Pi-pernicescu; O datorie pentru guvern de Pa-nait Arhangelescu.» Şi în această cărticică autorul, bazându-se pe o îndelungată experienţa, dă imediat soluţiunea tutulor relelor.
Dar secta cea mai interesantă a literatorilor de ocasiune este fără îndoealâ acea a corespondenţilor de ziare, cari în mare parte fiind abonaţi sau cititori cu numele al cută-rul saQ cutărui ziar, se cred datori sfi-I trimită gratis ştiri din loaalitate.
In felul acesta, ziarul Lupta de la 20 Ianuarie ne-a dat o mustră nu se poate ma! bună, atât de bună în cât simt o adevărată plăcere sg o retipăresc.
Eat'o :
Ieri la orele 9 dimineaţa, preotul Th. V. Manea a fost smuls din sînul familiei de sbirit poliţieneşti şi dus cu forţa, pe sus, la poliţie, unde, dupe ce a lost maltrat în chipul cel mai barbar de către satrapul ce ocupă funcţia de poliţai ad-inte-rim, apoi spre indignaţia tuturor şi în faţa protesturilor, a fost trântit in grosul politiei alăturea cu hoţii si criminalii. Tocmai pe la orele 3 jum. tiranul prefect Sturdza, ca se nu se revolte publicul mai mult, l-a eliberat din închisoare.
Cetăţeanul Ion Nicobrat pe la ora 4 du-cându-se să protesteze în contra acestor călcări de lege, printr’un articol ce urma se lie adresat Luptei, a fost surprins în librăria Iul M. Vasiliu şi de şi protestase că fără mandat nu merge, a fost umllat pe sus şi dus Intr’o ploaie de ghionturi si lovit pe strada în faţa întregului public Bacoan, până la poliţie unde a fost deţinut ca cel de pe urma bot.
Oroarea, iritaţiunea publica este la culme. Băcăul prezintă un aspect mut şi sinistru. Circulaţiunea şi libertatea publică sunt sequestrate, siguranţa cetăţenilor e ameninţată. Graiul dea comunica unul cu altul interzis. Barierile închise. Sătenii şi târgoveţii, ca în timpul zaverei, prinşi pe strada, bâtuti fura nici o cruţare, şi aceasta ziua namiază mare, duşi ca turmele de ol la poliţie. Iacă în câte-va trăsuri generale fizionomia independentului oraş BăcâCi de odinioară; iacă un portret de cum se calcă legile ţărel sub regimul conservator-junimist.
Mărturisiţi cu toţi dacă, sunteţi de bună credinţă, că literatura noastră naţională nu este tocmai aşa de căzută cum s6 zice, mărturisiţi că se mal găsesc oameni — cum e spre exemplu corespondentul Luptei,— care cunosc frumuseţele limbel române, farmecul florilor retorice, farmecul calificativelor şi ştie sfi le întrebuinţeze.
Oameni cari scria scurt şi lămurit: «Preotul Manea a fost arestat, şi dus la poliţie, unde a fost maltratat, apoi închis. D nu Ion Nicobrat a fost asemenea arestat şi lovit. Lumea e indignată 1» asemenea oameni se găsesc pe toate cărările; iar bărbaţi cu talent care se ştie se tragă tighel la scris, mal rar!
Parcă simţi un fel de mândrie cănd vezi că răsar pe ici pe colea geniuri literare care scria precum scrie corespondentul Luptei.
Câtă putere în cuvintele sale, câtă eleganţa în formă 1
«Manea trântit la gros tn fata protestărilor l M. Vasiliu, umflat pe sus tntr’o ploaie de ghionturi 1 Bacăul cu aspectu sea mut şi sinistru, cu circulaţiunea sequestratd şi cu graiul de a comunica interzis !
O,	scumpe corespondent al Luptei, te iubesc şi mult aş dori se te cunosc.
Dacă în loc se te hotăreşti se devii şi tu redactor la gazeta, te’al fi apucat se vinzi de ale mâncărei, se faci haine, se faci agricultura saa cine ştie ce, am fi avut noi nespusa fericire de a citi interesanta ta descriere a-supra privelişte! oraşului Bacău ? Negreşit nu 1
Am fi avut noi noi oare circulaliunilt sequestrate şi graiul de a comunica internist Nici o data 1
De acea te felicit şi te salut în numele presei române 1
Hlax
a
ECOURILE ZILEI
Consiliul comunal se va întruni Marţea viitoare pentru a începe discuţia bugetului.
—x—
Azi la 11 ores’a cântat un Requiem pentru odihna sufletului principelui lludolf la catedrala Catolică.
—x—
D. general Creţeanu, inspectorul general al cavaleriei, a depus proec-tul de reformă al reglementului de cavalerie.
—x—
D. general Mar.u, ministrul de resbel, a visitat eri de dimineaţă şcoala militară superioară.
—x—
D. doctor Assaki a fost primit eri în audienţă de M. S. Regele.
—x—
Eri s’a expediat cu posta pe a-dresa d-lui ministru plenipotenţiar la Viena o splendidă coroană ce tre-bue se o depue în numele MM. LL. Regele şi Regina, pe cosciugul arhiducelui Rudolf.
—x—
Prea cuviosul Archimandrit Gera-sim Safirin, profesor la Seminarul din Râmnicu-Velcea, se numeşte cu începere de la 1 Ianuarie curent, în postul de Archimandrit de scaun la sfânta episcopie de Râmnic şi Noul-Severin, în locul prea cuviosului Archimandrit Veniamin Niţescu.
—x—
Monitorul de astăzi publică diferite mulţumiri către persoanele care au donat câte ceva diferitelor şcoli.
Tot Monitorul de astă-zi publică legea prin care se deschide pe seama d-lui ministru al agricultura', industriei, comerciului şi domenie-lor un credit extraordinar de200,000 lei, spre a fi puşi la disposiţia comitetului naţional, ce s’a format în Bucureşti, pentru participarea României la exposiţia universală din Paris din anul 1889.
—x—
Constatându-se că apa necesară Abatorului este insuficientă, Primăria Capitalei se ocupă cu găsirea u-nui mijloc de a se remedia la acest reu.
sprece tofologi şi tofoloage îngheţaţi, cu manele vîrite în mînecile gheroa-celor rupte şi pline de pete grase.
Această suită, drept or ce răspuns la vorbele ei, mormăeşte cuvinte neînţelese, blesteme şi înjurături.
După ce cere la şeapte-opt biserici, se duce a casă prăpădită de oboseală.
In timpul septămenei, cînd nu e rost de cerşit, trage cu urechea pe unde e vr’un mort şi aleargă pe fugă. Aci face ce face, şi ia zăbranic negru şi făclie de ceară; hăpăe, pînă zice că nu e ea, colivă.
Mahalagii cari o cunosc spun că are bani înodaţi cu zece noduri în basmale şi testemeluri şi că nu chel-tueşte nici lăscae, măcar s’o picii cu ceară. Dac’o întreabă cine-va : — «Cum o mai duci Babă Vişo ?» Ea răspunde pe un glas jalnic şi piţigăiat, glas ce pare eşit din fundul rinichilor şi al bojogilor:
— «Nu mai e de trăit ! Nu ’ţi dă nimeni în ziua de azi nici o para frîntă—se te vază lungit.—Şi, dacă ţi-o dă, ţi o ia şi p’aia alţii: băcanii, cîrciumarii, cizmarii/... lac’aşa... vai de lume !..»
Şi se pune pe tuse.
Camil.
ORI CINE-AI FI...................
Ori cine-at fi acela, tu care spre pedeapsă Al aruncat aice făptura cea de om Când l’al urţil odată, i-al dat minte şi coapsă Desfăşurând de-asupra’l al cerurilor dom,
Şi când i-al dat virtutea pulerel cea măeastră, Pe tine să le cale, tu vecinie negăsil,
La sori să să ridice tn lumea lor albastră, Atomul să despice cu pământesc cuţit,
Şi când i-al fs să ştie beţia cea mal dulce,
A dragostei beţie, ce’l balsam şi venin,
Şi-al dat ochilor voc inlr'un mormănl se culce Pe om, ori să’l înalţe spre line, tn senin
De ce nu'l daduşl darul, o taină să deslege, O clipă să citească tn ochiul cel iubit Să’l vadă clar adâncul, să poală înţelege, De’l drept ori de l făţarnic, când viu i-a strălucit I i\eve.
TIPURI BUCUBESTENE
Baba Vişa
0	fi fost frumoasă acum cinzeci şi cinci de ani, o fi fost naltă Baba Vişa. Acum şî-a pierdut or ce urmă de frumuseţe, e mică şi îndesată, puţin cam gheboasă. Faţa îi e uscată, numai pielea pe os. Pe frunte, pe lângă gură, sbârcită foc. Ochii mici şi duşi în fundul capului sunt apu-rurea umezi din pricina guturaiului care n’o slăbeşte nici vara nici iarna. Şi tuşeşte, tuşeşte ! Tuşea ei nu e de ieri, de a-l’altaerî, ci de ani de zile! S’a învăţat cu ea ca şi cu graiul. Spune o vorbă, tuşeşte de trei ori, oftează de patru ori. Când tuşeşte, i se roşesc puţin obrajii ofiliţi, îi es ochii din cap, scoate verful limbeî, îi curg lacrimele pe faţă, i se întinde pielea de pe beregată şi «mărul lui A-dam» îi ese mereu în afară mişcân-du-se cu iuţeală. «OfI ofl Doamne! Doamne I — Bâtu-te-ar Dumnezeu să tebatâ de tuse!—Doamne iartă-mă»
0	auzi esclamând după fie-care acces de tuse.
Baba Vişa trăia înainte din datul cu cărţile, dar de când «s’a deşteptat lumea» nu mai are cătare. Pe urmă, îi tremură şi degetele. Pe urmă, nici nu prea vede. Nu poate ea se zărească omu, cum trebue, darmite nişte picăţele roşii şi negre ca cele de la cărţi !
Acum cere.
Sâmbăta pleacă în zori de zi şi is-beşte zece, două-zeci de uliţi, d’ale mai prima. Stă în uşa prăvăliei sau birtului câte cinci minute, dă din cap, se şterge mered la nas cu mâneca scurteicii, şi ’şi pironeşte ochii pe câte cine va. I se zice: «Crede, crede; nu e jupânu acasă !» Ea stă.
1	se zice : «Pleacă, babo, nu înţelegi !» Ea stă şi nu pleacă până ce n’o ia cine-va la goană cam pe îmbrâncite. După ce şi-a umplut basmaua roşie, traista, sînul, cu lucruri d’ale mâncării, ea tot mai cere.
Dumineca aleargă din biserică în biserică. Ştie ea unde se sfârşeşte slujba mai iute şi unde mai târziu. Sta în tinda bisericii şi când es oamenii începe pe un glas plângător se ceară: «un gologănaş. ce vă lasă inima». Dacă cine-va dă altui cerşetor sau cerşetoare şi ei nu, începe se se certe şi ţine-te ! «Ponivosule! Te vîri în ochii omului ! Lasă creş-ţinu se dea cui o vrea, ce’l lasă inima. li eî omului sufletu de la gura I» Sau : «Nu ve mai satură dracu — Doamne iartă-me ! O se muriţi de lăcomie!»
Şi aleargă la altă biserică suflând, muşcând din vr’un covrig, şi cur-gându’i balele, urmată de zece doui-
Umilul adevăr.
«Şezi, şezi jos.. Ce veselă sunt că
te văz I Dar bine te-aî dat afund, dă nu te mai poate vedea omu ? Cafea nu ’ţl dau.... nici dulceaţă.... N’am... M’a
lăsat servitoarea şi a plecat... E ceva
îngrozitor !... E cevane mal pomenit...»
Şi zicând vorbele acestea trecu în o cameră de alături ca să ia cutia cu tutun. Intorcându-se, Începu din nod : «Nu fumezi... bine faci... Eduna nu pot un minut fără ţigare... Singura cuc, toată ziulica... mor de urlt... Mă cert cu slugile... învăţ rolu, mănânc, şi până seara la ora repetiţiei nu mai am nimic de făcut. Ziua mi se pare lungă. Mai am noroc cu o vecină care vine din când în când p’aicl. Femeie simplă, ce să vorbeşti cu ea ? îmi spune despre bărbată-său câte şi mal câte. Pe urmă, ciorapi, cămăşi, spălătoreasă, tăetor de lemne... încep să casc şi moţăi. Ii vorbesc une-ori despre teatru, despre intrigile de culise, de rolurile ce am jucat în viaţa mea, şi ea începe să casce şi moţăe. Aminteri e o femeie bună.
E lucru rar să ’ntâlneştî în ziua de azi o femei8 cum se cade. Duminică joc un rol nod. Să vil negreşit la teatru. Să mă vezi 1»
Iacepu să cânte :
«E noapte, stelele pe cer Clipesc din ochi la omenire, înamoratul cavaler Cu draga lui are ’ntâlnire...
«La opt 1» i-a zis cu glasul eî, —
«S6 mi te afli negreşit Colo în fund, pe lângă tei....»
Şi el aleargă fericit....
Bată ’l Dumnezeu de cavaler 1 Pe Duboisel îl face Ntcu... 0 să’l ciupesc să leşine. Ce om caraghioz 1» începu să rîză.
In rlsul ei, zgomotos, nervos, cu lacrimi, rîs de femeie grasă, i se mişca sinul şi pântecile ca şi cum ar fi fost pusă pe arcuri.
«Dă nu mi-ar fi d’abună 1 Azi m’a mîncat nasu şi am sughiţat. Ştid ce m’aşteaptă ! Iar vr’o supărare, iar vr’o clefetire. Rea e lumea asta d le 1 Nu găseşti nicăeri sinceritate I Totul e prefăcătorie ! Uite,unu p’altu vrem se ne mâncăm de vil 1 Ah ! şi mai ales când n’aî pe nimeni pe lume ! Mamă 1 mamă 1 cum stai tu singurică la cimitir, in pământ rece... Uite, d-le, ce’ţi rămâne în lumea asta 1 Un portret. Toată ziua, când sunt singură, mă uit la portretu mami, care e colo, ’n colţu salonului. Ce bine e scoasă ! Ce mult seamănă ! Mamă, mama, ce te uiţi aşa la mine ? Pari supărată. Mititica, ce ochişori blânzi, ce guriţa mică, făcută numai pentru mângâeri; ce 0-braji frumoşi 1 Aşa se pieptănă tot-d’a-una, cum o vezi, cu părul pe tâmple. Nu pot se uit cea din urmă privire a el. A deschis ochii mari şi s'a uitat la mine. Aşa a murit. Ce o fi vrut ea să ’mî spue ?»
începu să plângă. După un moment de tăcere continuă :
«.... Omu e mai tare şi de cât fieru... Dar ce-ai făcut, de nu te-ai mai zărit de loc ? N’aî văzut rochia care mi-am făcut’o pentru rolu din : Mincinoasele. E de brocart... M’a costat două sute de franci. Pe luna asta, am rămas lipită de săracă. Dar o să fiu bine, Duminica.
Ajunge, iacă’I împreună,
Se întreabă dacă se iubesc,
Iar razele ce cad din lună Pe a lor feţe se topesc...
—	De ce eşti palidă ? o ’ntreabă;
—	De ce eşti palid ? zice ea...
Muzica acestor versuri e urltă, e nesuferită, e îngrozitoare. îmi vine atâta greaţă când o cânt în câtvărs strofele... Titi să mărită, ia un ăsta... un funcţionar. Ge-a văzut la ea, nu ştid 1 Parcă e o ciumă. Figură lunguiaţă şi slabă, ochi negri şi grozav de mari, pieliţă albă ca laptele. O să facă barbată săd economie de pudră 1 Toţi zic că are 0-chi frumoşi şi mari. Ed nu ştid unde le o fi frumuseţea 1 I-am zis lntr’o zi : ce. vrei să mă sorbi de te uiţi aşa la mine? Mă crede duşmană. Auzi, dacă mă pot ed înjosi s’o duşmanesc|pe dumneaei, o
Începătoarei...... Dar, mi se pare că
nu stai bine acolo. Treci aci, pe canapea ; e mai bine. Siţa zicea azi : mon mari in sus, mon mari în jos. E apucată de ameţeli. Şi să vezi mândrie şi fudulie, domnule; şi să vezi mutre 1 Azi treceam pe pod şi m’a salutat Ionescu. Ce om nobil 1 Ce figură distinsă ! Ce eleganţă! Tot d’a una a ştiut sS se îmbrace ! Intr’o seară m’a întîlnit prin culoarele teatrului. Apoi : madam, aşa, msdam, pe dincolo. Sâ-răcuţu.L’a cunoscut bine pe frate-meu.. Ce era casa noastră o dată 1 Cine nu venea ? Cine ? Ai văzut portretu med din odaia d’alâturi ? Acolo sunt cum e-ram la opt-spre-zece ani. Mititică, câr-nicică, obrâznicuţă... Mă întreba Victor o dată : «Cine e această damă ?» Ce-am mai rîs. Rămăsese cu ochii bleojdiţi la portret,—Dar nu seamănă cu d-ta,— zice el. Ha 1 ha 1 ha I—Dar vrei să şâ-gueşti—zice el—Ha I ha 1 ha 1
Cum te schimbă timpul, dragă domnule ! Iată cum a lăsat mobila din casă, păcătoasa de servitoare I Prafu de două degete peste tot. Mi-a spart o lampă şi vr’o zece pahare. Cunoşti romanţa care începe ast-fel:
l-am scris aseară o scrisoare.
Melodia e admirabilă. O cânt tot-d’a-una după masă. Ei ţine loc de dessert. Mi-a pierit din casă trei batiste de 0-landă şi o verighetă. Să vii Duminică la teatru, să nu faci cum-va să nu vii ! Să mă asculţi:
—	Domnule Piperol I sunt trei luni şi mal bine de când ne-am văzut...
Asta e replică care i-o dau dobitocului de Piperol. Să nu mă spui, zău, să rămâie Intre noi I Pâ Piperol îl joacă Mişu. Sunt bine cu el. Pâ urmă. Piperol vorbeşte ceva şi ’mi dă următoarea replică :
....eşti aşa dar mirată ?...
Şi ed încep cu glas dulce şi cu gura mică :
—	Nu ştid ce să zic, d-le...
Şi o ţin aşa vr’o zece minute.
L)ar dă-le dracului de rolurl.Alt ceva n’avem de vorbit ? Uite, să vorbim de alt-ceva. Spune şi d-ta ceva.
D. Teleor
Nici unui profesor nu’l e interzis de a bea bere; dar poţi să fii şi hogea nu numai profesor şi trebue să plăteşti. Astae sfânt, nu mai încape discuţie.
Ei bine, nu toată lumea s’a convins de adevărul acesta.
D. D..., profesor Intru’un judeţ al mult blagoslivitei ţări româneşti, îşi închipuie, că dacă militarii şi câinii plătesc la tren drumul pe jumătate, apoi profesorii se bucură de acelaşi privilegiu la berărie.
Înarmat cu această doctrină, magistrul D... însoţit de jumătatea dumnealui, soseşte la berărăia din strada X numărul fix şi dupe ce combate câte va beri, cheamă ţal!
Ţal, personificat într’un june neamţ, pretinde că onorabilul — căci pân’aci trecea de onorabil — a băut 6 beri mici, ceea ce făcea lei 1 bani 20, socotite a 20 bani berea mică.
D. D.., protestează că n’are de dat de cât pentru 4.
Ba 4, ba 6, ba 4, ba 6, lucrurile se încurcă...
Cine să le desource? Un representant al forţei publice işi face apariţia şi du-ravura, câ’i sucită, câ’l învârtită, onorabilul fu silit să’şi achite formidabilul cont de lei 1, bani 20, conform cerinţei d-lui ţal.
Asta n’ar fi fost nimica, dar o neno-rocire-nu vine nicî-o-dată singură şi o ceartă nu se poate sfârşi aşa cu una cu două. In timpul discuţiei asupra ţaiului, s’a mai născut un incident.
Doamna D... avea la sub-suoară un pachet, din care se vedeati eşind la lumina zilei nişte castraveţi verzi. Agentul forţei publice gâsi de cuviinţă să atace pe doamnă, numind-o nici mai mult nici mai puţin de cât Castraveţoaică...
Cocoana, ca să nu se lase mai pe jos, ripostează numindu'l tîrîie vatraiii.
—	Castraveţoaică I
—	Tlrlie-vatraiG !...
www.dacoromanica.ro
—	Castraveţoaică !...
—	Tirlle-vătraiu /...
Şi iacă cearta gata I...
—	Ultraj, cocoană ! M’aî ultragiat în egzersisu foncţii 1... Mână la secsie 1...
C|De la secţie, a ajuns daravera la tribunal...
Pe când d. D... scobora scările cu consoarta dumisale, am auzit-o pe dumneaî zicându-I :
—	Asta-I numai din pricina ta c’ai fost un gâgăuţă şi un nătăfieţ, de nu-I ai dat o pereche de palme dobitocului de ipiat&t/... Auzi, săplătim20de franci amendai Aşa barbat, mal bine lipsă 1...
Dosar.
0 ALEGERE LA PARIS
Primul rol în alegerea de la 27 Ianuarie a fost jucat de afişeri. Prin urmare e interesant să dăm câte-va amănunte statistice în privinţa lor.
Generalul Boulanger dăduse în antrepriză lipirea afişelor sale mai multor case, dar mai cu seamă d-lor Bon-nard-Bidault, Crespin, Drouard.
Casa Bonnard-Bidault a ocupat 20 de lipitori pe jos, şefi de echipă şi 80 de oameni luaţi pentru împrejurare. A-ceastâ casă nu s’a ocupat de cât de cele patru zile din urmă, în care a placardat
80,000	afişe pe zi, a împărţit un milion de prospecte—afişe din mînă, 50,000 Republique ilustree, 60,000 broşuri cu panglici trei colore. Mai mult, pentru diferite comitete bulangiste 112,000 a-fişe.
Casa Crespin a lipit 130,000 afişe în cele două zile din urmă. Casa Drouard a procurat aceleaşi cifre.
O singură casă, casa Boslieu, a afişat candidatura lui Jaoques.
In fie-care dimineaţă trei-zeci afişeri placardaii împreună 18,000 afişe pe zi.
Pe la sfârşit, casa Boslieu a luat, pentru lipire, pe toţi cei care s’au pre-zintat. Duminică ea ocupa 470 de oameni însărcinaţi cu lipirea afişelor. Ea socoate c’a lipit 500,000 afişe, cu mahala cu tot. Pri urmare In cele două zile s'au lipit 200,000 afişe.
Pentru amândoi candidaţi, s’au lipit un milion două sute de mii de afişe. Un milion de prospecte au fost Împărţite.
Două milioane buletine de vot cu numele de Boulanger, un milion opt sute de mii cu numele d-lul Jacques s’ah imprimat.
Precum se vede, suntem departe de cele 274,000 afişe cheltuite de comitetul Barodet în 1873 contra celor 212,000 pla-carde şi profesii de credinţă întrebuinţate pentru alegerea concurentului săi d. Rămusat.
Trebue se convenim, ca de astă dată s’a făcut o adevărată risipă nefolositoare.
La Bancă s'au putut numera 67 afişe puse unul peste altul şi 85 la Bursa.
Lipitorii de afişe s’au cotizat, ca se ofere generalului Boulanger un buchet splendid de garoafe roşii. II erafi şi datori. Ceea ce e mal caraghioz, e că afişeril jackiştî iah şi dânşii parte la această manifestaţie. O delegaţie va merge se ’i duca buchetul la Otel In strada Dumont-d’Urville.
Iată In sfâişit epilogul acestui deboş de placarde electorele.
Le Temps Îl înregistrează.
Duminică seară, zice acest ziar, cum au sunat 6 ceasuri care anunţau sfîrşi-tul perioadei electorale, peticaril aşezaţi In diferite colţuri ale Parisului, In faţa imenselor placarde de afişe puse una peste alta şi a căror | grosime, întrecea une ori un centimetru şi jumătate, s’au apucat se le rupă veseli, să le Împacheteze şi să le pună în coşuri. Astâ-zîjînifaţa celor mai multe edificiurl publice sunt ocupaţi cu sflrşireaslujbei pe care peticaril n’au împlinit’o cu de-severşire.
In faţa căzărmel, chiar militarii sgă-riau pe ziduri ultimele rămăşiţe de a-fişe. Piedestalul statuel Republicel ’şla reluat aparenţa de mal inainte. In câta va ceasuri, uu va mai rămâne nimic din toata această grămadă de manifeste şi proclamaţii, care vreme de o lună a i-lustrat zidurile Parisului.
MOARTEA ARHIDUCELUI RUDOLF
(Prin fir telegrafic, de la corespondenţii noştri speciali si Agenţia ,,Havas“).
Scrisorile arhiducelui.—înscrierea pe listele de condoleanţe.
Coroanele
Budapesta, 22 Ianuarie 2.30 noaptea.
Contele Ştefan Karoly, care s’a întors de la Viena, povesteşte cum că înainte de a muri kronprinţul a lăsat cinci scrisori, adresate împăratului, împărătesei, Arhiducesei Slefania , Arhiducelui Oton şi Prinţului Ura
EPOCA — 23 IANUARIE
3
gancîa. Persoane foarte numeroase vin să se înscrie la palat pe lista de condoleatiţe.
Pdn'acum s’au depus coroane foarte numeroase. între care se observă şi ale diferitelor ambasade.
După înmormântare, comisiunea specială va fixa locul unde sicriul kronprinţului va fi pus definitiv.
Sosirea regelui si reginei Belgiei.— Scene mişcătoare. — întrevederea tmperatului cu arhiducele Frantz-Ferdinand
Viena, 2 Februarie.
Regele şi regina Belgiei au sosit la Viena la 10 ore şi jumătate şi au fost primiţi la gară de către împărat.
împăratul şi regele se îmbrăţişară plângând. Franţ Iosef sărută mâna reginei care plângea cu hohote. Regele era în uniformă de colonel austriac.
Pe tot drumul de la gară la palat erau mii de persoane cu capul descoperit.
La palat, primirea regelui şi a reginei Belgiei de către împărăteasa şi principesa Stefania, a dat loc la o scenă din cele mai mişcătoare.
Viena, 2 Februarie.
împăratul a primit înainte de a-mează pe arhiducele Franţ Ferdinand cu care s’a întreţinut jumătate ceas.
TELEGRAME
(DepeşT de la corespondenţii noştri particulari şi serviciul «Havas»l.
Vizita ducelui de Chambridge în posesiunile britanice
Londra, 2i Ianuarie 11.35 noaptea. Se asigură, că ducele de Cambridge ar avea de gând se visiteze afară de Gibraltar toate posesiunile britanice mediterane, pentru ca să determine lucrările de apărare ce necesitează.
D. Bismarck si comandantul german de Ia Samoa
Washington, 22 Ianuarie 8 ore dim. «Bayard» e informat că principele de Bismarck socoteşte cum că comandantul german de la Samoa a mers prea departe şi că ’l a invitat să suprime pasagiul din proclamaţie, care anunţă că străinii trebuesc supuşi dreptului marţial.
Respingerea urgentei în ces-tiunea scrutinului de arondis-ment.-Remaniarea ministe-rialâ.-Disidenta in minister.
Paris, 2 Februarie.
Camera a respins cererea de urgenta in cestiunea scrutinului de arondisment.
O remaniere ministeriala pare sigura.
Ziarele vorbesc asemenea de disidente care s'ar fi produs între mai mulţi membri ai cabinetului.
Berlin, 2 Februarie.
Camera deputaţilor a fost sesisatăde un proiect de sporire a dotaţiunil Co-
roanei, de la 1 Aprilie 1889. Această sporire ar fi de 3 milioane şi jumătate de mărci.
Londra, 2 Februarie.
Cercurile politice şi Foreign-Oftice nu şl ascund nemulţumirea ce le pri-cinuieşte atitudinea Germaniei In afacerea Samoel. Totuşi, lord Salisbury nu e dispus de a interveni; el preferă să lase această grijă Statelor-Unite.
Paris, 2 Februarie.
Acţiunile Panamel ad scăzut până la 76 fr., noua emisiune nereuşind.
m\m informaţi™
M. S. Regele nu va fi representant la tmormentarea rămăşiţilor Arhiducelui Rudolf.
Nici un suveran nu va fi de a-semenea representat, aceasta din dorinţa exprimată de M. S. împăratul Austriei care doreşte ca îmor-mân tarea se se facă cât se poate într’un cerc restrâns.
X
Colectiviştii s’au întrunit erl la Clubul lor pentru a discuta în privinţa atitudine! pe care trebue să o păstreze în situaţiunea de faţă.
Multe discursuri au fost rostite fără însă ca oratorii sau adunarea se cadă de acord asupra uneia sau alteia din opiniunile emise.
Proiectul tocmelilor agricole
Proprietarii şi arendaşii din judeţul Ilfov, aă convocat o Întrunire pentru că toţi Împreună să discute şi să vază dacă le e folisitor proiectul de lege pentru tocmelile agricole, propus de guvern.
La orele 9, abia sunt câţi-va arendaşi şi proprietari întruniţi In sala de la «Naţionala,» care până la deschiderea şedinţei discută Intr’un mod intim proiectul despre care e vorba. Sunt mal multe păreri, dar aceia ce domnea mal mult a fost că sătenilor nu le trebueşte alt-ceva de cât bună administraţie şi bună justiţie.
Unul din proprietari regretă că proprietarii nu sunt constituiţi In societate. *
# *
Pe la orele 10 svyit In sală 30—40 proprietari şi arendaşi.
Printre alţii observăm pe d. Duca, deputatul colegiului al III-lea de Ilfov. *
♦ *
D. Alexandru Dumitrescu,proprietar, propune ca şedinţa să fie deschisă. — D-sa propune ca d. Iliescu să fie aclamat ca preşedinte şi să se acorde cuvântul d-lul Ilie Niculescu Dorobanţu.
D. Ilie Niculescu Dorobanţu luând cuvântul spune că acum două luni, prefectul judeţului Ilfov, a convocat la d-sa pe mal mulţi proprietari şi arendaşi, pentru ca să discute proectul de lege asupra tocmelilor agricole.
Am luat In desbatere, spune d. Niculescu Dorobanţu acest proect, şi după mal multe discuţiunl am rămas toţi de acord asupra unor modificări pe care le-am făcut eu.
D. Niculescu declară că va citi la a-ceastă adunare proectul săd, dar ma-întâiu, zice d-sa, ar fi mai bine să se cil teascâ proectul guvernului.
Se dă citire acestui prosct de lege.
Se naşte o discuţie destul de lungă, asupra articolului III din proect, care e următorul :
«Contractele pentru păşune(islaz) nu se vorputealncheiape capţde vită de cât cu inuicaţiunea Intinderei de pământ pentru care se face Închirierea», vre-o doui trei arendaşi obiectează că acest articol nu e In folosul nici a sătenilor nici a proprietarilor.
D. Duca, arată cu multă claritate ce a determinat pe legiuitorul să pue In proectul de lege acest articol.
D, Duca, spune apoi ce părere a e-mis d. Theodor Rosetti asupra acestui articol când s’a discutat proectul In întregimea lui.
D. Alexandru Dimitrescu combate pe d. Duca, şi sfârşeşte cu aceste a-precierl:
«Se spune că arendaşi şi proprietari sunt hoţi şi săteni sunt năpăstuiţi. Să fim drepţi, poate şi dintre noi să fie hoţi, dar nu mai puţin este exact că şi ţărani nu sunt tocmai buni.
Nu voesc să spun nici decum că r.u există ţărani care sunt năpăstuiţi. A-cum care este lâcul acestei boale ? Dupe mine, o administraţie bună, imparţială atât pentru arendaşi cât şi pentru proprietari, iată ce ne trebue pentru moment.
In fine d. secretar Duca, fratele deputatului, resumă opinia adunare!, care este ca lnvoelile să fie lăsate libere.
Să dă citire articolului al patrulea a-cesta este:
«Nici un contract agricol nu va putea stipula In afara de munca, dijma şi bani o plată ce nu ar fi produsul pământului închiriat.»
Adunarea conchide la desfiinţarea a-cestul articol.
D. Bagi Tudorache arată că ţărani se vor scula din nou la primăvara. Şi ştiţi pentru ce? Fiind că d. Fleva când au eşit ţărani din puşcărie le a dat câte doi franci sau mai mult, iar d. Miile şi cel l’alţl le a dat lecţii despre ce trebue să facă cu proprietari pentru a le lua averile.
Se pun la discuţie şi cele l’alte articole dar nu se ia nici o decisiune.
Dupe aceasta d. secretar Duca dă citire proectulul d lui Ilie Niculescu Do-robanţu, prin care se aduc însemnate modificări In proectul guvernului.
Vom da In curând acest proect al d-lul Niculescu Dorobanţu.
Dupe citirea proectulul se naşte din nod o discuţiune In privinţa oportuni-tăţeî lui. Mulţi o admit, alţii spun că nu e tocmai bun. In fine se votează aproape în unanimitate propunerea d-lul Al. Duca prin care se cere a se menţine vechea lege, nu Insa vechea administraţie.
Intr’un cuvânt putem să spunem că nici o hotărâre positivă nu s’a luat.
Se zice că o a doua întrunire se va face peste câte-va zile.
8 CRONICELE LUI M A X	*3 â ^ I K | Cm O H d « 1
1 CRONICELE j	1 Cfl Z = Lq || ia c 0 i s
M A X	10 5 8 ■rl - ^ © * 4»
CRONICELE LUI	CO 1 î •1 |
Im a x	0 ^ 0, V 12
MINISTERUL FINANCELOR
DIRECTIlilA COMPRIMATEI «IIALE A STATILII
PUBLICATIUNE
Pentru realisarea împrumutului de lei 26.000.000, destinat la plata biletelor ipotecare, şi autorisat prin legea din 22 Decembre 1888, publicată în Monitorul Oficial Nr. 213 din 25 Decembrie 1888, ministerul de finance deschide în tara o subscripţiune publică pentru emisiunea unui capital nominal
DE LEI 32.500.000
în titluri de rentă 4 0/0, amortibilă al pari, în aur, pâne la 30 Iunie 1933, producând dobândă de 4 0/0 în cupoane semestriale, plâtibile în aur, la toate casele Statului, la 1/13 Ianuarie şi 1/13 Iulie din fie care an, şi capitalul se va amortisa la aceleaşi epoce prin trageri la sorţi semestriale, care vor avea loc tot-d’a-una o lună înainte de 1/13 Ianuarie şi 1/13 Iulie ale fiecărui an.
Gondiţiunile în care se face emisiunea sunt următoarele :
1.	Titlurile redactate în limba română, francesă şi germană vor fi scutite de ori ce dare sau timbru. Primul cupon de dobândă va fi plâtibil în aur la 1 (13) Iulie 1889 şi va fi primit drept plată la ultimul versămâut ce va fi a se efectua asupra titlurilor subscrise.
2.	Capitalul nominal de lei 32.500.000 aur va fi împărţit în 24,200 titluri la purtător şi anume :
3.200 titluri	a lei	aur	5.000	nominalele!	aur	16.000.000
16.000 titluri	a lei	aur	1.000	nominalele!	aur	16.000.000
5.000 titluri	a lei	aur	100	nominalele!	aur	500.000
24.200 tit. numerotate în ord. numer ieste le!	aur	32.500.000
3.	Preţul de emisiune este fixat la lei 80 aur pentru 100 lei aur nominal, plâtibilă :
Lai 10 în momentul subscripţiuneî, contra unor recepise provisorii;
Lei 10 la repartiţiune, când se vor libera titluri provisorii ;
Lei 15	de	la	10/22	la	15/27	Martie 1889	;
Lei 15	de	la	10/22	la	15/27	Aprilie 1889	;
Lei 15	de	la	10/22	la	15/27	Maiu 1889 ;
Lei 15	de	la	10/22	la	15/27	Iunie 18»9 ;
Lei aur 80, fără nici o bonifioaţiune de dobândă în favorul Statului.
4.	Versămintele se vor face în aur sau în bilele de banca. Subscrii-torii care vor face versămintele in bilete de bancă vor plaţi şi un agio, care se va fixa de minister la epoca fie-cârui versâment în parte.
Pentru veisâmentul făcut la subscripţiune, agiul se fixează la 2 0/o-
5.	Dacă la termenile fixate nu se va fi făcut ver-unul din versăminte, ministerul de finance este în drept a anula titlul respectiv, fără ver-o punere în întârziere sau o altă formalitate ; iar versămintele efectuate vor remâne în folosul Statului.
6.	Subscripţiunea va fi deschisă în zilele de 3/15, 4/16 şi 5/17 Februarie 1889, de la orele 11 a. m. până la orele 4 p. m.
La ministerul de finance, în Bucureşti, si la casieriile generale, în judeţe ;
La Banca Naţionala a României, in Bucureşti, si la sucursalele sale din Iaşi, Craiova, Galaţi si Braila ;
La Banca României, in Bucureşti si in Galaţi.
7.	Subscripţiunea se va putea închide înainte de termenul fixat prin articolul precedent.
8.	Titlurile acestui împrumut vor fi admise ca garanţie, pe valoarea lor nominală, la toate casele Statului şi la toate autorităţile administrative sau instanţele judecătoreşti din ţară.
9.	Titlurile provisorii, emise la reparaţiune şi asupra cărora se vor înscrie versămintele efectuate succesiv, vor fi preschimbate, la ultimul versâment, în titluri definitive.
10.	Subscriptiunile pentru un capital nominal de lei aur 5,000 sau mai puţin vor fi ireductibile ; acelea pentru sume mai mari de 5,000 lei vor fi eventual supuse la reducţiunî, în proporţiuni pe cât cu putinţă e-gale. Repartiţiunea se va publica în timpul cel mai scurt.
11.	Se va bonifica o primă de 1 0/o acelora care vor subscrie într’o singură dată o sumă de cel puţin un milion. Această primă se va acorda şi pentru sumele ce ei vor mai subscrie în urmă, fie chiar inferioare sumei de un milion.
Ministru financelor
MENELAS GHERMANI
Directorul comptabilităţel generale a Statului C. C. PERTIC VIU
No. 2,240/116.	1889, Ianuarie 20.
FOIŢA ZIARULUI •EPOCA»
(92)
WALTER SCOŢI
LOGODIŢI
SAU
CONETABILUL DE CHESTER
XXIX (Urmare)
—	Se poate, respunse conetabilul; dar aş crede mal de grabă că a fost uu resbel civil Intre sinioril de pe graniţă. E adevârat că Galezil pustiesc satele, şi nu las In urma lor de cât slnge şi cenuşe; dar am văzut şi castele care păreai! a fi luate cu asalt. Dea D-zed să ne vie ştir! bune de la Paza-Dure-roasă I
—	Amin, Milord. Dar dacă Vidai le aduce, întâia oara va fl fost şi el o pasăre bine-vestitoare.
—Ţ’am mal spus, Filip,că eşti un nebun. De câte ori nu ne a dovedit Vidai credinţase când puteam să ne Îndoim de ea, dibăcia lut In greutăţi, curajul lui In primejdii, răbdarea lui In suferinţe I...
—	Poate să fle aşa, Milord; şi totuşi... Dar de ce să mai vorbim aşa ? Mărtu-riiesc că te-a lndatorit adesa; dar n’aş
voi ca viaţa şi onoarea d-tale să rămâe pe seama lui Renault Vidai.
—	Dar pentru D-zed, bânuitorule, pe ce’ţl bizui presupusurile d-tale ?
—	Pe nimic, Milord ; e o bănuială şi o ură din instinct. Copilul care vede uu şerpe nu’i cunoaşte însuşirele rele, şi cu toate aceste tot nu cautâ să’l prindă ca pe un fluture. Asemenea slmţi-mlnt îmi deşteaptă Vidai ; nu mă pot deprinde cu el.
—	Filip, îmi pare rău din fundul su-fletulut, câ o gelosie fără cuvlnt a cuprins pe un bâtrln şi viteaz soldat ca tine. Spre a nu’ţt aminti dovezi mai vechi despre credinţa sa, nu ne-a arătat, In ultima noastră nenorocire, că ţinea In adevăr la mine ? Când am fost aruncaţi de un naufragiu pe coasta ţe-relGalejilor,am fi perit,dacăCymrisi ar fi recunoscut In mine pe conetabilul de Chester şi In tine pe credinciosul scutier care a împlinit atât de des ordinele sale contra Galejilor.
—	Mărturisesc că moartea ne ar fi fost partea, dacă acest om dibăcia nu ne ar fi făcut să trecem drept nişte bieţi pelerini, şi dacă nu ne-ar fl slujit ca tălmăcii!. Dar tot-o-dată prin aceasta ne a Impedecat de afla ce-va despre cele ce să petrec aici, cea ce doreai să ştii şi trebue să spun că această purtare mi să pare destul de ciudată.
Iţi mal spun încă o dată că eşti nebun,Guarine. Daca Vidai ar tt avut gânduri rele pentru noi, de ce nu ne-ar fl tradat arătând Galejilor cine suntem ? De ce nu ne ar fl lasat să ne trădăm do! înşişi arâtându-le că amtndol ştim puţin limba lor ?
—	El bine, Milord, poţi să mă faci să tac; dar toate aceste cuvinte nu mă pot mulţumi. Cu toate vorbele lut frumoase, cu toate cântecele lui, Vidai va fi tot-d’a-una In ochii mei un viclean, un om ale cărui trăsuri sunt tot-d’a-una
gata a atrage Încrederea, a cărei limbă ştie când să spuie lucrurile cele mal dulci şi mal linguşitoare, când să vorbească ca un om deschis şi fără viclenie.
Dar nu voi mal spune nicî-un cuvlnt despre aceasta; afară numai că sunt un câine bâtrln care ţin la stăpânul meu.
A1 Iată tocmai Vidai care vine să ne aducă veşti despre starea lucrurilor.
Iu adevăr un cavaler venia In fuga calului spre Kist-Waen şi îmbrăcămintea lui care avea ce-va oriental, pe lângă hainele fantastice, pe care le purtau obişnuit oamenii de meseria iul, arăta conetabilului că menestrelul de care vorbiseră se apropia de el.
Hugues de Lacy îndreptăţea de bună credinţă pe acest servitor In faţa lui Guarine care ’l Învinuia; şi totuşi In fundul inimel îl presupunea şi el. Dar, ca om drept şi generos, îşi bănuia lui însuşi câ să Îndoieşte de o credinţă încercată, numai pentru un cuvlnt fără temeiu sau pentru o privire, ciudată.
Când Vidai ajunse dinaintea stăpânului său şi ’l salută coborându-se de pe cal, conetabilul îl vorbi cu bunătate, par-că s’ar fl simţit vinovat de a fi împărtăşit părerea nedreaptă a Iul Guarine In privinţa menestrelului ascultând numai pe scutierul şeii.
— Bine-aî venit, credinciosu le Vidai, II zise el; ai fost corbul care ne a hrânittn munţii ţerelGalejilor; fii acum porumbul care ne aduce veşti bune de la graniţe. Tact? Ce vrei să zici cu ochii ăştia plecaţi, cu faţa asta nedomeritâ?
In numele cerului, vorbeşte 1 Nu te teme pentru mine, pot Îndura mal multe nenorociri de cât poate rosti gura omului.
M’al văzut In resboaele din Palestina, când vitejii mei soldaţi căzură unul după altul lângă mine, şi când am rămas aproape singur: mal văzut atunci îngălbenind ?
www.dacoromanica.r
—	Nu te lăuda, ca să nu te legi mai mult de câta! voi, zise menestrelul cu ochii ţintiţi asupra conetabilului, pe când acesta lua ţinuta şi aerul unul om gata a sfrunta norocul.
Urmă după aceasta o tăcere care ţinu o minută, In timpul cărei conetabilul necutezând să facă întrebări,şi ne voind să se arăte înfricoşat de veştile rele ce putea să audă, privea pe trimis cu braţele încrucişate şi fruntea înarmată de hotărlre.
Menestrelul pe de altă parte să uita cu pătrundere la stăpânul şeii, ca pentru a să asigura dacă curajul ce arăta era adevărat sad prefăcut.
Filip Guarine căutase se vadă pe faţa lui Vidai dacă era mişcat In sufletul seu de un stmţimtnt de simpatie sad de a-celaal unulcalâu care ţine sabia atârnată deasupra victimei sale, spre a potrivi mal bine lovitura fatală.
In sfârşit o mişcare convulsivă să zugrăvi pe fruntea conetabilului, şi Guarine, văzând un zimbet sardonic pe buzele lui Vida!, nu mal putu să tacă.
—	Vidai, strigă el, eşti un...
—	Un aducător de veşti răle, zise Vidai Intrerupându-1, şi prin urmare expus a fi râd preţuit de nebunii care nu ştid deosebi pe făptuitorul nenorocire! pe acela care o vesteşte fără voia lui.
—	La ce întârzierea aceasta ? zise conetabilul, Uite, d-le menestrel, te voi scapa de Încurcată. Evelina m’a uitat, m’a părăsit ?
Vidat II respunse numai prin un semn din cap că da.
Hugues de Lacy făcu câţl-va paşi spre bucăţile de granit care alcătuise odinioară un mormînt, şi să sili a ’şl domoli emoţiunea cea mare care’l stăpânea.
—	O iert, zise el In sfârşit, o iert. Ce spun ? N’am nimic a ’l ierta. Ea s’a folo-
sit numai de dreptul ce i-i dădusem ed însu mi; da, termenul Invoelel noastre venise. Ea aflase de nenorocirele mele, de perderea speranţelor mele, şi s’a folosit de cel Intâid prilej ce ’I dădea litera făgâduelelor sale pentru a ’şi rupe tocmeala. Multe femei ar fl făcut astfel, câcl cuminţia o cerea poate, dar numele uneia din acele femei n’ar fl trebuit să fle Evelina Berenger.
El să sprijini pe braţul scutierului seu, şi ’şl odihni puţin capul pe umărul sedeu o emoţiune pe care Guari nu o văzu-se nicl-o-datâ la dlnsul, şi tot ce putu să’Ispueca să’l mângâe fu aceste cuvinte:
—	Nu perde curajul; mal la urmă al perdut o femeie şi alt nimic.
—	Emoţiunea mea, zise conetabilul, nu e de fel egoistă. Cea ce mă jigneşte cu deosebire, nu e de a afla ca nu m’a aşteptat mal mult, ci de a vedea câ uu s’a purtat cu mine cum mi să cuvinea; că m’a privit cum priveşte cămătarul pe debitorul sed, pe al cărui amanet pune mâna mal In momentul când l’ar fl putut răscumpăra nenorocitul.
Credea oare câ voi fl un datornic atât de aspru ? câ ed care de când am cu-noscut’o abia m’am crezut vrednic de dlnsa, când eram bogat şi renumit, aş fl insistat acum ca ea să Impartâşascâ ticăloşia mea ? Cât de puţin mă cunoştea, sau cât a trebuit să presupue că nenorocirele mea 'ml insuflase un egoism grozav I
(Va urma)
EPOCA — 22 IANUARIE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, IVo. 23
Cumpera sivinde efecte publice si face OT-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
21 Ianuarie 1889
l 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig, de st. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
5	0/0 Scrie. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane
6	q/0 Scris func. urbane
5	0i0 8oris. func. urbane Urbane & 0/0 Iaei
6	0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
• Naţionala ■ Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermii
Cump. S-O 1/4
96 1/4 99
104 1 2 96 1/2 104 1/2 101 94 82 86 1/2 239 50 980 250 «30 140 3
210
Vend. 66 3/4 97 100
105
96 3,4 105 102 94 1/2 83 87 243 60 1000 «60 240 150 3 40 211
„FABRICA DE MASINE AUGSBURG“
IN AUGSBURG (GERMANIA) Societate pe acţiuni do la 1 Docembre 1881
Masine de IPaolietat şi de Satinat Elevatoare pentru edificii cu mai multe etaje Instalatiuni de Transmisiuni de IVIasine cu Aburi şi de Turbine
Fondată în anul 18i0
IVIasine de tipar cu i cilindru Masine de tipar cu 2 cilindre IVIasine de tipar pentru a tipări de o dată cu 2
culori
IVIasine de tipar cu cilindru \ fnncUonâmi IVIasine de tipar fără cilindru $ pbdal Instalatiunc cu mecanismul cilindric al cernclei pentru maşini simple si maşini pentru imprimat a 2 culori
MASINE DE TIPAR ROTATIVE
pentru a tipări Ziare, Broşuri, Ilustratiuni, şi pentru a tipări de o-data cu doue sad cu mai multe culori. Cu Aparate de faltuit după cea mai noua construct'une cu titvă şi cu cuţite de lalţuit rotative.
Toate Maşinele noastre sunt de constructiune cea mai solida; permit cel mai mare tiragiu având tot-o data o funcţionare sigura si fara sgomot.
Am furnisat până la întinam 1889: 3150 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului In Bucureşti, şi un mare numer la cele mal însemnate Stabilimente typograflce In România.
Representanţi pentru România dd. KUBESCH & SIEGENS, BUCUREŞTI STR. SMARDAN 53
Tot d’odată maî putem procura şi diferite alte Masine de tipo-litografle si de legat cârti precum şi cerneala şi culori de tipar, Cleiu şi ori ce alte utensdie pentru Tipografie din lubricele cele mai renumite.
KUBESCH el SIEGENS
CASA DK SCHIMB *05
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele Dimxtrie GMka Str. Lipscani, in rada noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-Rom Ania)
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
33 u ouresti
Cursul pe ziua de 21 Ianuar ei 1888
Renta amouisablla ,, romana perpetua Obligaţiuni de stat [Conr.
„	C. F. R.
rur.]
Municipale Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 96	,(
7 %	„	,,	urbane
5 ?6 ti	i,	i*
5 %	las!
Acţiuni Banca Naţionala 3 % Losuri serDest) cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 bosuri crucea roşie llaliai a „ crucea roşie Austriaca cu prime ,, crucea roşie Ungar j cu prime Losuri tsasilica Douiuau „ Otomane cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrlnc Mărci germane Bancnote francese Italiano
,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit tn aur
Cump. Vinde
96*	96 3/4
96	3«*
99*	100
86 X	«7*
235	245
104*	iot
96*	M 3/4
104*	10» 3/4
100	Wt
94	94*
82*	81
990	10«0
71	74
13	15
2!	30
40	îl
27	so
19	21
4*	53
55	00
1%	3%
210	212
124	IM
100	100*
99	100
265	270
M0Sli.ORN.40
COLTU LUI MISUN.40
MAG ASIN DE COLONIALE
MATACHE GEORGESCU
,,LA COROANA REGALA“
Avis important pentru. Menagiu
Recomand marele meu depou cu vin negru vechia analîMat si garantat natural,
cu preturi foarte moderate şi mai eftin ca ori unde fiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri vechi şi noni prima calitate.
Vânzarea In vase sau pus la butcii şi transportat franco la domiciliu.
Mare cantitate de butoae goale de rom ai eoguae de la 5 pana la 1212 vedre se desface si se vinde foarte eftin.
Mari aprouisionari cu toate articolele de băcănie, droguerie, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete.
ltrAnza, Caşcaval, şi l/rda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de tot felul; Cărnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
Cial colonial şi altele, Rom si Cognac veritabil, si tot felul de beuturi spirtoase si Liquoruri line; Uiscnits si toate Articole ns cesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mal mult imensa mea clientela, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatorl al Magasinului meu se pot convinge de adevăr de la prima visitâ ca vor face.	1006
Cu deosebită stimă, MATACHE GEORGESCU
raaraaiifltSK^^.agKK
REDESCHIDEREA
UOTELIHII MERCUR
F3STULH0TELLABES
STRADA LIPSCANI 2, BUCUREŞTI
Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căi torl şi foştilor mei clienţi, câ am redeschis sus numitul hotel, situat tu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Camerile de la 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de a mă ouora cn vizitele d-lor si sper că vor fi pe deplin satisfăcuţi.	(1028)
Cn stimă, M. Weinberger fostul antreprenor al hotelului Englitera.

COMPANIA GENERAU DE CONDUITE DE APA
(societate anonima) la LiâoE (belgia)
NO. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE f PA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTORI HYDRAULICI, STÂVILA.RE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvtrs 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
944
-(-) Vânzare in rate lunare si septam&nale (-)-
CEA MAI BUNA MAŞINA DE CUSUT DIN LUME
\ââ
PENTRU FAM1LRII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Aceste Maşine aii fost, graţie numeroaselor lor avantagiî, premiate la tonte esposiţiile cu prime medalii şi diplome de onoare; posedă numeroase Îmbunătăţiri asupra altor maşine de tot felul acesta, Intre care voiu cita: braţul lor înalt, care produce o mânuire uşoară şi comodă, suveica fara întirare, aşezarea de sine a acului în adevărata sa posiţiune, depanatorul automatic, etc. Pe lângă a-cestea, lucrează fără nici un sgomot pentru care a şi fost numită cu drept cuvânt „La Silenceuse.“ Produce un lucru curat, elegant
şi simetric.
Poseda 14 aparate accesorii, precum aparat pentru brodat, marcat, tivit, încreţit, etc. Toate părţile maşinel sunt lucrate în oţel cel meii fin ceea ce contribue la soliditatea şi durabilitatea el.
Deposit de maşine de cusut zise ode Lipsea» pentru cismarî; maşinele «litania» şi «Ringschiffchen» pentru croitori; «IVehler et Wilson» pentru fabricanţi de lingerie.
0.	, ,	(	BULEVARDUL ELISABETHA	)
m ax * lichtendorf	CAS A GR A N D HOT EL BOU LEV ARD	bucureşti
(	---( UNDE SE AFLa ŞI DEPOSITUL GENERAL )- )
Cataloagele ilustrate se trimete dupe cerere gratis si franco	1085
fî?' Scop Philantropic -va
Cea mai frumoasa descoperire al secolului
PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI
Repede, onorabil si fara cunostinti speciale
Lucru plăcut, nobil si usior chiar pentru dame
— NUMEROASE CERTIFICATE DE APROBARE—
(xratnlt comunică explicaţiunele D-l profesor Buqnesuor, San-Remo Fermo in pos, Italia
OCaSIUNE
LTagEss;
TURNATORIE DE FER SI ALAMA
ATELIERUL MECANIC
3Mo. 59 si 34fc>is, Strada Isvor, No. 59 si 34 fc>is
Acest atelier fiind prevăzut de toate accesoriile cele mal nuol jd perfecţionate va putea executa or-ce comandă de această branşe înir’un mod solid şi prompt. Se ese-cută şi se află In depoul Atelierului mecanic:
POMPE
DE
T©YS SSSTSÎ53SLS ROBINETE
TUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB
TUBURI SPECIALE
PENTRU
Latrine si Scurgeri cu accesoriile lor
CAPACE pentru HASNALE SGHIABURI
FONTA
©RHAK_aHT&TJl GRILAJ E
P1LASTH1
CANDELABRE
LÎS55IS.MÎÎES
DE
COB ORI R I FIGURI
PENTRU AŞEZAT LA FONT1NI
COLOANE pentru CLĂDIRI
Itanci de gradina si Furnituri, Instalatiuni complecte de Bat si Conducte de apa
Cu stimă, KEILHUAFR
982	Strada Isvoru TNT o. 59
Se desface un mare deposit de diferite cualitate hârtie de lux fina si ordinara pentru biurourl etc, hârtie colorata şi diferite mucavale pentru legatori de cârti, fabricanţi de cutii şi de cartonagiu. Hârtie pentru litograft şi tipografi, obiecte pentru şcolari ghiosdane, mape, condeie etc. Diferite Masine sistem cel mai nou de la fabrica lirause din Lipsea pentru industriaşi de cartonagiu şi legâtorl de cărţi.
A se adresa la sub-semnatul
M. LITTMAN ,0îl
IVo. IO, Str. Llpseani, IVo. ÎO
PREMIAT CU DIPLOMA DE ONOARE LA EXPOSITIUNEA UNIVERSALA LA BRUXELLES IN ANUL 1888
109/191
Ou ■ r napoleoni in aur se gaseste cu împrumut la III IC. 6-nu M. Constantinescu Strada Putu cu apa rece No. 62, liucuresli.
I1IH TliV’t'ft ONEST SI MUNCITOR caută un Lii lllinll post de tngrijitor de moşie. A se adresa la d. Heinrich Tailsch, strada Buzesti-lor No. 64.	1109
INSTITUTUL
HELIADE-RADULESCU
Este instalat in localitatea cea mai senaioasa din Capitala, in vasta gradina Heliade. Studiile se foc dupe programele scoalelor publice. Aci sunt 4 clase paimare si 3 liceale, si In lie care an se mai adaoga clase superioare liceale. Preparaliuni pentru şcoala militară. Prelul internatului este peutru clasele primare 800 lei, iar pentru clasele liceale de 1000 lei.
1103
INVENTIUVIE EXTRAORDINARA. Aparatul electro metalic al Doctorului Borsodi pentru vindecarea slabiciunei bărbăteşti. Aparatul inlatura aceasta boala si da corpului putere noua. Aplicarea este foarte simpla. E destul, de a purta aparatul pe corpul gol( pentru a readuce bărbatului slăbit puterea perduta si ’l face în zioa cea d’înteia potent. El inlatura si slăbiciuni de ori ce fel. Preciurile: f fl. 55, 8 II. 40. 3 fl. 30
lATELIEIl PENTRU APARATE ELECTR0-META11CE, PATENT DR. R0RS0D1
VIEN, II NESTROYGASSE No. 6
Broşuri detaliate se vor trimite cu preciul de 50 crucieri Se cauta un representant apt pentru România
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
UEFUN VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurourile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
726
Dircctiuuea generala.
I t
y y
Tipografia Ziarului „Epooa1

FABRICA
COMET
DE SOBE MEIDINGER SI MASINE DE BUCĂTĂRIE
ADOLF SALOMON
Cea maî practică şi economică sistemă de Încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine în permanentă zile şi săptămâni Întregi. Ca combustibil se poate Întrebuinţa cok, lemne, lignită, cârbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mal perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare In combustibil. Se *^^j}poate arde cok, lemne, cârbuni de piatră, etc.
CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS.
GÂrant responsabil V. P. Gheorghlu