ANUL IV No. 951
A DOUA EDITIUNE
SÂMBĂTĂ 21 IANUARIE (2 FEBRUARIE) 1889
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCtP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI 81 8E PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
Id Bocurexrl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 1® lei. la Strelnetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢIUNEA
No. 3,—Piatra Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ANLNCHJKILE
DIN ROMANIA SE PRI M ESC Dl R ECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris : Ageuce Havan, Pitice de la Bourse. S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS : se gâseste jurnalul ou 4 5 cent. numărul, la Kioscul din Bulevardul S». <*er-main, \o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRAŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
MOŞTENIRE! IN\TDI\T\
MOARTEA ARHIDUCELUI I1UD0LF
ALEGEREA GEN. BQULAHGER
ALEGEREA D-Ll'l C. GRAD1STEANII
ARME DE LUPTA
DOUA DISCURSURI
MOŞTENIRE! INVIDIAT!
Căzând de la puterfa d. Brătianu a lăsat dupe dânsul cea mal îngrozitoare situaţiune. Populaţiunea rurală In cea mal complectă mi-serie şi exasperată prin vexaţiunile unei administraţiunl destrăbălate; toate serviciile publice a-proape desorganisate şi unele ne mal putând chiar funcţiona, precum de pildă căile ferate care sunt absolut lipsite de material; în ţară o sărăcie generală datorită varia-ţiunelor nechibzuite ale unul sistem economic stupid şi agravată prin consecinţele nenorocite ale sistemului nostru monetar ; In fine o demoralisare până şi în rândurile armatei din causa abusurilor favoriţilor regimului trecut.
Şi ce este mai grav; la aceste rele se adaogă neputinţa materială de a repara tot râul.
Toate încercările de îndreptare sâ isbesc ca de o stâncă de o datorie publică de un miliard şi un deficit bugetar care a atins anul acesta cifra de 12 milioane.
Această moştenire nu e de loc seducătoare şi cu toate acestea toate grupurile noastre politice par a o invidia.
Să vede că toţi oamenii noştri politici nu-şi dau bine seamă că situaţia actuală nu poate procura nici glorie nici plăcere, ci reclamă numai jertfe.
Facem dar apel la toţi ca in a-■emenea împrejurări să consimtă cel puţin a amâna luptele sterile pentru putere, până ce se va săvârşi opera de reparaţiune pe care o reclamă 12 ani de regim colectivist.
Este o tradiţiune la noi în ţară ca în momentele grele, toate partidele să se unească. Nu este dar ceva utopic de a cere ca cel puii» oamenii din acelaş partid să uite pentru un moment micele rivalităţi şi cestiunile personale pentru a nu privi de cât interesele superioare ale ţării.
Făcând acest apel nu cerem de la nimeni o renunţare la nici un fel de situaţie, do onoare or do satisfacţie de amor proprie.
Nu poate fi vorbă de aceasta, în situaţia actuală. Moştenirea d-lui Ion Brătianu are mai mult pasiv do cât activ, şi cel care au primit această succesiune intrând In minister, ştiti că ei vor fi mal mult la pagubă de cât la onoare.
Este dar de datoria tutulor conservatorilor de a le da mână de ajutor şi d’a nu mări încă dificultăţile situaţiuneî prin divisiuni intestine care nu pot face bine nici partidului conservator, nici ţării.
MOARTEA ARHMELIII RUDOLF
(Prin fir telegrafic, de la corespondenţii noştri speciali).
Sowiren familiei imperiale. — Sosirea d-lui Tisza.—Autopsia si imbalsainarea.—Starea imperatului. —Primirea funcţionarilor. — Ambasadorii si miniştrii. — Transportarea corpului în biserica.— Când se va face iumoriiiiUita-rea.-Unde va fi îngropat.- Privi-iiwtea oraşului.
Viena, 31 Ianuarie 7 ore seara. Arhiducii Ludovic fi Albert au părăsit castelul imperial plângând cu hohote.
Prinţid Leopold de Bavaria fi prinţesa Gisela au sosit azi dimineaţă, împăratul îi aftepta la gară. Când prinţul fi prinţesa coborâră din va goii, împăratul îi îmbrăţifă de mai multe ori cu lacrămile în ochi. Prinţesa era co văr filă de durere. Ducele Filip fi ducesa Maria Teresa de Wurtenberg cu copii lor au sosit azi dimineaţă venind de la Gmunden.
Toate uliţele care duc de la mahalale la palat sunt pline de o mulţime nenumărată.
Decorarea orafului cu embleme de doliu înaintează repede.
Viena, 31 Ianuarie ii ore seara. Toată ziua mare afluenţă în HofJ'-burg. Mulţimea foarte mifcată, râ mâne acolo în tăcere privind pe ferestre.
Noaptea din urmă împăratul 'fi a petrecut'o în apartamente!e sale fără să doarmă.
Sicriul arhiducelui Rudolf c depus în sala de serbări a castelului, transformată în cameră mortuară
Cea d’intâiu coroană a fost depusă de arhiducesa S'efania, soţia repau-satuluî. Arhiducesa Elisabeta, fiica kronprinţuluî, a depus fi dănsa o coroană mică pe cofciugul tatălui său.
Dupe rugăciunile prinţilor fi prinţeselor adunate împrejurul sicriului, au fost primiţi în camera mortuară fuucţionarii Curţeî fi servitorii.
Ambasadorii fi miniftriî s'ati înfăţişat la marea maestră a palatului, ca să'şi prezinte condoleanţele.
Sgomotele alarmante privitoare la un accident a cărui victimă ar fi fost d. Tisza, nu sunt întemeia'e. D. Tisza a sosit azi la Viena sănătos.
Autopsia fi îmbălsămarea corpului arhiducelui Rudolf s'a făcut astă zi dupe amiază.
Corpul va fi transportat Duminecă noaptea în biserica Ho/Jburgului. Luni de dimineaţă publicul va fi admis în biserică.
înmormântarea se va face Marţi. Cortegiul va porni pe drumul cel mai scurt la biserica capuţinitor, unde se va face îngropăciunea.
Oraşul se transformă fi capătă o privelişte generală de doliu.
culat asupra morţii principelui Rudolf, a confirmat că principele sucombase în-tr’adevăr unei apoplexil a inimel.
Camera Magnaţilor a decis să asiste în corpore la înmormîntare.
Berlin, 31 Ianuarie.
In Camera deputaţilor, preşedintele, vorbind In termeni mişcători de moartea arhiducelui Rudo'f, zice: Austro-Ungaria, care este strâns legată cu patria noastră, a perdut pe moştenitorul tronului, al cărui amic devotat era împăratul nostru. Ţara noastră ia o parte fearte vie la durerea Austriei.»
Preşedintele a fost autorisat să exprime ambasadorului Austro Ungariei condoleanţele Adunării.
Berlin, 31 Ianuarie.
In Reichstag preşedintele, vorbind asemenea de moartea Arhiducelui, s’a exprimat ast-fel : «Principele moştenitor al Austriei, amicul de tinereţe al împăratului nostru, şi unicul fiu al împăratului Frantz Iosef, cel mai credincios aliat al împăratului şi al ţării noastre, a murit. Ast fel au perit cele mal frumoase speranţe ale populaţiunilor Austro-Ungariei ce nişte interese comune le leagă strâns de noi».
Preşedintele a fost autorisat să exprime ambasadorului Austro-Ungariei condoleanţele Reichstagului.
Berlin, 31 Ianuarie.
împărăteasa Augusta a exprimat ea însăşi simţimintele sale de condoleanţâ ambasadorului Austriei.
Berlin, 31 Ianuarie.
DeputaţiunI a celor două regimente prusiane ale căror şef era principele Rudolf, vor merge la Viena ca să a-siste la Înmormântare.
Berlin, 31 Ianuarie.
«Monitorul Imperiului» publică un articol de condoleanţe cu ocasia morţii arhiducelui zicând că împăratul a pierdut pe un amic adânc iubit.
Roma, 31 Ianuarie.
Camera şi Senatul au autorizat pe d. Crispi să transmită poporului Austro Ungar expresiunea adâncel dureri a parlamentului italian.
Paris, 31 Ianuarie.
Toate ziarele exprima viile lor regrete în urma morţii’arhiducelui Rudolf constata marile lui calităţi şi zic că era un amic al Franciei.
Viena, 31 Ianuarie.
înmormântarea principelui moştenitor se va face Marţea viitoare la 4 ore.
împăratul a manifestat dorinţa ca cea mal mare simplicitate să domnâscâ la această ceremonie.
ALEGEREA
GENERALULUI|_BOHL.INGER
(Prin fir telegrafie).
Discuţia la Camera. —Vot de încredere guvernului.
Pat'is, 31 Ianuarie.
«Camera deputaţilor»>.— La începutul şedinţei Camerei, d. Floquet a de pus pe birou un proiect de lege relativ la restabilirea scrutinului de a rondisment.
Paris, 31 Ianuarie.
«Camera deputaţilor».— D Floquet respunzând interpelării d lui Jou-vencel, zice că e gata să lucreze cu hotărîre şi într'un mod legal în contra bulangismului, cu arme nouî, dacă va fi de trebuinţă.
Preşedintele consiliului cere un vot de încredere.
După numeroase discursuri, Camera consultată emite cu 300 voturi contra 1240 un vot prin care exprimă încrederea sa în tăria guvernului.
Viena, 31 Ianuarie.
Monarhia austro-ungară seamănă cu o casa de dolih. Din toate părţile sosesc dovezi noul de durerea populaţiuniî.
Pretutindeni serbările Carnavalului ah fost suspendate.
Dimineaţa, împăratul şi împărăteasa ah Intrat în camera de doliu şi au făcut rugăciuni, apoi ah mal venit mal mulţi arhiduci.
Se crede tn general că înmormtntarea se va face MercurI, dar nici o disposi-ţiune definitivă nu s’a luat încă.
Berlin, 31 Ianuarie.
National-Zeitung, zice că întreaga Germania ia parte la doliul Austro Ungariei, In faţa morţii unul principe care ar fi fost un aliat al Germanii tot aşa de credincios ca părintele săh.
Cele-l’alte ziare vorbesc In acelaşi sens.
Dresda, 3i Ianuarie.
Curtea ve purta doliul pâuâ la 13 Februarie.
Budapesta, 31 Ianuarie.
In cele două Camere, preşedinţii aii rostit discursuri mişcătoare şi aQ fost autorisaţl In unanimitate să exprime împăratului condoleanţele celor două Adunări.
Preşedintele Camerei deputaţilor, menţionând diversele ştiri cari ah cir-
ALEGEREA D-LUI C. GRADISTEA1
Camera a ales cri pe d. Const. Grâdişteanu.
Noul preşedinte dupe ce a făgăduit că va conduce desbaterile cu o deplinâ imparţialitate, a făcut aceasta declaraţiune:
*Sunt membru al partidului li-beral-conservator, şi ca atare îmi voi da toate silinţele d’a menţine unirea în acest partid şi de a a-duce armonia între toate grupu-purile conservatoare».
Felicitam pe d. Gradişteanu pentru aceasta înţeleaptă declaraţiune.
Folosindu-se de autoritatea şi de puterea pe caro îl o da situaţia do preşedinte al Camerei, d. Gră-dişicanu va putea aduce reale servicii ţăreî şi partidului său căutând a realisa programul lui.
ARME DE LUPTA
Opoziţia actuală Întrebuinţează nişte arme de lupta spre a combate guvernul, care numai în interesul ţăreî nu pot fi, şi care sunt zilnic în contrazicere chiar cu dorinţele ce exprima mereu deputaţii minorităţel .In nenumăratele lor interpelări.
Ei striga pe toată zioa că majoritatea nu lucrează de loc, că n’a votat de cât ceva credite şi ca legea vânzărel bunurilor Statului stă în arhivele secţiunilor ; dar când e vorba să lucrăm, tot el caută să prelungească şedinţele obicinuite, introducând în ele sute de interpelări, sute do chestiuni personale pentru a se perde vremea şi a nu putea apoi trece In secţiuni.
Foarte des un deputat al minorităţel ia cuvântul spre a se plânge că In judeţul săli lipsesc maşinele la căile ferate, lipsesc vagoanele şi din această pricină bucatele stau luni întregi pe la gări; dar îndată ce vine guvernul şi cere prin-tr’un proect de lege să fie autorizat a crea pentru căile ferate un fond de re-servă spre a se cumpăra vagoane, acelaş deputat desfăşura toate puterile retoricei sale spre a se opune la votarea legel.
Nu e de cât o perfectă comedie Inmare parte enumerarea dorinţelor exprimate de la tribună în şedinţă publica şi combătute cu o înverşunare nepomenită în secţii.
Sunt unii, care tn fie-cara şedinţă sosesc cu un morman întreg de petiţii, prin care nişte ţărani cer pământ îndată ce s’a isprăvit cu sumarul şedinţei trecute, toţi deputaţii aşteaptă ca colegul X să se ridice spre a depune la biu-rou petiţiile numite.
Şi credeţi că se mulţumeşte cu atâta? Credeţi că X e un simplu înmânător de petiţii ? De loc. X nu perde prilegiul să întrebe: «Când are de gând guvernul Majestăţei Sale să...? Când gândeşte să...?»etc. Ei bine, vine în secţii, dă peste proectul de lege pentru vânzarea bunurilor Statului şi îngălbeneşte.
Atunci X nu mal e X; X se face Y. începe să combată proectul, să găseas-os chiţibuşuri. Ba că guvernul dă prea mult, ba că mal puţin, în sfârşit pretextul e gata, n’are de cât să’l toarne într’o aparenţă de dreptate şi iaca ob-strucţionismul gata.
Alţii fac mare caz, că guvernul menţine în funcţii oameni, cari aii avut păcătui să fi slujit şi sub guvernul trecut Se strigă pe tonul cel mal tragic : «Cum ? Aceia care ne-au bătut la Bosel şi (Mea 1 Cum ? Aceia care ne-aa tngro zit 12 ani, să fie menţinuţi şi astă zi!*
Şi tot ast-fel, pe tema infamilor colectivişti se croesc discursuri peste discursuri. Concluzia ştiţi care e ?
Să nu te împingă păcatele să dai a fără vre un slujbaşi colectivist dovedit şi răsdovedit ca a furat, căci atunci te al dus pe copcă! Atunci selncepealtă serie de discursuri pe tema. goanei funcţionarilor. Discursul începe atunci ast-fel: «Domnul Z, funcţionar capabil şio-nest, a fost prada resbunărel ministeriale 1... El are o familie numeroasă, după o muncă necurmată de 25 de ani 1 Până când? Până când??»
Şi aşa mal departe, nu ştii cum să-I mai împaci, nu ştii cum să le mal intri în voe.
Aceasta se chiamă a face oposiţie.
Şi cu aşa arme de lupta, cu asemenea purtare se caută a se răpi cu or ce preţ timpul Camerei, numai cu gândul ca la urma urmei să se poată zice, că actuala Cameră nu lucreazft nimica.
Ei bine, dac’am fi serioşi şi dacă ne am da mal bine socoteală de menirea noastră în sfatul ţăreî, apoi am urma altă cale de cât aceasta a obstrucţionis-muluî cu or-ce risic, chiar cu acela de a cădea în contrazicere cu noi înşine la fie-care pas.
Aşa, pentru o nemulţumire administrativă, pentru o lipsă de vagoane, pentru o cerere de pământ, pentru scoaterea unul slujbaş necorect, n’am avea de cât să ne adresam la ministerul respectiv.
Şi aceasta ar avea două avantagil :
1)	Că n’am pierde la Cameră o vreme de mult preţ.
2)	Că am satisface mai d’adreptul şi mal bine nevoile acelora în numele cărora cerem ceva.
Căci iată ce se întâmplă :
Cererile acestea făcute pentru ca să fie făcute, n'au nicî-odată concluzie, ele se fac In vânt, aşa că petiţionarul nu capătă nici o satisfacţie, de vreme ce procuratorul nici nu visează să ceară vre-una.
Când s’ar adresa la minister, cererea ar fi luată în cercetare, ea ar fi înregistrată şi satisfacerea n’ar întârzia să vie.
| De alt-fel toţi ne aducem aminte, cum dd. miniştrii ah făcut cunoscut re-presentanţilor ţăreî, că sunt gata a le da or-ce desluşiri la biurourile minis-! terelor.
lată pentru ce îndemnăm pe toţi membrii minorităţel din I’arlament, să nu uite aceasta şi să caute, dacă vor să 1 combată, să’şi aleagă alte arme de luptă.
DOUE DISCURSURI
Monitorul de azi coprinde discursurile dd. Vernescu şi Al. Lahovari, rostite în CamerS cu ocazia cestiunii porturilor-france.
Resumam aci aceste două discursuri care zugrăvesc minunat situaţia actuala.
Discursul d-lui Vernescu
Ni s’a imputat, d-lor, şi neapărat imputarea aceasta nu putea să aiba loc de cât la adresa acelora cari erah eri coreligionari şi cari ’ml place a crede că sunt şi astă zi coreligionari politici al onorabilului domn Lascar Catargi ; ni s’a imputat că nu îndestulăm promisiunile date ţăreî, în timpul când eram în oposiţiune, şi aceasta mal cu seamă In privinţa porturilor france.
Pe cât ’mî aduc aminte, atunci când d. Lascar Catargi a bine-voit să ns primească în oraşul şi judeţul unde d-sa este bine cunoscut şi are autoritatea d-sale bine meritată, noi nu am dat nici o promisiune formală; am criticat, am stigmatizat, cum zicea eri si d. Lascar Catargi, faptele d-lul Ion Brătianu, In genere, pentru toate relele aduse peste ţară, şi In special pentru relele aduse oraşului Galaţi şi judeţului Covurlul. Iată tot ce am făcut. Eh nici am luat cuvântul; câc! eram bolnav atunci, dar nu mă dau Intr’o parte de ceea-ce ah zis colegii mei.
Ce s’a zis în privinţa porturilor-france la Galaţi şi pretutindeni? Că răh d. Brătianu, când făcuse o lege pentru desfiinţarea porturilor-france, le a desfiinţat înainte de a face intrepositele şi docurile, după cum prin chiar legea de desfiinţare se promisese; rău d. Ion Brătianu pe neaşteptate şi într’un mod brutal a făcut acea desfiinţare.
Tot acea părere o am şi astă-zl. Cine vă spune că am schimbat părerea mea?
De la aceasta, până a zice că noi am afirmat că portul-franc este în stare a da prosperitate şi fericire Galaţilor, distanţa e mare; aceasta n’am afirmat'o nici o dată...
Iată, d lor, ceea-ce aveam de zis asupra acestui punct relativ la contrazicerea în care onorabilul d. Lascar Catargi a găsit că mă aflu cu promisiunile ce aşi fi dat când eram în oposiţiune. Dar mal sunt şi oare cari alte mici ne-mulţamirl ale d lui Catargi în privinţa ministerului şi mal cu seamă în privinţa noastră celor trei miniştri cari am intrat In noul minister împreună cu colegii aceia cari se găseah In ministerul de la Martie trecut.
Ce ne zice d. Catargi ? Că urmăm tra-diţiunile d lui I. Brâtianu, că colectiviştii sunt în toate funcţiunile publice, că peste tot astă-zî ţara e guvernată de el şi că sistemul nu se resimte a fi schimbat. Iată o acusaţiune formală ce ce se aduce acestui minister.
Voiţi, d-lor, o profesiune de credinţă care cred că şi d. L. Catargi o va primi cu mulţumire ?
Ea e simplă: Toţi acel colectivişti fără principii, fără probitate, fără cunoştinţe...
D. Nucsoreanu: Dacă e colectivist se înţelege de la sine că nu are principii.
D. ministru de justiţie, G. Vernescu: Mie ’mi pare bine ca să afirmă necontenit de câtre unii din noi aci în faţa ţăreî, ceea-ce se afirma şi când făceam oposiţiune, dar acum, când nu mal suntem în ardoarea luptelor de altădată, trebue să recunoaştem acest adevăr că, fie Intre colectivişti, fie în alte partide, se pot găsi şi oameni oneşti şi cu principii. In orl-ce partid pot fi şi oameni fără principii, şi Intre colectivişti mal cu seamă erah mulţi cari, cum zicea onorabilul întrerupător, nu aveau alt principih de cât acela de a’şl îndeplini toate poftele. Erah alţii însă cari, ’mî place a crede, ah rămas ceea-ce trebuiau să fie, adevăraţi liberali şi liberali cărora poate încă cine-va să le întindă mâna. (întreruperi).
Binevoiţi a mfi lăsa se termin şi când d-voastră vă veţi face mai catolici de cât Papa atunci ministerul se va conforma voinţei representaţiunel naţionale mal luminată de cât voinţa ministerului. Când ministerul va găsi în administra-ţiunile publice, dacă nu vă place cuvîn-tul de colectivişti, voi zice oameni neo-neştl şi incapabili, care ah jucat un rol trist In situaţiunea trecută, adică care în loc de aplicarea legel, ah luat parul şi ah dărîmat, ah luat sabia şi ah ucis, atunci ministerul 'şl va face datoria In contra lor.
D. Nucsoreanu: AduceţI-vă aminte dn prefectul Persiceanu care la Severin a bagat în temniţa 300 femei.
D. ministru de justiţie G. Vernescu: Rândul He-c&rui va vem...
D. Nucsore nu : Atunci cer cuvlntul. D. ministru de justiţie G. Vernescu: Eh vorbesc în genera! pentru toţi şi nu mă ocup de nici o persoană în parte. De câte ori în drumul acţiune! noastre politice şi administrative se va găsi cine-va care se nu merite locul pe care i’l-a dat situaţiunea trecută, acel om va părăsi locul seh.
Mal mull de cât atât: dacă a comis
www.dacoromanica.ro
EPOCA- 21 IANUARIE
fapte de acelea de care vorbeşte d. deputat, delicte de drept comun, acel oameni ’şl vor lua pedeapsa meritată, (a-plause); flind-câ toţi trebue se fim răspunzători de faptele noastre.
Aşa dar, d-lor, acest minister n’a venit pentru ca se apere pe colectivişti, dar iarăşi In mod general nu va Începe cu mătura, cum se zice, ca se scoată tot ce e funcţionar public In ţară. Aduceţl-vâ aminte că In regimul trecut de 12 ani s’a prefăcut tot ce era In această ţară ca funcţionari, şi vă voi dovedi Intr’o zi că In magistratură s’au numit 480 funcţionari Înalţi.
Prin urmare. Înţelegeţi foarte bine că, dacă aş lua ca normă ceea ce ziceţi d-voastre, adică tot ce a fost sub colectivişti se fie măturat, ar trebui se facem tabula rasa de toate serviciile publice, se nu mal rămână nimic In picioare. Eu vă afirm că, dacă au fost oameni interesaţi, şi mulţi Încă Intre colectivişti, dacă au fost oameni răi. au fost Insă şi funcţionari modeşti care n’ad căutat de căt se’şl împlinească datoria şi pe aceştia ministerul nu e hotâ-rlt să’l sacrifice. (Aplause).
Nu sunt dar nici In această privinţă In contradictiune cu ceea ce am zis la Ioje sau In altă parte şi ceea ce zic astă-zi; fiind că ed nu am obiceiul se promit In întruniri publice, nici aci In Cameră lucruri asupra cărora să nu fi cugetat mal d’inainte spre a vedea dacă sunt realisabile... (întreruperi). Şi ceea-ce vă pot promite acum la toţi este de a nu |lăsa nepedepsite fapte care In a-devăr...
O voce: Dar dacă nu faceţi aşa?
D. ministru de justiţie G. Vernescu: Vă provoc pe toţi nu numai în ce mă priveşte pe mine, dar şi pe toţi colegii mei se arătaţi care abus, care hoţie, care faptă rea a fost acoperită şi cruţată de noi? Puteţi fi Încredinţaţi că ori când ne veţi denunţa asemenea fapte, care In adevăr vor fi existat, atunci satisfacere se va da, nu deputatului, ci conştiinţei publice, moralităţii publice.. Nu importă de unde ar veni denunţa rea, fie de la d. Dobrescu, care mă întrerupe,flede laorl-cine, numai cu con-diţiune să nu fie simple vorbe, se fie cel puţin oare care probabilitate Întemeiată că faptul s’a petrecut aşa cum’l ra portează onor. deputat...
Acum, d lor, voiu termina, declarând că voi asculta tot-d’auna cu cea mal serioasă atenţiune ceea-ce zice onorabilul d. Lascar Gatargi, pentru că m’am deprins a’l respecta şi a nu’l bănui nici o dată că ar pute se zică ceva care ar fi In contra conştiinţei sale sau care ar putea se fie ln dauna ţărei.
Vă declar Insă şi d-voastre şi d-lul Gatargi că până astăzi nu am nici o că intâ despre ceea-ce am zis in public şi despre ceea ce am făgăduit, fiind că sunt hotârlt, pe cât puterile mă vor er ta, se aduc la îndeplinire tot ceea ce am promis ca bun şi folositor pentru aceas tă ţară. (Aplause). N’am promis lucruri de care se mă căiesc; fiind-câ nici dată n'am rostit cuvinte care se nu fie precedate de cugetare. Zic, dar, ca nu mă căiesc de ceea-ce am făgăduit In public.
Aşa dar, d-lor, voiu termina spunând, că astă-zi n'am să fac imputare nici acelora care s’au compromis In luptele trecute, nici acelora care afi ţinut piept ln acele lupte; ba din contră, poate că balanţa s’ar aplica către acel care s’au sacrificat, şi care prin luptele lor au adus situaţiunea de astă-zi.
lata ce avem de zis pentru satisfac-ţiunea d-v. (Aplause).
D-lor, cer ln numele tutulor care au nenorocirea de a face politică în or-ce ţară, dar mai cu seamă In ţara românească, cer dreptul dea supune la flecare moment opiniunile lor la controlul experienţei şi al faptelor, şi când ao greşit Intr’o părere pe care aii susţi-nut’o, cer dreptul mal bine de a reveni asupra el, de cât de a face ca ţara să plătească încăpăţânarea şi trufia lor. (Aplause).
Aceasta nu o zic pentru ca să mă scuz pe mine ; căci In programul partidului liberal-conservator n’a fost vorba de porturile-france, pe care noi nu le-am considerat nici o dată ca o cestiune politică, şi mal puţin încă ca o cestiune de partid.
Porturile-france nu constituesc o cestiune de principiu, ele sunt o cestiune economică şi financiară de o importanţă cu totul relativă, şi ca cestiune financiară şi economică, porturile-france aâ fost condamnate de toate partidele din această ţară fără nici un fel de deosebire. Singura cestiune care a rămas de discutat, este o cestiune încă şi mal mică de cât mica importanţă economică şi financiara a porturilor-france, este cestiunea de timp şi de oportunitate; şi vă voii! demonstra cu textul ce am aici că nici cel care susţin astă-zi proiectul de lege, nici cel ce ’l combat nu au considerat nici o dată porturile-france ca "o cestiune de principiu, sau ca o cestiune politică, şi că diverginţa de păreri Intre noi nu a fost nici chiar din punctul de vedere financiar sau economic, fiind că toţi am fost de acord pentru desfiinţarea porturilor-france, dar diferiam In păreri numai ln ceia ce priveşte simpla cestiune de oportunitate.
EI bine, d lor, care a fost mirarea, şi aşi putea zice care a fost mâhnirea mea când am văzut că asupra acestei ces-tiurd care, o mat repet, nu constitue o cestiune de partid, şi ln privinţa căreia toate partidele, chiar cele mal opuse, aii fost până acum de acord, astă-zi,în această Adunare proaspătă trimisă de naţiune pe aceste bănci, să ridică o o-posiţiune atât de pasionntăşi sălncearca a se arunca desbinare în sinul partidului care formează maioritatea repre-sentaţiunei naţionale. . (Aplause prelungite). Spectacolul acesta, scenele triste la care asistăm de 2 zile ’ml aduc aminte un cuvânt ce ’l-am auzit raala-dineaorl de la un spiritual coleg al nostru din Cameră: aci pare a nu mal fi
vorba de porto franc, ci de portofolii. (Aplause)...
Ziceam, d ior, că toate partidele aă condamnat porturile france. Eli ministerul din care ara avut onoarea a face Darte sub preşedenţia venerabilului d. Lascar Gatargiu, care a fost şeful nostru şi sper că şiastâ-zl este tot şeful nostru...
D. Lascar Gatargiu : Nu mal sunt. (Aplause).
Discursul d-lui Al. Lahovari
D. ministru al domeniilor, Al. La-hovari: Sper că o di verginţă In o ces-tiune care persist a zice că este de o mică importanţă, nu poate aduce discordia ln sinul partidului conservator, care astă-zi mai mult de cât or când trebue să fie strâns unit; fiind-că, ln Impregiurările actuale, partidul conservator e singurul partid care poate guverna ţara şi vindeca relele unul lung şi dureros trecut. In faţa acestui interes un Lascar Catargiu s’a închinat ln tot-d’a-una. (Aplause).
D. Lahovari arată aci că toate partidele noastre şi mai ales partidul conservator au fost cdntra porturilor-france.
Dar în fine, ca să nu mal supăr pe nimeni, termin cu această cestiune a variaţiunel opmiunilor oamenilor noştri politici mici şi mari. Să trec la alta cestiune, care pe mine mă Întristează foarte mult : la imputările pe care o norabilul d. Lascar Gatargiu le-a făcut ministerului In genere şi care cad şi a-supra noastră celor 3 miniştri, care suntem veniţi de două luni pe aceasta bancă de durere... (Ilaritate), cel puţin pentru noi; căci sunt unii care au gus tat plăceri şi satisfacţiunl aicea In trecut şi vor să le mal guste o-datâ. (A-plause). Ceea ce vă afirm, am dovedi t’o ln viaţa mea politica. N’am întins nici o dată mâini nerăbdătoare ca să mă agăţ de minister, cu toate că mi s’a oferit de multe ori un loc aci şi din partea tutulor partidelor ; am avut tă ria de a răbda. Ei bine, de două luni de când am venit aci, veri-o patru săptămâni au trecut cu interpelări şi discuţia adresei şi trei cu vacanţiile. Noi am fost foarte corecţi ; membrii al unul partid, al cărui d. Gatargiu a fost şeful venerat, noi n’am intrat ln acest minister de cât după ce am consultat pe pe cel doul leaderl al noştri, pe preşe dintele Camerei şi pe preşedintele Senatului. Dar o dată veniţl’-pe această bancă, nu puteam să nu fim corecţi şi pe lângă aceia cu care lucrăm.(Aplause) Situaţiunile echivoce nu ne convin. (A-plause). Trebuia să ne spuneţi de la început să nu intrăm ln guvern, dar o dată intraţi, trebue să ne purtăm cu colegii noştri ca oameni oneşt'. (Aplause).
Am fost ministru de justiţie trei ani In ministerul d lui Catargiu ; şi când ministerul d Iul Gatargiu se clătina de la putere, şi când amici al noştri, — poate din acel care ’l aplaudă astă-zf,— erau In capul oposiţiunel, căci ministerul Gatargiu a căzut sub loviturile par-tisanilor săi,—atunci au venit mulţi să ’ml zică: dă ţi demisiunea, este timpul, şi au fost unii care au ascultat,care ’l-au părăsit; eu Insă am rămas alături cu d-sa, şi alături am mers până la curtea de casaţie. (Aplause). Am inten-ţiunea, d-lor, să fiu tot aşa de corect şi cu d. Rosetti (Aplause), afară de caşul când o diverginţă de principii sau o direcţiune alta de dat politicei noastre,ne va impune In mod serios şi în mod demn de aprovoca o crisă ministerială; atunci, cum ne am unit onest, onest ne vom despărţi. (Aplause). Cum am urmat cu d. Manolache Costache, care era foarte supărat că nu părăsesc pe d. Lascar Gatargiu, când d. Epureanu se puse ln capul oposiţiunel, tot purtarea sceia o void avea şi astă-zi; purtările echivoce nu intră nici ln deprinderile nici In caracterul med. (Aplauze). Sunt o-mul ţărei mele, nu sunt omulunuî om, ori cât de mare ar fi acel om. (Aplause).
Acum din imputările adresate de d. Catargiu, putem să recunoaştem că unele din ele par a fi fundate. Evident că nu s’a făcut până acum tot ce ar fi trebuit să se facă; dar trebue să consideraţi lipsa de timp, trâgănârile pentru formarea ministerului şi silinţele grele de a contopi două nuanţe ale unuia şi aceluiaşi partid dar care, de şi veniţi în idei şi în vederi, au fost despărţiţi ln lupta susţinută |1n contra fostului guvern, printr’o cestie de formă şi de procedări.
In sfârşit, graţie silinţelor desintere-sate a câtor-va patrioţi, acel partid pe care persist a ’l numi liberal-conserva-tor, s’a contopit cu partidul de la guvern abia de două luni.
Din această cununie a eşit ministerul actual. In două luni nu se poale nici reforma o administraţiune de 12 ani, nici înlocui 20 până la 30 mii de funcţionari colectivişti, sau aşa numiţi mal cu sămâ de acel care le doresc locurile.
Am făcut 12 ani oposiţiune d-lul Bră-tianu şi am fost cel d'întâl care am Început oposiţiunea Împreuna cu d I L. Gatargi şi cel din urmă care am sfârşit’ o; aă fost momente In care ştie şi d. Gatargi cât eram de isolaţi şi toata oposiţiunea noastră putea se ţielmpregiu-rul unei mese rotunde.
Atunci nu eram mulţi conservatori, si dacă am fi avut oameni pentru 7 sau 8 sad chiar pentru 16 ministere, n’am fi avut Insă pentru 20 de mii de funcţiuni.
Nu ştia Insă cum se face că, de când a căzut guvernul d Iul Brătianu, numai poţi se traeştf de liberal conservatori. (Aplause). Avem 20,000 de funcţiuni, mise pare dar de a m avea 40,60,100000 tot ar fi liberali-conservatorl care.-se le ocupe, după cum şi d. Brătianu a găs.t liberalt-naţionall pentru cele 7.000 de funcţiuni care le-a găsit şi pentru cele
10.000	şi mal bine pe care le-a creat; ar fi găsit liberall-naţionall pem.ru
100.000	funcţiuni, daca ar fl mal stal la
putere ca se le mal creeze şi pe acelea.
Se facem tn«ăodistincţiune In această cestiune. Mai întâi aş vrea se lăsăm a parte cuvântul de colectivist, care prea sună urtt şi nu este demn de des-baterile noastre, tnlocuindu’l cu acela de partid liberal-naţional; fiind-ca Insă acest nume şi’l disputa două partide, doi fraţi inimici, să numim partid Ion Bratienist pe acela pe care d-voastre ’l numiţi colectivist; ar fl un mod mal cuviincios de a vorbi.
D-lor, sunt şi eO de părerea d-lul Catargiu; o epuraţiune trebue să se facă Intre funcţionari şi sunt încă de părerea d-sale că nu s’a făcut atât cât trebuia. Dar această epuraţiune trebue se aibe şi ea norma el. Intâiâ trebuesc alungaţi cel necinstiţi, ai doilea cel incapabili, şi al treilea cel care ar face politică militantă şi neleală în contra guvernului care ’l menţine. Fiind-că Insă n’am ajuns în vremurile fericite pe care le dorim toţi, ca funcţionarii se nu fie nici al colectivităţii, nici al partidului liberal-naţional, nici al acelui liberal-conservator, ci se fie al funcţiune! lor şi aî ţărei lor, îndepli-nindu-şl cu activitate şi probitate datoriile lor (aplause); căci acesta e idealul. Dar acel ideal din nefericire nu este încă aproape de noi. Până atunci se procedăm dar la această epuraţiune, dar cu chibzuinţă, cu maturitate, ffirâ grăbire, fără pasiune, fără nedreptate. Un ministru e obligat la mal multă moderaţiune, nu se pot desorganisa serviciile, destituind pe funcţionari ln masă, mal cu seamă când Intre dânşii pot fi mulţi oameni competinţi, corecţi In îndeplinirea datoriei lor şi care n’au avut de cât o singură nenorocire: acea ca ad fost numiţi de un fost ministru al d lui I. Brătianu. Ei bine, pentru a-cest singur motiv trebue oare să’l dăm afară ? Putea tinerimea întreagă se aştepte 12 ani sau mai mult până la căderea colectiviştilor? Ni se zice însă că au drept şi alţii, Intre care şi acel care au luptat, care au suferit şi au aşteptat până astă zi. Da, şi eti zic că au dreptul ; s’a făcut ceva pentru dânşii, trebue să se facă mal mult, dar cu o condiţiune: cer şi la aceştia nu numai să se zică liberali-conservatorl de a doua zi sau chiar din ajun, ci pe lângă numele de liberal-conservator se fie şi onest şi capabil; cu aceste trei condi-ţiuni este evident ca este de preferat unul colectivist, şi merg mal departe dacă este egalitate tn onestitate şi capacitate voiu prefera un liberal-conservator. Aceasta nu numai noi o facem, dar a făcut'o şi d. L. Catargiu când a fost ministru, şi chiar acum ca preşedinte al Camerei aplica asemenea regulă, ceea ce arată ca cestiunea a-ceasta ara tn sine, fără ştirea d-lui Gatargiu, alt ceva de cât ceea ce se discuta şi ceea ce provoacă aplausele sgomotoase pe care le ridica discursul d-lul L. Catargiu. Dar lucru curios am văzut pe acel care ’l numiţi colecti vişti aplaudând cu furie curăţirea generală din funcţiuni a colectiviştilor. (Aplause). Ce trebue se Înţelegem de aci ? Şi cred că daca ar fi sâ se dea un vot de blam guvernului pentru că n’a dat afară pe colectivişti, deputaţii co lectiviştl ar fi cei dintâiu a da acel vot de blam. (Aplause, ilaritate).
D-lor, eu personal sunt cu totul de-sinteresatîn cestiunea porturilor-france sunt interesat ca om al partidului în care mă aflu, sunt interesat ca român; câci, în idea mea, greşită poate, cred că acum ţara are să câştige cu venirea ln Cameră şi la guvern a partidului con servator; cred că această ţară nu poate fl lipsită de un partid conservator, şi cred că chiar partidele adverse ar comite o crimă ln contra ţărei când ar desfiinţa, dacă le-ar fi cu putinţă, par tidul conservator. Precum lumea fisică trăeşte prin acele două forţe cari con-tra-cumpănesc şi cari sunt neapărate pentru a menţine echilibrul etern, puterea impulsiunel şi puterea resistenţel, tot aşa sunt necesarii unei ţări, unei societăţi, cele două partide, unul care împinge tot înainte şi cel alt care re-sistă căte o data; trebue un pnrtid-con-servator şi nu trebue să doriţi desfiinţarea lui.
Ei bine, d-lor, în aceste condiţiunl, ln aceste idei am lucrat toata viaţa mea, şi când tn timpul luptei noastre eonii a guvernului d-lui Brătianu, mai mulţi amici ai noştri, pentru cari am mare stimă şi afecţiune, cum este d. Carp, d. Maiorescu şi alţii au crezut ca trebue săsedespartadenoi,euam crezut că despărţirea d-lor nu a fost In privinţa principiilor si a ideilor, ci ln privinţa procedurei. Unii din d-lor, cum a zis d. Vernescu, credeau ca oposiţiunea se va face In condiţiunl mai liniştite, aşa ca noi ziceam de d-lor că au Împins răbdarea prea departe, şi d-lor aveau poate dreptul să creadă că noi am împins lupta mai departe de cât trebuia. Dar pentru această diferinţă de procedură care ne-a despărţit de d-lor pe d. Gatargi, pe d. Vernescu, pe mine şi pe alţii cari au rămas cu no', eă unul nu am crezut că trebue partidul conservator să se lipsească tn veci de cunoştin ţele practice ale acestor grupuri; ar fi un fapt de nepricppere de a tăia din trunchiul conservator aceste lăstare puternice pline de viaţă şi de viitor. Tot-d’o dată ar fi o nenorocire egală dacă partidu conservator ar fl lipsit de prestigiul pe care ’l împrumută de la viaţa de onoare şi de corectitudine politică a d lui Lascar Catargiu (aplause). Gât pentru mine, cât pentru modesta m«a persoană, vă declar, d-lor ca eâ nu am venit pe această bancă de cât numai dupe con sultaţiunea întregului partid şi că eu nu mă consider aci de cât ca o trăsură de unire între nuanţele acestui partid, al cărui şef este şi rămâne d. Lascar Gatargi.
Aceasta este semnifleaţiunea venirel mele pe aceasta banca. Şi când voiu fl încredinţat, sad despre nerăbdarea u-nora sau despre neînţelegerea altora, atunci void considera misiunea mea ca
terminată şi mă voiu retrage cu cea mai mare plăcere, ducând cu m ne regretul că partidul conservator se sfâşie cu propriele sale mâni, pentru a doua oară şi poate pentru ultima oară. (Aplause).
Onor. d. L. Catargiu îşi va da seama sunt sigur, că este nu pericol desbina-rea ce se face pentru nişte diverginţl trecătoare şi de minimă importanţă, când noi ne am unit cu toţii şi cu pana şi cu cuvântul şi cu mintea şi cu sufletul, pentru interesul acestei ţărî, care astâ-zl de la partidul conservator Îşi aşteaptă scăparea sa. (Aplause prelungite).
ECOURILE ZILEI
D. Protopopescu-Pake primarul capitalei, luând ;cunoştiinţâ de protestul enoriaşilor bis-mcei Slobozia, al cărui ecou ne am făcut dăună-zi, privitor la uneltirile Epitropuluî abu-siv Bedraus de a numi în locul vacant un coleg demn emul al seu, a făcut în persoană o cercetare la faţa locului, a constatat abuzurile admi-nistraţiunei numitului Bedraus şi a dispus a se face alegerea noului Epi-trop de către enoriaşi.
Dispoziţiunea această legală, morală şi imparţială face onoare d lui primar Pake şi ’i adresăm sincerile noastre mulţumiri.
Insă, numitul Bedraus turbat în căderea sa ruşinoasă, a adunat în juru’i pe toţi colectiviştii şi derbedeii din mahala, provocând scandal şi lă-udându-se, ca ’şi va cheltui toată a-verea spre a remăne epitrop, pentru care sfârşit umblă cu agenţii sei din casă în casă oferind bani enoriaşilor mai nevoieşi pentru ca se le cumpere votu.
Atragem de astă dată atenţia pre-fecturei poliţiei asupra acestui scandal neruşinat, spre a pune capet orgiei acestor turburători îndrezneţi ai linişte! cetăţenilor.
—x—
M. S. Regele a lucrat azi de dimineaţă cu d. G. Vernescu, ministrul justiţiei.
—x—
Marele Stat-major a terminat cu planurile ce s’au ridicat de comisiele militare pe fruntariile noastre de spre Austro-Ungaria, ast fel dupe cum au fost definitiv rectificate de comisiele mixte.
—x—
Eri un mare număr de studentî în medicină au fost primiţi de d. T. L. Maiorescu, ministrul cultelor şi instrucţiei publice. Ei au venit se ceară respingerea demisiei d-lui d-r. prof. As^ki.
D. Maiorescu a declarat studenţilor că d-sa nu poate se silească pe d. d r. Asaki se remâie, dar că ar privi cu mulţumire retragerea di-misieî.
De la d. Maiorescu, student» au mers la Cameră, unde au vorbit cu mai mulţi deputaţi, cari le au făgăduit că se vor interesa de această afacere.
—x—
D. G. Beldiman, prefectul de ilfov, a plecat azi într’o anchetă la Olteniţa.
—x—
D. ministru de resbel a cerut comandanţilor de corpuri de armată ştiinţe precise asupra trebuinţelor trupelor sub raportul echipamentului. D sa vopşte se se ia măsuri ca se nu se mai Întâmple cele ce s’au întâmplat în ultimele manevre, când unele corpuri ah fost silite se împrumute îmbrăcăminte de la altele.
—	x—
D. general Alex Vlâdescu, coman-dandul diviziune! Piteşti, a sosit in capitală în virtutea unei permisii.
—	x—
La laboratoriul de Bactereologie s’au început nişte lucrări foarte importante asupra examinărei apelor din capitală, din punctul de vedere bacterologic.
—x—
Confraţii de la ziarul Galaţii ne spun în numărul de aseară, zice Poşta, cum că în urma unei certe între d-nii Ressu şi Butculescu va avea loc un duel.
Din câte ştim noi, faptul s’a petrecut cu totul alt-fel, de cum îl im-popoţonează aceşti meşteri croitori de frase late.
In timpul alegerei de la colegiul 1 de deputaţi, s’a ivit între d-nii Ressu şi Butculescu un incident, a-proape de nici o însemnătate, şi suntem încredinţaţi că amândoi fiind nişte oameni cu judecată, nici nu să mai gândesc la el.
Atât şi nimic mai mult.
—x—
Corpul funcţionarilor telegrafo-postali, a adresat Camerei o peti ţiune pentru îmbunătăţirea soartei lor materiale. Acest document, a fost tipărit şi Împărţit deputaţilor, cum şi tutulor organelor de publicitate.
Sperăm că Adunarea va lua în consideraţie dreapta plângere a a-cestui interesant corp de funcţionari ai Statului îmbunataţindu-le soarta potrivit greului serviciu ce aduc Statului.
—x—
D. P. S.Aurelian membru al Aca-
www.dacoromamca.ro
demieî române, fost ministru a dat la lumină inteiesautul său opuscul,
asupra exploatărei moşielor prin Me-leiagiu.
—x—
Mai mulţi studenţi ai facultăţei de medicină presintându se la redacţia noastră, ne declară că nu s’au pus în grevă, ci numai au făcut toate demersurile pentru ca d. dr. Asaki să’şi retragă demisia.
D. dr. le va prezintă astă-zi un lung memoriu prin care le va arăta căuşele retragerei d-sale.
Or-care va ti resultatul, studenţii îşi vor urma cursurile.
—x—
Din eroare am spus eri că, la Senat a fost respinsă legea asupra fic-sărei cursului monetelor de aur străine în ţară; adevărul este că a căzut prin paritate de voturi proec-tul do lege modificător al art. 24 din legea timbrului, cu privire la reducerea taxei timbrului de la 10 bani Ia 5 bani pentru chitânţi.
—x—
Toţi medicii militari ce ocupau şi funcţiuni civile au fost invitaţi de d. ministru de resbel printr’o circulară a opta sau pentru serviciul militar sau pentru cel civil.
—x—
Lucrările pentru construcţia Mor-ghei vor începe la 1 Martie.
—x—
D. primar al capitalei se ocupă actualmente cu multă activitate de cestiunea scoalelor comunale.
—x—
D. G. C. Robescu, ne roagă a insera, zice Posta din Galaţi, şi a face cunoscut, ca d sa nu face parte din comitetul de redacţiurxea la ziarului
Posta.
Faptul fiind exact, îl dăm publicităţii.
—x—
Balul societăţii studenţilor universitari «Unirea» care era anunţat pentru 21 Ianuarie, s’a amânat din cauza doliului Palatului. Un afiş special va anunţa ziua, in care se va da.
ŞTIRI MĂRUNTE
Un ziar anunţa eri, că şapte-zecl şi unu de oameni din batalionul 9-lea de vtnâtorl pedeştri diu Franţa, In garnizonâ la Lon-gwy ar fi dezertat trecând frontiera’n Belgia.
Şurea se desminte. Adevărul e, că vre-o eâţl-va soldau au trecut în Belgia ca s6
petreacă dar s’aii întors.
—	La Nancy s’a ’mmormtntat contele Theobaid Xovier d'Hoflelize, cavaler al le-gaţiuuei de onoare şi doscedentul uneia din cele mal ilustre familii a le Lorenel.
—	Gazeta Naţionala anunţă că disposi-ţiile pentru marele manevre a le armatei germane s’aQ hotarit definitiv.
S6 va începe prin corpul al 10 şi sâ va urma cu al 9-lea.
Corpurile de armată care să crede că vor opera tu 1890 vor fi al 5-lea, al 6-lea şi al 12-lea.
—	Gazeta de Moscova constatând evoluţia ce s’a produs tn opinia engleză într’un sens favorabil Rusiei, zice ca d. de Bis-marck, prin afacerea Morier, a făcut o mare îndatorire Rusiei şi Angliei, a le căror raporturi sunt azi mal bune de cât or-când.
INTEMPLARILE ZILEI
DIN CAPITALA
Muscat de un câine turbat. — Eri o
femee anume Mana Visy a fost muşcată împreuna cu şease copii al el de un câine mic de casă, atins subit de turbare.
întreaga aceasta familie ce s’a presentat azi la spitalul de copil a fost recomandată institutului de bacteorologic dirigiat de d. d-r. profesor Babeş.
Câinele, făcându-se nevâzut, s’a avizat po.iţia pentru a fi regăsit.
Accident nenorocit. — 0 fetiţă de 5
ani, anume Maria Apostolescu, jucându-se eri pe capacul unei pivniţl, a căzut la o adâncime de 6 metri, producându-şl o fractură a oaselor cramulni. Această nenorocită copila într’o stare desperată.
DIN «JUDEŢE
Un soldat înecat. — Un soldat din corpul flotilei s’a găsit eri mort . pe Dunăre zice Galaţii, In faţa pichetului no. 3 în apropiere de Ţiglina.
Se presupune ca acest nenorocit ducăn-du-se pe ghiţâ la casarma flotilei a căzut îxi vr’o copcă şi s’a înecat.
DIN STREINATATE
— Dnpe d-şoara BlacheEdwards, d-şoara Chopin a susţinut cu mare succes lesa el de doctor tu medicină dinaintea facultăţei de la Paris.
Tesape care d-şoara Chopin o presintă a-vea drept titlul : ('Eliminarea acidului sa-licic în deosebitele sUrl a le rănichilor.» Dupe cum spun membrii juriului, d-nii profesori Strauss Chauffard şi Willejean/e un studio foarte bun, cel mai complect şi mal bine făcut păii’iacu n, asupra acestei cestiun*. D şoara Chopin a obţinut nota cea mal mare.
Tovl asistenţi au aplaudat când (juriul ş'a rostii hotârîrea.
Franţa numără până acum zece docto-rese. Ea nu are încă nicl-un farmacist din sexul slab, dar exemplul i sâ dă din strfti-nâtale ; la Varşovia s'a făcut o farmacie tn care toată slujba se va face de femei. Stabilimentul va fl condus de d-na Beguska, d-r. tn farmacie, c*re ş'a făcut slwdiele la Zurich şi ş’a trecut examenele la Universitatea de la Kief. Toţi impiegaţii şi asistenţii acestei farmacii vor fi femei.
EPOCA — 21 IANUARIE
3
VjI
INFORMATIDNI
Azi dimineaţă s’au întrunit la Otelul Union vre-o 40 de deputaţi din majoritate.
Această consfătuire a avut un caracter cu totul intim.
Deputaţii presenţi aufo3t unanimi a declara că vor susţine din răsputeri ministerul actual, expresiune a unirei diferitelor grupuri din majoritate şi că aceasta unire vor căuta se o menţie ori ce s’ar întâmpla căci vor urma pe toţi miniştri actuali pe câtă vreme vor fi uniţi atât la guvern cât şi în oposiţie.
D. N. Ceaur-Aslan este hotărât se înceapă o campanie revizionistă. Intre altele, d sa voeşte se restrângă în Constituţie prerogativele Coroanei şi în special dreptul de disoluţiune a Corpurilor legiuitoare, precum şi se se modifice legea electorală în sensul de a o face mai restrânsă.
Un consiliu de miniştri s’a ţinut eri seară. Consiliul a durat de la 9 ore pâne la unu dupe miezul nopţei.
In vederea Exposiţiunei Direcţiunea căilor ferate a fixat la 220 lei preţul pentru voiajul pâne la Paris, ducere şi întoarcere.
Biletul va fi valabil pentru 6 săptămâni.
Acest preţ redus, se face începând de la 28 Februarie.
Diseara va avea loc la Otel de France o întrunire a deputaţilor si senatorilor.
Luni sesiunea extraordinară a curţii cu juraţi din Mehedinţi va judeca procesul falşificatorilor de bilete ale Băncei Naţionale.
Procesul va fi foarte interese nt şi am luat cuvenitele măsuri pentru ca să avem o dare de seamă complectă.
D. M. Săulescu, deputat al Cra-iovei, figurează ca apărător în acest proces.
MOARTEA ARHIDUCELUI RUDOLF
In privinţa călătoriei M. S. Regelui la înmormântarea arhiducelui Rudolf, aflăm cele ce urmează :
La început a fost vorba de plecarea M. M. L. L. la Viena, dar apoi în urma unei depeşi primite de la împăratul Austro Ungariei, care a-nunţă că înmormântarea se va face cât se poate de grabn c şi că ea va fi fără mare ceremonie. M. M L. L. au revenit asupra hotârîrei ce luaseră mai înainte.
*
♦ ¥
De asemenea se afirmă că nici împăratul Germaniei, care la înoe-
fiut exprimase dorinţa de a merge a Viena pe timpul înmormântăm arhiducelui Rudolf, nu va părăsi Berlinul.
Se zice, dar n’am putut controla această ştire, că prinţul moştenitor al României, Ferdinand de Hohen-zollern, va representa p9 M. M. L. L. la înmormântarea prinţului imperial al Austro-Ungariei.
*
• * ♦
Din causa doliului Curţei, balul care era să fie dat la 25 Ianuarie, s’a amânat pentru un timp nedeterminat.
*
• * *
Dumineca viitoare un mare Re-quiem va fi cântat la Catedrala Ca tolică Sf. Iosef p°ntru odihna sufletului arhiducelui Rudo'f.
Arhiepiscopul Palma va oficia.
DEPESI TELEGRAFICE
(Depeşi de la corespondenţii noştri particulari si serviciul «fiavas’.)
Berlin, 31 Ianuarie. Monitorul Imperiului anunţă numirea doctorului Schelling, secretar de Stat, ca ministru al Dreptăţii.
Londra, 31 Ianuarie. Banca de Englitera a redus scontul săă la 3 0/0.
INCA DUOI
tort a plăti pentru cărămida fabricată în cierul numit Peritz şi a zecimelor cuvenite comunei de la taxele patentei de la care s’afl sustras în detrimentul comunei.
c)	. A se înfiinţa acţiuni civilecontra d-lul Conslaniin Naiman Paraschivescu şiMihal Mircea pentru revindiearea locurilor comunei ce pe nedrept le a ocupat cu nişte magazii construite în afară de limitele locurilor d-lor-sale din IaşI.Disp. I-a suburbia Păcurari.
Pentru toate acestea se va cere încuviinţarea ministerului.
d)	. Magazinele de conservat gaz, aflătoare In Iaşi Disp. I, suburbia Păcurari fiind în jurisdicţia omuneilaşi decaren’a fost nici o dată deslipit teritorul pe care sunt edificate, se va aplica în privinţa lor şi asupra a or-ce specul) se vor fi eserci-tând pe acel teritoriu coprinzând raza de câte 100 stânjeni de la moara de zid fosta aGafeneulul şi de la casaCuitelşi Pascu se va esecuta în privinţe-le legile şi regulamentele urmârirel şi perceperel taxelor comunale.
e)	. Autoriză ped. ajutor P. Niţescu acere prin parchetul trib. local informaţiunl judiciare din registrele comersanţilor bănuiţi de participări la contrabande.
Se va cere şi aprobarea ministerului.
Primar semnat, V. Pogor.
Secretar Solomoneanu.
A XEDITIUNE
«tr-7	^^a*.^TiJwrTWi»rscrk»armHTimx imn
MOARTEA ARHIDUCELUI RUDOLF
(Prin fir telegrafic)
întrevedere mişcătoare. —Impera-tul lângă corpul fiului seu.— Scrierile reposatului.
Viena, i Ian. amiază.
întrevederea ce a avut d. Tisza cu împăratul a fost foarte mişcătoare.
Fără a rosti nici un cuvânt, Impâ ralul strânse mâna d Iul Tisza, care, biruit de durere, putu abia să spue câte-va vorbe.
împăratul refusă de a se retrage în apartamentele sale cum îl sfătuia d. Tisza, adăogând că ’l mal rămâne puţin timp ca să stea lângă fiul său şi că nu vrea să’l părăsească de cât în ultimul moment.
Arhiducele Rudolf, acum duot ani şi nu de mult insărcină pe d. de Sse-ghenyi, şef de secţiune la ministerul afacerilor străine, de a ’i pune în regulă numeroasele sale scrieri în caz de moarte.
Pictorul Angeli a făcut şi după a-miazl portretul reposatului.
Sinuciderea archiducelui
Viena, 1 Februarie. — «Gazeta de Vienan in partea sa neoficială, zice că raporturile publicate eri asupra morţeî principelui Rudotf, se sprijineau asupra primelor relaţiutu fă ute de cel mai a-propiat anturagiu ai urli,ducelui.
Persoanele care compun .■'•est anturagiu spărgând uşa camerei de dormit, găsiră pe principele întins mori pe patul seu.
Numai pe această primă impresiune a unei morţi subite se basară raporturile publicate eri şi suposiţiunea unei a-poplexii.
Dar profesorul YViederhofer ii nd chemat de urgenta la castelul din Mcierling, constata ca capul principelui presiuta o rana larga cure trebuise se aiba moartea ca consecinţa imediata, liana fusese produsa de o arma de foc; si de altmiuterea lunga pat se gasea un revolver descurcat.
Au uiai e nici o îndoiala ca principele 'si-a dat moartea, iiiiid dat ca servitorii se aflau atunci in castele invectnate, si ca valetul de camera ataşat persoanei arhiducelui priniin» ordin pentru vânătoare, părăsise pentru moment apartamentul prin cipeiui Ceea ce explica ca nimeni u'a auzit detunarea.
O comisiune compusă conform regulamentelor a fost însărcinată se încheie im proces-verbal atât asupra faptului însuşi cât şi asupra împrejurărilor ce l’au însoţit.
Câte-va persoane din anturagiul i-mediat al principelui, constataseră de mai multe săptămâni, că acesta dădea semne de iritaţiune nervoasă. Trebue se se conchidă de aci necesarmente că catastrofa ce s’a produs este consecinţa unui acces de alienaţie mintală.
Pe lângă aceasta, principele se plângea des de cât-va timp de dureri de cap ; el le simţea, zicea dânsul de la o cădere de pe cal din toamna trecută, accident a-supra căruia se păstrase cel mai mare secret, conform ordinelor exprese ale principelui însuşi.
Iată procesul verbal încheiat de consiliul comunei Iaşi. Din acesta rezultă clar, cât de cinstită era administraţia colectivistă din Iaşi.
PROCES-VERB AL
1888 Ianuarie 9 zile.
Consiliul, ascultând desvoltârile făcute de membrul s&Q P. Niţescu şi actele ce comuna păstrează relativ la administraţia d-lor C. Naiman Paraschivescu şiDimitrie Gheorghiu în unanimitate a votat următoarele rezoluţiunl:
a). Să se facă plângere la parchet contra d-lor C. Naiman Paraschivescu şi Dimit,,ie Gheorghiu foştii ajutori de primari pentru că administrând cu rea credinţă şi contraria legilor şi regulamentelor relative la tacsele de accise pentru gaz şi jugârit a prejudeciat comuna cu mal bine de una sută mii lei pentru care sumă se va constitui parte civilă contra d-lor şi a complicilor ce se vor descoperi.
ăj.Prin aceiaşi acţiune şi pentru aceleaşi motive se va cere delad-lorsuma de 2100 lei equivalentâ taxei de jugărit ce erauda-
Din causa abondenţei de materie a-mânăm pe mâine urmarea foiletonului nostru.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 20 Ianuarie 18 89
Şedinţa se deschide la ora 11/2 sub pre-şedenţia d-lul C. Gradişleanu.
Deputaţi presenţi 109.
Se dâ citire diverselor cereri şi se a-probâ sumarul şedinţei precedente.
D. Preşediute ridică şedinţa rugând pe dd. deputaţi să treacă în secţii spre a studia legea asupra vânzărel bunurilor Statului.
Ora 2. Şedinţa pe mâine.
Traliauachc.
SENATUL
Şedinţa de la 20 Ianuarie 1889
Şedinţa se deşchide la 2 1/2 ore sub pre-şedinţa d Iul general Florcscu.
85 senatori faţă.
La ordinea zilei interpelarea d-lul Mâr-zescu asupra starei si administratiunei economice a monasiiritor JNeamtzu, Secu si Va-ralicu din Moldova.
D. G. âlarzescu, mal ’nainte de a pro-cede la desvoltarea interpelârel sale, constată, că e de o natură foarte delicată şi roagă pe I. P. S. M trepolil al Moldovei şi Sucevei, că nu are cea mal mică întenţiu-ne de a ’l atinge câtuşi de puţin. Cu atât mat mult cu cât acum a luat cunoştinţă de adresa I. P. Sale către Sf. Sinod prin care constată starea jalnicăîn care se afla Sf. monastire Neamţ, care cu toate acestea trebue şi are dreptu sâ existe pentru gloria Bisericel naţionale şi onoarea patriei române.— Incomplectarea acestui prolog, oratorul mal aminteşte enciclica spirituală a Sf. Sinod asupra liberilor-cugetatori, spre a putea judeca mai bin interpelarea era, Intru cât ministrul actual al cultelor a declarat deună-zi că este liber cugetători care sectă zice Sf. Sinod combate din resputerl existenţa şi desvoltarea Sf. noastre Biserici naţionale. ’Şl închipueşte dar tn ce situaţie delicată se găseşte însuşi împreună cu ministrul cultelor când va constata starea jalnică şi abuzurile administrative contrarie legilor pozitive a ţărel ce apasă monastirea Neamţ.
D. Maiorescu, mă iertaţi, ett nu sunt într’o delicată situaţie cu sf. biserică.
D. Mărzcscu, păşind la obiectul interpelârel zice, că s’a constatat de subguver-nu trebuto anchetă|orânduitâ anume pentru a cerceta administraţia Monastirel Neamţu. D-sa constată că s’a călcat sistematic legea asupra comptabilitâţet generale a Statului, întreabă deci pe ministru ce rezultat a avut această constatare ?
In privinţa stârel materiale a monasii-rel constata împreună cu I. P. S. Mitropolit al Moldovei decadenţa şi mizeriaîncare se află azi această mare lavra a bisericel române, cu toate că, la secularizarea averilor monastireştl, s’a lăsat acestei monas-tirl afară de mijloacele prevăzute tn budgetul Statului, încă mai multe pâmînturî, vii, vite şi alte accesorii trebuincioase unei largi producătoare şi indestulătoare gospodarii casnice. întreabă ce s’a făcut cu aceasta avere şi unde s’a dus venitul el?
Apoi, oratorul denunţă abuzurile administraţiei economice a monastirel, constatând că sumele prevăzute în budget pentru întreţinerea monastirel şi a călugărilor,nu s’au dat la destinaţia lor. Mal mult, chiar lefile călugărilor încetaţi din viaţă urmează a se incasa multă vreme de la fisc în beneficiul unor buzunare străine. Cere dar îndreptarea acestei nelegiuite stări de lucruri şi a se lua cuvenitele măsuri pentru prevenirea pe viitor a unor asemenea neregu iritaţi.
D. T. Maiorescu, Ministrul al Cultelor roagă Senatul să ’l tngadue a înlătura din discuţie chestia ce ’l priveşte personal. Regretă foarte mult, că onor. interpelâtor a lost declarat instrainat de Biserica, cât pentru densul n’are a deplânge acea tâ nenorocire şi a avut tot-d’a-una cel mal a-dâtic respect pentru biserica naţională consfinţită de Constituţia şi legile organice ale ţărel.
D’altiuintrelea întru cât priveşte credinţa unul Ministru legea a prevăzut, că în caz când un eterodox s’ar întâmpla să devie Ministrul al Cultelor, la Sinod va urma a li reprezintat de un Ministru ortodox, prin urmare e treaba sf. Sinod a regula a-ceastâ cestiune.
Intru cât priveşte ancheta la care se referă interpelâtorui.ce ar fi fost făcută sub guvernul trecut, Ministrul declară că n’a găsit nici un raport la acte. Cu toate acestea a orânduit anul trecut o comisiune care a inventorial averea sf. M nastirl Neamţu, inventar ce a fost dresat cu toată minuţiosilatea şi pe care ’i produce în faţa Senatului. Ast-fel că, un control serios este d’acum înainte asigurat în administraţia averel.
D. Mărzcscu nu se declară satisfăcut şi insista asupra controlului riguros al Ministerului asupra administraţiei economice a Monastirfor, fără privire la autoritatea Chiriarchiei, când e vorba de întrebuinţarea banilor publici.
Oratorul făcând o digresiune regretabilă, spune Ministrului că e dator se vie cu un proiect de revizuire, al legel organice a sf. Sinod !...
D. Maiorescu. Ministru al Cultelor, să întreabă cu mirare, ce are a face cu interpelarea, revizuirea cu mult mat gravă şi de o importanţă de Stat a legei Sinodale.
Intru cât priveşte obiectul interpelârel, crede, că nu poate fi |răspunzâtor pentru trecut, cât pentru timpul de când e la Minister e în regulă şi respinge or-ce imputare. Dar, se vede că pentru interpelâtor administraţia Monastirel Neamţu era un pretext pentu a arunca mărul de discordie în Clerul naţional.
I. P. 8. losif, Mitropolitul Moldovei şi al Sucevei, spune că, cerând îmbunătăţirea clerului şi a aşezămintelor bisericeşti, biserica nu cere nimic de la contribuabili, ci din acea avere pe care a strâns’o şi pâstrat’o sute de ani, pe care a luat’o Statul spre a întâmpina nevoia ţărel. Nu este însă exact, dupe cum a înţeles inter-pelatoru foarte greşii, că Episcopalul a revendicat averile monastireştl seculari-sate de Stat.
Păşind la obiectu interpelării, oratorul arată cum se fac în interesul serviciului bisericesc unele dislocări în personalul călugăresc, ce n’aO absolut nimic a face cu legea comptabilitâţel. Mal departe a-rată neajunsurile ce întâmpină monastirea în timpul verel cu mulţimea enormă a vizitatorilor, care în cea mal mare parte cu tot dispreţu lor pentru călugări, pretind cu sila acestora o ospitalitate largă şi copioasă, de care dupe ce se satură, încarcă adesea pe părinţii călugări cu cele mal josnice injurii!... Terminând o-ratoru, crede că este de onoarea ţărel a menţine aceste monumente naţionale In buna -dare ce li se cuvine (aplause).
D. Mărzcscu, dă întâlnire ministrului cultelor asupra reformei legel Sinodale şi a Seminarelor.
I.	P. 8. MUropolit-Priinut, rectifică a-rătârile d-lul Mârzescu, tn privinţa imputare! ce aduce administraţiei economice a monastirel, cum că face virimente de fonduri, când Întrebuinţează la întreţinere veniturile din creşterea vitelor şi altele, cea ce nu e esact, întru cât aceasta se face tocmai pentru nevoile casei monastirel.
Incidentul se închide.
Se procede la cercetare de indigenate, împământenirea d-lul G Alduleauu, român din Transilvania, se votează cu mare majoritate.
Senatul dupe propunerea d-lul Câmâ-răşescu, Axează Sâmbătă ca zi obligatorie
pentru cercetarea indigenatelor şi a peti-
ţiuniior.
Şedinţa se ridică la 5 ore, anunţându-se cea viitoare pe mâine.
D. Lascar Catargiu va lua parte la întrunirea de diseară a deputaţilor şi senatorilor la Hotel de î'rance.
*
Câţî-va deputaţi din opoziţie au redactat un proect pentru reluarea apanajelor şi înlocuirea lor prin o sporire de listă civilă.
Ni să zice că acest proect de ege nu s’a dat la lumină, de oa-re-ce el nu a putut întruni numărul de iscălituri reglementar.
*
Deputaţii au lucrat azi în sec-iunl, continuând a se ocupa^ cu proectul de lege al vânzării mo-şielor Slatului.
Trei secţiuni au terminat această discuţiune şi aii ales de delegaţi pe dd. C. Borănescu, Ioan Robescu şi Dim. Popescu.
ITnele din secţiuni au şi luat imediat după aceasta în discuţiune egea tocmelelor agricole.
întruna din secţiuni legea n’a fost luată în considerare şi membrii acelei secţiuni s’au pronunţat pentru dreptul comun.
*
Citim în «România Liberă:
Consiliul de miniştrii a studiat aseară, sub preşedinţa d-luî T. Ro-setti, cestiunile financiare la ordinea zilei.
S’a hotărât definitiv emisiunea n ţară prin subscripţiune publică a împrumutului pentru rescumpe-rarea bileteler ipotecare printr’un noii tip de rentă 4 la sută cu cupoane plătibile în ţară, şi s’au votat modificările de adus în legea Băncei Naţionale.
*
Fostul căpitan de gendarmî Stăn-ciulescu, interogat de către d. judecător de instrucţie Tătăranu în privinţa pârtieipărei sale la crima din strada Soarelui, a negat totul susţinând ca scuze, că nici nu cunoaşte pe Gheorghe Soare care ’l acuză.
*
D. Tătăranu a orânduit o comisie rogatorie pentru Gorj, unde se află sergentul furier Popescu, care a scris petiţia lui Gheorghe Soare când acesta a denunţat d-lui Radu Mihaiu cum s’a comis crima din strada Soarelui.
*
Iată cuvintele rostite eri de d. Const. Grădişteanu când a luat posesiune de fotoliul presidenţial :
Vâ mulţumesc pentru încrederea ce ’ml aţi acordat alegându-mft ca preşedinte al acestei onorate adunări. Din parte’mi vâ fâgâduesc a conduce cu cea mal mare imparţialitate desbaterile d-voastră, fiind drept cu or-care membru al adunării, respectând tn litera şi spiritul lui regulamentul.
Ca membru devotat al partidului liberal-coaservator, voiu căuta sâ unesc pe toţi aceia care sunt azi în divergenţă pentru mici cestiun', şi sper a reuşi pentru realizarea reformelor iminente ce sunt cerute de ţară şi pentru a putea scăpa de criza economică ce ne bântue.
Cu sprijinul tutulor vom putea pune o data pentru tot d'a-una bazele solide ale naţionalităţii noastre.
*
D. Const. Grădişteanu, noul pre şedinţe al Camerei, a fost primit azi dimineaţă în audienţă de M. S. Regele.
ft
Secţiunile Senatului au admis, în înţelegere desăvârşită cu d. Ministru al lucrărilor publice, proiectul de Lege propus de d. Senator Ioan Plesnilă (Covurluiu), pentru construirea unei căi ferate directe între Galaţi şi Bârlad.
D. Plesnilă a fost numit raportor al comitetului delegaţilor şi va supune deliberărilor Senatului, zilele acestea, legea a cărei adoptare e asigurată.
Prin urmare, traseul acestei nuoî linii va fi studiat şi aplicat pe teren, chiar în campania techiucă a anului corent.
Şi ast-fel, Galaţii ’şi vor vedea în curând realizat un via de aur care, ne place a o crede, ’i va mângâia cu prisos pentru respin gerea porto-francului ; întru cât, linia în chestiune, va îndrepta din
noii întreg esportul şi importul Moldovei către marele nostru port, jentru că direcţiunea aceasta va fi cea mai ieftină şi mai scurtă pentru traficul universal, care să ştie, că preferă calea maritimă.
*
Cea mai originală figură artistică a ţărei, Ludovic IWiest, a încetat din viaţă.
Toată lnmea ’l a cunoscut saii a auzit de dînsul. Compoziţor minunat, culegător înflăcărat al cân-ticilor populare, Wiest era cu deosebire şi un executor neîntrecut în vioară.
Simpatic, bătrânul Wiest a avut o calitate rară, a căreia pildă ar trebui să o ia tinerii noştri artişti: modestia.
Când ai în sprijinul teu talentul desăvîrşit şi modestia, atunci nu poţi avea de < ât prieteni.
Şi Wiest lasă în urmă-i prieteni, admiratori, păreri de rău adânc simţite.
El moare în vârstă dn 71 de ani, plâns de o numeroasă familie, regretat de o lume întreagă, pe care a uimit-o cu fermecătoru-I arcuş.
ALEGERE! GELB91MNGER
Votul de eri.—«Jurnalele conservatoare si boulangiste.—Generalul obosit.
Paris, 1 Februarie 10 ore dim.
Ziarele oportuniste cred că votul de en e numai un mic răgaz dat ministerului. Ziarele conservatoare privesc guvernul şi majoritatea parlamentară ca moralmente perduţi.
Se zice că generalul Boulanger e foarte obosit în urma alegerel sale şi că va căuta să se odihnească câte va zile la ţară.
Paris, 1 Februarie.
Se crede în general în cercurile politice că după şedinţa de eri Camera va termina mandatul său legal şi că alegerile generale vor avea loc numai în Octombre.
ULTIMA ORA
(DupeşI de la corespondenţii noştril particulari ţi serviciul «Havas»).
New-York, 1 Februarie. — Desbaterile ce au avut loc iu Senatul din Wa-sington, indică ca Statele-Unite sunt decise să accentueze atitudinea lor pentru a nu permite preponderenţa Germaniei la Samoa.
SPECTACOLE
Cele două experienţe ce s’at făcut asupra a-custicel sălet celei mari de Cupola Palatului Ateneului au demostrat că această acustică clasifică sus numita sala printre cele d'întâl din Europa.
O serie de producţiunl musicale şi literare vor avea regulat loc In toata Joile începând de Joi 19 Ianurie curent la orele 2 p. m.
Artiştii cel mai eminenţi din Capitală vor da Concursul lor acestor producţiunl.
Preţul Intrărei cel obicinuit pentru exposiţiune 2 lei.
* *
Societatea Industrială «Curtea de Argaş» va da Vineri j Februarie 1889 un bal deschis In folosul terminârel scoale! ce a ctădit societatea in comuna Vălsăneştl.
Sala va fi din noii decorată. Vor cânta douâ muzici.
Ţinuta obicinuită.
*
Celebrul tragedian Ernest Rossi va da la Teatrul Naţional o serie de representaţil, care vor începe la 21 cor. cu Hamlet.
lata întreg repertoriul: Hamlet, Ludovic XI, Othello, Regele Lear, Moartea civilă, Scylock, Macbeth şi Kean.
Trupa se compune din mulţi artişti şi artiste de merit.
Vom anunţa regulat spectacolele.
PRIMA SOCIETATE
DE
CREDIT FUNC. ROMAN DIN BUCUREŞTI
Moşia Peretu cu toate trupurile sale din judeţul Teleorman, adjudecându-se provisoriu asupra d-luî Sergiu Can-diano, să aduce la cunoştinţa publică, că licitaţiunea definitivă să va face în zioa de 25 Ianuarie s. v. 1889. In acest interval şi chiar In zioa de 25 Ianuarie să primesc supra-oferte, care pe lângă garanţia provisorie de lei 84,200 trebue să fie însofite de şi de suma de lei 85,000 adică 5 0/0 din preţul de 1,700,000 lei oferit de d-nul Sergiu Candiano.
Direcţiunea
MARELE CIRC SIDOLI
STltADA POLITIEI No. 7
ASTA SEARA LA ORELE 8 PRECIS
REPRESENTATIE EXTRAORDINARA
SA Mii A TT 21 IA NU A RIE
A 8-A BRIL1NTA REPRESENTATIU!
HIGH-L.IFE
DUMINECA 15 IANUARIE
Pentru prima oară faimosul Elefant Blondin se va presenta ca elegant velo-cepidist pe un Tricicle.
Producţia aceasta de necrezut n’a fost executat de nici un alt animal dresat.
www.dacoromardca.ro
4
EPOCA — 21 IANUARIE

99
HARNASAMENTE MILITARE
Aduc la cunoştinţa numeroasei mele clientele, d-lor ofiţeri precum şi oner. Public că am transferat
MAGAZINUL SI ATELIERUL DE SELARIE
Bucureşti. — Calea Victoriei IV'o. 57
Ce l’am avut tn Iaşi, in timp de 40 ani; cele mai mari recompeuse obţinute la mai multe EsposiţiunI din ţară precum şi diploma de onoare obţiuutâ la Esposiţiunea internaţională de la Viena 1873, sunt cele mal bune dovezi câ pot concura cu lucrările efectuate în Atelierul meu cu or-care fabricant din străinătate, ’lmivoida toate silinţele ca prin perfecta executarea lucrului să satisfac dorinţa onor. domni care mii vor onora cu comandele lor.
Ca vechia industriaş şi în vederea reputatiunei câştigată până acum, contez foarte mult tn sprijinul tutulor.	euijaku HAYKCK.
Comenzi pentru districte frauco Ia ori ce gară din tară. Se repară ori ce se atinge de această artă.	1085
s
v
»
QJ
fc <3
■v*. k
•"s* ^4
3 3
f *
■« s
•2.2
■O
53
EPILEPSIE
Boala repututapăn’acum fara leac,
EPILEPSIA,
Precum şi toate Boalele nervoase suni vindecate de mine cu desăvârşire, după un procldeu nou tn cel mal scurt termen şi sub garanţie.
A se indica etatea şi durata boalei.
Remediul modul întrebuinţării etc. sunt expediate, tn contra tri-miterel sumei de 25 franci de
Chst. J. Seemann
Berlin
139, Schoenhauser allă 139
Casa fondata în anul 1837
J. RESCH & FII
Bijuterii si •loailleri Curtei II. R. Regelui Carol I
REPRESENTANTULMANUFACTUREISI H0RL0GERIE
PATEK PHILIPPE & C-NIE DIN GENEVA
şi al manufacturai de argintărie
CHRISTOFLE & C-NIE DIN PARIS
No. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36.
1*69
CASA DE SCHIMB
613
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 23
Cumpere si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Gursu 1 Bucureşti
20 Ianuarie 1889
	Cump.	Vend.
S 0/0 Renta amortisablla	9b 1/4	96 3/4
5 0/0 Renta perpetua	96 1/4	97
8 0/0 Oblig, de Stat	99	100
8 0/0 Oblig, de st. drum de fer		
7 0/0 Scris. func. rurale	104 12	105
5 0/0 Scris. func. rurale	96 1/2	96 3/4
7 0/0 Scris. func. urbane	104 1/2	105
6 o/0 Scris func urbane	101	102
5 OrO Scris. func. urbane	94	94 1/2
Urbane 5 0/0 Iaşi	82	83
5 0/o Împrumutul comunal	86 1/2	87
Obhg. Casei pens. (leilOdob.)	239	243
împrumutul cu premie	50	60
Acţiuni bancei nation.	980	1000
Acţiuni «Uacia-România»	250	260
• Naţionala	230	240
• Constructiuni	140	150
Argint contra aur	3	3 40
Fiorini austriaoi	210	211
Tendinţa fermă		
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPLIN VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurourile noastre în palatul Societăţeî din Strada Doamnei No. 12.
I
726
Direcţiunea generala.

AYIS IMPORTANT
Cu onoare se aduce la cunstinta onorabilului Public si în special onorabilei noastre Clientele ca
JLU3U
Pălării si Blănării
AL FABRICEI
SIGMUND PRAGER
Din Strada Carol No. 4 s’a transferat si instalat definitiv în proprietatea sa din
§msâ	wt §
FOSTA CASA A LUI BARON BARBU BELU
1094
MARE DEPOU DE
CRAVATE, MÂNUŞI, BASTOANE, PLEDURI etc. etc.
CASA DE SCHIMB *06
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Pimitrie OMha Sir. Lipscani, In rada noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-România)
£3 u ouresti
Cursul pe ziua de 20 Ianuar ei 1888
Renta amortisablla ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] „	C. F. R.
„	Municipale
r.	Casei pens. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
5 96.....................
7 ^	„	„ urbane
5 96	"	" laşi
Acţiuni Banca Naţionala i % Losuri serbesti cu prime Losuri cu prime Emis. 1888 Rosuri crucea roste Italiana ,, crucea roşie Austriaca cu primo ,, crucea roşie Ungara cu prime Losuri Basilica bombau „ Otomane cu prime Im. cu prime Buc. [20 iei]
Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiano
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit In aur
Cump. Vinde
96g
96
99*6
««56
236
tMfc
90*6
10456
100
94
«56
990
71
13
H
40
*7
19
48
55
«56
210
124
100
99
256
90 3/4 9646 10*
»7)6
245
iot
98 3/4 104 3/4 101 9*56 83
1000
74
15
30
21
10
21
53
00
396
212
126
100)6
100
270
, 8»»«l
UI
BĂILE
000
î
Strada Politiei, IVo. 4—6
Stabilimentul de băl este deschis In toate zilele de la b dimineaţa până la 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt deschise In toate Marţile ţi Vinerile de la b dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea.
I
e®'' Scop Phllantropic -h
Cea mai frumoasa descoperire al secolului
PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI -*«
Repede, onorabil si fara cunoslinti speciale
Lucru plăcut, nobil si usior chiar pentru dame
— NUMEROASE CERTIFICATE DE APROBARE—
Gratuit comunică explicaţiuneleD-1 profesor Buqueunor,San-Remo Fermo in pos, italia
J

cq
o
£
0Q-04 7
ST!
om
O « ^ a
GQ.S
o
£
No-2, STRADA LIPSCANI, No-2
tn facia Bacantei d-lui IN!. loanid
PANZABIE SI LINGERIE
Recomandă bogatul sSfi Magasin cu tot felul de pânzeturi* Olandă de Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, Prosoape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, Picheturl, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., etc.
ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI
SE PRIMEŞTE ALBITURI PENTRU ERODAT
938
N°- 2, STRADA LIPSCANI, N°-
in facia Băcăniei d-lui IM. loanid
3
o
iNS
5*05
Iw
:>
s®
a
a
St-*
s?
fa
S>
B <
<
©
tO

ECONOMIA DE ÎNCĂLZIRE
se poate aduce prin închiderea ferestrelor şi uşeior prin
BURLETE SUEDE
care le închid heremetic, ast-fel de nu lasă s6 intre nici aerul, nici se iasă căldura şi ah preferinţa, că să poate deschide ferestrele- pentru ae-risare.
Aceste burlete se găsesc la
MAGAZINUL DE TAPETE
H. HONICH
Bulevardul Iilisnbeta-Doamna (Băile Eforiei)
950
n
i——n——■
CĂTRE BOLNAVI
Sunteţi bolnavi de tuse, de asthm, laringitâ stingerea vocei, durere de gât, de orl-ce fel de catar sau bronchitâ şi vreţi sfi vâ vindecaţi sigur şi repede ?
Cumpcraţt minunatele Hapuri de Catramina ale d doctor Bertelli, aprobate de guvernul italia cu decretele ministeriale din 28 August 1886 şi 2 Octombre 1887 şi premiate la congresul medical din Pavia 1887, la congresul de igienă din Brescia x888, unde între toate specialităţile medicale expuse de câlre farmaciştii din toate ţâri le aO fost premiate numai hapurile de catraminâ Bertelli, precum şi la exposiţia internaţionala din Barcelona 1888, Sute de certificate de la celebrităţile medicale şi de la persoane vindecate chiar în ţară, cari stau la disposiţia onor. public la d-nu doctor M. Georgescu str. Brezoianu No. 19 sunt o probă de calităţile minunate ale acestor hapuri.
O cutie de adeverate hapuri de catramina
costă lei 3.90 şi se vinde numai şi numai la d. dr. Mihail Georgescu, str. Brezoianu No. 19 Bucureşti.
La d. dr. Georgescu, representantul d-rului, Bertelli, se află medicamente pentru următoarele boale: boale lumeşti, sifilis, scrofule, impotenţa bărbatului şi sterilitatea femeiel, reumatisme, boale nervoase, epilepsia, orl-ce boală de ficat, stomac, inimă şi altele.
1111
COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 3.-BIUR0UL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE t PA SI DE GAZ
producere anuala de tuburi turnate vertical 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTORI HYDRAULICI, STÂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
--GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CV GUDRON
încălzire cu aburi, TTJBTJRI cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
948

Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom,
MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA
A LâVILLE DE VIENNE
Dts-d-vu de Lib. Soeecl
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate al soliditate urma
toarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
CiorapideDame si Domnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de mat&se.
Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. Br. G. Jteger. Gulere si manşete de olanda ultirnu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabila. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restaurauturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Cataloou nostru ilustrat, si va fi trimis ori-cui va face ce-
rere.
LA ORAŞUL VIENA
Calea Victoriei, Palatul «Dacla-Kom&nia» vis-a-vls de Socec
o
iO
HH
—
F—I
CC
o
H
O
w
<
o
iQ
lO
FONDAT IN ANUL 1852
1.4 KLMMITIL MAGASIN
F.BRUZESSI
55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI
Se găsesc specialităţi de vinuri fine, asemenea si un mare depo-sit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate.
1048
FONDAT IN ANUL 1852
07
07
O
r1
P*
o
H
O
t-H
M
i—i
07
ot

FOST CARACAS
BUCUREŞTI - N. 4, STRIDII ŞELARI, N. 4 — BUCUREŞTI
Restaurat şi mobilat cu eleganţă din nou, situat în centrul Capitalei şi al Comerciulul, precum Camera şi Senat, Banca Naţională, Creditul Fonciar, Rural şi Urban, Posta centrală etc. Compus din 32 camere, cu preţuri foarte moderate spre concurenta tuturor Hotelurilor.
In acest Hotel este şi o splendidă Cafenea şi Restaurant comercial, aranjate din nou, ConsumaţiunI line, şi preţuri moderato, mal multe Jurnale streine şi locale, Muzica naţională In toate serile, condusă de simpaticul artist Homân Tache Tomescu.
Direcţiunea acestui Hotel şi Stabiliment s a Inc edinţat d ini Tunse Georgiade fost director şi casier al principalelor Hoteluri din Capitală, şi care roaga pe Onorai* sa clientelă al reîncuraja, asigurandu-le promtltudinea Serviciului şi curăţenia Exemplară pe care a dat în tot-d'auua probele cele mal frumoase.
1105	Hămăind cu toată stima T. G.
CONSTRUCTOR DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRîDA COLTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI RE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie, llasini de aburi, Turbine, Itoale hidraulice, Deposll de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre «Ie Moara. Instalatiuni de lumina electrica, Fnbricaliune de curele de piele.
(Cataloage şi Preţuri corcnte la cerere gratis şi franco)
1054
Tipografia Ziarului „Epooa*
Tipărit cu cerneala Ch. LortUcnx-CIe Paris
Girant responsabil V. P. Gheorghlu
www.dacoromanica.ro