ANUL IV No. 949 A DOUA EDITIUNE JOUl 19 (81) IANUARIE 1889 NUMERUL ÎS BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 91 SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bncnre.ci: La casa AdministraţiuneL In Tam: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 19 lei. In Strelnetate: La toate oriiciele poştale diD Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 BAW NUMFRUL ANUNCIURILE DIN ROM AN! A SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Pariu: Ajfcnrp llavn h. Place dc la Dourse, S Anunciuri pe pag-. IV, lima 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: se găseşte jurnalul cu llî cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S«. 4*er-main, Vio. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA No. 3,—IMatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DM IN ISTR A ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. ALEGERE! GENERAL. ROLLANGER MOŞII LUI VASILICA LEGEA BUNURILOR STATULUI PENSIUNILE MILITARE CONTRA SOCIALIŞTILOR LOGODIŢII ATIlllDIIHOASM in GUVERNU SI COLECTIVITATEA A veni azi şi a declama în contra colectiviştilor este a face popularitate pe ieftin; a combate Insă. pe colectivişti sub cuvânt că el sunt în slujbă, este a exploata nemulţumirea puţin interesantă a elementelor paraponisite. Erea dar firesc, a să aduce guvernului şi această Învinuire, că el ocroteşte pe colectivişti. Chiar întemeiată se fie această acuzaţiune, ea nu poate face baza unul program politic. Dar această critică adusă guvernului este absolut lipsită de temeiu. Când auzim pe unii chiar din amicii noştri! susţinând, că administraţia ţării a rămas pe mâna colectiviştilor şi că nimic nu s’a schimbat în administraţie, la mod involuntar ne aducem aminte de manifestaţiunile ce a provocat numirea nouilor prefecţi care ereau primiţi în judeţele lor cu discursuri de bună venire, cu muzică şi cu buchete de fiori. Mal ales nu putem pricepe ca consei'vatorii să susţie că administraţia a rămas pe mâna colectiviştilor, atunci când în fruntea judeţelor avem nişte oameni integri şi conservatori convinşi, ca dd. Cezianu, Deşliu, Donicî, N. E-conomu, Burileanu, Suditu, Măn-ciulescu, Hevmeziu,Herescu,StroicI, Cămărăşo>cu, Garollid, Negruzzi, Gr. Suţu, Cerkez, Teleman, etc. etc. Şi cu toate acestea noi nu suntem dintre acel care susţin că administraţia nu mai lasă nimic de 1 dorit. Recunoaştem că s’au comis câte-va greşeli, că pe alocurea e-puraţiunea nu este încă complectă. Insă acestea sunt rele care să pot repara, şi care să vor vindeca cu atât mal bine cu cât ne vom da cu toţii osteneala d’a da satis-facţiune dreptelor nemulţumiri în loc d’a le exploata în mod interesat şi cu cât ne vom grăbi mal mult a vota legi bune administrative în loc d’a zădărnici prin felurite piedici, această operă legislativă. Atât şi nimic mal mult este drept în învinuirea că nu s’a e-purat încă destul personalul colectivist. Cele-ralte acuzaţi uni vagi, care să reazămă pe fapte isolate, sunt învinuiri lipsite de valoare, învinuiri caro să pot adresa tuturor guvernelor, şi a căror lipsă de valoare să poate dovedi chiar prin faptul că ele pot fi exploatate în în mod contradictoriu chiar de a-celeaşi persoane. Aşa am auzit acum 9 luni pe d. Fleva susţinând că guvernul vrea să acopere toate faptele colectiviste şi acum câteva săptămâni în Senat, acelaşi d. Fleva acuza ministerul că e un guvern de persecuţiune. Şi pe când d. Fleva să plânge de persecuţiunl, alţii şi chiar d. Lascar Catargiu, întru cât-va, a susţinut că Colectivitatea e încă în picioare şi trebue întreprinsă în toată ţara o goană în contra colectiviştilor. Noi credem că pentru a nu cădea în nicl-o exageraţiune şi pentru a nu merita reproşurile nici ale unora nici ale altora, trebueşte înainte de toate să facem câte-va legi bune administrative şi se căutăm a îmbunătăţi personalul administrativ, curăţind negreşit pe funcţionari când nu sunt corecţi, iar nu fiindcă sunt bănuiţi că sunt colectivişti. Nu vrem să facem martiri din colectivişti şi nu vrem să ’l reabilităm prin persecuţiunl. Am venit la putere, aducând cu noi speranţe pentru viitor, iar nu răsbunărî pentru trecut. MOŞII LUI VASILICA Şedinţa Camerei din ziua de 17 Ianuarie 1889, a avut un interes deosebit prin faptul că deputatul Vasilica Morţun a adus în desbaterile Camerei pe toţi moşii săi, cum se zice în Modova, adică pe toţi unchii săi, cum se zice în Muntenia. No ştiam până erî că Morţun «re pe Nădejde şi o moşie, acum am afl.it însă că mai are şi cinci moşi — cinci, nu unu singur. Dacă copilul cu moaşe multe, moare cu buricul netăiat, din contra, copilul cu moşi mulţi trâeşte fericit ca Vasi-lică Morţun. Primul moş al lui Vasilică e conservator, cel de al doilea junimist, cel de al treilea liberal, cel de al patrulea colectivist, cel de al cincilea socialist, astfel în cât dupe împrejurări, tînărul Morţun să ia cu binele când cu unul când cu altul, când cu toţi împreună. Când vin alegerile, Vasilică pleacă cu noaptea !n cap la moşul numărul unu şi'i strigă: «Bună dimineaţa la moş ajun. da’mi un vot că nu mai pot!» Unchiul tl întreabă imediat: «Eşti conservator?» — Până’n pânzele albe, răspunde Va-silică, care trece apoi la moşul numă-ru două, la moşu numărutrei şi aşa mai nainte până la moşul număru cinci inclusiv, care’l întreabă : «Eşti socialist?» — Până la moarte, respunde junele Morţun. Şi tn realitate Vasilică e şi conservator şi socialist — nici nu poate să fie alt fel un om cu aşa mulţi moşi. E conservator pentru ca’i place să’şi conserve moşii şi moşia, e socialist pentru că’i place împărţea a moşilor şi moşiilor. Ca nepot ce ţine la familie, Vasilică nici nu vrea s’auda pe cine va pome-nindu-i despre împărţeala moşilor în viaţă, dar ca socialist pricepe împărţeala moşiilor rămase de la moşi. Daca Întrebi astă zi pe Vasilică, pentru ce nu dă la fie care ţăran câte zece pogoane din pământul său conform programului socialist, el tţi răspunde cu drept cuvânt următoarele : «Asta nu se poate, din causă că ed am cinci moşi, din care unul singur socialist şi cei-l’alţi liberali conservatori; prin urmare unul singur ar înţelege Împărţeala, ceî-l’alţi s’ar opune. N’aş avea majoritate şi aşi putea să rămâi cu un singur moş in loc de cinci moşi cu moşii I Aş rămâne în or ce caz, poate cu moşi, dar far* moştenire I» Până când evi nimentnle vor permite lui Vasilica să fle socialist sadea chiar tn practică, el este nevoit să se ţie de politica unui nepot supus şi ascultător. Din cuvintele ce rosteşte zilnic, să vpde lesne că Morţun ţine la moşii săi, şi la vorDa moş cu deosebire. Când ia cuvântul, spune moşi pe groşi apăra pe moşneni, moşmoleşte\n-tr’una, r> grota ca nu mai esie Moşcuna la «Monitorul oficial» ca să’i tipărească discursurile, şi cere ca legea cu vânzarea bonurilor In loturi mici, să nu se facă moşama. Io sfârşit de câte-ori sughiţă, bunul său prieten Nădejde, îi zice : aMcşu'n pod» şi fâgsdueşte cft’şl va dărui şi el moşiile tocmai... la moşi I Tiblslr. ALEGEREA (MKALtm BOIMD (Prin fir telegrafic, de la corespondenţii noştri speciali). O hotarire a consiliului de miniştri— Disolvarea.— Hcprisiunea bou-langismului. Paris, 29 Ian. 10 or. seara. In consiliul de miniştri ce s’a ţinut de dimineaţă, s’a hotărU sS se profite de interpelarea ce va desvolta Joi d. Jou-venul, spre a se da Camerilor cele mai lungi explicaţii asupra situaţiei, ca s6 se depana imediat proectul privitor la restabilirea scrutinului de arondisment. Se asigură, că ceshuuea disolvărel va remîne subordonată împrejurărilor. Proectul privitor ta represiunea pornirilor plebiscitare va fi probii părăsit. Paris, 29 Ianuarie. Generalul Boulanger a adresat o scrisoare de mulţumire alegătorilor care aii măturat coaliţia parlumenlară. El să exprimă ast-fel: Camera nu va scăpa de disolvare. Patria va fi mîntuită de părăsiţii care sfâşie şi desonoră Republica care este acum deschisă tuturor Francezilor cu bună-vumţă. Se intre aceştia şi să iasă ceî-t’alţi. Trăiască Pruncia ! Trăiască Republica I AGITATIII LA PESTA (Prin fir telegrafic de ia corespondenţii nostrii speciali si de la „Agenţia Havas“) Nemulţumiri pricinuite de legea mitiu.ru. Mauife»tuliuui sgo-motoa.se. studenţi si politia. Budapesta, 29 Ianuarie. Camera a adoptat cu apel nominal prin 267 voturi contra 141, proectul de iege miiitara ca baza a discuţiuail care va Începe mâine. Budapesta, 29 Ianuarie. Demonstrări repeţite şi sgomotoase au fost făcute azi in Gsmerâ şi dinaintea Parlamentului de către studenţi. Causa acestor demonstrări este legea militară care se discută acum. Poliţia a împrăştiat grupurile ce să formase In sirade. D. Tisza, president al consiliului, a părăsit Camera în mijlocul aclamaţiu-nilor partisanilor săi. Budapesta, 29 Ianuarie. Studenţii ad sfărâmat ferestre şi lămpi, şi ad insultat pe căpitanul poliţiei. La 10 1/2 mulţimea s’a împrăştiat. Budapesta, 29 Ianuarie. In urma demonstraţiilor ce s’au făcut, un băiat a fost rău rănit şi un a-gent de poliţie a fost maltratat de mulţime. Un oare-care număr de manifestanţi voiau să meargă la fortăreaţa Budal, dar ad fostrăspinşi de poliţiă şi soldaţi. D. Tisza s’a arătat spre seară la clubul liberal. Apariţia sa a fost salutata cu intusiasm. Viena, 29 Ianuarie. împăratul şi împărăteasa vor pleca Joi la Budapesta. TELEGRAME (Depeşî de la corespondenţii noştri particulari şi serviciul «Havas»l. Prinţul Kuragheorghevlci la Viena Viena, 30 Ianuarie 8 ore dim. Corespondenţa Politică asigură din isvor autentic că şederea Prinţului Petre Karagheorghevici la Viena nu are nici o însemnătate politică. Este inec-sact că prinţul a cerut o audienţă Împăratului şi că acesta i-a acordat’o. Pregătiri in marina italiana Roma, 30 Ianuarie 8 1/2 dim. Ministrul marinei a luat măsurile necesare pentru mobiiisarea cât mai grabnică a bastimentelor de răsbmu în rest rvâ şi pentru o mai ri pede construire a fregatelor cuirasate care se lucrează. LEGEA BOBILOR SMOLII IN SECŢIUNILE CAMEREI Deputaţii ad trecut erî iu secţiunile Camerit pentru a lua in cercetare legea pentru Înstrăinarea bunuri'or Statului, j Discuţiunea a fost din cele mat inte-! resante. Era o adevărată satisfacţie d'a asista la nişte desbaterl serioase după discuţiunile furtunoase şi pline de personalităţi care ad umplut ultimele şedinţe a le Camerii. Proiectul guvernului a fost luat In considerare In toate secţiunile afară de o singură secţiune care n’a sfârşit încă cu discuţiunea generală. v mmmmm Incepându-se discuţiunea pe articole s’ad presintat in diferitele secţiuni multe observaţiuni din cele mal judi-ţioase şi s’ad propus mal multe amendamente. Intr'o secţiune s'a propus ca să se zică tn lege că să vând moşiele Statului locuitorilor români cultivatori care lo-cuesc în comunele rurale. Privitor la numărul hectarelor din care trebue să fie compuse diferitele loturi, s'au ivit lungi discuţiuni şi opinii foarte contradictorie. D. M. Kogălniceanu a propus ca In loc de loturi de 5, 10 şi 25 hectare să se facă loturi de 6, 8 şi 10 hectare. D nii Nădejde şi Morţun care fac parte din aceiaşi secţiune ad subscris un amendament prin care cer să se dea un minimum de 7 hectare fle-cărui locuitor care n’are pămTnt şi prin care propun ca ori-ce locuitor având mai puţin de 7 hBCtare să poată complecta această Întindere deîpămtnt. In mai multe secţiuni s’a propus a să desfiinţa loturile de 25 hectare ; uni! deputaţi ad propus a nu lăsa chiar de cât loturi de 5 hectare. Două secţiuni ad admis desfiinţarea loturilor de 25 hectare. D. I. Iancovescu a proous tn secţiunea sa caj oturile de 5 hectare să fle declarate indivisibile precum şi loturile de 10 şi 25 hectare să nu să poată divide in parcele mai mici de 5 hectare. In secţiunea 7-a s’a propus d’a să desfiinţa clausa prin care locuitorii care cumperă loturi de 5 hectare sunt siliţi d’a să stabili pe pămînturile cumpărate d j dinsiî. Această propunere Insă a fost respinsă. Cestiunea avansurilor in bani a dat asemenea loc la lungi discuţiuni. M ii mulţi deputaţi ad combătut dansa prin care creditele agricole sunt autorizate a face avansuri In bani, până la suma de 600 franci, sătenilor care să stabilesc pe modele care nu sunt vecine cu moşiile pe care să afla actualmente stabiliţi. E probabil că aceste discuţiuni vor ocupa încă mat mult timp secţiunile Camerii şi că vor trece m-ti multe zile pănă ce toate secţiunile îşi vor alege delegaţii lor. Mai dăună-zî, văzând cum socialiştii, speculând asupra naivităţei sătenilor, Încep să-şi mărească numărul în Parlament, am scris un articol, prin care îndemnam pe toate partidele noastre politice să’şi strângă rândurile, atunci când e vorba să lupte In potriva duşmauilor organizaţiei sociale. Nimic mai natural de cât aepasta. Luptăm în potriva colectiviştilor, în potriva liberalilor, In potriva radicalilor, pentru că dorim ca ţara să se cârmuiască de principiile noastre, care—credem noi— sunt cele mai bune. Ori de câte ori am Îndemnat pe amicii noştri să’şi stringă rândurile in potriva liberalilor, aceştia din urmă n'ad strigat nici o-datâ, că voim să’i ştergem de pe faţa pamîntuluî, că voim să facem legi in potriva lor. Et bine, cu socialiştii nu se’ntâmplă tot aşa. Maximum la care am ajuns noi, a fost următorul : «Partidelor politice li se impune datoria de ’şi strtnge rândurile, pentru că nu se ştie, dacă impasibilitatea noastră de astă zi nu va aduce furtuna de mâine». Mi se pare că aceasta are pur şi simplu înţelesul, că partidele politice nu trebue să dea pas acelora, cari umblă tale-cânilor-frunzâ prin sate şi ademenesc De nenorociţi, pornindu-I in potriva Statului şi a temeliilor fără care o societate nu poate trăi. Şi de aci socialiştii ad şi început să strige ca sunt martiri, Drepturile d-lut Miile dau alarma şi «poporului» i se cântă, că ţara e ’n primejdie, că «ciocoii» vor să-i omoare. Să fim serioşi I Apoi nouă ni se pare, că e cel mal firesc lucru, ca un partid constituit, un partid care are de aparat socutitea să se tng ijască atunci, când e vorba de nişte o «meni cari vor să sdruncine tocmai aceasta societate. Dar de aci şi până la legi contra so cialişlilor e departe I Nu-i vorba, e plăcut lucru să fii martir, e avantagios să strigi c.a toată lumea nu-ţi da pace; dar, vezi, guvernul e mai şir t: el nici nu visează la masuri esceptionale. Sunt a te mijloace ca să vi se ia apa de la moară. Aşa proectele de reforma ţărănească, propaganda anti-socialista, toate acestea sunt mult mai eficace leacuri In potriva unei propagande demagogice şi... aceasta am înţeles noi că trebue s’o facem, pentru a scăpa de boala socialismului. înţeles ? Tot nu credem. ■m—iiuMBHiiiiiiiBiin miiii mm iimihihiiiiii EXPUNERE DE MOTIVE LA Proiectul de lege al pensiunilor militare Pensiunile înarmata Germana.—Pensiunii* iu armata Austriaca.— reusitiuile in armata Italiana.—Pensiunile in armata Franceza. — Pensiunile actuale Iu armata uoantra De câţi-va ani încoace vedem că mal toate Statele cele mari din Europa se o-cupi cu mult interes, pe lângă organizarea armjtelor, perfecţionarea armamentului etc., şi de ameliorarea posi-ţiunei materiale a oflcerulul. In prima linie găsim Statul German, a cărui solicitudine se manifestează pentru oficeri, în toate ocasiile, cu o generositate foarte largă. Fără a intra în detaliurile legilor recente votate în Germania, Austria şi Italia, vom căuta a pune la lumină, prin această expunere de motive , numai câte-va disposiţiuni copnnse In acele legi, care ne pot servi de exemplu, şi apoi In urma a desvolta propunerea noastră, ast-fel : Pensiunile în armata Germana In şedinţa de la 10 Aprilie 1886, s'a adoptat definitiv de parlamentul german proiectul delege relativ !a pensiunile de retragere ale oficerilor şi asimilaţilor, presentatdemareşalul Moltke şi susţinut de dânsul printr’un discurs foarte energic şi bine justificat. Noul proiect de lege coprinde ca disposiţiuni generale dreptul la pensie de retragere după 10 ani de servicii! cu 15/60 din totalitatea soldei şi a acceso-rnljr de soldă a gradului sad funcţiu-nei oflceruluî care se retrage, şi, după acest termen, fie-care’ an da dreptul la un ad -os de 1/60 din totalul precitat.W ca maximum al pensiune! s’a fixat 45/60 din această totalitate. Ca să putem calcula pensiunea cuvenită unui oficer, trebue neapărat să consultăm şi disoosiţ'unilelegal soldelor din 30 Iunie 1873 După această lege care asigura oflceruluî german o mulţime de alte avantage şi înlesniri, totalitatea so dei şi a accesoriilor ce ei primesc şi după care se calculează pensiunea se împarte : a) So'da proprio zisă (Gehalty ; b) Indemnitate de locuinţa ; c) Supliment la indemnitatea de locuinţe (Wohnungsgeldzuchuss) ; d) Indemnitate pentru grajd (Stall-ge d). Vom lua de exemplu solda şi accesoriile (cele mai reduse) ale oflcerulul de infanterie, considerându’l fâră. nici o funcţiune speciala, ce după lege ’i ar da dreptul şi la alt supliment de indemnitate (Zulageo), şi vom avea de resultat următoarele cifra : NUMIREA GRADELOR ;F’C ° 2 u-m a» © o te* a. Ol C3 §.£ si ** V O ® 2 = « .gŞ-OS o S£*| W G." o Pe an Lei Pensia minima cuvenita la 10 ani, socotit 15/60 Adaosul de 1 /G0 pe lie-care an mai mult • * t» a a 5 * aî •5 & £ 2 “• S Pe an Pe luna Lei B.iLeilB. Lei IB. Locotenent . . 2550 1 637 50 I 4î 50 1 | 1.59 37 Capitali da l clasa. 6375 17 iii 75 116 25 435 95 Comandant de ba-(a | 1 1 talion major. = 6380 2315 — 156 33 586 t& Coman 1. de reg ment 13162 3230,50 219 36 Hiî 6* General comandant de 1 i divLsic 22698 5674.60 378 30 141816* Mal este de adâogat ca, după dispo-ziţiunile acestei legi, oficeri! garmanl au şi avantagele următoare : 1) nu li se cere nici o limita de vârstă; 2) pensiunea este calculată după gradul sad funcţia cu care se retrag, or-care ar fl vechimea, şi 3) că pensiunile lor nu sunt supuse la nici o reţinere. Pensiuni în armata austriaca După ultimele modificări aduse legel soldelor şi legei pensiilor In armata austriacă, publicate în «Revue miii-taire» Nr. 693 şi 695 din 1888, situaţiu-nea materială a oflceruluî austriac s’a îmbunătăţit în mod considerabil; de şi solda propriu zis pare a fi mică, însă, în schimb, i se dă oflceruluî atâtea indemnităţi sub diferite denumiri, în cât s’ar putea zice că este tot atât de bine plătit ca şi oficerul german. Pensiunile de retragere sunt acer-date tn general oficerilor recunoscuţi improprii serviciului de Către o comi-siune de reforma, dacă ad cel puţin 10 am de servicii!, sad fără altă restric-tiune, dacă ad 40 ani de servicid, sad 60 ani de vârstă. Trebue însă a se ţine compt că la stabilirea anilor de servicid, să calculează deosebit de cumpăni', or ce alte însărcinări de funcţiuni speciale, precum (profesori, in servicid topografic, geo-desie şi alte), drept 16 luni fie-care an servit in asemenea însărcinări. Cuantumul pensiilor cuvenite efleeri-lor austriacl, In condiţiunile arătate mal sus, sunt fixate : www.dacoromamca.ro EPOCA - 19 IANUARIE Pentru 10 ani de servicii! 1/3 din solda gradului, pentru 15 ani 2/8 şi de la 15 anllnainte fle-care an servit maî mult ’l dă dreptul la un adaos de 2 1/2 la suta din solda; la 40 ani de servicih, pensiunea oficerulul este egala cu solda Întreagă a gradului cu care se retrage. Pentru locotenenţi pensiunea minimum de retragere, chiar !a 10 ani de servicih, este fixată la 750 fr. pa an. Tarifa pensiunilor oficerilor austriac) NUMIREA <1 RADELOR Minimum pensiei cuvenita Maximum pensiei cuvenita la 40 ani 10 ani de ser viciu 15 ani de ser viciu Fie-care an servit mai mult peste 15 ani Pe an Pe an luna Lei Lei Lei Lei «Sa o Geimal . . , 3.500 3.937 ™ n to.ooo 875 C»lonel . . . 4.500 4.844 7.500 G25 Lccot.-colonol . 1.750 1.060 ■o t» re 0.456 437 Major .... 1.400 1.575 re E'c = 4.400 350 Capitan di. . 1.000 1.145 rs O 3> cuvenilaoti. §/aTI Ia45si3»ani - de serviciu, dupe grad o-S-o c'«5 2 cCS pe J)eluna anu Lei B. Observaţii Major-general, colonel brigadier si coletul medic. . Colonel . . . Locot.-colonel . Major .... Capitan . . . Locotenent . . [I aono 7400 7000 5600 5400 4160 4400 3540 3400 4560 4400 1760 ®.J. re - i ® - - 'j i- a . Pilhref v. c-2 c s E-« qr L S o c-s.5.> o.s i.5 2 J ce 0.3 fiOO - a. a o. 4< 6 67 -%<=■¥ o ggg 146,66 ţrS'S re^-^g I | .52 xă S 3 Pensiunile prevăzute In aceasta tabelă nu sunt supuse la nici o reţinere. La stabilirea dreptului la pensie,pentru căpitanii ce ah vechimea p»sle 0 ,anl In grad, se mal adaoga o zecime din solda pentru fle-care periodâ de 6 ani In grad. Daca termenul de mijloc al lefel la stabilirea pensiei nu atinge cifra de 4,000 fr. anual, se măreşte cu a 5 parte când oflcerul nu a primit uicl un adaos la solda sa In cel din urmă 12 ani de servicio. Pensiunile in armata francesa TMn legea de 22 Iunie 1878, tarifa pentru pensiunile de retragere dupe un servicih îndelungat a oficerilor In Francia este dupe cum se prevede In tabela de mal jos. GRADELE PENSIA Minim. PE AN Maxim. General de divisie si asimilaţii. . 7000 10500 General dc brigada si asimilaţii . 6000 8000 Colonelul si asimil .lii 450o 6000 Locot.-colonel si asimilaţii . . . 3700 5000 Majorul si asimilaţii . . . . , 5000 4000 Căpitanul si asimilat ii. .... 4300 3300 Locotenentul si asimilaţii. . . . 1700 4500 Sub locotenentul si asimilaţii . . 1500 4300 Minimum de pensie se dă dupe un servicih de 30 de ani şi maximum dupe un servicih de 50 ani, Iu care timpul petrecut In campanie se consideră ca îndoit şi întreit, dupe cum campania eate în Europa sah alte continente. Deosebit de pensiunile de retragere, oficeril In Francia primesc pensiuni şi pentru decoraţii, cari variază de la 250 lei până la 3 000 lei pe an. Copii oficerilor francesl sunt crescuţi In institutele Statului! Pensiunile actuale in armata noastra Disposiţiunilelegai pensiilorjdin 1868, cari sunt comune pentru toţi funcţionarii Statului, coprind pentru militari singura excepţiune de verstă şi anii de servicih. Ast-fel, dupe această lege,militarii ah dreptul se primească o pensie de retragere la 18 şi 25 ani de serviciu, daca au vârsta de 50 ani. Pentru 18 ani de serviciu pensiunea este fixată la 1/2 din solda de mijloc proprih zis ce va fi primit tn cei din urmă 5 am, iar la 25 ani de serviciu 3/4 din soldă, In aceleaşi condiţiunl. Pensiunile militarilor ca şi ale funcţionarilor civili sunt supuse la reţineri care ah variat până anii trecut! la 30 0/o Astă-zi aepste reţineri, sunt de 20 0/o din pensiunea brută cuvenita fie-carui pentru alimentarea fondului pensiilor şi 5 0/o din suma neto ce primeşte pensionarul, adâncată această reţinere prin legea din 1877 asupra lefilor funcţionarilor civili şi pensionari. Dupe 8rt. 3 din lege, nic o pensiune nu poate fi mal mare de 18,000 lei vechi pe an (555 lei noul pe lună). Resultă dar că militarii retraşi In condiţiunile de mai sus primesc ca pensie maximă dupe 25 ani de serviciu sumele următoare: Tarifa pe lună a pensiilor militare dupe 23 ani împliniţi NUMIREA GRADULUI « rt ee £: ■- © “ O.” o k tS c “2 a — 3 «Ţ? 3 H g u ci V C 3 E c; CJ °C.(- • ** c o © a ■c s * m «5 « ■;7 *2 « Ci C b O.— 0 342 75 c 400 300 2281 | 300 225 1711 . 440 180 136,80 35 £3 1 1 r-nrt W General de brigada Colonel . . . Locot.-colonel . Major .... Capitan cu 6 ani Locotenent . . Fără a mal ţine compt de multiplele avantage ce nh oficeril din armatele străine retraşi la pensiune şi pe care parte dio ele le-am arătat mat sus, dacă vom recapitula numai ţifrele din tabelele pensiunilor, comparându-le cu cele ce se acordă ofiţerilor noştri, ne vom asigura fie care cât de imperios est* cerută modificarea actualei legi a pensiilor ; ast-fel: Ţarifa recapitulativa a maximum pensiilor ce se primesc dc oficeril din armatele streine ţi de către ce) din armata noastră. ---------------- MII II ■ li IU. | - jhh iiuuwii l_iJiJUD.il_| Pensiunile maximo ce primesc in numerar po luna NUMIRE Armatei gener. de briga. Colon. Locol. col. Major Capii. Locot. Lei b. Lei B. Lei B. Lei B. Lei B. Lei B. In German. 1418 64 844 64 844!64 586 25 453 93 159 37 „ Austria 875 625 437 350 450 150 „ Francia 666 66 500 416 66 333 33 475 408 33 „ Italia 600 466 66 346 67 493 33 413 33 146 66 „ România 422 75 444 75 342 428 171 136 80 Este ştiut că armata noastră de şi tlnârâ, lotuşi ’şi-a căpătat In cei din urmă câţi-va am o reputatiune destul de frumoasa In fata străinilor. Această reputaţiune s*-1 d»toreşte nu numai res-belului d n 1877—1878, unde s’a putut constata bravura soldatului român, dar şi progresului pe care ’l-a făcut In or-ganisaţie, instrucţie, şi armamentului cucireeste înzestrată; căci nu a rămas un moment înapoi d’a nu lua ec-semple de la cele-l’alte armate mari din Europa, şi a merge pe calea progresului dacâ nu la acelaş nivel, dar foarte aproape de dânsul. Vedem, de exemplu, că In Austria oflcerul este obiectul unei constante solicitudini din partea Statului, şi că i s’a creat condiţiunl de existenţa dacă nu luxoase, dar cel puţin In stare de a’! pune la adăpost să simtă mizeria. Vedem asemenea In armata Germană mai mult ca In toate cele-i’alte, că ofi-cerul 'şl are asigurată posiţiunea sa m iterială, foarte bine stabilita prin ultima lege a pensiunilor votată la 10 A-prilie 1837, cu care ocasie mareşalul Molike, In discursul săh, a arătat parlamentului cum acea modificare se impune atât d n punctul de vedere al asigurăm pcsiţiunei materiale a oficerilor cât şi din punctul de vedere al progresului armatei. Iaca cuvintele cu care t ’rmină dânsul acel faimos discurs: «Armata a fost «basa pa care s’a pututconstrui edificiul «nostru politic; armata a imprimat ac-«ţiuneî noastre diplomatice energia şi «taria sa; Insă aceasta nu va dura de «cât atât cât aceasta armată va fi In sta «re de a interveni, In mod eficace, acolo «unde o soluţiune pacifică nu ar putea «avea loc. Ei bine, asta zi, această ar «mată, care a lmbâtrinit In persoana o-«Hcerilor el nu numai In cadrele sup -«rioare, dar chiar, şi lucru mai grav, «până In rlndurile inferioare ale ierar- «hiel, mal cu’seamă tn scara care cores-«punde gradului, atât de important, de «căpitan. «Daţi deci armatei legea de retragere «domnilor, dac* voiţi ca dânsa se ’şl «poată Împlini misiunea ce are, dacâ «voiţi se aveţi o armată tare şi plină de o sevă tot-d’auna tânără.» Armata italiană şi In fine toate celelalte nu ah remas mal înapoi Iu această privinţă. In anii din urmă este un curent, şi se discuta şi tn Francia modificarea le-gel pensiilor, tot In sensul d’a se veni In ajutorul pensiunilor militare. Se impune, prin urmare, şi ţărel noastre se dea armatei, cât de urgent, o legea pensiilor specială pentru oficeri cu disposiţiunl mal echitabile şi In raport cu cele din armatele străine. Proiectul de lege ce însoţeşte această expunere de motive este elaborat In acest sens; el nu coprinde nici disposiţiunl exagerate, care neapărat nu s’ar putea de o cam dată Introduce In armata noastră, nici din acelea care ar ocasio-na o sarcina prea mare pentru ţara. Terminând cu această dare de seamă voi adăoga că chiar dacâ propunerea noastră ar ocasiona de o cam dată o mică creştere !n cheltuelile Statului, ea se impune de drept atât pentru motivele desvoltate mal sus, cât şi prin faptul câ ţara noastra este singura care cheltueşte mal puţin cu armata In raport cu populaţia şi veniturile sale. Ga să De con vi gem despre aceasta, nu avem da cât se consultăm cifrele coprinse tn studiul înfăţişat la cel din urmă congres internaţional de statistică de către d. Cerboni, directorul general al corapta-bilitâţei Regatului italian, comparându ’l cu veniturile şi che'tuelile noastre, şi resultatul va fi că, după budgetul ministerului de răsbol pe anul 1886, se cheltueşte pentru armată: Rusia. . . 8.0t de cap de locuitor Englitera. . 14 04 Francia. . 15 06 Germania. 10 55 Italia. . 8.55 Austria. . 7.32 Spania. . 7.70 Belgia. . 8.00 România. 6.50 » » » Un budget al pensiunilor militare, e-laborat după datele luate da la comitetul pensiunilor, se ridică la iei 2 244.035 cheltueli anuale. In proiectul de lege presentat s’a prevăzut ca pensiunele se formeze un serviciu In ministerul de răsboi sub autoritatea ministrului, că budgetul şi gestiunea ei specială este supusă controlului înaltei curţi de corupturi, şi tabela alăturată arată budgetul pensiilor pentru exerciţiul viitor. Prin disposiţiile proiectul de lege presentat, se fac şi oare care reduceri din alocaţiile budgetului ordinar al armatei, provenind din ajutoare ce se dau văduvelor şi orfanilor militarilor cu drept la pensiune, şi chiar din soldele de reformă ale oficerilor care ah 12 ani de servicih. Ministru de răsboih, G. MÂNU )) )> » » » » n » » » » » » » » » DIN GAZETE De astă dată păcatul a căzut pe Drepturile Omului, ziar al cărui preţ deşi rămîne acelaş! (5 parale), totuşi se va vinde de acum încolo cu 8 bani. Citiţi vă rog, o monstră din acest ziar: «Cetitorii care ne-a Incurageat modestele noastre începuturi, care ne-a dat concursul de la întîile zile ale apariţiunel noastre, nu ne îndoim câ va urma înainte a ne da ajutorul lor moral şi naturali 1 Ajutor natural!.. Asta seamână cu un şniţel-naturl In urma unei aşa deşteptăciunl, e natural ca se fiţi socialişti 1 * * * Tot din Drepturile Omului: Celebrul Lascar Veniamin scrie că la Paris «partidele republicane se sfişiah între ele tn lupta pentru cioban.» Lupta pentru cioban? Iacft le-a venit Boulangvr. Numai păcat câ nu s'a dus acolo prietenul Nădejde 1 Un alt deştept de la acelaşi ziar scrie : «Principiile au dispărut. Ceea ce au rămas sunt poftele «şi» apetiturile» Adică nu s’ar putea să ne slăbiţi cu dragostea «şi» iubirea? Tot Drepturile ci-câ d. Al. A. Balş se va retrage de la prefectura poliţiei din Iaşi, pentru ca e tn complot cu prefectul judeţului 1... Apoi. dac’ar fi In complot, ar trebui tocmai se nu plece. Se vede treaba, că cel de la Drepturile Omului au făcut complot In potriva deşteptaoiunei 1 Creta ECOURILE ZILEI D. Th. Rosetti, preşedintele consiliului de miniştri, a lucrat azi de dimineaţa cu M S. Regele. —x— D Al. Boldim:»n, fost ministru la Belgrad, a fost decorat de M. S. Regele Serbiei cu crucea de mare ofiţer al ordinului Tacova. —x — D. general Mânu, ministru de resbel, va inspecta în cursul acestei săptămâni mai multe regimente din capitale. —x— www.dacoromanica.ro I. P. S. S. Mitropolitul primat a fost primit eri de M. S. Regele. —x— Azi s’a întrunit la ministerul de resbel consiliul sanitar superior al armatei. —x— Eri d. general Gernat, comandantul corpului al 2-lea de armată a fost primit de M. S. Regele. —x— D. Alex. Lahovari, ministrul do-menielor, va face se se împartă în curând corpurilor legiuitoare o listă complectă de sumele datorite ca rămăşiţa de diferite persoane atât ca cumpărători de moşii cât şi ca foşti arendaşi. —x— D. Stef. Mihailescu, secretarul general al ministerului cultelor şi instrucţiuni publice, a fost însărcinat de d. ministru cu facerea unei anchete pe la diferitele şcoli primare din Capitală, unde d. ministru a fost informat câ directoarele ar face abuz de împărţirea localului, puind câte 2 clase în aceiaşi odae, pentru a’şi reserva lor apartamente de câte 3—4 odăi. —x— D. Ion Lahovari, proprietarul moşiei Baloteşti, judeţul Ilfov, oferind şcoalei din comuna cu aceiaşi numire, următoarele obiecte, adică 10 cateehisme, 10 istorii sacre, 10 a-beoedare, 10 g ografiide d. col. Gor-jan, 10 geografii ale judeţului, 10 aritmetic , 10 eaete de caligrafie, 4 gramatici, o jumătate top di hârtie şi 10 plăci cu condicile lor; ministerul ’i exprimă mulţumirile sale. —x— D-na Tarsiţa Teii, domiciliată în oraşul T. Jiu, oferind comunei o’ porţiune de loc dintr’o silişte, proprietatea d-sale spre a servi la deschiderea stradei «Vânătorul» pentru înlesnirea comunicaţiuneî locuitorilor oraşulu’, ministerul ’i exprimă viele sale mulţumiri. —x— D. colonel Algiu, prefectul poliţiei capitalei, a destituit eri doi comisari asupra cărora a primit două denunţări. D. Algiu a luat această măsură în urma unei anchete, care a verificat cele denunţate. —x— D. prof. dr. Babeşiu a cerut corpurilor legiuitoare acordarea dreptului de cetăţean român cu dispensă de stagiu în virtutea articolului 7 din Gonstituţiune. —x— Ast-seară Mercuri la 8 ore d. dr. Babeşiu, prof. de Bactereologie, va face un cursdeanatomie pathologică urmat de experienţe micrografice făcute cu ajutorul aparatului Miero-electrice ce’l are instalat în labora-toriul d-sale. —x— D doctor Buicliu a fost autorisat de d. ministru al instrucţiune! publice, să facă un curs liber de pa-thologie internă. D. Buicliu a şi început acest curs care este foarte mult frecuentat. —x— D. Teleman va părăsi chiar azi capitala pentru a merge să ia în posesie prefectura de Roman. D-sa a depus jurămîntul. —x— Un respuns foarte nostim a dat unui judecător de instrucţie, un tâlhar din banda care a sevârşit tâlhăria de la Mareuţa. întrebat cât a furat la tâlhăria de la Mărcuţa, tâlharul a răspuns ; Nu e adevărat cum spun gazetele că am furat 40 lei, n’atn furat de cât 9,70. —x— Parchetul este în căutarea unui bandit anume G. Budişteanu, care face parte din banda arestată pentru maî multe tâlhării, între care şi cea de la Mârcuta. Confraţii de la Telegraful spun că au fost eri şi au intervievat pe bandiţii aceştia la Văcăreşti. Se laudă, căci ei sunt ţinuţi la secret, aşa că nimeni nu poate vorbi cu ei. —x— A apărut de sub tipar : «Observaţiuni asupra proectului de lege pentru desfiinţarea tribunalelor comerciale şi înlăturarea membrilor comercianţi de la judecata a-facerilor comerciale» de d. loan Râ-doiu, fost preşedinte al tribunalului comercial din Bucureşti şi actualul preşedinte de secţie la trib. Ilfov. ŞTIRI MĂRUNTE Corniţele de Paris, scurtându-şl termenul şederal sale tn Spania, va pSrSsi Villa-manrique la 26 Ianuarie, pentru a merge la Lisabona, de unde apoi se va îmbarca pentru Anglia la 31 Ianuarie. — Se scrie din Lemberg: Un comitet rcvoluţionarclandestina publicat un manifest, tn vederea întrunire! unul congres polonez care se va ţine fn streinfttate. Ţinta acestui congres este a discuta atitudinea ce va trebui se ia poporul polon tn cazul unul resbel între Austria, Germania şi Itusia. Guvernul a luat toate măsurele pentru a pune mâna pe promotori acestei agitaţiuni, — Recepţiunea d-lut Jules Claretie la A-cademie a fost fixitâ pentru 21 Februarie. P. Claretie, care succedă d-lul Cuvellier Fieury, va fi primit de d. Ernesl Renan. — Corespondentul ziarului d-lul Paul de Cassagnac L'Autoriti a fost expulsat din Berlin. INTEMPLARILE ZILEI DIN CAPITALA Un accident. — Eri un copil de 8 ani, anume Ion Coristantinescu, alunecând pe ghiaţâ şi căzând, îşi a frânt mâna dreaptă lovindu-se tot de odată şi la cap. Micul pacient a fost transportat grabnic la spitalul de Copil, unde medicii ah declarat că starea sa e din cele mal grave. Ars.—Un alt copil, anume Ghiţâ Tudor, vroiad a aprinde focul cu gaz ’şl a aprins hainele, arzându-se foarte greh la picioare şi la cap. Starea acestui nenorocit fiind foarte îngrijitoare, el a fost dus la spital. Foc.— Aseară pe la 10 1/2 un foc a izbucnit In strada Triumfului din calea Văcăreşti. A ars o casă a unei nenorocite bătrâne, de meserie vînzătoare de flori tn piaţă. Ea locuia acolo împreună cu o fiică. Nu se ştie de unde a luat focul; suntînsă bânuell câ el ar fi fost pus din adins. DIN JUDEŢE Un batrun mort de ger.—In ziua de 13 lanuariecurent, s’a găsit în drumul cătunului Patraşcani, comuna Râpile, judeţul Bacâh, locuitorul Coman Mustaciosu, de 90 ani, mort din causa frigului. împuşcata din gresala. — In ziua de 13 lariunrie p urent. T. Postovariu din comuna Gherâeşll, judeţul Roman, pe când se afla In bucătărie la d. Teodorescu, învăţătorul şcoalei de acolo, a luat un revolver, care era atârnat de un cui pe perete, s’a dus cu el la focul ce ardea tntr’o plită, lângă care şedea servitoarea d-lul învăţător, şi a tras de cocoş. Revolverul a luat foc şi a lovit pe servitoarea Profira drept tn frunte, oprindu se glonţul tn cap, numita Insă până acuma n’a încetat din viaţă; nu dă Insă speranţa de îndreptare. Caşul s’a comunicat parchetului. Nebuna de miserie. — Văduva Safta loan Apostol bârbieru din Focşani, avea singura sa avere o prăvălie de la care primea chine400 lei anual. In vara anului trecut primăria ordonă dărâmarea el clasificată fiind ca veche; de ladărâmarea prăvăliei sărmana femeie tşt pierdu minţele, şi acum a devenit nebunia tn gradul cel mal desvoltat, rămâindu’l tn urmă trei cop i de sex femenin fără mamă şi chiar fără existenţă zilnică. DIN STREINATATE Nebunia uaui oliter Rus.—Gazeta Diplomatica dă următoarea istorie : Generalul baron de Freederickz, şeful misiunel miliure ruse din Paris, a sosit la Nizza, u ide e însărcinat cu o misiune foarte ciudată. Iată despre ce e vorba : Sunt acum câteva luni, un ofiţer rus foarte distins şi simpatic, care se afla în congedih la Nizza,s’a îmbolnăvit de o maladie ce s’a constatat câ degenera în nişU accese de nebunie. Ideia fixă, care muncea pe bolnav, era că generalul Loris Melikoff, mort de curând în Nizza, îl pusese de sentinelă. Tânărul o-fiţer refuza tn mod absolut de a părăsi o-raşul fără un ordin superior. S’a scris la SL.-PetersDurg,pentru a evită necesitatea de a se uza de violenţă cu acest nenorocit. Ordinul cerut a fost expediat la Paris, şi generalul Freederickz a pornit la Nizza pentru a ’l supune bolnavului ca ast-fel să 1 poată aduoe în Rusia. INFORMATIUNI Eri seară s’au întrunit la d. Ver-nescu membrii fostului comitet executiv al partidului liberal-conserva-tor. D. Lasear Gatargiu a luat parte 1& aceasta consfătuire. Toţi membrii presenţi ah rugat po d. Gatargiu se revină asupra demi-siunei sale de preşedinte al CameriL D. Gatargiu a declarat că nu poate reveni asupra hotărâre! sale şi că chiar azi îşi va reînoi demisiunea, inse câ trecând pe banca de simplu deputat nu va face act d i ostilitate în contra guvernului. Se zice că d. I. G. Brătianu revenind asupra primei sale hstârâri, ar fi decis se meargă se ’şi ocupe locul de deputat la Gameră. Azi a fost la ministerul de interne un consiliu de miniştri care a durat 1 oră şi jumetate. Dupe aceia dd. miniştri ah plecat la palat unde s'a ţinut sub preşe-denţia M. S. Regelui obicinuitul consilii din toate Mercurile. -SBS- D.judecător de instrucţie Stătescu, in cercetările pe care le face în afacerea Goneiu-Mori zi, a descoperit, câ autorul petiţiei pe bisa căreia Goaciu a fost trimis înaintea tribunalului "oreeţional, nu se găseşte, şi că numele lui e pus alt-fel tn petiţia aceasta şi alt-fel în petiţia adresata poliţiei. De asemenea d. Stătescu a mal descoperit câ autorul petiţiunel în cestiuue are diferite adreso în ambele petiţiuni. In urma acestor descoperir s’au făcut cercetări care au reuşit pe deplin căci s’a găsit adevăratul autor al pe-tiţiunilor în cestiune. L'Dxdipendance Roumaine anunţă în numărul el de eri câ guvernul ar fi tel< gruflat d lui Goorgo Cnntaeu-zino oferindu’i preşedenţia Camerei, I 3 Putem asigura pe confraţii noştri că ştirea aceasta n’are absolut nici un temeiu. In bugetul viitor al Ministeriului de Resbel d general Mânu a prevăzut un credit necesar pentru înfiinţarea a 40 de medici militari peste numărul existent, împlinind ast-fel toate golurile ce existau până azi. DEPESI TELEGRAFICE (DepeşI de la corespondenţii noştri particulari si serviciul «Havas») Berlin, 30 Ianuarie 9 ore dim. Să semnalează un toast cu deosebire călduros rostit In onoarea Împăratului Wiihelm de d. Conte de Launay, ambasadorul Italiei, la prânzul dat de către prinţul de Bismarck cu ocazia a-niversftrei naşterei Suveranului. Londra, 29 Ianuarie. Corespondentul ziarului Daily News la Petersburg, asigură ca guvernul rus va eşi din reserva ce a pastrat o pân’a-cum In privinţa exposiţiei dm Paris. El va da exposanţiior sprijinul săU oficial şi secţiunea ruseasca va presiuta o bogăţie care va întrece toate speranţele. Viena, 29 Ianuarie. Ministrul de comerţ a primit azi pe funcţionarii liniei Lemberg-CernâutI, care s’aU Întors din Bucureşti aducând resultatul negocierilor cu guvernul român. Paris, 29 Ianuarie. Regele Anamulul a murit. Berlin, 29 Ianuarie. Reichstagul a adoptat in a doua citire proiectul de lege relativ la colonii. Strasbourg, 29 Ianuarie. Delegatiunea s’a deschis de caire guvernatorul Alsacia Loreneî, şi a adresat împăratului o telegramă de omagii. Roma, 29 Ianuari. D. Biancheri a fost reales preşedinte al Camerei cu 255 voturi contra 34 buletine albe. Alegerea a fost foarte aplaudată. A 2‘ EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la i 8 Ianuarie 1889 La ora 1 se deşchide şedinţa sub preşedinta d-lul Pogor — liOd-nl deputaţ pre-sentl. D. flamandi capătă un congediu de 8 zile. D. M. Hog-alniceanu roagă pe Cameră să treacă tn secţiuni şi să se ocupe cu pro-ectul de lege relativ la vîuzarea bunurilor Statului. Propunerea este primită cu aplauze. D. C. Popovici face aceeaş propunere fără să fie primită în acelaş mod... Refusul preşedintelui D. Lascar Catargia mulţumeşte Camerei pentru alegerea sa de a doua oară ca preşedinte al Camerei, dar nu primeşte pentru motivele care le a arătat. D. V. Pogor, ia act cu părere de răO de această declaraţie. Se proclamă deputat al col. 1 Ialomiţa, prinţul Bibescu G. N. D-nil Sturza Ernest şi Dobrescu Ii. Ii. fac diverse comunicări. D. Blaramberg, adresează trei interpelări cabinetului: a) Ministerului justiţiei relativ la postul mâutinut vacant de preşedinte de secţie la Casaţie, bl la presiunea ce se exercită de guvern asupra gradelor superioare din armată de a nu priimi mandatul de senator şi care dispo-siţie e contrară legel electorale; c) în privinţa convenţiei telegrafice cu Austria. D. Plesoiauu comunică Cameril că a văzut în Monitorul Oficial că un fost perceptor la Grădiştea publică cum că a per-dut 33 recipise De acest domn spune d. deputat că a făcut două denunţări sub colectivişti arâtâudu’l ca autor a 2 falsuri şi era trimes de la Ana la Caiafa. Acum per-ceptoru care încasase de două ori dările de la locuitori zicec’a perdut recipisele ca să nu fie apucai la răspundere. Cere o comisie financiară să cerceteze. D. Lahovari, spune ca afacerea ede resortul justiţiei. Procurorul va cerceta. D. Olanescu întreabă pe d. ministru al lucrărilor publice dacă are cnnoştinţă cum se percep taxele la căile ferate şi cum se fixează agiul. D l'esacov spune d-luî ministru al do-menieior că în 1887 s’a adoptat o rezoluţie de Camera, şi pe baza căreia trebuia să se schimbe locurile nisipoase ale unor ţărani date prin legea de la 04 cu altele mal productive, şi pană acum nu s’a realizat această hotărîre de minister. Locurile sunt tn judeţu Dolj. D. Lahovari,]ministru domeniilordecla-râ că ignora această rezoluţie a Camerei căci nu tacea parte din acea Cameră, dar azi când o ştie, d-sa zice că nu poate conform legel să dea moşiile Statului pe o rezoluţie a Camerei, căci dacă cea de azi 'Iar aproba mâine va veni alta ca să ’l cheme la răspundere penală şi civilă, fapt pe care nu ’l doreşte. Dar d. Peşacov n’are de cât să vie cu un proiect de lege şi dacă să admite de Cameră, d-sa cu plăcere va da cu bani sad fără, safl tn schimb, pământuri bune contra pământurilor neproductive. Fără lege nu se poate. D. Fesiacov în re plică confundă o rezoluţie a unei camere — parlamentar vorbind—cu o lege votată şi stârue a susţine că râU nu’l urmează în aceasta şi d. Ministru. Pentru aceasta intervine şi d. Tn. Ro-settidar d Peşacov se ţine tare, pânăcând mai mulţi deputaţi cer închiderea discuţiei. Contra închidere! se ridica d. Costescu ales prin partea Craiovel. O mică reclamă electorală.... discuţia însă se închide. Relativ la alegerea preşedintelui D. Paladi vorbeşte pentru a'egerea preşedintelui LIllnd-că este vacanţă de preşedinte. D. general Mânu neprevăzând demi-siunea d-lul Liscar Catargiu cere amânarea alegere! pentru 24 ore ca să se poată înţelege asupra persoanei. Asupra punerel votului d. N. Ionescn ia cuvântul şi spune câ nu mal e trebuinţă să se pue la. vot demisia d- ui Catargiu, ci să se considere ca demisionat. Punerea la vot ar fi nu numai de prisos ci oţios, Dsa cere ruperea tradiţiunel ca acel ce e preşedinte să nu mal fie unelta guvernului ci reprezentantul Camerei. D. Pogor zice câ adunarea e liberă să aleagă pe cine vrea. D. Voinovcere şi d-sa ca să nu se mal voteze acceptarea dimisiel d-lul Catargiu şi adaogă câ natural guvernul având ma-jorilale şi prezidentul va fi al guvernului. D-sa vorbind de toaleta Camerei, căci a-legerea preşedintelui e «frizura» el, ţin-t"ând în aste detaliurl intime, e întrerupt de mal mulţi deputaţi opozanţi cărora vârstă le dă un caracter de pudicitate. După atâta eheltuialâ de cuvinte d. Pogor a pus la vot demisia d-lul Catargi şi s’a primit. Se adoptă asemeni cu mare majoritate amânarea alegerel preşedintelui. — Pe mâine. La 21/2 se ridică şedinţa şi deputaţii trec în secţiuni spre a discuta legea vânzării bunurilor Statului. Şedinţa publică mâine. Tralianaclie. SENATUL Şedinţa de la 18 Ianuarie 1889 Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşe-denţia d Iul general Florescu. 88 senatori faţă. D. IV Fleva, cere ca interpelarea sa a-dresatâ ministerului de comerciu asupra scutirilor acordate fabricel Goetz se se amâne pe septămâna viitoare, şi a i se da informaţii de guvern ce taxe a plătit acea fabrică înaintea sculirel, dupe tarifu autonom, şi ce sumă de marfă avea în de-posit în momentul scutirel. D. M. Ghcrmaoi ministru de finance, respuude câ fabrica n’a plătit nici o taxă dupe tariful autonom pentru mărfurile sale întru cât ele se afliu într’un deposit fictiv destinate exportului, dar câ depu- EPOCA - 19 IANUARIE ■mb pt vaia. sese o sumă de bani pentru plata taxelor în cas de a desface marfa importată tn ţară şi câ intrepozitarea aceasla a aflat’o până în momentul decretărel scutirel de taxele de intrare pentru mărfurile de lemnărie tn transit destinate exportului. Se ia tn desbatore şi se votează fără discuţie legea pentru fixarea cursului mone-telor de aur străine, modificându-se legea relativă din Aprilie 1880. D. P. Grâdişteanu, face pe larg des-voitarea propuucrel sale asupra revizuirel unor capitole şi articole din codicele de procedură penală, care s’a citit In trei lecturi Senatului şi pentru care solicită a se numi comisiunea senatorială pentru traducerea acestei propuneri In proect de lege. Oratorul, cu prilejul acesta face cu cu-noscutu-1 talent un discurs magistral, pe care regretăm a nu’l putea rezuma, prin care dupe ce face istoricul procedurilor criminale streine şi mal cu seamă la noi, face se reiasă cât e de funestă puterea discreţionară şi omnipotentă lăsată judecătorului de instrucţie de legiuirea noastră actuală, care sub acest raport e cu mult mal puţin liberală de cât leaea lui Vodă Ştirbeiu din 1850şi decîtchiar Regula-mentu Organic tn enunciarea principiului sfefl de procedura criminală. D. I>r. Frnmnsianu, se pronunţă contra propunere), necrezând Senatul destul de competent pentru întocmirea unul asemenea oroiect de lege. 1‘riatu Gr. Sturdza crede că, cu toată răbdarea cu care a ascultat Senatul pe d. Dr. Frumuşianu, nu va renunţa la prerogativa sa de corp legiuitor şi capabil de a transforma acele propuneri ce i se vor părea raţionale tn lege. Oratorul susţine propunerea de revizuire a codicelul de procedură criminală şi cere a se lua în consideraţie propunerea d-lul Grâdişteanu. Propunerea se ia în consideraţie şi pro-cede la numirea comisiunei de cinci pentru transformare propunerel în proiect de lege. Sunt aleşi în această comisiune d-nil «P. Grâdişteanu, G. Boerescu, Gherassi, Dimitrie Rosetti» la primul scrutin, urmând a se atege din noU al cincilea membru neîntrunind nimeni majoritatea regulamentară. La al doilea scrutin 9e alege d. Ianov. Şedinţa se ridică la 5 ore, anunciăndu-se cea viitoare pe mâine. Astă. seară va fi o întrunire la clubu-1 liberal-conservator. Această întrunire are ele scop desemnarea persoanei care va trebui să fie aleasă preşedinte al Ca-merii, în locul d-luî Lascar Catargiu. * Amicii d-luî Lascar Catargiu hotărâseră se ţie astă seară o întrunire la Otel Boulevard. D. Vernescu a trebuit se meargă azî la d. Catargiu să’l roage se renunţe la această întrunire şi să vie şi d-sa cu amicii săi să ia parte la consfătuirea de la clubul liberal-conservator. # Deputaţii au lucrat azi din nou In secţiuni la legea venzăreî mo-şielor Statului. Credem |că chiar mâine unele secţiuni vor sfârşi cu discutarea acestei legi şi vor alege delegaţii lor. n Se vorbeşte de candidatura prinţului Dimitrie Ştirbey la colegiul I-iti de Senatori din Dâmboviţa. Candidatura aceasta suntem siguri că va fi agreată de toţi Târ-goviştenii. D. N. Blaramberg s’a decis să nu lase Camera să lucreze. Pentru aceasta d-sa va adresa o serie de interpelări guvernului care au şi început. Azi d-sa a adresat numai trei. Aflăm că tn ultimul moment d. de Gavardie, auzind de a easta '1 a şi felicitat telegrafic. * Prin intermediul ministerului de justiţie s’a cerut a se face o comisiune rogatorie la Berlin, pentru n se vedea cine a iscălit bor-deroul pentru cele două bonuri furate de la d. Staicovicl şi găsite la un bancher din Berlin. S’aii ascultat mai mulţi martori chemaţi a depune în hoţia de la d. Staicovicl. Intre aceştia a depus şi martorul Lascu care a făcut o deposiţiuue foarte importantă. Erî seară s’a sfârşit alegerea Consiliului judeţean la Caracal a colegiului al doilea. A reuşit lista care avea In capul el pe d. Mihail Prijbeanu. * O nouă hoţie a căpitanului Stăn-ciulescu: Acum trei anî, uu individ anume Răducanu Petrescu, a fost prins, judecat şi’condamnat la trei ani închisoare pentru că s’a găsit la d-sa acasă douî cai şi o trăsură a căror provenienţă n’a putut justifica. Acest individ, a fost transportat acum 4- zile din penitenciarul Do-brovăţ la penitenciarul Văcăreşti, pentru ca să i se poată da drumul. Sosind la Văcăreşti, Răducanu Petrescu a întâlnit pe fostul cbpi-tau Stănciulescu ş: adresându-se la densul, i-a spus să ’i restitue caii şi trăsura pe care acesta a oprit’o ca corp al delictului. Văzând însă Răducanu Petrescu că Stănciulescu nu prea arată grabă pentru a restitui aceia ce mi a-parţinuse l’a ameninţat spunân-du’i că va reclama parchetului. Atunci fostul căpitan a promis lui Răducanu Petrescu că Vineri — ziua eliberăreî din puşcărie a-acestuia—’i va da un bilet ca să meargă acolo unde se află şi să le ia. Ar trebui ca parchetul să pue mâna pe acest bilet şi va avea ast-fel proba unui nou delict comis de fostul comandant de gardişti, păzitorul ordine! şi linişteî capitalei. * D. judecător de instrucţie Tă tăranu a mers azî la pe n i ten ci ar u^ Văcăreşti, unde a supus pe fostul căpitan de jandarmi Stănciulescu la uu interogatoriu în privinţa afacerel crimei diu strada Soarelui. 7 ORE Prinţul Rudolf, moştenitorul tronului Austriei, unicul fiu al Imperatului Austro-Un-gariei a incetat subit din viata Se zică ca el a murit la vânătoare de o lovitura de apo-plexie. 7 SI JUM. ORE Un amic din Viena ne tele-grafiaza ca prinţul moşteni-torar fi murit împuşcat la vi-natoarea de la Meierling. ALEGEREA GE\ER. BOlLAAGEIt ;Depesi de la corespondenţii noştri speciali si serviciul Havas). Paris, 30 Ianuarie, 2.20 or. p.m.— O scrisoare a generalului Boulanger arată, câ va lupta ca disolvarea Camerei să se facă lndata şi alegerile generale să fie înainte de Expoziţie. Partizanii guvernului ar voi să aştepte termenul legislaturel şi să se facă alegerile generale tocmai In luna lui Octombre. Mulţi cred, că într’o situaţie ca aceea cara a rezultat din alegerea de la 27 c., evenimentele vin tot-d’a-una mal râ-pedâ de cum se crede. Situafia parlamentară e tot confuză. D. Pioquet pare câ voeşte să se menţină, spre marea uimire a oportuniştilor. Mâine va apare în Republique Fran-caise un manifest asupra situaţiei politice. Paris, 30 Ianuarie. — Ziarele vorbesc deja de numeroase combinaţiuni ministeriale, dar cabinetul Pioquet nu e încă resturnat. Tendinţele cercurilor parlamentare nu indică de loc că nu va avea majoritate mâine, căci grupurile dreptei nu ascund câ preferă menţinerea cabinetului actual venirel la putere a oportu-n şli or. Itcrlin, 30 Ianuarie.— «Gazeta Naţionala» afirma că cercurile diriginte din lumea politică din Germania n’atribue alegerel generalului Boulanger nici o însemnătate mare. Sa consideră situa-ţiunea politica că nesuferind nici o schimbare, In deosebi, nu se crede ca forţele vitale ale Republicel franceze sunt puse In chestiune, şi se refuză de a se face. aprecieri cu un caracter pesimist cu ocasia evenimentelor din Paris. Din potriva, lumea e dispusă să creazâ Iu menţinerea pâceî. 'Depesi de la corespondenţii noştri speciali si serviciul Havas). Budapesta, 30 Ianuarie 3 ore s.— Detaşamente numeroase militare o-cup împrejurimile Camerei cu scop de a împedeca relnoirea demonstraţiilor de erî. Trecătorii trebue să ’şî stabilească identitatea lor. Numeroase patrule de Husari străbat bulevardul. Stânga extremă a Camerei e foarte iritata. Se anunţă interpelări pe azi. Budapesta, 30 Ianuarie.— Şeapte lovituri de revolver s’au tras erî In contra agenţilor de poliţie din care doi aU fost râniţl. Raportul oficial asupra bătăeî de erî nu s’a dat încă dar la il seara liniştea domnia pretutindeni, nicăeri soldaţii n’aU fâcut us de armele lor. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* m WAL1ER SCOTT LOGODIŢI SAU (HTABIL11LDE CHESTEII XXVII [Urmare) — Să înaintăm 1 repetă stegarul, nu vom nainta nici căte lungimea unul cal, dacă mă crezi. Faţă cu o asemenea mulţime, ’nainte de a ajunge în josul dealului, nu vom avea un cui de ciu-rasă care să nu fie tnsămnat de vârful unei săgeţi ; şi apoi să dai, cu 40 oameni, asalt unul sat fortificat! Ar fl o adevărată nebunie I — Fă câţi va paşi ou mine, zise pajul, poate vom găsi un drum spre a ne putea cobort de pe această colină fără să fim văzuţi. El înaintară dar puţin spre a recunoaşte terenul, şi Amelot urmă de a stărui asupra putinţei, din causa ză-păcelel ce domnea, de a se coborî de pe deal fftră a fl văzuţi. — Fără a fl văzuţi 1 strigă Gen vil cu nerăbdare, dar ne afi şi văzut. Eatâ un blestemat care vine spre noi pe cât de repede II poate duce calul. Abia sfârşi de vorbit, şi un cavaler soli lângă el. Era un ţeran mic, gros, purtând o hainâ şi nişte pantaloni de pânză de Frisa de cea de rând ; pe cap avea un bonet albastru care ania să ţinea din pricina părului seu des si roş care parcă voia să’l dea jos. Mâinele’I eraU slngerate, şi de şeaua lui atârna un sac care şi el era pătat de stnge. — Nu sunteţi din compania Iul Da-mian deLtcyîzise acest sol ţeran. Stejarul răspunse că da, şi el adause cu un ton de politeţă grosoiană : — Hob Miller, morar de la Twine-ford, trimete complimentele sale lut Damian de Lacy, şi ştiind câ are gâpd de a pune capat desordinelor ce să Întâmplă In Stat, II trimete o mostră din făina ce a macinat. Şi In acelaş timp, deschiztndu-şt sacul, scoase uu cap de om încă sînge-rând, pe care ’l arătă lui Amelot. — Copilul Iul Wenlock ! zise Gen-vil, O'hii’i sunt încâ deschişi. — Nu să vor mal deschide asupra femeilor noastre, zise ţăranul ; am luat erî măsuri. — Tu 1 strigă Amelot dându se Îndărăt de gro I O 1 ' w — LA RENUMITUL MAGASIN O F.BRUZESSI P3 > U 55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI < r* Se găsesc specialităţi de vinuri O < H o 8 w fine, asemenea si un mare depo- P I < sit de conserve alimentare etc. • & i lO i l° cu preturi foarte moderate. 10*8 O’ w< FONDAT IN ANUL 1852 i Cel mai frumos si nimerit cadou pentrn familii MOLDÂCOT rotativ PATENTLONDON MVSIM DE CUSUT portatiaă de buzunar cu duble împunsături nedes cusătoare «Fermecătoarea» este o perfectă maşină de cusut cu împunsătură din suveica. Ea coasă fără nici o deosebire orî-ce materie, de la şifonul cel mai subţire până la cel mai gros postav chiar şi piele. Această maşină este so | idă şi durabilă. Ea este aşa simplă că ■nici o dată nu poate să se strice. Fie-i care, chiarşi ua copii poate lnvaţa In câte va minute se coasă. PRECIUL LEI I5 MAX LICHTENDORF Singurul Hepresentiint pentru România, Bulgaria, Serbia şi Grecia. Bucureşti, Bulevardul Elisabe-tha, casa Gr and Eotel du Bulevard Unde să află depoul general şi unde Itrebue să se adreseze ori-ce comandă. Se trimite această maşină ou instrue- J ţiune contra unui mandat poştal de |Lei 17, franco In toată ţara. (109) CUR'l,n RBOALE FARMACISTUL farmacia CHR. ALESSANDRIU română P SINGURUL Dintre t6te preparatele de gudron care a obţinut o I reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori ţi clienţii ce | aii constatat foldse surprintjătdre 6 GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţezi cu succes contra durerel de piept, I tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul. [ astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mân-j care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într'o I litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu ] mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa charată saft lapte dulce 2—3 ori pe